1. Definii izvorul de drept civil. Analizai importana practicii judiciare n RM.

Prin izvor de drept, n sens juridic, se neleg formele de exprimare a normelor juridice,
inclusiv a celor de drept civil.
Codul de procedura civil dispune c n cadrul procedurii civile CSJ emite hotrri explicative n
problemele de practic judiciar care nu au caracter obligatoriu pentru instanele de judecat la
judecarea pricinilor. Pe de alt parte, hotrrile Plenarei Curii Supreme de Justiie adoptate asupra
demersurilor n interesul legii se aduc la cunotin instanelor de judecat i sunt obligatorii pentru
ele (art. 331 din Codul de procedur civil).Se poate spune c hotrrile Plenarei Curii Supreme de
Justiie nu pot fi considerate izvoare de drept civil. Nefiind izvoare de drept civil,att aceste
hotrri, ct i practica judiciar joac un rol important n aplicarea uniform a legislaiei civile. Ele
prezint utilitate n interpretarea i aplicarea corect a normelor de drept civil.
Hotrrile CSJ interpreteaz actele normative, le dezvluie sensul la rezolvarea litigiilor,
unificnd astfel practica judiciar.
2. Definii patrimoniul potrivit doctrinei i legislaiei. Analizai esena funciilor patrimoniului.
Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate n
bani), privite ca o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane fizice i
juridice determinate.
Importana deosebit pe care o prezint patrimoniul n dreptul nostru rezult din funciile sale. Sub
acest aspect, patrimoniul ndeplinete trei funcii:
Funcia de gaj general al creditorilor chirografari. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu
dispun de o garanie real - gaj, ipotec - asupra unui bun determinat din patrimoniul debitorului prin care s
le fie asigurat creana n cazul n care debitorul nu o execut de bun voie. Creditorii chirografari au n
schimb un drept de gaj general asupra ntregului patrimoniu al debitorului. Aceasta nseamn c aceti
creditori i pot satisface dreptul lor de crean prin urmrirea oricrui bun ce se afl n patrimoniul
debitorului.
Subrogaia real cu titlu universal. Subrogaia nseamn nlocuire. In dreptul civil subrogaia este
de dou feluri: personal i real. Subrogaia personalconst n faptul c ntr-un raport juridic o persoan
este nlocuit cu alta.Subrogaia realreprezint nlocuirea unui bun cu un alt bun.
Transmisiunea universala si cu titlu universalconsta in transmiterea de la o persoana la alta a uni
patrimoniu in intregul sau, a unei cote parti sau fractiunidin patrimoniu.
3.Definii obligaia n sens larg i n sens ngust. Analizai structura raportului juridic de obliga ie.
In sens larg obligatia este raportul jur. n virtutea careia creditorul este in drept sa pretinda de la
debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da,a face sau a nu face ceva sub sanctiunea contringerii
de stat.In sens restrins obl.este latura pasiva a cap.jur,adica indatorirea debitorului de a executa prestatia.
Provine de la ob(din pricina) si ligare(a lega pe cineva) din latina.
Structura rap. jur:ca orice raport juridic civil, raportul de obligaie comport cele 3 elemente
structurale plus sanciunea.
Subiecte- pot fi per.fiz.si jur. Uneori si statul cind participa in nume propriu ca subiect de.dr si
obl.Subiectul active-creditor,subiectul pasiv debitor.
Continutul este format din dr.de creanta ale creditorilor si obl-le corespund ce revin debitorului.
Obiectul este prestatia adica actiunea sau abstentiunea la care este indatorat sub.pasiv si este
indreptatit sub.activ.Prestatia poata consta in a da,a face sau a nu face.
A da inseamna indatorirea deb.de a constitui sau a transmite un drept real.(De ex:obl.vinzatorului de
transmite cump.dr.de propr.asupra bunului).A da nu trebuie confundat cu a preda.
Ob.de a face este indatorirea ce revine sub pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie
pozitiva inafara celor care se incadreaza in not.de a da.(De ex:ob.vinz.de a preda lucrul vindut).

Ob. de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut
sa faca in lipsa obligatiilor asumate.
Sanctiunea este posibilitatea legala a creditorului de a recurge la forta de constringere a statului
pt.realizarea dr.sau pe calea unei actiuni sau sa apeleze la executarea silita pt.realizarea creantei.
4.Enumerai izvoarele actuale ale dreptului civil. Analizai corela ia aplicrii legisla iei na ionale cu
cea internaional.
Prin izvor de drept, n sens juridic, se neleg formele de exprimare a normelor juridice, inclusiv a celor
de drept civil. Normele de drept civil sunt reguli de conduit pentru subiectele de drept n raporturile care
formeaz obiectul de reglementare al dreptului civil.
Actele normative interne - izvoare ale dreptului civil
Codul civil, fcnd referire la izvoarele scrise ale dreptului civil, clasific n mod convenional
izvoarele scrise interne ale dreptului civil n: a) legi; b) ordonane ale Guvernului i c) acte normative
subordonate legii. n doctrin, aceste izvoare ale dreptului civil sunt denumite izvoare directe, scrise sau
formale.
LEGEA - PRINCIPALUL IZVOR SCRIS AL DREPTULUI CIVIL
Termenul lege poate avea dou sensuri.n sens larg, poate fi lege, din punct de vedere juridic, orice
regul de drept obligatorie, chiar i obiceiul.
Constituia Republicii Moldova, adoptat de autoritatea legislativ suprem, servete drept baz pentru
constituirea tuturor ramurilor de drept, inclusiv a celei civile. Constituia este legea fundamental, de aceea
are for juridic superioar tuturor celorlalte acte normative, care i se subordoneaz, n Constituie gsim
i norme care reglementeaz drepturi fundamentale ce aparin persoanei, ca dreptul de proprietate (art. 9,
46, 127), dreptul la libera circulaie (art. 27), dreptul la via intim, familial i privat (art. 28), dreptul
la inviolabilitatea domiciliului (art.29), dreptul la secretul corespondenei (art.30) etc.
ALTE LEGI - IZVOARE ALE DREPTULUI CIVIL
Legea cu privire la proprietate, adoptat de Parlament la 22 ianuarie 1991 i pus n aplicare n acelai
an, de la 1 februarie, cuprinde 6 capitole cu 44 de articole. n aceast lege se ntlnete pentru prima dat
noiunea de proprietate privat, proprietate care aparine ceteanului persoan fizic cu drept de
posesiune, folosin i dispoziie.
Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi, adoptat la 3 ianuarie 1992 i pus n aplicare de la
4 aprilie 1992, prevede formele juridice de organizare a activitii de ntreprinztor, modul de fondare, de
desfurare i ncetare a activitii agenilor economici.
Ordonanele Guvernului - izvoare ale dreptului civil. A doua categorie de acte normative - izvoare ale
dreptului civil enumerate n art. 3 alin. 1 din Codul civil - sunt ordonanele Guvernului. Cu dreptul de a
adopta astfel de acte, Guvernul a fost nvestit odat cu modificarea i completarea Constituiei.
Izvoarele internaionale
Tratatele internaionale sunt izvoare ale dreptului. Ca s devin lege, tratatul interna ional trebuie s fie
ratificat prin lege, promulgat de Preedintele RM. Dup ratificare i promulgare, tratatul interna ional
dobndete putere de lege i urmeaz a fi aplicat. Tratatele internaionale se aplic direct fr adoptarea unei
legi interne care s corespund dispoziiilor tratatelor internaionale
5. Definii posesia ca stare de fapt i artai elementele posesiei.
Posesia este o stare de fapt generatoare de efecte juridice care consta in stapinirea materiala sau exercitarea
unei puteri de fapt, de catre o persoana asupra unui bun, cu intentia si vointa de a se comporta fata de toti
ceilalti, ca proprietar sau titular al altui drept real.
Posesia este o stare de fapt, nu o stare de drept. Ea este o stare de fapt pt ca exista independent de dispozitiile
legale care se refera la dobindirea sau stingerea drepturilor, posesia nu poate face obiectul unei transmisiuni.
Posesia e exercitiul unei puteri de fapt care confera posibilitatea posesorului de a se comporta ca si cum el ar
fi titularul dreptului asupra bunului, ea e o putere materiala asupra bunului.
Elementele posesiei
Element material-consta in totalitatea faptelor materiale de stapinire
Elementul intentional sua psihologic-consta in intentia sau vointa celui ce poseda de a exercita
stapinirea lucrului pentru sine.

6 Clasificai obligaiile civile dup diferite criterii.

Obligatiile pot fi clasificate pe baza unor criterii variate, mentionam ca fiecare din criteriile aratate sunt
aplicabile intregii sfere a obligatiilor. Aceste criterii nu se exclud unele pe altele, ci reprezinta puncte de
vedere deosebite prin prisma carora poate fi examinata una si aceeasi obligatie.
Clasificarea obligatiilor dupa izvoare:
a Acte juridice
-acte juridice unilaterale
-contracte
b. Fapte juridice
-faptul ilicit cauzator de prejudicii
-imbogatirea fara justa cauza
-gestiunea de afaceri
-plata unei prestatii nedatorate
Clasificarea dupa obiectul lor:
a Obligatia de a da, de a face, de a nu face
Obligatia de a da este cu executare imediata. Obligatia de a da poate fi:
-cu executare unica
-cu executare succesiva
Obligatia de a face poate fi:
-cu executare unica
-cu executare continua
b obligatii pozitive, obligatii negative
c obligatii determinate, obligatii de prudenta si de diligenta
d obligatii pecuniare, obligatii de alta natura
e obligatii simple; complexe: - conjunctive (2 sau mai multe prestatii aceluiasi creditor pe care trebuie
executate in totalitatea lor si deodata); - alternative (2 sau mai multe prestatii din care va fi efectuata
numai una singura); - facultative (la care debitorul se obliga la o singura prestatie)
f obligatii unice, succesive, continue
Dupa sanctiunea juridica:
a obligatii civile (perfecte)-obligatii inzestrate cu actiune in justitie
b obligatii naturale (imperfecte)-creditorul nu are la dispozitie mijloace juridice, obligatii neinzestrate
cu actiune in justitie.
Dupa opozabilitatea lor:
a obligatii obisnuite
b reale- apar ca accesoriu la un drept real
obligatii opozabile tertilor- sunt atit de legate de posesia lucrului, incit creditorul nu poate obtine satisfacerea
dreptului sau decit daca posesorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a aparticipat
direct si personal la formarea raportului de obligatii.
7.Analizai coninutul patrimoniului. Drepturile patrimoniale.
Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta. Drepturile reale este drept subiectiv
patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate exercita atributele asupra unui bu in mod direct, fara
interventia oricarei alte persoane. Drepturile reale principale au o existenta independenta fata de alte drepturi.
Ele sunt: dr de proprietate care paote fi publica si privata; dr de uzufruct; de uz; de abitatie; de servitute; de
superficie. Drepturile reale accesorii sunt acele drepturi care depind de existenta altor drepturi, adica insotesc un
drept de creanta-gajul.
Drepturile de creanta sunt drepturi subiective patrimoniale in temeiul carora titularul lor sau subiectul activcreditor poate pretinde subiectului pasiv- debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva..
8.Enumerai i argumentai izvoarele obligaiilor civile.
Prin izvor de obligatie intelegem acel fapt juridic care da nastere uni raport juridic obligational.Izvoarele
obligatiilor genereaza drepturi subiective, drepturi de creanta si obligatii ce corespund acestor drepturi.

Clasificarea izvoarelor: contract; cvasicontract; delict si cvasidelict; legea. Contractul este acordul de vointa
intre doua parti sau mai multe prin care se constituie, modifica sau se stinge un raport obligational.
Cvasicontractul este o imprejurare de fapt, generatoare de obligatii; Delictul si cvasidelictul sunt fapte ilicite
care datorita imprejurarii ca produc un oprejudiciu altei persoane, obliga pe cel care a cauzat, sa repare
prejudiciul. Legea este considerata izvor de ob-ii numai in masura in care aceasta ar genera obligatii civile.
Toate izvoarele de obligatii se reduc la doua categorii: a)acte juridice, b) fapte juridice. Prin act juridic se
intelege manifestarea de vointa de a produce efecte juridice, efecte care nu se pot produce, potrivit legii, decat
daca aceasta a existat. In act juridic incadram contractul si actul juridic unilateral. Faptele juridice sunt acele
fapte licite sau ilicite savarsite fara intentia de a produce efecte juridice.
9. Noiunea, caracterele juridice, titularii i obiectul proprietii publice. Modurile specifice de dobndire
a dreptului de proprietate public.
Dreptul de properietate public e definit ca drept real al statului i al autorit ilor administrative teritoriale
asupra unor bunuri mobile i imobile de interes naional i local. Dreptul de proprietate publica e definit ca un
drept subiectiv titular al crora e statul. Codul civil ne spune c bunurile sunt inalienabile , insesizabile i
imprescriptibile, caracterul inalienabil al bunurilor denot c ele sunt scoase din circuitul civil, prin urmare
aceste bunuri nu pot fi nstrinate , iar actele juridice civile care au ca obiect astfel de bunuri sunt lovite de
nulitate absolut. Caracterul imprescriptibil presupune c bunurile nu pot fi dobndite prin modul de dobndire
al dreptului de proprietate , ca n cazul uzucapiunii. Caracterul insesizabil al bunurilor const n imposibilitatea
urmririi lor pe baza preteniilor unor creditori. Sunt bunuri ale domeniului public bunurile declarate ca atare
prin lege. Legile determin care obiecte sau bunuri aparin domeniului public.
O a 2 categorie de bunuri atribuite domeniului public o constituie cele care prin natural or sunt de uz sau
de interes public, de uz public sunt acele bunuri care au o folosin general. Cele de ineters public sunt bunurile
care au destinaia de a fi folosite sau exploatate n cazul unui serviciu public n activiti care intereseaz
ntreaga societate.
Subiectii dr de proprietate publica
-statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes national ;
- unitatile administrativ-teritoriale (comuna, orasul, municipiul si judetul) asupra bunurilor din
domeniul public de interes local.
Subieci ai dreptului de proprietate public a unitilor administrativ-teritoriale snt autoritile administraiei
publice a satului, comunei, oraului, municipiului, raionului, unitii teritoriale autonome Gguzia, care
exercit acest drept n numele colectivitii din teritoriul unitii administrativ-teritoriale respective.
n conformitate cu legislaia n vigoare, subiecii dreptului de proprietate public a unitilor administrativteritoriale pot nvesti persoane juridice i persoane fizice cu dreptul de folosin a obiectelor proprietate public
a unitilor administrativ-teritoriale.
10.Enumerai i analizai modurile de dobndire i de stingere ale posesiei.
Posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. Adica numai prin intrunirea
stapinirii de fapt si a vointei. Dobindirea elementului material rezulta din faptul unilateral al posesorului.
Dobindirea celui de-al 2-lea element al posesiei are loc in momentul in care cel ce detine materialmente lucrul
manifesta intentia de a pastra pt sine acel lucru.
Pierderea posesiei
a) Prin pierderea simultana a ambelor elemente ale posesiei
b) Prin pierderea puterii materiale asupra lucrului, deci pierderea elementului material
c) Prin pierderea elementului intentional.
11.Expunei care este obiectul i condiiile de expropriere pentru cauz de utilitate public. Analiza i
procedura de expropriere.
Exproprierea poate avea loc in baza legii. Expropriere transmiterea fortata a bunurilor cu titlu de
proprietate privata in proprietate publica, transmiterea fortata statului a bunurilor, proprietate publica ce
apartine unitatii adm-teritoriale sau, dupa caz, cedarea fortata catre stat sau unitataea adm-teritoriala a
drepturilor patrimoniale, care in scop de utiliitate publica e exercitata de organele abilitate ale autoritatilor
publice. Conditiile exproprierii:

Ea se declara pt lucrari de interes national sau de interes local


Exista o dreapta si prealabila despagubire.
Obiectul exproprierii. Pot fi bunurile de interes national si local. Pe linga bunurile imobile mai pot fi
expropriata drepturile de folosinta a bunurilor imobile oe termen de pina la 5 ani, valorile culturale, istorice
de o importanta de exceptie.
Efectele exproprierii:

Imobilul trece in proprietate publica liber de orice sarcini

Se sting dr reale principale derivate din dreptul de proprietate

Dr de ipoteca ce greveaza bunul expropriat se stramuta de drept asupra despagubirii stabilite de

instanta

Se sting drepturile personale dobindite de alte persoane asupra imobilului expropriat

Se naste un drept de creanta in favoarea persoanelor expropriate ca urmare a pronuntarii hot jud.
12.Definii raportul juridic de obligaii civile. Analizai coninutul raportului juridic obligaional .

Subiecte ale raportului juridic de obligatie pot fi atit persoane fizice si persoane juriidce. In cazuri
execptionale si statul poate aparea ca un subiect intr-un raport de obligatie. In raportul de obligatie, subiectul
activ poarta denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor.

Continutul rap jur de obligatie e format din dr de creanta, apartinind creditorului si obligatia
corespunzatoare acestui drept, care revine debitorului.

Obiectul rap de obligatie conceput ca actiune sau abstentiune concreta la care e indatorat subiectul
pasiv si indreptatit subiectul activ, poate consta fie intr-o prestatie pozitiva- a da, a face ceva, fie intr-o
abtinere- a nu face ceva la care in lipsa obligatiei asumate subiectul pasiv ar fi fost indreptatit.

Sanctiunea obligatiei constituie posibilitatea legala a creditorului de a recurge la forta de constringere

a statului pt realizarea dreptului sau pe calea unei actiuni sau sa procedeze la executarea silita pt realizarea
creantei sale.
13.Artai esena posesiei i a dreptului de proprietate. Prin ce se deosebesc.
Posesia este o stare de fapt generatoare de efcte juridice care consta in stapinirea materiala sau exercitarea
unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun cu intentia si vointa de a se comporta fata de toti
ceilalti ca proprietar fata de toti dceilalti sau titular al dreptului real. Dreptul de proprietate este acel drept
subiectiv ce confera titularului exercitare in putere proprie si in interes propriu al atributelor de posesie,
folosinta si dispozitie asupra bunuriloe sala in limitele determinate delege. Posesia se deosebeste de dreptul
de proprietate prin faptul ca posesorul nu dispune de elemental essential dispozitia care confera dreptul de a
dispune liber de bunul sau.
14. Definii dreptul civil n sens obiectiv i n sens subiectiv. Arta i din ce este format sistemul
dreptului civil n RM.
n literatura de specialitate au fost formulate mai multe definiii ale drepului civil. n sens obiectiv: prin
dr.civil se nelege un ansamblu de norme juridice. n sens subiectiv: prin drept civil se desemneaz un
element al coninutului raportului juridic civil, adic posibilitatea subiectului activ de a avea o anumit
conduit de a pretinde subiectului pasiv o conduit corespunztoare, iar n caz de nevoie de a recurge la fora
coercitiv a statului.
n concluzie: drept civil reprezint ramura dreptului privat ce cuprinde un ansamblu de norme juridice care
reglementeaz pe baza egalitii juridice a participanilor relaiile patrimoniale i unele rela ii personal
nepatrimoniale dintre persoanele fizice i juridice.
Sistemul dreptului civil: normele dreptului civil nu sunt expuse haotic ci se afla ntr-o sistem.dreptul civil
este format n urmtoarea ordine:
1. Cartea nti: dispoziii generale dispoziii comune persoanelor, actul juridic i reprezentarea, termenele.
Normele date au caracter general i reflect omogenitatea relaiilor sociale ce formeaz obiectul dreptului
civil.

2. Cartea II. Drepturi reale- reglementeaz expres, pentru prima dat n legisla ia rii noastre, pe lng
drepturile de proprietate i alte drepturi reale. A fost inclusiv i gajul i ipoteca, aceasta conform Codului din
1964, fiind reglementate la obligaii.
3. Cartea II Obligaii este cea mai voluminoas.
4. Cartea IV Succesiuni
5. Cartea V - DIP
15. Indicai calitile i viciile posesiei. Analizai efectele posesiei.
Calitatile posesiei

Posesia neintrerupta

Posesia netulburata

Prezumat ca un proprietar

Publica
Viciile posesiei sunt contrariul calitatilor acesteia. In codul civil se mentioneaza: nu este utila posesiunea
discontinua, tulburata, clandestinsa sau precara. Deci viciile sunt: discontinuitatea, violenta, clandestinitatea,
echivocul si precaritatea.
Efectele posesiei

Posesia creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului

Posesorul de buna credinta al unui bun frugifer dobindeste in proprietate fructele bunului posedat

Posesia este aparata prin actiunile posesorii

Posesia duce la dobindirea proprietatii prin uzucapiune

16. Definii contractul civil. Artai rolul, importana i principiile aplicabile contractelor civile.
Contractul este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe pers prin care se stabilesc, se modifica sau se
sting raporturi juridice.Elemente-acordul de vointa, ceea ce denota ca este un act juridic bi sau ultilateraleste un act volitiv deci este un act juridic, actul juridic este genul, contractul este special.-contractul este
principalul izvor al obligatiilor civile. Rolul contractului civil se explica prin faptul ca acesta reprezinta
principalul izvor de obligatii, fiind instrumentul principal care asigura libera concurenta si care stimuleaza
afacerile private.Acesta reprezinta cel mai adecvat mijloc de reglementare a relatiilor dintre producatori si
consumatori.
Principul Libertatea contractual const n posibilitatea legal de a ncheia contracte, de a le stabili
coninutul i efectele, de a le modifica i desface. n art. 667 CCRM este reglementat c prile contractante
pot ncheia un contract n mod liber potrivit normelor legale, pot stabili condiiile contractului. Libertatea de
a ncheia un contract se manifest prin:libertatea de a ncheia sau nu un contract;libertatea determinrii
caracterului contractului 8ce contract s ncheie), libertatea de alege contragentului
17.Explicai delimitarea dreptului civil de alte ramuri ale dreptului.
Delimitarea unei ramuri de drept de alte ramuri de drept are o importan teoretic i practic. n momentul
n care, n faa organelor care aplic legea, apare problema soluionrii unui litigiu, trebuie mai nti s se
determine ramura de care ine litigiul i numai dup aceea s fie aplicate nemijlocit normele respective.
Delimitrile Dr. Civil de DREPTUL MUNCII
Dreptul muncii este ramura care reglementeaz raporturile sociale de munc ale persoanelor plasate n
cmpul muncii. n literatura de specialitate39 se subliniaz faptul c ntre dreptul muncii i dreptul civil
exist urmtoarele asemnri i deosebiri:

obiectul ambelor ramuri este format att din raporturi patrimoniale (majoritatea), ct i din raporturi
personale nepatrimoniale;

dac n dreptul civil poziia de egalitate juridic a prilor se menine tot timpul, n dreptul muncii
aceast poziie este caracteristic doar ncheierii contractului de munc, pe parcursul raportului de munc
existnd disciplina muncii, care implic subordonarea salariatului;


sfera subiectelor dreptului muncii este mai restrns dect cea a subiectelor dreptului civil;

n dreptul muncii exist, pe lng rspundere material, i rspundere disciplinar;

n dreptul muncii, majoritatea normelor au caracter imperativ, pe cnd n dreptul civil, dup cum s-a
menionat, majoritatea normelor au caracter dispozitiv.
Delimitrile Dr. Civil de DREPTUL FAMILIEI
Dreptul familiei este ramura care reglementeaz relaiile personale nepatrimoniale i patrimoniale ce
izvorsc din cstorie, rudenie, adopie, urmrind ocrotirea i ntrirea familiei. Dreptul familiei s-a
desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramur de sine stttoare. Relaiile de familie sunt
reglementate de Codul familiei al Republicii Moldova.
Aceste dou ramuri se deosebesc i se aseamn prin faptul c:

i dreptul civil, i dreptul familiei au ca obiect de reglementare att raporturi patrimoniale, ct i

raporturi nepatrimoniale; n dreptul civil ns majoritatea raporturilor fiind patrimoniale, iar n dreptul
familiei, nepatrimoniale;

pentru ambele ramuri de drept este specific metoda egalitii juridice;

subiectele dreptului familiei necesit o calitate special (de so, printe, copil);

n dreptul familiei, majoritatea normelor sunt imperative, pe cnd n dreptul civil, dispozitive.
Delimitrile Dr. Civil de DREPTUL COMERCIAL
Dreptul comercial (numit i drept al afacerilor) este ramura care reglementeaz modalitile de constituire,
funcionare i ncetare a activitii societilor comerciale, precum i raporturile juridice la care societile
economice particip40. Dreptul civil i dreptul comercial au trsturi comune, precum i deosebiri, dintre
care evideniem urmtoarele:

ambele ramuri reglementeaz raporturi patrimoniale i personale nepatrimoniale;

att subiectele dreptului civil, ct i subiectele dreptului comercial se afl pe poziie de egalitate
juridic;

n ambele ramuri sunt predominante normele dispozitive;

dreptul civil reglementeaz raporturile patrimoniale i personale nepatrimoniale n care prile se

afl pe poziie de egalitate juridic, ns dreptul comercial reglementeaz un cerc mai restrns de relaii
patrimoniale i personale nepatrimoniale, i anume relaiile care au ca subiecte comercianii, cu alte
cuvinte, calitatea subiectelor participante la raporturile juridice este diferit n dreptul comercial i n dreptul
afacerilor;

n ambele ramuri exist sanciunea rspunderii contractule, dar i deosebiri de regim juridic ntre
rspunderea civil i rspunderea comercial.
Delimitrile Dr. Civil de DREPTUL CONSTITUIONAL
Dreptul constituional este ramura care conine normele fundamentale pentru meninerea statului bazat pe
drept din care reies celelalte ramuri de drept, inclusiv dreptul civil. Articolul II, "Dispoziii finale i
tranzitorii", din Constituie prevede c "legile i celelalte acte normative rmn n vigoare n msura n care
nu contravin prezentei Constituii". ntre dreptul civil i dreptul constituional exist multe deosebiri, dar i
unele tangene, dintre care menionm urmtoarele:

Constituia conine norme care consfinesc principii ale dreptului civil, cum ar fi principiul egalitii
n faa legii;

subiectele dreptului constituional se afl, de regul, pe poziie de subordonare; n dreptul civil

funcioneaz principiul egalitii prilor, nesubordonrii ntre subiecte;

n dreptul civil, majoritatea raporturilor sunt patrimoniale, iar n dreptul constituional,

nepatrimoniale;

dac normele dreptului constituional cer subiectelor sale o calitate special, acea de a fi autoritate
public (legislativ, executiv, judectoreasc), dreptul civil nu cere subiectelor sale dect simpla calitate
de persoan fizic ori de persoan juridic;

n dreptul civil, majoritatea normelor sunt dispozitive, iar n dreptul constituional, imperative;

sanciunile din dreptul constituional sunt specifice, neimplicnd, de regul, nici un proces; cele din
dreptul civil urmresc restabilirea persoanei (prin intentarea de aciune civil n instan) n dreptul
subiectiv nclcat.

