CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV

RM-SRAT

Nr. 2

Decembrie 2014

CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV

RM-SRAT

Omul este rodul educatiei pe care o primeste

(HELVETIUS)

De cate ori ni se ntmpla ceva bun in viata,primim acest fapt cu bucuria mplinirii noastre ca
fiine efemere ,ntr-o lume n care vrtejul cotidian ne amesteca ameitor zile si nopi, valori si
deertciuni, amagiri si certitudini.

Poate de prea multe ori noi nine ne lsm prini in acest iure ,din motive pe care uneori vrem,
alteori nu, a le recunoate. Nu e deloc uor sa faci astfel incat zilele sa nu rmna doar timp scurs peste
tine ,iar nopile sa nsemne odihna ntru alt nceput ostenitor.
Nu ne e mereu la ndemana puterea si zbava de a cerne valorile si de a le pune deoparte, spre
rodirea lor i spre mbogirea noastr spiritual.
coala este locul n care nvm ,nainte de toate, ca spiritul si bogia lui sunt cele care dau
msura noastr i a faptelor noastre. nvam unii de la alii ca impartasind adevaratele valori devenim
mai bogati.
Un vis atins nu inseamna altceva decat nasterea altuia nou, un sfarsit ce prinde formele unui nou
inceput, caci cum altfel putem imputina distanta dintre noi si propriul nostru vis spre desavrsire?
La ceas de bilant, elevi si profesori dau trecutului ce este al lui, impliniri, esecuri, nostalgii si n
acelasi timp, deschid portile viitorului cu tot ce inseamna el.
Curajul, dorinta, frumoasa ,,inconstienta a elevilor, cladite pe experienta si valoarea profesorilor
lor fac din Centrul Scolar de Educatie Incluziva Rm.Sarat o institutie ce-si merita locul castigat in randul
institutiilor de invatamant special buzoian.
Va multumesc dragi elevi,dragi colegi,multumesc deopotriva parintilor, apropiati ai scolii si
va urez:
,,LA MULTI ANI!

Director
prof. Done Rita Daniela

O legenda, din nordul Europei, povesteste c, odat, n vremi foarte ndepartate, au pornit la drum
lung trei virtui surori (Sperana, Iubirea i Credina), cutnd copacul care s le reprezinte: nalt ca
Sperana, mare ca Iubirea i trainic precum Credina. Dup ndelungi cutri, surorile cltoare au gsit
bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind astfel primul pom sfnt mpodobit de Crciun.
Bradul este considerat un arbore sfnt pentru c vrful su se ndreapt spre naltul cerului dumnezeiesc,
iar ramurile sale rmn permanent verzi, amintind de viaa venic.
Datina folosirii bradului de Crciun a fost
preluat de la romanii antici, care i mpodobeau
locuinele cu un brad sau cu crengue de brad n timpul
serbrilor.
Pn n secolul XII, brazii de Crciun nu erau
mpodobii. Localnicii i atrnau de tavan cu vrful n
jos, obicei pe care nimeni nu l-a putut explica. A urmat
apoi o lung perioad n care se foloseau crengue de
brad pentru mpodobirea caselor.
O alta legenda spune c n preajma iernii, o mic
pasre nu a mai putut s plece spre rile calde,
ntruct avea o arip rupt. Tremurnd de frig, pasrea
a ncercat s se adposteasc n frunziul unui stejar i
a unui ulm stufos, dar ambii copaci au refuzat-o, de
team c le va mnca fructele. Disperat, aceasta s-a
culcat n zpad, ateptnd s moar. Deodat a auzit
chemarea unui brad, care i promitea ocrotire.

Astfel, pasrea a fost salvat.

Dar, n seara de Crciun, un
vnt teribil a suflat cu putere
peste pdure i toi copacii i-au
pierdut frunzele, n afar de
bradul cel generos, pe care
Dumnezeu l-a rspltit pentru
gestul de bunvoin i i-a
pstrat frunziul verde, orict de
aspre au fost vicisitudinile
iernilor care au umat.
Consilier educativ:
Prof. Oancea Cristina

tim bine si totusi uitm adesea: Craciunul romanesc este unic. Craciunul romanesc este
altceva dect cel nemesc, grecesc sau american.
nseamn mai mult decat cadouri sub brad si beculee colorate, chiar mai mult decat
celebrarea Naterii lui Iisus. Crciunul romanesc este sarbatoarea vieii i a luminii, a soarelui
invocat in cea mai lung noapte a anului, cea a solstiiului de iarn, pentru a capata puteri si
a nvinge ntunericul, iar ziua s nceapa din nou sa creasc.
Cu mii de ani in urm, stramoii nostri, care triau ntr-o minunat armonie cu natura si
cu ritmurile ei, srbtoreau in noaptea dinspre 21 spre 22 decembrie evenimentul solstitiului de
iarn, perioada critica in mersul Timpului. Soarele se afla atunci n cel mai "slab" moment al
su, dndu-ne cea mai scurta zi din tot anul, iar anticii credeau ca nu mai are for si trebuie
hrnit si ajutat. n unele zone ale rii se rostogolesc de pe dealuri roi aprinse in noaptea de
Crciun, in altele se aprind buteni - poate urme ale unor strvechi ritualuri solare. Probabil,
oamenii acelor vremi credeau ntr-o divinitate a vieii si a morii, a nvierii i a vieii de
dincolo, care guverna ritmul existenei lor pamantene, al vegetaiei, al agriculturii. Viaa i
moartea erau considerate dou faete fireti ale aceleiai realiti, iar stramoii notri nu
cunoteau teama de moarte si de neant, care a fcut din societatea zilelor noastre o societate
depresiva si stresata. Ei aveau un reper de nezdruncinat: credinta in nemurirea sufletului.
Prof. Voinea Marius

