Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Catedra de sisteme biotehnice

- Proiect la disciplina Sisteme de transport -

Profesor Coordonator: Marcu Silviu

Student: Ungureanu Silviu-Petre
Grupa: 732

2014

Proiect la disciplina Sisteme de

transport
Transportorul cu raclete
Cerine iniiale ale proiectului:
a)
b)
c)
d)

capacitatea de lucru: Q=4gk/s;

materialul transportat: grau;
lungimea transportorului: L=3m;
0
unghiul de nclinare: 30 .

1. Studiul solutiilor constructive similare

1.1. Consideratii generale
1.2.Solutii constructive de transportoare
1.2.1Transportorul MTMF-2,5
1.2.2Transportorul cu raclete de tip TR-2
1.2.3Transportorul cu raclete de tip TR-3
1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXin Machinery
1.3.Constructia principalelor parti component de la transportorul cu raclete cu
flux discontinuu de material
1.3.1. Tipuri de lanturi
1.3.2. Tipuri de raclete
2. Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici
2.1. Calculul dimensiunilor si pasului racletelor
2.2. Calculul puterii necesare actionarii transportorului
2.3. Alegerea si verificarea lantului
3.Calcule de dimensionare pentru arbori i rulmeni
3.1. Transmisia cu lant
3.2. Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore
3.3. Alegerea rulmentilor
3.4. Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc
4. Materialul grafic
4.1.Desenul de ansamblu
4.2. Desene de execuie pentru doua repere
Data primirii temei:07.03.2014
Termen de predare al proiectului: 22.05.2014

Conductor coordonator proiect: Marcu Silviu

1 Studiul solutiilor constructive similare

1.1 Consideratii generale
Transportoarele cu raclete sunt instalatii de transport continuu, cu unul
sau doua organe flexibile de tractiune (cablu sau lant) pe care sunt fixate la
intervale egale niste organe de lucru numite raclete.
Transportoarele cu raclete se folosesc, in general, pentru transportul
materialelor varsate care nu se aglomereaza si nici nu adera pe suprafetele cu care
vin in contact. Ele sunt folosite pentru distribuirea hranei animalelor, pentru
evacuarea gunoiului din adaposturi, pentru colectarea oualelor, in cadrul
fabricilor de nutreturi combinate pentru transportul diverselor componente
furajere, in constructia masinilor de recoltat.
Dupa modul de dispunere al materialului in fata racletelor avem:
-transportoare cu raclete cu flux discontinuu de material (fig. 1 a);
-transportoare cu raclete cu flux continuu de material (fig. 1 b).

Fig. 1 : Elementele componente ale transportorului cu raclete : 1-lant ;

2-racleta ; 3-jgheab ; 4-cos de alimentare ; 5-fereastra de evacuare ; 6-roata motoare
Transportoarele cu raclete sunt formate din unul sau doua organe flexibile
de tractiune (lanturi sau cabluri - 1) pe care se fixeaza, la intervale egale, niste
organe de lucru numite raclete - 2, ce au forma corespunzatoare sectiunii
transversale a jgheabului -3 sau a tubului prin care este transportat materialul.
Alimentarea cu material se face prin zona de alimentare -4 dupa ce
transportorul a fost pus in functiune. Rotile de lant -6 sunt actionate de un motor
electric prin intermediul unei transmisii. Materialul aflat pe jgheab este deplasat
cu ajutorul racletelor si evacuat pe fereastra de evacuare -5. Intinderea organului
de tractiune se realizeaza cu ajutorul rotii de lant, care are prevazut un sistem ce
permite deplasarea rotii in vederea intinderii organului de tractiune.
La transportoarele cu flux discontinuu de materialmaterialul se dispune sub
forma unor gramezi in fata racletelor, iar la cele cu flux continuu de material

acesta formeaza o masa compacta de material cu inaltimea h mai mare decat

hraclete dand nastere racletelor innecate.
Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca
rezistenta la forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat
rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil
numai daca viteza racletelor este mai mica de 0,2-0,3 m/s.
Din punct de vedere functional, la transportoarele cu raclete cu flux
discontinuu, vitezele de lucru sunt de 0,5-2 m/s, iar la cele cu flux continuu,
vitezele sunt de 0,1- 0,5m/s.
Din punct de vedere energetic, latransportoarele cu flux discontinuu de
material, fortele de frecare sunt mai mici.
Dupa cinematica organului de tractiune se deosebesc :
-transportoare cu raclete intr-un singur plan orizontal cu circuit inchis, sistem
intalnit la distribuirea hranei pasarilor si la evacuarea gunoiului la adaposturile
bovinelor ;
-cu miscarea organului de tractiune in doua planuri orizontale suprapuse,
suprafata purtatoare de sarcina fiind dispusa pe ramura superioara sau pe ramura
inferioara ;
-cu miscarea organului de tractiune intr-un plan inclinat.
Dupa modul de folosire, transportoarele cu raclete pot fi mobile sau fixe.

