Sunteți pe pagina 1din 67

Anul I nr.

2 2009

I NFOSFERA
Revistă de studii de securitate şi informaţii pentru apărare

Direcţia Generală de Informaţii a Apărării

1
REDACŢIA
Redactori: Cătălin ANDRONIC, Emanoil CĂLIN,
Tatiana NEGARĂ, Anca Monica POPA
Adresa: Redacţia revistei INFOSFERA,
Bulevardul Vasile Milea nr. 7B, cod 061342, sector 6, Bucureşti
Tel./ fax (+40) 021 316 58 05, e-mail: redactia.infosfera@agat.ro
Redactor-şef: Colonel(r) dr. Teodor REPCIUC

CUPRINS

Criza financiară – dincolo de economicul predominant ...................................................... 3


Dr. Napoleon POP, drd. Amalia FUGARU
Provocări, riscuri şi ameninţări la adresa securităţii, asociate crizei financiare globale...... 12
General maior (ret) Mihaiu MĂRGĂRIT
Dreptul internaţional şi autonomia teritorială ...................................................................... 16
Dr. Ioan V. MAXIM
Rolul scenariului în construirea politicilor energetice ......................................................... 22
Prof. univ. dr. Constantin HLIHOR
Modelarea opţiunilor de securitate ale Republicii Moldova ................................................ 31
Conf. univ. dr. Iulian CHIFU
Manageri şi lideri în intelligence: sunt ei diferiţi? .............................................................. 37
Drd. Constantin IFRIM
Analiza de intelligence - incertitudine şi credibilitate ......................................................... 44
Cătălin ANDRONIC
Criza energetică şi soluţiile Europei: gazul natural lichefiat. O alternativă viabilă şi pentru
România? ............................................................................................................................. 52
Dr. Alina IONIŢĂ, Anca POPA
Geopolitica schimbărilor climatice -Implicaţii asupra stabilităţii şi securităţii internaţionale 57
Drd. ing. Ionel STOICA

Revistă trimestrială editată de Direcţia Generală de Informaţii a Apărării


I.S.S.N. 2065 - 3395
Reproducerea oricărui material din această publicaţie este
interzisă fără acordul prealabil al redacţiei.
Răspunderea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor.
Copertă Mihai Hodorogea
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA

CRIZA FINANCIARĂ –
DINCOLO DE ECONOMICUL PREDOMINANT

Dr. Napoleon POP*


Drd. Amalia FUGARU**

Motto: „Cea mai mare criză economică de la Marea Depresiune nu este un fenomen
natural, ci un dezastru provocat de om în care toţi jucăm un rol”.
The Guardian, 29 ianuarie 2009

La aproape doi ani de la declanşarea primelor care nu o putem priva de sinceritatea îngrijorărilor
semne ale crizei financiare, pe lângă avalanşa de inerente.
informaţii cu caracter economic, asistăm la Constatăm astfel că, de la declanşarea
înmulţirea declaraţiilor politice cu privire la acest turbulenţelor financiare în august 2007, în SUA,
fenomen devastator. Deşi s-a recurs, încă de la
început, la mobilizări impresionante de resurse
(financiare, instituţionale şi de voinţă politică) pentru
minimizarea efectelor crizei, obiectivele declarate –
eliminarea activelor financiare toxice, recapitalizarea
băncilor, relansarea creditării economiei, prevenirea
unei recesiuni economice de proporţii etc. – sunt
departe de a fi atinse.
Coroborând ineficienţa măsurilor anti-criză cu
ideea, din ce în ce mai prezentă în discursurile
principalilor oameni politici, potrivit căreia actuala
criză nu trebuie văzută doar ca o provocare
economică, ci mai ales ca o oportunitate politică,
putem anticipa o posibilă redefinire a poziţiilor
principalilor actori globali, şi, în consecinţă, o
posibilă resetare a ordinii mondiale.
Dacă privim criza ca pe o perioadă de încheiere
a tranziţiei multidimensionale de la Războiul Rece toate măsurile luate prin acţiunea combinată a
către un nou viitor global, putem estima că a sosit guvernelor şi băncilor centrale din ţările greu afectate
momentul unor repoziţionări strategice, fiind de criză, ale căror costuri se ridică deja la peste 3000
recomandabil, mai mult decât oricând, ca România de miliarde de dolari, nu par suficiente pentru
să nu piardă din vedere perspectiva şi, odată cu ea, stabilizarea situaţiei. Recursul la un inventar
locul strategic al statutului român în această nouă cantitativ şi calitativ al intervenţiilor, constând în
ordine. Considerăm că acesta este momentul optim rapiditatea mobilizării actorilor şi fondurilor, a
pentru elaborarea unei viziuni naţionale, pentru elaborării unor planuri coerente şi integrate de
câteva decenii de acum înainte, dacă dorim acţiune - UE, G-20, FMI – şi a cooperării fără
valorificarea oportunităţilor, dureros deschise, şi în precedent dintre principalele bănci centrale, nu au
propriul nostru interes. condus până acum la stabilitatea dorită. În acest
România, care, ca multe alte ţări, a început să context, observăm alternanţa tonului de la optimism
sufere de propagarea efectelor crizei financiare la pesimism, şi invers, a declaraţiilor şi luărilor de
internaţionale în economia reală, este în vâltoarea poziţie periodice, prin care se doreşte calmarea
unei dezbateri aprinse circumscrise aspectelor pieţelor, clamarea necesităţii funcţionării acestora şi
imediat vizibile ale impactului crizei, dezbatere pe a stabilizării sistemului financiar, dar, mai ales,

3
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
depăşirea crizei de neîncredere. timp, nimic nu pare să fie întâmplător, deci fără un
La mai bine de un an şi jumătate de la scop.
declanşarea crizei financiare, directorul general al În acest context, se poate estima că actuala criză
FMI, Dominique Strauss Kahn, arăta că, în ciuda va avea efecte de o anvergură mult mai mare decât
tuturor măsurilor, unele aplicate, altele anunţate, cele circumscrise planului economic, şi prin ricoşeu,
„până acum s-a făcut prea puţin împotriva crizei celui social. Comparabilă cu un adevărat război
financiare”1, argumentând afirmaţia prin insuficienţa mondial, dus cu arme infinit mai perverse decât cele
acţiunilor, ritmul lent de aplicare contrastant cu clasice - produsele derivative, criza actuală va
„viteza” de anunţare a efortului de fi luate măsuri şi, determina resetarea ordinii existente. Beneficiare ale
mai ales, pericolul aplecării guvernelor, cu prioritate, unor inovaţii susţinute de matematicile superioare,
pe protejarea contribuabililor (!) şi nu pe susţinerea aceste produse derivative au degenerat de la statutul
economiei reale. de instrumente financiare complexe la cel de
Lipsa progresului în gestionarea crizei de instrumente toxice, producând, în egală măsură,
încredere, aflată încă în faze ale diapazonului acut, pagube materiale şi umane. Materia economică -
întârzie şi chiar blochează efectul aşteptat al efortului avuţia naţională şi individuală - este brusc micşorată,
economic de asigurare a lichidităţii din sistemul iar stresul acestei contractări face victime în rândul
financiar, aspect care determină o volatilitate întregii populaţii.
excesivă a dobânzilor interbancare, a dobânzilor în Pornind de la concluzie, să încercăm deci o
relaţia cu clienţii şi a cursurilor de schimb. Situaţia retrospectivă interpretată mai mult prin întrebări pe
pare deviantă de la teorie, în condiţiile existenţei unui care trebuie să ni le punem şi să încercăm să
mecanism îmbunătăţit de asigurare a lichidităţii de răspundem la ele.
către băncile centrale, prin acreditarea eligibilităţii, Mecanismul declanşării crizei financiare,
ca şi aspect colateral, a unei palete mai largi de denumite iniţial, la modul eufemistic, turbulenţă
instrumente financiare şi comerciale. financiară, ne este cunoscut, dar intrigă locul
Focalizarea dezbaterii, aproape exclusiv în sfera „naşterii” ei (SUA, cea mai dezvoltată economie,
economicului, şi ridicarea transmiterii mesajului, cu afectată în domeniul imobiliar, pilon principal al
intenţie vădită de liniştire, la nivelul celor mai înalţi, dezvoltării economiei americane), volumul
dar şi credibili responsabili – preşedinţia Uniunii resurselor erodate brusc, parcă fără regrete, afectarea
Europene, directorului general al FMI, preşedintelui punctelor financiare sistemice de cea mai mare
FED şi al BCE, pentru a enumera numai câteva credibilitate (vezi subiecţii falimentelor) şi, nu pe
exemple – pare să fie o deturnare abilă, voită sau ultimul loc, gradul sofisticat al instrumentelor
întâmplătoare, a atenţiei, de la o realitate cu mult mai folosite ca propagator al crizei.
complexă, brăzdată de o diversitate mai largă de „Marea moderaţie”, definiţie dată celei mai
interese de apărat sau aflate în modificare. lungi perioade de creştere economică globală
Dacă ne imaginăm această criză ca pe o furtună postbelică, se încheie emblematic brusc şi şocant.
devastatoare - apărută/declanşată în SUA, traversând Desigur putem evoca, tot prin prisma teoriei
Atlanticul, trecând ca un tăvălug peste Europa şi Asia economice, că rezultatul nu putea fi altfel, dacă
şi ajungând până la Pacific - avem reprezentarea unei subscriem exclusiv la ciclicitate, la aspecte legate de
noi dimensiuni a fenomenului globalizării. Iată cum dereglementare, ca fenomen general american
sistemul circulator reprezentat de integrarea nelipsit de reflexe în Europa, de supravegherea
financiară poate duce la propagarea, cu o viteză prudenţială laxă şi departajată pe state, de
şocantă, a unui dezastru care a lăsat în urmă indisciplina financiară, alimentată de o propensiune
falimente ale unor edificii financiare, neimaginabile aproape fără limite faţă de asumarea de riscuri tot
chiar cu câteva zile înainte de a se produce. mai mari, şi de inovaţiile financiare lipsite de
Demersul nostru porneşte de la două premise, transparenţă. Dar cum putem răspunde la percepţia
explicate suficient de alţii şi însuşite de noi ca încăpăţânării de a cantona cauzele crizei numai în
instrumente de abordare: palierul economico-financiar, cu mereu subtila
(1) economia, în general, şi, mai ales, func- evitare a contextului politic global?
ţionarea acesteia nu pot fi înţelese şi pre-vizionate în Înainte de a încerca o dezvoltare a contextului
afara contextului politic2; politic global, să privim şi la palierul comercial
(2) privind retrospectiv, prin sinergia a cât mai global, mai ales în domeniul materiilor prime de
multor informaţii disponibile şi mereu devoalate în bază, unde s-a înregistrat în ultimii ani o explozie a

4
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
preţurilor pusă, din ce în ce mai mult, pe seama moment, însă, viitorul ei depinde, în mare măsură,
operaţiunilor speculative şi mai puţin pe cererea de funcţionarea simbiotică a economiilor chineză şi
impulsionată de creşterea economică. Două aspecte americană, iar cele două state înţeleg mai mult decât
frapează în acest domeniu: (a) categoriile de preţuri oricând că atacul nu este soluţia propriei lor
la ţiţei şi produse alimentare de bază care au crescut supravieţuiri.
cu rapiditate, cu intenţia parcă fie de a încerca - Rusia şi-a clădit uriaşele rezerve monetare din
capacitatea de rezistenţă la un şoc, fie de a crea iluzia exporturile de energie şi monopolul politic asupra
unor venituri sustenabile pentru actori vizaţi; (b) un acestei bogăţii, monopol reconstituit după o perioadă
rol sporit şi acut de factor de hedging al unor materii de liberalizare şi nu foarte agreat de marile corporaţii
prime industriale de bază, pe lângă metalele internaţionale din domeniu. Veniturile din ţiţei şi
preţioase, ca refugiu de prezervare a valorii activelor gaze în creştere nominală, care au stimulat ambiţiile
financiare. politice ale Rusiei în refacerea puterii de influenţă
De asemenea, privind dobânzile de referinţă şi pierdute, trebuiau erodate într-un fel. Este de
nivelul scăzut al primelor de risc, induse de FED, reamintit că Rusia, aproape de vârful creşterii
„marea moderaţie” a beneficiat de cele mai ieftine preţului la energie, şi-a propus deschiderea celei mai
resurse financiare, dar oare numai din cauza credi- mari burse de ţiţei la Sankt Petersburg.
bilităţii avântului economic presupus sustenabil? - Pentru explicarea noilor ambiţii şi pentru a da
Putem oare conecta creşterea rapidă a preţului un alt sens consumării resurselor financiare ale
la ţiţei cu deprecierea dolarului? Cu siguranţă, se Rusiei, SUA i-au întins cursa scutului antirachetă.
poate face, dar nu în mod exclusiv deoarece, de-a Criza financiară a făcut restul, respectiv scăderea fără
lungul timpului, economia mondială a relevat cele precedent, în numai câteva luni, a preţului la ţiţei3 şi
mai interesante corelaţii între cursul dolarului, preţul deprecierea rapidă şi a rublei. Dacă avem în vedere
aurului, cotaţia la barilul de ţiţei şi la bushell-ul de scăderea aproape cu jumătate a rezervelor valutare
grâu. Considerăm că, la „umbra” acestei corelaţii, ar ale Rusiei, începând din vara anului trecut, şi nivelul
trebui să vedem şi aspecte de ordin geostrategic: nominal al veniturilor petroliere prezente, este prea
- Pe de o parte, China aproape a ajuns să fie al simplu să limităm impactul crizei financiare globale
doilea consumator mondial de energie, concurând la o singură dimensiune.
SUA. Pe de altă parte, China a devenit şi unul din cei - Provocarea Rusiei în devoalarea noilor sale
mai mari finanţatori ai deficitelor SUA, deţinând ambiţii a adus-o în situaţii de reacţie pripită, nu fără
hârtii ale trezoreriei americane în valoare de aproape consecinţe. Intervenţia militară din Georgia,
700 miliarde dolari. Cum să poţi împăca scumpirea indiferent de vinovatul iniţial, i-a fost nefastă din
nominală a ţiţeiului, pentru o economie în plină punct de vedere al relansării dialogului politic la cel
ambiţie politică de a deveni o mare putere mai înalt nivel cu SUA şi NATO sau al celui eco-
economică, fără pericolul scontării imediate a nomic (G–8 fiind considerat acum o mare pierdere
hârtiilor de valoare în depreciere reală? de energii politice). Isteria generată de posibilitatea
- Când se ajunge la problema stabilităţii globale, aderării Ucrainei la NATO a dus la decizia Rusiei de
puţine lucruri par să fie mai importante decât faptul a stopa livrarea de gaze către Europa cu intenţia
că statul chinez îşi păstrează o treime din cei 1,9 demonizării Ucrainei. Nici nu mai contează cine este
trilioane dolari rezerve în titluri ale Trezoreriei vinovat, dacă eterul s-a impregnat cu mesajul
americane. A vinde rapid aceste active ar însemna o consilierului preşedintelui Bush pe chestiuni de
rapidă creştere a dobânzilor în SUA şi efecte securitate naţională, Stephen Hadley, care afirma4 că
distructive pentru industria de export chineză. o Rusie „care continuă să-şi ameninţe vecinii” şi să
Concluzia simplă este că Washingtonul şi Beijingul „manipuleze accesul la energie” îşi compromite
au puţine opţiuni de a ieşi dintr-un aranjament atât ambiţiile de a avea o influenţă mai mare în lume.
de strâns, iar preşedintele Obama trebuie să-l Poate s-a dorit acest lucru, chiar dacă Hadley aprecia
gestioneze ca atare. De aici rezultă, parcă, deja o că „agresivitatea şi intenţiile incerte” ale Rusiei
dominaţie în doi, de tipul G–2, în timp ce vechea reprezintă unele din marile dificultăţi cu care se va
formulă G–7 tinde să-şi piardă din relevanţă. confrunta preşedintele american Barack Obama.
- Europa suferă de o îmbătrânire generalizată de - În acest context, ni se pare absolut normală
pe urma unui conservatorism în flexibilitatea pieţei declaraţia lui Kissinger referitoare la faptul că
forţei de muncă, dar este dornică să coopereze măcar preşedintele Obama „îşi preia mandatul într-un
de dragul de a-şi menţine prosperitatea. În acest moment în care se petrec transformări profunde în

5
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
5
multe părţi ale lumii” . Dar aceste transformări sunt onoreze angajamentele asumate prin acordurile de
numai contemplate sau şi provocate? s w a p , d e l o c n e g l i j a b i l e ca valoare? Oare ar
Criza financiară şi consecinţele ei pentru putea fi o legătură între valoarea costurilor
economia reală au scos în evidenţă cu putere, poate războaielor purtate de SUA, începând cu 11
pentru prima dată, sinergia care există între cei doi septembrie 2001, de aproape 900 miliarde de dolari,
mari competitori pentru supremaţia mondială
economică: SUA şi China. Analiştii şi-au exprimat
îngrijorările legate de intrarea, aproape simultan, a
celor două ţări în criză, în condiţiile în care asistăm,
pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, la
simultaneitatea efectivă a crizei economice în SUA,
Europa şi Japonia. Oare planul de stimulare
economică anunţat de China, în valoare de 600
miliarde de dolari, imediat după cel american, nu
poate fi considerat un sprijin explicit pentru SUA, în
condiţiile în care China are o mare expunere
financiară acolo? Oare nu ar putea fi vorba de un
parteneriat mai profund, disimulat aparent de criticile
SUA la adresa democraţiei chineze? Nu pledează
oare în acelaşi sens şi discuţiile pur politice, începute
de mai mulţi ani, cu privire la rigiditatea cursului
yuanului faţă de dolar, cu îndemnuri de flexibilizare
a pieţei valutare locale şi depreciere, pentru o reglare
a comerţului bilateral? cifră comunicată recent de Biroul de Cercetare al
Un aspect îngrijorător pentru Europa, înaintea Congresului SUA, şi anunţarea, cam în acelaşi
declanşării crizei financiare, a fost deprecierea moment, că pierderile suferite de sistemul financiar
prelungită a dolarului, cu consecinţe asupra internaţional se ridică deja la un trilion de dolari?
competitivităţii exporturilor ca motor al dezvoltării Care să fie relevanţa faptului că o treime din bogăţia
europene. Toate intervenţiile politice europene au lumii a fost înghiţită, pur şi simplu, de criza
fost în zadar, iar cursul dolarului părea parcă financiară prin efectul de avere şi bilanţ al scăderii
„impregnat” cu mesajul recunoaşterii înfrângerii cotaţiilor pe pieţele de capital?
Europei din punct de vedere al dinamismului Un aspect, căruia trebuie să i se acorde, poate,
productivităţii muncii şi al avansului tehnologic cea mai mare atenţie, îl reprezintă relevanţa mora-
întârziat faţă de SUA. Nu întâmplător Europa a fost lităţii comportamentului uman într-una din zonele în
caracterizată de strategii americani ca fiind „muzeul” care societatea a investit cea mai mare încredere –
economiei globale, la cele două tare aceştia sistemul financiar. De fapt, toate măsurile legate de
adăugând povara unei mari populaţii de vârsta a întărirea reglementării şi supravegherii pieţelor finan-
treia, neproductivă. Considerăm că ultimul semnal ciare, de perfecţionare a managementului riscurilor
legat de transferarea centrului financiar şi economic ascund, în final, îngrijorarea faţă de devierea
global de pe coastele Atlanticului pe cele ale comportamentului uman de la o anumită morală,
Pacificului a fost dat, cele menţionate mai sus fiind aspect care, deşi este mai puţin comentat, intră în
argumentele care ne validează această opinie. categoria cauzelor crizei. Această cauză este crucială
Un alt aspect, devenit notoriu recent, în pentru percepţia esenţei crizei de încredere.
condiţiile înrăutăţirii fundamentelor economiei Criza financiară a devoalat dubiul cu privire la
americane, îl constituie aprecierea dolarului din valorile morale (lăcomie vs. integritate), căci la ce se
ultimele luni, până la 1,23 dolari pentru un euro, de referă principial propensiunea către risc dacă nu la
la recordul de depreciere de 1,6. În prezent se apetitul de câştig fără justă cauză? Dacă unii au un
vorbeşte despre un an al dolarului, parcă pentru a apetit ridicat pentru risc, de ce alţii să se abţină, dar
sublinia că rolul nu numai economic, dar şi politic, al forţarea norocului, fie în economia reală, fie în
acestei monede este departe de a se fi încheiat. Nu economia financiară, este alunecarea de la integritate
pare să fie şi acest aspect un fel de „instrument de la lăcomie, ultima apărând, din păcate, dominantă.
forţă”, exact la momentul în care Europa trebuie să-şi Oare această alunecare, marcată de criza financiară

