Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Costumul Romanesc Transilvania Şi Banat 2 PDF

    Încărcat de

    Drucila
    226 vizualizări34 pagini

    Titlu original

    Costumul Romanesc Transilvania Şi Banat 2.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    226 vizualizări34 pagini

    Costumul Romanesc Transilvania Şi Banat 2 PDF

    Încărcat de

    Drucila

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 34
    LCA PUMISRSLRSL. tei zone, ufin pre- icelea ale ‘ cuprinse Tn partea nea Timi- rginila de vel la platforma urilor Br. id. Inspre zi lunea idu-se » Dunit romani, mas apoi arilor mi- 1 XVElea i. vor sta A aici doud veacuri, Golurile de populatie create in timpul acestor frimfntari au fost completate in secolele XVIII si XIX prin colonizarea cu svabi. Satele din aceasti zona sint mari, de {ip adunat, in care materialul de con siucli¢ dominant este cérimida. Ocu- patie principala a oamenilor este agricul {ura pe un pamint exceptional de ferlil Tn anii de democratic popular’ au luat naslere si s-au dezvoltat si pe aici unitati agricole socialiste in care oamenii mun- cese cu mijloace mecanizate, dup’ metode agrolehnice foarte inaintate, Costumul de Hitiag, unul din satele cu- prinse, reflecta aceste condi{ii_ materiale favorabile. In cusdturi abunda firul de aur $i argint, iar culoarea dominanta a {esiturilor esle un rosu viu si puternic COSTUMUL FEMEIESC PULUI aperite al ni intinse de-ciinpie printr-o de o sin- ei bonete oneta de ni de jos de fee i hued: cirpai ¢i se prinde de marginile cirpei, numita ,,bata”, Partea de jos se-termina cu ciucuri lungi In ansamblul costumului din ctmpia Benatului, caracterizat printr-o evidenta tendin}a catre lux, conciul este piesa cea maicu grijé impodobita. Tesut pe urzeala de cinep sau bumbac, conciul a parcurs {rei etape in ce priveste materialul folosit ia bateala a) cele mai vechi’ conciuri erau fesute din lind de diferite culori; b) au urmat conciurile fesute din fire mercerizate de culoare dominant gal- beni, numite ,arimiz* si_,ataisoara* ; c) pela sfirsitul secolului al XIX-lea apar conciurile fesute din fire metalice. Merit si fie notat un detaliu de teh- ict a tesutului care ilustreaza grija pen- {ru realizarea complicatei {esaturi a con- ; fesdtura facut ,,pe dos" este ur- mérita pe fata printr-o oglinda finuta sub firele de urzeala. In acest mod se contro- Jeaz’ intrefeserea exact a nenumi- ralelor fire de diverse culori. In tehnica fesulului pe dos se realizeaz motive geo- metrice foarte variate: ,,cocori, ,,stele", wprescuri” ete. IMBRACAMINTEA PARTI SUPERIOARE ‘A CORPULUT B. Cémaga are croiala obisnuita romt- neascé: mineci pornind din guler, gura agezata in fata, iodori mari la minecd. Ca miasile vechi crau Jucrate din pinzi de cinepi, ,,fuior”. Destul de timpurix — mijlocul secolului al XTX-lea — ctnepa a fost inlocuita de bumbac. Cusaturi compacte cu fir de aur Pleptan De. ornam pie. F sint « minee neorn: schim decor uneste foarte feana menta mul p Gul geome tehnic guleru silas tot cu furi, a de pe ie dati nea in- dorilor. j intr-o motive abla nu | costu- ci este ia este distan- ei rom- mite in otivele, geome cu alb. i rosul minecti fimut!* > apare luturd. nt impunsuri“. xecutia diferitelor puncte gi a cuséturi- lor fn ansamblu se remarca prinir-o deo- sebil’ finefe. 2. Tehnica ornamentatiei _,perforate” realizat& prin cusituri ajurate, in alb, se intiIneste fn patru variante : a) cea mai important variant’ a cusi- turilor ajurate este ,,cheia”, forma si teh= nied ornamental foarte des intilnita la costumul rominese de pe intreg teritoriul tarii. Aici, ins’, in Banat, cheia ia cea mai mare amploare, dep’sind obignuita functie de unire a dou’ foi de pinzi si transfor- mindu-se intr-un decor de sine stititor care Impodobeste mineca pe toata lun- gimea ei. Chela binifean’ este foarte larga, avind uneori aspectul unei dantele. b) ,,ciurdtura" este o cusatura pe fire trase lucratdi tn tehnica filé-ului. Este fo- losita cur deosebire Ia fodori (si la poalele cémisii). | ©) ,,cioplica* este tot o custturd pe fire | trase, dar lucrati fn tehnica numité a ,ga- bacului'. Este tntrebuinfati la marginile fodorilor si a poalelor, ca un chenar. d) ,,taietura” este si ea o cuséturd pe fire trase, cunoscuti la costumele din | toate zonele Transilvaniei. Se foloseste ca principalé tehnicd ornamentala la ,tabla” de pe mineci. 3, Tehnica broderiei de factura orien- tali este realizata in cusAturi executate in intregime in fir de aur. Motivele folosite Ja cAmisile lucrate in aceasta tehnica sint flori stilizate si motive geometrice, amin- find foarte puternic motivele preferate ale cusiturilor orientale. C. Pieptarul, numit tn graiul locului nbeches”, este croit in forma unei veste mici, despicati in fafa, Este ‘Iucrat din piele neagr4, bine {&bcitd si avind aspec- ul pielii de antilop’. Bechesurile mai noi sint mai mari si sint ficute din piele albii, Din punct de vedere al sistemului orna- mental bechesurile sint de trei categorii : 1. ,Bechesul| cu oglinzi”: pe pielea nduluisint aplicate motive florale si fisii de piele colorat, dominant yerde, rosu-fraga sau galben, si mici oglinjozre. 2. Bechesul cu arimiz”: pe pielea neagra a fondului stnt cusute cu m&tase colorat’ motive florale stilizate 3, ,Bechesul cu bumbi' are rogul drept culoare dominant’ si este cel mai impodo- bit tip de pieptar. Pe ling aplicatifle de Cimass barbateasca turd pe indupl centim este im care t sint la stituin Margi plica* Pes supra | acoperd rinfa in tului se nte mai in acest de ca | perti", menta~ erticale ‘inta cu i este anunti, tizi ca: ea ca Pe fondul rosu sint dispuse dungi verti. cale alese in navaditura H, Catrinjele de sirbitoare de astizy reprezinta unele dintre cele mai valoroase realizri ale artei noastre populare, Fine. fea si in acelasi timp somptuozitatea tes’. turii ne dau voie sd le punem alaturi de cele mai frumoase stofe orientale. Moti- vele geomeirice alese tn réizboi si raspin-— dite pe intreaga suprafata a catrinfet sinl lucrate tn fire de aur si argint, formind 9 suprafati melalicd strilucitoare. Rosul intens si cald dio noti de neasemuit farmec si bogitie. I, La spate se poartd opregul. Dupa cum am amintit, atunci cind a fost vorba despre celelalte zone din Banat, opregul) este o piesa de port caracteristicd acestui {inut, Este facut dintr-o bucaté dreptunss ghiulard de {esitur’ numit’ ,petec de opreg” si din fire lungi care atirna. Teh- nica fesdturii este aceeasi ca la catrinfe, Aseménitoare sint si culorile vii, precum si intrebuinfarea firelor metalice. Din bu: cata de {esitura dreptunghiularé pornese | fire subtiri, risucite, care atirnd acoperind poalele cimasii lemene impodobite cu dantela Cloareel impodobitt cu .ganoare® negre