Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Gazeta Matematica SeriaB 2 Feb 2015

    Încărcat de

    Denis B
    1K vizualizări31 pagini
    Gazeta matematica februarie 2015,

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Gazeta matematica februarie 2015,

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    1K vizualizări31 pagini

    Gazeta Matematica SeriaB 2 Feb 2015

    Încărcat de

    Denis B
    Gazeta matematica februarie 2015,

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 31
    100" a.ev GAZETA Viz MATEMATICA SERIA B publicatie lunara pentru tineret FONDATA IN ANUL 1895 GAZETA MATEMATICA ~ SERIA B ANUL CXx [2] 2015 Redactor sef Mace, Tena Redactori MARIAN ANDRONACHE — Tow Cicu Din SeRDANESCE Secretar general de redactie: MiHAIL, BALUNX, Comitetul de Redactie Membri: Ciustian ALExANDRESCD Dorin Axpnica ‘Vastu: Berane Wabi Boskorr Desrrav Bugvesc AL. Coystaxrixeset Mircea Fiaxe Date Griconesc Cristian Lazan ANcUTA MITITEAN ALEXANDRE NeGREsct — EUGEN PALTANEA ‘Manis PERIANU LUciay Perresct MANUELA PRAJEA Boapan SUCEAva Nicotat Sven "Tratax TAMAIAS Mincea Twurt Membri onori Guroncae ANpnet D. M. Barineqe Manes. Cumnrri, Guvoncae Ecxstein Lidana Nicunesce Live Pangaw Guroncn S20u.88¥ Coordonarea publicatiilor Gazeta Matematica: Rabu GOLOGAN Gaeta Matematica este editata lunar de Socictatea de Stiinte Matematiee din Roma- ia, Gazeta Matematica se adresoaza in special clovilor gi studentilor, profesorilor si tuturor celor interesati de matematica elementara, Site-ul SS.NLR. (inclusiv al revistelor editate de IR.) poate fi accesat Ia adresa: Publicatiile S.S.M.R. pot fi achizitionate gion line de la http: //magazin.ssmr.ro/ REDACTIA Str. Academic, nr4, cod 010014, Bucuresti, tel: 021.314.46.58; fax: 021.812.40.72 gnb@rns. unibuc.ro (articole gi note propuse), office@ras-unibuc.ro (probleme propuse), ssmrmiruletm@yahoo com (abonamente) GAZETA MATEMATICA SERIA B PUBLICATIE LUNARA PENTRU TINERET Fondata in anul 1895 Anul CXX nr. 2 februarie 2015 ANIVERSARI PROFESORUL NICOLAE DINCULEANU LA 90 DE ANI O tara se defineste prin valorile ei. in cazul RomAniei, una din aceste valori este profe- sorul Nicolae Dinculeanu, care implineste 90 de ani la 26 februarie 2015. A scrie despre acest mare matematician gi profesor este o sarcini pe cAt de onoranti, pe atat de dificila. in orice caz, este obligatoriu s% mentioniim totala simbiozi intre activitatea didactick si activitatea de cer- cetare stiintific’ atunci cdnd ne referim la opera ui Nicolae Dinculean. Niscut la 26 februarie 1925 in Oltenia, Nicolae Dinculeanu a absolvit licen! militar »D.A. Sturdza“ din Craiova, dup& care a urmat, scoala de ofiteri de artilerie din Pitesti, devenind sublocotenent in 1945. Anti care an urmat au conturat dubla formatie a Ini Nicolae Dinculeanu, este matematician si inginer. A absolvit Facultatea de Electrotehnici a Po- litehnicii din Bucuresti in 1950, Simultan, intre 1946 si 1951 a urmat cur- surile Facultétii de Matematica si FizicS din Bucuresti. De mentionat cf, desi a absolvit aceastit facultate in 1951, a fost acceptat ca preparator in cadrul ei ine din 1950. Dupi o perioada de 5 ani, timp in care a functionat in mai multe institutii de invitiimant superior din Bucuresti, se stabileste incepand cu 1954 la Catedra de Analizi: Matematick a Facultayii de Mate- matic si Fizicd din Bucuresti (sef de catedr’ Miron Nicolescu). Vom urmiri, in continuare, activitatea profesorului Nicolae Dinculeanu, separand (in mod inevitabil) activitatea de 58. Aniversir pe care o sustine in 1957. Aceasté tezi a avut un mare ecou la vremea res- pectivi, rezultatele obtinute in ea. flind publicate in trei articole succesive aparute in reviste majore ale matematicii mondiale. Ulterior, activitatea de cercetare a lui Nicolae Dinculeanu se concentreazi pe teoria masurii si in- tegriirii vectoriale. In aceasti directic, a obtinut reaultate publicate in unele din cele mai mari reviste de matematicd ale lumii, care il consacré printre liderii mondiali in domeniu. Unanim respectat si apreciat, profesorul Nico- lae Dinculeanu a fost invitat la numeroase congrese internationale gi a tinut cursuri gi conferinte la unele din cele mai mari universit&ti ale lumii. Dintre rezultatele obfinute de profesor mentiondim (selectia este, in mod inevitabil, subiectivl): teoreme de tip Radon-Nikodjm vectoriale, reprezentarea inte- grala a operatorilor liniari pe spatii de functii, rezultate privind integralele Dunford gi Pettis, rezultate privind regularitatea misurilor Baire vectoriale gi rezultate privind compacitatea in spatii de misuri. in ultima vreme, Nico- lae Dinculeanu a obtinut rezultate privind integrarea in raport cu misurile vectoriale cu semivariatie finits, introducénd nigte spatii functionale aferente. Folosind aceasta teorie, a reugit s&i objin& generalizarea integralei stochastice ‘in cazul vectorial. Acestui subiect ii este dedicata ultima monografie a pro- fesorului: ,, Vector Integration and Stochastic Integration in Banach Spaces“, John Willey & Sons, Inc., 2000 (pe coperta din spate, autorul este carac- terizat astfel: ,,World famous expert on vector and stochastic integration in Banach spaces“). Mentioniim si celelalte doud monografii ale lui Nicolae Dinculeanu, apirute la prestigioase edituri straine (exist si editii in limba roména): ,,Integration on Locally Compact Spaces“, Noordhoff International Publishing, Leyden,1974 si, mai ales, ,,Vector Measures“, aplruta la Veb Deutscher Verlag der Wissenschaften, Berlin, 1966 si la Pergamon Press, Ox- ford, 1967. Ultima monografie a fost si ramane textul de baz in domeniul teoriei masurii gi integrrii pe plan mondial. ‘Trecfnd la activitatea didactic’ (ne-am oprit la anul 1954), vedem cum, in cadrul sus-mentionatei Catedre de Analiz Matematic’, Nicolae Din- culeanu devine lector (1957), conferentiar (1960) si profesor (1966). Pand Ja plecarea sa definitiva din tara (1976) si stabilirea in S.U.A, Nicolae Din- cwleanu a predat cursuri de Analizé Matematici, Analizé Functional si Teo- ria Masurii (ultimul era un curs special -echivalentul cursurilor optionale sau de master de astizi). Cei care au avut norocul si fi fie studenti igi amintese aceste cursuri memorabile: claritatea, rigoarea gi cleganta profesorului sunt de neuitat, Nicolae Dinculeanu réménand in istoria facultatii ca unul din cei mai mari profesori. Tot in plan didactic mentionam cursul de ,,Analizi Matematici“ in doud volume scris de profesorii Miron Nicolescu, Nicolae Dinewleanu gi Solomon Marcus, care a fost si este folosit de multe generatii de studenti. Acest curs a aparut la Editura Didactica si Pedagogica in multe PROFESORUL, NICOLAE DINCULEANU LA 90 DE ANE 59 autoritatile comuniste au decis ca numele stu si nu mai apard gi cursul a apirut pe piata far& autori pe coperti. incheiem relatarea privind activi- tatea universitard a lui Nicolae Dinculeanu in Romania arétand, cu regret, ca plecarea sa din tari a lsat un gol imens in invitamantul roménesc. Au urmat ani multi de activitate in universitiile americane, activitate mult