1.2 Constructia principalelor parti componente

Se folosesc :
-lanturi cu eclise, bucse si role ;
-lant cu raclet simplu ;
-lant cu raclet dublu ;
-lant cu furci .
Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice, panza
cauciucata si au sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se
transporta materialul.
La n t u ri c u ra c l e t e
La transportoarele cu raclete folosite in agricultura se folosesc, in principal,
lanturi cu eclise si bolturi, cu eclise bucse si role si cu carlige.
Racletele pot fi dintr-o bucata cu aclisa sau fixate pe acestea. Foarte
utilizate la transportoarele cu raclete sunt lanturile cu eclise, bucse si role ai caror
parametri constructivi si functionali sunt prezentati in tabelul 1.

Tabel 1: Parametrii constructivi si functionali ai lanturilor cu eclise, bucse si role

Constructie simetrica
Constructie asimetrica
Parametri, mm Cu dezaxare
Cu dezaxare
Cu dezaxare
Cu dezaxare
mica
mare
mica
mare
t
19,05
38
38
38
d
12
16
16
16
d1
7
6,5
6,5
7
c
12,9
22
22
22
c1
20
52
26
26
c2
30
32
l1
8
8
8,5
10
l2
15
18
l3
8
4
b
18,5
21,5
21,5
23
b1
16
17
e
2,5
3
3
3
h1
20
50
Fr, kN
17,5
30
51
35
1, kg/m
1,9
2
2
2
Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45.
Bolturile sunt executate din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si
rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se cementeaza. Eclisele si bolturile se
calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC. Lanturile cu eclise, bucse si
role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu celelalte tipuri de
lanturi.O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete o
formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth),
STAS 2577-67.
Racletele se executa din otel (tabla sau profile laminate), fonta maleabila,
lemn, mase plastice, panza cauciucata. Sectiunea transversala a racletelor
corespunde sectiunii jgheabului prin care se face transportul materialului si poate
fi : dreptunghiulara, trapezoidala, circulara. Racletele pot fi montate simetric sau
asimetric fata de axa longitudinala a lantului, axat sau dezaxat fata de planul de
miscare al lantului.
Pasul racletelor este un multiplu al pasului lantului si se alege din conditia
de umplere si de rezistenta a imbinarii lant-racleta.
Transportorul poate avea un singur lant cu raclete sau mai multe lanturi. In
acest din urma caz, racletele se fixeaza la zalele a doua lanturi vecine.

Tabel 2: Valorile recomandate pentru dimensiunile racletelor

Materialul transportat
Dimensiunile racletelor, mm
B
h
120
30 ; 40 ; 50 ; 60
Seminte si spice de
130
40 ; 50 ; 60 ; 70
cereale
140
40 ; 50 ; 60 ; 70 ; 80
150
50 ; 60 ; 70 ; 80
280
70 ; 80 ; 100 ; 140
Stiuleti de porumb
300
75 ; 120 ; 150
300
75 ; 120 ; 150
Nutret insilozat
340
100 ; 120 ; 150 ; 175
400
100 ; 120 ; 150 ; 180 ; 200

Rotiledelant
Rotile de antrenare si intindere precum si rotile de ghidare se executa din
fonta cenusie Fc 20 si FC 30. Suprafata de lucru a dintilor trebuie sa aiba o
duritate HB > 360 ceea ce se obtine printr-un tratament termic de calire si
revenire. Pentru transportoarele cu raclete se folosesc roti turnate cu dintii
neprelucrati si mai rar cu dinti prelucrati prin frezare.
Tabel 3 : Principalii parametri constructivi ai rotilor pentru lanturile transportoarelor
Dimensiunile pasului, ps(mm)
Parametri
19,05
25,4
30
38
41,3
Grosimea dintelui
5,5
7
9
12
14
S (mm)
Raza de racordare
r (mm)

1.3 Solutii constructive de transportoare

1.2.1Transportorul MTMF-2,5
Transportorul este format din unul sau mai multe lanturi care constituie organul
de tractiune pe care se fixeaza la o anumita distanta niste palete sau corniere

(raclete) care au forma corespunzatoare sectiunii transversale a jgheabului prin

care lantul cu raclete transporta materialele.