6
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
din 2007, nu poate ridica o problemă de cultură în masa critică nu va dispersa vectorul de mişcare impus
sens larg, cu afectarea unor valori morale? de masa critică, ci doar va prelungi perioada în care
Revenind la lucrarea lui Adam Smith, „Avuţia se ajunge la noua stare.
Naţiunilor”, putem reaminti că a fost scrisă pe Aceasta nu înseamnă o admitere a faptului că
vremea când autorul era decan pentru filosofia „revoluţia” este intrinsecă sistemului, ci dimpotrivă
morală la Universitatea din Glasgow. Amintind acest înseamnă acceptarea faptului că una dintre caracte-
aspect, George Friedman, de la agenţia Stratfor, risticile oricărui sistem viu este schimbarea, iar schim-
afirmă că economia nu poate fi considerată o ştiinţă barea unei mase critice a componentelor sistemului
de sine stătătoare, fiind în strânsă legătură cu provoacă trecerea de la o stare la alta.
politica, ceea ce implică abordarea ei nu numai prin Interacţiunile indivizilor sunt determinate de an-
prisma intereselor politice, generate inclusiv de ticipaţiile lor cu privire la acţiunile celorlalţi şi sunt
grupuri de interese economice, ci şi din perspectivă ghidate de valorile fundamentale. Aceasta înseamnă
morală6. La urma urmei, bogăţia unei naţiuni se că masa critică determinantă a crizei se formează
fundamentează pe cei doi piloni reprezentaţi de atunci când apare o discrepanţă între anticipaţiile in-
economic şi politic, a căror decriptare recurge şi la divizilor cu privire la valorile care ghidează acţiunile
ipoteze privind natura umană şi un comportament celorlalţi şi valorile fundamentale.
uman adecvat. Credem că analiza actualei crize nu Dacă ar fi să traducem aceste propoziţii în lim-
poate face abstracţie de natura umană. bajul comun al realităţii noastre, sistemul este lumea
Admiţând ipoteza că o criză poate produce globalizată, iar elementele lui componente sunt in-
schimbări culturale în sensul cel mai larg, în mod divizii.
implicit trebuie să vedem cum este receptat feno- Indivizii sunt caracterizaţi de trei elemente. Pri-
menul şi din perspectiva altor discipline. Dacă mul dintre acestea este reprezentat de idei, adică de
economia este rezultatul acţiunii nedisociate de ceea ce îi face deosebiţi de restul membrilor siste-
natura şi comportamentul uman, iar schimbările mului. Din punctul de vedere al ştiinţelor funda-
culturale pot genera noi idei filosofice, atunci opinia mentale, care analizează indivizii şi elementele lor
filosofilor şi a istoricilor este absolut necesară. Dacă caracteristice, probabil teologia şi filosofia sunt cele
această criză ne pune în faţa dubiului cu privire la care se adresează ideilor. Din punctul de vedere al
valorile morale ale indivizilor, orbiţi de o debordantă evaluării în bani a ideilor în cadrul sistemului şi al
atracţie pentru risc, faţetă a lăcomiei, atunci şi o interacţiunilor la care participă indivizii în cadrul
opinie a teologilor pare să fie necesară. Din sistemului global, ideile pot fi considerate a fi capi-
perspectiva posibilelor efecte multiple, de natură talul uman al societăţii, iar salariul preţul său.
diferită, ale crizei actuale, privite ca argument al
resetării ordinii mondiale, răspunsul trebuie să facă
apel la un efort de abordare multidisciplinar. În
general, trecerea unui sistem de la o stare la alta se
face prin intermediul unor modificări, indiferent care
ar fi acestea. Aceste modificări sunt rezultatul
faptului că, în cadrul sistemului, elementele
componente au altă tendinţă decât cea dinainte.
Pentru declanşarea schimbării este necesară
atingerea unei mase critice de elemente care să
manifeste o altă tendinţă. Criza reprezintă tocmai
procesul de trecere de la o stare la alta, impus de
evoluţia masei critice. Noua stare a sistemului este
recunoscută prin aceea că există un alt set de atribute
fundamentale care definesc elementele componente
ale acestuia şi care ghidează acţiunile lor. Analiza Al doilea element este dat de aptitudini, acele
procesului de transformare, adică a crizei, din punct elemente ale priceperii indivizilor pe care le pot
de vedere morfologic nu poate oferi niciun răspuns schimba cu ceilalţi. Ca şi în cazul precedent, există o
cu privire la stabilitatea sistemului, altfel spus cu serie de ştiinţe fundamentale care studiază aceste
privire la atributele fundamentale. În acelaşi timp, aptitudini: matematica, fizica, biologia. Din punctul
orice încercare de a rezista mişcării provocate de de vedere al evaluării în bani a aptitudinilor în cadrul

7
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
sistemului şi al interacţiunilor din cadrul sistemului, creştinismului. Suma acestei reuşite a Sfântului
aptitudinile pot fi considerate capitalul fizic din Augustin o reprezintă lucrarea „Despre Cetatea lui
societate, iar rata dobânzii este preţul său. Dumnezeu”, în care autorul reuşeşte să clarifice
problemele existenţei individului şi ale dihotomiei
între lumea cea bună, aşteptată de creştinism, şi
realitatea mizeră a vieţii cotidiene.
Astfel, sistemul societăţii umane de atunci a
trecut de la setul de valori ale cărei expresii fuseseră
ideile şi modul de viaţă inspirate de Grecia şi
Imperiul Roman, la un cu totul alt model de idei, în
care Biserica are rolul central. Potrivit Sfântului
Augustin, Biserica devine un garant al statului lui
Dumnezeu pe pământ, care are un conducător
spiritual – Papa – considerat locum tenens Christi-
locţiitorul lui Hristos pe pământ, o instituţie cu o
ierarhie strictă, cu vasali fideli, cu dreptul de a emite
legi în numele lui Dumnezeu şi de a aplica forţa
oriunde şi oricând împotriva duşmanilor săi,
Al treilea element este reprezentat de poziţio- consideraţi duşmanii lui Hristos.
narea lor în cadrul sistemului, datorită interacţiunilor Sistemul în care a intervenit această schimbare a
la care participă cu ceilalţi membri ai sistemului. fost cel al părţii europene rămase după căderea
Poziţionarea în cadrul societăţii a fiecărui individ dă Imperiului Roman de Apus. Criza care a marcat
naştere grupurilor sau claselor sociale, instituţiilor trecerea de la sistemul de valori al Imperiului Roman
statale sau supranaţionale. Această poziţionare a la cel al Bisericii a fost tocmai căderea imperiului,
individului se poate considera că este studiată de eveniment care este mai degrabă de natură militară
ştiinţe precum politologia şi sociologia. Din punctul decât de natură spirituală.
de vedere al evaluării în bani a poziţionării în cadrul Noul set de valori care a rezultat în urma acestei
sistemului a fiecărui individ, aceasta este dată de ave- crize a resetat ordinea sistemului la care ne referim.
rea sa, deci de fluxul de bani stocat şi preţul său este Astfel, interpretarea dată de Sfântul Augustin Scripturii,
timpul fiecărui individ. conform căreia conducătorul spiritual este, în numele
Starea sistemului global este constituită din setul lui Dumnezeu, posesorul tuturor lucrurilor, va sta la
de valori fundamentale (morale) pe care oamenii îl baza construcţiei statului feudal medieval. Sfântul
împărtăşesc şi după care îşi ghidează acţiunile. Ten- Augustin nu este original în a-l numi pe Papă
dinţa este dată de acţiunile concertate ale miliardelor proprietar al pământului în numele lui Dumnezeu,
de indivizi care participă în sistem. pentru că acelaşi lucru se întâmpla şi în Babilon.
În momentul de faţă, la nivel global, ne aflăm în Ceea ce este însă original este că se introduce un
faza de criză, adică de trecere de la un sistem de va- raport ierarhic între Biserică şi Stat. Această dublă
lori fundamentale la altul. Astfel, în prezent, se pare cefalie a organizării statale va dura, cel puţin, până în
că, pentru o masă critică de indivizi, există o discre- Evul Mediu târziu şi va fi înlăturată în Anglia de
panţă între valorile fundamentale şi cele care sunt re- către regele Henric al VIII-lea.
levate de interacţiunile indivizilor în cadrul sistemului În secolul al XVII-lea şi în prima jumătate a
global. secolului al XVIII-lea se înregistrează o serie de
Pentru ştiinţele menţionate în cazul fiecăruia progrese în matematică şi fizică. În această perioadă
dintre cele trei elemente caracteristice ale indivizilor sunt descoperite rezolvările pentru ecuaţiile de
poate fi identificat cel puţin un episod în care s-au gradul trei şi mai mare şi sunt rezolvate de către
produs crize, în condiţiile trecerii de la un set de va- Leibniz ecuaţiile diferenţiale. Calculele matematice
lori fundamentale la altul în cadrul fiecăreia dintre ele. permit şi demonstrarea unor probleme de fizică în
Filosofia şi religia au avut o istorie comună după domeniile termodinamicii. Pe baza acestor desco-
aşezarea fundamentelor filosofiei în Grecia antică. periri de ordin ideatic s-a trecut la aplicaţii practice
În sec. IV d. Hr., ideile Sfântului Augustin au reuşit pentru că aceste progrese au fost încorporate în ceea
să încorporeze modul de gândire despre elementele ce avea să devină revoluţia industrială.
fundamentale ale existenţei noastre cu ideile Sistemul de valori care a fost lăsat în urmă a fost

8
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
cel al explicaţiei divine şi al supunerii oarbe în faţa ipoteză, în ce domenii ar trebui să se concentreze
Bisericii sau Statului. În locul acestor idei, au apărut educaţia? Cum pot ajuta filosofia şi religia din acest
raţionalismul şi Iluminismul care aveau să aducă punct de vedere?
individul înapoi în centrul atenţiei. Sistemul în care 3. Dacă tranziţia este de domeniul aptitudinilor,
are loc tranziţia setului de valori fundamentale este atunci care dintre ştiinţe ar putea oferi răspunsul?
mult mai larg decât Europa şi include toate Biologia, sau mai exact genetica, tind să fie câşti-
continentele pe care europenii le ocupaseră între gătoarele în termeni financiari ai crizei în acest mo-
timp. ment.
„Criza” care a făcut trecerea de la vechiul sistem 4. Dacă în sistemul global relaţiile dintre
de valori la noul sistem de valori nu are deloc o indivizi sunt cele care se modifică, atunci întreaga
conotaţie peiorativă. În secolele al XVI-lea şi al criză denotă o trecere de la un sistem de putere
XVII-lea marile puteri europene investeau destul de bipolar (până în 1989) la cel unipolar (până în 2001),
mult în competiţia pentru accesul la resursele din ajungându-se din nou la unul bipolar (SUA – China)?
colonii. Această competiţie avea în centrul atenţiei Industria de pe Wall Street este victima ritualului
recrutarea celor mai talentaţi indivizi, şi, implicit, sacru al acordării de bonusuri, lipsite de principiul
acordarea unui interes deosebit educaţiei. Astfel, simetriei, în sensul că acestea ar fi trebuit date atunci
creşterea accesului la educaţie a fost forma de când rezultatele erau bune şi returnate atunci când
manifestare a „crizei” din acea perioadă. pierderile cauzate deveneau tot mai evidente.
Relaţiile dintre indivizi au fost studiate întâi de Preşedintele Obama a caracterizat grandoarea bonu-
religie şi filosofie şi de abia din secolul al XIX-lea de surilor la care s-a ajuns pe Wall Street ca pe o „culme
către sociologie şi politologie. Secolul al XIX-lea a a iresponsabilităţii”7.
fost martorul unor modificări profunde în structura Potrivit Curţii de conturi statale, companiile
societăţilor la nivel global, mai exact în ceea ce financiare din New York au oferit bonusuri de 18,4
priveşte stabilirea unei noi relaţii între grupurile miliarde de dolari în 2008, în ciuda faptului că au
sociale, organizate profesional şi politic. Această afişat cele mai mari pierderi.
modificare structurală, consecinţă a industrializării, Coroborarea celor menţionate mai sus duce,
avea să dea naştere unui nou set de valori la nivelul parcă, în derizoriu insistenţa numai pe cele trei
societăţii. Sociologia şi politologia au definit, au eşecuri evocate de directorul general al FMI, Strauss
clasificat, au analizat şi sintetizat toate aceste Kahn, ca şi cauze ale crizei financiare, atacând
evenimente. domeniile de reglementare şi supraveghere finan-
„Criza” a fost determinată de clivajul, şi, în ciară, managementul riscurilor instituţiilor financiare
acelaşi timp, interacţiunea violentă, dintre indivizii şi disciplina mecanismelor de piaţă. Mai nou, chiar
care erau incluşi în diferite instituţii, fie că erau ele preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE),
întreprinderi, fie că erau organisme ale statului. S-a Claude Trichet, după o puternică rezistenţă în
trecut, astfel, de la setul de valori caracteristice apărarea obiectivului băncii– stabilitatea preţurilor -
individualismului, adică al participării reactive a pare să accepte o dobândă de referinţă la euro
individului în societate în mod raţional şi indivi- apropiată de 0%, cu sublinierea că BCE trebuie să-şi
dualist, la cel al înregimentării, adică la participarea asume un rol mai mare în materie de supraveghere şi
proactivă pe baze de cooperare şi includere în reglementare a pieţelor financiare, amintindu-şi,
grupări. parcă întâmplător, că, în tratatul de constituire al
Dacă sunt acceptate aceste baze de analiză a BCE, există un articol care creează premisele acestei
societăţii ca sistem şi a indivizilor prin cele trei implicări. Considerăm că răul, dacă îl considerăm ca
elemente caracteristice, atunci apar o seamă de atare, deja s-a făcut, iar el se rostogoleşte în sensul
întrebări cu privire la criza actuală pe care o unor interese mult mai complexe şi pe termen lung.
traversăm: Chiar şi aceste considerente întăresc ideea
1. Este această tranziţie una care are în vedere predictibilităţii actualei crize printr-o succesiune de
ideile, aptitudinile sau interacţiunile umane? Poate fi evenimente şi acţiuni a căror înlănţuire ni se relevă
una care să cuprindă toate cele trei elemente cu totul diferit acum. Globalizarea a progresat până
concomitent? la pragul la care trebuie să admitem că suntem
2. Dacă această trecere este una în domeniul într-o lume în schimbare, la toate palierele sale.
ideilor, atunci costul social al transformării poate fi Creşterea economică de acum încolo s-ar putea
micşorat prin educaţie? Dar dacă se acceptă această să nu se mai bazeze pe dobânzi şi inflaţie scăzute,

9
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
respectiv pe bani ieftini ca reprezentare a unei munci ascensiune politică extraordinară”.
mai puţine, iar reducerile fără precedent ale Discursul preşedintelui SUA, Barack Obama,
dobânzilor de referinţă ale principalelor bănci prezentat imediat după învestitură, relevă în mod clar
centrale ar trebui privite mai mult în contextul necesitatea, chiar în faţa marilor provocări globale –
conjunctural al măsurilor de urgenţă, fără să ştim criză, terorism, încălzire globală etc. – de a nu separa
încă ce va aduce viitoarea redresare economică, toate idealurile democraţiei de teama pentru securitate,
rapoartele şi prognozele vorbind - oare în mod întrucât „idealurile părinţilor fondatori ai Americii
complet dezinteresat? – de neîncredere, incertitudine luminează şi azi omenirea, iar ele nu pot fi înlocuite
şi evoluţii eterogene. cu expediente; trebuie să se ştie că America este un
O privire mai profundă în fondul intervenţiilor prieten al oricărei naţiuni, bărbat, femeie sau copil
guvernamentale de natură anticriză, ne face să în căutarea unui viitor caracterizat prin pace şi
observăm că s-a făcut apel practic la resursele sociale demnitate, iar noi suntem gata să preluăm
– ale contribuabililor – iar acest lucru este în primul conducerea încă o dată”.
rând o decizie politică şi nu una economică. Mai Audierea doamnei Hillary Clinton în Senatul
mult, intervenţia economică a depăşit cadrul legal al SUA8, pentru confirmarea numirii sale în funcţia de
resurselor posibil de mobilizat, ea necesitând un apel secretar de stat, ne pune în faţa unei declaraţii demne
la legislativ, iar aici vorbim din nou de decizie de luat în seamă: „America nu poate să rezolve
politică. Ca urmare, lumea este în schimbare nu singură problemele cele mai presante ale lumii, iar
datorită unor decizii economice, ci intervenţiei lumea nu poate să le rezolve fără America (...). Cred
deciziei politice din parlamente politizate şi ea că puterea americană a lăsat de dorit, dar este încă
urmăreşte mult mai mult decât se observă la prima dorită”. Fosta primă doamnă şi-a asumat angaja-
vedere – măsura anticriză. mentul de a reface puterea SUA, printr-o diplomaţie
Poate cauza economică şi geografia crizei care să consolideze securitatea, să avanseze intere-
financiare ar trebui să ne îndrepte atenţia mai mult sele şi să reflecte valorile Statelor Unite. Iată că
către problema supremaţiei şi leadership-ului global, există o problemă de evaluare a viitoarei cooperări
a chestionării continuării existenţei unei lumi globale, care implică aspectul supremaţiei de putere
unipolare aflate în faţa unor noi ambiţii de în pierdere sau nevoia de a împărţii responsabilităţile
supremaţie (China, Rusia, India, Brazilia) sau de globale.
activism planetar, poate în faţa a noi provocări Franţa, prin vocea premierului, François Fillon,
geostrategice şi geopolitice devenite mai explicite a sugerat că se aşteaptă ca preşedintele Obama să-şi
decât s-ar fi dorit şi pentru care se impunea o viteză ia un angajament în „renovarea guvernării mondiale”,
de reacţie mai mare. că acesta ”va recunoaşte eşecul unilateralismului”,
Nimic nu ne poate opri să credem că unele care „trebuie să-i cedeze locul multilateralismului”9.
condiţii economice propice declanşării crizei nu au Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat
avut stimulente de natura intereselor politice, după că abia aşteaptă ca noul preşedinte american, Barack
cum ne este greu să credem că ele nu ar fi fost Obama, să înceapă să acţioneze pentru „a schimba
gândite ca elemente de acompaniere în promovarea lumea”10.
de noi interese sau că nu ar putea fi deturnate pentru Premierul britanic, Gordon Brown, consideră că
cauze politice. actualele ameninţări şi provocări cu care ne
Un mesaj destul de direct în acest sens a fost cel confruntăm sunt „contracţii dureroase ale naşterii
lansat de fostul secretar de stat american, Henry unei noi ordini mondiale, iar sarcina noastră este
Kissinger, în care acesta susţinea că preşedintele aceea de a ne permite o tranziţie spre o nouă ordine
Obama ar trebui să profite de actuala criză internaţională, în beneficiul unei societăţi mondiale
economică la nivel global şi de tensiunile existente în în expansiune”11.
diverse colţuri ale lumii pentru a modifica ordinea Cu prilejul Forumului de la Davos12, atât
mondială. De ce? Iată argumentarea dată prin citate: premierul rus, Vladimir Putin, cât şi premierul
(i) „obiectivul principal al lui Obama ar trebui să fie chinez, Wen Jiabao, au argumentat rolul ţărilor lor
acela de a dezvolta o strategie pentru America în de puteri emergente, în contrast cu dezastrul creat de
această perioadă, când există o mare oportunitate ţările care au aplicat politici macroeconomice
pentru a crea o nouă ordine mondială”; (ii) „Obama neadecvate şi susţinând un model de dezvoltare bazat
poate să dea un nou avânt politicii externe pe perioade îndelungate de economisire redusă.
americane, mai ales pentru că beneficiază de o Potrivit acestora, în calitate de noi puteri, Rusia şi

10
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
China „trebuie să joace un rol pe măsură într-o nouă de contextul marilor oportunităţi create de viitoarele
ordine mondială”. transformări. Acest lucru înseamnă, în fapt, nevoia
Dacă vom admite, numai ca şi o variantă acută de resetare a propriei strategii naţionale,
posibilă, resetarea ordinii mondiale, ca urmare a incluzând posibilele transformări geopolitice şi
efectelor actualei crize economice, ar trebui să ne geostrategice, care ar putea absorbi şi reflecta mai
gândim şi la marile oportunităţi care se deschid bine interesele României, aflată, măcar juridic,
României. Examenul managementului propriei crize într-o altă postură: de stat membru al Uniunii
ar putea fi trecut cu succes, dar în lipsa unei viziuni Europene şi al NATO, care se îndreaptă spre o
care să nu includă posibilele modificări pe termen abordare prioritar politică a conceptului de securitate
mediu şi lung în echilibrul global de putere s-ar putea colectivă.
ca acest examen să pară fie un succes marginal, fie
un eşec, acest management făcând abstracţie tocmai

* 4
Napoleon POP este director al Centrului de www.csis.org/media/csis/events/090107_hadley, p. 4.
5
Cercetări Financiare şi Monetare “Victor Slăvescu” Într-un interviu acordat pentru postul CNBC,
din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Eco- în data de 5 ianuarie 2009 (n.r.).
6
nomice al Academiei Române şi membru în Con- www.stratfor.org /weekly/20080930_politi-
siliul de Administraţie al Băncii Naţionale a cal_nature_economic_crisis.
6
României. www.abcnews.com
8
** Amalia FUGARU este cercetător ştiinţific www.timesonline.com.uk/tol/news/world/us_
principal la Institutul Naţional de Cercetări Eco- and_americas/article5510049.ece.
9
nomice al Academiei Române. www.premiere-ministre.gouv.fr/chantiers/ poli-
1
„Dominique Strauss-Kahn s’alarme que très tique_etrangere_866/francois_fillon_barack_obama_
peu ait été fait contre la crise financière”, Le journal 62336.html.
10
français des États -Unis, 26.01.2009, www.france- http://tempsreel.nouvelobs.com/ speciales/ lin-
amerique.com (n.r.). vestiture_dobama/20090120.obs.0495.
2 11
Adam Smith şi David Ricardo s-au referit www.guardian.co.uk/politics/2009/jan/26/gor-
mereu la disciplina lor ca fiind “economie politică”. don-brown-economic-policy.
3 12
În prezent, acesta este cu aproximativ 100 de Forumul de la Davos s-a desfăşurat în perioada
dolari mai mic decât nivelul record din iulie 2008. 28.01 – 01.02.2009 (n.r.).