apreciat& acolo gi puss, desigur, in slujba matematicii. Ajungem la un alt aspect al activitatii didactice a lui Nicolae Din- culeanu, care, credem, este de un deosebit interes pentru cititorii Gazetei Matematice. impreuna cu Zugen Radu, a scris primul manual riguros (in spiritul predarii Analizei Matematice cu epsilon-delta) in limba romana. Este vorba de Elemente de Analizi Matematici, Editura de Stat Didactic gi Pedagogici. Prima editie a apirut in 1959, ulterior apirand multe alte edit unele din ele in variante prescurtate. Este o opinie cvasiunanimy c& acest ‘manual de legenda a rimas neegalat in literatura romana. Dupa el au invagat foarte multe generatii de elevi (de fapt, multi profesori de matematic& au fost pteeducati* de acest manual). $i astiai, foarte mult lume foloseste acest manual, care a avut numai doua reeditii, insuficiente in opinia multora. Activitatea profesorului Nicolae Dinculeanu a fost recunoscuti gi ono- rata: este Doctor Honoris Causa al universititilor din Craiova (1995) si Bu- curesti (2003); este membru de onoare al Academiei Romane (2003); a fost decorat cu Steaua Roméniei in grad de cavaler (2011). inchei aceste rénduri cu emotia fireasck a unui discipol in fata marelui su maestru. Sa-i mulgumim cu admiratie lui Nicolae Dinculeanu pentru tot coca ce a facut. La Multi Ani, Domnule Profesor! Prof.mniv.dr. Ion Chitescu Facultatea de Matematic& si Informatica, Universitatea din Bucuresti 60 ARTICOLE §1 NOTE MATEMATICE ARTICOLE SI NOTE MATEMATICE DOUA MODALITATI DE A DEMONSTRA UNELE INEGALITATI Gueorcue Stoica) Abstract. This note presents two ideas which may be used in obtaining ‘or proving inequalities. ‘Keywords: inequalities, substitution, determinant, integral. ‘MSC : 26D20, 97H30. 1. Folosirea unor elemente de algebri liniart in cele ce urmeazi vom prezenta o metodé consténd in utilizarea unor identitati obtinute prin substituirea termenilor inegalititilor gi folosirea sis- temelor omogene. Vom ilustra aceasta prin exemple. 1, (Inegalitatea Ini Nesbitt) Dacca, b, ¢ sunt numere reale pozitive, atunci a bre Solutie. Cu notatiile gisim sistemul -a+ab+ac=0 Ba-b+fe ya+yb-c=0 Cum el are o infinitate de solutii, trebuie ca determinantul stiu -la@a A=) 6 -1 6 |=208y+08+f7+70-1 age ee si fie nul. Obtinem c& 2afy + a6 + By +ya = 1. Cum b+c > 2vbc si analoagele remult ed (b+c) (¢ +a) (a+) > Babe, sau 1 as aby S53. Cu avestea, (046-47)? 2 3(a8 + By +70) =3(1— 20p) >3(1- G. $roica, DUK MODALITATI DE A DEMONSTRA UNELE NEGATING] GL si atunci a + 8-47 > 3, coea ce trebuia arfitat. 2. (G.M-B nr. 2/1978) dntr-un triunghi avénd lungimile laturilor a, b, ¢ are loc inegalitatea a b Solufie. Cu notatiile a es b —atb+e gasim sistemul omogen { (1-a)atab+ac=0 be a+b Ba+(-1-8)b+ Be ya+7b+(-1—ye=0 Cum el are o infinitate de solutii, trebuie ca determinantul siu -l-a a a p -1-6 8B 1 9 -ln9 ‘si fie nul. Obtinem astfel ci a+9+~7+1 = 4a. Cum din inegalitatea lui A= =4afy—a-B-7-1 Buler R > 2 remulté abe > = adic abe > (-a+b+e)(a—b+e)(a+b—c), deducem o/8y > 1. Cu aceasta l +a+f+7 24 siatuncia+f8+7>3, ceea ce trebuia aratat. Observatie. Inegalitatea rezulté imediat gi dac& facem substitutiile standard” a= y-tz,b=2+z,0=2+y, under=p—a>0,y=p—b>0, P=p—e>0. 3, Daca a, b, ¢ sunt numere pozitive, atunci a b © ee 2h o+% * c+ dat a+ m=" Solutie. Cu notatiile i giisim sistemul omogen 2Ba—b+Be=0. a+ 2yb— Cum el are o infinitate de solutii, trebuie ca determinantul siu { ~a+ab+2ac=0 e ARTICOLE §t NOTE MATEMATICE si fle nul. Obtinem astfel c& 9a + 2(af + By +70) = 1. Cum b+ 2e=b+ete>3Vbe gi analoagele, rezultd c& (b+ 2c) (c+ 2a) (a+ 2b) > 27abo, deci ay < # Cu acestea, (a+8+9)? 23 (a6 + By +70) = 3 1 (19090) > § (1-9-3) giatunci a + 6 +7 > 1, ceca ce trebuia arditat. 4. Dacii a,b,c sunt numere pozitive, atunci _Baifs tes sre 5Sb+c Se+a’ Sa+b Solutie. Cu notatiile ac bg 8 bbte Beta” Bath gisim sistemul omogen -a+5ab+ac Ba-b+5B yay b— Cum el are o infinitate de solutii, trebuie ca determinantul su 1 ba @ A=| 8 -1 58 |= 126067 +5a8 +587 + ya-1 by y -1 sii fie nul. Obtinem astfel ci 12602 + 5(aé +87 +7a) = 1. Cum Sb+e=b+b+b+b+b+e> bVbe si analoagele, remulti c& (5b -+ ¢)(5c + a)(5a + b) > 216abe, deci ay R astfel incat Ff (x) > g(x), Vx € [a,b]. Se gtie atunci c& : 5 [seer f ateae. Considerand a1,42,...,a, € R si x € (a,6] prin metode clasice gisim © inegalitate de forma f(x, 1,02,...,an) > 9 (,a1,42;...,4n), (+), pentru orice « € [a, ] si integrdnd apoi pe intervalul [a,6] obtinem astfel inegalitatea ; * J Fe010a.corta)ds> f 9 (201,00 .+-ytq)d Printr-o alegere inspirati a inegalitatii (+) putem ajunge prin acest procedeu la inogalititi remarcabile. 1. Dacé a,b,c sunt numere pozitive cua+b+c=1, atunci i ys i\ 1)\ros (+5) (eb) (vec) ef Solutie. Fie x > 0. in conditiile date, folosind inegalitatea lui Radon, avem, Vz € (0,1), a Deere? @ = 4 _ ee act botox * abtactax * betab+ be = (a+b+e)? 1 1 —= a+5 ultima inegalitate rezultdnd din 1 = (a +6+¢)? > 3(ab+ be + ca) , cu ege- litate daci a = b= c. Integrand inegalitatea de mai sus pe (0,1) obtinem i L 1 5 en(1+45) +amn(1+542) bin (1+ 4) zhn5, inegalitate echivalent& cu cea cerut. 2. Dacé a,b,c sunt numere pozitive $i 1 1 1 a+b b+e* ota 2(ab+be+ca) + (a+b+o)a 2ab+be+ea ta 1, 64 ARTICOLE $1 NOTE MATEMATICE Solufie. Fie © > 0. Inlocuind pe rand in inegalitatea lui Nesbitt at es eae beet cpa a4b 72 pea, b,c cu gi integrand apoi inegalitatile obtinute pe (0, 1], giisim 1 1 3 T+ aera thm (1+ 2) tem (143) . a 1 1 ain(s 2) 4g_gtem(i+2)> 1 1 1 am (1+}) +om(1+2) +5 b> $ (inegalititile sunt stricte, deoarece functiile care se integreazi au valoarea 3 incel mult un punct). Aceste inegalititi, adunate membru cu membru, ‘conduc in conditia dat la inegalitatea ceruta. fearon 8. In orice triunghi avem * (1-552) (imate) (aga) 5 Solutie. Fie x € [0,1]. in conditiile date avem CER ener Pee eee Ee eee eee atb—ce ~@etab+ac* ab—Patbe (a+b+e)? a? +P +A) z+ 2(ab+ be + ca) a 3(ab+be + ca) 3 © — (ab + be + ca)2+2(ab+be+ca) —z+2’ Integrénd inegalitatea de mai sus pe (0, 1] obtinem a 6 c 1 m(1-55) (-) (ahs) simp inegalitate echivalent& cu cea ceruta. Observatie. Inegalitatea se poate obtine si direct, folosind inegalitaitile cunoscute vre 0,1). Babe abe GF b+q +a) <'< Catbto—bteatb—— 4, (RM-T. 2/2104) Dactéa, b, ¢, d sunt numere poritive gi atbte-+d= 1, atunci Solutie. Fie x > 0. in conditiile date avem c d a db 2 swt too oo oe ee at+bta byets ctd+s dtats actbcta bdtcd+ds ee pe (atb+e+d)? ‘actadtaz * bbb abt be c+ bd+ Yim D+ (a+b+e+ dz aa 1 ~ ab be-+ ed + da+ Bac + bd) +a = ve € (0,11, et ultima inegalitate rezulténd din 1 = (a+b+c+d)? =a?+c?+b?+d?+2ab+ +2ac+ 2ad + 2bd+ 2be-+2ed > 2ac+2bd-+2ab + 2ac+2ad-+2be-+ d+ 2ed = = 2ab+2be+2cd+2da+4ac+4bd, cu egalitate daci a = cgi b = d. Integrand inegalitatea de mai sus pe [0, 1], obtinem on (1+ 25) +ain (1+ p22) tain (1+ 4) 46m (1+ 7) 2m, inegalitate echivalenti cu cea ceruti. 5. Dacté a1,02,..