si violete Motivele ornamentale de pe oprege int foarte variate, mergind de la tipul geo- metric de pe opregele vechi pind la cele florale ale opregelor de data recentd Opregul din zona de cimpie a Banatului se distinge prin calitatea deosebilé a ma- ferialuiui gi prin finefea fesdturii. Uneori Inlreaga suprafati a opregului este aco- Perit de motive ornamentale realizate in fir de aur sau argint. J poarta Tocului © {esti iala du ral de Ornam tie cu | pild siretur teaza « facute tits plu si linii al KI grija f nale ¢ mare | tului. tru obj foarte mirabi obielel Oram tate di culori calnici oa punea era ge! mai sv piele. M. 1 sit, loc ghete § cut ghi COSTUMUL BARBATI GATEALA §1 ACOPERAMINTUL CAPULUI A, Pe cap se poarti_pélitria obignuit Procurata din comer{, Cea mai rispinditd esle paliria neagra. B. Iarna, locul piilariei il ia céciula din bland de miel neagré. Numita in graiul Tocului_,ctabap”, ciciula este inaltd avind 9 form’ fuguiat’. n misilo mai ac tele de © cons a de tip nas pinii chi, Ma- aga este Deseori ternarea ute prin e. Acea- i, avind culoare aga bar anatului 1 partea etite, iar 1asi". O gulerul a si din viteasci ca una minesti. sint dis- si de-a ute mo- ri fire" nica or- lele cai- nica or- riantele mult 1a ciurd- lungul ci0- ealizate > orna- i, unde Iamenele se poarla uneori bagate in obiclele inalte care se ridicd pina sub enunchi, I, Pe vreme de iarn se poarta cioareci de panura alba. Tmpodobirea cioarecilor este aseménatoare, ca tehnica si colorit, cu cea a chintugului, Pe panura alba sint aplicate ,snoare” negre si violete, Orna- mentatia este dispusi in dreptul buzu- narelor asezate spre fata, dupa sistemul pantalonilor militari din secolul trecut. HAINE LUNGL J, Pe deasupra, in anotimpurile reci, se pune ,duruful”, o haina lung’ facuta din cioarec* (panura). Sint doua feluri de duru{uri, dupa culoarea lor : in unele parti barbafii poarta durut alb, ca si femeile, fn alte parti el este verde. Ornamentatia ‘se realizeazi tot prin aplicare de noare'’. La duru{ul alb se pun sinoare ne- e, impletite din fire de par (lind), iar fa cel verde se aplic’ siinoare verzi. »Duruj* (haina lunga) alb cusaturi de mAtase si cu bumbi de pice, fn sisteme asemindtoare celor femeiesti INCRLTAMINTEA _E. Peste cimasa se poarti 0 vest de panura albi numiti ,,chintus”. Avind o | _ K. Obielele sint la fel cu cele femeiesti crojal elegant, chintusul introduce tn) (lot in pitrate si fesute in patru ite), di- acelagi timp in ‘ansamblul costumuluio | ferd insé colorilul, pentru c# aici nu mai oti de varietate datoritd coloritului siu. |” Pe suprafaja chintusului sint aplicate si reluri, ,siinoare", de lind, impletite in casi | «Derui* (hain lunge) verde si vopsite in negru, violet si mai putin, osu. Printre gireturi apar si pufine cusd: turi cute cu mitase, IJLocuL, F. Mijlocul este prins intr-un chimir de piele q _ G, Mai freevent in jurul mijlocului se infagoara un briu de lind, cu dungile alese nu fn lung, ci pe lafime, transversal. Cu- lorile mai obignuite ale dungilor sint rogul si verdele. IMBRACAMINTEA PARTIL INFERIOARE, ‘A CORPULUL H. Vara se poarta izmene largi croite din pinzi alba. Ornamentatia lor const in cheitele cu care se incheie foile si in colfigorii sau dantela ingusti de pe margini. Obiele gisim ca dee tru fon rind pu pieptar briu D bricir’ poale F catrin opreg | duruf I obiele J opinei chintug E chimir F sau briu G izmene H sau cioareci 1 durut J obiele K opinci L. Costum barbiitese nou: pidrie A sau cAciula B camasa C pieptar D . chintus E chimir E sau briu G izmene H sau cioareci I durut J ciorapi cizme sau bocanci M SE DETRTR ASSESSES risti faima a cunos- cut in trecut Tara Mo- {ilor ! Cam trei sferturi din populatie era anal- fabeta. Tuberculoza, si- filisul, pelagra secerau vielile in voie. Asta analfabetismul e apro pe disparut, — satele stnt dotate cu dispen- sare, case de nasteri ete, Zi de zi alte sate sint electrificate, iar cei ce muncesc culeg a insisi rodul muncfi lor. Tn cele mat indepartate asezari risar camine cultu- rale, unde in limpul liber echipele de ar- listi amatori purlind frumoasele costume mafionale vin si-si_ arate dragostea si falentul lor pentru cintec, joc etc. Zona de extensiune a costumului zis de Abrud” este destul de mare. Se pot dis- finge {rei sub-zone principale, care parti- ipa cu cite un element la aledtuirea “tei imagini mai generale a costumului din aceasta zon complex’ ca structur’ GATEALA $I ACOPERAMINTUL CAPULUI A. Femeile din zona Abrudului igi Plapting parul cu cdrare la mijloc, for- ‘hind spre spate dou cozi, ,cioci", imple- fife. Ca si se mai ingroase li se adauga ‘Si Suvite de par striin. Cozile se aduc din ‘Spate spre cresiet, se incruciseazA si se Intore iar spre ceafa unde li se leagi ca- Petsle formtndu-se astfel pe crestetul Capului un fel de cunund de par peste *Ceumut poputar din Tansiivania st Bosat Prima nota este a lot si Acest terizat simpl? siv ne citorve barari si Ma caract A trei Ia poa tura c randul ingust rul ab peo! tele z0 tarul « pacte din ac din tt Vidra COSTUMUL FEMEIE! care se crata ¢ tifea, s este ci mate 1 margit cu nal in reli cozile spate ciueur n portul 1 buciu- e poartit da ora- XIX-lea La git te, ARE -confee- Tucrati locului din ma- ). Ceea e faptul inzeturi tot cea Singura 0 adap- inzeturi, fivele lucrate in tehnica cusaturii buciu- " iinesti (c) este exclusiv negrul. La cu- silurile urzite si pe dos (b), de pe guler apar citeodatit si accente rosii sau gal- bene pe fond negru. D. Costumul abrudean de variant bu- cium&neasca este poate singurul costum din {ara noastri in care sarbatoarea se poart’ in mod obignuit doua pieptare unul ‘peste altul, complet deosebite ca dimen- siuni si croiala, Peste cimasi se imbraci pieptarul _scurt, desfacut in fat si foarte adinc ‘decoltat. Strins peste bust, pieptarul lasai ‘si se vada cimasa alba ca un plastron. Pieptarul de piele este impodobit cu cusi- {uri compacte de bumbac negru lucios formind motive florale stilizate. Din loc fn loc sint cusute puncte aurii din fir, sboretas", iar in fata sint pringi trei ‘ciuicuri agezati pe o linie verticala, in cu- ‘lorile : rogu, galben si albastru. E. Peste acest mic pieptar se pune ‘pieptaral ,,cu clini”. Lung pind 1a solduri, pieptarul ,,cu clini“ este croit drept si des- picat in faja. Tn par{i este largit cu clini Sistemul ornamental este acelagi: cus’- uri compacte negre inviorate de strélu- cirea punctelor de fir de aur. este c& se intrebuinjeaza o singuré foai pentru spate si pentru fat’, dati fiind 14 {imea mare a acestor jesaturi, Mineca se croieste de asemenea dintr-o foaie. Sub brat se adauga, pentru a da largime, cu. noscuta bucatica de pinza numita in gene. ral ,,broasca”, si care aici se cheama ,,fol teiu{“. Gura