11
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

PROVOCĂRI, RISCURI ŞI AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII,


ASOCIATE CRIZEI FINANCIARE GLOBALE ŞI RECESIUNILOR ECONOMICE
General maior (ret) Mihaiu MĂRGĂRIT*

Criza financiară şi recesiunile economice care financiară globală şi recesiunile economice provo-
au devenit din ce în ce mai evidente în majoritatea cate de aceasta reprezintă cea mai mare ameninţare
statelor lumii reprezintă rezultatul asumării şi la adresa securităţii mondiale”. Detaliind consecinţele
promovării, în mod conştient sau nu, a unor politici acestor crize, raportul (elaborat de Paul Rogers,
şi practici de management defectuoase şi generatoare profesor la Universitatea Bradford) susţine că
de riscuri. Fără teama de a greşi, considerăm că deciziile viitoare luate la nivel mondial vor fi
implicaţiile şi riscurile de securitate asociate actualei decisive în ceea ce priveşte securitatea internaţio-
crize nu au fost suficient abordate de către factorul nală. Astfel, în textul raportului se precizează că
politic, ele făcând mai ales obiectul dezbaterilor “alegerea pe care o vom face acum, în câteva luni,
experţilor din domeniul economico-financiar. va determina dacă lumea devine mai paşnică sau
După căderea Cortinei de Fier, s-a constatat un mai puţin paşnică în următorii zece ani”. Prin
dezechilibru în raportul dintre economic şi politic, urmare, criza ar putea avea o amploare foarte mare,
factorii politici concentrându-se exclusiv pe aspecte o diseminare geografică rapidă şi în profunzimea
de ordin geopolitic, ceea ce a permis economicului să structurilor, cu consecinţe economice şi sociale
se dezvolte solitar, în cadrul unui proces de grave. Ameninţarea este reală, justificată şi
globalizare a economiei mondiale antamat încă de la nelinişteşte majoritatea ţărilor lumii. Nu întâmplător,
mijlocul anilor 80, permanent şi în egală măsură directorul Informaţiilor Naţionale din SUA, Dennis
însuşit şi respins de teoreticieni. C. Blair, prezentând recent în faţa comisiei de
specialitate a Senatului un document provenind din
analiza tuturor celor 16 servicii de informaţii şi secu-
ritate americane, a nominalizat cele mai importante
ameninţări de securitate cu care se confruntă în
prezent societatea americană, menţionându-le în
ordinea dată mai jos2:
- criza economică globală şi impactul său
destabilizator asupra aliaţilor şi adversarilor, inclusiv
în ceea ce priveşte posibilitatea scăderii capacităţilor
aliaţilor de a-şi asigura apărarea şi obligaţiile de
asistenţă umanitară;
- impactul intern şi internaţional al schimbărilor
climatice globale;
În schimb, în prezent, preocupările decidenţilor - accesul la resurse energetice în deplină secu-
politici se concentrează asupra crizei financiare şi a ritate şi asigurarea managementului aprovizionării
efectelor economice într-o asemenea măsură încât cu alimente şi apă, mai ales în condiţiile unei
par să neglijeze impactul asupra securităţii naţionale previziuni de creştere a populaţiei globului cu 1
a statelor şi, implicit, asupra celei internaţionale. miliard de locuitori până în anul 2025;
Strategiile de contracarare a efectelor crizei s-au - securitatea informaticã şi ameninţările la
focalizat mai mult pe soluţii tehnice, neluând în adresa infrastructurii informatice a SUA atât din
calcul, în mod explicit, dimensiunea riscurilor pe partea unor actori statali, cât şi nestatali.
care aceasta le implică şi posibilitatea apariţiei unor În acest context, directorul Informaţiilor
noi provocări şi ameninţări la adresa securităţii. Naţionale atrăgea atenţia asupra următorului fapt:
Actuala criză economico-financiară globală şi „cu cât trece mai mult timp până la începerea
recesiunile economice reprezintă o ameninţare indis- redresării din criză, cu atât devin mai periculoase
cutabilă la adresa securităţii, aspect subliniat şi în eventualele efecte negative asupra intereselor
cadrul unui raport1, realizat la sfârşitul anului 2008 strategice ale SUA”3.
de Oxford Research Group, potrivit căruia „criza De asemenea, Dennis C. Blair, sublinia recent

12
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
(10 martie 2009), în faţa Congresului, că „principala generate de aceasta. Din acest punct de vedere,
preocupare a Statelor Unite în materie de securitate considerăm că procesul de analiză de intelligence
nu mai este terorismul, ci criza financiară mondială trebuie să fie unul multidisciplinar şi multisursă,
şi implicaţiile sale geopolitice”. Această nouă selectând cu grijă sursele deschise care, în această
viziune privind riscurile şi ameninţările ar trebui să perioadă, sunt intenţionat mai abundente şi pot
ne surprindă în contextul în care vine din partea intoxica cu date din spectrul războiului informaţional.
SUA, ţara lovită cel mai crunt de terorismul În final, aprecierea gradului de periculozitate al unei
internaţional. ameninţări asociate trebuie să înceapă de la valoarea
Se poate observa că, în abordarea actuală ame- maximă posibil a se produce, care va putea fi dimi-
ricană, criza financiară globală şi recesiunile econo- nuată numai pe măsura obţinerii de noi informaţii
mice reprezintă ele însele ameninţări majore la care să permită acest lucru.
adresa securităţii, dar ca o categorie distinctă căreia, În opinia noastră, principalele provocări, riscuri
evident, trebuie să i se asocieze provocări, riscuri şi şi ameninţări la nivel global, asociate crizei ar putea
ameninţări specifice, în raport de determinare şi în fi următoarele:
interferenţe cu cele identificate şi recunoscute până - accentuarea sărăciei, ca urmare a desfiinţării
acum. În cuprinsul acestei constatări am utilizat unui număr mare de locuri de muncă, situaţie care ar
sintagma „asociate crizei şi recesiunilor” şi nu duce la creşterea şomajului cu mult peste cifrele
„consecinţe” ale acestora, tocmai pentru a scoate în prognozate de institutele specializate şi care au stat la
evidenţă caracterul distinct de categorie de amenin- baza elaborării unor strategii politice iniţiale. Ca
ţare. Având în vedere faptul că le considerăm urmare, în aceeaşi măsură poate creşte numărul
asociate, acestea ne obligă la identificarea şi persoanelor care nu se pot alimenta în mod adecvat,
individualizarea lor într-un câmp mult mai larg de fapt care ar conduce la sporirea numărului de
manifestare, la precizarea ţintelor urmărite şi la o îmbolnăviri, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.
evaluare a gradului de periculozitate mult mai Amploarea unor asemenea fenomene va influenţa
corecte decât dacă ar fi considerate drept simple negativ sistemele de securitate socială, care nu vor
consecinţe. De asemenea, Dennis C. Blair, de data mai face faţă;
aceasta în faţa comisiei de specialitate din Camera - extinderea sărăciei care, estimându-se că va
Deputaţilor, evidenţia: „Analizele noastre arată că afecta zeci de milioane de oameni, ar putea
această criză economică duce la creşterea riscului determina apariţia unor mişcări sociale radicale şi
de instabilitate şi a regimurilor politice, dacă ea violente;
continuă pentru o perioadă de încă 1-2 ani”, - creşterea infracţionalităţii interne. Avem în
adăugând că „instabilitatea poate duce la pierderea vedere fenomene de tip evaziune fiscală, jafuri de
echilibrului fragil pe care multe state în curs de firme bancar-financiare, penetrarea bazei de date a
dezvoltare îl au, atât în domeniul justiţiei, cât şi în acestora, delapidări, escrocherii, şantaje, falsuri în
cel al ordinii interne de drept”. relaţii comerciale, răpiri de persoane cu eliberare
În ceea ce priveşte NATO, reţine atenţia faptul condiţionată de recompense financiare, falsificări de
că, la recentul Summit aniversar (03-04 aprilie bancnote şi introducerea în ţară de bancnote false,
2009), Alianţa nu s-a grăbit să-şi modifice Conceptul crimă organizată, trafic de droguri şi de persoane.
Strategic. Imprevizibilitatea crizei, diversitatea - fragmentarea politică internă în unele ţări, ca
formelor de manifestare, de diseminare şi de urmare a inabilităţii şi eşecului unor politici guver-
penetrare, precum şi riscurile şi ameninţările asociate namentale de estompare sau ieşire din criză. Lupta
acesteia, au impus prudenţă, timp şi un studiu pentru putere ar putea duce la apariţia de noi forţe
aprofundat al corelaţiilor lor cu cele aflate în topul politice, mici şi numeroase, desprinse din rândul
recunoscut de actualul Concept Strategic (adoptat în celor mari, aflate sau nu la guvernare. Orientarea lor
1999). În opinia noastră, acestea reprezintă câteva ar fi numai de stânga şi dreapta radicalizată,
dintre motivele pentru care s-a hotărât formarea coagulând treptat un pol de putere capabil să afecteze
comisiei speciale de elaborare a unui nou Concept. democraţia şi să deschidă drumul spre autoritarism şi
Fără a imprima o notă alarmistă, apreciem că, dictatură;
pentru o perioadă de timp relativ mai mare, - intensificarea fenomenului de migrare a forţei
abordările cu privire la securitate - naţională şi de muncă spre unele ţări mai rezistente la criză. În
mondială - trebuie făcute numai în contextul crizei spaţiul UE, acest fenomen poate duce la compromi-
financiare globale şi a recesiunilor economice terea actelor normative comunitare, prin tentaţia de a

13
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
nu mai respecta principiile securităţii sociale ale învinuiri gen lipsă de eficienţă, incompetenţă,
acestor persoane, cum ar fi: nediscriminarea bazată corupţie, favorizare socială în condiţii de criză. În
pe cetăţenie, plata indiferent de reşedinţă a presta- acest fel, s-ar putea încerca incitarea altor categorii
ţiilor sociale (invaliditate, accidente de muncă, boli sociale şi profesionale împotriva acestora;
profesionale, ajutoare deces) – principiu cunoscut - scăderea accentuată a încrederii populaţiei în
sub numele de „exportabilitatea sau transferabilitatea aceste structuri, datorită discreditării menţionate mai
prestaţiilor”, etc. Acestea ar putea provoca animo- sus, precum şi diminuarea severă a atractivităţii
zităţi între statele membre ale Uniunii, dar şi în acestor profesii pentru tineretul valoros;
relaţia lor cu state terţe ca urmare a aceleiaşi tentaţii - reamorsarea şi accelerarea unor alte conflicte
de a nu mai respecta regimul resortisanţilor; latente de origine interetnică sau de natură revendi-
- reînvierea şi extinderea naţionalismului extre- cativă de teritorii, în condiţiile existentei unor
mist, xenofobiei şi rasismului pe fondul instabilităţii instabilităţii regionale;
sociale şi politice interne şi externe; - amplificarea, chiar pe termen scurt, a riscurilor
- diminuarea drastică sau, în cel mai fericit caz, de acţiuni teroriste şi menţinerea stării de insecu-
limitarea bugetelor destinate securităţii naţionale, ritate a populaţiei;
alocate dintr-un buget de stat mult redus, ca urmare - creşterea vulnerabilităţii infrastructurilor care
a falimentării unui număr mare de firme, a disponi- fac obiectul securităţii energetice, precum şi
bilizărilor masive de angajaţi şi a creşterii fenome- intensificării acţiunilor de piraterie pe mările şi
nului de evaziune fiscală. Această situaţie se va oceanele lumii;
răsfrânge negativ asupra programelor de înzestrare - reconsiderarea politicii externe ale unor ţări
ale structurilor din sistemul securităţii naţionale şi şi revenirea lor la poziţia de state care finanţează
chiar asupra menţinerii efectivelor acestora, în total terorismul internaţional;
dezacord cu planificarea resursei financiare potrivit - creşterea riscului de izbucnire a unor războaie
nevoilor de apărare, ordine publică şi siguranţă civile, ca urmare a posibilelor falimente statale, pe
naţională; plan mondial, precum şi de producere a unor
- extinderea restricţiilor în domeniul cheltuielilor conflicte între state. Recent4, directorul Fondului
militare şi asupra angajamentelor unor state privind Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn,
sprijinul umanitar internaţional sau în cadrul avertiza că “actuala criză financiară globală ar
alianţelor politice şi politico - militare internaţionale. putea duce la nelinişte socială sau chiar la război”;
Diminuarea prezenţei şi eventual retragerea com- - intensificarea acţiunilor de spionaj total -
pletă a forţelor multinaţionale de menţinere sau economic, comercial, ştiinţific, politic, militar. Ca
impunere a păcii în zone de conflict, de ajutor în răspuns, măsurile de contracarare a acestora, cumulate
reconstrucţia statală, înainte de îndeplinirea misiu- cu cele de luptă împotriva terorismului, deşi unele
nilor pentru care s-au angajat, vor determina ieşirea aduc prejudicii democraţiei, drepturilor şi libertăţilor
de sub control a acestor zone din punctul de vedere fundamentale ale omului, sunt amplificate şi
al securităţii, proliferându-se, la o scară mai mare, acceptate numai ca un compromis în folosul securi-
violenţa, crima organizată, criminalitatea politică, tăţii naţionale.
comerţul ilegal de arme şi echipamente militare de În concluzie, aceste provocări, riscuri şi
toate tipurile, inclusiv nucleare; ameninţări, deşi ipotetice şi prezentate într-o notă
- depăşirea pragului critic acceptat de regulile exagerat pesimistă, necesită a fi aduse în atenţia
concurenţei loiale în lupta acerbă pentru supravie- factorilor de decizie. Ele se pot manifesta parţial, pot
ţuirea în piaţă a firmelor, pe plan intern şi extern, care avea o amploare şi coeficiente de probabilitate
ar stimula inocularea altor reguli dure, de boicot, diferite de la o ţară la alta, dar sunt posibile. În primul
şantaj, şi chiar apariţia şi proliferarea războiului rând, pentru că sunt specifice şi asociate unei crize
mediatic în domeniul comercial şi al războiului financiare globale şi unor recesiuni economice care
informaţional, în cele mai neaşteptate forme de au cuprins aproape întregul mapamond. Apoi, pentru
manifestare, cu scopul de a elimina din piaţă şi de a că s-au declanşat în cele mai dezvoltate ţări
falimenta concurenţii; economice şi în forme foarte violente. Aceste crize
- discreditarea publică concertată şi sistematică sunt unanim apreciate ca fiind fără precedent şi
a structurilor specializate în domeniul securităţii generatoare ale unor procese atât de complexe în
naţionale şi justiţiei, de către o parte a media şi de întreaga lume, cum nu au mai fost cunoscute de la
către anumiţi formatori de opinie, sub diferite căderea comunismului sau chiar de la criza econo-

14
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
mică din 1930. Evoluţia lor este imprevizibilă, iar sau alta, obligă serviciile de informaţii să identifice
fiecare zi aduce noi incertitudini care, într-o formă permanent noi riscuri şi ameninţări.