-4an sunt numere renle pozitine, atunci 1 1 1 n ie 1+—)(1+—)... (1+—) > (1+ —*_} . Gra) G+a)- 2 Otto) Solutie. Fie x € (0,00). Aplicdnd inegalitatea dintre media aritmetick i armonica, avem aac TT I G. Dacét numerele pozitive a1, a2,...,@n au media aritmeticd a gia, 8 66 ARTICOLE §I NOTE MATEMATICE Solutie. Fie « € (0,00). Aplicand inegalitatea dintre media aritmetics i armonicé avem +a Integrand de la la a, avem rere, 2nin@+a)[? o Were > GH) 7 Aplicdnd gi inegalitatea dintre media aritmetici si cea geometric, avem - at B+ adicis inegalitatea ceruts. 7, Dacé a1,02,...,aq sunt numere reale cu media aritmeticd a gi a, 8 sunt numere nenegative, cua > > max (a1,42,...,4n), atunei + \ B-a, Baz Bran ~ B-a Solutie. Fie z > max (a1,a2,...,@m)- Aplicdnd inegalitatea dintre me- dia aritmetic’ gi armonicd, avem ne Sa Integrand de la 8 la a, avem Yme-eo[} 2 mme—of e 1 Aplicdind si inegalitatea dintre media aritmetici gi cea geometric’, avem a= a >and (G2) 092 Baa; = "Vara Boa adicd inegalitatea ceruti. Cititorii pot obtine analog gi alte inegalit&ti notabile. N. STANCIU, UN ARGUMENT DE MEDIE 67 PENTRU CERCURILE DE ELEVI UN ARGUMENT DE MEDIE Necutal Stanciy si Trru Zvonaru?) Vom rezolva in cele ce urmeaz citeva probleme care au la baz’ aceeast idee simpli. Dacii a1,a2,...,am sunt numere reale, atunci 5 ay +2 +... bd > 8 > max(ay,02,---4@q) > > 8 a + 02+... +49 <8 min(ay,02,...509) < 5. Demonstratia este evidenti, deoarece relatiile de mai sus spun in esenté c& dacs media aritmetic’ a unor numere este mai mare sau cel putin egal cu un numir a atunci cel mai mare numér este cel putin a, iar daci media lor aritmetica este cel mult a atunci cel mai mic numir este cel mult a. 1, (Marcel Chiritt) Demonstrati ed dacé a,b,¢ sunt numere reale po- itive, atunci max {(1+8) (1+4),(1+2) (142), +5 (+9}e4 Solutie. Inegalitatea doritd rezult dacs vom demonstra ci C+) 0+) +042) (42)+0+9G+en w Aplicdnd inegalitatea dintre media aritmeticd gi media geometrici obtinem a a b b © © (+§) +2) + (+8) +8) + 49+ pe fa la b b fe le a b a 2affa [raft aftea/e aff (B+ e+e) < 24-34) deci (1) este adeviirata. 2, (Olimpiad& Spania) Fie r,s,u,v numere reale. Demonstrati cit 1 in {r—?,a—utu—v4v— rp 3. Sti se arate cé cel putin unul dintre numerele (ay + a2 +... + an)? = (n? — n+ aia; 1 (n?-n+2)a;a; > 0 1sigjsn evident adevirat. (Am folosit faptul e n — 4. (Concurs, America de Sud) Fie 100 de numere naturale nenule cu proprietatea ci suma lor este egalit cu produsul lor. Determinati numiérul minim de aparitii ale lui 1 printre cele 100 de numere. Solutie. Fie x19 < 99 < ... < x2 < m1 cele 100 de numere si kmin numérul minim de aparitii a lui 1. Ecuatia (n=1)(m=2) _ n(n—-1) 1 SS Sa B10 + 299 +--+ 22+ er = Bio0o9.- 21 poate fi scris& sub forma 100 209 Ea a i T1000. --421 Lioowe9.--F1” Ty9ote9--- Lai Tyooto9-.-722) N. STaNCIU, UN ARGUMENT DE MEDIE 69 adick 10009 «222 S100. Deducem ci, cel mult 6 dintre numerele 199,790, - 222 pot fi mai mari ca 1, deci hin 2 93. in cazul knin = 93 obtinem ecuagia 98 + 27 +26 +25 +24 + 03 + 22 +2 = TyT2F3TaT5T6T7, unde x1 > 2p > xy 224 2x5 2 x6 > 27 > 2. Avem 93+ Tey 293+ 21 +4243 +04 +25 +29 +e7 = Mxryrqe5767 > 21, adic& 57 < 93, contradictie eu x1 > 2. In cazul kmin = 94 obfinem 94+26-br5-taretars tata = nitatstaT5T6 si avem 94-4 6x, > O14 ay + 2p +49 +24 +25 +26 = TtaDyLuTGTG > 3221, adic& 262 < 94. Dacd 21 = 2, atunei 22 = 23 = 4 = 25 = 25 = 2 si nu obtinem solutic (deoarece 94 + 6-2 # 28), Dacd 21 = 3, ecuatia devine 97 +25 +e5 +24 +23 +202 = 3rpeyrurst0- Deducem ci 97 + Say > 97 +29 +23 +04 +25 +26 = Srgtyrqrs%6 > 3- 1622 gi deci 4322 < 97, adic’ 2» = 2. Obtinem 29 = 23 = 24 = 25 = 75 = 2gi nu exist solutie in acest eaz (deoarece 97 + 5-2 #3 - 32). Deoarece ecuagia 95+: +22 +25 +24 +25 = rrorgzacs, are solutia = 0g = 3,04 = 75 =2 (95 +3-34+2-2 = 108,3°-2? = 108), rezultd 95. 5. (Concurs Slovacia) Un comitet format din nowd membri trebuie si aleagd un eégtigdtor al unui concurs la care sunt trei participanti. Fiecare membru al comitetului ordoneazd candidatié $i acordé 3 puncte primului, 2 puncte celui de-al doilea si 1 punct ultimului. Dupa tnsumarea punctelor, nu eristit doi candidafi cu acelagi numeir de puncte, deci ordinea este clan’. Cinena observit acum cit daccs fiecare membru al comitetului ar fi ales un singur candidat, atunci ordinea candidafilor ar fi fost inversatd. Care este punctajul obtinut de cei trei candidati ? Solutic. Fie C1, C2, Cs cei trei candidati, cu ordinea finala Cy ~ C2 ~ C+. Notiim eu s(C;), (C2), 6(Cs) suma punctelor obinute de candidagii Cy, Cr, respectiv Cy. Pentru i = 1,2,3 notém: a Kin 70. PENTRU CERCURILE DE BLEVI Avem s(C;) = 32; +2yi+2i, ¢ € {1,2,3}, cu xi+yita = 9, i € {1,2,3} . titm+m=9 ntpt+w=9, at+maty=9 ‘Suma tuturor punctelor acordate este 9 - (3+ 2+1) = 54. Deoarece s(Ci)+8(C2)-+s(C3) = 54 si s(C1) > (C2) > 9(Cs), deducem c& s(C3) < 18. Analog, din x1 < 2p < 2g gi 2) + 22 + 23 = 9, rezultd ci a 24. ~ dack zs > 6, atunci s(C) > 18, contradictie; ~ daci a3 = 5, atunei yg + 23 = 4 si s(C3) = 15 + 4 +g > 18, din now 0 contradictie. Reaultii cl 3 = 4, gi atunci din 2) +2 = 5 gi m <2 < zy deducem ch my = 2,22 =3. Avem: (A) =6+nt+atn= Bt; 8(C2) = 9+ yp + 20+ 42 = 15 + 95 9(Cs) = 12 + yp + 25 + us = 17 + ys. Deoarece (C's) < 18, obtinem ys = 0 si 1 + yp = 9. Cum (Ci) > s(C2) > s(C) deducem e& y: > yo +2 $i v2 > us +2 =2. Acum este ugor de vatrut cf singura posibilitate este yo = 3,41 urmare (C1) =19, (Cz) =18, 9(C3) = 17. 6. (Aurelia Cafaros si Gabriela Ruse) Gisifi numerele reale a ib dacit max (a? — 6-41, +041} < 3, Solufie. Calculdnd suma expresiilor a? — b-+1 $i b?+a-+1 avem 64148 40+ aatto4 it e—o4 i402 -(oiobajeph * 8 ‘Tindnd cont de relagia din enunt, rezults cli avem egalitate in (2), deci b= 5. intr-adevar, pentru aceste valori avem a?—6+1= 0? +a+1= 7. Fie x1, 22,...,215 numere naturale astfel incdt (21+ 1)l@2 +1)... (ars +1) = 201229... 215, ‘Sa se demonstreze ca dintre numerele x1,x2,...,215 cel pufin 6 gi cel mult 10 sunt egale cu 1. Solutie. Presupunem c& x; < 22 <... < 21 Relatia dat& se poate Concunsvt, INTERIUDETEAN , ARGUMENTS, BAIA Mans, 2014 a ‘Daca presupunem ca sunt cel mult 5 numere egale cu 1, atunci 3) 79\8 P<® (3) = () = (4,5) < 2012 ~ contradictie. RezultX c& dintre numerele 21, 2,...,715 cel putin 6 sunt egale cu 1. Si presupunem acum c& sunt cel putin 11 numere egale cu 1, deci a; = 2 =... = a4, = 1. Atunci P > 2" = 2048 > 2012 ~contradictie — deci presupunerea este falsi. Observatie. O familie de numere care verifica (3) este =2, on = 3, 22 = 213 = 214 = 4,215 = 500. ay =1, ay Lisiim cititorului sarcina de a gisi gi alte numere care verified (3). EXAMENE SI CONCURSURI CONCURSUL INTERJUDETEAN DE MATEMATICA ARGUMENT“ Editia a VI-a, Baia Mare, 7-8 Noiembrie 2014 prezentare de VASILE Por”) si NIcoLAB MuguRo1a”) in perioada 7-8 noiembrie 2014 s-a desfiigurat la Baia Mare cea de- ‘a gasea editie a Concursului interjudetean de matematicé. ,,Argument. Organizatorii acestuia au fost membrii catedrei de matematic& a Colegiului National ,,Gheorghe Sincai” din localitate, in parteneriat cu Inspectoratul scolar Judetean Maramures. La concurs au participat loturile colegiilor na~ tionale ,,Andrei Mureganu” Dej, ,Mihai Eminescu” Satu Mare, ,,Alexandru Papiu Larian” Targu Mures, ,,Silvania” Zaliu, ,Dragog