Acest gen aparte de arta decorativa ruseasca

dateaz din secolul al XVII-lea si poarta numele de
pictura pe lemn de Khokloma , dup denumirea
oraului cu acelai nume de pe Volga.

Oraul a devenit un important centru de arta populara,

prin decorul exterior bogat traforat si interioarele cu
piese de mobilier (paturi pictate, tblii de mese,casete
, cuiere ) , obiecte de uz casnic(linguri, tvi,butoaie,
farfurii, castroane, solnie etc.)si podoabe din lemn
pictat.

Plecnd de la aceste minime informaii, mi-am propus

ca la ora de abilitai practice sa realizez mpreuna cu
elevii clasei a III-a, cteva ornamente pentru Crciun
mai deosebite

Rezultatul muncii lor...

Realizator articol: prof. Untea Liliana

Realizatori lucrari: elevii clasei a III-a

Proiectul Dac nou ne pas, Terra va fi sntoas si propune s promoveze n rndul

elevilor scolii noastre dar si al celor implicate in proiect ,un comportament adecvat care s
manifeste prin aciuni concrete respectul i grija pentru natur. Educaia ecologic urmarete
formarea unui om cu un comportament care s manifeste prin aciuni concrete respectul i grija
pentru natur.Elevii trebuie s observe direct transformrile negative pe care le suport natura
atunci cnd omul in nechibzuina lui vrea s progreseze cu orice pre
a) La proiect particip un numr de 50 de elevi din clasele I XI, elevi cu deficiente severe
moderate si un numr de 12 cadre didactice profesori diriginti din cadrul CSEI Rm-Srat.
b) Beneficiarii directi ai proiectului sunt elevii din clasele I-XI din Centrul Scolar de Educatie
Incluziv Rm-Srat, elevi cu deficiente severe moderate. Beneficiari indirecti sunt printii
elevilor, cadrele diadactice participante.
c) Proiectul si propune derularea unui numr de 6 activitti pe durata a 6 luni:
- Totul se transforma! Se confectioneaza obiecte din materiale reciclabile expuse la intrarea in
scoala.
- Reciclam si castigam ! Parada cu costume realizate din materiale reciclabile.
- Pomul prieteniei Actiune de plantare a materialului saditor in gradina scolii.
- Sarbatorim impreuna Ziua Pamantului! activitti informative prezentari imagini .
- Primvara n parcul colii Lucrri de ntreinere a spaiului verde al colii.
- Trgul de primvar, (obiecte i aranjamente florale confecionate din materiale reciclabile)