Fig. 2 : Transportorul MTMF-2,5

Jgheaburile au, de obicei, sectiunea transversala de forma dreptunghiulara sau
trapezoidala putand fi deschise sau complet inchise. Lanturile sunt antrenate de
catre doua roti de lant montate pe un arbore, in zona de descarcare a
transportorului, in zona de incarcare existand alte doua roti de lant montate pe
arbore care au rolul de a intinde lantul.
Deplasarea materialului in lungul jgheabului are la baza proprietatea ca
rezistenta la forfecare a materialului de catre raclete este mai mare decat
rezistenta datorata frecarii acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil
daca viteza racletelor este mai mica de 0,2 0,3 m/s.
Actionarea transportorului se face de la un grup de actionare format dintrun motor electric si o transmisie mai complexa (reductor, o transmisie cu curele
si/sau o transmisie cu lant), daca transportorul este de tip stationar independent,
sau de la transmisia masinii daca acesta face parte din componenta unei masini
agricole.
Pentru a obtine viteze diferite de transport, transmisia este prevazuta cu
posibilitatea modificarii raportului de transmitere la arborele de antrenare.

Fig. 3 : Schema cinematica a transportorului cu raclete de la MTMF

Avantaje ale transportorului MTMF-2,5 :
-constructie relativ simpla ;
-posibilitatea depasarii sarcinii pe trasee sub orice unghi de inclinare fata de
orizontala.
Dezavantaje ale transportorului MTMF-2,5 :
-rezistente mari de deplasare a sarcinilor ;
-consum ridicat de energie ;
- uzura rapida a organului de tractiune si a jgheabului ;
-vatamarea materialului transportat ca urmare a prindertii intre raclete si jgheab.
Incarcarea si descarcarea transportorului se poate face in orice punst de pe
lungimea transportorului.
Caracteristicile tehnice ale transportorului cu raclete de la masina de tocat si
macinat furaje MTMF-2,5 sunt :
-vitezele transportului de alimentare.................................... 0,066 si 0,65 m/s ;
-puterea motorului electric de actionare transportor..............................1,5 kw ;
-turatia motorului electric de actionare transportor......................1000 rot/min ;
-raportulde reducere al reductorului..........................................................33,6 ;
-diametrul saibei conducatoare de la motorul electric...........................80mm ;
-diametrul rotii conduse a transmisiei cu curele.........................95 si 120 mm ;
-numarul de dinti al rotilor transmisiei cu lant.......................... .z1=17 ; z2=30 ;
-lungimea/latimea transportorului..............................................2290/472 mm ;

Fig. 4 : Schema constructiva a racletelui transportorului MTMF-2,5

Principalele reglaje care se pot efectua la transportorul de alimentare al
masinii MTMF-2,5 sunt :
-reglarea vitezei de transport, prin modificarea raportului de transmitere al
transmisiei cu curea trapezoidala (schimbarea rotii conduse de curea), functie de
furajele care trebuiesc prelucrate pe masina ;
-inversarea sensului de deplasare a transportorului, in cazul in care apare o
avarie la masina, pentru a o elibera de furajele de pe transportor si pentru a
remedia defectiunile ;
-reglarea intinderii lantului cu raclete, prin actionarea dispozitivului cu
surub de intindere a lantului.
1.2.2Transportorul cu raclete de tip TR-2

Este destinat pentru transportul carbunelui din abatajele frontale scurte,

preabataje si galerii.
Tabel 4
Caracteristici
tehnice
- debit maxim fara paravane

t/h

40 - 65

- viteza lantului

m/s

0,5

- numarul lanturilor
- tipul lantului

buc

14 x 50

kW

15

- lungimea maxima de transport

60

- masa neta informativa

kg

6560

- puterea instalata

1.2.3Transportorul cu raclete de tip TR-3

Este destinat pentru transportul carbunelui din abataje frontale scurte si

lungi, preabataje si galerii.