Voda” Sighetu Mar- matiei, ,,Vasile Lucaciu” Baia Mare, ,,Gheorghe Sincai” Baia Mare, precum i elevi de gimnaziu de la gcolile reprezentative din judet. Prezentim in continuare enunturile problemelor si lista premiantilor. Subiectele de liceu au fost selectate gi propuse de domnul conf-univ.dr. Vasile Pop de la Universitatea Tehnicd Cluj Napoca. Solutiile subiectelor propuse sunt publicate pe site-ul colegiului, la adresa http: //www.sincaibm.ro/. Clasa a IX-a 1, Vérfurile unui cub trebuie etichetate folosind 8 valori distincte din multimea {1,2,-..,n} (n €N) astfel incat si se respecte urmStoarele reguli: (2) suma etichetelor oriciror dou’ varfuri vecine trebuie si fie multiplu ded 2 BXAMENE $1 CONCURSURE (2) suma etichetelor vecinilor oriciirui varf si fie multiplu de 3. (douai varfuri se considera vecine daci sunt extremitatile aceleasi laturi) Si se determine cel mai mic numir natural n pentru care o astfel de etichetare este posibili, iar pentru valoarea minima determinati si se dea un exemplu de o astfel de etichetare. Mircea Rust 2. Se considera girurile de numere naturale (2m)n>0, (Yn)n20 definite prin relatiile de recurenta: Fatt = Btn +2Woy Yost =4En+3yn, Yn 20, to=yo= a) Si se arate ci 2r? — y2 = 1, Vn EN. b) Sa se arate ci yn = [2nV3], Vn CN. B.: Sojconsiderd ecungia {a} 4, 2 ER, unde prin {t} se noteazi partea fractionaré a numérului real. a) Si 50 arate ei ecuatia mu are solutii in multimea numezelor rationale. b) Sa se determine o solutie a ecuatici Mircea Rus 4. Fie S un semicere obtinut dintr-un cere de centru O gi raza 1. a) Si se arate c& pentru orice numir par n > 2 existi pe § punctele distincte X1, X2,..., Xn astfel ca lungimea vectorului OX1 +OX3+...+OXa si fie mai mick decét 1. ) Si se arate c& pentru orice numar impar_n > 3 gi orice n puncte distincte Yi, Yo,..-, Yn pe S, hingimea vectorului OV; + OY) +... + OY, este mai mare decét 1 (Close a X-a 1, Se consider functia f : RR, f(x) = {x} —[z], ¥a € R, unde {2} si [z] desemneazi partea fractionara, respectiv partea intreagi a numérului real x. a) S& se arate ci functia f este bijectivi si sk se determine functia inversi. b) S& se determine valorile Iui a € R pentru care functia ga : R + R, Gal) = a{z} — [2], Va € R, este bijectiva. 2. Si se determine toate functiile f : B+ R care verifici relatia: Fe) — Fy) = (2 4a Ty +... +2y" 4 +9"V(F@) — FW), pentru orice x,y € IR, unde n > 1 este un numar natural fixat. 3. Pentru orice numere pozitive 21,72,...,r19 considerim suma a 2 ,— 7, to +m! tas t+ 20 0+ a1 S(1,22,-.., 210) Concunsvt, INTERIUDETEAN yARGUMENT*, BAIA MARE, 2014 73. b) S& se determine intervalul de Iungime minima (a,5) C (0,00) cu proprietatea a < S(x1,2,...,210) 0. 4. S& se determine numérul de regiuni in care impart planul ele gase drepte ce unese céte dowd varfuri ale unui patrulater convex. Clasa a XI-a 1, Fie n,k numere naturale astfel ineat 1 < k < n gi fie multimea A = {1,2,...,n}. Si se determine cite dintre submultimile lui A cu k elemente contin cel putin dow numere consecutive. Mircea Rus 2, Si se arate ci pentru orice numir a € C exist douk matrice B,C € € M,(C), ambele avand valorile proprii ; = 1 si 2 = —1, astfel incat matricea A = B + C si aiba valorile proprii a si —a. 3, Fic S multimea tuturor sirurilor de numere complexe (am)n>0 ce verified proprietatea de recurenta =1+iv3 Ong € {(L — €)an + €0q~1,(1—F)On +2an4} ,Wn > le 2 sia =0, a =1. a) Sa se arate c& multimea termenilor tuturor sirurilor din S$ formeazii retea plani de hexagoane regulate de laturé 1 in planul complex. ) Si se determine toate numerele naturale N pentru care exist un sir (n)nz0 din § astfel ineat by = 0. 4, Se considers girul de numere reale (:t,),>0 definit recurent prin 1 tr41=7>, WEN, Tend unde prin {t} se noteazit partea fractionari a numérului real t. a) Si se arate cA sirul (1r,)n>9 este corect definit daci gi numai dac& 29 este numar irational. b) SA se arate c&, pentru orice valoare a lui zo, sirul (n)n20 nu poate fi strict descrescitor. c) S& si arate ci daca girul (tn)nz0 este strict crescitor, atunci este nemérginit. Mircea Rus Ciasa a XI-n 1, Fie f : [0,1] + R o functie care admite o primitiva F cu proprietiitile si FQ) = 1 a) Sa se arate cA exista c € (0,1) astfel ca F(c) =1—c. /) S& se arate c& exista a, 8 € (0,1), a 4 B, astfel ca f(a) - f(3) 2. Fie A o multime nevida si « : A x A + A o lege de compozitie cu 74. ExaMeNe st CONCURSURL b) Daca exist’ element neutru, si se arate cA orice element din A este inversabil. 3. Fie A o multime finitd, nevida gi f : Ax A + A o lege de compozitic asociativé: f(2,y) =a xy, 2,y EA. Si se arate eX pentru orice numar natural & 2 2 exist un element r= a ay € A astfel ca (a,)* = ay. (S-a notat (a)* =asax...*a.) ork 4, a) S& se determine toate functiile continue f : R -+ R care verifica relati 2f (2x +1) = f(a) +32, VreR. b) Dagi un exemplu de functie discontinud f : R + R care verifick relatia de mai sus. La clasele de gimnaziu subiectul a constat din opt probleme tip grilé gi doua probleme cu rezolviti complete. Prezentim numai problemele la care s-au cerut rezolviri complete. Clasa a V-a 1. Fiecare varf al unui cub se eticheteaz cu cate un numér de la 1 la 8 si fiecare fat se eticheteazi cu cate un numar de la 9 la 14. a) Exist etichetiiri in care suma etichetelor celor trei varfuri vecine cu orice varf s8 fie aceeagi ? b) Existai etichetari in care suma etichetelor de pe cele trei fete care au cate un varf comun si fie aceeasi ? Vasile Pop a) Cite cifre de 7 are numirul A = 3 +33 +333 + 7s 3 b) Aflati numerele naturale n stiind c& intre n si 2n se afl exact 5 numere naturale pare. Clasa a VI-a 1. Pe 0 foaie de matematici cu patrétele sunt scrise numerele de la 1 la 121, fiecare intr-un p&tritel. SA se arate ci: a) exist un patrat de dimensiune 2x2 astfel ca suma celor patru numere afte in c&isufele lui s& fie cel mult 286; b) exist un piitrat de dimensiune 2 x 2 astfel ca suma celor patru numere aflate in cdsutele lui sa fie cel putin 210. Vasile Pop 2, Se dau punctele Ay, Ap,..., Any Angi, n € N*,n > 1000, coliniare gi in aceasti ordine, astfel incdt A Agy1 = 2k — lom, Vk € {1,2,....n}. a) Sa se calculeze lungimea segmentului Ay An41- Concunstt INTERIUDETEAN ,ARGUMENT“, BAIA MARE, 2014 7 Clasa a VI-a 1. Fie a1,43,... ,02014 € {—1,0, 1}, astfel incdt ay +a2-+-+--+a201 a) Calculagi af" + a3 +--+ aifif. ‘b) Determinati cate valori diferite poate lua suma_ S sap tayte- + abo. 2. Se considers pitratele ABCD si DCEF iar in exteriorul lor, tri- unghiurile echilaterale ABM si CEN. a) Si se arate ci DNLDM. b) 88 se arate c& punctele M, B, N sunt coliniare. c) Dac AB = 10cm, si se calculeze suma ariilor Agi + Apzer + Aa, unde {L} = DNN EC, {7} = DMNAB. Clasa a VIII 1. a) Si se arate c& mu exist trei numere prime p,q,7 astfel ca peal (r—1), ger] (=I) si r-pl(@-1) b) Sa se determine numerele prime prime p,4q,7 astfel ca peal(rt-1), ar] (pt—1) at r-pl (a -1). Vasile Pop 2. Un bloc in formi de cub este format din camere identice. Camera central este inaccesibila, Decideti daca urmitoarele afirmatii sunt adevirrate sau false (justificati). a) Pot fi impértite cele 26 de camere accesibile in 13 perechi de cate oui camere vecine (cu un perete comun pe vertical sau orizontala)? ) Poate cineva si viziteze toate camerele accesibile trecdnd o singuri datii prin fiecare? (se poate trece din orice camer intr-o camer’ vecin’). Prezent&m in continuare lista premiantilor la acest concurs. Clasa a V-a: Premiul I: Hosu Iulia (C.N. ,Dragos Vodé" Sighetu Marmatiei), Zlamparet George (C.N. Gheorghe Sincai* Baia Mare), Iiufit Filip (CN. ,Gheorghe incai Baia Mare); Premiul al II-lea; Robu Raluca (CN. Vasile Lucaciu“ Baia Mare), Lazea Darius (C.N. ,,Gheorghe Sincai* Baia Mare), Cazmufa Tudor (Scoala gimnaziala ,Nicolae Iorga“ Baia Mare); Premiul al I[-lea: Viidean Citdlin (C.N. ,Gheorghe Sincai* Baia Mare), Stirbu Silvia (C.N. Vasile Lucaciu Baia Mare), Mercea Corina (Scoala Gimnaziala, ,George Cogbuc* Baia Mare), Seu David (Scoala Gimnazialé yGeorge Cogbuc“ Baia Mare), 76 ExAMENE §1 Concunsunt Mare), Treista Georgiana (C.N. ,,.Dragos Voda“ Sighetu Marmatiei); Pre- mmiul al {iTelea: Turda Raul (C.N. Gheorghe Sincai* Baia Mare), Lazir Laurentiu (C.N. Dragos Voda“ Sighetu Marmatiei). Clasa a VIl-a: Premiul f: Robu Vlad (Scoala Gimnazialé ,,Nicolae Torga* Baia Mare), Pop Ciélin (Scoala Gimnaziali ,,Nicolae lorga* Baia Mare); Premiu! al {-lea: Boroica Adrian (C.N. ,Gheorghe Sincai* Baia Mare), Ilies Iulia (C.N. Gheorghe Sincai Baia Mare), Francioli Daria (C.N. ,Vasile Lucaciu“ Baia Mare), Roman Ioana (C.N. ,Mihai Eminescu“ Satu Mare); Premiul al 1fl-lea: Becsi Paul (C.N. ,Gheorghe $incai* Baia Mare), Moldovan Nicolae (Scoala Gimnaziala. ,George Cogbuc* Baia Mare). Clas « Villa: Premiul I: Zelina Paul (CN. ,Vasile Lucaciu Baia Mare); Premiul al Il-lea: Matei Bledea Alezandru (C.N. ,Gheorghe Sincai* Baia Mare), Mercea Ioana (C.N. ,,Gheorghe Sincai* Baia Mare); Promaiul ‘al [lea: Cotdrlan Codrin (C.N. ,Dragog Voda Sighetu Marmatiei), To- moiagii Radu (Scoala Gimnazialk ,George Cogbuc* Sighetu Marmatiei) , Stepan Dacian (Scoala Gimnasiali ,George Cosbue* Sighetu Marmatiei) Clase a EX -az Premiul ls Taméian Andrei (C.N. ,Gheorghe Sincai* Baia Mare), Tenic Anda (C.N. Alexandru Papiu Iarian* Targu Mure) Premful ol Eelen: Lucaciu Sergiu (C.N. ,Gheorghe Sincai Baia Mare), Pop Viad (CIN. ,Gheorghe Sincai Baia Mare); Premivs! @! Iil-lea: Méiries Maria (C.N. ,Gheorghe Sincai* Baia Mare). Clase a Xai Premlul I: Buna-Marginean Aler (C.N. Alexandru Papin Marian‘ argu Mures), Zeina Mihai (C.N. Vasile Lucaciu* Baia Mare); Premlul al I-lea: Séntejudean Tudor (C.N. ,Gheorghe Sincai* Baia Mare); Pyeraiul al TI-lea: Nicugor Andrei (C.N. Alexandru Papiu Tlarian* Targu Mures), Oprea Maria (C.N. ,,Alexandru Papiu arian” argu ‘Mures). ‘Clasa « Xia Promsful te Sabdu Vlad (C.N. AL Papiu Marian“ ‘Targu Mure); Prembul al [-lea:, Butnar Adrian (C.N.,,Gheorghe Sincai Baia Mare), Cotan Paul (C.N. ,Gheorghe Sincai“ Baia Mare); Premiuil al Tfl-lea: Georgescu Sabina (C.N. ,Unirea Targu Mures). Clana a X¥i-a: Presnial I: Moldovan Bogdan (L.T. ,Onisifor Ghibu Cluj Napoca); Pyernitl al L-lea: Bud Cristian (C.N. Gheorghe Sincai* Baia Mare), Serban $tefana (L.T. Petru Maior“ Reghin), Gotha Giintter (L.-T. ,.Nemeth Laszlo“ Baia Mare) ; Prevaiul al Hl-lea: Bura Lucia (C.N. Mihai Eminescu‘ Satu Mare). Marele presmiu ,Dumitru Anghelut&‘, pentru cel mai mare punctaj obtinut in concurs dintre elevii de liceu, instituit in memoria marelui profe- sor de matematic’ al Colegiului National ,Gheorghe Sincai* Baia Mare, a fost cégtigat de elevul Moldovan Bogdan de la L.T.,,Onisifor Ghibu”, Cluj eae REzoWAREA PRoBLEMELOR DIN G.M.-B 6-7-8/2014 —PaRTEA AIA 77 PROBLEME REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN GAZETA MATEMATICA 6-7-8/2014 porten a Tia PROBLEME PENTRU GIMNAZIU Clasa a V-a Bs14079, Aftati valoride numdrului natural n pentru care numérul P=" 46" 45 ‘$e serie ea 0 suméi de dowd numere prime. ‘Mariana Ciobinasu si Ioan Ciobanasu, Botosani Solutic. Dack n = 0, atunci P = 7 = 245; sum& de douk numere prime. Dacii n > 1, atunci P este numir impar, iar dack P =a +, atunci un numir ~ de ‘exemplu, a ~ este par gi celilalt este numar impar. Cum a gi 6 trebuie si fie numere prime deducem ci a = 16" +6" +3. Dar 16" +6" +3 are ultima cifré 5, deci se divide cu 5. Pentru n > 1 numérul 16" + 6" +3 > 5, in concluzie nu este numir prim. Prin urmare, pentru n> 1 nu avem solutii EeL4074. Determinati cifrele nenule z si y pentru care 125-2 437-3" = gua. Réizvan Ceuea, lagi Solutie. Ultima cifri a lui 125 -2* este 0. Ultima cifré a lui TUUU este y. ‘Trebuie ca ultima cifra a lui 37-39 si fie y. Notdm u(p) ultima cifri a numirului p. Avem u(37-3°) = 1 dacd y € {1,5,9}, u(37-3Y) = 3 dact y € {2,6}, u(37-3") =9 cack y € {3,7}, u(37 3") = 7 dac& y € {4,8}. Singurul caz posibil este y = atunci objinem 125 2* = 1000, de unde 2° = 8, adica x = 3. :14675. Se consident fractiile de forma ——, unde-a sib sunt cifre. Stabilii valorile luia sib pentru care obfinem, pe rind, frncfie subunitard, fracfie echiunitard, respectiv fraciie supraunitard. Vasile Tarciniu, Odobesti Solufie. Pentru a obtine fractie subunitara avem 2a8) < abB2, relatie adevirati, dack a > 3 $i b este oricare cifré. Pentru a = 2 trebuie si avem 2286 < 2683, care este adevirata pentru b > 3 Pentru a obtine fractie echiunitark avem 3a — ab82, valabil dack a = Pentru a obtine fractie supraunitara avem 2a8b > abB2, relatie adevdrati daci a Pentru a= 2 trebuie si avem 2280 > 2582 care este adevirati pentru b € {0,1}. a 1 1:14676. Scriefi numéirul 38" ca o sum de trei patrate perfecte, oricare ar fin numér natural nent. Duca Tafa, Busia Solutia. Dac n =2k+ 1 atunci 2B PROBLEME REZOLWATE 38% = gg%-2 . 35? — ga7-2. 1444 = 3874-2. (00 + 400+ 144) = = (38*-1. 30)? + (38*-* 20)? + (38-1 12)". Clasa a Vi-a B:14681. Pe laturile triunghiului ABC se considerd punctele M € (AB), N€ (AC) si P € (BC) astfel incit MN || BC, MB = BP si NC = CP. ‘Demonstrati ca (AP este bisectoarea unghiului BAC. Gabriel Vrinceanu, Bucuresti Solutic. BM = BP implick MBP = y. REZOLWAREA PROBLEMELOR DIN G.M.-B 6-7-8/2014 ~ PARTEA AULA 79 Fie a1, a2, a3, ..., agoia numere naturale nenule. Ardtati ed A= 2014(0405)(as09)- anus tan) _ 6 are cel putin trei divizori diferifi de 1. Mihacla Berindeanu, Bucuresti Solutie. Exponentul (a +42)(02 +43)... (a2ois +41) este numir par deoarece din trei numere naturale cel putin dou au aceeasi paritate si atunci cel putin o Paranteza este numir par. Cum ultima cifri a Ini 42* este 6, deducem cf ultima cif a Ini A este 0. Atunei A se divide cu 2, cu 5 gi cu 10, prin urmare are cel putin tei divizori diferiti de 1 Clasa a VIT-a B:14689. Fie ABCD un trapez (AB || CD) gi punctele M € (BC), N € (AD) asifel ineét AM L BC si BN 1 AD. Se noteazit cu A’ si B’ simetricele punctelor A, respectiv B fata de punctele M, respectiv N. Demonstrafi ci’ £AA'D = 4BBIC. Traian Preda, Bucuresti Solutic. Dack {P} = AA'N BB’, atunci m(4NPA) = m(4MPB) = a. Din AAPN dreptunghic avem m(%PAN) = 90° —a, iar din ABPM dreptunghic avem m(3PBM) = 90° ~ a, de unde PAN = +PBM, (1). Acum, Asano = Aapap BC _ AD 5) implick AM - BC = BN - AD san Fo = Din (1) si (2) reat ADA’ ~ ABCB si atunci AA’D = 2 un numér natural. Sif se determine valoarea mazimd a numérului cy astfel inedt (2, +: +...