d) Activitatea principal avand ca scop constinentizarea elevilor cu privire la

importanta mediului n viata fiecruia prin activitti menite s ncurajeze comportamentele
ecologice. mbinarea activittilor informatice cu activittile practice contribuie la o mai bun
cunoastre a mediului, a consecintelor pozitive si negative pe care le poate avea actiunile noastre
asupra lui.
e) Plecnd de la importana protejrii i conservrii mediului copiii trebuiesc invai ca exista
anumite legi ecologice care trebuiesc respectate cu sfinenie , cum ar fi:
-in natur toate sunt legate de toate-adic sistemele ecologice nu sunt izolate ci integrate n mediu;
-totul trebuie s duc undeva-adic din punct de vedere ecologic in natur nimic nu e de prisos, nu
exist deeuri ci totul folosete altui organism;
-natura se pricepe cel mai bine-adic ea are metodele ei de autoreglare important e ca omul sa nu
intervin in ecosistem;
-interaciunea om-ecosfer emis de Donsereau in 1957 orice modificare serioas in ecosfer are
consecine asupra vieii sociale.
Prima activitate din cadrul acestui proiect judetean inscris in Calendarul activitatilor
educative 2014-2015 TOTUL SE TRANSFORMA s-a desfasurat la C.S.E.I. Rm. Sarat pe data de
25 noiembrie 2014, unde au participat atat elevii scolii noastre cat si elevii celorlalte scoli partenere,
Scoala Ziduri, Scoala Balaceanu , Scoala nr.1 Rm. Sarat, Scoala nr.6 Rm Sarat
Activitate si-a propus s dezvolte interesul elevilor pentru reciclara tuturor produselor ce par a fi de
nefolosit si gasirea unei intrebuintari cat mai frumose.Toate produsele realizate au fost expuse la
intrarea in scoala. Pe parcursul derularii activitati atmosfera de lucru a fost antrenanta reusind sa
mobilizeze toti elevii chiar daca acestia nu se cunosteau intre ei, faptul ca aveau un scop comun i-a
determinat sa lucreze in echipa si sa dea frau liber imaginatiei. Activitatea si-a atins obiectivele
urmarite derulandu-se in continuare la Scoala Balaceanu unde va avea loc o parada din costume
realizate din materiale reciclabile. Copiii aflai la vrsta colar sunt foarte receptivi i doritori s
participe la o mare diversitate de activiti ecologice i s-i lase asupra lor o amprent de durat.
Spre exemplu a planta un pom nu trebuie sa raman o propoziie intr-un caiet ci o activitate
placut i util. Un pom o via de om nu trebuie sa fie doar nite cuvinte rostite de dragul de a le
rosti ci trebuiesc transformate in realitatea de zi cu zi.
Cu alte cuvinte copiii trebuiesc invaai c s realizeze i s-i asume responsabiliti privind
impactul pe care aciunile omului le au asupra vietii planetei.
Prin implicarea direct i prin contactul cu natura , copiii vor inelege mai uor c mama natur
este cea care d cele necesare vieii, care creaz i protejeaz viaa, vor invaa sa o aprecieze la justa
ei valoare si s o ocroteasc aa cum merit.
Mediul este cel mai mare dar al nostru, iar daca noi nu avem grij de elatunci cine?

Consilier educativ
Prof. Oancea Cristina

In aceast zi au fost srbtorite persoanele care au reuit sa treac

peste o dizabilitate care le face viaa mai dificila. Aceste persoane
demonstreaz zi de zi ca au resurse la fel ca cei care nu se confrunta cu
aceasta problema, ca sunt integrate in societate, ca si-au depit temerile, au
energia necesara sa duca o via frumoasa, chiar daca puin diferita de a
celorlali.
Anul acesta elevii si profesorii din Centrul colar de Educaie
Incluziva Rm.Srat au organizat activiti specifice acestei zile alturi de
elevii de la Casa Azur in cadrul Centrului de Recuperare Reabilitare a
Persoanelor Adulte cu Handicap Rm.Sarat.
Scopul activitii fiind formarea spiritului civic, respectiv sensibilizarea copiilor cu privire la
nevoile celorlali.
Activitatea a constat n prezentarea unui scurt program artistic, urmat de audiii muzicale si
purtarea de discuii mpreun cu asistaii si personalul centrului.
Anul 2014 este al treilea an consecutiv cnd este srbtorita Ziua persoanelor cu dizabiliti de
ctre elevii CSEI in cadrul Centrului de Recuperare Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap
Rm.Sarat.

Prof. Viorica Serea

 Capacitatea de a exprima o idee este aproape la fel de important ca ideea insi

(Bernard Baruch)
Orice activitate de comunicare are la baz nelegerea celorlali, dar i nelegerea noastr de ctre
ceilali.
Orice activitate pe care o desfurm presupune schimbul de informaii, adic procese i relaii de
comunicare.
Prin comunicare, oamenii transmit i schimb informaii, idei, sentimente, opinii, atitudini.
Comunicarea didactic, form a comunicrii pedagogice, prin care se vehiculeaz coninuturi
specifice diferitelor discipline de nvmnt, n vederea generrii unui act de nvare, are scopul de
a facilita nelegerea unui adevr i nu doar simpla lui enunare.
Metodele de nvmnt concretizeaz cile de transmitere a informaiilor, a coninuturilor.
n practica pedagogic cu elevii cu deficiene de nvare, pe parcursul actiivtii am observant c
metodele noi, interactive, bazate pe activitatea elevului au un foarte mare succes.
Una dintre metodele utilizate cu success n activitile de la clas este explozia stelar, o metod
de stimulare a creativitii, o modalitate de relaxare a copiilor, care se bazeaz pe formularea de
ntrebri (Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Cnd? ) pentru rezolvarea de noi probleme i noi descoperiri.
Beneficiile acestei metode
sunt urmtoarele: se utilizeaz n activiti de tipul: lectur dup imagini, convorbiri, povestiri, jocuri
didactice, activiti matematice, poezii, activiti de evaluare;stimuleaz creativitatea n grup i
individual; uureaz crearea de ntrebri n grup i individual, pentru rezolvarea problemei propuse;
dezvolt i exerseaz gndirea cauzal, gndirea deductiv, inteligenele multiple, limbajul, atenia
distributiv.
Metoda a fost aplicat n cadrul unei
activiti extracurriculare (un atelier
de lucru utiliznd materiale
reciclabile) intitulat Jurnalul unui
brdu, n care s-a avut ca suport o
scrisoare deschis a unui brdu
ctre oameni, n preajma
Crciunului; elevii trebuie s rspund la ntrebri de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, Cnd?, De
ce?.
n finalul activitii, toate fiele cu rspunsuri ale elevilor, scrisorile copiilor ctre brdu i
toate celelalte material utilizate la activitate,au fost primele file ale jurnalului, care a fost continuat
pe parcursul urmtoarelor activiti de la clas.
Aceast metod a fost primit cu succes, copii fiind atrai de abloanele i imaginile
prezentate, de dorina de a fi cel care d cele mai multe i mai bune rspunsuri, i de curiozitatea
de a vedea ce mai putem scrie n acest jurnal..
Prezentate ca nite jocuri de nvare, de cooperare, distractive, nu de concentrare,
metodele interactive prezentate nva copiii s rezolve problemele cu care se confrunt, s ia
decizii n grup i s aplaneze conflictele.
Aplicarea metodelor solicit timp, diversitate de idei, angajare n aciune, descoperirea de
noi valori i responsabilitate didactic.
Inst. Geru Gabriela Alis
Prof.Coja Nela

