Xenofobie

Xenofobia este teama de straini sau de necunoscuti si este

adesea manifestata prin respingere, ostilitate sau violenta
impotriva unui anume grup. Xenofobia si discriminarea rasiala se
manifesta frecvent in cazul refugiatilor si imigrantilor romi care se
afla pe teritoriul altui stat decat cel de origine.
Prejudecata
Predispozitie spre agresiune sau orice alta dispozitie negativa fata
de un grup care a fost stereotipat dupa niste caracteristici simple,
bazate pe o informatie incompleta. Aceasta definitie se
concentreaza asupra aspectelor negative ale prejudecatii si nu se
refera la toate predispozitiile indreptate spre orice categorie de
obiecte sau evenimente.
Tintele ostilitatii si victimele prejudecatilor variaza de la o
societate la alta si de la o cultura la alta. Adesea, ele sint asociate
cu lipsa de putere, care atrage la rindul ei scaderea probabilitatii
unei razbunari efective. Unul dintre grupurile sociale care duc cel
mai evident greul prejudecatilor sint asiaticii (fara legatura cu
faptul ca ei ar putea fi, de exemplu, hindusi, musulmani, sau
siksi), afro-caraibienii, femeile, homosexualii si tinerii someri. Un
stigmat mai putin evident, dar nu mai putin real este pus in
functie de accent, stil vestimentar, tip de ocupatie, sanatate
mentala sau greutate corporala.
Discriminarea (in special relatiile rasiale de ostilitate etnica sau
de curatenie au inlocuit eufemistic acest cuvint) implica
exprimarea atitudinilor de prejudecata. Totusi, unele studii au
aratat ca discriminarea nu vine intotdeauna ca urmare a
prejudecatii, ci depinde in mare parte de contextul social.
Explicatiile prejudecatilor sint multe si variate, dupa masura in
care este sustinuta prejudecata in interiorul grupului si intre
grupuri. Bogardus (1928) a ajuns la concluzia ca unii oameni
accepta membrii unei asa-numite minoritati etnice ca angajati,
dar nu si ca rude apropiate, prin casatorie, pe cind altii nu vor
accepta acele grupuri nici macar ca vizitatori sau cetateni ai tarii
lor.

Frustrarea si agresiunea au fost adesea postulate drept cauza

prejudecatii: daca unui individ ii este blocata calea spre realizarea
unui scop, iar obstacolul este prea puternic pentru a fi depasit,
atunci o agresiune ulterioara va fi inlocuita si directionata spre o
tinta mai vulnerabila. Unii teoreticieni au sugerat ca o alta
explicatie a prejudecatii, la fel de importanta, este conformitatea:
evaluarea negativa a grupurilor selectate poate fi localizata
cultural, reprezentind o parte inerenta a socializarii. Altii au
incercat sa defineasca o personalitate autoritara mai predispusa a
fi victima unei prejudecati, datorita unui stil de gindire dogmatic.
Analiza prejudecatilor ramine o zona diversificata si complexa, dar
esentiala pentru descrierea si explicarea relatiilor dintre grupuri,
asa cum sint ele formulate in contactul direct sau indirect din
interiorul oricarui sistem social. In studiul comunicarii, recent a
fost exprimat un anumit interes pentru rolul mass-media de
localizare a rasismului si sexismului, intr-un context social si
cultural mai larg.
Marginalizare
Proces prin care unui grup sau individ ii este interzis accesul la
pozitii importante si simboluri ale puterii economice, religioase
sau politice in cadrul unei societati. Un grup marginal poate
constitui, de fapt, majoritatea numerica , ca in cazul negrilor din
Africa de Sud, si trebuie sa fie distins de grupul minoritar , care
poate fi redus ca numar, dar care poate avea acces la putera
politica sau economica.
Marginalizarea a devenit o tema importanta a cercetarii
sociologice in ani 60, in mare masura ca raspuns la
constientizarea ca, in timp ce anumite tari dezvoltate au
inregistrat o crestere economica rapida, membrii acestor societati
primeau din ce in ce mai multe inegale. Procesul acesta a devenit
o sursa importanta de studii, in special pentru cele influentate de
teoriile dependentei, marxiste, si de teoriile sistemului mondial,
care sustineau ca fenomenul a fost corelat cu intraga ordine
capitalista a lumii si nu limitat doar la anumite societati.
Indeosebi antropologii au tins sa studieze grupurile
marginale.Aceasta are loc, in parte, datorita ideii ca, analizand
ceea ce se intampla la marginea societatii, cineva poate vedea

cum se autodefineste, cum este definita in termenii altor societati

si care sunt valorile altor societati si care sunt valorile culturale
cheie.