cdmésii este plasati la spate, Mineca se termini cu un volan mare, nfodor', inerefit cu o ,,curelugi”. La git camaga este increfila si se termina cu un guler ingust. Ornamentatia constind din motive geo: metrice gi florale stilizate este dispusii la guler, pe mineci si la increfitura si margi- nea fodorilor. Ca tehnicd ornamentatia este realizati in trei feluri de puncte : a) cel mai vechi si in acelasi timp cel mairar punct inttlnit este punctul de jetuce’ care reprezintio veche tehnici ocala, b) cuséturile ,urzite" si cusaturile ,,pe dos” se lucreaza intr-o tehnici asemand- toare, si ca reaultat, alesifturii tn rizbol, Motivele lucrate in aceste puncte sint geo metrice si se intiInesc pe curelusele de le guler i fodori ; | ¢) cusdtura ,,buciuméneasc’* sau ,,bri- a“ este Iucraté cu punctul de lan} neleasca wpeste ac’, realizindu-se motive floral Ele apar pe mineci ,,pesie cot" si la mar- ginea fodorilor, sub forma unot ghirlande de frunze asezate pe o ramurii dreapt sau in zig-zag. Frunzele si florile cusute poarta numele generic de forme” sau »pene'*. Otehnic’ aparte de ornamentatie 0 constituie ,,increfitura® folosita la curelut- gele de sub guler si de la fodori. Curelu- ele sint realizate prin increfirea pinzel cusuta tn punctul tipie ,,ciupagului”, adicd peste si printre crefuri MIJLOCUL, F. In jurul mijlocului sint infésurate betele, ,,frimbii”, tesute din link. Orna- “mentafia const in dungi dispuse in lun- -gime si colorate in rosu, galben si albas- tru, Frimbiile se incing peste zadie si sort IMBRACAMINTEA PARTIT INFERIOARE ‘A CORPULUL G. Poalele foarte largi sint confectio- ‘Nate din pinza de fabric. Mai demult, ina- inte de rézboiul mondial, erau impodobite cu dantele cumpirate de la pravalii. Dup& Fizboi au inceput si fie impodobite cu cu- ‘Situri buciuménesti dispuse in mai multe Tinduri paralele pe marginea de jos. Se ‘Poarté mai multe perechi de poale -- trei, -Pattu — suprapuse, de diferite lirgimi. cheilor'* care incheiau foile de pinz’ la yechile cimasi. Astazi ele au numai um rol decorativ, fiind simple rinduri cusut cu negru pe bra{ul minecii. Cusiturile sint facute cu fir de bumbac lucios de foarte buna calitate. Culoarea folosit’ la mo- HI facut miata de lux de me aur. C nea 5c Sort incre{i Lt de un 20-3 din po Zad bac si biteal ite, ,f orizon osu § altern distan Femei | cteristiea rezentat sizmelor zona de surgi”, COSTUMUL BARBATESC GATEALA $1 ACOPERAMINTUL CAPULUL A, Péiléria neagra este de mirime mij] locie avind borul usor lasat in fat’. Lap baza calotei se infasoara trei sau patry tinduri de fireturi de aur, ,,sinor de aur’ Inainte vreme palaria era facutd dinirg pisii exceptional de find si de aceea era colop de matase™. Mai tirziu, sf prezent, s-a purtat ,,colopul de B, larna se poarta cdciuld neagra, {ue guiat. IMBRACAMINTEA PARTI SUPERIOARE ‘A CORPULUL Grup de moti aurari C. Camasa este facut din pinz’ alba de bumbac lueraté de fabried, numita ngeolgi”. Este croiti drept, fard barbi, cu) Port barbatesc de fa tnceputul sec, XX EI mineca dreapti pornind din umeri, guler . 4 tngust, Camiigile vechi avean minecild ae largi; cele noi au mtneci cu mangeti herabe .pumnari”, Subsuoaré, cimaga este Lir- race git cu un ,,folleiut”. muntil Ornamentatia este realizaté in aceleagi Abrudi tehnici si este de acelasi stil ca la cAmaga cimasi femeiascd, Gulerul este impodobit cu cusi« mea § turi ,,urzite” in motive geometrice. Penele la tali cusule ,buciuméneste" sint dispuse de o tiv luc parte gi de alta a gurii si se continua pe piept sub forma unei benzi late care co- board pe mijlocul cémisii pind aproape de mijloc, »Juriile", frunzele dispuse pe un ax, sint cusute compact cu bumbae negru. In fatd cdmaga se incheie cu sireturi negre ce s¢ tirdimi termina cu ciucuri tot negri. Camasa se impodc poarta bagata in cicareci. eu suv D. Pieptarul de piele care se poartd curele peste cémasi este de tip infundat, inche- indu-se intr-o parte, sub brat. Este tmpo- dobit pe intreaga suprafaté cu cusaturi 3 compacte negre. Apare si firul de aur se- minat ici si colo, In partea de jos sint G. ¢ dow buzunare, ,jeburi”, acoperite si ele alba. C cu cusaturi negre. Pieptarele se lucreaza oats ivul cu deosebire la Abrud, neste si cmasii C de pe pieptar scurt D pieptar cu clini E frimbie F poale G sort H zadie 1 iafost {undri sau cliput J orase- —cizme K Costumut bérbditese : paidrie A sau ciciuld B camasi C pieptar D laibir E curea F cioareci G fundra sau cliput H cizme I ED FY OGY IOSY BO GL/ SYST neul face parte din- tr-un grup de sate mari cu gospodarii bine or- ganizate, agezate pe cursul mijlociu al Cri- sului Alb. Situat in zo- na de contact a prime- < lor tnalfimi ce margi- nese fara Zérandului cu marea cimpie a Aradului, care se in- tinde pina departe spre Tisa, Ineul a fost fotdeauna poarta de intrare a oamenilor si marfurilor spre satele inchise in de- Presiunea Halmagiului si mai departe, a Bradului. Stralucirea costumului de Ineu se da- toreste, pe de o parte, acestei situatii eco- nomice favorabile si, pe de alta parte, contactului strins si netntrerupt cu fara Zirandului. In tara Zarandului, ca in al tea alte ,,{ari” din cuprinsul Transilvan ay > ee INEU, SICULA, MO! alaitur popu masu toatd Satur meile local ales’ de pa si ast in toa cunos cojoa Obtrs tesug: cind | Als un al 0 deo a cost a cos Aradt ale Si maf i COSTUMUL FEMEI GRTEALA $1 ACOPERAMINTUL CAPULUI Felul fn care-si acoperi capul femeile din aceasti zona se incadreaza in tipul de acoperire caracteristic sud-vestului Transilvaniei si Banatului. In acest cadru el reprezinta tnsi o etapa recent tn care unele din vechile elemente au fost inlo- cuite de altele noi. Aceasta se refera atit la structura croielii pieselor, cit si la ma- terialul din care sint confectionaie aceste piese. de bo au fo formz lul di piese curat A, mijlo ceall dou’: i. Aceste numese tului, se iunghiu- un virt -se dea- une asi ata mi | conciul s. Peste ru" (3), rai mare a acestei mare de ri” (4) aa fie la asta ul: > margi- ci, cu 0 é, capul 1’ aspect ARE, | local aproape cinepa. aga-nu- fire de pumbac. nepa se ¢. Felul dungat, inza de rizeazi t tiiate ci cusa- uneasc’i dreapti at. Gu- t, fiind le, cro- | umeri, mnarii" colti la n acea- | bucdti bite cu ri ineireat. Uneori, la Sicula sirul se Jor, Pe int sub forma unor buchete de flori —_asemai frai distantate, insirale pe Iungimea mi- ful pe ecli. Tot aici, mai ales la cimasile vechi, _feritoa ‘istemul ornamental este completat cu are a gga-numitele ,cheife”. Cheija lata de iret 3-4 cm si lucrati in fir gros are aspect ,pomn de danteld si uncste foile minecii de la —_mijloc: umar pind la pumnari. Ea este incadraté Arad. de dou’ ,,b&gaturi", doud rinduri cusute ‘cu arnici colorat. Ansamblul decoratiy al || minecii