10

Mottto :
Cnd vorbeti, semeni ; cnd asculi, culegi.
(Plutarh)
La nceput a existat cuvntul.
Aceast propoziie fundamental a culturii universale, identific nu numai natura a tot ce exist, din
perspectiva majorittii doctrinelor religioase ale omenirii, ci i natura nemijlocit uman a existenei.
Omul nu poate exista n afara cuvantului. Sensul incepe ntotdeauna cu numele dat realitaii, iar percepia
sensului ncepe cu cel mai elementar act de comunicare.
Termenul a comunica n Dicionarul explicativ al limbii romne de a face cunoscut,a da de tire, a
informa, a ntiina, a spune dar i a se pune n legatur, n contact cu [24,p.179].
Una din capacitile eseniale ale omului ca fiina social este aceea de a comunica, adic, de a emite
ctre cei din jur anumite mesaje cu diferite coninuturi i semnificaii i de a recepiona de la acetia
mesajele lor.
Aceast capacitate are premise si mecanisme naturale, neuropsihologice, i este modelat i structurat
socio-cultural.
Comunicarea reprezint schimbul de informaii care include interaciunea social prin manifestrile
comportamentale dobndite sau nnscute, precum semnele verbale sau nonverbale care sunt emise i
recepionate contient sau incontient.
Coninutul comunicrii este divers:
- imagini, noiuni, idei (au un coninut informaional) care permit manifestarea conduitelor
afective,produce disonsn sau consonan psihic efecte de acceptare sau refuz (coninutul motivaional)
- iniierea, declanarea sau stoparea activitailor, rezistena la eforturi (coninutul volitiv)
n general se comunic prin :
Informaii:
- cognitive - coninutul semnelor lingvistice
- indiceale - centrate pe locutor avnd scopul definirii i controlrii rolului n timpul comunicrii
- injoctive schimburi de informaii ntre interlocutori pentru progresul comunicrii pentru atingerea
scopului
Mijloacele comunicrii:
- lingvistice - limba dublu articulat i de manifestrile vocale
- paralingvistice - nelese de membrii unei culturi n mod mai mult sau mai puin contient: non verbalvocale (tonul vocii), nonvocale (gesturi)
- extralingvistice - scap locutorului n timpul vorbirii: vocale (calitatea vocii care furnizeaz informaii
biologice, psihologice sau sociale), nonvocale (maniera de a se mbrca).
Combinarea coninuturilor i mijloacelor comunicrii ne ajut s difereniem dou noiuni limba i
limbajul.
Limba este totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale i gramaticale) ce dispune de o organizare
ierarhic potrivit unor reguli de organizare (Zlate, 2006, p. 285).
Limba nu depinde de existena n sine a individului, este produsul comunicrii n decursul timpului in
cadrul unei comuniti.
Limbajul - activitatea psihic de comunicare ntre oameni prin intermediul limbii(Zlate, 2006, p. 285).
Limbajul este un fenomen individual n plan fizilogic aici intervenind particulariti ale aparatului fonoarticulator ct i n plan psihologic prin manifestarea individual. n Dicionarul de filozofie avndul ca
autor pe Didier Julia, a comunica inseamn, relaia ntre persoane o relaie cu precdere lingvistic, fr
ns a se reduce la aceasta, ci cuprinde toate formele de expresie uman codificate n limbaj.