2
* General-maior (ret) Mihaiu MĂRGĂRIT a http://www.securitymanagement.com/news/intel-
fost şeful Direcţiei Informaţii Militare în perioada ligence-chief-outlines-global-security-outlook-
1998-1999. În prezent, este Director de Proiect în 005206.
3
cadrul Fundaţiei EURISC – Institutul European pen- Annual Threat Assessment of the Intelligence
tru Managementul Riscului, Securităţii şi Comu- Community for the Senate Select Committee on Intelli-
nicării. gence, p.2
1 4
http://www.oxfordresearchgroup.org.uk/publica- http://intelligence.senate.gov/090212/blair.pdf
5
tions/monthly_briefings/2009/03/from-recession-to- http://www.dailymail.co.uk/news/worldnews/arti-
slump-crisis-or.html, februarie 2009. cle-1164273/Finance-crisis-lead-war-IMF-warns.html

15
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

DREPTUL INTERNAŢIONAL ŞI AUTONOMIA TERITORIALĂ

Dr. Ioan V. MAXIM*

Articolul prezintă reglementările universale şi model de autonomie capabil să ofere soluţii


europene cu privire la autonomie, opiniile şi apre- uniforme, aplicabile oriunde. Pentru a fi viabil, un
cierile unor renumiţi experţi în domeniu (Asbjørn proiect de autonomie trebuie să beneficieze de un
Eide - Norvegia, Fernand de Varennes - Canada, larg sprijin din partea societăţii civile şi să nu fie în
Giorgio Malinverni - Elveţia, Ferdinando Albanese - exclusivitate fondat pe apartenenţa etno-culturală. O
Italia, Sergio Bartole - Italia, Hurst Hannum - SUA, autonomie înţeleasă greşit ar putea conduce mai
Gyula Csurgai - Canada, Thomas Benedikter - Italia, degrabă la separarea diferitelor grupuri ale populaţiei,
Ion Diaconu - România), condiţiile în care aceasta la ghetouri etnice, ceea ce nu este de dorit.
se poate realiza, cerinţele necesare pentru ca ea să Conceptele de autonomie vehiculate în prezent,
răspundă obiectivelor aşteptate şi urmărite. subliniază Benedikter3, sunt extrem de ambigue şi
Puţine sunt ţările în care nu există minorităţi, în problematice. În dreptul internaţional nu există o
special etnice, lingvistice, religioase. Acestea s-au definiţie a autonomiei, iar autonomiile cunoscute în
constituit în decursul istoriei, iar situaţia lor a fost şi prezent nu permit o definiţie general acceptabilă,
este diferită de la o ţară la alta, precum şi în cadrul corespunzătoare tuturor cazurilor.
aceleiaşi ţări. Referindu-se la autonomie ca la o soluţie posibilă
Apartenenţa la grupurile minoritare, în special pentru astfel de situaţii, fostul ministru de externe al
la cele cu caracter etnic şi religios, a constituit adesea Elveţiei, Flavio Cotti, vorbind în calitate de preşe-
sursa unor fricţiuni, tensiuni sau conflicte deoarece, dinte al OSCE (1996), sublinia că „putem discuta
după cum arată experienţa istorică, există o strânsă despre variate forme de autonomie locală, dar
corelaţie între etnicitate, religie şi politică. limitată şi făcută cu măsură”. Prezervarea integrităţii
Neîncrederea, prejudecăţile şi lipsa de toleranţă teritoriale a statelor şi dreptul popoarelor de a decide
generate de deosebirile etnice şi religioase au fost ele însele constituie, în mod indiscutabil, firul condu-
mereu întreţinute şi, în mod frecvent, folosite în cător, preciza, de asemenea, demnitarul elveţian.
diverse scopuri. I. Dreptul internaţional contemporan nu
Domeniu sensibil al vastei tematici a drepturilor prevede şi nu consacră existenţa unui drept
omului, problemele persoanelor care aparţin general la autonomie sau a unei obligaţii pentru
grupurilor minoritare, mai ales drepturile lor, au state de a o acorda. În opinia lui Asbjørn Eide,
suscitat şi continuă să suscite şi astăzi ample discuţii studiul normelor dreptului pozitiv (în vigoare)
şi controverse. În domeniul drepturilor omului şi, evidenţiază absenţa oricărei dispoziţii de drept
îndeosebi, al drepturilor persoanelor care aparţin internaţional cu privire la statutele de autonomie,
grupurilor minoritare, subliniază Ion Diaconu1, oricare ar fi forma acesteia4.
divergenţele se fac simţite de îndată ce se trece În cadrul ONU, în contextul situaţiei postbelice,
dincolo de nivelul principiilor. De aceea, discuţiile pe această temă s-au referit doar la
identificarea celor mai potrivite modalităţi de teritoriile aflate sub ocupaţie militară străină şi la
rezolvare a acestor chestiuni complexe şi delicate nu cele care nu se autoguvernau (non-self-governing
este un demers simplu. Este nevoie de responsa- territories). Era vorba, în acest ultim caz, de teritoriile
bilitate şi discernământ, de abordări realiste şi aflate sub dominaţie colonială.
constructive, pentru a se evita greşelile dureroase ale În ceea ce priveşte statele lumii de astăzi, suve-
trecutului. rane şi independente, majoritatea autorilor subliniază
Autonomia, susţin astăzi reprezentanţii unor că autonomia trebuie înţeleasă ca rezultat al unui
grupuri minoritare, constituie soluţia cea mai aranjament intern, potrivit căruia populaţiei dintr-o
potrivită pentru rezolvarea problemelor acestora, iar anumită regiune i se recunoaşte dreptul de a gestiona
pentru cei mai radicali ea este singura cale de afacerile publice care o privesc (self-government).
convieţuire. Dificultăţile de interpretare pe care le În opinia lui Malinverni5, un statut de autonomie
ridică însă conceptul de autonomie, arată Gyula poate fi înfăptuit doar prin înţelegeri interne, pe baza
Csurgai2, constau, printre altele, în faptul că nu s-a reglementărilor juridice ale statului în cauză (de
ajuns la o definiţie precisă a acestuia, că nu există un preferinţă norme constituţionale). Statutul de autonomie

16
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
al insulelor Aland (Finlanda), de exemplu, este fondat comunitatea internaţională neavând şi neputând
pe o lege din 1922, iar cel al provinciei Trentin-Alto- avea, conform normelor actuale ale dreptului
Adige (Italia) pe o lege din 1948. Descentralizarea internaţional, vreun rol în această privinţă. Practica
(regionalizarea) care caracterizează organizarea de până în prezent a statelor confirmă pe deplin acest
internă a Italiei, arată Sergio Bartole, decurge din lucru. Ele nu au obligaţia de a urma un anumit
prevederile Constituţiei din 1947. model, de a institui anumite forme de organizare
De regulă, autonomiile teritoriale sunt fondate internă, descentralizare, autonomie, statute sau
pe criterii etnice sau lingvistice. Ele pot avea un structuri speciale în favoarea unor grupuri sau
caracter permanent sau doar temporar. Potrivit lui categorii ale populaţiei lor. Thomas Benedikter arată
Giorgio Malinverni, statutul de autonomie nu este că, în prezent, potrivit dreptului internaţional, nu
intangibil, din contră, el poate face obiectul unor există nici un drept şi nici o obligaţie de a acorda un
modificări. Autonomia poate fi extinsă, restrânsă sau statut special sau autonomie minorităţilor7.
revocată în funcţie de modul în care evoluează, dacă După cum s-a arătat mai sus, în discuţiile care
pune în pericol suveranitatea statului, integritatea şi au avut loc la puţin timp după crearea Organizaţiei
securitatea sa, de felul în care este tratată populaţia în Naţiunilor Unite, autonomia era văzută drept o
ansamblul său în zona res-
pectivă, de situaţia generală
a drepturilor omului.
Pentru a înlătura
confuziile şi neînţelegerile
care se mai manifestă, înde-
osebi în Europa Centrală
şi de Est, dar şi în ţări din
Europa occidentală, Malin-
verni subliniază, de aseme-
nea, că autonomia nu
constituie un panaceu
întrucât ea nu asigură
soluţionarea tuturor
problemelor care există
sau care pot apărea.
Autonomia, precizează
Hurst Hannum6, nu este o
bilă magică capabilă să
rezolve toate conflictele,
să prevină violenţa sau să
garanteze dezvoltarea poli-
tică şi economică. Ea nu
poate să asigure, în mod
automat, justiţia socială,
să aducă binele pentru toţi
oamenii. Autonomia poate
fi necesară în ceea ce
priveşte soluţionarea proble-
melor minorităţilor, dar
aceasta va fi utilă numai dacă în rândul celor în cauză soluţie posibilă pentru teritoriile aflate sub ocupaţie
există o voinţă suficient de puternică de a trăi militară şi pentru cele sub dominaţie colonială. În
împreună. ceea ce priveşte teritoriile aflate sub ocupaţie
Modelul constituţional al unui stat (unitar sau militară, autonomia era luată în consideraţie doar ca
federal) şi aranjamentele cu privire la autonomie, o soluţie temporară deoarece, potrivit Cartei ONU,
subliniază Eide şi Malinverni, sunt chestiuni care anexarea unor teritorii prin forţă este ilegală. Pentru
aparţin în exclusivitate competenţei interne a statelor, teritoriile sub dominaţie colonială, autonomia a fost,

17
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
de asemenea, gândită ca o soluţie tranzitorie şi de dreptului de participare efectivă a persoanelor
scurtă durată, până la obţinerea independenţei depline. aparţinând minorităţilor la treburile publice care le
În doctrină s-a pus, totodată, întrebarea dacă un privesc. În opinia lui Malinverni11, această partici-
statut de autonomie poate fi garantat internaţional? pare, este, mai degrabă, o chestiune de autonomie
Răspunsul la această chestiune este negativ datorită personală decât de autonomie locală.
unor aspecte de fond care nu au fost abordate şi Un alt instrument deosebit de important, „Carta
clarificate de către dreptul internaţional, şi anume: europeană a autonomiei locale” (1985), nu face
Ce înseamnă, de fapt, garanţii internaţionale? Ce referire la minorităţi, în dispoziţiile ei vorbindu-se
anume este de garantat? Cine sunt beneficiarii aces- doar de colectivităţile locale. Potrivit prevederilor
tora? Cine ar trebui să le acorde? În ce constau ele? Cartei, autonomia locală constă în dreptul şi
Problema garanţiilor internaţionale pentru capacitatea efectivă pentru colectivităţile locale de a
autonomii, sublinia Malinverni8, nu a preocupat până reglementa şi gestiona în baza legii, pe propria
în prezent nici unul dintre forurile internaţionale. răspundere şi în profitul populaţiei din zona
În ceea ce priveşte poziţia ONU, reamintim că, respectivă, o parte importantă a treburilor publice.
potrivit prevederilor Cartei, sarcina sa principală o Autonomia şi descentralizarea, evidenţiază Carta,
reprezintă menţinerea păcii şi securităţii interna- sunt fondate pe democraţie şi pluralism, nu pe
ţionale, respectul pentru integritatea teritorială a trăsăturile etnice.
statelor. Autonomia nu a făcut şi nu face parte din Doar simpla prezenţă a unei minorităţi într-o
obiectivele urmărite de Organizaţie, nici prin anumită regiune, subliniază Malinverni12, nu con-
activitatea sa normativă şi nici prin cea practică. În stituie prin ea însăşi un temei suficient pentru
aceste condiţii, opinia generală este că ONU ar putea acordarea statutului de autonomie. Existenţa grupului
interveni doar în cazul în care încălcarea autonomiei minoritar este doar o circumstanţă, importantă desi-
teritoriale (legal constituită) a unei entităţi, ar gur, dar care face necesare numeroase alte elemente
constitui o ameninţare gravă la adresa păcii şi a suplimentare pentru a o justifica. Nu trebuie negli-
securităţii internaţionale sau o violare masivă şi jată, de asemenea, certitudinea ataşamentului, a
repetată a drepturilor omului, situaţii care, potrivit loialităţii faţă de ţara în cauză, evitându-se în acest
capitolului VII al Cartei ONU, antrenează în mod fel riscul apariţiei unor tendinţe şi acţiuni sepa-
automat competenţa Consiliului de Securitate. ratiste/secesioniste.
Aşa numita „intervenţie umanitară”, afirmă Pentru a răspunde preocupărilor legate de pro-
Eide9, este axată pe utilizarea forţei, dar fără acordul tecţia persoanelor care aparţin minorităţilor, în cadrul
Consiliului de Securitate al ONU. De aceea, ea este Consiliului Europei a fost adoptat conceptul privind
neconformă cu Carta Naţiunilor Unite şi, deci, ilegală. cooperarea transfrontalieră. Astfel, în Declaraţia
Până în prezent, nu există nici un caz de auto- şefilor de state şi guverne de la Viena, din octombrie
nomie teritorială negociat în cadrul şi cu participarea 1993, s-au stipulat următoarele: „Crearea unei
Naţiunilor Unite. Europe tolerante şi prospere nu depinde doar de
II. În plan european, se constată, de asemenea, cooperarea între state. Ea se fondează, de asemenea,
că normele de drept privind autonomia teritorială pe cooperarea transfrontalieră între colectivităţile
lipsesc cu desăvârşire. Există idei şi propuneri cu locale şi regionale, cu respectarea Constituţiei şi a
privire la această chestiune, rămase însă în stadiul de integrităţii teritoriale a fiecărui stat”.
proiecte10. Aceştia au afirmat utilitatea potenţială a
Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor cooperării transfrontaliere pentru reglementarea
naţionale a Consiliului Europei, care se inspiră, paşnică a problemelor minorităţilor naţionale care
totuşi, din proiectele Comisiei de la Veneţia şi din trăiesc în zonele frontaliere. În acest spirit, Consiliul
cele ale Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Europei a adoptat Convenţia–cadru asupra cooperării
se distanţează net de problemele autonomiei teri- transfrontaliere potrivit căreia statele se angajează să
toriale şi nu face vreo referire la aceasta. Dimpotrivă, faciliteze şi să promoveze cooperarea transfrontalieră
Convenţia-cadru consacră teza potrivit căreia exer- între colectivităţile şi autorităţile teritoriale aflate sub
ciţiul drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor jurisdicţia lor cu colectivităţile şi autorităţile
trebuie să se facă cu respectarea principiilor teritoriale din celelalte state părţi la Convenţie, în
suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a conformitate cu dispoziţiile constituţionale ale
statelor (art.21). fiecărui stat parte la Convenţie.
Art. 15 al Convenţiei se limitează la garantarea Potrivit art. 2, Convenţia consideră drept cooperare

18
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
transfrontalieră orice acţiune care vizează întărirea Dreptul internaţional nu recunoaşte însă dreptul
şi dezvoltarea raporturilor de vecinătate între unui/unor grupuri din cadrul respectivelor populaţii
colectivităţile sau autorităţile teritoriale a două sau de a decide singure, fără acordul tuturor locuitorilor,
mai multe state părţi la aceasta. Conform Proto- statutul juridic şi politic al teritoriului. Orice decizie
colului adiţional la Convenţie, acordurile de în privinţa teritoriilor în cauză trebuie luată pe baza
cooperare transfrontalieră încheiate de colectivităţile consultării tuturor grupurilor care alcătuiesc popu-
sau autorităţile teritoriale pot crea organisme de laţia lor.
cooperare transfrontalieră. Există, totodată, consens cu privire la faptul că
În absenţa unor norme de drept în această popoarele statelor suverane şi independente pot
materie, Recomandarea 1201 a Consiliului Europei beneficia şi ele de dreptul la autodeterminare
este invocată ca temei al revendicărilor de autono- (denumită autodeterminare internă). Conţinutul
mie. În legătură cu această recomandare, trebuie acestui drept se referă la dreptul populaţiei unui stat
subliniat faptul că nu conţine norme de drept, de a se pronunţa şi decide în privinţa instituţiilor sale,
prevederile ei nefiind obligatorii pentru statele de a-şi alege reprezentanţii, de a stabili direcţiile de
membre ale Consiliului Europei. Pe de altă parte, dezvoltare economică, socială şi culturală a ţării, de
recomandarea consacră mai degrabă tendinţa de a trăi într-un stat de drept, în democraţie şi respect
promovare a segregaţionismului decât dorinţa de pentru drepturile omului, fără nici o distincţie în
convieţuire. privinţa rasei, etniei, religiei, limbii, sexului,
III. Dreptul la autodeterminare şi autonomia opiniilor politice, apartenenţei la un grup social sau
teritorială. Trebuie specificat încă de la bun început la o minoritate naţională.
că dreptul la autodeterminare este nerelevant pentru Aceasta presupune existenţa unei guvernări
autonomia teritorială. Titulare ale dreptului la democratice şi reprezentative la care populaţia,
autodeterminare sunt popoarele şi nu minorităţile. inclusiv grupurile minoritare (etnice, lingvistice,
Potrivit art. 1 al Pactului internaţional referitor la religioase), să participe în mod efectiv. Titularul
drepturile civile şi politice, „toate popoarele au acestui drept este populaţia în ansamblul său
dreptul la autodeterminare. În virtutea acestui drept, (demos). Obiectivul urmărit îl reprezintă democraţia
ele îşi hotărăsc în mod liber statutul politic şi îşi şi nu etnocraţia, emanciparea tuturor membrilor
asigură în mod liber dezvoltarea economică, socială societăţii trebuind să fie fondată pe următoarele
şi culturală”. principii: universalitate, egalitate, drepturi individuale
Autodeterminarea13, subliniază Hannum14, şi libertate.
conferă popoarelor dreptul de a hotărî în mod liber În temeiul dreptului internaţional, al dreptului la
asupra statutului lor, de a decide constituirea sau nu autodeterminare, nu există, prin urmare, un drept la
a unui stat independent, renunţarea la acesta şi separare/secesiune, autodeterminarea popoarelor
asocierea cu un alt stat; în opinia autorului, o statelor suverane şi independente având drept
problemă delicată în ceea ce priveşte autodeter- obiectiv libertatea şi democraţia pentru ca întreaga
minarea constă în faptul ca ea poate deschide calea populaţie, inclusiv persoanele aparţinând grupurilor
unei posibile secesiuni. minoritare, să beneficieze cât mai deplin de acestea.
Potrivit Declaraţiei Conferinţei ONU asupra Democraţia şi echitatea solicită, în mod imperativ,
drepturilor omului de la Viena din 199315, dreptul ca întreaga populaţie, toate grupurile minoritare, să
popoarelor la autodeterminare constă în posibilitatea acţioneze împreună pentru consolidarea şi
acestora de a decide în mod liber statutul lor politic prosperitatea ţării în care trăiesc, să o considere drept
şi modalităţile de dezvoltare economică, socială şi casa lor comună. Dreptul internaţional nu sprijină şi
culturală. nu recunoaşte acţiunile separatiste/secesioniste
Prin noţiunea de popor se înţelege ansamblul bazate pe criterii etnice, lingvistice şi religioase care
populaţiei dintr-un anumit teritoriu, poporul fiind s-ar produce în cadrul statelor suverane şi
definit de teritoriul în care trăieşte şi nu de originea independente. Astfel de cereri sunt considerate ca
etnică, limba sau religia grupurilor care alcătuiesc lipsite de validitate.
populaţia. Astăzi există un consens general în privinţa Declaraţia de la Viena din 1993, art. 22, recu-
dreptului la autodeterminare al popoarelor din noaşte şi reafirmă dreptul popoarelor la autodeter-
teritoriile care nu se autoguvernează, precum şi a minare dar, potrivit principiului integrităţii
celor aflate sub ocupaţie străină, beneficiarii acestui teritoriale şi a unităţii politice a statelor, dreptul la
drept fiind populaţiile respective în ansamblul lor. separare/secesiune este exclus.
Chiar şi în ceea ce priveşte populaţiile indigene,

19
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
16
subliniază Eide , suntem departe de a putea conclu- rezolvării conflictelor, precum cele din Balcani,
ziona că în baza prevederilor Declaraţiei ONU Caucaz ş.a.
privind drepturile populaţiilor respective acestea ar Grupurile cu tendinţe secesioniste văd auto-
avea dreptul să se separe de statul în care trăiesc. nomia doar ca pe o etapă, ţinând seama de faptul că
Dreptul lor la autodeterminare trebuie mai degrabă scopul lor ultim este independenţa. Este evident că
înţeles ca un drept de a-şi menţine şi consolida pentru acestea autonomia este doar un instrument şi
caracteristicile lor politice, economice şi culturale, nu un obiectiv final. Soluţia menită să înlăture aceste
de a participa pe deplin la viaţa politică, economică, posibile bulversări şi pe care toţi trebuie să o
socială şi culturală. susţinem, subliniază H. Hannum, este cea a realizării
De exemplu, legislaţiile SUA şi Canada, în care efective a drepturilor omului, inclusiv pentru cei care
trăiesc grupuri masive de populaţii indigene, aparţin grupurilor minoritare, promovarea eficientă a
reglementează dreptul acestora la autodeterminare în democraţiei pentru toţi18.
sensul prevederilor Declaraţiei ONU menţionată mai După cum s-a arătat mai sus, nu există modele
sus. universale sau regionale de autonomie, forma pe care
IV. În teritoriile care beneficiază de autono- aceasta ar putea să o îmbrace trebuind să ţină seama
mie teritorială, minoritatea care a dobândit de factorii interni, de legislaţia statului în cauză.
controlul asupra situaţiei locale trebuie, în mod Modelul elveţian de organizare statală, atât de
necesar, să împartă puterea astfel obţinută cu frecvent invocat de către reprezentanţii unor
membrii tuturor celorlalte grupuri etnice, lingvistice minorităţi, bazat pe autonomia cantoanelor, dar şi
şi religioase care trăiesc în zona respectivă. Ea alte autonomii existente, subliniază Fernand de
trebuie fie sensibilă la problemele şi interesele lor, Varennes, nu sunt exportabile19.
să le respecte şi să le promoveze activ drepturile, să Potrivit autorului finlandez Markku Suksi,
pună în aplicare cele mai potrivite forme de statutul de autonomie al insulelor Aland repre-
convieţuire şi de conlucrare cu celelalte grupuri din zintă un caz unic şi, de aceea, nu poate constitui un
cadrul populaţiei. Respectul pentru drepturile şi model de autonomie universal, relevant şi aplicabil
libertăţile tuturor cetăţenilor, realizarea lor efectivă, pentru alte situaţii.
trebuie să urmeze pe deplin normele existente, atât la Într-o societate democratică, persoanele aparţi-
nivel naţional, cât şi internaţional. Eide consideră că, nând grupurilor minoritare nu trebuie în nici un fel
doar în acest mod, se pot evita separarea, izolarea, discriminate, dar nici cele aparţinând populaţiei
transferurile dureroase de populaţie sau recursul la majoritare nu trebuie discriminate în favoarea
purificările etnice care sunt acţiuni criminale. minorităţilor20.
Nesocotirea acestor cerinţe majore poate avea Toate instrumentele internaţionale privind
serioase consecinţe, inclusiv revocarea autonomiei
obţinute.
Potrivit lui Hannum, susţinătorii cei mai aprigi
ai autonomiei pun adeseori întrebarea de ce trebuie
să ne angajăm ca frontierele existente la sfârşitul
mileniului precedent să fie menţinute şi neschimbate
pentru totdeauna?17
Nu sunt oare, afirmă ei, prezervarea identităţii
culturale şi participarea efectivă tot atât de impor-
tante precum frontierele? În opinia lor, menţinerea
frontierelor actuale ignoră istoria Europei în care
schimbări notabile ale frontierelor s-au produs până
la mijlocul secolului al XX-lea. Continuarea
proclamării suveranităţii statelor şi a frontierelor
statice ca unice scopuri, afirmă aceştia, reduce la
simple sloganuri complexitatea politică şi economică
a secolului al XXI-lea. Această abordare ignoră, în drepturile omului dau prioritate absolută principiilor
mod deliberat, frontierele soft introduse de către egalităţii şi nediscriminării. Nici un segment al
Uniunea Europeană şi de alte organisme suprastatale, populaţiei unui stat suveran, indiferent de ponderea
frontierele soft fiind apreciate de mulţi drept cheia sa, nu este, potrivit dreptului internaţional, îndreptăţit