+2,)* > Outen, penins orice numere reale 0 <1 <... (n= 1) + 29)! = (=A) ~ an +29)? = = (n= Lai — tn)? + Aan ((n = Lay — an) + 40% = = ((e= 1) — tn)? + Arye (n= 1) 2 (n= 1)atn, deci c = 4(n — 1) are proprietatea din enunt. Vom arita ci A(n — 1) este cel mai Eats mare cu proprietatea din enunt. Alegem x; = 1, vp = 1+ ET ty=n—lyunde n eR, He p-¢ Ben peinilceaced de stim, Aver (=) peta ataaal a 2 a 2 (2-9 +5 5s) > pln—1), orcare ar fim €N*, deci SONA, A ms > (n-1)(P—4(n—1)), oricare ar fi m € N*unde A= J~2*, Cum m poate fi ales & oricdt de mare, obtinem p < 4(n— 1). 26936. Fie ABC un triunghi ascutitunghic cu AB < AC. Fie D, B, F punctele de tangen{i ale cercului fnseris cu laturile BC, AC, respectiv AB $i fie K punctul diametral opus lui D. Fie P punctul de intersectie a dreptelor FE gi REZOWAREA PRODLEMELOR DIN G.M.-B 6-7-8/2014 —parTEA AII-A 83 Solufie. Din teorema lui Menelaus aplicata in triunghiul ABK" cu transversala AF DP RR PORK sets 5 Fy Her ~ 1 Co KD oe rns re BC reruttsc& °K = 2 unde este lungimea Kine oat = HF unde $ ete ata, arp perimetrul triunghiulu Cum Fry = 5°, aver tq BP 1 AF _ KA AF _2%Xp~a) BP= BK’ 3a 3% Fa" RK FB a 2 @P=4_ 4-0) a=2p-b) Sa=atc-bebac. Clasa a X-a 26941. Fie n> 1 un numér natural gi mulfimea Ltiz Ane ent = tie) {eec (+1) = } Sa se arate ci A, OR =O gi sii se determine numerele t € An cu |t| = 1 Joan Béetu, Botogani Solutie. Fiea= AqMR. Trecénd la module in relatia (a +i) = Fv) ‘obtinem (a2 1)"*4= © na de unde (a? + 1)°" = 5, fls, entra of (2 +1)" > 21. Fie z € A, cu |2| = 1. Evident z # i, in cae contrar (2i)"+ = 0, fals. Prin conjugare, relatia (2 +1)®+2 wR +iz) devine ya (-d) (Ee) tee? (St) bien Deci exist’ k = 0;6n — I astfel incdt zi = gm sini on Determindm valorile lui k pentru care un astfel de z apartine lui Ay. Avem jon Pen (y_ a) ne (e+ = Flt) (un FE + 1 ~ cos 4) i)" = PRR gy 2A Ht gin ¥E (55 #4 gin BE) 1+ 008 isin BE) oo 2h EE (cos BE + isin SZ)" = 000 (cos 4 isin BE) 4p g004 gintett B® (og ® 4 isin at PROBLEME REZOWATE, REZOWAREA PROBLEMELOR DIN G.M.-B 6-7-8/2014 ~ partes ATI-A 85 orth eA Fie f-g € {0,1,...,6—1), f(K) = (2m) a Xe) = 5 cos Evident f este crescitoare pe {0,1,...,3n} gi strict descrescitoare pe {3n+1,3n+2,...,6n—1} jar 9 este descreseitoare, Fie k € {0,1,...3n} Cum f(n) = (2sin5) A semnul gi monotonia celor dou functii, avem (—1)* f(k) = g(k) # k =n si k par. Fie k € {8n-+1,3n+2,...,6n—1}. Cum ona = ~ gf), stn) = (ain 88)" 2 : Jn mod analog deducem c& (—1)*f(K) = g(k) + k este impar gi k = Sn. Deci pentru m par avem: cos F = a(n), atunci tindnd seama de be 2=4q, [x] =1e2=sin iar pentru n impar obtinem: 26042. Si se rezolve ecuatia (In(10e) + In? 10)” + (Ig(10e) + 1g? e)* + (1 +1010 + Ige)* ‘Traian Tamdian, Carei, Satu Mare Solufie. Nottm In 10 = a. Ecuatia se scrie (+040) + (14243) + (1+0+2) ata a reatoty't (142+) +(1+e+2) cum ff este strict crescdtoare, deci injectivé, iar sev) L Fare Ihara? itare reaulti ci ecuatia are solutia unic’ x 26943. Numerele intregi a, b, c, 2, y, t verified inegalitatea a2! + by’ +02! > az+ by +ex. Si se arate cb ax® + by? + 026 > ax + by bee +20 Marcel Chiriti, Bucuresti 26044. 5 se rezolve ecuatia (3° +2)? +2 = (5 —2)!5, Marius Perianu, Slatina Solufie. Heuatia se serie Poel 42) 4. 9.= SOIO—2 ae Jog (SIO"#2) 4.2) = log (5 — 2). Fie 2 0 solutie a ecuatiei gi y = logs (3* +2), z = logs (3¥+2). Atunci logs (3¥ + 2) = logs (5% — 2), deci logs (5* — 2) = 2, de unde 5* = 3* +2. Obtinem = logs (8 +2). Fie f: RR, f(t) = log, (3¢+2). Daca x este solutie a ecuatiei, atunci == f(z), 2= fly), y= F(@) si f este strict crescitoare. Presupunem 2 < y. Atunci F(z) < fly), deci y < 2, de sale f(y) ¢ f(z), deci z < 2. Obtinem so = gt ay Atunei 5* = 3 +24 (3) +R 1, ecuatie care aro, evident, solutia unica x = 1. Chasa a Xia 20048. Fie (an),>1 un gir de numere intregi. Sa se arate cii (dn)a> este 0 progresie aritmeticd cu ratia numér éntreg par dacit $i numai dacé girul yx = *, n> 1 converge sin divide suma oriciror n. termeni consecutivi ai girului (¢n)q1> oricare ar fim > 2. Toon Bitetu, Botosani Solufie. Daci (an)q>1 este progresie aritmeticd cu ratia r = 2g, q € Z, atunci ty = DAMA 5, deci (yn) este convergent, iar pentru fiecare n gi k € Nt busiad ' Oks + a Ok41 + Op42 +..-+ Okan =M — (mod n), dooarece ax+1 — ax = 2p, pentru orice k € N*, dect termenit girului (an), au aceeagi paritate. Reciproc, pentru fiecare n € N* ave Gn41 — 01 = (Gn41 + Gn +...-+02) — (dq + an +... a1), deci n divide anya ~ a1 Cum girul (fn)yo11 #0 este constant de la un rang incolo. Fie r € Z gi k © N° astfel incdt an41 = ay + nr, oricare ar fin > k. Cum 1 = diya — Gnas = Gey2 + angs — Zang $i 2 divide aijx + anya, remultd c& r este par. Fie n € NY. Atunei este un gir convergent de numere integi, Ois1 + Ongar Aman + anes +o. Fanqunn = OK + (n= 1) 2 _ 1y2aanrt (= 2)r =a +(n = 44+ (0 — Vanya + (0? —3n) 5 +r. 86 PROBLEME REZOWATE. 600). Sd se caleuleze im Ct (e* + act) —arcig (e* + arcte(sin)) iy SOHE (eT age) — arg (Ort aetateins) Solujie. Fie f : RR, f(x) = aretg (e* + arctgr). Cum lim, Sle) = Sins) _ 1 jy J2)— F162) = 6290 c—sing Fie 2, + 0, z, > 0, pentru orice n > 1. Din teorema lui Lagrange aplicatit functiei f pe intervalul [sinzy, 2p], exist cn € (sinz,,z») astfel incét f (tn) = f (sinan) rezult ci lim, a mee) = y(cy), Cum ca + 0 si f’ este continud, rezult& c& lim f’ (cn) = #"(0)- Deoarece fia) = 1 1 So (+ a) ve (0) = 1, deci limita ceruté 1+ (e* + arctgz)? ( Ta) — este 2 6 20050. Si se determine functile continue f : R -> R care satisfac relatia I(x — uv) + f(t v) = 2F(a) + 2f(y), oricare ar fi x,y € R. Leonard Giugiue, Drobeta Turnu Severin Solufic. Fie functia g : R +R, o(x) = f(x) — f(1)x?. Atunci oe —u) + o(@ + v) = 2(f(@) + F(y)) — 2F(2) (2? +97) = 2(a(@) —9(y)), deci g verifica relatia din enunt si g(1) = 0. Vom arita ci g(nz) = n9(z), pentra orice n € N* si x € R. Presupunem propozitia adevitrati pentru n > 2. Atunci g(nz—z)+9(na+2) = 2(g(nz) + g(x), deci (21)? g(2) +9{(n+1)2) = 2n?g(e)+29(2), de unde g{(n-+1)2) = (n-+1)¥9(2). fn particular, 9(n) = n29(1) = 0 si pentru = ™, cum NY, n EN’, vem g(m) = n29(), deci g(2) =0, pentru orice x € QM (0,00). Din continnitatea lui g reaulti ci g(x) = 0, pentru orice x € (0,00). Cum pentru x = 0 obtinem a(y) = 9(-y). pentru orice y € R, rezulte& 9 = 0, deci f(z) = f(1)-2* = a2, eu @eR, functie care verificé relagia din enunt. Clasa a XI-a 20054. Fie f : [a,b] +R 0 functie derivabilé cu derivata continua astfl fncdt frtene=s 242) 0, 54 se arate ot [tene=1() 5 5 [terres +50? 2 Ga [UC REZOWAREA PROBLEMELOR DIN G.M.-B 6-7-8/2014 ~ parTeA AT-A 87 +b Solutie. Notiim. Integrarea prin pict si f(0) Folosind ineaglitatea Cauchy-Buniakovski-Schwars, 0, obtinem if (f(@)? da = / (f@)Pde+ / (s@) dz = “(m= (Im < J (/ va. forora) wef (/ va (fuera) oo = fie (juror) ws fe -o) (/uera) dz = =- f(r (juror) det 1 feo (Jura) d= ' = }o-ar fora (ea) rey drs 50-07 f ir eoytae— 2 [o-e reyes. 