11

Dup Rubinstein limbajul este limba n aciune. Limbajul restructureaz activitatea psihic a
omului, este un mediator n desfurarea i dezvoltarea mecanismelor psihice contiente sau
incontiente; fr limbaj nu se poate vorbi de formarea noiunilor, judectiilor, raionamentelor, nu se
pot realiza abstractizri i generalizri, nu pot fi rezolvate probleme, n combinatorica imaginativ
cuvintele apar ca vehiculatori de imagini. Percepia capt sens, reprezentrile devin generalizate cu
ajutorul cuvintelor; verbalizarea permite definirea motivelor; voina este un process de autoreglaj
verbal, personalitatea se formeaza i i exteriorizeaz n mare parte din coninutul ei prin limbaj.
Limbajul devine un ax al sistemului psihic uman, care face posibil fenomenul de contiin.
(Popescu-Neveanu i colab., 1987, p. 71)
Activitatea limbajului nu se ntrerupe odat cu ntreruperea comunicarii cu alii ci se pstreaz pe tot
parcursul strii de veghe (sub forma limbajului interior) i chiar n timpul somnnului.
Funciile comunicrii i a limbajului
Limbajul i comunicarea n raport cu individual ndeplinesc urmtoarele funcii:
1. Funcia de integrare a individului n mediul sau-permite individului s traiasc alturi i mpreun
cu alii, s se adapteze situaiilor noi, s in seama de experienta altora, s asimileze o parte din ea.
2. Funcia de dezvluire i autodezvluire - individul se face cunoscut altora, i siei
3. Funcia valorizatoare prin care individul atrage atenia asupra sa, afirmndu-se
4. Funcia reglatoare a conduitei altora comunicnd cu alii, individul i poate ameliora
poziia n ierarhia grupului determinndu-i pe acetia s i schimbe atitudinile, creeaz conflicte sau
atmosfer destins n timpul unei conversaii
5. Funcia terapeutic - comunicarea poate fi un mijloc curativ-psihanaliz
Importana comunicrii
Comunicarea este att de important i util, nct unii autori consider c reprezint unul dintre
elementele cheie n definirea, nelegerea i explicarea individului i chiar a societii. Prin
comunicare, individul se formeaz si i dezvolt personalitatea care asigur transmiterea experienei
sociale.
Comunicarea favorizeaza:
-mbunttirea relaiilor elev-elev
-mbunttirea relaiilor profesor-elev
-elevii se relaioneaz mai bine cu cei din jur
-implicarea cu interes a elevilor n activitile extracolare
-mbuntirea conduitei verbale i sociale
-elevii nva s foloseasc asertivitatea n comunicare
-elevii se fac nelei mai bine
-elevii ii exprim sentimentele
- cu aceaste ocazii se cultiv morala civic i religioas
-manifestarea comportamentelor civilizate n societate
-n comunicare elevii sunt actori, ndeplinesc un rol
-cultivarea valorilor i normelor morale
-manifestarea conduitelor i comportamentelor civilizate
-permite interrelationarea n grup
-comunicarea ntrete coeziunea n grup, se leag prietenii
-medierea si rezolvarea conflictelor

12

-prin comunicare elevul se cunoate pe sine, este stimulat stima de sine

-comunicarea schimb atitudini
-n actul comunicrii elevul inva i s asculte
-prin comunicare elevii i transmit experiena social
-prin actul comunicrii elevii se relaxeaz, apare buna dispozitie
Omul este o fiin social. In lipsa comunicrii, individul rmne la nivelul dezvoltrii
biologice, rmane inapt pentru interaciunea social, privat de capacitatea de integrare n
societate. (Mielu Zlate, 2006, p. 287)
Decalogul comunicrii:
1. Nu poi s nu comunici
2. A comunica presupune cunoastere de sine si stim de sine
3. A comunica presupune contientizarea nevoilor celuilalt
4. A comunica presupune a ti s asculi
5. A comunica presupune a inelege mesajele
6. A comunica presupune a da feed-back-uri
7. A comunica presupune a inelege procesualitatea unei relaii
8. A comunica presupune a ti s i exprimi sentimentele
9. A comunica presupune a accepta conflictele
10. A comunica presupune asumarea rezolvrii conflictelor
BIBLIOGRAFIE :
1. Abric, J.C. (2002) Psihologia comunicarii, Editura Polirom
2. Baban, A. Consiliere Psihologic i Educaional
3. Cosmovici, A, Iacob, L. (2008) Psihologie colar, Editura Collegium
4. Lazr, C. i David E. (2007) Comunicare, deviant i psihologia grupurilor n consiliera
psihologic i educaional, Editura Psihomedia