20
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
să guverneze singur. aproape niciodată de dorit21. Declaraţia de la Viena
Statutul de autonomie sau descentralizare, arată din 1993 pune accentul, în ceea ce priveşte dreptul
Eide, nu conferă executivului local calitatea de unică popoarelor din statele suverane şi independente la
şi supremă autoritate. Deciziile care se iau în acest autodeterminare, pe asigurarea unei guvernări
cadru trebuie să fie conforme cu legislaţia şi cu democratice, autodeterminarea pentru acestea semni-
reglementările statelor în care acestea se află, ele îi ficând dreptul la democraţie, la pluralism şi respect
privesc pe toţi locuitorii şi se aplică doar în limitele pentru drepturile şi libertăţile omului.
lor teritoriale, neputând fi extinse în afara acestora. Drepturile omului, subliniază Eide22, sunt de
În caz contrar, autorităţile centrale au dreptul şi neconceput fără existenţa statelor şi a democraţiei.
datoria să procedeze la anularea lor. Fără o ordine politică, juridică şi administrativă
„Omogenitatea demografică” căutată de unii a corespunzătoare acestea sunt cuvinte goale şi fără
fost, după cum se ştie, nu cu mult timp în urmă, nici o perspectivă, căci ele se pot realiza în mod
cauza principală a unor sângeroase conflicte, soldate efectiv doar în cadrul unui stat capabil să asigure
cu numeroase victime, familii destrămate şi deplasări condiţiile şi mijloacele necesare. Tocmai de aceea,
forţate de populaţie. statele sunt direct răspunzătoare de modul în care
În opinia lui Eide, excesele în privinţa rezolvării asigură respectarea şi protecţia drepturilor şi
pe cale etnică a unor astfel de situaţii, pot avea libertăţilor omului. Fiecare stat în parte este dator să
consecinţe serioase şi tragice, pe care cei care acţioneze astfel încât să facă societatea atractivă
propovăduiesc asemenea soluţii fie că nu le intuiesc, pentru toţi cetăţenii săi. Asigurarea cadrului adecvat
fie acţionează în mod vădit arbitrar. Conflictele de viaţă şi de dezvoltare pentru întregul popor,
etnice şi religioase pot duce cu uşurinţă la tensiuni inclusiv pentru toate grupurile minoritare, reprezintă,
regionale şi internaţionale, la acte de intervenţie totodată, o chestiune de interes naţional.
străină cu efecte destabilizatoare pentru pacea şi Alternativa la accentul pus de Carta ONU pe in-
securitatea internaţională. tegritatea teritorială a statelor este principiul suvera-
Hipernaţionalismul şi separatismul, potrivit lui nităţii populare care consacră dreptul fiecărui popor,
Eide, sunt contrare şi în conflict cu valorile al fiecărui cetăţean, de a participa la exercitarea pu-
consacrate prin democraţie şi drepturile omului. terii politice şi se traduce prin dreptul de a lua parte
Naţionalismul etnic, afirma scriitorul englez Ian în mod efectiv la actul de guvernare.
Buruma, descătuşează sentimente care nu sunt

* Autorul, diplomat de carieră, a lucrat 10 ani la means of minority protection and conflict solution in the
Secretariatul ONU din Geneva, a fost expert ONU în Europe Experience, http://www.gfbv.it/3dossier/eu-
domeniul drepturilor omului, ambasador la Geneva şi min/autonomy.html#r1.
8
Berna. În prezent, Ioan Maxim este cercetător Giorgio Malinverni, op. cit., p. 324-339.
9
principal la Institutul Român pentru Drepturile Asbjørn Eide, op. cit., p. 281-313.
10
Omului. A se vedea art. 11 din Protocolul adiţional la
1
Ion Diaconu, Minorităţile, I.R.D.O., Bucureşti, Convenţia europeană a drepturilor omului faţă de care
1996. statele membre ale Consiliului Europei au o atitudine
2
Gyula Csurgai, Doc. ONU E/CN.4/Sub.2/AC.5 extrem de rezervată.
11
/2000/CRP.2. Giorgio Malinverni, op. cit., p. 324-339.
3 12
Thomas Benedikter, Territorial autonomy as a Ibidem.
13
means of minority protection and conflict solution in the O serie de autori clasifică autodeterminarea în
Europe experience. externă şi internă.
4 14
Asbjørn Eide, „Territorial Integrity of States, Hurst Hannum, op. cit.
15
Minority Protection and Guaranties, for Autonomy Art. 2, par.1.
16
Arrangements. Approaches and Roles of the UN”, studiu Asbjørn Eide, op. cit., p. 281-313.
17
inclus în lucrarea Autonomies locales, intégrité territoriale Hurst Hannum, op. cit.
18
et protection des minorités, rezultată în urma simpo- Ibidem.
19
zionului de la Lausanne, 25 – 27 aprilie 1996, p.281 – 313. Fernand de Varennes, Autonomie, droits de
5
Giorgio Malinverni, Autonomies locales, intégrité l’Homme et protection des minorités en Europe Centrale et
territoriale et protection des minorités, Raport final al de l’Est.
20
simpozionului de la Lausanne, 25 – 27 aprilie 1996, p. Markku Suksi,”The Aland Islands in Finland”
324-339. studiu inclus în lucrarea „Autonomies locales, intégrité
6
Hurst Hannum, Territorial Autonomy: Permanent territoriale et protection des minorités”, rezultată în urma
solution or step toward seccesion ?, http://www.indonesi- simpozionului de la Lausanne, 25 – 27 aprilie 1996.
21
amission-ny.org/issuebaru/ Mission/empwr/paper_hurst- Asbjørn Eide, op. cit., p. 281-313.
22
Hannum_1.pdf Ibidem.
7
Thomas Benedikter, Territorial Autonomy as a

21
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

ROLUL SCENARIULUI ÎN
CONSTRUIREA POLITICILOR ENERGETICE
Prof. univ. dr. Constantin HLIHOR*
La începutul deceniului opt al secolului trecut, afirmat că scenariul este „o poveste despre ce-ar
după primul şoc petrolier, constatând că metoda trebui să fie o proiecţie a acţiunii umane”5. Alţii îl
clasică de analiză a evoluţiilor imprevizibile de pe consideră un „instrument cu care să ne eficientizăm
piaţa energetică nu mai este adecvată împrejurărilor acţiunile în viitor”6. Potrivit lui Michael Priestley de
generate de criza petrolieră1, compania Shell la IBM Toronto Lab, scenariul reprezintă o cale de a
International a adoptat un nou mod de cercetare şi ajunge la un rezultat7. Peter Schwartz, analist
analiză: scenariul. În acest scop, s-a recurs la specializat în prognoze, consideră că scenariile sunt
aplicarea pe scară largă a rezultatelor cercetărilor „vectori puternici care ne zdruncină propriile modele
efectuate, încă de la începutul anilor ‘50, de Herman mentale despre lume” (the powerful vehicles for
Kahn de la RAND Corporation. Acesta şi-a challenging our mental models about the world). De
fundamentat cercetarea pe analiza şi înţelegerea asemenea, scenariile pot reprezenta şi instrumente
rolului pe care îl are factorul neprevăzut în care să ne ajute la o mai bună înţelegere a lumii, în
planificarea luptei, observând că, de cele mai multe viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat8. În acest fel,
ori, strategul militar trebuie să planifice, în afirmă reputatul specialist, „se suspendă neîncrederea
desfăşurarea luptei, şi neprevăzutul2. Ulterior a noastră în multiplele forme pe care le poate îmbrăca
înfiinţat un institut de cercetări ştiinţifice în care viitorul: permiţându-ne să gândim că oricare dintre
deviza era thinking the unthinkable3. ele se poate realiza”9.
Studiile şi metoda sa au cucerit astăzi nu numai În lucrarea „Competitive Advantage”, M. Porter
mediile de afaceri, dar şi cercetarea ştiinţifică din cele defineşte scenariul drept „o reprezentare coerentă a
mai diverse domenii. Într-un articol din “San ceea ce viitorul ar putea deveni”10. Profesorul David
Francisco Chronicle”, publicat în septembrie 2005, Stout, de la Centrul britanic Foresight, afirmă
Eamon Kelly, analizând surpriza autorităţilor tranşant că scenariul este un viitor imaginat şi
americane faţă de intensitatea uraganului Katrina, nicidecum o prevedere a sa11.
concluziona că şi o putere globală precum SUA Unul dintre pionierii care au militat pentru
trebuie să înveţe că formula thinking the unthinkable introducerea scenariului în sistemul de decizie, Arie
trebuie aplicată nu numai în domeniul economic sau P. de Geus, afirma în „Harvard Business Review” că
al apărării, ci şi al securităţii4. acestea „sunt mai degrabă produse ale artei decât
Creşterea în complexitate a vieţii internaţionale analize ştiinţifice”12, însă extrem de utile pentru cei
va determina şi creşterea gradului de incertitudine care acţionează într-un mediu cu un nivel ridicat de
pentru actorii care acţionează în mediul internaţional. incertitudine.
Din acest punct de vedere, preocuparea pentru Aceste definiţii au în comun nevoia de a evalua
identificarea unor soluţii prin care să se diminueze, şansele de câştig/pierdere, riscurile pe care trebuie să
cât mai mult posibil, zona de incertitudine a crescut şi le asume un actor atunci când întreprinde o acţiune.
în toate domeniile de activitate, şi implicit în Previziunea este activitatea prin care se imaginează
domeniul geopoliticii şi geostrategiei. un eveniment viitor, probabilitatea ca el să se
Scenariul, alături de alte instrumente, poate spori „întâmple”. A prevedea înseamnă a decide ceea ce se
şansele de reuşită ale unui actor antrenat într-o va întâmpla, însă oamenii nu pot fi stăpânii
rivalitate geopolitică, oferind totodată şi un mod evenimentelor în momentul luării deciziei13.
creativ de rezolvare a unei situaţii care poate părea Scenariul nu reprezintă o simplă prognoză sau
fără soluţii la un moment dat. Scenariul poate fi planificare a unei activităţi pentru că nu ne oferă doar
abordat, de asemenea, şi ca o modalitate de a ne o singură imagine care să întruchipeze „viitorul”, ci
educa şi instrui, ajutându-ne să acţionăm folosind propune să “scrutăm” mai multe posibile faţete ale
spiritul intuitiv şi imaginaţia. viitorului şi să optăm pentru una dintre posibilele
La întrebarea ce este un scenariu, răspunsurile evoluţii care, la rândul ei, poate să sufere corecţii
au fost variate şi diversificate în funcţie de dacă situaţia o impune14. Fiecare dintre aceste evoluţii
specializarea şi domeniul de cercetare în care şi-au către un “viitor” poate să necesite o anumită
desfăşurat activitatea un autor sau altul. Unii au strategie, anumite mijloace şi resurse. Analiştii

22
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
militari americani P. H. Liotta şi Thimoty E. Somes bună înţelegere a evoluţiilor din domeniul energiei
apreciază că, atunci când operăm cu scenariile, în atât pentru oamenii politici care trebuie să ia decizii
fapt ne confruntăm cu două tipuri de realitate. În foarte rapid într-o lume cu o dinamică tot mai
opinia lor, „scenariul operează cu două lumi: o lume accelerată, cât şi pentru cei care lucrează în acest
a faptelor şi o lume a percepţiilor. Explorăm fapte sector sau sunt implicaţi în securizarea sa. Astfel, în
care se vor petrece în viitor şi acestea sunt la situaţii de urgenţă, factorii de decizie nu se vor mai
momentul acela doar în minţile noastre”15. putea eschiva şi vor acţiona prin confruntarea cu
Scenariul se constituie într-un instrument util incertitudinea. Scenariile nu sunt recomandări pentru
atunci când16: decidenţii se confruntă cu o diversitate factorii de decizie politică care elaborează politicile
mare de opinii; nu se întrevăd prea multe oportunităţi energetice şi strategiile de securitate energetică şi
de realizare a scopurilor propuse; nu există o nici pentru consiliile de administraţie/managerii
viziune/politică pe termen lung sau foarte lung; se marilor companii petroliere sau pentru alţi actori care
simte nevoia unui „limbaj” comun şi a unui consens activează în acest sector23. Ele reprezintă instrumente
de acţiune; organizaţia este deschisă spre inovare şi de cunoaştere, în sensul că îi ajută pe beneficiari să
schimbare; sunt suficiente resurse pentru a atinge înţeleagă mai bine evoluţiile din domeniul energetic
scopurile urmărite etc. şi provocările cărora societatea va fi constrânsă să le
Unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în facă faţă.
elaborarea scenariilor, Ged Davis, care a lucrat la Activitatea de proiectare a unui scenariu în
Shell International în anii ’70, alături de cel care avea domeniul politicilor de securitate energetică nu se
să devină pentru această companie părintele deosebeşte de cea care se desfăşoară pentru
scenariilor, Pierre Wack, remarca faptul că scenariul construirea unuia din domeniul politicii militare a
a devenit un instrument de lucru util pentru situaţia unui stat. Deşi elaborarea unui scenariu s-ar putea
în care decizia trebuie luată în momente de mare încadra în ceea ce specialiştii numesc activitate
incertitudine17. Reputatul specialist observă că practică, ea reprezintă, în fond, una intelectuală şi,
această practică nu a cucerit încă pe toată lumea şi de aceea, trebuie să se fundamenteze pe o foarte bună
nu este cazul să spunem că este o metodă cu un grad cunoaştere a realităţii, pe metode şi instrumente de
mare de generalizare. Există o lungă listă de analiză adecvate domeniului de cercetare ales şi, nu
organizaţii care resping asemenea instrumente de în ultimul rând, pe o sinergie superioară în cadrul
lucru, zicând că „nu funcţionează în cazul nostru”18. grupului de elaborare.
În opinia unor specialişti, există diferenţe între Indiferent de domeniul pentru care se proiectează
scenario building şi scenario planning19. În primul un scenariu, construirea acestuia presupune urmarea
caz avem de-a face cu „speculaţii în legătură cu mai multor etape. Numărul acestora diferă de la un
incertitudinile cu privire la viitor”20. Scenario autor la altul. Astfel, Sellamna Nour identifică şase
planning presupune antrenarea managerilor să etape24: definirea problemei; stabilirea priorităţilor
„opereze” cu „incertitudinea”21, în mecanismul de privind forţele motrice; discutarea trendurilor posibile
elaborare a deciziilor. Din această perspectivă, de evoluţie; creionarea scenariului; redactarea conţinu-
scenariul poate să se constituie într-un instrument de tului; formularea principalelor linii de evoluţie.
analiză şi decizie. Astfel, John S. Ratcliffe consideră În opinia lui John S. Ratcliffe, specialist în
că un bun scenariu ne permite să „vedem” mai multe metoda scenariilor la Institutul Tehnologiei din
„faţete” ale viitorului, să percepem liniile de Dublin, elaborarea unui bun scenariu presupune
discontinuitate în evoluţiile prezentului şi ne învaţă parcurgerea a cel puţin şapte asemenea etape25:
să „lucrăm” cu incertitudinile22. identificarea şi analiza temei de analiză; aprecierea
Un scenariu bun va fi întotdeauna o provocare factorului cheie în decizie; stabilirea forţelor motrice;
şi va lua prin surprindere pe cel care l-a comandat. ierahizarea; proiectări alternative ale soluţiilor;
Un scenariu modest/mediocru îi va confirma dezvoltarea scenariului; interpretarea scenariului. Pe
întotdeauna aşteptările, îi va întări concepţiile şi de altă parte, Ratcliffe consideră că respectarea şi
ideile foarte cunoscute, perpetuând prejudecăţi şi parcurgerea acestor etape nu conduc automat şi la
stereotipuri din activitatea umană, indiferent de elaborarea unui scenariu de succes. De asemenea, el
domeniul în care se acţionează. atrage atenţia asupra selectării riguroase a
Având în vedere că scenariile şi-au dovedit specialiştilor care trebuie cooptaţi în echipa de bază
eficienţa în ultimii ani, în diverse domenii de atunci când situaţia o impune. Diversitatea de opinii
activitate, ele pot fi instrumente utile şi pentru o mai este obligatorie şi ideal ar fi ca însăşi scrierea