5 4 [e-eP '@yrae = 1 U'e@ytae> [ Yeayrar+§ [le—oF (r@)* ax 6 . ® > [rceyrars 5 (/i--orem) = ak Ueeyran+ [--- ~ | reyax 88 PROBLEME REZOLVATE 8 Prin inmulgie eu = obtinem ire cn Gaye M8 ‘ [certee- s+ 102 Ge : J weyrex 20955. Fie G un grup cu n elemente gi p cel mai mic divizor prim al lui n. Sia se arate cd grupul G este abelian dactt $i numai daca pentru orice a,b € G exist ke {1,2,...,p— 1}, astfel incdt ab = ba, Toan Batu, Botosani Solutie. Dack G este abelian, alegem k = 1. Cum orice conjugat al lui b € G este unul din elementele 6,02,...,0°~, reaulti c& orbita lui 6 are cel mult p— 1 clemente, Cum cardinalul orbitei lui 6 divide n, iar p este cel mai mic mumiir prim care divide n, rezultit cf orbita lui b se reduce la {B}, deci aba“! = b, pentru orice ‘@€ G. Obtinem ab = ba, oricare ar fi a,be G. fo ‘20056. $4 se calculeze lim eo sin?” zd ° Sfetoslav Cremarenco, Buziiu + ar=t Fie I, = [ sin" xdz. Prin integrare prin parti obtinem mn = (n — 1)Jn-2 a Atunei (n+ 1Intidn = nln, pentra orice n > 1, deck gil (nfutn-1),, este constant. Cum Ilo = 3, reault cit nlady1 = © Cum I, >0 si Jy 70, reaultd ck nln > 00 i t | tgnde n f tend Tria deci nl, Wn Atunei 2-———- = 2 0. PROBLEME PROPUSE 89 PROBLEME PROPUSE PROBLEME PENTRU EXAMENE NATIONALE” ‘Clasa a VIT-a 1, 1. Fie multimea A = {abe | a-b-c = 6}. Calculati suma elementelor multimii A. ‘2. Calculati valoarea expresici E(z) 1 _ esib= (v3? st yaa? V5 si b = (1— V3)? + 2V3, aflati cat la suts (2—2)?—|4—2| pentru x = 3V3. 3. Dacia = din a reprezint& b. 4. Fie ABC un triunghi echilateral cu latura de 6 cm, iar M si N mijloacele lui [AB], respectiv [AC]. Calculati aria si perimetrul trapezului MNCB. 8. Un patrat si un dreptunghi au perimetrele egale. Aria patratului este egal cu 36 cm”, iar lungimea dreptunghiului este de 10 cm. Ce lungime are latimea dreptunghiului? . Calculati lungimile iniltimilor unui triunghi dreptunghic cu catetele de 10 cm, respectiv 12 em. (Clase a VUL-a 7. Fie f: RR, dati prin f(x) = ax — 3. Aflati numirul real a pentru care A(2,3) apartine graficului functiei f. 8. Aflati multimea solutiilor inecuatiei —r +4 > 2. a ®. Daca calculati valoarea lui y. dety 10. O piramida patrulateré regulata are muchia bazei egal cu 12 em si indltimea de 6 cm. Calculati aria laterala a piramidei. 11, O prism& dreapta cu baza triunghi echilateral are muchia bazei de 4.cm gi aria laterali egal cu 72 cm?, Aflati lungimea indltimii prismei. 12, Aflati volumul unui con cu generatoarea de 13 em gi raza bazei conului egal cu 5 cm. Clasa a IX-0 if : RR cu proprietatea c& f(e) + {(1- 2) =2?, 90 PROBLEME PROPUSE PROBLEME PROPUSE 91 14, Si se determine toate functlle f : {1,2,3} > {1,2,4} ou Clasa a XIa FC) + £2) + £8) =4. 27, Fie d EN astfel incit Vd € R\Q si inelul (z [Val] ,+,-) unde 15. Cite functii f : {1,2,3,4} -> {1,2,3,4} au proprietatea c& f(x) este par daci si numai daci x este par ? 16, Determinati functiile f : Z—+ Z cu proprietatea ci S(e@+y)=F(@)+ fy), Vay eZ. 0, ceQ 1, zeR\Q 17. Si se arate c& functia f : RR, f(z) = { periodicd. 18. Exist& functii f : R > R astfel incat F(F(@)) = 9a si F(F(F(@))) = 5x, oricare ar fi € R? Clasa a X-a 19. Sise rezolve in R ecuatia 142° +3" = 6° 20, Si se rezolve in R ecuatia sinx + sin 3x = sin 2x. 21, Fie A€ {r€R| sinz+cosz = 1} gi B= {2 ER | sin 2x = 0}. S& se arate ch AC Bsi AZ B. 22, Beuatia sinz =a are doud solutii cu diferenta egalii cu e ‘Sa se determine a. 23, Sa se construiascii o functie bijectiva: f : R > (-1,1). 24, S& se determine functiile injective f:{1,2,....n}+{1,2,...,n} ow FQ) +1< fQ)+2<...< f(a) tn Clasa a XI-a a atl a+2 25, Se considerii matricea Af b-1 6 b+1 J, unde a, b sunt ee mumere reale. a) Si se calculeze det(A). b) Sa se arate cé rangul lui A este 2, oricare ar fi numerele reale a gi b. c) Dack a = 1 si b= 1, si se calculeze A™5, 26. Se considera functia f : R-+ IR, f(x) = arctg (x +") a) Sti se determine j’(z), 7 € R. b) Sa se arate c& f este strict cresedtoare. 2 [va] = {a+ bvd|a,b¢Z}. a) Si se arate c& Z [V12] < Z [V3]. b) Sa se arate ci numirul elementelor inversabile din inelul Z [y/3] este infinit. c) Si se arate c& nu exist niciun morfism de inele f : Z [V3] > Z [v2]. 1 28. Fie In = | aMarctgrdz, n € N¢. 3 a) Si se caleuleze Ty. _b) Si se ealeuleze lim In. ©) Sit se caleuleze Jim —™ ne Tao PROBLEME PENTRU CICLUL PRIMAR” P:768. Cu z din pretul unui album poti cumpiira o carte, iar cu : din pretul clrtii poti cumpiira un dictionar. Ct costa fiecare, daci diferenta dintre pretul albumului si cel al dictionarului este de 42 lei? Tuliana Dréigan, Bucuresti P:769. intr-un mic orag ce are patru scoli s-a desfiigurat un concurs de matematicd. De la Scoala nr. 1 au participat jumatate din numérul celor inserisig ned 2. Jumatate din resul concurentilor si incl 3 erau de a Seoala nr. 2; & din noul rest erau participanti de Ia Scoala mr.3, iar de Ia Scoala nr. 4 sau Inscris 4 elevi. Citi elevi au participat la concurs? Juliana Drégan, Bucuresti P2770. Cei 24 de elevi din clasa I au avut ca tema de scris 5 propozitii. ‘Toti au scris corect prima propozitie, 18 dintre ei au scris corect a doua Propozitie, 22 au scris fara gregeald a treia propozitie, 20 pe a patra gi 19 au scris corect a cincea propozitie. Care este numirul minim de elevi care au seris corect toate propozitiile? Tuliana Dragan, Bucuresti P:771. impartind suma a doua numere la diferenta lor obtinem cétul 8 gi restul 2. Aflati numerele gtiind cX suma este cu 58 mai mare decAt diferenta. 92 PROBLEME PROPUSE PROBLEME PROPUSE 93, pir. 4 gin perimetrul unui dreptunghi a crui léijime miisoar& 5 cm sia cirui lungime este dublul litimii, misoar’ cat 2/7 din perimetrul unui patrat. Cat misoara latura pitratului? Tuliana Dréigan, Bucuresti POTTS. 2 jachete si 3 cimigi de acelasi fel cost 161 de lei, iar 2 c&méigi si 4 jachete cost 222 lei. Ce rest vei primi de la 3 bancnote a cAte 100 lei, daci doresti si cumperi 3 jachete gi 4 cimigi? Juliana Dréigan, Bucuresti PoTTA. Diferenta a doud numere este 315. Determinati cele dou’ nu- mere stiind & unul dintre ele este cu 3715 mai mic decat triplul celuilalt. Eugenin Bléjut, Bacu P75. Aflati numirul abe gtiind ed abe + bac + cbe = 2015. Bugen Predoiu si Marin Neatd, Cairasi PLTT. Cei 25 de elevi ai unei clase stau la rénd pentru a se sui in autobuzul cu care pleaci in excursie. Nicu observ cX in fata Iui sunt o optime din colegii sii. Al catelea din rand este Nicu? Neculai Stanci, Buziu CPT. Dupii ce am cheltuit 2 din suma de bani pe care o aveam, am ‘mai rimas cu 135 de lei. Ce suma de bani am avut? PROBLEME PREGATITOARE PENTRU CONCURSURI §1 OLIMPIADE PROBLEME PENTRU GIMNAZIU") Clasa a V-a P4780. Asati patru numere naturale stiind ci suma lor este egal a 55, primul numir este jumiitate din cel de al doilea, al treilea numir este media aritmeticX a primelor dou, iar al patrulea numir este dublul diferentei dintre al doilea si al treilea. Nicolae Tviigchescu, Craiova E:L4791. Determinati numerele ab pentru care aaa _ ab +boa-+ 1110 m1 980 © Daniel Sitaru, Drobeta Turnu-Severin ‘E:14782. O multime M formaté numai din numere naturale satisface i)leM; ii) daca x € M, atunci 3x € M; iii) daci 5x — 4 € M, atunci 2 € M. Ardtati c& 11 € M. Florin Antohe, Galati 4788. Fie a1, 02,..