Tabel 5
Caracteristici tehnice
- debit maxim fara paravane

t/h

150

- viteza lantului

m/s

0,8

buc
- numarul lanturilor

- tipul lantului

18 x 64

- puterea instalata

kW

1 x 22; 2 x 22

- lungimea maxima de transport

60; 120

- masa neta

kg

**

** Masa neta a transportorului este in functie de varianta constructiva solicitata de beneficiar

1.3.4 Transportorul cu raclete de la Wuxi XinXin Machinery

Tabel 6
Type

Horizont
al
inclinatio
n type

Specificati
on

Transportati
on
capacity(m3/
h)

Negative
pressure(P
a)

Dust
proportion(t/
m3)

Materi
al
particle
size
(mm)

XYD160
XYD200
XYD250

1~3
2.5~5
4~8

7800
7800
7800

0.6~1.4
0.6~1.4
0.6~1.4

12
12
12

6~60
6~60
6~60

160
200
250

XYD310

8~12

7800

0.6~1.4

12

6~60

310

XYD430

10~14

7800

0.6~1.4

12

6~60

430

XYD450
XHS200

12~18
2.5~5

7800
14000

0.6~1.4
1.1~4

12
12

6~60
6~60

450
200

XHS250

4~8

14000

1.1~4

12

6~60

250

Leng
th
(m)

Troug
h
width
(mm)

Moto
r
powe
r
(kw)
1.5~4
1.5~5
1.5~7.
5
2.2~1
1
2.2~1
1
3~15
1.5~7.
5
1.5~7.
5

1.4 Constructia principalelor parti componente de la transportorul cu

raclete cu flux discontinuu de material
1.4.1 Tipuri de lanturi
In cazul acestor tipuri de transportoare se folosesc :
- lanturi cu eclise si bolturi;
- lanturi cu eclise, bucse si role;
-lant cu raclet simplu ;
-lant cu raclet dublu ;
-lant cu furci .
Foarte utilizate la transportoarele cu raclete sunt cu eclise, bucse si role ai
caror parametri constructivi si functionali sunt dati in tabelul 1.

Fig. 5Lanturi cu eclise, bucse si role:a,c constructie simetrica cu dezaxare

mica, respectiv mare ;b,d constructie asimetrica cu dezaxare mica, respectiv
mare
Eclisele se executa prin stantare din tabla de otel OL 60 sau OLC 45.
Bolturile sunt executate din OL 50 sau OLC 45 cu capetele nituite. Bucsele si
rolele se executa din OLC 15, OLC 20 si se cementeaza. Eclisele si bolturile se
calesc astfel ca duritatea lor sa ajunga la 40-50 HRC. Lanturile cu eclise, bucse si
role asigura o forta de tractiune foarte mare in comparatie cu celelalte tipuri de
lanturi.O alta catrgorie de lanturi frecvent utilizate la transportoarele cu raclete o
formeaza lanturile cu carlige executate prin stantare sau prin turnare (tip Ewarth),
STAS 2577-67

Lant pentru transportoare

Aceste lanturi sunt utilizate pentru transport in industria de prelucrare a
lemnului. Sunt fabricate conform normei interne de ntreprindere numai in
categoria de rezistenta U1.

Fig.6 Lant pentru trasportoare produs de TREFO S.A.Galati

Tabel7 :Caracteristici tehnice

Calibru d (mm)

Pas p(mm)

Latime b(mm)

Sarcina de
proba
(kN)

Sarcina de
rupere
(kN)

Nominal

Tolerante

Nominal

Tolerante

Nominal

Tolerante

22

+0.3/-0.5

100

+/-2.3

77

+/-2.3

50

200

22

+0.3/-0.5

120

+/-2.3

77

+/-2.3

60

200

26

+0.4/-0.8

140

+/-2.6

87

+/-2.6

80

252

28

+0.4/-0.8

160

+/-2.8

94

+/-2.8

100

300

30

+0.4/-0.8

180

+/-3.0

101

+/-3.0

130

340

1.4.2 Tipuri de raclete

Racletele se confectioneaza din : otel, fonta, lemn, mase plastice, panza
cauciucata si au sectiunea corespunzatoare jgheabului sau tubului prin care se
transporta materialul.Racletele pot fi dintr-o bucata cu eclisa sau fixate pe
acestea.

2 Calculul principalilor parametri constructivi, functionali

si energetici
In cazul materialelor care curg usor, in timpul transportului, in fata fiecarei
raclete se acumuleaza o cantitate de material a carei suprafata face cu fundul
jgheabului unghiul (unghiul de taluz natural in miscare) daca jgheabul are ( +
) daca transportorul este inclinat cu unghiul .