este deosebit de reusit. in GC. Pieptarul de piele numit ,,cojoc cw ene” este mic, {ar mineci, desfiicut in EF fala. Pe margini este tivit cu bland nea- i de micl. Ornamentatia bogata este Prezin alizald cu diferite materiale: linied, ft04i,4 pielé aplicald sau metal. Intreaga supra: 4 ‘Tali a pieptarului este acoperita de cusi- joa. ‘turi Iucrate cu Ifnic’. Motivele sint cele [ate réspindite in mai multe zone din pirtile 081, de vest ale muntilor Apuseni si sint ase- 101K manatoare cu penele cu ochi de paun. To- Stl Tralifaiea dominanta a cusiturilor este S204? “rosul. In afard de cusdturi apar gi aplicatii $019 de piele colorata, ..irha”, rosie si neagr’, Ion | precum si ,,bumbi" de metal. tee corati ‘MIJLOCUL, pusd D, Costumul femeiesc din zonele Ara. "uml Pereche de tineri romini dupa o stampa | dilui face parte dintre putinele costume Corath de [a inceputul see. XIX “Tomfnesti la care nu exist o pies spe —_‘jurdel cialé pentru incins mijlocul. Tn loc de ormam \ 4 A briu sau bracira, costumul este strins ifele’ _ Ornamentatia este plasati pe umerife J de o banta lata numiti ,,pommatd” care —tul_uH si de-a lungul minecif, find realizaté in constituie tn fond partea ‘de sus a poale. crate. dou’ sisteme : a) cusdturi cu arnici colorat ; b) cuséturi fn alb. La cusaturile cu arnici colorat se in- trebuinjeazi mai mult negrul si rosul, formind pe fala minecii o tablie masivd numit& sit", Motivele sint geometrice si florale stilizate, lucrate in puncte de yeruce” sau ,,birnele. Printre motivele cele mai frecvenie sint cele numite ,,pi- parci“ si ,,turteaua‘, La cusdturile tn alb intervine uneori si firul metalic de aur. Felul de impodobire difera tntre sub- zone, iat uneori chiar de la sat la sat. Astiel, in timp ce la Inew ,sirul“ de pe 4 ‘ Cimpta Aradului minec& este compact, la Sicula este mai se Neath longa) i cu THyji* ulefe negre ane un sort si numit fe lind cu acteristic’ rad, carac- sila cele ate la vest Silbj, Oa. i* de pina n sire tras . Sirelul si plasata la consti din eu brinca, ro banda in Tosu, vente sit: ybumbi cu se termin’, cipal, dantelli crosetaté cu afi de culori alters nanie: alb, rosu sau alb, rogu, negry) Alternarea culorilor la ciucuri si dantela este iardsi o caracteristicd a artei popu: lare (nu numai la costum, ci si la ster gare, cearsafuri, feje de mese etc.) din Arad, Bihor. HAINE LUNGI G. Suba este haina de pinura alba care se imbracii pe deasupra. Lung’, suba este croiti cu clini tn fat si sub bral) Minecile sint drepte. Ornamentatia consti in ,sinoare", gl returi negre, in buciti de postav colorat, (rosu, vinit, galben) aplicat si in cust turi cu Itnica de diferite culori. Principas lele cimpuri ornamentale sint la guler, pe.piept, la mansetele minecilor si in drep: tul buzumarelor. Vioiciunea culorilor ar monizate si o potrivitt masura intre ele: mentul decorativ colorat gi fondul alb al subei, confer acesteia o frumuseje re- Femeie din Ineu marcabili. Subele sint lucrate fie de mes- ferii ambulanti din Sirbesti, din zona ve~ ting a Beiusului, care lucreazi ins pe gustul si dupé moda din saiele aridene, fie de sumfnarli din Buteni din {ara Za- randului INCALTAMINTEA Hi. Incilfimintea specificd costumului femeiesc din zonele Aradului stnt cizmele fosii cu tulipan". Culoarea rosie a cizmelor contrasteazé placut cu albul pieselor de pinzii ale cos- tumult {ia de in ma TAG iese {r in mi rosii, innoa¢ I. inflore crucis: Cotu « COSTUMUL BARBATE GATEALA $1 ACOPERAMINTUL CAPULUI A, Pailtria de tip vechi care a disparut din uz in preajma primului razboi mon- dial era neagra si avea marginile tari indoite in sus. Pe unele stampe de la in- eeputul secolului al XIX-lea apare si un all tip de paldrie : tot neagr’, dar de for- mat mare cu boruri foarte largi. Flaciu imbracat cu o ,guba* de Buteni Ast oras, B. ( neagr: iata. n Gu tionar sau p losest asa fe dungi bumb: Cro dreaz: arie ¢ mente muni Cin jos es sau b umar dreptu rita", cile s Om, tehnic multe acopel trice. rminarii a astfel inaltime a db jos si tighe- e pinza orizon- ra” este trice. Tn azi sint ai intre- |, albas- orate in. isata li- mind cu Inesc $i D, Piesa de costum care se tmbra peste cimasi reprezinta o influent a ver chii uniforme militare austriace. Numita wzobon, ea este o vestii de catifea sau de postay de culoare inchisd, foarte des nea. gra. Zobonul este impodobit cu custitur} in culori deschise, galben, de pilda, dis. puse in aga fel incit par a forma brane deburguri. Marginile vestei sint tivite cu siret sau cu postav colorat : verde, rosu, Un ait clement decoratiy ‘il constituie nasturii de metal, ,goambe". MMNJLOCUL Ca si la costumul femeiese, mijlocul ny este ineins cu vreo pies special care sa poata fi menfionat#. Aceasta se dato- reste si purtarii cimisii pe deasupra pan- talonilor. Camasa larga este lisati si atime liber deasupra izmenelor sau cioa- recilor, Acestia sint pringi la mijloc cu: © simpla curea tngust sau cu un birne} rasucit de lind. IMBRACAMINTEA PARTII INFERIOARE cioare: ‘A CORPULUL aan E. Vara se poarta izmene facute din oTnam aceleasi varietati de pinza ca si celelalte postav piese de port menfionate pind acum. Iz im ace menele, foarte largi, sint croite din mai _Tecilor multe foi incheiate cu ,chei" foarte late, ornam dind impresia unci daniele si constituind Vechii un element decorativ de mare efect. Mar- _—_‘tiae. Binile de jos ale izmenelor se termina cu Colfigori festonafi. Uneori la marginea de J0s apar diferite cusaturi lucrate in alb La mijloc izmenele se increfesc cu un Gs $iret tras prin ,pomnata” — tivul ce se _aceeas face la izmene in dreptul taliei. mente F. larna si pe timp rece se poarta cioa- Luera' Teci facuji din panuri alba, lucra{i de distin, Aceiagi mesteri care fac si subele. Orna- care Mentafia consti tn aplicalii de sinoare apt « Sare marcheaza linia croielii cu tur“ a sebité. mintit la se mani- le nu se batoarea stergar de mina I cotu de dup’ cap J Costumul femeiesc nou se compune di aceleasi piese. Diferentierile constau folosirea unor materiale diferite (inlocy. irea cinepii cu bumbac) si in schimbarey ornamentatiei, folosindu-se, de pilda, at nici in loc de’ linica. Costumul barbdtesc vechi : palarie A sau c&ciulé B cimasi C zobon D izmene E sau cioareci F sub’ G cizme H Componenta costumului nou est aceeasi. Schimbarile constau in folosirea altor materiale si in ornamentatie. a An a n sudul regiunii Ora- dea se afli depre- siunea mare a Beiusu- lui gi Vaseiutui, cu- prinsi intre mun{ii Bi hariei, 1a nord si mun- tii Codrului, la sud. Printre aceste doud si- turi de culmi, tn cea $28 mai mare parte impi- durite, curge Crisul Negru. Partea de nord a depresiunii este mai deluroasé, fiind alcatuité dintr-o treapti mai coboriti a muntilor Bihariei. Partea de sud