23
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
care acestea se petrec astăzi, de la domeniul
cunoaşterii fundamentale la cel al praxis-ului uman,
era de neimaginat pentru înaintaşii noştri de acum o
sută de ani şi poate chiar şi pentru cei de acum 50 de
ani! Fie şi numai din această perspectivă, a elabora
un scenariu pentru următorii 100 de ani, cu pretenţia
de a fi un util instrument de cunoaştere, incumbă şi
acceptarea unei mari doze de hazard, dar poate aici
stă tot „farmecul” său32.
Şi în ceea ce priveşte timpul necesar întocmirii
unui scenariu lucrurile nu sunt mai clare33. Se
apreciază că de la primirea comenzii pentru elabo-
rarea unui scenariu de către o echipă bine alcătuită în
ceea ce priveşte specialitatea membrilor săi şi cu o
oarecare experienţă şi până la predarea sa benefici-
scenariului să nu fie lăsată pe seama unui singur om arului, perioada de timp nu trebuie să fie mai mică de
sau a unei echipe reduse. câteva luni şi nu mai mare de un an de zile34.
În opinia profesorului David Stout, elaborarea Această succintă incursiune în teoria şi practica
unui scenariu bun presupune parcurgerea a şapte scenariilor ne arată că acestea îmbracă o gamă largă
etape26: revizuirea situaţiei descrise; identificarea şi diversificată de aspecte, că scopul pentru care sunt
trendurilor economice, sociale, politice şi tehnologice elaborate este la fel de diversificat şi că este foarte
care ar putea influenţa orizontul de aşteptare al greu de realizat o clasificare a lor34. Unul dintre cunos-
scenariului; identificarea, pentru grupul de lucru, a cuţii specialişti în teoria scenariilor, I. J. Shooneboom,
problemei esenţiale – „Big Idea”; construirea arată că acestea pot fi clasificate în două tipuri:
scenariului; revizuirea unor trenduri de evoluţie pe proiective şi prospective36. Nu ne propunem o
măsură ce se descoperă noi ameninţări şi riscuri supli- analiză a scenariilor din acest punct de vedere, însă
mentare; alegerea variantei de acţiune; evaluarea. o clasificare cât mai completă presupune identifi-
Scenariile sunt deci, şi pentru Stout, instrumente carea tuturor criteriilor/referenţialilor posibili.
excelente de lucru doar atunci când oferă o Analistul german K. Steinmüller a identificat
diversitate de soluţii care „să graviteze în jurul forţei patru criterii de clasificare a scenariilor37. Astfel,
care determină schimbarea într-un câmp acţional”27. după amploarea activităţii/domeniului în care este
O întrebare la care specialişti în teoria şi practica implicat un actor în mediul în care este obligat să
scenariilor n-au dat un răspuns exact şi unanim acţioneze, scenariile pot fi sectoriale/multisectoriale.
acceptat este cea legată de orizontul de timp pentru După gradul de agregare, acestea pot fi clasificate în
care ele se proiectează şi în cât timp trebuie micro, mezo şi macroscenarii. Un alt criteriu
realizate pentru a fi cu adevărat instrumente utile în identificat de Steinmüller este direcţia evoluţiilor.
luarea deciziilor. Din această perspectivă, scenariile pot fi proiective şi
Majoritatea specialiştilor apreciază că scenariul prospective. După amploarea explorării, scenariile
trebuie să cuprindă în analiză o perioadă de cel puţin pot fi dominant, limitat şi înalt explorative.
10 ani28. Sunt şi opinii în care plaja merge de la Alţi doi analişti care s-au ocupat de problema
minim cinci ani până la o jumătate de secol29. scenariilor - Fahey şi Randell - consideră că acestea
Nebojsa Nakicenivic apreciază că un bun scenariu în pot fi împărţite în globale/Global scenarios, industri-
domeniul energiei trebuie să acopere o perioadă de ale/Industry scenarios, tehnologice/ Technology
cel puţin o sută de ani şi uneori chiar mai mult. Se scenarios38 etc.
poate opera astfel cu „imagini” ale raportului energie După amploarea spaţiului în care îşi desfăşoară
- dezvoltare sustenabilă, care pentru perioada actuală activitatea actorii, scenariile energetice pot fi con-
ar fi greu de acceptat30. Perioada optimă pentru struite pentru evaluarea unor evoluţii globale,
construirea unui bun scenariu este greu de definit, regionale, zonale sau chiar pentru cunoaşterea evolu-
însă cei care prevăd un orizont de timp între cinci şi ţiilor dintr-o ramură energetică, cum ar fi industria
zece ani, credem noi, sunt mai aproape de realitatea petrolului sau a transportului de produse energetice39.
zilelor noastre31. Cu un secol în urmă, lucrurile După natura cercetării, ele pot fi explorative sau
evoluau destul de încet în toate domeniile. Viteza cu prospective. După obiectul explorării, ele pot să

24
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
vizeze evoluţiile din industria extractivă/a prelu- Ged Davis, o astfel de echipă poate fi alcătuită din
crării, evoluţiile din domeniul transportului şi ale 50-60 de persoane45, cu specializări în domeniul
pieţei şi evoluţia preţurilor la diferite tipuri de politicii şi diplomaţiei internaţionale, economişti,
energie, emisiile de noxe şi impactul acestora asupra strategi şi teoreticieni militari, sociologi şi specialişti
mediului înconjurător etc. în domeniul energiei, dar şi în psihologie socială,
Prin urmare, scenariile din domeniul securităţii antropologie, mass-media etc. Construirea unui
energetice acoperă o arie largă, de la evoluţiile scenariu energetic nu poate să difere mult în raport
producţiei şi a tipului de energie care va domina viaţa cu modalităţile generale de elaborare a unui scenariu.
unei societăţi până la modificările de climă şi Scenariile energetice pot să aibă caracter
posibilele dezvoltări economice ale planetei. Nici un explorativ când actorul care comandă un asemenea
actor nu poate să-şi elaboreze politica de securitate produs este interesat doar de cunoaşterea evoluţiilor
energetică bazându-se doar pe scenarii care vizează posibile în ecuaţia dezvoltare economică - consum
spaţiul energetic naţional sau regional. Este suficient, de energie - creştere a populaţiei la nivel regional sau
credem noi, să arătăm faptul că astăzi nimeni nu îşi global. Provocarea este deosebită dacă ne gândim că
poate asigura energia doar din propriul spaţiu de populaţia lumii în 2100 poate ajunge la 8-10 miliarde
suveranitate, ca acum o sută de ani! de oameni, practic dublu faţă de cea de astăzi. Toţi
Scenariile elaborate pentru sectorul energetic au aceşti oameni vor avea nevoie de o cantitate mai
un caracter integrat, de mare generalitate şi sunt mare de energie, sub toate formele pe care astăzi le
interdisciplinare40 pentru că evoluţiile din acest consumăm, dar aceasta nu este regenerabilă decât în
sector au impact asupra întregii societăţi. Scenariile, mici cantităţi46.
spre deosebire de analizele de securitate energetică, Scenariul energetic poate îmbrăca şi o formă
nu focalizează cercetarea doar asupra evoluţiilor care operaţională dacă actorul care îl comandă este unul
sunt în curs de desfăşurare într-un câmp ener- implicat, în mod direct, în producţia, transportul sau
getic/geopolitic, ci oferă variante posibile ale acestor distribuţia de energie. Cu atât mai mult acesta are
confruntări/cooperări pe termen mediu şi lung, în nevoie de un scenariu atunci când are intenţia să intre
legătură cu accesul şi consumul de energie, dar şi cu în competiţie pe o altă piaţă sau într-un alt câmp
impactul pe care aceasta ar putea să îl aibă asupra petrolier47. Considerăm că trebuie făcută distincţie
societăţii41. între un scenariu cu caracter operaţional şi prognoză,
Scenariile construite pentru sectorul energetic cu care nu trebuie să se confunde în nici un caz.
pot avea şi funcţii educative. În primul rând, opinia Aceasta din urmă are drept scop să identifice
publică poate fi conştientizată asupra nevoii de a se trendurile posibile de evoluţie a unor procese şi
schimba comportamentul în legătură cu consumul de fenomene din varii domenii ale acţiunii umane
surse energetice şi, nu în ultimul rând, în educarea supuse analizei48.
managerilor. Considerăm că aserţiunile analiştilor În ultimii ani, tot mai multe state au elaborat
Diana Scearce şi Katherine Fulton, care arată că, în scenarii cu caracter oficial sau oficios. În Franţa se
principal, scenariile sunt folosite în educarea şi vorbeşte de existenţa a cel puţin trei tipuri de
instruirea celor care conduc diferite instituţii şi asemenea scenarii - S1, S2, S3, cu impact asupra
organizaţii pentru a le schimba mentalitatea pe care politicii sale energetice49. În prima variantă, politica
o au în operarea cu reprezentările despre viitor, pe sa este elaborată pornind de la ipoteza că evoluţiile
care cele două specialiste le numesc „Mental Map”, energetice ale viitorului vor fi în logica economiei
sunt valabile şi în cazul celor energetice42. de piaţă sau a ceea ce Agenţia Internaţională de
În literatura de specialitate există variate metode Energie numeşte «business as usual». Al doilea
şi căi specifice de construire a scenariilor43. scenariu are ca ipoteză existenţa unui «État
Majoritatea specialiştilor apreciază că nu există o industriel» care intervine în economie şi prin urmare
metodă universală şi unanim acceptată. Art Kleiner, poate să reglementeze disfuncţionalităţile care pot
în studiul său publicat, în 1999, în revista Whole apărea în economia de piaţă, iar al treilea se bazează
Earth Quarterly, aprecia că elaborarea acestora este o pe ipoteza că în viitor statul va fi «État protecteur de
artă şi o ştiinţă în acelaşi timp44. Realizarea acestora l’environnement»50. Asemenea scenarii sunt elaborate
nu este la îndemâna unui om oricât de bun specialist şi în mari state consumatoare de energie - SUA,
ar fi, ci presupune lucrul într-o echipă cu un China sau India, dar şi în state mai mici, cum ar fi
pronunţat caracter interdisciplinar. În opinia Irlanda sau chiar Bangladesh, care are un consum
reputatului specialist în teoria şi practica scenariilor, modic în raport cu populaţia sa. Potrivit unei estimări

25
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
făcute de vicepreşedintele Consiliului Mondial al înţeleagă foarte clar natura interesului urmărit de
Energiei, Pierre Gadonneix, cu ocazia Conferinţei actorul pentru care se elaborează scenariul. Trebuie
Internaţionale a energiei nucleare de la Paris, din să poată formula răspunsuri pertinente la întrebări de
martie 2005, în lume erau până la acea dată elaborate genul62: „Care este interesul fundamental pe care
nu mai puţin de 500 de scenarii diferite pe probleme actorul respectiv îl are în raport cu propria sa politică
vizând viitorul în energie51. Tot cu acest prilej, energetică, dar şi cu a celorlalţi actori”? ”Este acest
vicepreşedintele Consiliului Mondial al Energiei interes formulat în termeni publici”? „Dacă nu,
anunţa că însăşi instituţia pe care o reprezenta a atunci care sunt scopurile formulate în termenii
hotărât, în septembrie 2004, să elaboreze un intereselor care au fost comunicate opiniei publice”?
asemenea scenariu care să fie făcut public cu ocazia „Este actorul respectiv, la momentul proiectării
Congresului din 200752. scenariului geopolitic, capabil să influenţeze sensul
Procesul de elaborare a scenariilor energetice evoluţiilor în câmpul geopolitic” ?
este, ca şi în cazul altor domenii, de durată şi A doua fază este reprezentată de activitatea de
cuprinde mai multe faze/etape în funcţie de natura colectare a informaţiilor atât de ordin tehnic, cât şi
lor, dar şi de experienţa acumulată în diferite ţări sau statistic referitoare la evoluţiile din sectoarele
în cadrul unor institute de cercetare. Astfel că energetic, economic, demografic etc. Nu în ultimul
numărul fazelor/etapelor diferă de la un autor la altul rând, se colectează informaţiile legate de mutaţiile
şi variază între trei-patru faze/etape53 şi şapte54. din mediul internaţional de securitate, cu precădere
Activitatea de elaborare a unui scenariu poate să cele din regiunile bogate în resurse, dar cu
înceapă doar în momentul în care s-a identificat o „probleme”. Se identifică tipul de ameninţări care se
problemă/temă de interes pe agenda unui actor clasic manifestă în câmpul geopolitic respectiv şi natura
sau nonclasic şi s-a constituit o echipă pentru a o riscurilor pe care actorul trebuie să le înfrunte, dar şi
rezolva55. Art Kleiner consideră că dacă problema nu stereotipurile, prejudecăţile care pot fi identificate în
este identificată corect, echipa riscă „să-şi piardă mentalul colectiv din ariile supuse analizei63. Sunt
timpul degeaba”56. Termenul „corect”, în acest caz, tentaţi actorii care se confruntă sau cooperează în
nu presupune interpretarea datelor şi informaţiilor domeniul energetic să folosească metode aparţinând
care generează o astfel de problemă, deoarece hard/softpower? Se creionează orizontul de timp
rezolvarea ei prin realizarea unui scenariu presupune pentru care se va proiecta scenariul geopolitic.
„a se opera cu imaginea pe care noi o avem despre Acesta depinde de o serie de factori atât de natură
acea realitate”57. obiectivă, cât şi subiectivă.
Modul de alcătuire a unei astfel de echipe poate Explorarea este o fază care presupune nu numai
să difere de la un domeniu la altul. Ea poate să aibă o foarte bună cunoaştere a câmpului geopolitic supus
un caracter formal sau informal sau poate fi şi o analizei, ci şi folosirea din plin a imaginaţiei şi a
structură de tip think-tank. Echipa este condusă de intuiţiei, concomitent cu utilizarea instrumentelor şi
un director care mai degrabă o orientează decât o tehnicilor ştiinţifice de analiză64. Activitatea în acest
conduce58. Membrii echipei trebuie să înţeleagă moment este focalizată pe identificarea factorilor
cerinţele impuse de cel ce comandă scenariul, pentru cheie. În opinia unor specialişti, factorul cheie/forţa
a putea formula corect problema/key issues59şi a motrice este un instrument conceptual care ne
contura un plan de acţiune (clear road map)60. Nu în permite să anticipăm evoluţiile ulterioare în
ultimul rând, echipei trebuie să i se asigure condiţiile domeniul energetic65. Ei pot influenţa sau schimba
de cercetare şi resursele necesare. decisiv caracteristicile iniţiale ale evoluţiilor
În opinia analistului francez Bernard Laponche, identificate de către membrii echipei prin punerea
un bun scenariu în domeniul cererii de energie, de problemei. Odată identificaţi, factorii cheie sunt
exemplu, trebuie să se bazeze pe un set de ipoteze selectaţi după relevanţă, semnificaţie şi capacitatea
care să privească evoluţiile în domeniul producerii de a influenţa evenimentele din câmpul energetic. În
şi al cererii de energie, în ceea ce priveşte creşterea majoritatea metodologiilor de construire a scenariilor
populaţiei, indicii de creştere economică, pe scurt, energetice65 sunt identificate două tipuri de forţe
ceea ce el numeşte „déterminants de la demande” 61. motrice: predeterminate, dar şi incerte. Forţele
Prima fază a elaborării unui scenariu energetic motrice predeterminate sunt acele elemente
începe cu operaţionalizarea cererii formulate de anticipate prin prognoză şi care au un grad de
actorul care a făcut comanda şi cu evaluarea realizare destul de ridicat, cum ar fi, de exemplu,
mediului politic internaţional. Echipa trebuie să creşterea producţiei de energie, consumul de

26
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
carburanţi etc. Acestea sunt, în general, uşor identi- analiza factorilor care conduc la schimbări majore
ficabile în domeniul economic, demografic, social, în: aprovizionarea cu energie a populaţiei şi a
tehnologic, militar etc. În domeniul economic, consumatorilor industriali; comportamentul consuma-
factorii cruciali pot fi sesizaţi din analiza: torilor de energie în sensul economisirii/risipei de
- resurselor naturale, în special a celor legate energie; evoluţiile preţului sau apariţia unor crize şi
de apă, hrană şi energie; conflicte majore între consumatorii globali de
- indicatorilor de dezvoltare economică la energie etc.
nivel macro şi microeconomic; A treia fază în construirea unui scenariu o
- vitezei de circulaţie şi a securităţii capitalului constituie sinteza. Aceasta presupune analiza forţelor
financiar; motrice identificate şi ierarhizarea lor în funcţie de
- legăturilor economice şi a partenerilor şansele ca ele să apară şi să modifice esenţial
tradiţionali în comerţul internaţional; fizionomia câmpului geopolitic în diferite intervale
- dezvoltării economice de la o etapă la alta şi de timp ale perioadei analizate. Aprecierea se va face
a identificării cauzelor care au provocat regresul pe o scală/matrice în care se va merge de la forţele
economic/creşterea economică67. motrice cu cel mai mare grad de certitudine de
În domeniul demo-social, forţele motrice pot fi realizare (cum ar fi cele din domeniul statisticii
identificate prin analiza: demografice) până la cele cu şanse nule de realizare
- dinamicii demografice; (cum ar fi cele din domeniul opiniei publice)68.
- schimbărilor din structura socială (raportul Pentru exemplificare, redăm o posibilă aşezare în
dintre sexe, raportul dintre populaţia activă economic matrice a forţelor motrice, în opinia specialiştilor de
şi pensionari, ce rol va juca tineretul în următorii la The Pembina Institute69(fig. 1).
zece ani etc.); În această fază se identifică ameninţările de
- creşterii / scăderii cheltuielilor publice; orice natură din câmpul geopolitic, care ar putea
- bunãstării sociale etc. periclita interesele actorului în acel spaţiu. Evaluarea
Identificarea „forţelor motrice” incerte presupune raportului dintre şansa de a reuşi, materializarea

27
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
interesului şi eşec ne dă şi gradul de risc pe care exemplificare, la specialiştii din cadrul Institutului
actorul trebuie să îl ia în calcul atunci când ia decizia Pembina72, care ne propun o variantă care, în opinia
de a fi sau a nu fi prezent în câmpul geopolitic lor, este una optimă.
respectiv. Analiza multivectorială a forţelor motrice În opinia noastră, nu numărul variantelor este
predicitbile şi incerte conduce la ierarhizarea foarte important, deşi nu trebuie neglijat, ci modul
factorilor care pot modifica fizionomia energetică a de a prezenta imaginile posibile asupra cum va arăta
unei societăţi, a unei regiuni sau, care pot avea un lumea al cărei grad de civilizaţie depinde, în mod
impact chiar la nivel global. Sunt autori care consi- esenţial, de cantitatea de energie pe care o consumă
deră că, în această fază, munca de realizare a zilnic, imagini care pot fi descrise în funcţie de
scenariului nu trebuie să se bazeze numai pe combinaţiile pe care le obţinem prin evaluarea
raţionament ştiinţific, ci şi pe „intuiţii, credinţe care interacţiunilor dintre diferite tipuri de forţe motrice.
nu sunt neapărat rezultatul cunoaşterii ştiinţifice. Pot Aceste fotografii trebuie să se încadreze pe o axă
să aibă rădăcini în cultura populară sau chiar în care să se deplaseze de la catastrofic la optim, iar pe
religie”70. o alta de la credibil la incredibil73, rezultând o

Figura 2

Următoarea fază presupune construirea scena- infinitate de combinaţii aleatorii cu cel puţin patru
riului, adică anticiparea acelor posibile trenduri de caracteristici fundamentale (fig. 2):
evoluţii geopolitice într-un spaţiu. Rezultatul se va Aşa cum rezultă şi din figura de mai sus,
concretiza în acele „multiple” evoluţii posibile. discuţiile care au loc în cadrul echipei de realizare a
Numărul variantelor construite pentru a „desena” scenariilor trebuie să nu fie grevate de compor-
posibilele evoluţii din spaţiul analizat diferă de la un tamente care să conducă la alegerea variantelor care
autor la altul. Deşi, după unii autori, ar trebui se încadrează fie pe ceea ce este la modă, fie pe ceea
proiectate 2-3 variante71, cele mai multe opinii ce ar fi pe placul celor care au comandat scenariile.
converg către o cifră care se încadrează între 5 şi 10 Specialiştii L. Fahey şi P. Randall apreciază că
asemenea produse. Apelăm din nou, pentru această dezbatere trebuie să fie guvernată de

28
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
următoarele tipuri de conflictualitate de idei în ceea reuşită, dar şi de evaluare a riscurilor pe care un actor
ce priveşte dezvoltarea evoluţiilor viitoare în şi le asumă în momentul în care îşi construieşte
construirea scenariilor74: prezent versus viitor; final politica energetică. O bună politică energetică trebuie
aşteptat contra final imprevizibil; ştiinţific contra să fie construită pe expertiza furnizată de o excelentă
imaginativ; intelectual-raţional versus emoţional; activitate de prognoză, dar şi pe provocările generate
probabilitate versus posibilitate; constrângere versus de scenariile energetice sau globale.
dialog; cantitativ contra calitativ; optimism contra Indiferent de schema grafică în care se reali-
scepticism etc. zează un asemenea scenariu dar şi de raporturile care
Scrierea şi codificarea scenariilor este faza în se pot stabili între acesta şi alte elemente ale condu-
care acestea capătă conţinut şi expresie grafică. cerii şi managementului în domeniul securităţii
Scenariile astfel pregătite pot să se constituie în utile energetice, nimeni nu mai poate face astăzi abstracţie
instrumente de cercetare şi analiză a şanselor de de aceste instrumente de cunoaştere şi de lucru.