18. Definii uzucapiunea mod de dobndire al dreptului de proprietate i analiza i regimul ei juridic.
Uzucapiunea e un mod de dobindire a dr de propr sau a altor drepturi reale prin efectul posesiei exercitate
asupra unui bun imobil sau mobil in termenul si in conditiile prevazute de lege.
Uzucapiunea are menirea sa ocroteasca posesia ca stare de fapt
Constituie o sanctiune indirecta indreptata impotriva proprietarului care a comis o neglijenta
excesiva, lasind timp indelungat bunul sau in posesia altei persoane sa se comporta in mod public ca este
proprietarul bunului
Posesia corespunde dreptului de proprietate si intrucit dovada dreptului de propr e greu de facut,
uzucapiunea are rolul de a inlatura dificultatile dovedirii dr de propr in cadrul unei actiuni in revendicare.
Uzucapiunea imobiliara- 15 ani
Uzucapiunea mobiliara- 5 ani.
19.Caracterizai subiectele raportului de obligaie civil. Indicai obiectul raportului obliga ional.

Subiecte ale raportului juridic de obligatie pot fi atit persoane fizice si persoane juriidce. In cazuri
execptionale si statul poate aparea ca un subiect intr-un raport de obligatie. In raportul de obligatie, subiectul
activ poarta denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor. Natura i complexitatea unor obliga ii pot
determina ca acelai subiect s ntruneasc deodat dubla calitate att de aceea de creditor al unei presta ie,
ct i aceea de debitor al altei prestaii.

Obiectul rap de obligatie conceput ca actiune sau abstentiune concreta la care e indatorat subiectul
pasiv si indreptatit subiectul activ, poate consta fie intr-o prestatie pozitiva- a da, a face ceva, fie intr-o
abtinere- a nu face ceva la care in lipsa obligatiei asumate subiectul pasiv ar fi fost indreptatit.
A da inseamna indatorirea deb.de a constitui sau a transmite un drept real.(De ex:obl.vinzatorului de
transmite cump.dr.de propr.asupra bunului).A da nu trebuie confundat cu a preda.
Ob.de a face este indatorirea ce revine sub pasiv de a efectua o lucrare si in general orice prestatie
pozitiva inafara celor care se incadreaza in not.de a da.(De ex:ob.vinz.de a preda lucrul vindut).
Ob. de a nu face consta intr-o abtinere la care este indatorat subiectul pasiv de la ceva ce ar fi putut
sa faca in lipsa obligatiilor asumate.
20. Definii obiectul raportului juridic civil. Enumerai obiectele aciunii subiectelor raportului de
obligaie civil.
Un element structural al raportului juridic civil este obiectul. Prin obiect al raportului juridic civil nelegem
ceea la ce este ndreptat acest raport. i deci ca obiect al raporturilor juridice civile apare comportamentul
subiectelor ndreptat spre valorile materiale sau nemateriale.
Tipurile raporturilor juridice civile. Clasificarea raporturilor juridice civile are importan att teoretic, ct i
practic ce contribuie la stabilirea corect a drepturilor i obligaiilor prilor.Dup caracterul corelaiei
dintre persoana mputernicit i cea obligat deosebim:raporturi absolute i relative,patrimoniale i
nepatrimoniale,reale i obligaionale.Printre obiectele raportului juridic civil un loc deosebit l ocup
bunurile. Potrivit art. 285 al Codului Civil al RM bunuri sunt toate lucrurile susceptibile aproprierii
individuale sau colective i drepturile patrimoniale. Deci, legiuitorul prin acest termen nelege orice
element al patrimoniului persoanei lucrurile, animalele, drepturile asupra lor, care pot fi patrimoniale
(reale i obligaionale), drepturile personal nepatrimoniale.Definiia: Bun este orice lucru, care are valoare
economic util pentru satisfacerea necesitilor materiale sau spirituale ale omului i sunt susceptibile de
apropiere sub forma dreptului material

21.Definii proprietate i dreptul de proprietate potrivit doctrinei i legislaiei.

Ca categorie economica, proprietatea exprima raportul de insusire de catre individ a bunurilor materiale,
adica raporturile sociale, in cadrul carora se realizeaza acesat insusire. Prin proprietate se intelege raportul
dintre persoane si bunurile materiale care le apartin . proprietatea ca categorie economica serveste drept
substrat pt dezvaluirea continutului juridic al proprietatii.
Ca categorie juridica, proprietatea reprezinta ansamblul de norme juriidce, care mai intii de toate stabilesc
insasi posibilitatea sau imposibilitatea aparentei bunurilor materiale, intarind juridic starea economica de
insusire a lor.
Dreptul de proprietate in sens obiectiv-ca institutie juriidca reprezinta totalitatea normelor juridice ce
reglementeaza raporturile de proprietate.
Dr de proprietate in sens subiectiv-ca un drept subiectiv, ca un drept al persoanei concrete asupra unui bun
concret, drept ocrotit de normele dreptului obiectiv.
22.Clasificai contractele civile dup diferite criterii.
Clasificarea permite determinarea trasaturilor specifice a diferitor categorii de contracte usurind calificarea
acestora si aplicarea corecta a normelor juridice.Criteriile princip sunt :continutul, modul de formare, scopul
urmarit, reglementate in legea civila, efectele produse, modul de executare, corelatia intre contracte.
Dupa continut: a)sinalagmatice-partile obliga reciproc
b)unilaterale-nasc obligatii numai in sarcina unei parti.
Dupa scop:a)cu titlu oneros-partile voiesc a-si procura un avantaj
b)titlu gratuit-o parte procura avantaje celeilalte parti:
1)comutative-se cunoaste existenta si-ntinderea prestatiilor datorate de catre parti
2)aleatorii-intinderea existenta prestatiilor sau numai a uneia din ele depinde de un eveniment incert de
hazard. Nu se cunoaste cistigul, pierderea.
Dupa modul de inregistrare:a)consensuale-se incheie prin simplul acord de vointa a partilor
b)solemne-pu validitatea lor e necesar indeplinirea unor formalitati, impuse de lege sau convenite de parti.
Dupa modul de executare a)cu executare imediate(instantanee)- b)cu executarea succesivs-executarea se
desfasoara in timp,
Dupa cum sunt sau nu expres reglementate de lege:a)numite-contracte ce corespund unei operatiuni
juridice determinate poarta fiecare un nume specific sunt expres reglementate de lege
b)nenumite-nu au o denumire legala si nu sunt ex reglementate de lege
c)complexe-imbina elementele numite cu nenumite.
Dupa corelatia intre ele:a)principale-au o existenta desinestatatoare si soarta lor nu depinde de alte
contracte
b)accesorii-insotesc unele contracte prin, soarta lor depine de acestea.etc.
23. Explicai aciunea legii civile n timp, aplicarea principiilor: neretroactivitatea i aplicarea
imediat a legii civile.
Orice raport juridic este reglementat de legea care este n vigoare la momentul existen ei raportului
juridic civil. Legea civil are putere juridic din momentul intrrii n vigoarei pn la momentul abrogrii
eii.
Momentul intrrii n vigoarea a legii civile marcheaz data la care legea devine obligatorie pentru
destinatarii ei i de la care nimeni nu poate invoca necunoaterea ei. Actele normative cu caracter civil i
cele ce conin norme civile urmeaz a fi publicate oficial. Publicarea este important pentru stabilirea
momentului intrrii n vigoare a unui act normativ i pentru cunoaterea lui de populaie. Publicarea este
oficial dac se conine n Monitorul oficial al RM.
Actul normativ iese din vigoare n cazul ajungerii la termen, desuetudinii ncetarea forei
obligatorii a legii care este doar formal n vigoare, dar care nu se mai aplic fiind incompatibil cu noile

concepii jurdice,caducitii legii civile. Aceasta are loc n cazul cnd obiectul reglementrii juridice nu mai
exist, de exemplu dispariia unui bun a crui regim juridic este special reglementat). Abrogrii, care poate fi
expres (direct i indirect) i tacit.
Aplicarea legii civile e guvernata de 2 principii: a) neretroactivitatii legii civile si b) principiul
aplicarii immediate a legii civile noi. Neretroactivitatea se aplica numai situatiilor care vin numai duaspa
intrararea ei in vigoare nu si celor petrecute anterior. Princiupiul aplicarii imediate lege noua se aplica de
indata ce a fost aprobata la toate situatiile aparyte dupa intrsrea ei in vigoare.
De la aceste 2 principii exist dou excepii:
- Retroactivitatea legii civile se nelege aplicarea legi civile noi la situa ii juridice anterioare intrrii n
vigoare. Retroactivitatea trebuie sp fie expres. Legea civil poate avea efect retroactiv: n cazul cnd legea
nou indic retroactivitatea sau n cazul legii civile interpretative.
- Ultraactivitatea nseamn aplicarea acesteia, unor situaii stipulate n legea noua. Supravie uirea legii
vechi trebuie de asemenea consacrat expres n lege.
24.Denumii i analizai caracterele juridice ale dreptului de proprietate.
Codul civil dispune: proprietarul are dreptul de posesiune , de folosin i de dispozi ie asupra
bunului.
Din definiie reese c prin drept de proprietate se ntelege dreptul de proprietate al persoanei fizice ,
juridice, al statului asupra unor bunuri mobile sau imobile n mod exclusive i perpetuu, prin putere proprie
i n interes propriu n condiiile legii.
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt: caracter absolute, exclusive, perpetuu.
Caracterul absolut reprezint faptul c dreptul de proprietate e unul subiectiv, care face parte din categoria
drepturilor absolute, aceasta se explic prin faptul c proprietarul are dreptul s exercite fa de bunurile sale
orice aciuni care nu contravin legilor i nu dauneaz sntii oamenilor.
Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate prevede c proprietarul exercit asupra bunurilor sale
atributele dreptului de proprietate: posesia, folosina i dispoziia. Adica caracterul exclusive permite
titularului s fac ceea ce vrea cu bunul su n limitele prevzute de lege.
Caracterul perpetuu presupune , n primul rind, c dreptul de proprietate dureaz atta timp ct exist bunul,
n al 2 rnd c dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.
Caracterul transmisibil dreptul de proprietate, coninnd n el atributul dispoziiei, rezult c el este
transmisibil prin acte ntre vii i n mod obligatoriu se va transmite proprietatea pentru cauz de moarte.
25. Definii termenul de interpretare a legii civile. Artai importan a interpretrii i metodele de
interpretare a legii civile.
Interpretarea normelor de drept civil este activitatea de lmurire a coninutului, a nelesului actelor
normative prin nlturarea neclaritilor.
Interpretarea oficial:autentic lmurirea este dat de organul ce a adoptat actul normative;
legal lmurirea este dat de un alt organ competent dect cel ce a adoptat actul normativ;
- judiciar (cauzal) norma e lmurit n hotrrea judiciar n vigoare referitoare la un caz.
- tiinific norma e lmurit cercettorilor din domeniul jurisprudenei la conferine, n comentariile la
legi.
Interpretarea neoficial:
- doctrinal -interpreatrea legii civile, indiferent de subiectul interpretrii i de rezultatul la care se ajunge, se
poate face dup mai multe metode de interpretare:
gramatical se lmurete cu ajutorul regulilor gramaticale, dup sensul cuvintelor folosite de legiuitor,
modul de legare n fraz.
logic se lmurete cu ajutorul normelor logicii formale numite argumente. Cele mai frecvente argumente
utilizate snt: analogia, inducia, deducia etc.

sistematic nseamn determinarea sensului unei norme juridice civile n funcie de locul pe care l ocup
n cadrul actului din care va face parte i totodat din sistemul general al legislaiei.
istoric const n stabilirea sensului unei dispoziii legale n funcie de scopul urmrit de legiuitor la
adoptarea actlui normative din care face parte acea dispoziie, ntr-un context istoric.
26. Definii i analizai atributele dreptului de proprietate .
Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce confer titularului exercitarea n putere proprie i n
interes propriu a atributelor de posesie, folosin i dispoziie asupra bunuriloe sale n limitele determinate
de lege.
Atributele dreptului de proprietate.conform prevederilor CC, coninutul dreptului de proprietate este format din
3 atribute anume:
- posesia
-folosina
- dispoziia
Posesia consta in prerogativa proprietarului dr de proprietate de a stapini in fapt bunul, ce-i apartine
in materialitatea sa fata de toti ceilalti ca fiind titularul dreptului de proprietate.
Folosinta confera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau culegind sau percepind in
proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Dispozitia confera proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sau. Din cele 3 atribute ce
alcatuiesc continutul juridic al dreptului de proprietate, dispozitia este atributul vital, fiind esenta
proprietatii, fara de care nu poate sa existe drept de proprietate. Singur proprietarul are atributeke
dispoziiei, toi ceilali titulari de drepturi reale asupra bunurilor unei alte persoane au numai
atributele de folosin i posesie.
De regul, cele trei atribute ale dreptului de proprietate aparin unei singure persoane. De ndat ce
proprietarul pierde atributul de proprietate, el pierde nsi calitatea de proprietar.
27. Definii i analizai capacitatea prilor condiie de valabilitate a contractelor civile.
Capacitatea de a ncheia actul juridic civil este aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni
titular de drepturi i obligaii civile prin ncheierea actelor juridice civile.
Capacitatea de a ncheia acte juridice civile este o condiie de fond, esenial, de validitate i general
a actului juridic civil.
D
at fiind faptul c actul juridic este o manifestare de voin a subiectelor raportului juridic civil
(persoane fizice i persoane juridice), pot ncheia acte juridice numai persoanele fizice care au capacitate de
exerciiu i persoanele juridice constituite n condiiile legii. Persoanele fizice limitate n capacitatea de
exerciiu, precum i persoanele care au capacitate de exerciiu restrns pot ncheia numai acte juridice
permise de lege. Nu au capacitatea de a ncheia acte juridice civile persoanele declarate incapabile i
minorii n vrst de pn la 7 ani.
Capacitatea persoanei juridice de a ncheia acte juridice depinde de scopul ei lucrativ sau nelucrativ.
Persoana juridic cu scop lucrativ poate desfura orice activitate neinterzis de lege, chiar dac nu
activitatea este prevzut n actele de constituire.
28. Determinai coninutul raportului juridic civil. Definii i clasificai drepturile subiective civile.
Coninutul raportului juridic civil l formeaz totalitatea drepturilor subiective dobndite de subiectele
active i totalitatea obligaiilor asumate de subiectele pasive. Drepturile subiective i obligaiile subiective
nu sunt caracteristice altor raporturi ci doar raporturilor juridice. Deci, subiectele raporturilor juridice sunt

titulare de drepturi i obligaii. Drepturile formeaz latura activ a coninutului raportului juridic civil, iar
obligaiile latura pasiv.
Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscut de dreptul obiectiv subiectului activ (persoanei fizice sau
juridice) de a avea o conduit proprie n limitele ordinii de drept i de a pretinde altora o anumit conduit,
iar n caz de nevoie de a apela la fora coercitiv a statului. Drepturile subiective sunt prerogativele
persoanei ce corespund legii n vigoare.
Categoriile drepturilor subiective:dup obiect: drepturile personalitii, drepturi reale, drepturi de crean i
drepturi intelectuale;
dup natura lucrurilor: drepturi corporale i drepturi incorporale;d
up corelaia dintre ele: drepturi principale i drepturi accesorii;
dup gradul de siguran: drepturi pure i simple i drepturi afectate de modaliti;
dup subiecte: drepturi individuale i drepturi corporative.
Tradiional drepturile subiective se mpart n:drepturi patrimoniale i personal nepatrimoniale.
29. Enumerai i analizai obiectele dreptului de proprietate.
Obiecte ale dr de proprietate pot fi: pamintul, subsolul, apele, regnul vegetal si animal, cladirile,
instalatiile, utilijale, obiectele culturii materiale si spirituale, banii, hirtiile de valoare si alte drepturi, precum
si produsele activitatii intelectuale.
Coninutul dreptului de proprietate este format din bunuri, lucrurile asupra crora pot exista drepturi
patrimoniale, nu i drepturile care se refer la aceste lucruri.
Obiectele dreptulu de proprietate fac parte din categoriile obiectelor dreptului civil care pot fi att
patrimoniale, ct i nepatrimoniale. Obiect al dreptului de proprietate pot fi numai bunurile care au con inut
economic cum ar fi bunurile mobile i cele immobile. Dreptul de proprietate nu poate exista dect asupra
unor bunuri corporale. Este necesar ca obiectul dreptului de proprietate s fie un lucru, iar acesta s fie
material. Pornid de la coninutul economic al relaiilor de proprietate se poate de spus c obiectul poate fi tot
ceea ce se poate insui ca marf, adic rezultatul muncii omului. Deci dreptul de proprietate se manifest
asupra unui lucru existent.
30. Definii confuziunea, remiterea de datorie i novaia temeiuri de stingere a obligaiilor civile.
Confuziunea are loc n cazul cnd o singur persoan ntrunete calitatea de creditor i de debitor.
Spre exemplu, creditorul motenete pe debitor i invers. Confuziunea se poate aplica tuturor
obligaiilor independent de izvorul lor.
Remiterea de datorieeste renunarea cu titlu gratuit a creditorului de a-i valorifica creana pe care o
are mpotriva debitorului su. Chiar dac remiterea de datorie semnific renunarea la un drept, ea nu este un
act juridic unilateral, ci un contract. Deci ea presupune i consimmntul debitorului. Creditorul poate s nu
cear plata de la debitor, dar nu-l poate mpiedica s plteasc.
Remiterea de datorie se realizeaz pe calea unui accord de voin ntre creditor i debitor. Pe data
realizrii lui, se va terge raportul juridic obligational.
Novaiaeste operaiunea juridical prin care prile sting o obligaie veche i o nlocuiesc cu o
obligaie nou. Stingerea obligaiei vechi i naterea noii obligaii au loc concomitant.
31. Analizai regimul juridic al bunurilor ce formeaz domeniul public.
CC stipuleaz trei criteria de distinctive dintre bunurile aparinnd domeniului public i cele apar innd
domeniului privat:
- bunurile declarate ca atare prin lege;
- bunurile care prin natural lor sunt de uz public;
- bunurile afectate unui serviciu public sau oricrei activiti care satisfice nevoile colectivit ii fr a
presupune accesul nemijlocit al acestia la utilizarea bunului conform destinaiei menionate.