este neted’, avind aspec- tul unei cimpii intinse. Caracteristica principal a viefii econo- mice §i sociale din aceasta zona o consti: tuie specializarea satelor pe mestesugui Intreaga zona pare un imens atelier, in care fiecare sat lucreazi un anumit pro- dus : lizi la Bédureasa, oale la Leheceni, Lelesti si Cristior, securi la Varzarii de Sus, ¢ marm Sirbes {ara vi care § tior, i noaste buie z cosiun toare ales 1 costun timp c penilo mente starea jurul pe val de circ osebir tume : iesc, 1 din Ih din ju aductn COSTUMUL FEMEIE GATEALA $I ACOPERAMINTUL CAPULUI Felul pieptainaturii gi acoperirea capului in zona Beiugului are doud variante prin tipale care, in fond, reprezinta douii epoci diferite. A. Vechea pieptindtura, numila cu cormi”, este inttiniti doar in unele sate din nordul zonei. Merit sé fie mentionat in aceasta privinfé satul Pietroasa unde Portul yechi s-a pastrat in general tntr-o tMasurd mai mare datorita izolirii si re- lativei impor! in stri ciuri r cirei Peste un ste bodea deau un asy B.! luat cf mit 1 e poarti al celor de mar: n sirmi it prinse ARE, isi inttl- ura cu. ,cdimasa ‘in con- itat este bumbac Principalele particularita{i de croi gura cmasii este agezatd in fat’, 1a mij loc; gulerul foarte ingust este mai d grabi o bentifa ; minecile pornesc de su din guler, si se termina cu un grup d cre{uri numit ,,scdfatura”, care formeag; © banda lata in care se stringe _ toai largimea minecii, Aceast’ banda lal care formeaza mangeta dreapta, realizat din crefuri, se numeste ,,pumnas”. Pum. nagul se termina cu un mic volan prove nind de la material, care dupa ce a fo: incretit este lsat liber. Ornamentatia este dispusa pe gulerul ingust si pe minec’. Pe mineci sint dou locuri de plasare a ornamentafiei: a) pest cot de-a latul minecii se coase un sir de motive formind ceea ce se numest nbraful”; b) pe crefii scdfaturii de la pumnasi. Motivele exclusiv geometries sint realizate in tehnica numitd ,,pe dos”, la sirul de peste cot, si in tehnica ciupa. gelor increfite la scafitura pumnasilor, Culorile tntrebuintate sint rogul, negrul si un gen de albastru stins, inchis, numi »mnierai”. Foile camagii, numite de _localnict wlafi*, sint unite prin cheife rudimentare numite ,,cositura pe margine” gi _,co- rita" II. Al doilea tip de cimagi, ceva mal nou, este cimaga scurté numita in graiul locului ,,spdfoiu”. Tn afara de deosebirile de croi, cimaga scurta are si o alta dis- pozifie a ornamentaliei. In loc ca sirul de cusaturi sd fie asezat de-a latul mineci, el este agezat de-a lungul minecii, pur- tind numele de ,,pene pe brinc in jos”. Motivele sint cusuite tn tehnica cusituri- lor peste fire, ,,in fufe, cum spun fe meile de acolo, si in tehnica cusaturilor tighelite numite ,,banuti”. Motivele stint tot geometrice sau florale, puternic s lizate. Cele geometrice au diferite numi locale: ,,ghiara mifei”, ,,greblufe” cfc. Coloritul folosit la motivele ce impodo- bese spitoiul este acelasi cu al motivelor de la cimaga lunga: rosul, negrul, mnierai E. Cojocelul tmpodobit si colorat, cons- tituie 0 completare necesara a costumt: Tui femeiesc care fn aceasta zoni se ca- racterizeaza prin mari suprafete de ptnzi alba neornamentate Cojocelele purtate in zona sint de dowd fipuri: a) cojocul de Beius, ceva mai jung, trecind de talie in jos; b) cojocul de Vascdu, mai scurt. Deosebiri se cons- {ati gi in ornamentatie : cel de Being este impodobit cn cusdturi mai mici si cu apli- cafii de piele multe, cel de Vageiu este ornamentat cu motive mari florale si cu mai putine aplicatii de piele. ‘ Cojocul de Beiug este mai decorativ. impodobirea lui se face prin : 2) cusituri de motive mici florale lu- crate cu Jinic patie b) aplicatii de piele colorata, ,,irhi”, ¢) ciucuri mici de lind colorata, ,,ciupi*. Culorile intrebuinfate sint : rogul, ver- dele si mnierdul. MIJLOCUL. F, Mijlocul se incinge, peste poale si gadie, cu un briw lung. Briiele vechi erau fate, atingind 10 i chiar 12 centimetri. Cele mai noi se ingusteazé pind la 5 sau Tcentimetri. Brtiele sint {esute in ,,vriste", colorate dispuse pe lungime. Numarul culorilor a seizut astizi de la 7 sau 8, cite erau inainte, la 3 sau 5. Culorile cele mai des folosite sint rosul, verdele, mnierul si uneori putin galben. IMBRACAMINTEA PARTI INFERIOARE ‘A CORPULUL G. La cele mai vechi tipuri de cémagi : (cele lungi) poalele erau albe, simple, fara nici un fel de ornamentatie. (1) Il, La clmisile scurte, spitoiu, poalele incep si fie impodobite cu cusituri de acelasi gen ca cele de pe cimas ritul acestor cusituri de pe poale este mai toldeauna mnierdu, La poalele camasilor mai noi apar si fodori (volane). La vechiul costum de Beiug cu eamaga lunga nu s-a purtat niciodata ca- {rinta in spate. Ca si astézi poalele cama- fii erau acoperite numai in fata cu nzadia. Spatele poalelor albe si simple Timinea descoperit. In decursul timpului tadia s-a infiligal in mai multe variante. Printre variantele vechi stint : I, Cea mai veche zadie era fesuté din lina colorata intr-un singur ton albastru Fortune popuire dln Transeanin 9h Banst inchis ; acest f pe mij consta in ciuc Ciucur zadiei, talie ni 117 naleas: marin Il. dia nui cumpé ife, ac mari g Motiv mare”, Prin Vv, gi disp este tl care s- Femeie indit tot bumbac, dul alb e in al- 1 piesele rac su- Iba, su- te vestit croiului, realizata aplicat. croit dispuse inare, 1a 1, albas- impodo- singura OSTUMUL BARBATESC uLUE ras care ca si in eibasd culoare, de pildi in verde, Efectul de coraliy al acestor lungi sumane albe oy pete vii colorate si armonizate, este dintre cele mai puternice, INCALTAMINTEA J, Inainte vreme femeile purtau_, pinci cu afe”, adica cu nojife, care se fsurau in rinduri strinse peste glezna piciorului, pind tn sus pe pulp’. K, Opincile sint din ce tn ce mai mul inlocuite de ghete si cizme. PIESE COMPLIMENTARE t L. Stergarul este nelipsit 1a costumul de sirbatoare, Din pinz’ alb’, cu alesi. turi de motive geometrice in rogu, ak hastru si negru, la cele dou’ capete, stergarul se poarta pe mini indoit ci capetele atirnind, zona Aradului, de doua tipuri de palérii, Unul din ele este astazi complet disparul si nu-] putem cunoaste decit din stam pele de la inceputul secolului trecut, Era © pailarie cu boruri foarte mari. Din celé lalt tip se mai pastreaz unele exemplare, foarte rare, in lézile batrinilor. Este 0 palarie mica, scunda, cu fundul si margi- nile tari, Marginile sint intoarse in. sus formind un fel de colac in jurul fundului drept. B. Céiciula care se poarti iarna este din bland neagra de miel si are o forma: {uguiat’. (Tata Bihartet Beius) se {ermina in partea de jos cu ,,pumnari** lati. fOrmamentatia este foarte redusi. Ea ‘consti, la cimisile vechi, in aplicafii de ‘$uitay negru pentru oamenii mai in