*
Constantin HLIHOR este profesor la Facultatea vard Business Review, March-April, 1988; apud Diana
de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Scearce, Katherine Fulton, op. cit., p. 38.
13
Naţionale de Studii Politice şi Administrative şi mem- Constantin Opran (ed.), Managementul proiectelor,
bru în Consiliul de Conducere al Centrului de Studii Editura Comunicare.ro, p. 27.
14
Euroatlantice din cadrul Universităţii Bucureşti. Sellamna Nour, Scenarios and Strategies - Key
1
Tom Leney, Mike Coles, Philipp Grollman, Raivo Concepts, în http//www.icra-edu.org.
15
Vilu, Trousse d'outils pour la construction de scenarios, P.H. Liotta şi Thimoty E. Somes, “The Art of
Cedefop Dossier series; 10, Luxembourg, 2004, p. 11. Reperceiving Scenarios and the Future”, în Naval War
2
Herman Kahn, Thinking About the Unthinkable in College Review, Autumn 2003, Vol. LVI, No. 4.
16
the 1980s, New York: Simon and Schuster, 1984, p. 11, Ibidem; Diana Scearce, Katherine Fulton, op. cit., p. 23.
17
55, 58. Pierre Wack, Scenarios Thinking: Concepts and
3
John S. Ratcliffe, Scenario Building: A Suitable Approaches, Global Business Network, Emmeryville,
Method for Strategic Construction Industry Planning, 1996, p. 94.
18
ww.buildnet.co.za/cdcproc/docs/1st/ratcliffe_js.pdf; Ibidem.
4 19
Eamon Kelly, US Must Learn to Think the Unthink- Dana Mietzner, Guido Reger, Scenario Ap-
able. Storm Damage Shouldn't Have Been a Surprise, proaches - History, Differences, Advantages and Disad-
http://www.gbn.com/ArticleDisplayServlet.srv?aid=32142 vantages, http://www.jrc.es/proj ects/fta/papers/Session
5
Eva Wollenburg, David Edmunds, Louise Buck, %201%20Methodological%20 Selection/ Sce-
Anticipating Change: Scenarios as Tool for Adaptive For- nario%20Approaches.pdf.
20
est Management. A Guide,Center for International for Ibidem.
21
Forestry Research, Bogor, Indonesia, 2000 p. 2. Ibidem.
6 22
Diana Scearce, Katherine Fulton, What If? The Art John S. Ratcliffe, Scenario Planning: An Evalua-
of Scenarios, Global Business Network, 2004, p. 11. tion of Practice, School of Construction & Property Man-
7
Michael Priestley, Scenario-Based and Model-Dri- agement, University of Salford, October 2002, p. 4.
23
ven Information, xml.coverpages.org/PriestleyACM- Interlaboratory Working Group on Energy Effi-
SIGDOC-2003-DITA.pdf. cient and Clean Energy Technologies, Scenarios for a
8
Apud Ivan Klinec, Strategic Thinking in the Infor- Clean Energy Future, US Department of Energy, No-
mation Age and the Art of Scenario Designing, Confer- vember 2000, online, http/www.nrel.gov/docs/fy01
ence at The First Prague Workshop On Futures Studies osti/29379.pdf, p. 28.
24
Methodology CESES, Charles University, Prague Sep- Sellamna Nour, op. cit., în loc. cit.
25
tember 16-18, 2004. John S. Ratcliffe, op. cit., p. 12.
9 26
Apud Dragoş Paul Aligică, Marian Zulean, Decizi- David Stout, op. cit., în loc. cit.
27
ile strategice în condiţii de incertitudine, în vol. Politica Ibidem.
28
de securitate naţională, Ed. Polirom, 2007 (Luciana Ibidem.
29
Alexandra Ghica, Marian Zulean coord.), p. 138. Sellamna Nour, op. cit., în loc. cit.
10 30
Apud Tom Leney, Mike Coles, Philipp Grollman, Nebojsa Nakinovicec, op. cit., p. 335.
31
Raivo Vilu, op. cit., p. 21. Constantin Hlihor, op. cit., p. 315.
11 32
David Stout, The use of Scenarios in Foresight, în Ibidem, p. 316.
33
http://www.foresight.gov.uk/Previous_Rounds/Fore- Diana Scearce, Katherine Fulton, op. cit., p. 64.
34
sight_19941999/General_Publications/The%20Use%20 Ibidem.
35
Of%20Scenarios%20In%20Foresight/ Kalev Sepp, Olavi Hiiemäe, Land Use and Land-
12
Arie P. de Geus, „Planning as Learning”, în Har- use Scenario, Estonian Agricultural University, 2004, p. 35.

29
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
36 53
I. J. Shooneboom, Overview and state of the art of W.R. Huss, op. cit., p. 381.
54
scenario studies in J. F. Th. Schoute et al. (eds.), “Sce- Diana Scearce, Katherine Fulton, op. cit., p. 34
55
nario Studies for the Rural Environment”, Kluwer Aca- Exploring the Future, Scenarios: An Explorer's
demic Publishers, 1995, pp. 15-24. Guide, Global Business Environment, Shell International,
37
K. Steinmüller, Grundlagen und Methoden der 2003, p. 42.
56
Zukunftsforschung Szenarien, Delphie, Technikvorschau, Art Kleiner, “Scenarios are imaginative pictures
WerkstattBericht 21, Sekretariat für Zukunftsforschung, of futures, but the picture is just a means to an end”, în
Gelsenkirchen, 1997, pp. 54-56. Whole Earth, Spring, 1999, http://www.wholeearth-
38
Apud K. Steinmüller, op. cit., p. 5. mag.com/ArticleBin/224.html
39 57
John S.Ratcliffe, op. cit., passim. Pierre Wack, op. cit., p. 59.
40 58
Constantin Hlihor, Geopolitica şi geostrategia în J. Rojot, A. Bergmann, Comportement et organi-
analiza relaţiilor internaţionale contemporane, Editura sation, Vuibert, Paris, 1989, p. 27.
59
U.N.Ap., Bucureşti, 2005, p. 314. Eva Wollenburg, David Edmunds, Louise Buck,
41
Joop de Vries (eds.), “Geopolitics: The next op. cit., p. 3.
40
Wave”, în The Challenge! Forum; www.chforum.org. John S. Ratcliffe, op. cit., în loc. cit.
42 61
Diana Scearce, Katherine Fulton, op. cit., p. 34. Bernard Laponche, “Energie et développement
43
W.R. Huss, “A Move Toward scenario analysis”, durable: l'avenir est ouvert”, în Temps Reels http://www.-
în International Journal of Forecasting, no.4, 1988, pp. 377- temps-reels.net/article1301.html
62
388. A se vedea şi cum acţionează o echipă care con-
44
David Lehrer, Scenarios and the Scenario Man- struieşte un scenariu economic în această fază la Juergen H.
agement Tool, http://systemsresearch.ac.at/projects/dead- Daum, “How Scenario Planning Can Significantly Reduce
_sea/downloads/whatAreScenarios.pdf. Strategic Risks and Boost Value in the Innovation Chain”,
45
Peter Leyden, A GBN Conversation with Ged Davis, in New Economy Analyst Report, September 08, 2001,
în http://66.249.93.104/search?q=cache:aF3bSJbtmNoJ http://www.juergendaum.com/news/09_08_2001.htm
63
:www.weforum.org/pdf/CSI/GBN_Davis_interview.pdf+b Dana Mietzner, Guido Reger, op. cit., în loc. cit.
64
uilding+geopolitics+scenarios&hl=ro. David Stout, op. cit., în loc. cit.
46 65
Nebojsa Nakinocevic, op. cit., p. 334. http://scenariothinking.org/wiki/index.php/Dri-
47
Joop de Vries (eds), op. cit., în loc. cit; “The use of ving_ Forces
66
Scenarios in Long Term Defence Planning 2002-11-11”, Margaret Chandler, Long Term Strategic Thinking
în Plausible Futures Newsletter; http://www.plausiblefu- Placing the Pembina Institute in Divergent Scenarios of
tures.com/cparticle55074-6691.html the World, 2005 The Pembina Institute for 2025, Drayton
48
A se vedea şi Harry G. Summers, Jr., The New Valley, Alberta T7A 1S7 Canada, p. 4.
67
World Strategy: A Military Policy for America's Future, John S. Ratcliffe, op. cit., în loc. cit.
68
New York: Simon and Schuster, 1995, p. 61 şi urm. Ibidem, p. 29.
49 69
Jacques Weber, Énergie: quelles alternatives? Margaret Chandler, op. cit., p. 6.
20
Table-ronde a L'Université d'Été d'Attac, Arles, 25-29 Paul Erickson, Clark Miller, op. cit., în loc. cit.
71
août 2004, online, http://www.local.attac.org/attac38/tele/nrj/ Gary D. Peterson, “Scenario Planning: A Tool for
50
Ibidem. Conservation in an Uncertain World”, în Conservation
51
Pierre Gadonneix, Intervention a la Conférence Biology, Volume 17, No.2, April 2003, p. 361.
72
internationale L'énergie nucléaire pour le 21ème siècle Margaret Chandler, op.cit., p. 9.
73
Paris, 21 mars 2005.on line http://www.parisnu- Ox – axa consecinţelor, Oy – axa şanselor de
clear2005.org/tabrond/tr1-gadonneix-texte.pdf. reuşită, I - imaginea
52 74
Ibidem. Apud. John S. Ratcliffe, op.cit., în loc. cit.

30
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
MODELAREA OPŢIUNILOR DE SECURITATE
ALE REPUBLICII MOLDOVA
Conf. univ. dr. Iulian CHIFU*
În acest studiu, ne propunem să evaluăm în ce prezentării elementelor esenţiale de securitate) se în-
măsură principiile clamate de către oficialităţile din scriu în următoarele categorii: soluţii care implică
Republica Moldova – apărarea statalităţii, indepen- actori de securitate activi în regiune; soluţii care im-
denţei, suveranităţii şi, implicit, a integrităţii terito- plică organizaţii de securitate din care R. Moldova
riale – se pot reflecta într-o formulă de securitate face parte; soluţii care implică organizaţii de securi-
solidă. Avem în vedere faptul că politica de apropiere tate cărora statul moldovean nu le aparţine încă sau
faţă de Uniunea Europeană întâmpină dificultăţi, în cărora nu doreşte să le aparţină; soluţii de securitate
contextul evaluărilor privind reforma sectorului de care pun în discuţie statalitatea R. Moldova..
securitate şi a tentativelor unor soluţii de securitate În ceea ce priveşte opţiunile posibile, putem
care implică Federaţia Rusă drept garant. În acelaşi afirma că R. Moldova nu poate să-şi asume singură
timp, pornind de la analiza situaţiei economice reale, propria securitate, din mai multe motive: a) absenţa
considerăm că actuala criză financiară globală va capabilităţilor mature de securitate din cauza naşterii
avea implicaţii majore asupra R. Moldova. târzii a statului şi, implicit, a forţelor de securitate /
În acest context, demersul se concretizează apărare proprii, precum şi din cauza dimensiunii re-
într-o analiză minuţioasă a validităţii opţiunilor de duse în raport cu vecinii şi actorii interesaţi; b) situ-
securitate ale R. Moldova pornind de la evaluarea, aţia contemporană care exclude posibilitatea
în funcţie de anumite criterii (credibilitate, sustena- asigurării securităţii unui stat de sine stătător, cu ex-
bilitate, opţiunea/dorinţa entităţilor implicate, feza- cepţia marilor puteri geopolitice, cu capabilităţi mili-
bilitate şi negociabilitate), a următoarelor aspecte: tare şi de securitate majore1; c) poziţia de frontieră
- opţiunile politice (declarate / consacrate, geopolitică a R. Moldova; d) existenţa pe teritoriul
posibile şi teoretice); ţării a trupelor militare ruse2 , toate soluţiile negoci-
- gradul de aplicabilitate a fiecărei soluţii din ate şi convenite3 privind retragerea acestora dovedin-
perspectivă legală, politică şi tehnică, precum şi din du-se ineficiente.
punctul de vedere al actorilor chemaţi / implicaţi în Această realitate este reflectată în Concepţia de
asigurarea soluţiei respective; Securitate Naţională a R. Moldova4, potrivit căreia o
- capabilităţile / costurile de aplicare a soluţiei posibilitate pentru consolidarea securităţii o consti-
teoretice, conforme cu opţiunile politice anunţate şi tuie aranjamentele de securitate bilaterale, multilate-
consacrate în documente. rale etc. Consiliul Europei şi OSCE nu garantează
În final, nereuşind să identificăm o soluţie co- acestui stat gradul necesar de securitate. Exemplul
erentă viabilă, am recurs la evaluarea soluţiilor mixte georgian a arătat, în mod evident, faptul că princi-
care pot răspunde criteriilor în condiţiile opţiunilor piile suveranităţii şi integrităţii teritoriale pot fi sfi-
politice amendate. De asemenea, am analizat şi for- date cu uşurinţă. Celelalte aranjamente regionale
mula tranzitorie, de asigurare a securităţii R. Moldova (ICE, OCEMN etc.) sunt favorabile dezvoltării stării
până la intrarea în vigoare a soluţiilor de securitate de securitate, dar nu o garantează.
identificate ca viabile. Aici e cazul să luăm în discuţie şi o posibilă vari-
Astfel, opţiunile politice anunţate şi consacrate, antă, denumită de noi „a treia cale”, un fel de soluţie
inclusiv prin documente adoptate prin consens şi mixtă reprezentată de un compromis „călduţ” între
consemnate în legi şi norme aprobate de către Parla- cele două orientări geopolitice fundamentale ale
mentul de la Chişinău cu majoritate de voturi, sunt: cărei elemente pot fi identificate la o atentă citire a
integrarea în Uniunea Europeană; neutralitatea; in- Concepţiei de Securitate Naţională. Soluţia, intere-
tegritatea teritorială (reintegrarea Transnistriei); des- santă mai ales din punct de vedere teoretic, ar fi via-
fiinţarea trupelor militare (cu excepţia unui bilă în condiţiile acceptării unui model al unei zone
contingent destinat operaţiunilor externe); retragerea „tampon” între cele două blocuri geopolitice. Eva-
/ menţinerea trupelor ruse timp de doi ani după luările la nivel academic arată că formula unei zone
soluţionarea conflictului. tampon este valabilă şi agreată de către cele două
Opţiunile de securitate teoretice (evaluate prin părţi aflate în competiţie (sau în confruntare), în gene-
nominalizarea formală a actorului implicat şi a ral, dar este complet contraindicată în cazul statelor

31
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
din zona respectivă. Motivul principal al neaplica- a Europei. UE şi NATO au principii, norme şi capa-
bilităţii acestui model îl constituie presiunea con- bilităţi convergente, iar perspectiva realizării unei
stantă exercitată asupra acestor state din partea soluţii de securitate independente de NATO nu se în-
competitorilor. Fără a face trimiteri istorice directe, trevede.
apreciem că ar fi utile consultări cu Polonia sau 4. Aderarea la UE şi menţinerea trupelor ruse.
Ţările Baltice pentru a prelua din experienţa acestor După cum am arătat mai sus, această opţiune de
state, care s-au aflat, într-un moment sau altul, compromis („a treia cale” sau „zonă tampon”) este
într-o zonă tampon. imposibilă din punct de vedere al aplicabilităţii. În
În continuare, vom analiza gradul de corespon- primul rând, opţiunea apartenenţei la UE, care im-
denţă dintre opţiunea politică consensuală de la plică susţinerea politicii externe convenite şi a prin-
Chişinău privind aderarea la UE şi o soluţie de secu- cipiilor Uniunii, este incompatibilă cu menţinerea
ritate de tip tampon („a treia cale”). Apreciem că trupelor ruse sau cu asig u r ar ea securităţii de către
soluţia alternativă este relativ simplu de evaluat, F. Rusă. În al doilea rând, integrarea europeană fără
demonstrând practic convergenţa dintre soluţiile de pachetul referitor la Politica Externă şi de Securitate
securitate ale UE şi apartenenţa la NATO, în special Comună nu este posibilă.
în regiunea de confluenţă răsăriteană. Acest lucru
este dat de precedentul procesului de extindere a UE
şi NATO în perioada de după încheierea Războiului
Rece.
În consecinţă, am identificat următoarele soluţii
teoretice de securitate pentru R. Moldova, având
în prim plan menţinerea statalităţii şi integrităţii teri-
toriale a statului:
1. Neutralitate şi F. Rusă garant al securităţii. În
acest caz, neutralitatea statului moldovean nu ex-
clude prezenţa militară rusă. Deşi pare a fi una din-
tre soluţiile teoretice fezabile, ea intră în contradicţie
cu opţiunea politică privind o posibilă viitoare adera-
re la Uniunea Europeană. Un stat care să aparţină
pieţei comune europene şi instituţiilor Uniunii, dar
care să-şi asigure, în acelaşi timp, securitatea pe baza
garanţiilor militare şi de securitate furnizate de F. Rusă,
este o contradicţie fundamentală deoarece acordurile
din cadrul PESC şi PESA sunt incompatibile cu
aceste garanţii. În consecinţă, se impune fie reevalua-
rea opţiunii politice consensuale de aderare la UE şi 5. Neutralitatea cu garanţii internaţionale de se-
păstrarea unor elemente de apartenenţă la piaţa co- curitate. O astfel de soluţie a fost propusă, în anu-
mună europeană, fie reevaluarea opţiunii politice mite momente, de către autorităţile de la Chişinău
privind retragerea trupelor ruse. drept condiţie iniţială în abordarea formulei de re-
2. Integrarea în NATO. Şi aceasta pare a fi o unificare a statului. În timp, această idee a fost aban-
variantă viabilă şi, considerăm noi, unica aplicabilă donată din cauza reacţiei categorice de respingere a
efectiv, fiind compatibilă cu majoritatea opţiunilor actorilor implicaţi. Apreciem faptul că neutralitatea
politice anunţate, cu excepţia neutralităţii perma- în sine, chiar consacrată internaţional, şi nu doar de-
nente. Dacă acceptăm neutralitatea constituţională clarată constituţional, nu este o soluţie de securitate,
drept o soluţie tranzitorie, integrarea în NATO – cu ci doar un surogat. De fapt, tot garanţiile viabile sunt
suma de reforme, paşi şi decizii a membrilor Alianţei cele care asigură o soluţie solidă de securitate, în
– ar putea fi o opţiune realizabilă în perspectivă. timp ce „garantarea neutralităţii” reprezintă doar o
3. Aderarea la UE. O astfel de soluţie ar fi şi formulă inconsistentă care nu poate fi asimilată unei
posibilă şi compatibilă cu apartenenţa la NATO5 , dar soluţii reale de securitate.
nu este fezabilă în contextul în care, în prezent, Uni- 6. Neutralitate cu prezenţă militară NATO/SUA
unea nu beneficiază de o dimensiune de securitate şi reforma sistemului de securitate (reguli
autonomă care să acopere necesităţile în această zonă IPAP/NATO). Deşi este mai radicală decât soluţia

32
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
care presupune apartenenţa la NATO, teoretic, poate rat şi eşecul în gestionarea mecanismului de menţi-
fi considerată o formulă de securitate viabilă, dar, cu nere a păcii în Osetia de Sud. Primul test pe care tre-
certitudine, este o soluţie inacceptabilă p e n t r u buie să-l treacă opţiunile teoretice în cazul securităţii
F. Rusă. O astfel de abordare implică înlocuirea R. Moldova este cel al validităţii. De aceea, am pro-
prezenţei militare ruse cu cea NATO/SUA. Această pus cinci criterii pe baza cărora să fie evaluată va-
soluţie presupune „pasarea” responsabilităţii către un liditatea opţiunilor, respectiv în ce măsură o opţiune
alt stat şi nu ştim nici în ce măsură interesul ameri- teoretică ar putea fi şi una realistă:
can ar fi atât de mare în R. Moldova – lucru nepro- - credibilitatea (C) – măsura în care, în actu-
bat până în prezent –, nici dacă R. Moldova poate alul context, soluţia de securitate este percepută ca
asuma costurile aferente unei asemenea soluţii. O fiind capabilă de a asigura securitatea R. Moldova;
formulă firească presupune un efort propriu pentru - sustenabilitatea (S) – în ce măsură opţiunea
propria securitate, precum şi împărţirea costurilor cu de securitate, odată realizată, este durabilă în timp, pe
aliaţii. termen mediu şi lung;
7. Capabilităţi internaţionale de securitate ONU, - reciprocitatea (R) – în ce măsură soluţia este
fără forţe de menţinere a păcii. Este puţin probabil acceptabilă şi pentru ceilalţi actori implicaţi;
ca ONU să aibă capabilităţile necesare asigurării se- - fezabilitatea (F) – în ce măsură opţiunea res-
curităţii unui stat. Mai mult, formula este inaplica- pectivă este realizabilă în practică;
bilă ca soluţie de securitate, fapt demonstrat recent în - negociabilitatea (N) – măsura în care o opţi-
cazul provinciei Kosovo, unde problema asigurării une fezabilă, sustenabilă şi acceptată reciproc este
securităţii a revenit NATO prin operaţiunea KFOR, negociabilă, în limitele unei soluţii acceptate, de
şi nu UNMIK/ONU. În plus, eşecul soluţiei adoptate către partenerii implicaţi şi interesaţi în acest proces.
pentru conflictul din Abhazia şi incapacitatea de a În urma analizei criteriilor şi indicatorilor speci-
adopta o rezoluţie în cadrul Consiliului de Securitate ficaţi, a rezultat o diagramă a validităţii opţiunilor.