Domeniul public este format n principiu din bunuri care servesc uzul i interesul public i, ca urmare, au un
regim juridic special, fiind exceptate de la regulile de drept comun ale proprietii, n aa mod, distincia care
se face ntre bunurile domeniului public i bunurile aparinnd domeniului privat are importan practic prin
regimul juridic diferit al celor dou categorii de bunuri. Astfel, bunurile aparinnd domeniului public nu pot
fi sustrase uzului ntregii populaii, ca regul general, ceea ce conduce la idea c aceste bunuri sunt scoase
din circuitul civil general. De aici decurg o serie de alte consecine juridice, des subliniate.
Bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile.
32. Definii i enumerai modurile primare de dobndire a dreptului de proprietate
Modurile primare de dobndire, care nu comport o transmisiune juridical a dreptului de proprietate de
la o persoan la alta, deoarece bunul nu a aparinut nimnui n momentul dobndirii, i anume, ocupaiunea.
Ocupaiunea ca mod de dobndire a proprietii const n luarea n posesie a unui bun, care nu
aparine nimnui, cu intenia de a devein proprietarul lui, deoarece nu au fost niciodat n proprietatea
vreunei personae sau au fost, ns proprietarul le-a abandonat.
Pentru a forma obiectul ocupaiunii bunurile trebuie s fie fr stpn, adic s nu fi fost vreo data n
proprietatea cuiva sau dac au fost s fi fost abandonate de proprietar. Bunurile s fie corporale mobile i s
fie individual determinate, fiindc, pe de o parte numai aceste bunuri sunt susceptibile de a fi luate n
stpnite, iar prevederile CC fac inaplicabil ocupaiunea ca mod de dobndire a bunurilor imobile.
33.Rspunderea juridic civil pentru prejudicii cauzate de animale, lucruri i de edificii (analizai
condiiile i efectele juridice).
Pentru a fi angajat rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri n general, este necesar ntrunirea
urmtoarelor condiii:
1. Lucrul lucruri de orice fel solide, lichide, gazoase, bunuri mobile i immobile.
2. Fapta lucrului nu e necesart contactul material ntre lucrul care a cauzat prejudiciu i persoana ori bunul
care l-a suferit.
3. Paza lucrului- prin paza juridical se intelege a avea folosinta, conducerea si controlul lucrului ca si
supravegherea acestuia. Paznicul juridic este proprietarul lucrului si dovada ca lucrul se afla in paza
materiala a altuia nu e de natura sa inlature calitatea de proprietar. Mijoacele de aparare ale paznicului
lucrului: victim trebuie sa dovideasca prejudicial si raportul de cazualitate dintre fapta lucrului si prejudiciu;
exonerarea de raspundere a paznicului lucrului implica dovada fie a cauzelor commune tuturor tipurilor de
raspundere, fie cauza de exonerare proprie acestui tip de raspundere; fapta victimei inlatura raspunderea
paznicului daca este cauza exclusive a prejudiciului.
a) Rspunderea pentru prejudicial cauzat de un izvor de pericol sporit persoanele a cror activitate este
legat de un izvor de pericol sporit pentru lumea nconjurtoare au obliga ia s repare prejudicial cauzat de
izvorul de pericol sporit dac nu demonstreaz z prejudiciul se datoreaz unei forte majore sau din inten ia
persoanei vtmate.
b) Rspunderea pentru prejudicial cauzate de animale persoana care se servete de animal n timpul
serviciului rspunde de prejudicial cauzat de acesta, fie c se afla n paza sa, fie c a scpat de sub paz.
Obligaia reparaiei nu apare dac prejudicial a fost cauzat de un animal domestic, iar proprietarul animalului
a asigurat grija cuvenit pentru supravegherea animalului, sau dac dauna s-a produs chiar i n cazul
manifestrii unei asemenea griji.
c) Rspunderea pentru prejudicial cauzat prin surparea construciei proprietarul este obligat s repare
prejudicial cauzat prin surparea, n ntregime sau a unei pri, a construciei cnd surparea este rezultatul
lipsei de ntreinere corespunztoare sau al unui viciu de constructive.
d) Rspunderea n cazul cderii sau scurgerii din construcie dac prejudicial s-a produs prin faptul c
din construcie a czut ori a curs ceva, rspunde persoana care are construcia n posesiunea. Aceast regul
nu se aplic n cazul n care prejudicial s-a produs prin for major ori din vina celui prejudiciat.
34. Definii accesiune i explicai regimul juridic al accesiunii mobiliare.
Accesiunea este incorporarea materiala unui lucru mai putin important cu un alt lucru mai important, fiecare,
avand propreitari diferiti. Proprietarulul lucrului mai important devine titular al bunului mai putin important
adica dobandeste dreptul de propr asupra lucrului mai putin important. Acesiunea poate fi: mobiliara cand
bunurile ce alcatuiesc obiectul sunt mobile; si immobile cand bunurile sunt immobile.

Accesiunea mobiliara e de 3 feluri: adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri mobile avand proprietari,
diferii, dei formnd un singur tot, ele pot fi desprite, pstrndu- i fiecare substan a. Regula general este
c proprietarul bunului principal va dobndi prin accesiune proprietatea asupra bunului accesoriu. n toate
cazurile ns proprietarul bunului principal va fi obligat s despgubeasc pe proprietarul bunului accesoriu,
pltind acestuia contravaloarea bunului. Atunci cnd nu se poate stabili care dintre cele dou bunuri este
principal, proprietar al bunului va devein cel al crui valoare este mai mare, iar dac valoarea este egal, cel
al crui bun are un volum mai mare.
Specificatiunea consta in preluarea unei materii ce apartine unei personae de catre o alta persoana intr-un
obiect nou. Conform prevederilor CC obiectul realizat va aparine proprietarului materialului ntrebuin at,
dac valoarea acestuia va fi superioar manoperei, n caz contrar proprietatea va aparine celui care a prestart
manopera, despgubindu-se reciproc pn la concurena valorii lucrului ntrebuinat.
Confuziunea are loc in cazul in care doua materii apartinand la 2 proprietari sunt amesticate astfel in cat
formeaza unul nou, fr ca materiile reunite s mai poat fi identificate. Dac unul din bunuri poate fi
considerat ca principal i altul ca accesoriu, fie din punct de vedere al valorii, fie al cantitii, atunci noul
obiect va apatine proprietarului bunului principal, cu obligaia acestuia de a despgubi proprietaul celuilalt
bun. Dac bunurile amestecate snt echivalente, bunul format prin amestec va devein proprietatea comun n
proporie cu cantitatea, calitatea i valoarea bunurilor amestecate, coproprietarii putnd cere mpreala.
35. Analizai consimmntul ca condiie de valabiliatte a contractelor civile.
Consimtamantul manifestarea exteriorizat de voin a persoanelor de a ncheia o convenie.
Valabilitatea consimtamantului: sa provina de la o persoana cu descernamant, sa fie exprimat cu intentia de a
produce efecte juridice, sa fie exteriorizat sis a nu fie viciat.
Consimmntul trebuie s emane de la o persoan cu discernmnt. Condiia de discernmnt nu poate fi
redus la condiia consimmntul s emane de la o persoan capabil, cu capacitatea de exerciiu, ntruct
pot fi lipsite de discernmnt nu numai persoanele lipsite de capacitatea de exerciiu dar i persoanele cu
capacitate de exerciiu deplin.
Consimmntul trebuie fcut cu intenia de a produce efecte juridice. Prin aceasta se nelege c prin
manifestarea dat de voin persoana se angajeaz juridic (realizarea acestui raport juridic este susceptibil de
obinut prin fora de constrngere a statului, la nevoie).
Consimmntul trebuie exteriorizat. Pentru a dobndi valoare juridic de consimmnt, voina interioar,
psihologic trebuie s se manifeste n exterior. Exteriorizarea manifestrii de voin fcut cu intenia de a
produce efecte juridice este dominat de principiul alegerii libere a formei de manifestare a voinei.
Manifestarea de voin poate fi expres sau tacit.
S nu fie viciat vicii de consimmnt sunt: eroarea, dolul, violena i leziunea.
36. Definii actul juridic civil i artai particularitile acestuia.
Pentru o definire corecta si complet a actului juridic civil trebuie de elucidate urmatoarele elemente: actul
juridic este o manifestare de vointa, adica este rezultatul unei hotarari launtrice; scopul manifestarii de
vointa il constituie procedura de efecte juridice civile; efectele juridice trebuie sa priveasca nasterea,
modificarea sau stingerea unor raporturi juridice civile concrete.
Prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice,
respective, de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil.
Deoarece actul juridic civil este manifestarea de voin a persoanei, actul poate fi ncheiat numai de ctre
persoanele fizice ce dispun de capacitatea de exerciiu corespunztoare (art. 20, 21, 22 CC RM) actului
juridic i persoanele juridice constituite n condiiile legii. Privitor la ncheierea actului juridic civil este
instituit principiul existenei capacitii de a ncheia actul juridic civil. Potrivit art. 23 nimeni nu poate fi
ngrdit n capacitatea de folosin i nici lipsit de capacitatea de exerciiu, dect n cazurile i condiiile
stabilite de lege.
37. Analizai momentul dobndirii dreptului de proprietate.
Referitor la momentul dobandirii dreptului de proprietate sunt cunoscute 2 sisteme care stabilesc reguli ce
guverneaza momentul aparitie dr de proprietate. Initial ca temei de aparitie a dr de proprietate legislatia
facea referire la traditiunea sau transmiterea materiala a lucrului, aplicata de exemplu in dreptul roman.
Ulterior o data cu adoptarea Codului civil francez apare a doua regula, conform careia dr de propr ia nastere
in momentul incheierii contractului, indiferent de transmiterea bunului. Se poate de spus ca momentul

aparitie dr de propr unele tari au acceptat sistemul transmisiunii bunului, iar altele sistemul consensualitatii
in baza contractului.
Codul Civil la noi spune ca dr de propr este transmis dobanditorului in momentul transmiterii bunului mobil
daca legea sau contractual nu prevede altfel. Referitor la bunurile imobile Codul civil a instituit regula
conform careia dr de propr asupra bunurilor immobile se dobandeste in momentul inscrierii in registrul
bunurilor imobile.
38. Definii clauza penal. Artai caracterele juridice, funciile i categoriile clauzei penale.
Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evaluiaza anticipat prejudicial, stipuland ca
debitorul, in cazul neexecutarii obligatiei, urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Din
definitie reiese ca aceata este o clauza conventional. Clauza penala se aplica numai daca nu se executa
obligatia principal a contractului. Obiectul clauzei penale este o suma de bani, determinat sau
determinabila, numita penalitate. Faptul ca ea este o clauza conventionala ea trebuie sa indeplineasca
conditiile de valabilitate impuse de lege pentru orice contract: capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul,
cauza.
Principalele functii sunt: functia de garantie, functia de evaluare, functia de sanctionare si functia de
stimulare. Caracterile juridice ale clauzei penale sunt: caracter accesoriu, debitorul nu poate alege executarea
in natura si plata sumei prevazute in clauza penala, este necesar sa intruneasca toate conditiiile acordarii
despagubirii, clauza are forta obligatorie intre partile contractului.
39. Clasificai actele juridice civile dup diferite criterii. Analizai unele categorii de acte juridice
civile.
1. dup numrul voinelor pe care le cuprind actele juridice aceste se impart n:
- unilaterale sunt actele juridice care reprezint manifestarea de voin a unei singure pr i. Rpin actul
juridic unilateral, titularul dispune de dreptul su fr voina persoanelor ter e. Actele juridice unilaterale nu
trebuie confundate cu contractile unilaterale, care presupune existena a dou pri, ns dintre care numai
una este obligat.
- bilaterale actul juridic care reprezint manifestarea voinei a dou pri. Fiecare parte poate fi
reprezentat att de unul ct si de mai multe subiecte, vnzarea-cumprarea este totdeauna un act juridic
bilateral.
- multilaterale actul juridic care reprezint manifestarea de voin a trei sau mai multe pri.
2. dup importana asupra patrimoniului:
- de conservare actul prin care se urmrete prentmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil
- de dispoziie actul care are ca rezultat ieirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a
unui bun.
- de administrare actul prin care se urmrete o obinuit punere n valoare a unui bun sau patrimoniu.
3. dup criteriul efectelor produse:
- constitutive actul care d natere unui drept subiectiv civil pe care dobnditorul nu l-a avut anterior.
- translativ este actul care are ca efect trecerea unui drept subiectiv civil de la o persoan la alta.
- declarative este actul prin care prile confirm sau definitiveaz anumite drepturi care au existat anterior
momentului ncheierii actului juridic.
4. n funcie de modul de formare a actelor juridice:
- Act juridic consensual este actul care se ncheie prin simpla manifestare de voin a prilor, fr
ndeplinirea vreunei formaliti. De exemplu, n cazul unui contract de vnzare-cumprare de bunuri mobile,
dac prile cad de acord asupra obiectului i preului, contractul este valabil ncheiat i produce efecte
juridice fr nici o formalitate sau ntocmire a unui nscris.
- Act juridic solemn este actul care se ncheie valabil numai prin ndeplinirea unei anumite formaliti.
Nendeplinirea formalitii impuse de lege are ca efect nulitatea conveniei.
- Act juridic real este actul pentru a crui valabilitate se cere, pe lng consimmnt, i transmiterea bunului
ctre dobnditori. Codul civil din 1964 cuprindea un numr mai mare de acte juridice reale. Codul civil n
vigoare reduce conceptual numrul de acte juridice reale, pornind de la ideea c odat ce a fost ncheiat prin
manifestare de voin, actul se consider valabil, cu executarea lui ulterioar.

V. Timpul n care actul juridic urmeaz a-i produce efectul:

- Actul juridic ncheiat ntre vii este actul care urmrete producerea efectelor juridice n timpul vieii
contractanilor. n dreptul civil, majoritatea actelor juridice fac parte din aceast categorie.
- Act juridic pentru cauz de moarte este actul care urmrete producerea efectelor juridice dup moartea
prii care manifest dorina de a-1 ncheia. Din aceast categorie fac parte un numr redus de acte, printre
care testamentul. Deoarece testamentul produce efect juridic doar dup moartea testatorului, acesta poate
anula testamentul, indiferent de forma n care a fost ncheiat: olograf, autentic sau mistic.
VI. dup criteriul afectrii sau neafectrii de modaliti:
- Act juridic pur i simplu este actul neafectat de modaliti al crui efect ncepe s se produc imediat,
cum ar fi: cstoria, adopiunea. Att cstoria, ct i adopiunea nu pot fi n esen dect acte juridice pur i
simplu.
- Act juridic afectat de modaliti este actul al crui efect depinde de o clauz restrictiv formulat de pri
privind un eveniment viitor care ntrzie s se produc: fie realizarea, fie stingerea unui drept.
Se cunosc trei elemente care afecteaz actul juridic: termenul, condiia i sarcina.
Termenul este un eveniment viitor i sigur care face s ntrzie producerea sau stingerea efectelor actului
juridic. Drept exemplu de acte juridice afectate de termen ne pot servi: testamentul, vnzarea n rate,
mprumutul.
Condiia este un eveniment viitor i nesigur de a crui producere depinde naterea sau stingerea unui drept
subiectiv civil.
Sarcina este obligaia de a da, a face sau a nu face ceva, impus de dispuntor gratificatului n actele cu titlu
gratuit.
VII. Actul juridic principal i actul juridic accesoriu
Actul juridic principal este actul care are existen de sine stttoare, independent de alte acte. n dreptul
civil, actele juridice principale sunt majoritare.
Actul juridic accesoriu este actul care nu are o existen de sine stttoare, depinznd de un alt act juridic.
Din aceast categorie fac parte gajul, fideiu-siunea. Valabilitatea actului juridic accesoriu se determin nu
numai n raport cu propriile elemente, ca n cazul actului juridic principal, ci i n funcie de valabilitatea
actului juridic principal.
VIII. n funcie de faptul dac sunt sau nu reglementate de legislaie
- Actul juridic numit este actul reglementat de legislaia civil, ndeosebi de Codul civil. Toate actele juridice
reglementate de art. 753-1397 din Codul civil sunt acte juridice numite.
- Actul juridic nenumit este actul care nu are o reglementare expres n legislaie, fiind ntocmit la voina
prilor. Existena unor astfel de acte este posibil deoarece, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Codul
civil, drepturile i obligaiile civile apar n temeiul legii, precum i pe baza actelor persoanelor fizice i
juridice care, dei nu sunt prevzute de lege, dau natere la drepturi i obligaii civile, pornind de la
principiile generale i de la sensul legislaiei civile.
IX. Dup modul de ncheire:
- Act juridic ncheiat personal este actul care, prin natura sa ori potrivit legii, nu poate fi ncheiat prin
reprezentare. Valabilitatea lui se determin, aadar, inndu-se cont numai de persoana sau de persoanele
care l-au ncheiat (testamentul, cstoria).
- Actul juridic ncheiat prin reprezentare este regula, ceea ce nseamn c celelalte acte juridice civile pot fi
ncheiate att personal, ct i prin intermediul unei alte persoane, numit reprezentant.
X. dup modul de executare:
- Act juridic cu executare imediat este actul care se execut printr-o singur prestaie efectuat de debitor.
Un astfel de act este contractul de vnzare-cumprare, n care cumprtorul pltete preul n momentul
predrii bunului de ctre vnztor.
- Act juridic cu executare succesiv este actul care se execut prin mai multe prestaii succesive. Un astfel de
act este contractul de arend, n care arendaul este inut s efectueze prestaii ealonate n timp: plata lunar
a arendei.

XI. Dup coninutul economic:

- Este patrimonial actul juridic cu un coninut economic exprimat n bani. Majoritatea actelor juridice fac
parte din aceast categorie, la care se raporteaz i contractele care dau natere la drepturi reale i la drepturi
de crean.
- Este nepatrimonial actul care d natere la drepturi i obligaii fr caracter patrimonial. Din aceast
categorie fac parte actele juridice care nu antreneaz consecine de ordin patrimonial. De exemplu, este act
juridic nepatrimonial acordul prinilor ca copilul lor minor s fie nsoit peste hotarele rii de o alt
persoan.
40. Definii dreptul de proprietate comun i caracterizai proprietatea comun pe cote-pri
obinuit sau temporar (modaliti de dobndire, drepturile coproprietarilor, obligaiile
coproprietarilor, ncetarea dreptului de proprietate comun pe cote-pri obinuit sau temporar).
Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi
titulari.Conform legislatiei se cunosc 2 forme de pr.comuna:a)pe cote parti si b)in devalmasie.roprietatea
este comuna in cazul in care asupra unui bun au drept drept de proprietate doi sau mai multi titulari.Cf
legislatiei se cunosc 2 forme dpr.comuna:a)pe cote parti si b)in devalmasie.Pr.comuna in devalmasie repr.
Unn drept ce apartine concomitent la 2 sau la mai multe persoane asupra unui bun pe cae-l detin in
proprietate,nefractionat in materialitatea sa,nefiind determinata nici cota parte ideala din dr.de
prop.Caractere:a)nu se cunoaste intinderea dr.de proprietate asupra bunurilor comune.b)devalmasia tine in
principiu de relatiile de familie.c)pr.inn devalmasie este doar supra bunurilor din domeniu privat nu si cel
public.C.c admite ca pr.in devalmasie sa aiba ca subiecte atit p.fizice cit si p.juridice.Pr.com. in dev potrivit
art 344 al (2)C.c poate fi dobindita in temeiul legii sau in baza unui act juridic.Proprietatea comuna fortata si
perpetua este definita in art 355 C.c al (1)cf. careia;daca intr-o cladire exista spatii cu destinatie de locuinta
sau cu o alta destinatie avind proprietari diferiti fiecare din acestia detine dreptul de propr.comuna pe cote
parti,fortata si perpetua,asupra partilor din cladire,care fiind destinate folosintei spatiilor,nu pot fi folosite
decit in comun.Deci acest tip de proprietate se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect bunurile
accesorii,folosite de mai multi proprietari,detinatori ai bunurilor principale .Prop, este fortata deoarece nu
poate inceta prin divizarea bunurilor care fac obiectul acestuia Proprietatea comuna pe cote parti
obisnuita si temporara este unul dintre cele doua feluri a proprietatii pe cote parti,pe linga prop fortata si
perpetua.Acest tip de prop.com. pe cote parti poate fi incetata prin partaj,spre deosebire de pr.fortata si
perpetua care nu poate fi impartita din cauza destinatiei bunului aflat in coproprietate.Ea este limitata in
timp,si ii lipseste atributul de autonomie individuala a titularilor in exercitarea acestui drept.
41. Definii oferta. Analizai condiiile de valabilitate ale ofertei.
Oferta, def Este propunerea adresata unei sau mai multor persoane, care contine toate elementele esentiale
ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de-a fi legat prin acceptarea ofertei.
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc oferta:
1) oferta trebuie s fie o manifestare de voina real, serioasp, con tient, neviciat i cu inten ia de a angaja
din punct de vedere juridic;
2) oferta trebuie s fie ferm, ca prin acceptare s poat realiza ncheierea contractului;
3) oferta trebuie s fie univoc. Simpla expunere a mrfii n vitrin fr indicarea preului nu poate fi
considerat, ca fiind oferta de vnzar;
4) oferta trebuie s fie precis i complet.
42. Definii consimmntul i analizai viciile de consim mntale actului juridic civil.
Consimmnt este manifestarea, exteriorizat, de voin a persoanei de a ncheia un act juridic.
Condiiile de valabilitate a consimmntului. Pentru a fi valabil, consimmntul trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:a)s provin de la o persoan cu discernmnt;b)s fie exprimat cu
intenia de a produce efecte juridice;c)s fie exteriorizat;e) s nu fie viciat. Consimmntul trebuie
s nu fie viciat. Art. 199 alin. (2) din Codul civil prevede c este valabil consimmntul neviciat. Am
vzut c voina intern poate produce efecte juridice dac, pe lng ndeplinirea altor condiii, ea
coincide cu voina exteriorizat. n cazul n care voina intern nu coincide cu voina exteriorizat, sunt
prezente viciile de consimmnt.Eroarea. Eroarea este falsa reprezentare a unei situaii, o prere
greit despre unele mprejurri legate de ncheierea conveniei.Categoriile eroriiEroarea de fapt-este

falsa reprezentare asupra unei stari faptice in legatura cu incheierea unui act juridic civil.Considerata la
momentul incheerii lui.Eroarea de drept este falsa reprezentare asupra exzistentei sau continutului
unui act normativ la incheerea actului juridic civil.Comparatie cu dolul si violentaEroarea este falsa
reprezentare a unei situaii, o prere greit despre unele mprejurri legate de ncheierea
conveniei.Dolul. Dolul (viclenia) este un viciu de consimmnt care const n inducerea n eroare a
unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina s ncheie un act juridic. In esen, dolul este
o eroare provocat.Violena. Violena este ameninarea unei persoane cu un ru de natur s-i provoace
o temere care o determin s ncheie un act juridic pe care de altfel nu l-ar ncheia.

43. Definii i analizai accesiunea imobiliar natural mod de dobndire al dreptului de proprietate.
Accesiunea imobiliara:
accesiunea imobilira naturala consta in unirea a 2 bunri imobile in mod natural, independent de fapta omului
si anume:
- aluviunea (cresteri de pamint ce se fac succesiv prin actiunea apei pe terenul unui proprietar riveran),
adugirile de terenuri astfl provocate vor forma proprietatea proprietarilor riverani crora apar in terenurile
la care s-au alipit.
-avulsiunea (ruperea brusca prin actiunea apleor a unor bucati de terenuri de la o proprietate oarecare si
alipirea lor la o alta proprietate riverana), n acest caz dac bucata de teren poate fi identificat, proprietarul
fondului din care s-a rupt poate s o revendice n termen de un an. n cazul n care a trecut acest termen sau
cnd identificarea bucilor de teren este imposibil, proprietaru fondului la care s-a alipit va dobndi
proprietatea asupra lor prin accesiune. Dac statul este proprietarul bucii de pmnt dezlipite, revendicarea
sa este imprescriptibil, cu condiia ca aceasta s poat fi recunoscut i identificat.
- insulele si prundisurile ce se formeaz prin retragerea, albiei unor ape curgtoare, aparin, pe calea
accesiunii, proprietarilor riverani. Dac albiile rurilor constituie obiectul dreptului de proprietate public,
insulel i prundiurile formate prin retragerea acestor riuri vor devein proprietate public.
44. Definii cesiunea de crean i explicai condiiile i efectele cesiunii de crean.
Cesiunea este contractul prin care creditorul transmite o crean a sa unei alte persoane. Legea spune ca o
creanta transmisibila si sesizabila poate fi cesionata de titular (cedent) unui tert (cesionar) in baza unui
contract art. 556 al. 1 CC. Aceasta operatie implica 3 pers :creditorul care transmite creanta (cedent),
dobinditorul creantei (cesionar), debitorul creantei cedate (debitor cedat). Partile contractului de cesiune sunt
cedentul si cesionatul, debitorul cesionat fiind tert fata de contractul de cesiune. Preluarea de datorie este o
operatie juridical prin care un debitor transmite datoria sa unui tert care se oblig in locul sau in fata
creditorului.
Conditiile cesiunii:
-contractul trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor;
-creanta trebuie sa fie transmisibila si sesizabila
-cesiunea decreanta nu trebuie sa aduca atingere drepturiloe debitorului sinu trebuie sa faca obligatia
acestuia mai oneroasa.
-consimtamintul debitorului nu este necesar cu exceptia cind acesta are un interes ligitim.
-cesiunea trebuie incheiata in forma ceruta pentru actul juridic in al carui temei s-a nascut creanta.
Efectele cesiuni: intre parti- toate drepturile care cedentul le avea fata de debitor cedat trec la cesionar.
Cedentul este responsabil in fata cesionarului de valabilitatea creantei si a mijloacelor de garantare a
acestuia, darnu raspund pentru neexecutarea acesteia cu exceptia titlurilor de valoare la ordin;
fata de terti- cesiunea produce efecte fata de terti din momentul notificarii sau prezentarii unui inscris
privitor la cesiunea deb cedat.Daca sunt mai multi cesionari, primul care notifica deb cedat va avea prioritate
pentru satisfacerea creantei.