2.1Calculul dimensiunilor si pasului racletelor

1. Latimea jgheabului, respectiv lungimea racletei :

k1 Q

B
k

u 0

k1

[m] ;

B
h , unde:

ku coefficient de umplere, functie de proprietatile de materialului transportat;

ku = 0,67 0,7;
c0 coeficient de corectie care tine seama de faptul ca la marirea vitezei de
transport, coeficientul de umplere se micsoreaza ; c0 =0,97 0,75 ;
Q capacitatea de transport a trnsportorului, kg/s;
densitatea materialului transportat, kg/m3 ;
v viteza lantului transportorului, m/s.
Coeficientul de umplere este mic (ku = 0,57 0,8) in cazul in care se
transporta materiale care curg usor si in cazul in care raportul p r / h si inclinarile
transportorului sunt mari, si este mai mare (k u = 0,8 0,9) in cazul materialelor
care curg greu. Rezulta ca este recomandabil ca la transportoarele inclinate pasul
racletelor sa fie mic.
Valorile coeficientului de corectie c0 ce depinde de viteza transportorului
sunt date in tabelul 7:
v, m/s
c0

0,5
0,97

1
0,92

1,5
0,85

Tabel 7 :
2
0,75

1. 2. Inaltimea racletelor:
h

B
B
k1
k1
h2 ,unde h inaltimea stratului de material;

k1=2-4. Alegem k1=3 si vom obtine:

k1=B/h=3 ;
ku=0,6 ;
c0=0,97 pentru v=0,5 [m/s] (conform tabelului 7 )
grau=0.75t/ m3 (kg/m3) (conform anexa 4).
Alegem grau=750 [kg/m3];
3 4

05,0,97 0,5 750

12
0,2344m
218,25

Inaltimea racletelor:
h

B 0,234

0,078m
k1
3
Alegem h = 0,08 m

2. Pasul racletelor:
pr k 2 h
k 2 ( 2,5 3) k 2 2,7

In aceste conditii vom obtine:

p r 2,7 0,08 0,216 m

2.2 Calculul puterii necesare actionarii transportorului

In timpul transportului materialelor apar forte rezistente datorita ridicarii
materialului, datorita frecarii materialului transporta si a lantului cu raclete de
jgheab, datorita fortelor si momentelor de frecare ce apar la deplasarea lantului pe
ghidaje, datorita rigiditatii lantului la trecerea peste rotile de lant
1.Forta de rezistenta la incarcarea transportorului cu material:
F1

Qv
4 0,5
2

3.43
k u c 0 0,6 0,97 0,582
N;

2.Forta rezistenta ce apare pe ramura incarcata a transportorului :

F2 1 1 sin r cos g L (N);

'

unde :
1 , 1 -masa pe metru liniar a materialului,respectiv a lantului cu raclete,
(kg/m) ;
L lungimea transportorului,
(m) ;
Q
4

8
v 0,5
masa pe metru liniar a materialului,
'
1 k 1 masa liniara a lantului cu raclete,

(kg/m) ;
(kg/m);

k 2 (0,5 6) pentru transportoare cu un lant ;

k 2 (0,6 9) pentru transportoare cu doua lanturi ;

Alegem k = 0,7 deoarece transportorul va avea doua lanturi.

In acest caz vom obtine :
1 ' 0,7 8 5,6

(kg/m) ;

= 30 unghiul de inclinare al transportorului fata de planul orizontal;

wr = 2, coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune .
Coeficientul de rezistenta la deplasarea organului de tractiune wr, depinde
de tipul lantului transportorului si de capacitatea de transport. Pentru capacitati de
transport Q = 4,5 36 t/h , coeficientul de rezistenta va avea urmatoarele valori :
wr = 2,25 1,05 pentru transportor cu lant, cu eclise si bolturi ;
wr = 4,2 1,7 pentru transportor cu lant cu zale stantate.
Alegem transportor cu lant cu zale stantate
L = 3 (m);
F2 8 5.6 sin 30 0 2 cos 30 0 9,81 3 376 N;

3. Forta rezistenta ce apare in ramura descarcata:

F3 1 r cos sin g L 5.6 2 cos 30 0 sin 30 0 9,81 3 203.051 204

'