virsta $i rosu pentru tineri. Suitasul era aplicat a deschizétura gurii si la poale. Era o ‘Subliniere discret’ dar de efect. D. Peste cimasa atit de simpli se im- brack pieptarul de piele. De forma unei ‘Veste {ard mtneci, pieptarul este destul ‘de lung, coborind aproape cu o palmi sub falie. Confectionat la Beius, pieptarul este hogat impodobit cu cusaturi de ltnica, aplicafii de irha colorati si bumbi de me- fal. Aplicatiile de piele de pe pieptii piep- farului formeazi un fel de brandeburguri. Tonalitatea pieptarului este verde cu ac- fente rosii, Marginile stnt tivite cu bland Neagri de miel. Ornamentafia 1ui colorati constituie 0 Completare necesard gi potrivit’ cu an- Samblul dominant alb al cimésii si iz- ‘Menelor. IMBRACAMINTEA PARTIL SUPERIOARE ‘A CORPULUL C. Incadrindu-se in tipul de cimagi vest-transilvan, cdmasa din zona Beitig prezinta, in linii mari, trisituri i asemindtoare cu cele ale cémasii ard: dene. Este scurtd si lucrati din pinza de cinepa sau bumbac. Se poarti pe dea- supra pantalonilor, partile de jos nefiind prinse in chimir, Gulerul este inalt si tn: doit. Minecile largi pornese din umar $i Batrin Suman ua cica- ins ct un DARE epi sau rte largi. ru apare jor vechi. > Iuat de n painuré e reduce cat de-a e deose- ceea ce airbatese le se lu- ru vestit > painurii de ras- sesc din COMPOZITIA COSTUMULUI PE EPOCI Costunul femeiese vechi : stergar A zgarda C camasi lung D 1. cojocel E briu F poale G I. zadie HI. sau H Il, sau H III. suman I opinci J slergar L Costumut femeiese nou: cpl B zgardi C n ctteva din satele spatoi D II. de pe cursul mijlociu cojocel E al Ariesului se pas- ie i treazi unul din costu- +3 mele cu cele mai ar- eee IMs sat HV. haice elemente de port l din cuprinsul munjilor see K Apuseni. In satele mari si vechi ca Posaga, Lupsa si Salciua, mai ales tn acesta din Costumul barbdtesc vechi : palarie A sau caciulé B camasi C pieptar D urmé, costumul prezinti aspecte extrem chimir E de interesante, alfl in ceea ce priveste izmene F sau cioareci G “ctojala, cit si ornamentatia. Marele numar suman H ‘de clemente arhaice trebuie pus pe scama opine I izolérii in care au. trdit aceste sate. Age- _Costumul barbatesc nou se compune din aceleasi piese, cu exceptia opincilo care au fost tnlocuite de cizme sau bo- canci, Intervin modificiri si ince pri= veste materialul intrebuintat, precum $1 schimbari in ornamentatie. zate pe valea ingusta a vijeliosului Aries, “care-si sap drum de piatra prin stinea ‘Bedeleului, ele sint situate 1a egala dis- fanji (40—60 km) de fiecare din cele ‘oud centre urbane mai importante — - Abrud si Turda — primul spre sud, iar al ‘dojlea spre nord. Legitura dintre cele dowd orasele era foarte anevoioasa, GATEALA SI ACOPERAMINTUL CAPULUL In pufine zone din {ara noastra piepta- “Ratul pArului si acoperirea capului igi pas- Iteazi mai deplin rolul de indicatori de “Yirsti, ca pe valea Ariesului, Stravechi ‘slemente de piepténituri au rimas fiinfa pind astizi deosebind fetele mici de fetele de miritat, de neveste si de ‘Ditrine, Fiecare virsiii tsi are un fel al &i caracteristic de giteala si acoperire a unit cum e tas p Car asa-ni masit crat este p tului. mici ft alizate fara n sobrie nocror COSTUMUL FEMEIE capult risticé cea a tana ¢ zeste cite u se pul inneg sita de sub p? dinsp1 In felul ovalului mat din mpunea Lit ,,con- sin cere sezat pe ar peste stergar | neagra deala se easupra geau la -argint, de altfel urmele inlocuit i fernei- fa in tn- Despre aceasti tnyelitoare simpla si straveche ay se mai pomeneste decit in amintirea ba, trinelor. B. Tot veche, dar pistrindu-se ping astizi in forme schimbate, este legaitury cu néframa, Niframa veche era neagra, cu flori, si foarte mare. Se punea pe frunte, tn asa fel ca s4 lase vizibile cosi, {ele laterale, iar capetele ei lungi, dupd gs se innodau usor la ceafa, erau lasate e pe spate. Naframa noua este mai micd si se tn noada sub barbie IMBRACAMINTEA PARTI SUPERIOARE ‘A CORPULUT C.1. Camasa costumului femeiesc de pe valea Ariesului este una dintre cele maj frumoase cdmisi femeiesti din tara now stra. Pastrind elemente stravechi in crop gi ornamentatie, ,,cdmasa-cu ciupag” are o deosebita valoare artistica. Inainte vreme se Iucra din pinz’ de cinepa curatd. Mai titziu se intrebuinja pinza de cinepi amestecati cu bumbac. Crojala cimésii se caracterizeaz’ prin laieturile drepte ale bucitilor de pinz’, slatii”, din care stnt confectionate dife: titele parti componente: pieptul din dol lati, spatele dintr-un lat, minectle din ctle doi lati fiecare si clinul de sub mfnedi numit ,pah’" din cite o jumitate de lal pentru fiecare parte. Gulerul este foarte ingust. C’magsa se tncheie la spate Minecile foarte largi se termina cu fodorl mati Ornamentatia cimésii este realizat’ it tehnici dificil zi pe cale de disparitig: Principalele cimpuri ornamentale sintt a) gulerul ingust, ca o bentiti, este cusut intr-o singura culoare. b) ciupagul este nimele dat cusaturil originale de pe pieptul camasii ; el const dintr-un mare ornament de forma trane zoidal& realizat intr-o tehnica speciall} prin cusdturi fécute pe un mare numit (2—300) de incretituri marunte, Ciuoagul ocuna aproape intree pientul anarind ca un fel de platosi. Motivele sint exclusiv geometrice si au forme si numiri variate® -stelufa", ,cracu, ,.zaluta”, ,labuta” ete: Ciupagul este exectitat intr-o singura cll joore : 0511 la fete si femei tinere, negru jofemeile bitrine, © : ¢) pe minecii sint trei grupe de cusi- {uri ornamentale: ,,penele peste cot", jance(ul“ cu tnerefituri care stringe fo- Yorul si ,formele a fodor"’. Lance{ul se juereaza in tehnica ciupagului, pe increti- {uri Penele peste cot si formele 1a fodor ee lucreaza in diferite cusaturi dintre care ele mai obisnuite sint ,,suldifele” si brinelele". Un alt clement ornamental important {i constituie ,,cheifele” prin care se unesc Jalii de pinzd. Varietatea acestor cheite este foarte mare, iar efectul estelic este remarcabil. €. Il. Cémasa cu ciupag a fost inlocu- ita cu timpul de alte tipuri de cimasi Dinire acestea meriti si fie mentionali eimasa zisa ,,cu cheife" Iucrata din ,,jolj”, pinzd de bumbac, care pastreaz’ unele elemente de croi ale vechilor cimisi. Ornamentatia este reprezentat de ,chei- {ele” de pe mineci. In ansamblu cimaga aceasti Cheitel elegan DE se tmb confec| forma lui de palm’, ingusti Cao feluri, TC racter cusute cu cati IL. ¢ mai de decor motive a cust galben incheie Camas frimbia” 2 se Inf climasi tru-cinci) rlizboi in DARE prinse de pies se- nepa sau e simpli, aproape atare cu- i. Uneori mplicate, t greit de lati mici galben’. ati strai- imbracau ‘tn spate. te’ si de tituie cel costumu- ca para r, pro- ice efecte niul cos- at drept- Coloritul vinete, ‘in punct partis tn