45. Definii i analizai obiectul i cauza actelor juridice civile

Obiectul actului juridic civil - este conduita persoanei (aciuni sau inaciuni), care trebuie: s existe, s fie
determinat, posibil, licit i moral. Obiect pot fi i bunurile viitoare. Obiectul actului juridic civil este nsi
obiectul raportului juridic civil la care d natere actul juridic civil, adic const n obiectul obligaiei
generate din actul juridic, deci n prestaia, care nseamn transmiterea unui drept, a unui fapt (pozitiv sau
negativ). Condiiile de valabilitate ale obiectului actului juridic sunt: s existe. s fie n circuitul civil. Aceast
condiia de asemenea se refr la bunuri ca obiect al actului juridic civil. s fie determinat sau determinabil, s
fie posibil. Aceast condiie este important deoarece nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea
obiectului echivaleaz cu lipsa obiectului ceea ce duce la nulitatea actului juridic. Aceasta are loc atunci cnd
obiectul nu poate fi nfptuit de nimeni. Imposibilitatea poate fi material sau juridic.s fie n conformitate
cu legea.S fie licit.
Cauza actului juridic civil. Cauza const n scopul urmrit la ncheierea actului juridic civil. Cauza este o
parte a voinei juridice, cealalt parte fiind consimmntul. Cauza este un element al actului juridic de natur
psihologic care ne d rspuns la ntrebarea pentru ce este ncheiat actul juridic? Cauza este o condiie ce nu
trebuie confundat nici cu consimmntul, nici cu obiectul actului juridic.Elementele cauzei: scopul imediat,
este un element abstract, obiectiv i invariabil n cadrul aceleiai categorii de acte juridice (scopul imediat
pentru cumprtori este de a dobndi dreptul de proprietate, iar al vnztorilor de a primi preul).scopul
mediat, numit i scopul actului juridic civil este acel element care const n motivul determinant pentru
ncheierea actului juridic.Condiiile de valabilitatea a cauzei:cauza trebuie s existe.cauza s fie real.cauza
trebuie s fie licit.
46. Enumerai temeiurile ncetrii dreptului de proprietate i caracteriza i renunarea titularului la
dreptul de proprietate.
Temeiurile incetarii:
Consumarea bunului
Pieirea fortuita
Distrugerea bunului
Instrainarea bunului in temeiul unui act juridic
Renuntarea la dr de proprietate.
Renuntarea la dr de proprietate asupra bunului imobil se face printr-o declaratie care e autentificata
notarial si inscrisa in registrul bunurilor imobiliare.
Renuntarea la dr.de propr.(art 338).Doar proprietarul poate renunta la bun nu si de alte persoane carora li sa
transmis dreptul de folosinta,posesiune sau dispozitie.Pot renunta de dr.de propr.atit pers fizice,juridice cit si
statul si unitatile administrativ-teritoriale.Se renunta printro declarare sau prin actiuni de renuntare la
bun.Declaratia poate fi inscris sau verbala.Bunurile la care sa renuntat pot fi dobindite in proprietate prin
ocupatiune fiind considerate fara stapin.Proprietarul nu este scutit de obligatiile aferente bunului
(ex:achitarea impozitului)pina nu intra in proprietatea altuia.La fel proprietarul poate sasi reintoarca bunul in
proprietate numai daca bunul nu are alt propr.Renuntarea la bunuri imobile trebuie facuta inscris si inscris in
regisru bunurilor imobile.Prima persoana care inainteaza cererea de acceptare si inregistrare a dr.de
propr.asupra bun imobil la care sa renuntat va deveni proprietar.Proprietari ai bun imobile la care sa renuntat
pot deveni si unit administrative.
O persoana este obligata sa cedeze dr de proprietate in urmatoarele cazuri:
Urmarirea bunurilor in legatura cu obligatiile proprietarului
Instrainarea bunului pe care persoana nu le poate avea in proprietate
Rascumpararea animalelor domestice in cazul incalcarii regulilor de comportare cu acestea
Privatizarea proprietatii de stat
Exproprierea pt cauza de utilitate publica
Rechizitia
Confiscarea.
47. Definii rspunderea juridic civil i analizai principiile rspunderii civile .

Raspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intrun raport de obligatii in temeiul caruia
o persoana este indatorata sa repare prejudicial cauzat alteia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, ,
prejudicial pentru care este raspunzatoare. Raspunderea civila se considera o sanctiune de drept civil. Un
principiu care guverneaza raspunderea civila este cel al raspunderii intemeiate pe culpa. Orice fapta a
omului care cauzeaza prejudicii alteia, obliga a-l repara acela din a carui greseala sau culpa sa produs.
Principiul repararii integrale a prejudiciului reiese ca in cazul in care nu executa obligatia, debitorul este
tinut sal despagubeasca pe creditor pentru prejudicial cauzat.
Principiul repararii in natura a prejudiciului este ca daca restabilirea situatiei existente anterior cauzarii
prejudiciului nu este posibila sau este posibila cu cheltuieli disproportionate, creditorul este despagubit in
bani integral.
48. Definii nulitatea actelor juridice civile i argumentai rolul nulitii n dreptul civil
Nulitatea este o sanciune civil care desfiineaz actul juridic n cazul n care acesta a fost ncheiat cu
nerespectarea condiiilor de validitate cerute de lege. Actul juridic sancionat cu nulitate este lipsit de efecte
juridice. Dei actul exist n mod material, nu produce efecte juridice.
Se susine c nulitatea actului juridic ndeplinete trei funcii:
preventiv, cnd persoanele care vor s ncheie un act juridic cu nerespectarea condiiilor de
valabilitate suntprevem'fe, adic contientizeaz faptul c un asemenea act nu va produce efecte juridice.
Existena normelor ce sancioneaz cu nulitate actul juridic ncheiat cu nerespectarea condiiilor de
valabilitate descurajeaz prile s ncheie un astfel de act i face s fie respectat legea i ordinea public;
represiv, prin care actul juridic ncheiat cu nerespectarea condiiilor de valabilitate este sancionat cu
nulitate i, drept consecin, nu produce efecte juridice, iar n cazul n care s-au produs, actul urmeaz a fi
reziliat;
reparatorie, prin care se asigur repararea prejudiciului i restabilirea ordinii de drept nclcate.
49. Analizai ncetarea dreptului de proprietate n temeiul rechiziiei, confiscrii, rscumprrii
animalelor domestice).

Confiscarea
Prin confiscare se intelege treceerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt fapte ilicite, in temeiul
unei hot a instantei jud sau a unei alte autoritati publice competente. Sunt confiscate doar bunurile dobindite
ilicit.

Rechizitia
Reprezinta o masura exceptionala prin care organele adm publice, in temeiul unei decizii, obliga persoanele
fizice sau juriidce la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile in caz de calamitate naturala,
epidemie sau epizootie. Persoana al carui bun a fost rechizitionat poate cere restituirea daca, dupa incetarea
situatiei exceptionale, acaesta s-a pastrat in natura.

Rscumprarea animalelor domestice n cazul nclcrii regulilor de comportare cu ele

n cazul n care proprietarul de animale domestice se comport cu ele nclcnd evident regulile stabilite
prin lege sau prin normele de comportare uman cu animalele, orice persoan are dreptul s solicite predarea
animalelor. Preul se stabilete prin acordul prilor sau prin hotrre judectoreasc.
50. Analizai momentul i locul ncheierii contractelor civile.
Momentul incheierii contractuluiEste acela in care se intilneste oferta cu acceptare si este format acordul de
vointa. Locul incheierii contractului este locul unde s-a realizat acordul de vointa a partilor.
A Incheierea contractului intre prezenti, ofertantul si acceptantul, fata in fata se inteleg asupra incheierii
contractului
B Intre absenti:
1)al emisiunii acceptarii, cind contractul se considera incheiat in momentul acceptarii ofertei sunt 2
varietati: 1a)emisiunea propriu-zisa, 1b)expedierea acceptarii-cind acceptantul expediaza rasspunsul sau
pozitiv
2)receptia acceptului, contractul se considera incheiat cin acceptul ajunnge la ofertant. 2a)receptia propriuzisa , 2b)receptia cu informare-cind ofertantul a luat efectiv cunostinta de acceptare. Legiuitorul nostru a
adoptat sistemul receptiei acceptarii.
Locul este important pentru determinarea legii aplicabile contractului cu element de extraneitate si
competenta teritoriala a instantelor de judecata. Cind se incheie intre prezent locul incheierii contractului
este locul aflarii partilor. In cazul contractului prin telefon locul incheierii contractului este locul aflarii

ofertantului. In cazul absentelor contractul se cosidera incheiat la domicilliu sau la sediul ofertantului.
Contractele solemne se incheie la locul unde s-a indeplinit formalitatile pu validitatea lor.
51. Definii actul juridic civil afectat de modaliti. Enumera i tipurile de modalit i i explica i esen a
lor.
Actul juridic afectat de modaliti este actul al crui efect depinde de o clauz restrictiv formulat de pri
privind un eveniment viitor care face s ntrzie fie realizarea, fie stingerea unui drept190. Se cunosc trei
modaliti ale actului juridic: termenul, condiia i sarcina.
Utilitatea teoretic i practic a modalitilor actului juridic se reduce la urmtoarele:
prile actului juridic dispun de posibilitatea de a-i determina modul de comportare, ceea ce le
permite s dea actului juridic configuraia cea mai potrivit satisfacerii intereselor lor. De exemplu, prile
pot ncheia n luna ianuarie un contract de vnzare-cumprare a 100 de tone de roii care vor fi culese n
iulie - septembrie ori pot stabili c locaiunea va fi valabil pn la atingerea majoratului unui copilul al lor
etc;
n cazul actului cu titlu gratuit, datorit modalitilor lui, cel obligat la svrirea unor aciuni poate
impune gratificatului unele obligaii. De exemplu, ntr-un contract de donaie a unei biblioteci poate fi
stipulat sarcina de a li se permite unor persoane anumite s se foloseasc de cri;
n ceea ce privete aspectul teoretic, se poate afirma c modalitile actului juridic civil permit
prilor s transforme o clauz neesenial n una esenial. De regul, nici condiia, nici termenul, nici
sarcina nu sunt considerate condiii ce ar influena valabilitatea actului juridic, ns, de ndat ce prile l-au
afectat cu o modalitate, aceasta este obligatorie.
52. Analizai modurile derivate de dobndire a dreptului de proprietate.
Moduri derivate- presipun un transfer al dr de propr de la o pers la alta. Toate celelalte moduri de dobindire
decit cele originare sunt derivate : succesiunea, legatul, conventia, accesiunea, uzucapiunea.
Accesiunea este incorporarea materiala unui lucru mai putin important cu un alt lucru mai important, fiecare
avind proprietari diferiti. Proprietarul lucrului mai important devine titular al bunului mai putin important,
adica dobindeste dr de proprietate asupra lucrului mai putin important. De regula, fostul proprietar al
bunului accesoriu are dr la o despagubire in baza principiului imbogatirii fara justa cauza. Sunt 3 cazuri de
accesiune mobiliara:
adjunctiunea consta in unirea a 2 bunuri mobile avind proprietari diferiti, desi formind un singur tot,
ele pot fi despartite, pastrindu-si fiecare substanta.
Specificatiunea consta in preluarea unei materii ce partine unei persoane de catre o alta persoana,
intr-un obiect cu totul nou.(manopera)
Confuziunea are loc in cazul in care 2 materii apartinind la 2 proprietari diferiti, sunt mastecate astfel
incit formeaza un obiect nou, fara ca materiile reunite sa mai poata fi identificate (amestecul a 2 lichide sau
topirea a 2 metale)
Accesiunea imobiliara:
accesiunea imobilira naturala consta in unirea a 2 bunri imobile in mod natural, independent de fapta
omului si anume aluviunea (cresteri de pamint ce se fac succesiv prin actiunea apei pe terenul unui
proprietar riveran), avulsiunea (ruperea brusca prin actiunea apleor a unor bucati de terenuri de la o
proprietate oarecare si alipirea lor la o alta proprietate riverana), insulele si prundisurile (proprietate
publica).
Accesiunea imobilirara artificiara, 2 cazuri:
1.
Accesiunea constructiilor si altor lucrari facute de catre proprietarul terenului insa cu materialele
apartinind unei alte persoane. Proprietarul terenului va obtine prinnaccesiune si proprietatea asupra
constructiilor si a altor lucrari, avind obligatia de a plati proprietarului materialului o despagubire egala cu
valoarea materialului incorporat.
2.
Lucrarile au fost facute de catre o persoana cu materialele sale pe terenul proprietatea altuia,
proprietarul terenului are dr sa le tina pt sine sau sa-l oblige pe primul sa le ridice pe cheltuiala proprie si sa
repare daunele cauzate.
Uzucapiunea e un mod de dobindire a dr de propr sau a altor drepturi reale prin efectul posesiei exercitate
asupra unui bun imobil sau mobil in termenul si in conditiile prevazute de lege.
Uzucapiunea are menirea sa ocroteasca posesia ca stare de fapt

Constituie o sanctiune indirecta indreptata impotriva proprietarului care a comis o neglijenta

excesiva, lasind timp indelungat bunul sau in posesia altei persoane sa se comporta in mod public ca este
proprietarul bunului
Posesia corespunde dreptului de proprietate si intrucit dovada dreptului de propr e greu de facut,
uzucapiunea are rolul de a inlatura dificultatile dovedirii dr de propr in cadrul unei actiuni in revendicare.
Uzucapiunea imobiliara- 15 ani
Uzucapiunea mobiliara- 5 ani.
Dobindirea proprietatii prin hot jud - are un caracter declarativ de drepturi, exista si cazuri cind are un
caracter constitutiv de drepturi.
Actul juridic- cel mai important mod de dobindire a dr de propr. Numai actele juridice translative de propr,
ca vinzarea-cumpararea, schimbul, donatia, contractul de instrainare cu consitia intretinerii pe viata si
succesiune testamentara se includ aici. Conditiile de valabilitate a constractului : capacitatea partilor de a
constracta, consimtamintul, obiectul, cauza, forma.
Succesiunea e transmiterea patrimoniului unei pers fizice decedate catre una sau mai multe pers in viata. E
un mod derivat de dobindire a dr de proprietate.
Prin efectul unui act administrativ ca mod de dobindire a proprietatii se poate stabili doar prin intermediul
legii. Actul adm face parte din categoria formelor concrete de realizare a administratiei publice producatoare
de efecte juriidce.c.
53. Definii acceptul (etap a ncheierii contractului civil) i analiza i efectele juridice ale acceptului
ofertei.
Acceptul reprezinta manifestare de vointa a unei pers de-a incheia un contract in conditiile ofertei care i-a
fost dresata.Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca acceptul:1)Acceptul trebuie sa fie conform
ofertei.ea trebuie sa fie pura si simpla. Orice modificare, limitare sau conditionare a ofertei va fi considerata
ca o noua oferta.2)acceptul trebuie sa fie neindoielnic3)acc trebuie sa parvina de la justa pers4)acc trebuie sa
fie facut inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Acceptarea poate sa fie expresa sau
tacita.Expresa este cind r/s destinatarului ofertei contine acordul acesteia privind oferta.Tacita ,se prezinta
sub forma oricarui alt fapt juridic, care poate fi considerat echivalent al acceptarii. Totuisi, tacerea nu
valoreazxa acceptare cu urmatoarele exceptii:-tacerea valoreaza acceptarea cind insusi legea recunoaste
tacerii unele efecte juridice.-tacerea valoreaza acceptare cind partile concorda sa recunoasca efectele
juridice-tacerea valoreaza acceptarea cind uzantele statornicite intre parti ii ofera aceasta forta juridical
54. Definii nulitatea absolut a actelor juridice civile i explicai regimul juridic.
Nulitatea absolut este o sanciune a actului juridic civil care poate fi invocat de orice persoan interesat i care
const n faptul c aciunile svrite cu scopul de a da natere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil nu
produce efecte juridice.

Regimul juridic al nulitii absolute.Regimul juridic al nulitii absolute const n urmtoarele trei reguli:
1) nulitatea absolut poate fi invocat de orice persoan interesat;
2) nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, aciunea n constatare a nulitii absolute fiind
imprescriptibil;
3) nulitatea absolut nu poate fi acoperit prin confirmare.
n cele ce urmeaz vom analiza separat fiecare din aceste reguli.
1) Nulitatea absolut poate fi invocat de orice persoan interesat. Aceast regul este prevzut
expres de art. 217 alin.(1) Cod civil, potrivit cruia nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de
orice persoan care are un interes nscut i actual [43, p. 29].
n Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie Cu privire la aplicarea de ctre instanele de
judecat a legislaiei ce reglementeaz nulitatea actului juridic civil se menioneaz: Nulitatea absolut
poate fi invocat de:
- prile actului juridic. ntruct, de regul, actele juridice produc efecte juridice numai ntre pri,
anume acestea au, n primul rnd, interes s invoce nulitatea absolut;
- avnzii cauz. Prilor actului juridic sunt asimilai avnzii cauz ai acestora. Avnzii sunt persoanele
care au dobndit drepturi de la una din prile actului juridic. Aceste persoane reprezint o categorie
intermediar, deoarece se aseamn cu prile, n sensul c efectele actului se produc i fa de ele, i se
aseamn cu terii, ntruct nu au participat la ncheierea actului.Din categoria avnzilor cauz fac parte, de
exemplu, motenitorii legali, legatarii, persoanele juridice primitoare de patrimoniu n caz de reorganizare
prin dezmembrare (divizare sau separare) .a.;

- terii. Exist situaii n care terii pot avea un interes recunoscut de lege de a invoca nulitatea
absolut. Dac nulitatea absolut este invocat de un ter, adic de o persoan care nu a fost parte a actului
juridic, acesta va trebui s dovedeasc interesul su n nulitatea actului;
- acionarii unei societi pe aciuni, care vor putea nainta aciune n constatarea nulitii actului
juridic ncheiat de societate [15, p. 6].
n anumite cazuri, expres prevzute de lege, se recunoate calitatea procesual activ a unor organe
sau persoane care nu ar justifica un interes propriu invocnd nulitatea. Astfel, reprezentantul legal poate
intenta aciunea n constatarea nulitii absolute n numele persoanei n al crei interes este stabilit aceast
sanciune. Bunoar, n temeiul art. 32, 33 Cod civil, tutorele, n calitate de reprezentant legal al persoanei
lipsite de capacitate de exerciiu sau al minorului n vrst de pn la 14 ani, apr drepturile i interesele
persoanelor tutelate, inclusiv n instana de judecat. n cadrul acestor mputerniciri, tutorele poate invoca
nulitatea absolut a actelor juridice ncheiate de persoanele fr capacitate de exerciiu (art. 222 Cod civil) i
a celor ncheiate de un minor n vrst de pn la 14 ani (art. 223 Cod civil).
La fel, creditorii prilor pot avea interesul s cear aplicarea acestei sanciuni; ei pot cere declararea
nulitii pe calea aciunii oblice n condiiile art. 599 Cod civil.
Procurorul poate intenta aciuni n aprarea drepturilor i libertilor legitime la cererea persoanelor
care nu se pot adresa n judecat, din motive ntemeiate, personal, sau poate intenta din oficiu aciuni n
aprarea intereselor persoanelor incapabile. De asemenea, procurorul este n drept s adreseze n instan o
aciune n aprarea drepturilor i intereselor statului i ale societii n modul prevzut de art. 71 al Codului
de procedur civil [43, p. 30].
2) Nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, aciunea n constatare a nulitii absolute fiind
imprescriptibil. Imprescriptibilitatea aciunii n constatare a nulitii absolute este expres prevzut de art.
217 alin.(3) Cod civil. Esena acestei reguli se reduce la aceea c aciunea n nulitate absolut poate fi
intentat oricnd, indiferent de intervalul de timp scurs de la data ncheierii actului juridic [43, p. 32].
n legtur cu imprescriptibilitatea aciunii n nulitate, trebuie s reinem un aspect practic deosebit
de important: dei aciunea n nulitate absolut este imprescriptibil, preteniile patrimoniale n legtur cu
un act juridic nul absolut sunt supuse prescripiei extinctive [28, p. 204].
3) Nulitatea absolut nu poate fi acoperit prin confirmare. Aceast regul rezult nendoielnic din
prevederile art. 217 alin.(2) Cod civil, care statueaz c nulitatea absolut nu poate fi nlturat prin
confirmarea de ctre pri a actului lovit de nulitate.
Prin confirmare se nelege actul unilateral de renunare la dreptul de a invoca, pe cale de aciune sau
de excepie, nulitatea [43, p. 33].
Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie Cu privire la aplicarea de ctre instanele de judecat a
legislaiei ce reglementeaz nulitatea actului juridic civil statueaz:
n mod excepional, n cteva cazuri poate fi confirmat i nulitatea absolut a unor acte.Astfel,
Codul familiei, n art. 43, indic dou cazuri de acoperire a nulitii cstoriei:
- primul este prevzut la alin.(2), conform cruia instana judectoreasc este n drept s resping
cererea de declarare a nulitii cstoriei ncheiate de un minor care nu a atins vrsta matrimonial, dac
aceasta o cer interesele minorului sau dac nu exist acordul lui pentru ncetarea cstoriei;
- al doilea se refer la acoperirea cstoriei fictive i este consemnat la alin.(3) al aceluiai articol,
care dispune imposibilitatea declarrii nulitii cstoriei fictive dac, la momentul examinrii cauzei,
persoanele care au ncheiat aceast cstorie au creat deja o familie [13].
55. Definii rspunderea juridic civil delictual i analizai temeiurile rspunderii date.
Raspunderea juridical civila este acea sanctiune aplicata fata de delicvent sub forma impunerii unei obligatii
juridico-civile reglementare sau lipsirea de un drept civil ce-i apartine.
Raspunderea civila este acea forma a raspunderii juridice ce consta in obligatia pe care o are orice persoana
de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat alteia.
A raspunde in mod civil inseamna, in sens juridic, a raspunde din punct de vedere civil.
Prin functia sa reparatorie, raspunderea civila are drept scop repunerea patrimoniului persoanei prejudiciate
in situatia anterioara, prin inlaturarea tuturor consecintelor daunatoare ale faptei ilicite. Regulile pe care le
pune la baza atit practica judiciara, cit si literatura de specialitate, dar mai cu seama legea civila, ca fiind
principiul de baza al raspunderii civile se refera la obligatia de reparare.
In literatura de specialitate notiunea raspunderii juridice civile ramine a fi discutabila. Unii autori
inainteaza notiunea de raspundere pozitiva, prin care urmeaza inteles executarea tuturor obligatiilor in mod