4. Forta de tractiune :
Ft c ( F1 F2 F3 ) unde:

c coeficient care tine seama de frecarea din lagare si de rigiditatea

lantului la trecerea peste rotile motoare si ghidaje
c c1m c 2n ;

c1=1,03 1,1 pentru role cu unghi de infasurare > , n fiind numarul acestor role ;
c2=1,031,05pentru role cu unghi de infasurare /2,n fiind numarul acestor role.
Alegem:
c1 = 1,1 ;
m=2;
c2 = 1,04 ; n = 3 ;
(roti dintate cilindrice)
c c1m c 2n 1,12 1,04 3 1,36
Ft c ( F1 F2 F3 ) 1,36 (4.21 488 27) 706,1256 (N);

Puterea necesara antrenarii transportorului:

P 10 3 Ft v c 0'

(kw);

c = 1,2 1,3, coeficient ce tine seama de rigiditatea lantului la trecerea peste

rotile motoare ;
Alegem c0 = 1,25
P 10 3 794 1.25 0.5 0.49 (kw);

Puterea motorului electric de actionare:

Pm 1.25

P
tr ;

unde:

tr randamentul transmisiei;
tr = 0,9;
In acest caz vom avea:

Pm 1.25

0,49
0,69
0,9
(kw);

2.3 Alegerea si verificarea lantului

Fortele rezistente ce apar in diverse sectiuni ale transportorului se

determina asemanator cu determinarea fortelor rezistente de la transportoarele cu
banda. Deosebirea fata de transportoarele cu banda o reprezinta faptul ca in
punctul in care se presupune ca rezistenta este minima se alege F min = 200 500
daN.
Pentru L 25 m avem :
m ( l 2 l' ) L

kg ;
m (8 2 5.6) 3 57 (kg) ;

Deoarece v = 0,5 m/s nu se calculeaza forta dinamica (Fd = 0).

1. Fa = Fdescarcare
(N);
Alegem Fmin = 300 daN
Fa = Fmin = 3000 N.
2. Fb = Fa + F3

= 3000 + 204= 3204 N ;

3. Fc = Fd + Fb ; Fd = 0 Fc = Fb = 3204 N ;
4. Fe = Fc + F1 = 3204+3.43= 3208 N ;
5. Ff = F2 + Fe = 3208+376 = 3584N ;

6. Fr = k * Fmax;
K = 8 pentru v = 0,5 m/s

Fmax = Ff ;
In acest caz vom avea:
Fr = 8 * 3584 = 28672 N ;

Forta realizata de sistemul de intindere:

Fint = Fb + Fc = 3204 + 3204 = 6408 N

Sageata maxima a lantului pe ramura descarcata :

l g
l 2
fa
8 Fmin
;
2

f max

l2 = L / 2
s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe o singura roata de
lant ;
f max

3
5.6 ( ) 2 9.81
2

0.00515
8 3000
m;

Sageata maxima pe ramura incarcata:

( l l ) ll g
f a
8 Fmin
m;
'

l1 = L / 3

max

s-a considerat ca sustinerea lantului se face pe doua roti de lant

f

fmax fa = 3 / 3

max

(8 5.6) 12 * 9.81
0.00556
8 3000
m;

pentru ramura descarcata de material ;

3
3
0.00515<1 m
f max f a=

fmax fa = 4 / 3
0.00556

pentru ramura incarcata cu material ;

4
3 0,00556 1 m.

3 Calcule de dimensionare pentru arbori i rulmeni

3.1 Transmisia cu lant

Alegem lant cu reclise, bucse si role.

Din STAS 5174-66 alegem lant cu role si zale scurte, avand simbolul 16A.
- Pasul lantului p= 25.4mm;
- Sarcina maxima de rupere pentru lant simplu: S = 60kN;
- Latimea interioara: min = 15.88mm;
- Latimea peste eclisele interioare: a1 max = 22.61mm;
- Latimea intre eclisele exterioare: a2 min = 22.74mm;
- Diametrul exterior al rolei: d1 max =15.88mm;

- Diametrul interior al bucsei: d2 min =7.97mm;

- Latimea eclisei:-interioare: b1 max = 24.13mm;
-exterioare:b2 max = 20.83mm;
- Diametrul boltului: d3 max = 7.92mm.
e=29.29 mm

A 0=a1 d3 =179.03 mm

q=2.6 kg/m

Pentru roata de lant:

Deoarece p = 25.4[mm] vom avea numarul de dinti, z=30 dinti.
Dimensiunile rotilor de lant vor fi:
- Pasul de coarda: p =25.4mm;
- Diametrul nominal al rolei lantului: d1 = 15.88mm;
- Diametrul de fund: Di = Dd d1 = 244.230-15.88= 220.35mm;
Dd =

P
25.4
=
=244.230 mm
180
180
sin
sin
z
30

- Diametrul de varf:

De max Dd 1.25 p d1 = 244.230+1.25*25.4-15.88= 260.1mm;

De min Dd p (1

1.6
) d1
z
= 244.230+25.4* (1-1,6/30) 15.88 =252.396mm;

- Diametrul de divizare:
Dd

p
25.4
25.4

244.230
180
180 0,104
sin
sin
z
30
mm;

- Diametru rolei calibru:

dc = d1 = 15.88mm;
- Dimensiunea peste role pentru numar par de dinti:

M = Dd + dc nominal = 244.230+15.88= 260.11mm;

- Raza de curbuara a locasului rolei:
profil minim: R1 min = 0,505*d1 = 0,505*15.88=8.019 mm ;
profil maxim: R1 max = 0,505*d1 + 0,069*(d1)1/3= 0,505*15.88+ 0,069*(15.88)1/3
R1 max = 8.192mm ;

- Unghiul locasului rolei:

max = 140 90/z= 140 - 90/30 = 137
min = 120 90/z = 120 90/30 = 117
- Raza de curbura a flancului dintelui:
R2 min = 0,12*d1*(z+2) = 0,12*15.88*(30+2) = 60.979mm;
R2 max = 8* d1*(z2 + 180)*10-3 = 137.203 mm;
-

Latimea dintelui: B1 = 0,95*amin = 0,95*22.74 = 21.603mm;

- Iesirea dintelui: f = 0,1p0,15p.

Alegem f = 0,1p = 0,1*25.4 = 2.54mm;
-

Raza de tesire minima: R3 min = p = 25.4mm;

- Raza efectiva de racordare la obada rotii:

R4 ef = 0,4mm;
Pentru 19.05 < p 44.45
- Diametrul obadei rotii:
D5 p ctg

180
180
1.05 b1 max 2 R4 ef 1 25.4 ctg
1.05 24.13 2 0.4 1
z
30

D5 =2011.262mm;
- Distanta dintre randurile de zale: e = 29.29mm;

3.2 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbore

Arborii sunt solicitati la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente

de torsiune de la o roata la alta, sau de la o roata la o semicupla de cuplaj) si
incovoiere, ca urmare a fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin
element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt: otelurile carbon de
uz general OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, oteluri carbon de calitate OLC
25, OLC 35, OLC 45 STAS 880-80, oteluri aliate pentru piese tratate termic sau
termochimic 13 CrNi 30, 15 Cr 08, 18 Mo Cr 10 STAS 791-88. De obicei, in
cazul pinioanelor arborii se confectioneaza din acelasi material cu acestea,
pinionul fiind dintr-o bucata cu arborele. Intr-o astfel de situatie, materialul
arborelui este impus implicit de cel folosit pentru angrenaj.
In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate,
intrucat nu se cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora.
Intr-o astfel de situatie, predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul
elemment cunoscut fiind momentul de torsiune, Mt. In acest caz, se admit valori
reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune, a t = 1530 Mpa, ca urmare a
faptului ca arborele este solicitat si la incovoiere.
16 M t
d
at

1
3

, unde
30 p
M t 10 6

n,

unde

Mt = (N mm) si

at = (MPa);

p = puterea, (kW) ;
n = (rot/min);
at = 1030 (MPa) .
Alegem at = 10 (MPa);
n = 2*;

in care
= v/r ;
v = viteza lant = 0,5( m/s);
r = raza la roata de lant;

r = Dd/2 = 244.203/2 = 122.115 mm ;

p
180
sin
z = 244.230
mm;
v
0.5
n 2 2
25.75rot / min
r
122.115
;
30 2.369
M t 10 6
878535.28
25.75
N*mm;
Dd

 16 * 878535.28
d

10

1
3

= 76.48mm;

Alegerea capetelor de arbore

Capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele parti ale transmisiei
mecanice sau intre transmisie si motorul de actionare, respectiv masina de lucru,
sunt standardizate, conform STAS 8724/3-74.
Alegerea lor se va face in functie de momentul de torsiune de calcul,
capabil sa-l transmita arborele. Odata ales diametrul capatului de arbore, se
stabilesc tolerantele, clasa de precizie a diametrului acestuia, precum si lungimea
capatului de arbore. In ceea ce priveste lungimea capatului de arbore, aceasta
poate fi aleasa serie scurta (recomandata din considerent de economie de
material) sau serie lunga.
Deoarece d =76.48(mm), dca = 75 (mm) si l = 140 (mm) serie lunga, unde
l-lungimea capatului de arbore.