a) ,,tru- in acea- Ficut cu jominant distanfi — cam le zadie ezvoltat, ometrice de sistem ornamental, ci si una de mater), 3 ale. In acceasi epoca a inceput sa fie dij sit iam \ ce in ce mai mult intrebuintata linica ny. mit ,,ponivi” care servea de biilealy zadiilor urzite cu bumbacel. Cimpul rosy 5-a extins, jar cel mnierti s-a micgorat si-a schimbat si numele, Din_,trup” lang a devenit ,,briu” ingust de 15 centimetrj Marginea zadiei are un fel de ciucuri ey fire prinse si cu baza cusutd cu ,,brine! La partea de sus au prinse o ,,frimbic fn gusta” cu care se leagd de mijloc, inloci ind uneori frimbia lati. H. Portul vechi cu doud zadii a fost in locuit de portul cu zadie in spate si ,,su|" in faa. Primul tip de gurt era fesut din Ima neagra si nu avea nici o ornamen: tafie. Mai tirziu a avairut surful care se poarta si azi: din material negru cumpa rat din comer| si avind dou cusiituri ver. ticale, de la talie pind jos la poale, Facute din linicd de diferite culori : albastru, gal ben, rou, verde. HAINE LUNGI I. Pe vreme de iarn’i pe deasupra se tmbraci cojocul mare cu ‘mineci si cu clini, Aceasti piesi de costum indi starea sociald a’ celei ce o poarta, intrucll Camasa cu ,ciupag" si ,frimbia" ingusta care ineinge mijlocul Zadie rosie cu ,trupul* (partea de sus) albastru inchis preful ridicat al unui astfel de cojoc nu putea fi platit dectt de oamenii mai cu stare. Ca si pieptarele, sint de doua tipuri dupa centrul de fabricatie : I. cojoace de Rimetea cu cusdturi fé- cute cu arnici rosu sau albastru si cu liviturd de blani “de vulpe pe margine. Acest tip de cojoc reprezinta o transfor- Mare a vechiului cojoc purtat de populatia de origine german din acest centru. (Rimetea) _ I, cojoace mocinesti Iucrate de co- ‘iocari de pe valea Ariesului, ornamen- fale cu cus&turi negre tn motive florale Stilizate. J. Haina de panura albi se numeste s{undré". Croiala foarte simplé — spa- tele si fata dintr-o singura bucata — in- se im croial reprez 0 pie totul. jh rele z cilor“ rapul, croiti cizme se fix M, fixate pe pu N. main incall OSTUMUL BARBATESC ere{ie, coloritul cimasii noi se caracteri- geavai ins prin prezen{a unor nuante de PULUE 1. Camaga veche era ficuté din pinzé) “2ihen, mergind de la galbenul deschis ‘si avea de clnepd sau din pinzi de cinep ames, Figg la portocaliu, ea ,clop _—_‘tecai cu bumbac. Pentru croitul unej} Pp peste cimas’ se imbraci uneori irie obis- camasi era nevoie cam de vreo sapte cofj Jaibdrul". Atit ca functie, cit gi ca croial -mai in- de pinz groasa. fceast pies de port pare ca nu se ii rie, cu Croiala cimasii se caracterizeaza prin | ffineste decit in aceasta zon’. Lucrat din ‘in parti, largimea mare, prin minecile largi si geelasi material ca si cémaga, laibarul fin bland drepte nestrinse in mangete si, mai ales, este deschis in fata cao vesta. Are amineci i astizi. Prin existenfa unor clini, de fala si de) qreple si largi, nestrinse in pumnari, Ceea ‘mifoase spate, numifi bari, Acest element cu totul deosebit distinge cimasa de pe va. lea Ariesului si o incadreaz in acelagi ve limp fntr-o arie foarte intinsa a unui tip de cimasa, a cdrui freeven}i maxima est astizi in sud-vestul Transilvaniei, tn zo. nele Margin Jiului, Ta afara acestor clini de fafi gi de spate, cimasa ce caracterizeazi ins croiala laibarului este scurtimea sa, Neajungind uneori nici ind la talie, laibarul are ceva din aspec- {ul bolero-ului meridional. Ornamentatia este dezvoltata pe gulerul ingust cusut cu coltisori, ,,b&bute”, si pe marginile minecilor cusute in alb. a E, Pieptarul purtat pe valea Ariesului este de doua tipuri, reprezentind dow’ epoci. : ‘I. Pieptarul batrinesc era lucrat din Camas: piele alba siera infundat, adic se tncheia cu » Pu fntr-o singur’ parte, la subsuoar’. Orna- mentatia era foarte redusa si consta tn ; ‘ileva cusituri grupate in jurul —gurti, inde formau un felde mic platosé tm- podobiti. Pe lingd custituri se aplica si H/ piele alba subtire, ,irha”. La marginea de int la jos a pieptarului, care trecea putin peste ite izn pe valea lui 0 evo- ae fete este [rgit si cu clini intercalati sth. suoaré. Gulerill cdmisii este ingust. Ornamentatia este dispus’ pe guler, la marginile minecilor si la barbi, Motivele de pe guler gi din jurul gurii cimasii erau cusute pe dos” cu amici negru. Banda care incadreazi gura cimisii, precum gi marginile minecilor, sint cusute in ,im- breji* cu diferite ‘motive geometrice: ochisori“, ,scArite”, ,,berticufe” etc. Mo: tivele erau cusute cu bumbacel alb. Clinii de fat si de spate, ,,barbii', sint impodo- | talie, erau aplicate doud buzunare tivite Tae biti cu ,,coltisori si ,.vinteni“, cusdturi | cu negru. Croifi migiloase si delicate. Latii de pinzi si) II. Pieptarul nou, zis ,,abrudenese”, fund, clinii sint_uniti cu chet foarte frumoase | este infundat in fafa si este mai scurt. —_{erize: numite ,,imbreaja turdeneasc’* Ornamentafia este realizaté prin cusi- pe ma Camasa se lega cu cheotori de care J turi cu lind neagra care acoperd tot pien- alta d batrinii legau si o naframa mica, o ,,ster- J tul, Tn cfteva sate — Posaga de Sus side mesc aura”, pentru sters. Jos — apare si pientarul nou de,,Turda". cust In ansamblu camaga se distingea prin | deschis in fati si cu brandeburguri de Jina. I croiala eleganta si prin dispozitia orna- | piele rosie si verde. frinti mentatiei frumoase si discrete, realizala : mange mai mult in alb si negru, si care nu dadea MUToCuE IL. niciodata impresia de ceva incircat. croial II. Camaga noua se confectioneazd din JF. Lucraté din piele de vité, ,curaua” _stituie acelasi material ca si cea veche. De ase: J @fa inainie yreme foarte lati, ajungind —cus&t menea croiala cu ,,barbi" se mentine, Sin- | $8 acopere gi o parte din piept. De culoare mai i gura schimbare importanti este aceea | Inchisti, cureaua de piele se inchidea cu pe mat intervenita la mineci, care sint incretite la umeri si la mansete. La umar apare wumerelul", iar jos ,pumnarul". Aceste douii elemente noi sint frumos impodobite cu .cheife” care, ca tehnicd si motive, sint asemanatoare cu cele vechi. Coloritul Ins& se schimba. Pastrind o anumita dis: nineuietori” de piele gi metal. G. Peste ea bitrinii purlau o curea ingusta batuti cu metal, ,,curea cu bumbi”, care se infégura de mai multe ori ‘in jurul mijlocului. Astizi aceste curele se “Poarta din ce tn ce mai rar. Locul lor I-au -luat curelele inguste, obisnuite. afi, con- "alba i port fru- stumului tilnit azi isemana- ita la fel Albi. De joar prin rmamen- cu clini emeiesti, > pénurd rbiele de A cit cue isparute barbati, fe lungi, oct zedie G I sau G II cojoc IT sau 111 fundra J cioareci L opine! M. Costumul femeiesc nou: najrama B cdmasi cu cheife C IT cheptar D frimbie E poale F zadie G 11 surt H