Prof. psihodiagnoza
Telehoi Gabriela

13

Creierul, mai activ in somn dect ziua

Dei iniial se credea ca cel mai activ este creierul in starea de veghe, cnd omul este
treaz, studiile electrice (electroencefalograma) au artat ca de fapt creierul este mai activ
noaptea, in timpul somnului.
Creierul emite mai multe tipuri de unde care se pot nregistra pe electroencefalograma
(EEG). In timpul somnului au loc procese extraordinar de importante pentru sntatea
noastr fizica si psihica:
1.Se refac depozitele energetice ale tuturor. celulelor, inclusiv ale neuronilor;
2.Se refac depozitele de mediatori in sistemul nervos central si periferic (pot fi prevenite
dementele? Ca boala Alzheimer de exemplu);
3.Se regenereaz celule afectate sau esuturi;
4.Au loc cele mai importante momente ale cognitiei, este direct imbunatatita memoria de
lunga durata!
5.Stiati ca de fapt este mai bine sa inveti nainte de culcare, pentru ca in timpul somnului
creierul sistematizeaza mult mai bine informatia si o retii pe termen lung?
6.Se refac depozitele energetice ale tuturor celulelor, inclusiv ale neuronilor;
7.Se refac depozitele de mediatori in sistemul nervos central si periferic (pot fi prevenite
dementele? Ca boala Alzheimer de exemplu);
8.Se reface echilibrul endocrin, al glandelor sexuale, digestive si aa mai departe;
9.Se relaxeaza inima si vasele isi refac tonusul;
10.Se secreta hormoni in creier si glandele endocrine din creier, in special epifiza, care
rspund de zona emoionala dar este necesar sa nu existe stimul luminos si stimulul
auditiv sa fie cat mai mult redus. De aceea este indicat sa dormii in linite cu ochelari de
noapte.
11.REM somnul cu vise, are etape scurte care isi intensifica repetiiile spre dimineata.
Somnul are efect de descrcare emoionala, reface starea psihica, alunga stresul psihic si
starile tensionale, combate depresia si alte tulburari de personalitate;
12.In timpul somnului se reduce stresul de peste zi, somnul fiind un important mecanism
antistres;
13.Se reface imunitatea,
14.Prin somn aducem un plus preventiei pentru demente.
Prof psihodiagnoza
Telehoi Gabriela

14

Aghiasma sau sfintirea apei, se savarseste cel mai des, deoarece apa a fost considerata
ntotdeauna ca una dintre cele patru elemente constitutive primordiale ale cosmosului ( apa,
pamntul, aerul si focul ) fiind de asemenea si elementul natural cel mai folosit si cel mai de
trebuinta in viata omului cea de toate zilele.
Este cea mai de seama dintre ierurgiile privitoare la lucruri si totodata cea mai frecventa in
activitatea liturgica a preotului.
Aghiasma nu este o taina. Aghiasma este o ierurgie. Ierurgiile au fost instituite de Biserica, in
scopul ajutorrii cretinilor, pentru a-si dobandi mai facil mntuirea. Denumirea de ierurgie vine
din limba greaca si nseamn ,, lucrare sfnta. Se cuvine sa retinem ca, in timp ce Sfintele
Taine au fost instituite de Mantuitorul, ierurgiile au instituite de Biserica.
Cuvntul grecesc aghiasma nseamn sfinire. La noi, prin acest termen se intelege atat apa
sfinita cat si slujba sfinirii. De asemenea, se cuvine sa mai stim ca aghiasma este de doua
feluri: mare si mica. Aghiasma mare se savarseste o singura data pe an ( la Boboteaza ), iar cea
mica, la mai multe ocazii sau date din cursul anului bisericesc. Aghiasma mica mai este
denumita in unele zone si sfetanie, cuvnt slavon, care are intelesul de luminare. Chiar si slujba
de sfinire se numete ,,slujba luminii.

In ziua de Izvorul Tmduirii la manastiri se obinuiete ca aghiasma mica sa se faca intre

Utrenie si Liturghie, in curtea bisericii, ori la izvoare sau fantani.
Aghiasma are rol de curatire, de spalare si este considerata cel mai autentic simbol de puritate,
de curatenie sufleteasca. Este daca vreti, igiena sufletului. Apa sfintita este elementul preferat
al puterii curitoare si Sfintitoare a Sfantului Duh. Are efecte multiple prin care-si arata
beneficitatea, de la insanatosirea trupului si ndeprtarea celui rau din viata noastr, pana la
alungarea demonilor. Prin stropirea cu apa sfintita, duhurile rele cele viclene din tot locul sunt
alungate, la fel si pacatele mici savarsite in decursul timpului, adic nlucirile diavoleti,
gandurile cele rele. Mintea, odata curatita de efectele binefctoare ale apei sfinite, se
ndreapt prin rugciune.

15

Apa de la Slujba de sfinire a Aghiasmei mari (la Boboteaza), se pastreaza nestricata

vreme ndelungata, ramanand tot asa de proaspta, de curata si de buna la gust. O parte din
ea se pastreaza la biserica intr-un vas special numit aghiasmatar, fiind folosita de preot la o
multime de ierurgii, cu ea preotii stropind atat casele credincioilor, cat si pe cei ai casei,
in ajunul sau chiar in ziua de Boboteaza daca preoii nu au terminat pana atunci mersul cu
Botezul. Cu Aghiasma mare se stropesc toate persoanele si lucrurile care trebuiesc
exorcizate, curite si binecuvntate ori sfintite, ca de pilda slujba care se face la curatirea
fntnii spurcate, la un vas spurcat, la binecuvntarea si sfinirea troielor, a vaselor si
vesmintelor bisericesti, a clopotului s.a. Totodat, arhiereul o folosete la sfinirea bisericii,
a Sfantului si Marelui Mir, a antimiselor etc.
Apa sfintita mai este folosita de asemenea la stropitul caselor, curtilor iar in caz de
boala, cei suferinzi gusta aghiasma sau se stropesc cu ea pe partile bolnave ale trupului
pentru a se tmdui.