3.3 Alegerea rulmentilor

Alegerea tipului de rulment constituie o problema complexa pentru
proiectant. El trebuie sa ia in considerare unele criterii cum sunt:
-directia si marimea sarcinii;
-turatia de functionare;
-marimea deformatiilor unghiulare;
-preluarea dilatarilor axiale ale arborilor;
-posibilitatea de montare si demontare cat mai usoara;
-spatiul disponibil pentru montaj;
-clasa de utilizare a rulmentilor (conform STAS 5115-85, se prefera
alegerea rulmentilor din clasa de utilizare 1,care se fabrica in mod curent);
-modul de utilizarea ungerii rulmentilor.
Ca marime, rulmentul se alege in functie de diametrul fusului d fus si de
conditiile functionale (de incarcare, de turatia arborelui) pe care se monteaza.
Diametrul fusului se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore
dca si trebuie sa fie divizibil la cinci, cu valoarea exprimata in mm.

dfus = dca + 85 mm = 5*X,

unde

X este un numar natural.

Diametrul fusului:
dfus = 5 +75 = 80 mm
Alegem rulmenti radiali cu bile numarul 6012 din STAS 3041-68.
D = 140 mm ;
B = 26mm ;
r = 3 mm ;

3.4 Alegerea si verificarea ansamblurilor arbore-butuc

Asamblarea rotilor dintate a rotilor de curea si de lant pe arborii transmisiei
mecanice se realizeaza de regula prin intermediul penelor paralele, al canelurilor
si al strangerii proprii (asamblari presate). Se pot folosi, de asemenea, pentru
capete de arbori asamblarea pe con, la care, pentru siguranta, se utilizeaza pana
disc. Geometria penelor si canelurilor este standardizata si se alege in functie de
diametrul arborelui din sectiunea de montaj si de latimea butucului rotii dintate,
de curea sau de lant ce se monteaza pe arborele respectiv.
Cele mai utilizate elemente de asamblere arbore-butuc, in transmisiile
mecanice, sunt penele paralele.

Alegem pana forma A din STAS 1004-81 cu urmatoarele dimensiuni:

Pana 1:
Dimensiunile penei:
b = 18 (mm)
h = 11 (mm)
l = 50 (mm)
c = 0.60 (mm)

Pana 2:
Dimensiunile penei:
b = 20 (mm)
h = 12 (mm)

Dimensiuni canal de pana:

t1 = 7 (mm)
t2 = 4.4 (mm)
r2 = 0.40 (mm)

Dimensiuni canal de pana:

t1 = 7.4 (mm)
t2 = 4.9 (mm)

l = 56 (mm)
c = 0.80 (mm)

r2 = 0.60 (mm)

Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui d 0 si de

inaltimea butucului LB, respectiv lungimea capatului de arbore l C, se face
verificarea acestora. Verificarea penelor paralele consta in determinarea
tensiunilor efective de strivire pm si de forfecare f si compararea acestora cu
eforturile admisibile: pam, af.
pm

4Mt KA
h l c d 0 p = 100120 (MPa)
am

2 Mt KA
b l d 0 = 6080 (MPa),
af

in care:
Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv;
KA = factorul de utilizare;
h, b = dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS 1004-82);
lc = lungimea de contact a penei cu butucul; depinde de forma penei.
lc = l b/2, pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite)
Verificarea penelor:

pam = 100120 (MPa)

I. Pana 1:
pm

4 M t K A 4 378780.3 1
h l c d 0 = 11 39 60 = 58.86 (MPa) p
am

lc = l-h
f

2 Mt KA
2 378780.3 1
b l d 0 = 50 60 18 = 14.0289 [MPa] = 60...80 (MPa)
af

II.Pana 2:
pm

2 M t K A 4 378780.3 1
h l c d 0 = 12 44 60 = 47.825 (MPa) p
am

Mt KA
2 378780.3 1
b l d 0 = 20 56 60 = 11.273 [MPa] = 60...80 (MPa)
af

4. Materialul grafic