-,q toate numerele naturale de patru cifre care prin impérjire la 37 dau restul 23. Dac notin céturile impartirilor prece- dente cu 1,025... Cn» calculati suma ¢1 + 62+... + ens Jon Voicu, Riidulesti, Yalomita Clava a View i: Ww }uLa7ea. Se d& proportia ar. ae naturale nenule, Determinati cea mai micd valoare posibild a sumei 100z + 10ly. , in care gi y sunt numere Jon Voicu, Riidulesti, Ialomita 44 1 w:147s5, Cate solutii naturale nenule are ecuatia ~ + — zy 201 Cantemir Iliescu, Pitesti P:14796, Rezolvati in mulfimea numerelor naturale ecuatia 514 57 +25” = 1022 +819, Alerandru Matei Mitu, elev, Bucuresti 19787. Fie triunghiul isoscel ABC eu AB = AC si m(xBAC) = 20° si triunghiul isoscel BOD cu BC = CD si m(CBD) = 20° (A si D sunt de o parte si de alta a dreptei BC). Afati misurile unghiurilor triunghiului ACD. Romonja Ghitié si Ioan Chité, Blaj Class a Vila wri47as. Se consider’ numerele intregi z1,22,23,.-,22015, al céror produs este egal cu 2. Se noteazi Say t2n+...+ e205) P= (»+3) (a+3) »- (cso + 2) m a, a a) Aratati ci $ este un numir intreg divizibil cu 2. b) Caleulati P. Cristian Moanti, Craiova ‘ExLaree, Determinati restul impargirii numarului 719 — 675 a 42. Tonel Tudor, Calugdreni, Giurgiu 94 PROBLEME PROPUSE PROBLENE PROPUSE 95 punctul NV este mijlocul segmentului BC, ardtati ck BN || AC si triunghiul FEN este isoscel Jon Neati, Slatina, Olt B:14791, Fie ABCD un trapes. dreptunghic cu m(3A)=m(%D)=90" gi P un punct variabil pe [AD]. Aritati ci suma PB + PC este minima daca : AP _ AB a DP” CD Jon Voicu, Riidulegti, Ialomita Clasa a VIII-a E:14702. Fie a1, a2, a3,...,0, € (0,00),unde n > 3, astfel incat dy +02 +45 +... +n =n. Aritati cB, i L aa ag... F On ay Fag + + an, B:14793. Aritati ci daci a,b,c sunt hingimile laturilor unui triunghi, atunci este adeviraté relatia a+b bre 2 SHe-or+ — 0)? + 8c a)? >a? —ab—be- e (6-0? + F2(- a) 20? + + — ab—be— on. Marius Olteanu, Rm. Valcea E:14794. Fie x,y numere reale astfel incat 2? + y? + 4x + 6y + 11 =0. Aratati of [y— x — 5| < 2v2. Vasile Scurtu, Bistrita E:14795. intr-un sistem de axe zOy se ia punctul A(1,—1) gi prin A se duce o dreapta care intersecteazi axa Oz in B gi axa Oy in C. Determinati coordonatele punctelor B gi C gtiind cM aria triunghiului OBC este egala cu 2. D.M.Batinefu-Giurgiu, Bucuresti gi Neculai Stanciu, Buziu PROBLEME PENTRU LICEU” Clasa a IX-a a+2 | b+2¢ 2702. Sk se arate c& “> + Fa numerele strict pozitive a, b si c. +20 c+ 2 3, oricare ar fi Marian Cucoanes, Marisesti 27028. Dacd A, B C sunt aie unghiurilor unui triunghi, demon- stragi ci numerele cos 5, cos 55, cos = sunt ungimile laturilor unui triunghi. 27029. Fie ABC un triunghi si TT’ tangenta in A la cereul circumscris triunghiului,astfel incat T' si B si fie de aceeasi parte a lui AC. Bisectoarele unghiurilor TAB, respectiv CAT’ intersecteazd dreapta BC in A’ si A”, iar bisectoarele unghiurilor ABC, respectiv ACB intersecteaz TT" in B’ gi C’. Sa se arate ci A’B- AC = AB". AC’. Laura Constantinescu, Sibiu 27080. Fie ABC un triunghi ascutitunghic si AD, BE, CF ceviene concurente. Notiim cu P intersectia dreptelor EF si BC. Dreapta care trece prin D si este paraleli cu EF intersecteaz drepteleAC gi AB in punctele Q, respectiv R. Fie M mijlocul segmentului BC. Si se arate c patrulaterul BCEF este inscriptibil daca si numai dack PRMQ este inscriptibil. Traian Preda, Bucuresti Clasa a X-a 27031. Fie z un numir complex cu proprietatea ck 42° +3251 + 321-4 =0. P43zt1 Si se arate o& este un numéar real. Dan Nedeianu, Drobeta Turnu Severin 27032. S& se arate c& numirul (7!°—1) (158? —1) (127 +7) este di- vizibil cu 2015. Benedict G. Niculescu, Bucuresti 27033. $8 se determine functiile f : C + C cu proprietiitile: 1) f (21422) =f (a) +f (22), orieare ar fi 21,22 € C; 2) f (z4) = fA(2), oricare ar fi 2 C; 3) z+ f(z) este numir real strict pozitiv,oricare ar fi 2 € C. Petru Todor, Sebes, Alba 27034 Fie n > 2 un numar natural gi numerele reale ai,2,...,4n € € [0,1]. S& se arate ck Yanan... (ay + a2 +... + an)+ + Y= an) (I= a)... (1 an) (n= (1 +2 +... Fan) S YH Dan Nedeianu, Drobeta ‘Tr. Severin Clasa a XT-a 27035. Numerele reale a, b, c, 2, y, 2 satisfac relatiile +P +a arty? +27 =2 siartbytcz= ‘Sa se arate ci 96 PROBLEME PROPUSE 27086. SA se determine functiile derivabile f : R + R cu proprietitile: a) f' este functie strict crescitoare; b) ££) =0; c) FQ) F(x) + S(@) FU) = zuf'(2)f'), oricare ar fi x,y ER. Radu Pop, Baia Mare 27097. Fie A= (aij) 459 € Ma(R). Si se arate ci: a) tr (AAt + AtA*) = (tr), ) Dac |ara| # |aa|, matricea AA‘ — AtA este inversabill. Benedict G. Niculescu, Bucuresti ‘Closa a XILa 27088, SK se determine functiile continue f : R + R cu proprietatea, ci exist o primitiva F : R + R asa astfel incit F(x+y) = f(z) f(y), oricare arfiz,yeR. Ton Nedelcu, Ploiesti 27039. Fie f : (0,00) + (0,00) 0 functie continua cu proprietatea. F(f(@))=2, ovicare a fz € 0,20). Ps i dz Base cites J, / BretD PeQrWD Petru Todor, Sebes, Alba 27040. Fie A un inel comutativ integru cu proprietatea ci pentru orice polinom f € A[X] cu gradf > 2015, avem Imf C If. Si se arateck A este corp algebric inchis, Marian Andronacke, Bucuresti ERATA ~ in G.M-B nr. 11/2014, la problema 26985, in loc de (-1)"~! se va citi (-1)"-!. ~ In G.M-B nr. 12/2014: 1. La rubrica Probleme propuse, la clasa a VII-a apar dou probleme nnmerotate la fel. Cea de-a doua va avea numérul E:14759 bis. 2. La problema E:14759, in loc de (2) dac& 2a — 3b ... “ se va citi »(2) dac& a, b sunt intregi gi 2a — 3b...“ in GM-B nr. 1/2015: La problema 27014, in loc de ,,intregi* se va citi ,naturale* gi in loc RVARICA REZOITTORILOR DE PROBLENE 7 3. Problemele S:116.1 si $15.2 din Suplimentul G.M-B nr. 1/2015 sunt propuse de Florea-Dan $erboi 4. Emuntul corect al problemei SiL18.2 este: eB tte b+ ate a+b 2 5. La problema $#L18.12 in loc de f(a) = 1 se va citi f(a) RUBRICA REZOLVITORILOR DE PROBLEME ‘Au trimis solutit la problemele propuse urmitoril elevi: AIUD (ALBA) $19, ,,Azente Sever“ cl-VIII Munteamu Filip (40), féré menfiune de elas: Lazea. Teodora (40); $.9. Ovidiu Hulen cl.V Kovacs Sorana (80); C.N. »Titu Maiorescu* el.VI Balac Horea (60), Tupa Lucia Maria (250) ALBA IULIA (ALBA) Colegiul Tehnic ,Apulum* clV Bidau Mayisa Georgia (130), Torus Denisa (90), cl:VT Munteama Denisa Maria (60), Ursa Andra Gabriela (70), c1.VIT Condor Mazia (80) ARAD Lic. ,,Adam Miller Guttenbrunn" cLV Astefiinoaie Andreea (240), Nico- Jescu Tulia Carina (270), €l-VI Lile Tudor (100), Mare Antonia Dragos (190), c1-VTI Ardelean David (100), Gergely Vogel Robert (100-+100), Laszlo Zoltan (100), Lovren- sehi Melanea (100+100), Nathan Petruta (100), Ochig Miriam Tulia (100++100), Telo- oi Sarah (110+100), cl. VIII Balaj Herietta (100+100), Balita Andrada (100+100), Ile Raluca (100+100), Macros Camelia (110+100), Piviany Kevin (100), Sueiu Lanra (100), fart menfiune de elas: Lamoly Monika (170); C.N. ,Moise Nicoara*

    S-ar putea să vă placă și