Daca avem mai multa sau s-a invechit, o varsam la loc curat, pentru a nu fi pangarita.
Poate fi varsata la radacina unui trandafir, a unui copac, de regula in locuri curate unde
nu ajung animale sau chiar oameni care pot pangari locurile respective.
In concluzie, aghiasma are o multitudine de utilitati atat in plan sufletesc cat si trupesc
fiindu-ne necesara in toate momentele vietii noastre spiritualizandu-ne fiinta.
Profesor: Paul Radu Mugurel

16

*Apa trece , pietrele raman.

*Bine faci , bine gasesti.
*Ce semeni, aceea culegi.
*Dupa furtuna vine si vreme buna.
*E lesne a carti , dar greu a indrepta.
*Fapta buna este pentru om cununa.
*Graba strica treaba.
*Hotul striga hotii.
*Inteleptul tace si face
*Joaca dupa cum ii canta altii.
*Marul nu cade departe de pom.
*Nimeni nu se naste invatat.
*Omul dupa fapta se cunoaste.
*Pomul se indreapta de mic.
*Rau faci rau gasesti.
*Sacul spart nu se umple.
*Stie si la deal si la vale.
*Tot inceputul e greu.
*Unde dai si unde crapa..
*Zidul alb e hartia nebunilor.

17

Traditia impodobirii bradului de Craciun este de origine

germana.
Un brad pentru a putea fi folosit ca pom de Craciun are
nevoie de 7-10 ani ca s creasc.
Se presupune ca inca din anul 200 d. Hr. bradul reprezinta
un simbol al Craciunului. Dar traditia impodobirii bradului dateaza din
secolul al XVII-lea. In Germania, in 1605, un brad a fost ornat pentru
a destine atmosfera inghetata din preajma Craciunului.
La posta din Montreal sosea un numar mare de scrisori
adresate lui Mos Craciun. Pentru a nu-i dezamagi pe copii, angajatii
postei au inceput in 1974 sa raspunda acestor scrisori in numele
Mosului. Din 1983 programul de raspunsuri a devenit oficial, iar Mos
Craciun a primit o adresa speciala: Mos Craciun Polul Nord
H0H0H0
V-ati intrebat vreodata care este cel mai mare cadou de
Craciun primit de cineva? Ei bine, raspunsul la aceasta intrebare este:
Statuia Libertatii. Francezii au daruit-o americanilor in 1886. Nu va
imaginati ca a fost frumos ambalata si pusa sub bradul de Craciun.

Consilier educativ:
Prof. Oancea Cristina

18

... o poveste despre un brbat care bate

la ua fiului su. Jamie, spune el, trezetete!
Jamie rspunde: Nu vreau s m scol,
tat. Tatl strig, Scoal-te, trebuie s mergi la
coal. Jamie spune:
Nu vreau s merg la
coal. De ce nu?, ntreab tatl.
Din trei motive, spune Jamie.
Primul, pentru c e att
de plictisitor;
al doilea,
copiii m tachineaz i
al treilea, pentru c ursc coala.
i tatl i spune:
Ei bine, eu i pot da trei motive pentru
care trebuie s mergi la coal.
Primul, pentru c e responsabilitatea ta;
al doilea, pentru c ai patruzeci i cinci de ani i al
treilea, pentru c eti directorul colii.
(Anthony de Mello -Contiena. Capcanele i
ansele realitii)

Prof. psihodiagnoz
Telehoi Gabriela

19

-Ionic, tu ai vzut vreodat un cerb? i

ntreb bunica nepoelul venit n vacan
la ar.
-Da, la televizor.
-Eu te ntreb dac l-ai vzut n natur?
-Nu, tticul nu ne d voie s scoatem
televizorul afar.
-De cteva luni l tot dresez pe Buni s
latre cnd i e foame.
-i ai reuit?
-Da. De cte ori m aude pe mine ltrnd,
se apuc de mncat.
-Mmico, scrie-mi o scrisoare pentru Mo
Crciun!
-Dar de ce n-o scrii tu?
-Pentru c-mi trimite iar o carte de
gramatic, dac vede cum scriu.
-Vitoria Lipan avea un cine. tii cum
l cheam? ntreb profesorul.
-Cuu! rspunse elevul.

-Uite, i-a czut cartea din mn, zise sora

ctre fratele ei.
-Vai, eram aa de cufundat n lectur nct
nici n-am observat! se dezvinovi acesta.
Dup ce profesorul le povesti elevilor
despre poetul englez Milton, spunndule c a fost orb, se adres unuia care nu
era atent:
-Ce defect am spus c avea Milton?
-Era poet, rspunse elevul.