cojoc 1 I sau 1 It frigcau K ciorapi ghete N Costumul bdrbatese vechi : palarie A sau cusma B climagii C 1 laibir D pieptar E 1 curea F curea cu bumbi G izmene H sau cioareci | | cojoc J fundrai K calfuni L sau obiele M opinci N gluga P Costumul bérbatesc now : palarie A sau cusmi B climasa C IT pieptar E IT curea ingusta izmene H sau cioareci I II fundra K ciorapi cizme sau bocanci O wy av aextremitatea de nord- SPA vest a férii . noas- tre, intro depresiune, sint agezate o serie de sate in care portul popular prezinta as- pecte deosebit de in- teresante. Este vorba de cunoscuta fara" a Oasului. Addpostita de . culmi, tnalte si nestra- biluté de drumuri mari pina catre in- ceputul secolului nostru, fara Oagului a pistrat tn cuprinsul ei sate care au rimas, pind tirziu, izolate, cea ce a contribuit la pastrarea unor anumite aspecte carac- teristice ale costumului local. Ocupatia principal « oamenilor de aici ‘este agricultura ca si pomicultura. Creg- GATEALA $1 ACOPERAMINTUL CAPULUI Tn pufine finuturi ale {ari noastre se “*orda 0 importanfa atit de mare piep- Wandturii si gatelii capului ca in fara Oasului. Felul pieptanaturii si al acope- Titi capului se deosebeste dupa virsta i ‘dupa imprejurarea daca femeia este sau ‘Tu maritati. A. Fetele umbl&_pieptanate cu ,,plete- coadi groasé impletiti din mai Multe suvife de par rasucite. La cap3tul Cozii se prind ciucuri de fin colorati. B. Cea mai _complicati si in acelasi ip interesanta pieptinditura si tmpodo- bire a capului este cea a mireselor. Parul ‘8 piaptana cu cirare la mijloc, Incepind osenil in anii insemr viata ¢ metod lor {8 trecut Dat lui aa {inutu cele lo resimt servat portul purtat tului s lini d COSTUMUL FEMEIE! chiar « fn suv suvile par cu dinspr termin legati Piepté lui se Peste nuna d din ,,b gele, | formes vechi. tie pa- asuri — acuta de tului. n alt fel ¢ intr-un ne o na- schigchi- inflorati la ceafi erale ale e umeri, impodo- ci prinse 1 motive ntre unu nati din ‘ata este pe care git sini semenea ARE Oasului din regi- muntilor 14 forme in pinza inicii, de ecatd cu it croite dreptun- far si te mare, ulerului 18r gi se re umir drept- Camaga tale sint umerele. chi sint npodobit ita ,,tra- seaming cusdturi numiri : zulerului este ornamentaté cu ,rinze”, mici colfig) qq din vechile tebnici ale cusiturilor sori. Tmementale. Aldturi de tehnica trasului Un sistem aparte de ornamentare jj) @ intrebuinjeazd si cusiiturile numite constituie increfiturile foarte variate. ty) A, Vechea gateali a capului la fetele arta sub clop de paie A sau clop de par B sai lere a displirut aproape cu desivirsire See ff Eaconsta in portul unei ,,munune“ ge Toe er Bede nung, construiti pe un suport solid. or, fie ti- gubi G lalta cam de vreo sapte centimetri, mu- 1zile de curea H Tiuna era impodobits cu margele colorate trait gaci I sau cioareci J ts intre care domina rogul. Variante Baierul", —cizme M le mununii se mai pot intilni si azi in Yerseazele, | astral {Ally Je maramuresene in portul tinerelor ese, RBBB EE RGR IER LO >-3D-3-3 Mara - in Tisa. Pami si nu p crestere intinse marami »Stinjer mures | din toa! Ca $i sului, c note oi vac, Ci tumuli catrinta culori. in car aproape mutui_¢ ternict COSTUMUL FEMEIES' B. Ac constitu comert, femeile ferenfie mai apt la cele cele flo ben, pe ori nif C. Ir ferite t trecut Gateala scumpi” e la gitul din mr- motive m de un OARE. din pinza jin. pinza printr-o enfa unui naga_este ind libera itului. Pe O adoua A laturile te din fo- int_tnere- mar sint necile se ori foarte ¢ priveste ornamentatia trp buie subliniata in primul rind frumusele cu totul exceptional a creturilor req zate intr-o serie de tebnici complicate migiloase numite ,,increfeli cu boi” | winerefeli cu ocifi*. Pe lings incretiturigl, din jurul decolteului, trebuie amintite increfiturile pumnasilor de 1a mineci, Ii crate cu foarte frumoase puncte de juri. Pe laturile decolteului de cusute motive »pomnaté”. Un alt cimp ornamental prin) cipal fl constituie cusaturile de pe umes] fn forma unor aici solive geometrig colorate sau albe: ,,grebluta‘* lucrat’ tehnica tighelului, ,trasuri” realizate fi punct pe dos, ,,feresti” in tehnica t&ietul tilor. Marginea umarului dinspre mtneg este impodobiti cu ,.col{i” — coltigori d margine de pinz — si deseori in acelas) loc se intilneste si un ,,bezer”, voliina luerat in puncte mérunte. Cu ,,bezer” se termina si pumnasii mi necilor. Bezerul este sustinut de cust tura tipied a ,,trasurii" Tn unele sale, cum ar fi de pildi Sk pinta, cimasile sint impodobite, prinite increfiturile de pe piept, si cu motive a ae colorate, numite ,,flori pe chep ita”. 4 Motivele ornamentale intilnite 1a miasile femeiesti din Maramures sint marea majorilale a cazurilor geomet Rarcori sc fntflnese motive florale. Co loritul cuséturilor este variat, predomi nind ins negrul si o anumiti nuantd dt Tosu numitd de locainici ,.cosu c&nit”, I ordinea preferinei culorilor urmeaza ga benul si mai putin albastrul, | E. Peste cAmasai se imbracii cojacut dif piele albi de micl. Cojoacele femeiest maramuresene se diferentiazi dup3 sis) temul ornamental fntrebuintat tn funeli de epoca confectionarii lor. I. Cojoacele vechi erau ornamentate of aplicatii de piéle rosie si cu putine cust turi. Predominau ins aplicatiile de pielé | TI. La cojoacele noi se intrebuinteat’| mult mai putin aplicatiile de piele, Une ori nu se mai fac de loc astfel de orn mente, accentul cizind pe cusiitut “jeesiea se fac compacte, ,,batute”, cu Ii- nied colorata in care doming rogul. Prin- fe cusdluri apar ,bumbi” de metal. La rd si in mijlocul spatelui mai gasim jacd un element decorativ — ciucurii de mnatase coloratai E F, Jarna, peste cémasai si peste cojoc se pune guba, hain’ groasa de veche tra- ditie @ Maramuresului. Lucraté. din pi- ura mifoasi, cuba este scurta ajungind pina pe golduri. Croiala se caracterizeaza prin intrebuintarea de foi drepte. De o deosebild importanta este felul in care se {ese panura anume pregitita iru gube. Tesdtura se poale face in dou’ feluri 4) se fese simplu cu fire foarte groase si pufin risucite si se obtine aga-numita Wgub’ din tear” (teari = razboi) care apoi, pentru a deveni mitoas’, se piap- tana cu {esala de cai; b) se {ese intr-un mod special intro- ducind in timpul {esutului mite de Itné si se ob{ine aga-numita ,gubi cu bdife”. Podoaba cea mai pretuita este augarda a scumpa* de mirgean Cul zona ; altele se pri moas zadie. Bri tesut fia co lungii H. masa Croia ple, 2 colli in pa 1 pune intre al po un ef Zac ghiul: aseza zeala zeala in cas se m este f moas ream a) ..in ri de co ageza efect, a de ,,vri- al. Vri- mea lor tri), fie zadici, diferite zi cu ori sint sint : uu Ia sat. mures epiun- mios, e sint tesule cll no-

    S-ar putea să vă placă și