strict, de neabatut. In sfera obligatiilor aceasta raspundere coincide de fapt cu executarea in mod
corespunzator a acestora. Dar, in acelasi context, executarea corespunzatoare a obligatiilor si raspunderea
juridico-civila se supun unor reguli diferite. Pina cind obligatiile sunt executate in modul corespunzator, nu
putem vorbi despre raspundere, si dimpotriva, aplicarea raspunderii exclude executarea corespunzatoare a
obligatiilor.
In unele cazuri incalcarea de drept serveste drept temei pentru nasterea si dezvoltarea unui raport juridic
civil. Este cazul cauzarii de daune, care va servi drept temei pentru aparitia raportului juridic civil de
despagubire. In asa fel, raspunderea se reduce la aparitia unui raport scopul caruia este aplicarea masurilor
corespunzatoare de influenta fata de persoanele, care au incalcat norma de drept corespunzatoare.
E diferita starea lucrurilor, cit priveste executarea necorespunzatoare a unei obligatii sau neexecutarea unei
obligatii intr-un raport juridic existent. In acest caz raportul aparut deja si intre participantii acestui raport
exista o anumita legatura. Masurile de raspundere sunt indreptate (in cazul cind e imposibil de a recupera in
natura raportul juridic incalcat) spre a modifica drepturile si obligatiile partilor astfel, ca, in rezultatul final
sa fie obtinute scopul urmarit de la bun inceput, de asemenea pierderile si prejudiciul cauzat prin incalcarea
obligatiei sa fie reparate de persoana vinovata. Stabilirea clauzei penale sau repararea prejudiciului in cazul
neexecutarii obligatiei contractuale in conditiile in care este reala aceasta executare, are drept scop obtinerea
rezultatului concret (executarea unei lucrari, punerea in circulatie a unor marfuri, produse calitative, in baza
de contract de cumparare - vinzare).
Prin urmare, raspunderea pentru incalcarea obligatiilor intr-un raport juridic existent are drept scop
conformarea comportamentului real comportamentului model al unui raport juridic.
Drept consecinta, delimitam raspunderea in baza unui fapt juridic (ilicit) si raspunderea pentru incalcarea
obligatiei existente prestabilit. Deosebirea in cadrul continutului acestor relatii face sa deosebim si forme
diferite de raspundere. Astfel, in cadrul raspunderii pentru un fapt ilicit (delict) subiectul, care are anterior un
comportament ilegal nu se afla in nici un raport juridic anterior cu subiectul sau subiectele, drepturile carora
le-a incalcat. In acest caz se incalca nemijlocit o norma de drept, stabilita pentru a ocroti drepturile si
interesele subiective absolute a celor, ce au de suferit..
56. Definii i caracterizai principiile de ramur ale dreptului civil.
Prin principii ale dreptului civil se neleg ideile n conformitate cu care se reglementeaz relaiile sociale i
care stau la baza activitii juridice.
Principiile fundamentale ale dreptului sunt idei de baz ce se regsesc n ntreaga legislaie a Republicii
Moldova. Din aceast categorie fac parte: principiul democraiei, principiul egalitii n faa legii, principiul
legalitii, principiul separaiei puterilor n stat.
Principiile dreptului civil se caracterizeaz prin faptul c ele privesc toate instituiile dreptului civil. Cele
mai importante principii ale dreptului civil se gsesc n Codul civil la art. 1 alin. (1): principiul
inviolabilitii proprietii; principiul libertii contractuale; principiul inadmisibilitii imixtiunii n afacerile
private; principiul necesitii de realizare liber a drepturilor civile; principiul de garantare a restabilirii
persoanei n drepturile n care a fost lezat i al aprrii lor judiciare. Doctrina evideniaz i principiul
dreptului la asociere, principiul exercitrii cu bun-credin a drepturilor civile.
Principiul inviolabilitii proprietii, dup cum am vzut, i gsete oglindirea n art. 1 din Codul civil. Ca
cel mai important drept real, dreptul de proprietate ntotdeauna s-a bucurat de o reglementare special,35
fiind consfinit n Constituie. Astfel, articolul ei 46 alin. (1) prevede c dreptul de proprietate privat,
precum i creanele asupra statului sunt garantate. Dezvoltnd aceast idee, Codul civil dispune, n art. 316,
c proprietatea este, n condiiile legii, inviolabil. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi
silit a ceda proprietatea sa, afar numai pentru cauz de utilitate public pentru o dreapt i prealabil
despgubire. Exproprierea se efectueaz n condiiile legii. Coninutul i limitele acestui drept sunt stabilite
prin lege, n particular de Codul civil art.315.
Principiul libertii contractuale joac un rol important n asigurarea i dezvoltarea circuitului civil. n
conformitate cu acest principiu, subiectele dreptului civil pot s-i aleag de sine stttor persoanele cu care
s ncheie acte juridice civile, s negocieze condiii contractuale. Astfel, conform art. 1 alin. (2) din Codul
civil, persoanele fizice i juridice sunt libere s-i stabileasc pe baz de contract drepturi i obligaii, orice
alte condiii dac nu contravin legii. Art. 667 alin. (1) al aceluiai cod prevede c prile pot ncheia liber, n
limitele normelor imperative de drept, contracte i stabili cuprinsul lor.
Principiul inadmisibilitii imixtiunii n afacerile private caracterizeaz, n primul rnd, dreptul civil ca
fiind o ramur a dreptului privat, stabilete c statul i organele lui nu pot s intervin n afacerile private,

dect doar n cazurile i n condiiile prevzute de lege. Acest lucru este definit expres n Codul civil la art.
1.
Principiul egalitii n faa legii civile are o deosebit importan n dreptul civil, ntruct raporturile de
drept se bazeaz pe egalitatea participanilor. El i gsete expresia n egalitatea capacitii juridice, adic
n egala aptitudine de a avea drepturi i obligaii, n posibilitatea egal a tuturor de a-i exercita drepturile
subiective.
56. Definii i analizai dreptul de proprietate comun pe cote-pri.
Dr de propr comuna pe cote-parti e dr de propr ce apartine a doua sau mai multe persoane, exprimat in cote
idelae, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa. 2 fome:
Coproprietatea obisnuita sau temporara- oricare dintre coproprietari poate cere iesirea din
coproprietate sau indiviziune.
Coproprietatea fortata si perpetua- acesat e destinta a fi stapinita si folosita de mai multi
proprietari(gardul, zidul, santul, gradina comuna, fintinile etc). coproprietatea fortata nu poate inceta prin
imparteala. Coproprietatea e nelimitata si permanenta.
Carcatere:
1.
Pluralitatea de subiecte
2.
Cota-parte din dr de propr al coproprietarilor poarta asupra intregului bun
3.
Caracterul limitat al atributelor dr de propr comuna pe cote-parti
4.
Exercitarea simultana si concurenta a drepturilor coproprietarilor
5.
Carcaterul temporar al dr de proprietate comuna pe cote-parti
Proprietatea comuna in devalmasie este un drept ce apartine concomitent la doua sau mai multe persoane
asupra unui bun pe care il detin in proprietate, acesta raminind nefractionat in materialitatea sa, nefiind
determinata nici cota-parte idela din dreptul de proprietate. Devalmasia tine de anumite relatii existente intre
titulari. Bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sunt supuse regimului propr in devalmasie.
Trasaturi caracteristice:
Titularii nu cunosc nici intinderea dreptului lor si nici bunurile ce alcatuiesc obiectul dreptului, in
materialitatea lor
Existenta casatoriei celor 2 soti
Titular al dr de propr comuna in devalmasie nu e o singura persoana, ci dr apartine ambilor soti
In exercitarea atributelor ce alcatuiesc continutul juridic al dreptului de propr comuna in devalmasie
fiecare sot este presupus ca are si consimtamintul celuilalt sot.
Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.
Raporturile de propr comuna in devalmasie nici nu se nasc inainte de incheierea casatoriei si nici nu iau
sfirsit inainate de incetarea sau desfacerea casatoriei, ele dainuind atita timp cit exista casatoria.
Regula generala ce guverneaza impartirea bunurilor e: impartirea bunului propr comuna in devalmasie intre
coproprietarii devalmasi se va face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului. Pina la proba
contrara , aportul este prezumat a fi egal.
57. Enumerai cauzele care exclud rspunderea juridic civil. Analizai fora major.
Exista anunmite situatii cand caracterul illicit al faptei prejudicoase poate fi ilaturat. Acestea sunt: legitima
aparare, extrema necisitate, indeplinirea unor activitati impuse otri premise delege, consimtamantul
persoanei vatamate; exercitarea unui drept subiectiv. Deaseminea Codul civilstipuleaza ca neexecutarea
obligatiei nu este imputabila debitorului incazul in care se datoreaza unei forte majore. Forta majora este un
fenomen natural si exclude in intregime angajarea raspunderii, daca a fost cauza exclusive a prejudiciului.
Pentru ca un eveniment sau o imprejurare sa poata fi calificata drept caz de forta majora este necesar sa
intruneasca anumite conditii cum ar fi: sa fie externa, imprevizibila, si inevitabila sau irezistibila.
Daca legea nu prevede altfel sau partile nu convin contrariul, raspunderea este inlaturata atunci cand
prejudiciul este cauzat de forta majora sau de caz fortuit
Forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil
Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat
sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs
58. Definii i analizai ocupaiunea mod de dobndire a dreptului de proprietate.
Ocupatiunea este modul de dobandire a dreptului de proprietate reglemetat de codul civil, DFin lege reiese
ca posesorul uni bun fara stapan devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, de la data intrarii in posesie,

in conditiile legii. Ocupatiunea este un mod originar de obtinere a dreptului de proprietate care se realizeaza
prin luarea in posesie a unui bun care nu apartine nimanui. Bunurile fara stapan le defineste legea civila
dupa cum: bunurile a carui proprietar a renuntat la ele, bunurile abandonate, bunurile care prin natural or nu
au proprietar.Abandorea reprezinta bunurile parasite de proprietar, fara instiintarea unor terte personae.
Renuntarea expresa este faptul ca proprietarul anunta expres persoanele terte despre fatul renuntarii la
proprietate. Din cele expuse reese ca ocupatiunea este modul de dobandire a dreptului de proprietate in
virtutea caruia cel ce ia in posesie un bun mobil ce nu apartine nimanui devine proprietarul lui de la data
intrarii in posesie.
59. Definii i analizai stingerea obligaiei civile prin excutare.
Cel mai important mod de stingere a obligatiilor este executarea efectuata in mod corespunzator, care
presupune ca ea trebuie sa fie executata. Executarea obligatie poate fi directa sau in natura si indirecta sau
prin echivalent. Executarea in natura este atunci cand debitorul executa prestatia pe care o datoreaza in
natura ei specifica. Conform prevederilor codului civil obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul
accepta o alta executare indirect sau prin echivalet si este denumita darea in plata. Darea in plata presupune
transmiterea de catre debitor creditorului, in locul prestatiei datorate, a uni alt bun, plata unei sume de bani,
prestarea unor servicii, etc,.darea in plata stinge raportul de obligatie cu toate accesoriile si garantiile sale
personale sau reale.
60. Definii aciunea n revendicare i analizai drepturile proprietarului n cazul acestei aciuni.
Actiunea de revendicare e o actiune reala prin care se reclama predarea posesiunii unui bun in temeiul dr de
propr, pe care reclamantul pretinde al avea asupra acelui bun, sau revendicarea este actiunea proprietarului
neposesor impostriva posesorului neproprietar sau actiunea prin care proprietarul neposesor reclama bunul
de la posesorul neproprietar. Caractere:
Actiunea in revendicare e o actiune reala
Actiunea are un caracter petitoriu
Urmareste predarea posesiunii unui bun
Este imprescriptibila sub aspect extinctiv.
Legea in aceste situatii stabileste doua categorii de posesoti ilegali: dobanditor de buna credinta si
dobanditor de rea credinta. Posesorul de rea credinta este obligat sa restituie proprietarului toate sau sa
compenseze toate veniturile pe care lea obtinut sau trebuia sa le obtina pe toata perioada posesie.
61. Definii gestiunea de afaceri i analizai drepturile geratului.
Prin gestiunea de afaceri, care este un fapt juridic licit, gerantul din propria initiative, si fara a fi primit
imputernicire, gestioneaza interesele geratului. Conditiile gestiunii: sa existe o gestiune a intereselor altuia,
actele si faptele sa fie utile gerantului, actele de gestiune sa fie savarsite din propria initiative a gerantului,
actele si faptele sa fie facute cu intentia de a gera interesele altuia. Gerantul trebuie sa aiba capacitate de
exercitiu, Geratul nu indeplineste nici o conditie de capacitate. Obiectul gestiunii il formeaza actele juridice
si faptele material. Obligatiile gerantului sunt sa actioneze in conformitate cu interesele geratului, sa
actioneze cu diligenta, sal informeze pe great despre peluarea gestiunii etc,. uni bun proprietar
62. Definii i analizai aciunea negatorie.
Printr-o aciune negtorie se nelege cerina proprietarului posesor al bunului fa de un ter de a nltura
piedicile n folosina i dispoziia bunului.
Codul civil prevede o norm ace prevede expres posibilitatea inaintarii actiunii negatorie intru apararea
dreptului de proprietate. Daca dreptul proprietarului este incalcat in alt mod decat prin uzurpare sau privare
ilicita de posesiune, proprietarul poate cere autorului incetarea incalcarii. El poate cere deasemenea
despagubiri pentru prejudicial cauzat, In literature prin actiune negatorie se intelege cerinta proprietarului
posesor al bunului fata de tert de a inlatura piedicile in posesia, folosinta si dispozita bunurilor ce ii
apartin.Actiunea negatorie este reala. Reclamantul in acest caz este proprietarul. Deseori prin aceasta actiune
este aparat dreptul de folosinta. Prin actiunea negatorie proprietarul poate inlatura incalcarile care il
impedica sa exercite in conditiile normale folosirea bunului ce-I apartine.
63. Arvuna Este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pu a
confirma incheierea contractului si ai garanta executarea.

Functii a)de plata b)de confirmare c)de garantie d)de compensare

Arvuna se aseamana cu plata in avans atunci cind se include in pret. Daca din intelegerea incheiata intre
parti nu rezulta vointa certa a partilor de a califica suma ca arvuna, suma va fi considerata avans in contul
platii pretului.
Efectele neexecutarii obl garantate cu arvuna. Daca pu neexecutarea contractului raspunde partea care a dat
arvuna, aceasta ramine celeilalte parti. Daca e culpabila partea care aprimit arvuna, ea este obligata sa
plateasca celeilalte perti dublul arvonei. Daca prestatia nu s-a facut arvuna se restituie, in cazul intelegerii
partilor de a renunta la executarea prestatiei sau in cazul fortuit. In celelalte cazuri partea culpabila de
executarea oblig este tinuta sa reapre prejudiciile cauzate cocontractantului, in partea neacoperita prin plata
arvonei.
Conditiile de valabilitate :Incheierea cu pretul la arvuna se incheie in scris. Legea nu prevede nulitatea ca
sanctiune pu nerespectarea formei scrise a acestui act juridic, dar vor surveni consecintele prevazute in art
211 CC.
64. Definii uzufructul i artai catacterele juridice. Analizai constituire uzufructului.
Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi o perioada determinata sau determinabila
bunul unei alte persoane (nudul proprietar) si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu
indatorirea de a-i conserva substanta.
Caracterele uzufructului
a.
Uzufructul este un drept real, are ca obiect un bun material, mobil sau imobil care apartine unui tert.
b.
Este un drept temporar, nu poate fi constituit pe o perioada nelimitata de timp. Daca e o pers juridica,
uzufructul nu poate dura mai mult de 30 ani.
c.
Confera uzufructuarului dreptul de posesie si de folosinta asupra lucrului
d.
Este un drept inalienabil sau personal. Acesta nu poate fi cesionat tertilor sau instrainat in alt mod.
Obiectul dr de uzufruct
Orice fel de bunuri neconsumptibile care se afla in circuitul civil mobil sau imobil, corporal sau incorporal,
inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. Regula este ca uzufructul are ca obiect bunuri neconsumptibile, pt
ca uzufructuarul are obligatia de a conserva substanta lucrului si de a restitui lucrul proprietarului la
expirarea termenului.
Constituirea dr de uzufruct
Prin lege, act juridic sau prin hotarire judecatoreasca. In privinta constituirii dr de uzufruct in baza unui act
juridic se disting 2 moduri: prin contract si prin testament. Constituirea dr de uzufruct prin contract se face la
rindul lui pe 2 cai : pe cale de instrainare si pe cale de retentiune.
65. Analizai principiile executrii obligaiilor civile.
Se cunosc urmatoarele principii: principiul executarii in natura indeplinirea obligatieie in natura ei
specifica, adica realizarea prestatiei stabilite de catre parti; principiul executarii corespunzatoare a
obligatiilor obligatiile se considera executate corespunzator daca sunt respectate toate conditiile prevazute
in actul din care au luat nastere;
66. Enumerai metodele civile de aprare a drepturilor subiective civile. Analizai autoaprarea.
Exist forme de aprare judiciare i extrajudiciare. Totusi principalul mijloc de aparare a drepturilor civile
este actiunea in justitie, care insoteste aceste drepturi si care permite titularului sa faca apel la organele
statului pentru a fi restabilit in drepturi. Forma judiciar de aprare similar celor extrajudiciare presupun
intervenia unui ter n conflictele dintre prile litigioase. Prima form de aprare, cea judiciar, atunci cnd
titularul unui drept pretins nclcat dac nu se mpac cu partea advers i-i dorete aprarea poate merge n
instana de judecat.
Drepturile subeictive pot fi aparate si pe cale administrative. Apararea dr. civile pe cale administrative nu
este caracteristica dreptului civil, de aceea face exceptie de la regula generala conform careia dr. civile se
apara pe cale juridica. Apararea dr. pe cale administrative se caracterizeaza prin faptul ca pina la adresarea in
instant de judecata urmeaza sa fie sesizat organul care a emis actul administrative ce duce atingere
drepturilor subiective civile.
Noiuni privind autoaprarea - Autoaprarea reprezint una din metodele de aprare a drepturilor civile.
Pentru aceast metod de aprare a drepturilor civile este caracteristic faptul c titularul dreptului civil se
apr prin aciunile proprii. Spre deosebire de alte metode de aprare a drepturilor civile, acest mod de

aprare este o msur prealabil de aprare i se realizeaz fr adresare la instana de judecat sau alt organ
competent, care realizeaz aprarea drepturilor civile nclcate. Prin introducerea autoaprrii, legiuitorul
permite persoanei s-i aptere dreptul nclcat dac sunt ntrunite cumulativ trei condiii: a) exist nclcarea
dreptului sau pericolul nclcrii lui; b) necesitatea curmrii sau evitrii nclcrii dreptului; c) ntreprinderea
msurilor corespunztoare caracterului i coninutului nclcrii dreptului.
Exercitarea dreptului la autoaprare poate fi exercitat prin: a) sustragerea, distrugerea sau deteriorarea
unui bun; b) reinerea persoanei obligate care ar putea s se ascund.
Dup cum se poate observa, aciunile persoanei care au ca scop autoaprarea pot fi ndreptate fie
mpotriva bunurilor persoanei obligate, fie nemijlocit mpotriva persoanei obligate. Referitor la bunuri, n
scopul autoaprrii persoana este autorizat fie s sustrag, fie s distrug sau s deterioreze un bun care
aparine persoanei obligate. n ceea ce privete aciunile svrite n scop de autoaprare ndreptate
mpotriva persoanei, apoi acestea pot consta fie n reinerea persoanei obligate, fie n nlturarea rezistenei
celui obligat la aciunea pe care acesta trebuie s-o tolereze. Aciunile persoanei ndreptate spre aprarea
drepturilor patrimoniale i nepatrimoniale nu sunt ilicite, dac ele sunt svrite cu scopul autoaprrii, n
limitele necesare nlturrii pericolului. Legiuitorul nu specific ce se are n vedere prin limitele necesare
nlturrii pericolului, dar acestea pot fi deduse din circumstanele concrete ale cazului. Ca exemplu de
depire a limitelor necesare nlturrii pericolului constituie distrugerea de ctre persoan a bunurilor
persoanei obligate valoarea crora depete esenial valoarea creanei persoanei care a apelat la acest mod
de autoaprare. Nu snt ilicite aciunile persoanei care, n scopul autoaprrii, ia, sustrage, distruge sau
deterioreaz un bun sau, n acelai scop, reine persoana obligat care ar putea s se ascund, sau nltur
rezistena celui obligat s tolereze aciunea dac nu se poate obine asistena organelor competente i dac,
fr o intervenie imediat, exist pericolul ca realizarea dreptului s devin imposibil sau substanial
ngreuiat.
Avind in vedere faptul ca noul Cod de procedura civila reglementeaza p procedura simplificata de examinare
a cauzelor civile,numita procedura in ordonata credem ca se va putea apela la autoaparare foarte
rar,fiindca persoana va avea posibilitate de a solicita de urgent instantei judecatoresti apararea drepturilor
subiective civile.
67. Definii dreptul de uz i de abitaie. Explicai constituirea dreptului de uz i de abita ie.
Uzul este un drept real asupra unui bun in virtutea caruia o persoana numita uzuar sa se foloseasca de bun
adica sa-i culeaga fructele insa numai in masura necesara acoperirii nevoilor sale personale si ale familiei
sale.
Dreptul de abitatie este un drept real in temeiul caruia titularul acestui drept poate folosi ca locuinta, o casa
ce apartine altei persoane. Dr de a folosi casa ca locuinta se extinde si asupra membrilor de familie ai
titularului dreptului de abitatie. Dr de abitatie este un dr de uz restrins la folosinta unei case ca locuinta pt
satisfacerea nevoilor titularului si familiei sale.
Constituirea: in temeiul unui act juridic si in temeiul legii.
Exercitarea drepturilor:
Dreptul de uz si dr de abitatie nu poate fi cedat, iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi
inchiriat sau arendat. Uzuarul si titularul dreptului de abitatie suporta cheltyielile de cultura sau de
intretinere proportional partii de care se foloseste. Dr de uz e un drept strict personal si chiar un caracter
alimentar in multe cazuri, el nu poate fi transmis unei alte pers, nu poate fi cedat, inchiriat ori grevat cu
sarcini si nu poate fi urmarit de catre creditori..