Prof.
Voinea Marius

20

5 bomboane i o ciocolat valoreaz 8 bomboane. Cte bomboane

valoreaz o ciocolat?
O eav lung de 20 metri trebuie tiat n aa fel, nct una din buci s
fie de 4 ori mai lung dect cealalt. Ce lungime va avea fiecare bucat?
Ct cost mai mult: un kilogram de monede de 25 de bani sau o jumtate de kilogram
de monede de 50 de bani?
Nicuor mparte prietenilor lui, n mod egal, 9 mere i 12 nuci. Ci
prieteni are Nicuor, dac numrul prietenilor este mai mare dect 1?
Tata cantareste 90 kg, fratele meu cantareste 70 kg, iar eu cntaresc 25
kg. Cum putem ajunge pe insula din mijlocul lacului cu o barca ce poate transporta cel
mult 100 kg?
Intr-o balta sunt 20 pesti mari si mici. Cand vine cocostarcul, de dupa
fiecare peste mare se ascund 3 pestisori mici. Cati pesti sunt de fiecare fel?
Cei 3 frai Popescu au fiecare o sor. Ci copiii are familia Popescu?
Pe o corabie sunt 4 pirai. Fiecare pirat ia cte 3 prizonieri. Ci oameni
sunt pe corabie?
Un ou fierbe n 3 min. n cte min. fierb 5 ou simultan?
Astazi afara temperatura este de 0 grade Celsius. Maine va fi de 2 ori
mai cald. Ce temperatura va fi maine?
Un morar a venit la moar. n fiecare din cele patru coluri ale ncperii
el a vzut trei saci de fin. Pe fiecare sac s-au aezat trei me, iar fiecare m a avut
pe lng dnsa trei motnai.
Cte picioare sunt la moar?
O cas are 4 camere. Dintr-o camer s-au fcut 2 camere. Cte
camere are acum casa?
n 5 minute, Cristina mnnc o prjitur i Carmen dou prjituri. Cte
prjituri de acelai fel vor mnca mpreun cele dou fete n 10 minute? Dar n 15
minute? ( Se presupune c mnnc n acelai ritm.)

Prof.
Toader Laurentiu

21

Un MULUMESC este un dar original, indiferent de modul in care este exprimat. Daca
cineva de lng tine are nevoie de un multumesc, de o simpl imbriare sau de un
cuvnt frumos, nu ezita, respect-i dorina. Vei descoperi ca recunostina acioneaz ca un
bumerang, o data ce ai inceput sa o ari, ea te va rsplati nzecit.
Iat cteva moduri dictate de imaginaia creativ, pentru a-i arata recunotinta, fr s
consumi energie si sume uriase.
*Oferii profesorilor dragi cate un mesaj de apreciere, cu dedicatie, ca si cum le-ai da o
diplom de merit.
*Ajutai copilul sa imagineze o poveste, pe tiparul unui articol de ziar, intr-un fel de
relatare despre profesorul preferat.
*Atunci cnd facei cuiva un dar de mulumire, avei grij ca acesta sa fie bine ales. De
exemplu unui cititor nrit ii putei oferi un semn de carte mai deosebit. Cu alte cuvinte,
gdilati orgoliul celui in cauz.
*Fii punctuali. Cu cat va exprimai mai repede mulumirile fa de cineva, cu att mai bine!
*i nu n ultimul rnd, nu subestimai niciodat efectele unui mulumesc spus la timp. Este cel
mai important cuvnt pe care l puteti rosti vreodat. Invatai sa folosii cuvntul ct mai des.

Consilier educativ
Prof. Oancea Cristina

22

Cuprins
Cuvamt inainte ..3

Povestea netiut a bradului de

Crciun..4
Crciunul, strveche srbtoare a
luminii...5
Bucuria Crciunului....6
Dac nou ne pas Terra va fi
sntoas..7

3 Decembrie, ziua internaional a

persoanelor cu dizabiliti.. 9
Puni comune de comunicare .. 10
Comunicare i limbaj.... 11
Curioziti despre creierul uman ..... 14
Ora de religie ... 15
Proverbe i zictori . .17
tiai c...... 18
Stresul n munca profesorului..19
Anecdote colare ...20
Probleme matematic distractiv 21
Cum s spui mulumesc .. 22

Coordonatori revist:
Director: Prof. Done Rita Daniela
Consilier educativ: Oancea Cristina
Colaboratori:
Prof. Telehoi Gabriela
Prof. Paul Radu Mugurel
Prof. Coja Nela
Prof. Geru Gabriela Alis
Prof. Voinea Marius

Colectivul de redacie:
Consilier Educativ: Prof. Oancea Cristina
Prof. Psihopedagog: Serea Viorica
Prof. Psihopedagog: Untea Liliana
Prof. Psihopedagog: Toader Laurentiu

23

CENTRUL COLAR DE EDUCAIE INCLUZIV

RM-SRAT