68. Definii procura. Indicai categoriile, termenul i forma procurii.

Procur este nscrisul ntocmit pentru atestarea mputernicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor
reprezentani. Procurile pot fi: 1. Pocura generala - este procura prin care reprezentantului i se acord
mputerniciri de a ncheia orice act juridic cu un bun al su. 2. Procura speciala - este procura prin care

reprezentantului i se deleg mputernicirea de ncheia acte concrete, de exemplu, de a vinde, a dona un bun,
a primi o sum de bani ori anumite bunuri de la debitori sau creditori. 3. Procura de baza - este procura prin
care reprezentatul deleg reprezentantului dreptul de a ncheia acte juridice. 4. Procura de substituire - este
procura prin care reprezentantul transmite mputernicirea ctre o alt persoan, numit substitutitor.
Forma procurii este un act in scris.Lipsa unei procuri n form scris lipsete reprezentatul, reprezentantul
i terul de dreptul de a demonstra prin martori existena ei. Procura persoanei fizice i procura persoanei
juridice se elibereaz n scris sub semntur privat, iar n cazul n care reprezentatul dorete sau legea
prevede, se va ntocmi n form autentic.Codul civil stabilete, la art.252, ca procura trebuie s fie n
form autentic dac este eliberat pentru ncheierea actelor juridice n form autentic. Termenul procura
se elibereaz pe un termen de cel mult 3 ani. Dac termenul nu este indicat n procur, ea este valabil timp
de un an de la data ntocmirii. Este nul procura n care nu este indicat data ntocmirii. Valabilitatea procurii
nceteaz n cazul: a) expirrii termenului; b) anulrii de ctre persoana care a eliberat-o; c) renunrii
persoanei creia i este eliberat; d) dizolvrii persoanei juridice care a eliberat procura; e) dizolvrii
persoanei juridice creia i este eliberat procura; f) decesului persoanei fizice care a eliberat procura,
declarrii ei drept incapabil, limitat n capacitatea de exerciiu ori disprut fr de veste; g) decesului
persoanei fizice creia i este eliberat procura, declarrii ei incapabil, limitat n capacitatea de exerciiu
sau disprut fr de veste. O dat cu ncetarea valabilitii procurii, nceteaz valabilitatea procurii de substituire.
69. Explicai starea de detenie precar. Ce corelaie exist ntre detenia precar, posesia nemijlocit
i posesia mijlocit?
ntre posesie i detenia prear exist un element comun, anume exercitarea n egal msur a stpnirii
fizice asupra lucrului avnd fiecare elemental corpus. Deosebirea este c detentorul precar este lipsit de
elemental animus, lipsindu-i intenia de a se comporta ca un proprietar. Detentorul precar posed numai
pentru altul, motiv pentru care precaritatea este lipsa posesiei. Posesia este o stare de fapt, deten ia este o
stare de drept.
70.Definii i analizai rspunderea juridic civil pentru fapta altei persoane.
a) Rspunderea comitentului pentru fapta prepusului comitentul rspunde de prejudicial cauzat cu
vinovie de prepusul su n funciile care i s-au ncredinat. Totui, comitentul conserv dreptul de regres
contra prepusului. Prepusul se poate exonera dac va dovedi c s-a conformat ntocmai instruc iunilor
comitentului.
b) Rspunderea pentru prejudicial cauzat de o autoritate public sau de o persoan cu func ie de
rspundere prejudicial cauzat printr-un act administrative illegal sau nesoluionat n termen legal a unei
cereri de ctre o autoritate public sau de ctre o persoan cu func ie de rspundere din cadrul ei se repar
integral de autoritatea public. Persoana cu funcie de rspundere va rspunde solidar n cazul inten iei sau
culpei grave.
c) Rspunderea statului pentru prejudicial cauzat prin aciunile organelor de urmrire penal, ale
procuraturii sau ale instanelor de judecat prejudicial cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegal,
atragerea ilegal la rspundere penal, aplicare ilegal a msurii preventive sub forma arestului preventive
sau sub forma declaraiei scrise de a nu prsi localitatea, prin aplicarea ilegal n calitate de sanc iune
administrative a arestului, muncii neremunerate n folosul comunitii se repar de ctre stat integral,
idiferent de vinovia persoanelor de rspundere ale organelor de urmrire penal, ale procuraturii sau ale
instanelor de judecat.
d) Rspunderea pentru prejudicial cauzat de un minor :
- rspunderea pentru prejudicial cauzat de un minor care nu a mplinit 14 ani prejudicial se repar de
prini (adoptatori) sau de tutorii lui dac nu se demonstreaz lipsa vinoviei lor n supravegherea sau
educarea minorului.
- rspunderea pentru prejudicial cauzat de un minor ntre 14 i 18 ani minorul rspunde personal pentru
prejudicial cauzat, potrivit regulilor generale. n cazul n care minorul ntre 14 i 18 ani nu are bunuri sau

venituri suficiente pentru repararea prejudicial cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau n parte nereparat,
de ctre prini, adoptatori sau curator dac nu se demonstreaz c prejudicial s-a produs nu din vina lor.
Obligaia prinilor, adoptatorilor, curatorului de a repara prejudiciul cauzat de un minor ntre 14 i 18 ani
nceteaz n cazul n care autorul prejudiciului a atins majoratul.
e) Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate de exerci iu pentru
prejudiciul cauzat de o persoan lipsit de capacitate de exerciiu rspunde tutorele sau institu ia obligat s
o supravegheze dac nu demostreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor. Obliga ia tutorelui sau a
instituiei de a repara prejudiciul cauzat de o persoan declarat incapabil nu nceteaz n cazul cnd aceast
persoan i-a redobndit capacitatea de exerciiu.
f) Rspunderea pentru prejudiciul cauzat de o persoan aflat n imposibilitatea de a con tientiza
aciunile sale ori de a le dirija persoana cu capacitate de exerciiu care a cauzat un prejudiciu aflndu-se n
imposibilitatea de a contientiza sau dirija aciunile sale nu rspunde pentru prejudiciu. Autorul prejudiciul
nu este exonerate de rspundere dac el nsui este vinovat de faptul c a ajuns ntr-o astfel de stare n urma
consumului de alcool, de droguri, de alte substane psihotrope sau din alt cauz.
71.Explicai esena i importana juridic a interpretrii legii civile prin analogie.
Prin interpretarea normelor de drept civil (interpretarea legii civile) se nelege operaiunea de stabilire a
coninutului i sensului normelor de drept civil.
Scopul interpretrii unei norme juridice civile const n a vedea care este sfera situaiilor de fapt concrete la
care norma juridic respectiv se refer i a se asigura astfel corecta aplicare a acelei norme. Deci,
interpretarea legii civile reprezint o etap n procesul aplicrii legii civile, coninutul interpretrii fiind
tocmai stabilirea sensului voinei legiuitorului, exprimat ntr-o anumit norm de drept civil.
Metoda analogiei (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse
debet) se bazeaz pe ideea c, unde exist aceleai raiuni, trebuie aplicate aceleai norme juridice, trebuie
dat aceeai soluie. Fundamentul acestei metode const n faptul c aceeai cauz trebuie s produc acelai
efect.
Importana metodei analogiei const n aceea c ea reprezint procedeul prin care se face completarea
lacunelor legii, caz n care se pune nu att problema de a interpreta un text de lege, ci de a gsi un text de
lege care s fie aplicabil la situaia concret, neprevzut de lege. Completarea lacunelor legii se face prin
recurgerea fie la normele juridice civile, ipotez n care se vorbete despre analogia legii (analogia legis), fie
la principiile dreptului civil, ipotez n care se vorbete despre analogia dreptului (analogia iuris). n funcie
de situaia concret din spe, instana de judecat este chiar obligat s recurg la analogia legii sau, dup
caz, la analogia dreptului, deoarece art. 4 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i
procurorilor, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, dispune c judectorii nu pot refuza s
judece pe motiv c legea nu prevede, este neclar sau incomplet.
Determinarea cazurilor de folosire n practic a metodei analogiei este relativ uoar, ntruct se folosesc
expresii precum: pentru identitate de raiune, pentru identitate de figur juridic, pentru identitate de
motivare etc.
Trebuie menionat c nu constituie un caz de analogie a legii acela n care o norm juridic stabilete c
situaia la care se refer este guvernat de anumite dispoziii legale, pe care le menioneaz expres, ncorporndu-le deci n cuprinsul prevederilor respectivei norme juridice.
In sfrit, este necesar s subliniem i relativitatea metodei analogiei, ceea ce nseamn c, atunci cnd se
folosete aceast metod, trebuie s se aib n vedere nu numai asemnrile, ci i deosebirile dintre situaia
reglementat expres de lege i situaia neprevzut de lege i pentru care se intenioneaz a se aplica acelai
text de lege.
72.Definii i analizai accesiunea imobiliar artificial mod de dobndire a dreptului de proprietate
Accesiunea imobilirara artificiara, 2 cazuri:
1.
Accesiunea constructiilor si altor lucrari facute de catre proprietarul terenului insa cu materialele
apartinind unei alte persoane. Proprietarul terenului va obtine prinnaccesiune si proprietatea asupra
constructiilor si a altor lucrari, avind obligatia de a plati proprietarului materialului o despagubire egala cu
valoarea materialului incorporat.

2.
Lucrarile au fost facute de catre o persoana cu materialele sale pe terenul proprietatea altuia,
proprietarul terenului are dr sa le tina pt sine sau sa-l oblige pe primul sa le ridice pe cheltuiala proprie si sa
repare daunele cauzate.
73.
Definii i analizai fidejusiune n raporturile de obligaii.
Codul civil al Republicii Moldova reglementeaz fidejusiunea la articolul 1146 ca fiind un contract prin care
o parte (fidejusor) se oblig fa de cealalt parte (creditor) s execute integral sau parial, gratuit sau oneros
obligaia debitorului.
n literatura juridic fidejusiunea este definit ca fiind acordul de voin (contractul unilateral accesoriu)
intervenit ntre o persoan, numit fidejusor i creditorul unei alte persoane, n baza cruia primul se oblig
s execute n favoarea celui de al doilea obligaia pe care trebuie s o execute fie debitorul acestuia din
urm, fie un alt fidejusor, dar numai n cazul n care cel pentru care garanteaz nu o poate executa
Plecnd de la dispoziiile legale, n doctrin sunt enumerate trei tipuri de fidejusiune.
Fidejusiunea convenional - se caracterizeaz prin aceea c debitorul i creditorul cad de acord aupra
aducerii unui garant.
Fidejusiunea este legal atunci cnd obligaia debitorului de a aduce un garant (fidejusor) pentru garantarea
obligaiilor ce-i revin este instituit printr-o dispoziie imperativ a legii.
Fidejusiunea judectoreasc este impus de ctre instana de judecat
Analizand fidejusiunea ca un contract, desprindem notele care ii confera specificitatea fata de alte acte
juridice bilaterale:
1. fidejusiunea este un contract accesoriu, neputand exista in afara contractului principal pe care il
insoteste.Raporul juridic principal se leaga intre creditorul si debitorul principal, avand ca rezultat nasterea
obligatiei garantate.Partile raportului de fidejusiune sunt creditorul din raportul juridic principal si debitorul
subsidiar, adica fidejusorul;
2. obligatia principala, contractuala sau extracontractuala, trebuia sa se fi nascut valabila;
3. existenta fidejusiunii in subsidiar fata de conventia principala genereaza unele consecinte juridice:urmand
principiul accesorium sequitur principale fidejusiunea va avea soarta juridica a obligatiei
principale;intinderea obligatiei de garantie nu poate fi mai mare decat intinderea obligatiei principale si nu
poate fi mai oneroasa decat aceasta din urma.Art.1645 C.Civ. dispune ca fidejusiunea este valabila numai
pana la concurenta obligatiei principale.
74.Definii bunuriler n dreptului civil i analizai categoriile bunurilor reglementate n Codul Civil al
Republicii Moldova.
Bunurile sunt toate lucrurile susceptibile aproprierii individuale sau colective si drepturile patrimoniale.
Lucruri sunt obiectele corporale in raport cu care pot exista drepturi si obligatii civile. Toate bunurile
persoanei fizice sau juridice fac parte componenta a patrimoniului ei.

In raport de criteriul circulatiei lor, bunurile se impart in: bunuri care se afla in circuit civil; bunuri
supuse unui regim special de circulatie; bunuri scoase din circuitul civil.

In functie de natura bunurilor si calificarea data de legea civila, bunurile se impart in: bunuir mobile
si imobile.

In raport de imprejurarea daca sunt susceptibile de a fi impartite fara ca in acest fel sa li se schimbe
destinatia, bunurile se impart: bunuri divizibile si indivizibile.

In raport de corelatia dintre ele: principale si accesorii.

In raport de posibilitatea si imposibilitatea inlocuirii lor cu prilejul unei obligatii civile: bunuri
fungibile si nefungibile.

In functie de natura bunului: determinate individual si determinate generic.

In raport de faptul daca folosirea lor implica sau nu consumarea sau instrainarea lor: bunuri
consumptibile si neconsumptibile.

In functie de obiectul proprietatii: bunuri din domeniul public si privat.

Dupa cum sunt ori nu producatoare de fructe se impart in: frugifere si nefrugifere.

Dupa modul in care sunt percepute bunurile se impart: corporale si incorporale.

Dupa cum pot fi ori nu supuse urmaririi si executarii silite se impart in: sesizabile si insesizabile.
75.

Explicai exercitarea i stingerea dreptului de uzufruct.

Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi o perioada determinata sau determinabila
bunul unei alte persoane (nudul proprietar) si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu
indatorirea de a-i conserva substanta
Drepturile si obligatiile uzufructuarului
Drepturi:

De a se folosi de bunul ori bunurile ce-i alcatuiesc obiectul dreptului sau in vederea satisfacerii
nevoilor sale personale

De a instraina fructele ce le percepe, prin cesiune unei alte persoane

Uzufructuarul poate constitui un drept de ipoteca

Pt apararea dreptului sau, uzufructuarul poate exercita actiunea confesorie si actiunile posesorii
Obligatii:

Sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile si sa constate starea in care se afla imobilele.

Inainte de a intra in posesia si folosinta bunului, uzufructuarul are indatorirea de a da o cautiune,

adica de a gasi o persoana care se obliga alaturi de el ca va respecta toate obligatiile privind folosinta
bunului si il va restitui la incetarea uzufructului

De a conserva substanta bunului, de a face cheltuieli de intretinere in buna stare a bunului si de a

respecta modul de folosinta a acestuia asa cum a fost stabilit de nudul proprietar, fara a schimba destinatia.

In cazul in care uzufructul este universal sau cu titlu universal, uzufructuarul are obligatia de a
suporta anumite contributii pt plata datoriilor cuprinse in patrimoniu

De a restitui nudului proprietar bunul in starea in care l-a primit.

Drepturile si obligatiile nudului proprietar
Drepturi:

Poate instraina bunul sau nuda proprietate si poate constitui asupra acesteia un drept real

Are dr la indemnizatia de asigurare in caz de distrugere sau pieire a bunului

Nudul proprietar e in drept sa ceara incetarea uzufructului

Sa-si insuseasca fructele naturale si industriale neculese de catre uzufructuar in momentul incetarii dr
sau de uzufruct

Poate exercita actiunea in revendicare, actiunile posesorii, negatorii, actiunea de granituire.

Obligatii:

De a nu face nimic de natura sa stinjeneasca pe uzufructuar in exercitarea dreptului sau

De a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii

Sa faca reparatii mari, capitale ale bunului.

Modurile de stingere a uzufructului

Moartea uzufructuarului

Expirarea termenului

Consolidarea(dobindirea dr de proprietate de catre uzufructuar)

Pieirea totala a bunului

Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau

Rezolutiunea sau anularea actului juridic

Abuzul de folosinta

Lichidarea uzufructuarului(pers juridica)

76.Determinai efectele specifice ale contractelor sinalagmatice. Definii rezoluiunea i rezilierea
(exemplificai).
efectele speciale ale contractelor sinalagmatice, principiul reciprocitii i interdependenei obligaiilor
prilor n contractele sinalagmatice, enunarea efectelor speciale ale contractelor sinalagmatice.
Trstura specific a contractelor sinalagmatice const n caracterul reciproc i interdependent al obligaiilor
asumate de prile contractante. Fiecare parte are, n acelai timp, fa de cealalt parte, dubla calitate de
debitor i creditor. Obligaia ce revine uneia din pri i are cauza juridic n obligaia corelativ a celeilalte
pri. De aceea, n contractele sinalagmatice, obligaiile celor dou pri, nu pot fi concepute una far
cealalt. Ele sunt interdependente.
Principiul reciprocitii i interdependenei obligaiilor n contractele sinalagmatice este prevzut expres de
Codul civil n definiia dat contractelor sinalagmatice: Contractul este sinalagmatic atunci cnd obligaiile
nscute din acesta sunt reciproce i interdependente. n caz contrar, contractul este unilateral chiar dac
executarea lui presupune obligaii n sarcina ambelor pri.

Rezolutiunea este o sanctiune a neexecutarii culpabile a uneia dintre obligatiile care-si servesc reciproc de
cauza, izvorata dintr-un contract sinalagmatic cu executare imediata, constand in desfiintarea retroactiva a
acestuia si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii sale, fie pe cale judiciara (rezolutiunea
judiciara), la cererea partii care si-a executat obligatia, fie pe cale conventionala, cand partiile stipuleaza de
comun acord desfiintarea contractului pentru neexecutare (rezolutiunea conventionala).
Rezolutiunea contractului este o sanctiune civila, garantie a respectari contractului, de natura a contribui la
executarea intocmai si cu buna-credinta, a obligatiilor contractuale.
O asemenea actiune va putea fi exercitata numai de partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat,
debitorul obligatiei neexecutate nu va putea solicita niciodata rezolutiunea.
Pentru admiterea actiunii avand ca obiect rezolutiunea unui contract se cer indeplinite urmatoarele conditii:
- una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale
- rezolutiunea poate avea loc numai pentru o parte a contractului, cu conditia ca executarea sa sa fie
divizibila.
- neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia
- o parte poate cere rezolutiunea contractului daca, inainte de scadenta, este evident ca cealalta parte nu-si
va executa obligatiile etc
Rezilierea:
Desfiintarea unui contract bilateral, cu executare succesiva in timp, ca urmare a neexecutarii culpabile a
obligatiiilor contractuale.
Rezilierea are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic, pentru cauza de neexecutare numai pentru
viitor. Prestatiile executate in trecut, fiind de regula ireversibile, raman definitiv executate.
Contractul de inchiriere, de exemplu, este un contract cu executie succesiva, in timp. Daca la un moment
dat una dintre parti nu-si mai executa obligatia, cealalta parte va putea cere rezilierea contractului.
Ca efect al rezilierii, efectele viitoare ale contractului inceteaza, fara insa ca aceasta sa aiba vreo influenta
asupra a tot ceea ce s-a executat pana atunci.
77.Enumerai i explicai drepturile i obligaiile uzufructuarului i ale nudului proprietar.
Drepturile si obligatiile uzufructuarului
Drepturi:

De a se folosi de bunul ori bunurile ce-i alcatuiesc obiectul dreptului sau in vederea satisfacerii
nevoilor sale personale

De a instraina fructele ce le percepe, prin cesiune unei alte persoane

Uzufructuarul poate constitui un drept de ipoteca

Pt apararea dreptului sau, uzufructuarul poate exercita actiunea confesorie si actiunile posesorii
Obligatii:

Sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile si sa constate starea in care se afla imobilele.

Inainte de a intra in posesia si folosinta bunului, uzufructuarul are indatorirea de a da o cautiune,

adica de a gasi o persoana care se obliga alaturi de el ca va respecta toate obligatiile privind folosinta
bunului si il va restitui la incetarea uzufructului

De a conserva substanta bunului, de a face cheltuieli de intretinere in buna stare a bunului si de a

respecta modul de folosinta a acestuia asa cum a fost stabilit de nudul proprietar, fara a schimba destinatia.

In cazul in care uzufructul este universal sau cu titlu universal, uzufructuarul are obligatia de a
suporta anumite contributii pt plata datoriilor cuprinse in patrimoniu

De a restitui nudului proprietar bunul in starea in care l-a primit.

Drepturile si obligatiile nudului proprietar
Drepturi:

Poate instraina bunul sau nuda proprietate si poate constitui asupra acesteia un drept real

Are dr la indemnizatia de asigurare in caz de distrugere sau pieire a bunului

Nudul proprietar e in drept sa ceara incetarea uzufructului

Sa-si insuseasca fructele naturale si industriale neculese de catre uzufructuar in momentul incetarii dr
sau de uzufruct

Poate exercita actiunea in revendicare, actiunile posesorii, negatorii, actiunea de granituire.

Obligatii:

De a nu face nimic de natura sa stinjeneasca pe uzufructuar in exercitarea dreptului sau

De a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii

Sa faca reparatii mari, capitale ale bunului.

78.Definii i analizai condiiile rspunderii juridice civile contractuale.

De a repara prejudiciul cauzat creditorului sau prin faptul neexecutrii - lato sensu (n sens larg) - a prestaiei
datorate se nelege executarea cu ntrziere, executarea necorespunztoare ori neexecutarea propriu-zis
sau parial. Deci, putem afirma c, rspunderea juridic contractual apare ca sanciune aplicat n cazul
neexecutrii obligaiilor contractuale, iar rspunderea juridic civil delictual, care apare n cazul comiterii
unui delict civil.formele rspunderii juridice civile contractuale sunt:repararea pagubelor;plata clauzei
penale.Repararea pagubelor reprezint o form general a rspunderii juridice civile. Aceasta rezult i din
legislaia n vigoare, art. 602 al Codului Civil al Republicii Moldova: n cazul n care debitorul nu-i poate
executa obligaia este inut s-l despgubeasc pe creditor.Noiunea de daune se utilizeaz n raporturile
delictuale, iar cele contractuale noiunile de: pagube, prejudiciu.Pentru a fi n prezena rspunderii civile
contractuale trebuie s fie ntrunite urmtoarele condiii cunoscute rspunderii civile:fapta ilicit, care const
n neexecutarea contractului;executarea necorespunztoare ori cu ntrziere a obligaiilor contractuale ce
revin debitorului;existena unui prejudiciu;existena raportului de cauzalitate dintre fapta ilicit i
prejudiciul;culpa, greeala sau vinovia debitorului.
79.Identificai deosebirile dintre diferitele forme a accesiunii mobiliare.
Accesiunea este incorporarea materiala unui lucru mai putin important cu un alt lucru mai important, fiecare
avind proprietari diferiti. Proprietarul lucrului mai important devine titular al bunului mai putin important,
adica dobindeste dr de proprietate asupra lucrului mai putin important. De regula, fostul proprietar al
bunului accesoriu are dr la o despagubire in baza principiului imbogatirii fara justa cauza. Sunt 3 cazuri de
accesiune mobiliara:
adjunctiunea consta in unirea a 2 bunuri mobile avind proprietari diferiti, desi formind un singur tot,
ele pot fi despartite, pastrindu-si fiecare substanta.
Specificatiunea consta in preluarea unei materii ce partine unei persoane de catre o alta persoana,
intr-un obiect cu totul nou.(manopera)
Confuziunea are loc in cazul in care 2 materii apartinind la 2 proprietari diferiti, sunt mastecate astfel
incit formeaza un obiect nou, fara ca materiile reunite sa mai poata fi identificate (amestecul a 2 lichide sau
topirea a 2 metale)
80.Definii i analizai consemnarea mod de stingere a obligaiei civile.
Obligaia debitorului poate fi stins prin consemnare. n conformitate cu articolul 645 CCRM, n cazul n
care creditorul este n ntrziere sau debitorul, din motive neimputabile lui, nu cunoate identitatea sau
domiciliul creditorului, debitorul poate depune banii, valorile mobiliare sau alte documente, precum si
bijuteriile, la o banc sau la notar. Dac bunurile care urmeaz s fie consemnate sunt depuse la oficiul
potal, ele se consider consemnate din momentul depunerii.
Consemnarea stinge obligaia debitorului chiar i n cazurile n care bunurile sau echivalentul lor nu mai pot
fi predate creditorului. Din momentul consemnrii, riscurile trec asupra creditorului, debitorul ne fiind
obligat s plteasc dobnd i penaliti ori s compenseze veniturile ratate.
Executarea simultan a obligaiilor duce la stingerea lor. Dac executarea obligaiei de ctre debitor este
condiionat de executarea simultana a unei obligaii de ctre creditor, debitorul este n drept s condiioneze
eliberarea bunurilor consemnate cu executarea obligaiei de ctre creditor. (Articolul 646 CCRM)
Debitorul este obligat s depun bunurile la locul executrii obligaiei. Dac a consemnat bunurile n alt loc,
debitorul este obligat sa repare prejudiciul cauzat astfel. Debitorul este obligat s-1 informeze imediat pe
creditor despre consemnare, cu excepia cazurilor cnd este n imposibilitate de a executa aceast obligaie.
Debitorul trebuie s repare prejudiciul cauzat creditorului prin neinformare despre consemnare.
Debitorul are dreptul s ceara restituirea bunului consemnat. Nu se permite restituirea bunului consemnat
daca:
a)
debitorul a renunat expres, n momentul consemnrii, la dreptul de restituire;
b)
creditorul a declarat instituiei la care sunt depuse bunurile c le primete;
c)
la instituia la care sunt depuse bunurile este prezentat o hotrre judectoreasc definitiv prin care
consemnarea este recunoscut legal;
d)
mpotriva debitorului a fost intentat un proces de insolvabilitate.

n cazul n care bunul consemnat se restituie debitorului, consemnarea se desfiineaz cu efect retroactiv (se
consider c nu a existat). Cheltuielile de consemnare sunt suportate de creditor, cu excepia cazurilor cnd
debitorul a preluat bunul consemnat.
La expirarea unui termen de 3 ani din momentul n care a aflat sau trebuia s afle despre consemnare,
creditorul pierde dreptul de a prelua bunul. n acest caz, debitorul are dreptul s cear bunul chiar dac a
renunat la dreptul respective
81.Definii i explicai modul de dobndire a dreptului de superficie.
E un drept dreal imobiliar de a folosi terenul in vederea edificarii si exploatarii unei constructii deasupra si
sub acest teren sau a exploatarii unei constructii existente. Deci, e un drept real imobiliar care consta in dr de
proprietate pe care il are o persoana numita superficiar, in vederea edificarii si exploatarii unei constructii ce
se afla pe suprafata unui teren ce apartine altei persoane si aupra caruia superficiarul are un drept de
folosinta.
Modul de dobindire:

Prin titlu

Prin uzucapiune

Prin lege.
Caractere:

Presupune existenta a 2 drepturi ce apartin unor persoane diferite

Drept real imobiliar

Drept perpetuu

Drept imprescriptibil, extinctiv.

Constituirea dreptului de superficie: prin act juridic, prin dispozitie legala. Trasaturi:

Este opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor imobile

Se constituie pe un termen de 99 ani, daca nu a fost stabilit alt termen

Nu poate fi limitat printr-o conventie suspensiva.

82.Definii i analizai mbogirea fr just cauz fapt juridic licit.
Prin imbogatirea fara justa cauza are loc marirea patrimoniului unei persoane prin micsorarea corelativa a
patrimoniului altei personae, fara ca pentru acesta sa existe un temei juridic. Astfel, acceptantul fara temei
legal sau contractual a dobandit ceva ca urmare a executarii unei prestatii de catre posesor sau a realizat in
alt mod economie din contul altuia, fiind obligat sa restituie. Conditiile pentru imbogatirea fara justa cauza
sad ea nastere raportului de obligatii: sa existe o imbogatire a acceptantului, sa existe micsorare de
patrimoniu; legatura cauzala sa existe; sa existe lipsa temeiului legal sau contractual etc,. Obligatia
acceptantului este de a restitui valoarea imbogatirii, de araspunde pentru toate lipsurile sau de teriorarile de
bunuri, de a repara prejudicial etc.
83.Definii reprezentarea n dreptul civil i clasificai reprezentarea dup diferite criterii.
Reprezentarea este un procedeu de tehnic-juridic prin care o persoan, numit reprezentant, ncheie acte
juridice cu terii n numele i n contul unei alte persoane, numit reprezentat Reprezentarea, ca operaiune
juridic, d natere la 3 categorii distincte de raporturi juridice:ntre reprezentant i reprezentat;ntre
reprezentant i ter;ntre reprezentat i ter;
In calitate de subiecte ale reprezentarii apar trei parti: 1. Reprezentatul poate avea calitatea orice persoana
care manifesta dorinta de a incredinta unei alte persoane savirsirea in numele sau a unor anumite acte
juridice, precum si persoana care, in virtutea unor circumstante are necesitatea de a fi reprezentata.
2. Reprezentantul persoana fizica sau juridical imputernicita sa faca in numele si din contul reprezentatului
anumite acte juridice.
3. Tertul in calitate de tert poate fi orice persoana fizica sau juridical, inclusive statul si unitatea
administrativ-teritoriala, in raport cu care drept rezultat al actiunilor reprezentantului nasc,modifica ori se
sting drepturi si obligatii ale reprezentatului.
Scopul reprezentarii consta in savirsirea unor acte juridice de catre o persoana in numele si in contul unei
alte persoane ei, fata ca aceasta din urma sa fie prezenta.
Categoriile reprezentrii.
Dup izvorul reprezentrii: 1. Reprezentarea legala
2. Reprezentarea conventional

3. Reprezentarea juridica are drept izvor hotarirea unei instante judecatoresti. Si

are o ramificatie a reprezentarii legale.
Dup ntinderea puterii de a reprezenta: 1. Reprezentarea generala numita si reprezentare totala este
aceea in care reprezentantul poate face orice act juridic in numele reprezentatului.
2. Reprezentarea speciala numita si reprezentare partial, este aceea in care
reprezentantul poate face un anumit act juridic sau citeva acte juridice.
84.Artai obiectul dreptului de uzufruct i analizai modurile de stingerea a uzufructului.
Obiectul dr de uzufruct
Orice fel de bunuri neconsumptibile care se afla in circuitul civil mobil sau imobil, corporal sau incorporal,
inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. Regula este ca uzufructul are ca obiect bunuri neconsumptibile, pt
ca uzufructuarul are obligatia de a conserva substanta lucrului si de a restitui lucrul proprietarului la
expirarea termenului.
Modurile de stingere a uzufructului

Moartea uzufructuarului

Expirarea termenului

Consolidarea(dobindirea dr de proprietate de catre uzufructuar)

Pieirea totala a bunului

Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau

Rezolutiunea sau anularea actului juridic

Abuzul de folosinta

Lichidarea uzufructuarului(pers juridica)

85.
Definii i clasificai mijloacele de stingere a obligaiilor civile.
Prin stingerea obligaiilor, nceteaz raporturile juridice dintre pri n partea ce se refer la obligaia stins.
STINGEREA OBLIGATIILOR CIVILE- reprezinta incetarea raporturilor juridice,dintre subiectele acestora
care pierd dr si obligatiile subiective ce rezulta din continutulraportului juridic obligational. Creditorul nu
are dr sa prezinte debitorului oarecare creante bazinduse pe aceasta obligatie, iar deb nu mai este tinut sa
plateasca dobinda si penalitatilesau sa repare prejudiciul cauzat.Modurile de stingere a obligatiilor sunt
reglementate de art 651- 665 si sunt urmatoarele: _ Executarea; _ Consemnarea; _ Compensarea; _
Confuziunea; _ Remiterea de datorie; _ Novatia; _ Imposibilitatea fortuita de executare; _ Decesul persoanei
fizice/ lichidarea pers juridice
Executarea stinge obligaia numai n cazul n care este efectuat n modul corespunztor.Obligaia se stinge
i n cazul n care creditorul accept o alt executare n locul celei datorate (darea n plat). n acest caz,
debitorul rspunde pentru viciile prestaiei conform regulilor privind rspunderea vnztorului.Dac accept
executarea obligaiei, sarcina de a demonstra neexecutarea revine creditorului.
Consemnarea. n cazul n care creditorul este n ntrziere sau debitorul, din motive neimputabile lui, nu
cunoate identitatea sau domiciliul creditorului, debitorul poate depune banii, valorile mobiliare sau alte
documente, precum i bijuteriile, la o banc sau la notar. Valuta strin poate fi depus n vederea stingerii
obligaiei prin consemnare numai n cazul n care legea permite primirea/efectuarea plilor i transferurilor
n valut strin pe teritoriul Republicii Moldova n privina obligaiei n cauz.Dac bunurile care urmeaz
s fie consemnate snt depuse la oficiul potal, ele se consider consemnate din momentul depunerii.
Consemnarea stinge obligaia debitorului chiar i n cazurile n care bunurile sau echivalentul lor nu mai pot
fi predate creditorului.
Din momentul consemnrii, riscurile trec asupra creditorului, debitorul nefiind obligat s plteasc dobnd
i penaliti ori s compenseze veniturile ratate.
Compensarea este stingerea reciproc a unei obligaii i a unei creane opuse, certe, lichide, de aceeai
natur i exigibile.Termenul de graie acordat pentru plata unei creane nu mpiedic
compensarea.Compensarea este posibil i atunci cnd creanele nu snt scadente, dar titularii lor consimt.
Confuziunea. Obligaia se stinge n cazul n care o singur persoan ntrunete calitatea de creditor i cea de
debitor (confuziunea). n unele cazuri, dac confuziunea nceteaz s existe, efectele ei nceteaz de
asemenea.
Remiterea de datorie

(1) Obligaia se stinge dac creditorul, n baza unei nelegeri cu debitorul, l elibereaz pe acesta de
executarea obligaiei (remiterea de datorie). Remiterea de datorie este total dac nu a fost stipulat expres c
este parial.
(2) Obligaia se stinge, de asemenea, printr-un contract n care creditorul recunoate c obligaia nu exist.
(3) Remiterea de datorie fa de debitorul principal are efecte i fa de garani.
(4) Renunarea de ctre creditor la un mijloc de garanie nu permite a se prezuma c a renunat la creana
garantat.
(5) Remiterea de datorie fa de un garant are efecte i fa de ceilali garani.
(6) Este interzis remiterea de datorie dac remiterea ncalc drepturile de crean ale terilor fa de
creditor.
Novaia
(1) Obligaia se stinge n baza nelegerii dintre pri de a o nlocui cu o alt obligaie (novaie), cu
excepia valorilor mobiliare.
Imposibilitatea fortuit de executare
(1) Obligaia se stinge prin imposibilitatea executrii dac imposibilitatea se datoreaz unei mprejurri
pentru care debitorul nu rspunde.
(2) Sarcina de a dovedi imposibilitatea executrii obligaiei revine debitorului.
(3) Debitorul care este n imposibilitatea de a-i executa obligaia nu poate pretinde executarea unei
obligaii corelative de ctre creditor, iar dac aceasta este executat, trebuie s restituie tot ceea ce a primit,
cu excepia cazului n care debitorul demonstreaz c imposibilitatea executrii a aprut din vina
creditorului.
Decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei juridice
(1) Obligaia se stinge prin decesul debitorului dac executarea ei este imposibil fr participarea
personal a acestuia sau dac este legat n alt mod de persoana debitorului.
(2) Obligaia se stinge prin decesul creditorului dac executarea i este destinat personal sau dac este
legat n alt mod de persoana creditorului.
(3) Obligaia se stinge prin lichidarea persoanei juridice (debitor sau creditor), cu excepia cazurilor n
care obligaia sau creana persoanei juridice lichidate se transmite prin lege unor alte persoane.
86.Definirea nulitii actului juridic civil. Explicai regimul juridic al nulitii relative.
Nulitatea este o sanciune civil care desfiineaz actul juridic n cazul n care acesta a fost ncheiat cu
nerespectarea condiiilor de validitate cerute de lege. Actul juridic sancionat cu nulitate este lipsit de efecte
juridice. Dei actul exist n mod material, nu produce efecte juridice.
Nulitatea relativ este o sanciune aplicat unui act juridic ntocmit cu nerespectarea unei norme juridice
care ocrotete un interes particular, individual, stabilit n favoarea unei anumite persoane. Nulitatea
relativ nu poate fi propus dect de ctre persoanele artate limitativ de lege.
Regulile cu caracter general referitoare la nulitatea relativ au fost inserate pentru prima dat n Codul civil
n vigoare, care denumete actul juridic lovit de nulitate relativ act juridic anulabil.
Nulitii relative i sunt caracteristice urmtoarele trsturi:
a) Nulitatea relativ poate fi invocat doar de ctre un cerc restrns de persoane (spre deosebire de cea
absolut, care poate fi invocat de orice persoan interesat), numrul acestora fiind expres i exhaustiv
determinat de lege.
O alt categorie de persoane ndreptite s invoce nulitatea relativ sunt succesorii i reprezentantul legal al
prii care a ncheiat actul juridic civil. Dac succesorii se raporteaz att la persoanele fizice, ct i la cele
juridice, reprezentantul legal se raporteaz doar la persoana fizic. Reprezentanii legali ai persoanei fizice
sunt prinii sau adoptatorii, n cazul minorilor, i tutorii n cazul persoanei lipsite de capacitate de exerciiu.
A treia grup de persoane care au dreptul s invoce nulitatea relativ sunt creditorii chirografari ai prii
ocrotite pe calea aciunii oblice. Chirografar este creditorul a crui crean nu este garantat prin garanii
personale (fideiusiunea) sau prin garanii reale (gajul), ci numai prin dreptul de gaj general asupra
patrimoniului debitorului. Aceste persoane cer nulitatea actului juridic naintnd o aciune, care n dreptul
civil poart denumirea de aciune paulian. Aciunea paulian se definete ca aciune civil prin care
creditorul poate cere declararea nulitii actelor juridice fcute n frauda drepturilor sale de ctre debitor.
Aciunea oblic i aciunea paulian vor fi analizate n cadrul teoriei generale a obligaiilor.
b) Nulitatea relativ poate fi acoperit prin confirmarea actului. n acest sens se prevede c nulitatea relativ
poate fi acoperit prin voina expres sau tacit a persoanei n al crei interes este stabilit nulitatea.

Confirmarea actului are un efect retroactiv, ceea ce nsemn c ea, pe de o parte, stinge nulitatea din trecut,
iar pe de alta, face ca actul juridic lovit de nulitate relativ s fie valabil chiar din momentul ncheierii i nu
din momentul confirmrii.
c) Nulitatea relativ poate fi invocat doar nuntrul termenului de prescripie. Termenul de prescripie
general este stipulat in CC i este de 3 ani. In CC sunt indicate termenele de prescripie speciale aferente
nulitii actului juridic civil, ndeosebi nulitii relative, care este de 6 luni.
87.Definii i clasificai servituile. Explicai caracterele juridice ale dreptului de servitute.
Dreptul de servitute e un drept real in temeiul caruia titularul dr de proprietate asupra unui imobil
beneficiaza de avantaje economice aduse fondului sau numit fond dominant ca urmare a unei sarcini impuse
unui alt fond denumit fond aservit ce apartine in proprietatea altei persoane.
Caractere juridice:

E un drept real imobiliar

Presupune existenta a doua fonduri: fond dominant si aservit

Are ca efect ingradirea si restringerea dr de proprietate asupra fondului aservit

E un dr perpetuu

E indivizibila
Clasificarea servitutiilor

Servitutii aparente, neaparente

Continue, necontinue

Pozitive, negative

Naturale, legale si conventionale

Constituirea servitutiilor conform Codului civil
Servitutea poate fi constituita prin destinatia stabilita de proprietar, prin acte juridice ori prin uzucapiune.
Actul juridic prin care se constituie servitutea se incheie in forma autentica. Servitutea constituita prin acte
juridice este opozabila dupa inscriere in registrul bunurilor imobile.
Servitutea prin destinatia stabilita de proprietar este constatata printr-un inscris al proprietarului de teren care
in vederea unei eventuale parcelari, instituie imediat natura, scopul si situatia servitutii unei parti din teren in
favoarea altor parti.
Servitutile continue si aparente precum si cele neaparente si pozitive, se pot dobindi prin uzucapiune, in
conditiile legii. Actele materiale corespunzatoare unor servituti necontinue sunt prezumate a fi exercitate cu
simpla ingaduinta a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie
dovedind contrariul. Servitutile neaparente si negative nu se pot dobindi prin uzucapiune.
Clasificarea dupa modul de constituire :

Servituti naturale: de scurgere a apelor; servitutea izvoarelor; granituirea; ingradirea proprietatii

Servituti legale: privind distanta plantatiilor; privind distanta si lucrarile intermediare; servitutea de
vedere; servitutea privind picatura stresinilor

Servituti stabilite prin fapta omului: prin titluri; prin uzucapiune; prin destinatia proprietarului.
88.Definii i analizai dreptul de retenie mod de garantare a executrii obligaiei civile.
Dreptul de retenie este acel drept real care confer creditorului, n acelai timp debitor al obligaiei de
restituire sau de predare al bunului altuia, posibilitatea de a reine acel bun n stpnirea sa i de a refuza
restituirea lui pn cnd debitorul su, creditor al lucrului, va plti datoria ce s-a nscut n sarcina lui n
legtur cu lucrul respectiv. De obicei creana retentorului const n sumele cheltuite cu pstrarea,
ntreinerea ori cu mbuntirile aduse lucrului
Dreptul de retenie poate fi invocat dac exist o stare de drept, precum o conexiune, o legtur ntre lucrul
reinut i datoria pe care deintorul lucrului o pretinde de la creditorul restituirii, legtur care s apare ca
un debitum cum re iunctum. O asemenea legtur izvorte de regul dintr-un contract (de depozit) dar
lagtura contractual preexistent nu este obligatorie. Dreptul de retenie al deintorului se poate ntemeia i
pe o stare de fapt (stricto sensu), de exemplu, posesorul chiar de rea credin, al unui bun imobil revendicat
care poate reine imobilul pn la restituirea cheltuielilor fcute cu bunul, potrivit legii
Pentru acordarea dreptului de retenie se cer ntrunite urmtoarele condiii:
a)
creana retentorului s fie cert, lichid i exigibil;
b)
dreptul de retenie s fie invocat fa de proprietarul exclusiv i actual al bunului respectiv;

c)
ntre lucrul i crean s existe o conexiune. Adic datoria s aib legtur cu lucrul, deci s fie un
debitum cum re iunctum. Conexitatea poate fi contractual (depozit) sau
extracontractual (accesiune).
Att din definiie, ct i din elementele prezentate se pot face urmtoarele aprecieri:
dreptul de retenie este un drept real de garanie;
el poate contitui o excepie de nendeplinire a contractului i un mijloc de aprare a celui ce a fcut
cheltuielile pentru ntreinerea, conservarea i mbuntirile unui bun;
principiul reteniei nu este formulat expres de lege, el rezult indirect din unele texte care-i consacr
o serie de aplicaii i este ntrit de practica judectoreasc;
bunul reinut trebuie s fie proprietatea exclusiv a celui ce este debitorul deintorului pentru
cheltuielile fcute de acesta n legtur cu bunul respective
89. Definii termenle n dreptul civil i explicai nsemntatea lor. Clasifica i termenle de prescrip ie
extinctiv.
Dupa caracterul sau generic termenul in drept civil interval de timp, instituit prin lege, hotarire
judecatoreasca sau acordul partilor, survenirea sau scurgerea caruia duce la aparitia, modificarea sau
stingerea raporturilor patrimoniale (raporturi ce apar in legatura cu patrimoniul o totalitate de bunuri
materiale ce au o forma economica) sau a celor personale nepatrimoniale legate de cele patrimoniale, cit si
unele cazuri ale celor nelegate de cele patrimoniale.
Este obisnuit de deosebit urmatoarele tipuri de termene in dreptul civil: imperative si dispozitive;
determinabile si nedeterminabile; termene de aparitie, de realizarare, de existenta a drepturilor civile;
precluzive; de garantie; termene de valabilitate si de utilizare; termenele executarii obligatiilor; termenele de
aparare a drepturilor civile (termeni de pretentie si de prescriptie extinctiva); termene normative; termenele
stabilite prin acordul partilor sau de catre instanta de judecata (sau alt organ jurisdictional); determinat in
dependenta de o data calendaristica, dupao perioada de timp sau precizarea unui fapt care trebuie sa se
produca numaidecit; termene generale si speciale; de inceput si de sfirsit; determinate ca intervale de timp
si moment de timp.
Termenele de exercitare a drepturilor civile si de executare a obligatiilor este cel inauntru caruia subiectul
imputernicit este in drept(iar in uneme cazuri chear obligat) sa realizeze singur(sau prin reprezentant) dreptul
care ii apartine ori sa ceara persoanei obligate savirsirea unor anumite actiuni pentru realizarea dreptului sau.
Termenele de perimare Caracteristica acestui termen este faptul ca in iteriorul lui titularul este obligat sa-si
exercite dreptul.Termenul de perimare numit si termenul de decadere are ca efect pierderea dreptului
subiectiv si nu poate fi suspendat sau intrerupt si este incompatibil cu notiunea de repunere in termen
Termenele de garanie - perioad de timp, prescris sau declarat, care curge de la data achiziionrii
produsului, serviciului i n cadrul creia produsul, serviciul trebuie s-i pstreze caracteristicile prescrise
sau declarate, iar productorul, vnztorul, prestatorul i asum responsabilitatea remedierii sau nlocuirii pe
cheltuiala sa a produsului, serviciului necorespunztor dac deficienele nu snt imputabile consumatorului.
Pentru producia alcoolic, termen de garanie constituie perioada de timp, stabilit de productor n
documentele normative, care curge de la data mbutelierii i n cadrul creia produsul achiziionat trebuie si pstreze caracteristicile prescrise sau declarate; Prin termen de garantie se intelege termenul inauntrul
caruia debitorul poarta raspundere pentru calitatea bunului.
Termenele de prezentare a reclamaiilor se intelege termenul inauntrul caruia persoana trebuie, pina la
sesizarea instantei de judecata,sa prezinte pretentiile persoanei obligate,pentru rezolvarea litigiului, Scopul
acestui termen este de a asigura exercitarea benevola a drepturilor civile,si un asemenea termen este
prevazut in art. 14 din Legea contenciosului administrativ.
Termenele de executarea a obligaiilor - Este limita de timp in cadrul careia creditorul si debitorul trebuie sa
savirseasca actiunile ce constituie continutul drepturilor si obligatiilor acestora. Dupa natura sa juridica,
termenele de executare a obligatiilor stabilite cel mai des prin acordul partilor intervale de timp indreptate
spre incetarea obligatiilor existente. Termenele de executare a obligatiilor se determina, in primul rind, in
functie de specificul fiecarui tip de obligatii.
Termenele de aprare a drepturilor civile - intervale de timp, inauntrul carora persoanele abilitate sint in
drept sa se adresese la delicvent, in instanta de judecata sau alt organ jurisdictional cu pretentia despre
apararea sau executarea silita a dreptului incalcat sau interesului contestat. La termenele de aparare a
drepturilor civile se refera termenele de inaintare a pretentiilor si termenele de prescriptie extinctiva.

Categoriile termenelor de prescripie extinctiv 1. Termenul general n interiorul cruia persoana poate
s-i apere, pe calea intentrii unei aciuni n instan de judecat dreptul nclcat este de 3 ani. Termenul
general de prescriptive este termenul care se aplica ori de cite ori suntem in domeniul de aplicare a
prescriptiei extinctive si nu exista un termen special.In concluzie putem spune ca termenele de prescriptive
generale se aplica la toate raporturile juridice, cu exceptia raporturilor asupra caroca nu se extinde
prescriptia si a raporturilor pentru care sunt prevazute termenele de prescriptive special.
2. Termenul special este termenul care se aplica anumitor categorii de raporturi juridice,prevazute expres de
lege.Termenele special pot fi de o durata mai mica de 3 ani sau una mai mare de 3 ani. Se prescriu n termen
de 6 luni aciunile privind: a) ncasarea penalitii; b) viciile ascunse ale bunului vndut; c) viciile lucrrilor
executate n baza contractului de deservire curent a persoanelor; d) litighiile ce izvorsc din contrcatul de
transport
90.Definii gajul i indicai obiectul gajului i temeiurile de apariie.
Gajul este un drept real n virtutea cruia, creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanelor
sale cu preferin fa de ceilali creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse n gaj n cazul n
care debitorul (debitorul gajist) nu execut obligaia garantat prin gaj.
Astfel, dreptul real este acel drept subiectiv, n virtutea cruia titularul su poate s-i exercite atributele
asupra unui bun determinat, n mod direct i nemijlocit, fr a fi necesar intervenia altei persoane
Obiect al raportului juridic de gaj (bun gajat) poate fi orice bun corporal sau incorporal, inclusiv o
universalitate de bunuri, titluri de valoare i drepturi confirmate prin certificate de aciuni sau certificate de
obligaiuni care se afl n circuitul civil. Obiect al gajului poate fi orice bun, mobil sau imobil, consumptibil
sau neconsumptibil, determinat individual sau generic. Nu pot constitui obiect al gajului bunuri retrase din
circuitul civil, bunurile inalienabile (de exemplu, bunurile domeniului public) sau insesizabile.
Temeiurile de apariie a raportului juridic de gaj sunt legea sau contractul. Gajul constituit n baza legii se
numete gaj legal, iar cel constituit n baza contractului se numete gaj convenional.
91.Definii i analizai actului juridic civil unilateral izvor de obligaii civile.
Unilateral este actul juridic care reprezint manifestarea voinei unei singure pri (art. 196 alin.(l)), cum ar
fi testamentul, acceptarea motenirii, eliberarea procurii etc. ntr-un act juridic unilateral, voina poate fi
exprimat i de mai multe persoane. De exemplu, procura pentru vinderea automobilului poate fi eliberat
de civa coproprietari, dar acetia, n cazul dat, sunt constituii ca o parte n actul juridic
92.Explicai exercitarea dreptului de servitute i modurile de stingere a dreptului de servitute.
Dreptul de servitute e un drept real in temeiul caruia titularul dr de proprietate asupra unui imobil
beneficiaza de avantaje economice aduse fondului sau numit fond dominant ca urmare a unei sarcini impuse
unui alt fond denumit fond aservit ce apartine in proprietatea altei persoane.
Exercitarea dreptului de servitute
Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit consta in obligatia proprietarului de apermite
efectuarea anumitor actiuni pe terenul sau, deasupra acestuia sau sub pamint. Servitutea poate consta si din
obligatia proprietarului de a se abtine de la anumite actiuni in favoarea proprietarului terenului dominant.
Pt servitutile naturale si legale, insasi legea determina intinderea si cuprinsul drepturilor si obligatiilor ce
rezulta din dr de servitute.
Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant:

De a face toate lucrarile necesare pt conservarea si exercitarea servitutii, lucrarile respective se vor
face pe cheltuiala sa

De a nu face lucrari care ar atenta schimbari impotrivitoare pt fondul aservit

Drepturile si oblig proprietarului fondului aservit:

Proprietarul aservit are obligatia de aface unele cheltuieli pt folosirea si pastrarea servitutii

El nu poate face nimic pt a scadea sau ingreuna intrebuintarea servitutii.

El nu poate face nimic pt a scadea sau ingreuna intrebuintarea servitutii.

Modurile de stingere a dr de servitute
Dr de servitute se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile in caz de:

Consolidare, cind ambele terenuri ajung sa aiba acelasi proprietar

Renuntare a proprietarului terenului dominant

Expirare a termenului


Rascumparare

Imposibilitate de exercitare

Neuz pt o perioada de 10 ani

Disparitie a oricarei utilitati a lor

Expropriere a terenului aservit daca servitutea este contrara utilitatii publice careia ii va fi afectat
bunul expropriat.
93.Analizai stingerea obligaiei civile prin compensare.
Compensaia (compensation) duce la stingerea reciproc a unei obligaii / creane opuse, certe, de aceeai
natur i exigibile. Compensaia este posibil i n cazul cnd creanele nu snt scadente, dac titularii lor
consimt. Dac creanele supuse compensrii nu snt echivalente, se stinge numai creana acoperit integral.
Prin compensaie nceteaz obligaiile ce au ca obiect bunuri fungibile. n practic acest mod de ncetare a
obligaiilor se aplic la obligaiile bneti, n special la operaiunile bancare. Compensarea contribuie la
sporirea procesului de circulaie a capitalului. n dreptul francez pentru compensaie nu se cere cererea
prilor.
94.
Explicai forma jurisdicional de aprare a drepturilor civile.
Forma jurisdicional de aprare a drepturilor civileFiecare metod de aprare poate fi folosit ntr-o ordine
procesual i procedural anumit. Aceast ordine i reprezint forma de aprare a drepturilor civile. Potrivit
opiniei lui S. Baie i N. Roca acestea se numesc mijloace de aprare a drepturilor civile prin care se neleg
mijloacele prin care titularul dreptului subiectiv civil tinde s nlture atingerile aduse acestui drept, apelnd,
dup caz la organele competente.
Exist forme de aprare judiciare i extrajudiciare. Totusi principalul mijloc de aparare a drepturilor civile
este actiunea in justitie, care insoteste aceste drepturi si care permite titularului sa faca apel la organele
statului pentru a fi restabilit in drepturi. Forma judiciar de aprare similar celor extrajudiciare presupun
intervenia unui ter n conflictele dintre prile litigioase. Prima form de aprare, cea judiciar, atunci cnd
titularul unui drept pretins nclcat dac nu se mpac cu partea advers i-i dorete aprarea poate merge n
instana de judecat.
Drepturile subeictive pot fi aparate si pe cale administrative. Apararea dr. civile pe cale administrative nu
este caracteristica dreptului civil, de aceea face exceptie de la regula generala conform careia dr. civile se
apara pe cale juridica. Apararea dr. pe cale administrative se caracterizeaza prin faptul ca pina la adresarea in
instant de judecata urmeaza sa fie sesizat organul care a emis actul administrative ce duce atingere
drepturilor subiective civile.
95.
Explicai exercitarea dreptului de superficie i stingerea acestui drept real.
E un drept dreal imobiliar de a folosi terenul in vederea edificarii si exploatarii unei constructii deasupra si
sub acest teren sau a exploatarii unei constructii existente. Deci, e un drept real imobiliar care consta in dr de
proprietate pe care il are o persoana numita superficiar, in vederea edificarii si exploatarii unei constructii ce
se afla pe suprafata unui teren ce apartine altei persoane si aupra caruia superficiarul are un drept de
folosinta.
Drepturile si obligatiile proprietarului terenului si ale superficiarului:

Proprietarul terenului exercita asupra bunului sau toate atributele ce alc continutul juridic al dreptului
de proprietate

El are dr de a pretinde plata unei indemnizatii pt folosinta terenului, daca dr de superficie s-a
constituit cu titlu oneros, insa are obligatia de a respecta si garanta superficiarului dr de folosinta asupra
terenului pe care acesta a ridicat constructia.

Superficiarul exercita asupra constructiilor atributele corespunzatoare dr de proprietate

El are drept de folosinta asupra terenului

E dator sa respecte conditiile stabilite prin actul de constituire a dr de superficie, sa plateasca

proprietarului terenului sumele de bani convenite si sa nu schimbe destinatia economica a terenului.
Stingerea dr de superficie:

Prin conventie, succesiune, uzucapiune

Confuziune

La expirarea termenului

Prin desfiintarea constructiei, plantatiei, lucrarii.

96.Analizai modul de stingere a obligaiilor civile n temeiul decesului persoanei fizice i a lichidrii
persaonei juridice.
Obligatia se stinge prin decesul debitorului, daca executarea ei este imposibila fara participarea personala a
acestuia sau daca este legata in alt mod de persoana debitorului. Obligatia se stinge prin decesul creditorului
daca executarea i este destinata personal sau daca este legata de persoana acestuia. Regula generala daca
obligatia nu este legata de persoana personal atunci ea trece la succesori.
Obligatia se stinge prin lichidarea persoanei juridce cu exceptia cazurilor in care obligatia sau creanta
persoanei juridice lichidate se transmite prin lege unor alte personae.
97.
Explicai activitatea n numele altei persoane fr mputerniciri sau cu depirea
mputernicirilor.
Actul juridic incheiat fara imputerniciri de reprezentrare sau cu depasirea acestora in mod obisnuirt daca o
pers incheie acte juridice in numele si pe seama altei personae dar ii lipseste imputernicirea in acest sens
depaseste limitele ei actele respective nu produc efecte fata de reprezentant. In acest sens daca o presoana
incheie un act jurid in numele altei pers fara imputernicire pentru reprezentare actul juridic produce efecte
pentru reprezentant numai in cazul in carfer aacesta il confirma ulterior. Depasirea limitelor imputenicirilor
se poate manifesta in privinta naturii juridice a actului incheiat, in privinta alegerii persoanelor cu care
reprezaentantul contracteaza in cazul in care cercul acestora este strict determinat. Actul juridic incheiat de
reprezentant cu depasirea imputernicirii sau in lipsa lor nu va produce efecte fata de persoana in numele sip
e seama caeruia a fost savirsit decit daca aceasta din urma il va confirma ulterior. Confirmarea e un act
unilateral si produce efecte prin simpla manifestrae de vionta a reprezentantului. Confirmarea poate fi
expresa sau tacita.
98.
Analizai constituirea servituii potrivit Codului Civil al Republicii Moldova.
Constituirea servitutiilor conform Codului civil
Servitutea poate fi constituita prin destinatia stabilita de proprietar, prin acte juridice ori prin uzucapiune.
Actul juridic prin care se constituie servitutea se incheie in forma autentica. Servitutea constituita prin acte
juridice este opozabila dupa inscriere in registrul bunurilor imobile.
Servitutea prin destinatia stabilita de proprietar este constatata printr-un inscris al proprietarului de teren care
in vederea unei eventuale parcelari, instituie imediat natura, scopul si situatia servitutii unei parti din teren in
favoarea altor parti.
Servitutile continue si aparente precum si cele neaparente si pozitive, se pot dobindi prin uzucapiune, in
conditiile legii. Actele materiale corespunzatoare unor servituti necontinue sunt prezumate a fi exercitate cu
simpla ingaduinta a proprietarului terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie
dovedind contrariul. Servitutile neaparente si negative nu se pot dobindi prin uzucapiune.
Clasificarea dupa modul de constituire :

Servituti naturale: de scurgere a apelor; servitutea izvoarelor; granituirea; ingradirea proprietatii

Servituti legale: privind distanta plantatiilor; privind distanta si lucrarile intermediare; servitutea de
vedere; servitutea privind picatura stresinilor

Servituti stabilite prin fapta omului: prin titluri; prin uzucapiune; prin destinatia proprietarului.
99.
Definii i argumentai importana, natura juridic i domeniul de aplicare a prescripiei
extinctive.
Noiunea, nsemntatea i natura juridic a prescripiei extinctive. Este pierderea dreptului de a obtine o
hotarire judecatoreasca in temeiul careia sa se poata proceda la executarea silita a obligatiilor in urma
neexecutarii actiunii in justitie in intervalul prevazut de lege. In literature juridical prescriptia extinctive a
fost definite ca fiind acel mod de transformare a continutului raportului juridic civil constind in stingerea
dreptuluyi de realizarea silita a obligatiei civile corelative din cauza neexercitarii lui in termenul stabilit de
lege.
Domeniul de aplicare a prescripiei extinctive. il constituie sfera de actiune a acesteia, adica aria cimpului
drepturilor subiective civile care cad sub incidenta normelor ce reglementeaza aceasta materie. Prin
domeniul de prescripiei extinctive se intelege totalitatea drepturilor subiective civile ale caror actiuni, care
le apara, sunt supuse acestei institutii juridice. Cu alte cuvinte, pentru a stabili domeniul de aplicare al

prescriptiei extinctive, vor trebui decelate drepturile subiective civile ale caror actiuni cad sub incidenta
prescriptiei, separindu-le de drepturile subiective ale caror actiuni sunt imprescriptibile.
Determinarea domeniului de aplicare a prescripiei extinctive inseamna stabilirea actiunilor civile care
ocrotesc dr. subiective:
Prescripia extinctiv i drepturile de crean. fie ca se intemeiaza pe un contract civil sau pe un fapt
juridic,licit sau illicit,sau ocrotite prin actiuni personale sau actiuni in pretentii purtind denumiri diferite in
functie de izvorul raportului juridic ca: actiune pentru plata pretului, actiune in reziliere, in rezolutie s.a.
Prescripia extinctiv i drepturile reale. sunt protejate prin actiuni reale imobiliare ca: actiune in
revendicare, actiune confesorie, actiune negatorie, actiune posesorie (generala, speciala).
Domeniul prescripiei extinctive n cadrul drepturilor nepatrimoniale. sunt insotite de actiuni
corespunzatoare acestor drepturi care au ca scop restabilirea dreptului incalcat, cum sunt: actiuni pentru
anumare,modificare rexctificare sau completare a actelor de stare civila si a mentiunilor, actiunea in anularea
casatoriei, in stabilirea paternitatii etc.
100. Analizai dobndirea dreptului de proprietate asupra comorii.
(1) Comoar este orice bun mobil ascuns sau ngropat, chiar involuntar, al crui proprietar nu poate fi
identificat sau a pierdut, n condiiile legii, dreptul de proprietate.
(2) n cazul n care ntr-un bun imobil, se descoper o comoar, ea aparine pe jumtate proprietarului
bunului imobil n care a fost descoperit i pe jumtate descoperitorului dac ei nu convin altfel. Acestuia
din urm nu i se cuvine ns nimic dac a ptruns n bunul imobil ori a cutat n el fr consimmntul
proprietarului sau al posesorului. Consimmntul proprietarului sau al posesorului se prezum pn la proba
contrar.
(3) n cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei
sau culturii, acesta este transmis n proprietatea statului. Proprietarul bunului imobil n care a fost
descoperit comoara, precum i descoperitorul au dreptul de a primi o recompens n proporie de 50% din
preul comorii. Recompensa se mparte egal ntre proprietarul bunului imobil n care a fost descoperit
comoara i descoperitor dac acordul dintre ei nu prevede altfel. Recompensa se pltete n ntregime
proprietarului dac descoperitorul a ptruns n bunul imobil ori a cutat n el fr consimmntul
proprietarului sau al posesorului.
(4) Dispoziiile prezentului articol nu se aplic persoanelor care au efectuat, n interesul unor teri,
inclusiv n cadrul exercitrii obligaiilor de serviciu, cercetri arheologice, cutri n urma crora a fost
descoperit comoara.
101. Explicai dreptul la aciune i nceputul cursului prescripiei extinctive.
Termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune. Dreptul la actiune
se naste la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului. Daca legea prevede
altfel, prescriptia incepe sa curga de la data cind obligatia devine exigibila, iar in cazul obligatiei de a nu
face, de la data incalcarii acesteia. In cazul in care dreptul subiectiv este afectat de un termen suspensiv sau
de o conditie suspensiva, termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga de la data implinirii termenului
ori a realizarii conditiei. In raporturile juridice in care nu este stipulat termenul executarii obligatiei sau in
care executarea poate fi ceruta oricind, termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga de la data cind
debitorul trebuie sa execute obligatia. In actiunile privind raspunderea delictuala, termenul de prescriptie
extinctiva incepe sa curga de la data cind pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care
raspunde de ea. Termenul de prescriptie extinctiva in cazul actiunii in anulare a unui act juridic pentru
violenta incepe sa curga de la data la care a incetat violenta. In celelalte cazuri de anulare, termenul de
prescriptie extinctiva incepe sa curga de la data la care cel indreptatit, reprezentantul sau legal sau persoana
chemata de lege sa-i incuviinteze actele a cunoscut temeiul anularii. In cazul obligatiilor regresive, termenul
de prescriptie extinctiva incepe sa curga de la data cind trebuia executata obligatia principala.etc.
102. Analizai dobndirea dreptului de proprietate asupra bunului gsit.
Dac proprietarul sau o alt persoan ndreptit nu pretinde, n termen de 6 luni, transmiterea bunului
gsit, acesta este remis, n baza unui proces-verbal, celui care l-a gsit. Procesul-verbal reprezint pentru
acesta din urm titlu de proprietate, opozabil i fostului proprietar.
Dac persoana care a gsit bunul renun la drepturile sale, acesta trece n proprietatea statului.

Dac, n conformitate cu prezentul articol, s-a dobndit dreptul de proprietate asupra unui animal, fostul
proprietar poate, n cazul n care se va constata existena unei afeciuni n privina sa din partea animalului
sau comportamentul crud al noului proprietar fa de animal, s cear restituirea acestuia.
103. Explicai calcularea termenelor n dreptul civil. Analizai aplicarea prescripiei extinctive.
Indiferent de temeiul aparitiei, termenul se calculeaza dupa regulile stipulate in prezentul articol. Prin
jumtate de an ori semestru se neleg 6 lunim prin semestru 3 luni, prin jumtate de lun 15 zile, prin
decad 10 zile. Dac termenul este stipulat printr-o perioad i o fraciune din aceast perioad, fraciunea
se calculeaz la urm. n cazul n care este indicat nceputul, mijlocul sau sfritul lunii, se are n vedere
data de nti, de cincisprezece sau respectiv ultima zi a lunii. Dac termenele de un an i de o lun se
calculeaz fr a se ine cont de curgerea lui nentrerupt, se consider c luna are 30 zile i anul 365 zile.
Domeniul de aplicare a prescripiei extinctive. il constituie sfera de actiune a acesteia, adica aria cimpului
drepturilor subiective civile care cad sub incidenta normelor ce reglementeaza aceasta materie. Prin
domeniul de prescripiei extinctive se intelege totalitatea drepturilor subiective civile ale caror actiuni, care
le apara, sunt supuse acestei institutii juridice. Cu alte cuvinte, pentru a stabili domeniul de aplicare al
prescriptiei extinctive, vor trebui decelate drepturile subiective civile ale caror actiuni cad sub incidenta
prescriptiei, separindu-le de drepturile subiective ale caror actiuni sunt imprescriptibile
Dreptul la actiune se naste la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului. Daca
legea prevede altfel, prescriptia incepe sa curga de la data cind obligatia devine exigibila, iar in cazul
obligatiei de a nu face, de la data incalcarii acesteia. In cazul in care dreptul subiectiv este afectat de un
termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga de la data
implinirii termenului ori a realizarii conditiei.
104. Analizai actul juridic civil, actul administrativ, succesiunea moduri de dobndire a dreptului
de proprietate.
Actul juridic- cel mai important mod de dobindire a dr de propr. Numai actele juridice translative de propr,
ca vinzarea-cumpararea, schimbul, donatia, contractul de instrainare cu consitia intretinerii pe viata si
succesiune testamentara se includ aici. Conditiile de valabilitate a constractului : capacitatea partilor de a
constracta, consimtamintul, obiectul, cauza, forma.
Succesiunea e transmiterea patrimoniului unei pers fizice decedate catre una sau mai multe pers in viata. E
un mod derivat de dobindire a dr de proprietate.
Prin efectul unui act administrativ ca mod de dobindire a proprietatii se poate stabili doar prin intermediul
legii. Actul adm face parte din categoria formelor concrete de realizare a administratiei publice producatoare
de efecte juriidce
105. Explicai efectele nulitii actelor juridice civile.
Prin efectele nulitii se neleg consecinele pe care le are declararea nulitii actului juridic.
Dac actul juridic ncheiat nc nu a produs efecte, adic nu a fost executat pn la anulare, el nu va produce
efecte nici dup anulare. n acest caz, partea sau prile se gsesc n situaia n care nici convenia nu ar fi
fost ncheiat, drepturile i obligaiile care ar decurge din ea nu pot fi executate.
Dac actul juridic civil a produs totui efecte, adic a fost executat parial sau chiar integral, efectele produse
pn la momentul anulrii lui vor fi desfiinate.
Nulitatea produce efecte i n privina actelor juridice ncheiate cu teri pe baza actului anulat.
Un efect al nulitii actului juridic este restituia bilateral. Codul civil prevede doar restituia bilateral,
necuprinznd prevederi referitoare la restituia unilateral i la nepermiterea restituiei198. Restituia
bilateral se consider a fi cel mai important efect al nulitii actului juridic, fie c se refer la nulitatea
absolut, fie c se refer la nulitatea relativ. Restituia bilateral este prevzut expres in CC: "Fiecare parte
trebuie s restituie tot ceea ce a primit n baza actului juridic nul, iar n cazul imposibilitii de restituire, este
obligat s plteasc contravaloarea prestaiei.
Pe lng restituia bilateral, legislaia cunoate i alte efecte ale nulitii actului juridic. Astfel din Codul
civil stabilete c "partea i terii de bun-credin au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul
juridic nul". Aceast prevedere poart un caracter general, fiind aplicabil n toate cazurile de nulitate. Mai
mult dect att, n unele cazuri sunt stabilite i alte condiii pentru repararea prejudiciului cauzat prin actul
juridic nul.

Un efect special al nulitii este prevzut n cazul actelor juridice afectate de eroare. Astfel, in CC se prevede
c "persoana n al crei interes a fost declarat nulitatea este obligat s repare celeilalte pri prejudiciul
cauzat, dar nu mai mult dect beneficiul pe care aceasta l-ar fi obinut dac actul juridic nu ar fi fost declarat
nul. Prejudiciul nu se repar n cazul n care se demonstreaz c cel ndreptit la despgubire tia sau
trebuia s tie despre eroare".
106. Definii i analizai n linii generale modalitile dreptului de proprietate.
Prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care 2 sau mai multe subiecte de drept
(persoane fizice sau juridice) au un drept de proprietate asupra unuia si aceluiasi bun (indivizibil) precum si
situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dr de proprietate. Modalitati : dr de propr rezolubila, dr de
propr anulabila, dr de propr comuna.
Proprietate rezolubila ia fiinta in cazul in care transferul dr de proprietate de la o persoana la alta se face sub
conditie rezolutorie. Realizarea conditiei are ca efect desfiintarea in mod retroactiv a dr de proprietate. Dr de
propr rezolubila poate rezulta din orice act juridic translativ de proprietate sau din lege. Este rezolubila
proprietatea afectata de o conditie rezolutorie, adica dr de proprietate e amenintat sa dispara daca se produce
un eveniment viitor si nesigur. Actul juridic se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea
conditiei atrage desfiintarea actului juridic si retsabilirea situatiei existente pina la incheierea lui. Bunul
transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent a 2 proprietari: dobinditorul si transmitatorul.
Proprietatea anulabila e propr dobindita in temeiul unui act juridic anulabil. Sunt lovite de nulitate relativa
actele juriidce incheiate:
Prin vicierea consimtamintului
Prin nerespectarea conditiilor referitoare la capacitate
Orin absenta consimtamintului
Cu incalcarea limitei imputernicirilor
Prin leziune
In urma unei intelegeri dolosive
Cu incalcarea interdictiei de a dispune de bun
Proprietatea comuna:
Sub forma dr de propr comuna pe cote-parti
De propr comuna in devalmasie.
Deci, titular al dr de propr nu e o singura pers, ci mai multe pers, intinderea dreptului fiecarui titular e precis
delimitata sub forma de cote-parti in cazul dr de propr comuna pe cote-parti, iar in cazul dr de propr comuna
in devalmasie, aceasta e determinata numai cu ocazia impartelii bunurilor comune, obiectul dr e nedivizat in
materialitatea sa.
Dr de propr comuna pe cote-parti e dr de propr ce apartine a doua sau mai multe persoane, exprimat in cote
idelae, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa. 2 fome:
Coproprietatea obisnuita sau temporara- oricare dintre coproprietari poate cere iesirea din
coproprietate sau indiviziune.
Coproprietatea fortata si perpetua- acesat e destinta a fi stapinita si folosita de mai multi
proprietari(gardul, zidul, santul, gradina comuna, fintinile etc). coproprietatea fortata nu poate inceta prin
imparteala. Coproprietatea e nelimitata si permanenta.
Carcatere:
1.
Pluralitatea de subiecte
2.
Cota-parte din dr de propr al coproprietarilor poarta asupra intregului bun
3.
Caracterul limitat al atributelor dr de propr comuna pe cote-parti
4.
Exercitarea simultana si concurenta a drepturilor coproprietarilor
5.
Carcaterul temporar al dr de proprietate comuna pe cote-parti
Proprietatea comuna in devalmasie este un drept ce apartine concomitent la doua sau mai multe persoane
asupra unui bun pe care il detin in proprietate, acesta raminind nefractionat in materialitatea sa, nefiind
determinata nici cota-parte idela din dreptul de proprietate. Devalmasia tine de anumite relatii existente intre
titulari. Bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sunt supuse regimului propr in devalmasie.
Trasaturi caracteristice:
Titularii nu cunosc nici intinderea dreptului lor si nici bunurile ce alcatuiesc obiectul dreptului, in
materialitatea lor
Existenta casatoriei celor 2 soti

Titular al dr de propr comuna in devalmasie nu e o singura persoana, ci dr apartine ambilor soti

In exercitarea atributelor ce alcatuiesc continutul juridic al dreptului de propr comuna in devalmasie
fiecare sot este presupus ca are si consimtamintul celuilalt sot.
Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.
Raporturile de propr comuna in devalmasie nici nu se nasc inainte de incheierea casatoriei si nici nu iau
sfirsit inainate de incetarea sau desfacerea casatoriei, ele dainuind atita timp cit exista casatoria.
Regula generala ce guverneaza impartirea bunurilor e: impartirea bunului propr comuna in devalmasie intre
coproprietarii devalmasi se va face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului. Pina la proba
contrara , aportul este prezumat a fi egal.