în chestiunea războiului ruso-georgian arată posibi- Din cele prezentate în diagramă rezultă foarte
lităţile limitate ale ONU de a adopta măsuri de secu- clar limitele practice şi aplicabile ale opţiunilor.
ritate, dacă în cauză este implicat un stat membru al Cea mai mare dificultate se constată în cazul celei
Consiliului de Securitate. O logică similară este de a treia variante (aderarea la UE), deoarece Uniunea
aplicabilă şi în cazul R. Moldova pe al cărei teritoriu ar trebui să beneficieze de capabilităţi de securitate
există trupe ruse şi un număr mare de cetăţeni ruşi proprii. În actualul context, o astfel de variantă este
cantonaţi în raioanele din zona de est, iar F. Rusă şi-a apreciată ca având o probabilitate mică de realizare pe
exprimat în mod explicit interesele în acest stat. termen mediu şi lung. În orice caz, intervalul de
8. Capabilităţi internaţionale de securitate apariţie a unor asemenea capabilităţi depăşeşte nevoia
OSCE, cu forţe de menţinere a păcii. Şi în acest caz, R. Moldova de a face o opţiune de securitate.
ne aflăm în faţa unei situaţii aproape similare celei De asemenea, este interesantă opţiunea nr. 5
descrise mai sus, în condiţiile în care, spre deosebire (neutralitatea cu garanţii internaţionale de securitate),
de ONU, OSCE nu dispune de capabilităţi de în contextul în care este din ce în ce mai evident că
menţinere a păcii. Mai mult, F. Rusă are drept de veto niciuna dintre instituţiile internaţionale (occidentale)
în organele decizionale ale OSCE, aspect care a gene- nu va acorda garanţii de securitate R. Moldova, în

33
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
condiţii de neutralitate. Într-o astfel de situaţie, tre- 4) demilitarizarea (cu păstrarea unui contingent
buie evaluat în ce măsură opţiunea pro-occidentală în scopul participării la misiunile internaţionale de
sau pro-NATO ar permite asigurarea unui sistem de menţinere a păcii);
garanţii de securitate pentru perioada până la rea- 5) retragerea trupelor ruse (o opţiune anunţată
lizarea condiţiilor necesare integrării în Alianţă. în repetate rânduri drept condiţie sine qua non a stării
Acest subiect va fi dezvoltat la final, atunci când de securitate, dar respinsă şi de Moscova şi de sepa-
vom aborda perioada de tranziţie. Apreciem că este ratiştii t r a n s n i s t r e n i ca posibilitate, în viitorul
evident, în condiţiile unei sincronicităţi a reformelor, apropiat).
instituţiilor şi, mai ales, a orientării strategice pro- În cazul singurelor două opţiuni de securitate
occidentale, faptul că o asemenea perioadă de tran- valide (neutralitate cu F. Rusă drept garant şi inte-
ziţie poate fi acoperită de înţelegeri / acorduri / grarea în NATO), putem observa că se impun o serie
garanţii de securitate intermediare, negociabile, pe o de reevaluări ale opţiunilor politice. Cazul garanţi-
perioadă determinată. ilor acordate de către Rusia este incompatibil cu opţi-
Opţiunea nr. 6 (neutralitate cu prezenţă militară unea de integrare în Uniunea Europeană – care are
NATO/SUA şi reforma sistemului de securitate) ar fi propria strategie de securitate şi propriile obiective,
avut toate şansele de a fi o alternativă, însă aici pro- opţiunea privind neutralitatea fiind improbabilă. În
blema esenţială este cea a fezabilităţii şi reciprocităţii cazul celei de a doua opţiuni valide, integrarea în
opţiunii. Nu se poate aprecia dacă SUA are intere- NATO, nu mai pot fi menţinute opţiunea de neutrali-
sele, capabilităţile, dorinţa şi voinţa politică de a face tate şi cea de desfiinţare a trupelor militare, prima
un asemenea pas, având în vedere complexitatea presupunând chiar modificarea Constituţiei.
situaţiei şi a regiunilor în care SUA are interese şi Trebuie să specificăm faptul că, în demersul
zone de interferenţă şi implicare militară. nostru, am luat în calcul doar variantele în care este
Ultimele două variante (7 şi 8), care presupun menţinută integritatea teritorială a R. Moldova. Vom
asigurarea securităţii de către ONU/OSCE, cu sau observa, în cele ce urmează, că optarea pentru una
fără forţe de menţinere a păcii, nu pot fi luate în cal- din variante alterează celelalte două valori recunos-
cul din cauza problemelor şi crizelor cu care se con- cute de dreptul internaţional – „suveranitatea” şi „in-
fruntă cele două organizaţii în zonele unde F. Rusă dependenţa” – valori garantate de NATO, potrivit
are drept de veto. Mai mult, ambele organizaţii au declaraţiilor finale ale reuniunilor de la Riga şi de la
eşuat în gestionarea conflictelor îngheţate din Ab- Bucureşti.
hazia şi Osetia de Sud, demonstrând astfel incapaci- Din analiza celor două diagrame rezultă că nu
tatea de a se implica în cazuri în care există interese există nici o soluţie de securitate compatibilă cu toate
divergente, competitive sau chiar conflictuale între criteriile şi cu toate opţiunile politice ale R. Moldova.
marii actori – F. Rusă, SUA, UE. Singurele soluţii admisibile se pot realiza cu modifi-
În continuare, ne propunem să evaluăm modul carea opţiunilor politice anunţate şi consacrate, ast-
în care opţiunile teoretice sunt în concordanţă cu cele fel:
politice anunţate şi consacrate: - opţiunea 1’: anularea opţiunilor de integrare
1) integrarea în UE; în UE şi a celei de r etr ag er e a tr u p elo r ruse din
2) neutralitatea; R. Moldova pentru o soluţie de securitate generată
3) integritatea teritorială (reintegrarea Transnistriei); de F. Rusă (obţinerea de garanţii şi baze permanente

34
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
ruse); cipale: întărirea forţelor armate şi creşterea capaci-
- opţiunea 2’: renunţarea la neutralitate şi de- tăţii de desfăşurare a trupelor, astfel încât toate tru-
militarizarea pentru o soluţie de securitate generată pele combatante să ajungă la gradul de „pregătire
de NATO. permanentă”9 până în anul 2020; sporirea eficienţei
În continuare, vom încerca să demonstrăm că sistemelor de comandă şi control ale Forţelor Armate
opţiunea 1’, deşi, teoretic, ar putea asigura statali- specificându-se faptul că, fără o astfel de abordare,
tatea şi integritatea teritorială, ar aduce limitări im- „este imposibilă anticiparea succeselor în actualele
portante suveranităţii şi independenţei R. Moldova. războaie şi în alte categorii de conflicte armate”;
Vom folosi în acest scop drept argumente unele din- modernizarea sistemului de educaţie şi instruire mili-
tre principiile conţinute de noua strategie de politică tară; procurarea celor mai moderne arme constituie
externă7 şi noua doctrină a apărării8 a F. Ruse. La „una dintre cele mai mari priorităţi”, specificându-se
sfârşitul lunii august 2008, preşedintele rus, faptul că “Rusia are nevoie de arme fundamental noi,
D. Medvedev, a anunţat cele cinci priorităţi de beneficiind de tehnologia de vârf”; creşterea veni-
politică externă ale F. Ruse care alcătuiesc noua turilor militarilor şi soluţionarea problemele sociale
strategie de politică externă a ţării sale: Rusia va „re- ale Forţelor Armate.
cunoaşte principiile fundamentale ale dreptului in- Lansarea unor astfel de principii semnifică o re-
ternaţional”, Rusia „nu doreşte confruntarea cu nici lansare a cursei înarmării şi a intensificării spionaju-
o altă ţară” şi nici nu doreşte să se izoleze de comu- lui militar/ tehnologic, precum şi dezvoltarea
nitatea internaţională; nu acceptă actuala ordine accelerată a unor capabilităţi militare cu grad înalt
mondială, unipolară, deoarece este „instabilă şi de competitivitate (mobilitate ridicată şi capacitatea
ameninţată de conflicte”, exprimându-şi preferinţa de a executa lovituri de mare precizie de pe plat-
pentru o lume multipolară; Rusia consideră ”o prio- forme aeriene). Deşi obiectivele trasate pot rămâne
ritate dincolo de orice contestare” protejarea propri- doar la stadiul de doleanţe, pentru R. Moldova aceste
ilor interese şi a vieţilor şi demnităţii cetăţenilor săi, modificări de strategie de politică externă şi doctrină
oriunde s-ar afla aceştia; „există regiuni în care Rusia militară pot avea două implicaţii importante: 1. limi-
are interese privilegiate”, cu referire directă la o tarea suveranităţii şi a independenţei, în condiţiile
regiune geografică nespecificată ca sferă de interese, consimţirii la o variantă de securitate cu F. Rusă
care include însă cu certitudine Georgia, Ucraina, drept garant al securităţii; 2. o perioadă de competiţie
R. Moldova, precum şi alte state vecine din Europa şi / confruntare între F. Rusă şi Occident (SUA, NATO,
Asia, dar şi regiuni în care are dreptul de a sancţiona UE) care va dura atât timp cât F. Rusă va avea
orice modificare de securitate sau de a sancţiona resurse să o susţină. Într-o astfel de perioadă, situaţia
schimbările ce-i afectează interesele; iar aici pot fi ar putea degenera în confruntări armate în zona de
incluse şi state din NATO şi UE, precum Ţările frontieră a NATO/UE şi frontiera Rusiei, în special în
Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria Ucraina, R. Moldova, Georgia, Azerbaidjan.
sau România, potrivit reacţiilor la instalarea scutului În concluzie, putem considera că R. Moldova
antirachetă sau a celor referitoare la instalarea are de ales între două opţiuni de securitate, fiecare
bazelor militare americane. F. Rusă apreciază că „vi- cu costuri şi beneficii specifice, pentru realizarea
itorul relaţiilor internaţionale ar depinde de partenerii cărora este necesară modificarea unora dintre opţiu-
şi prietenii noştri” care „au de ales în a-i recunoaşte nile politice anunţate şi consacrate.
Rusiei drepturile şi privilegiile”. În cazul primei variante (F. RUSĂ – garant al
Aceste principii de politică e x t e r n ă aşează securităţii) se impune modificarea opţiunilor cu
R. Moldova într-o „sferă de interese privilegiate” privire la retragerea trupelor ruse şi a menţinerii su-
a F. Ruse atât prin prisma poziţiei geografice, cât şi veranităţii/independenţei statului. În schimb, o ast-
a numărului de cetăţeni ruşi aflaţi pe teritoriul său. fel de opţiune nu presupune costuri suplimentare
Varianta propusă de Moscova este cea a unei su- pentru extinderea capacităţilor militare, şi, din punct
veranităţi limitate („Doctrina Brejnev”) şi a unei in- de vedere politico-militar, o astfel de situaţie ar fi
dependenţe controlate (dependenţă de fosta agreată de autorităţile de la Moscova.
metropolă), ceea ce reprezintă o redimensionare a În cazul celei de-a doua variante (integrarea în
soluţiei de securitate pentru care poate opta în mod NATO), se impune modificarea condiţiei neutralităţii
real Republica Moldova. În ceea ce priveşte doctrina constituţionale, iar costurile privind reformarea
apărării, lansată de Medvedev, şi aceasta conţine, forţelor armate pentru compatibilizarea cu cele ale
similar strategiei de politică externă, cinci teme prin- Alianţei impun eforturi la nivelul întregii societăţi.

35
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
În concluzie, R. Moldova poate opta fie pentru pentru aderarea la NATO, cu modificarea Consti-
neutralitatea afirmată constituţional cu garanţii ruse tuţiei şi realizarea reformelor necesare.
şi limitarea suveranităţii/independenţei de stat, fie

*
Iulian CHIFU este director al Centrului pentru Istanbul.
4
Prevenirea Conflictelor şi Early Warning Document votat în Parlament (22.05.2008) şi pro-
1
Pentru statele mici, soluţia de securitate poate mulgat de preşedintele Voronin (26.05.2008).
5
însemna fie apărarea comună (împreună cu state de ace- Majoritatea statelor membre ale UE sunt fie mem-
laşi „calibru”), fie apartenenţa la o arhitectură de securi- bre ale NATO, fie au relaţii şi garanţii de securitate vali-
tate comună (aspect care permite împărţirea şi, implicit, date în raport cu Alianţa.
6
diminuarea costurilor). După modelul statului Cipru.
2 7
Trupe ruse au fost amplasate pe teritoriul R. iulie 2008.
8
Moldova din 1991, anul proclamării independenţei. În proiect.
3 9
Acordul Snegur – Elţîn din 1994 şi rezultatul run- Desfăşurarea întregii armate ruse în teren în 24-48
delor de negociere pentru retragerea trupelor ruse; ore de la data emiterii ordinului, oriunde în lume.
tratatul revizuit al Forţelor Convenţionale în Europa;
documentul final al Summit-ului OSCE din 1999, de la

36
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA

MANAGERI ŞI LIDERI ÎN INTELLIGENCE: SUNT EI DIFERIŢI?*


Drd. Constantin IFRIM**

„Previziunea este avansul pe care îl are liderul. Odată pierdut acest avans şi fiind constrâns de
împrejurări, el rămâne lider doar cu numele. Nu mai conduce, doar reacţionează la întâmplări imediate.”
Robert K. Greenleaf
„Viitorul aparţine celor care văd posibilităţile înainte ca acestea să devină clare.”
John Sculley

Articolul constituie o incursiune teoretică cu - exercitarea conducerii pe nivele ierarhice;


aplicaţii practice în conducerea unui serviciu de in- liderului îi revine în sarcină administrarea
telligence pentru apărare, deoarece, în opinia noastră, /funcţionarea/gestionarea corpului (întregului).
domeniului îi este alocat în literatura de specialitate Putem afirma, din acest punct de vedere, că, în cazul
un spaţiu mult prea restrâns în raport cu importanţa unui serviciu de intelligence pentru apărare, liderul
sa reală1. Desigur, tratarea unui subiect relativ „ne- strategic este, de regulă, directorul (sau un echiva-
ortodox” ridică un număr de întrebări, justificate de lent al acestuia)2;
altfel, privind necesitatea, relevanţa, oportunitatea, - eficienţa conducerii depinde de modul în
utilitatea şi chiar eficienţa demersului. Răspunsurile care aceasta reuşeşte să gestioneze personalitatea or-
şi concluziile la care vom ajunge în urma examinării ganizaţiei; fiecare organizaţie îşi cristalizează acea
aspectelor implicate de această chestiune justifică, cultură specifică (personalitatea organizaţională)
pe deplin, la rândul lor, această iniţiativă. care are implicaţii asupra activităţii liderului strate-
Ca orice tip de organizaţie, serviciul de intelli- gic, în sensul că aceasta poate fi cu greu mode-
gence pentru apărare se supune legităţilor consacrate lată/dezvoltată/înlocuită acolo unde situaţia o
de teoria organizaţiilor. Deşi acestea au caracter impune. În cazul serviciului de intelligence, acţiunea
general, impactul lor asupra conducerii se manifestă eficientă a liderului asupra culturii organizaţionale
diferenţiat în raport cu particularităţile specifice ser- se poate face numai pe termen lung (8 – 10 ani), pe-
viciului de intelligence pentru apărare. Un alt set de rioadele comprimate (2 – 3 ani) denotând mai de-
criterii de performanţă în conducere decurge din grabă ambiţie decât şanse reale de succes;
modelul adoptat în rezolvarea sarcinilor acesteia. Se - conducerea trebuie să asigure îndeplinirea a
poate spera astfel la conturarea, în mare, a unei con- trei tipuri de nevoi, aflate în interdependenţă: nevoia
duite performante în conducerea serviciului de intel- îndeplinirii funcţiilor specifice (pe care doar un in-
ligence pentru apărare, urmând ca, într-o etapă divid nu le poate îndeplini), nevoia de prezervare a
ulterioară, să se procedeze la o mai mare detaliere, existenţei (ca entitate funcţională) şi nevoile indi-
necesară fundamentării ştiinţifice a procesului în viduale3. Primele două tipuri de nevoi nu presupun
ansamblul său. prea multe particularităţi, deşi într-o societate aflată
Din perspectiva teoriei organizaţiilor, un servi- sub asediul factorilor de schimbare surprizele nu pot
ciu de intelligence pentru apărare este el însuşi o or- fi excluse. În ceea ce priveşte cel de-al treilea tip de
ganizaţie structurată pe funcţiuni şi guvernată de nevoi, cele individuale, dintre care doar două au
legităţi specifice, rezultat al procesului de organizare legătură cu munca, acestea au un impact covârşitor
sistematică a componentelor pentru îndeplinirea asupra activităţii liderului, în sensul că aceasta tre-
scopului organizaţional, în cazul nostru misiunea în- buie să facă apel la inteligenţa emoţională pentru a
credinţată serviciului. Am apelat, pentru o mai bună obţine maximum de performanţă din partea perso-
ilustrare a rolului conducerii în cadrul unui serviciu nalului;
de intelligence pentru apărare, ca organizaţie, la o - activitatea liderului depinde de gestionarea
metaforă „anatomică”. Vom încerca, astfel, să ne relaţiei dintre întreg şi părţi (centru – periferie); în
imaginăm organizaţia ca pe o un corp (întregul) care cazul serviciului de intelligence pentru apărare, unde
are cap (conducerea), trunchi (organizaţia în sine) şi trebuie să avem în vedere rolul de comandă – control
membre (membrii/lucrătorii/resursele umane). Am şi asigurarea disciplinei operative, se pare că nu mai
recurs la această „similitudine” în scopul evidenţierii rămâne loc pentru dezbateri. Cu toate acestea, ca în
implicaţiilor asupra conducerii organizaţiei, astfel: orice altă organizaţie, mai rămâne de rezolvat problema

37
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
asigurării unor relaţii armonioase şi a stabilirii unui
echilibru real între responsabilităţile şi coeficientul
de autoritate ale părţilor sau, altfel spus, dintre or-
dine şi libertate. Abordările moderne demonstrează
cu prisosinţă că, în fapt, rolul ordinii este să creeze
libertatea, iar un conducător abil trebuie să acţioneze
întocmai unui dirijor4 al unei orchestre simfonice,
care ţine părţile componente ale orchestrei (corzi,
alămuri, percuţie şi suflătoare) împreună, într-o ex-
primare artistică elocventă a partiturii compozitorului.
Concluzionând, caracteristicile organizaţionale
ale unui serviciu de intelligence pentru apărare
impun realizarea unei conduceri de nivel strategic, ducerii unui serviciu de intelligence pentru apărare o
care să ţină seama de cultura organizaţională speci- reprezintă abordarea în oglindă în primul rând a
fică, de necesitatea armonizării relaţiilor cu compo- modurilor specifice în care cele două tipuri de con-
nentele sale şi care să asigure următoarele funcţii ducători se achită de sarcinile cu cel mai mare grad
generale: îndeplinirea obiectivului comun; instituirea de generalitate ale conducerii şi anume: decizia
şi menţinerea unui puternic spirit de echipă; moti- asupra a ceea ce trebuie făcut, crearea organizaţiei
varea şi creşterea profesională individuală. adecvate scopului propus şi asigurarea funcţionării
Din perspectiva diferenţei dintre lideri şi mana- acesteia către scopul stabilit.8 O latură care trebuie
geri, se naşte o serie de întrebări: Sunt managerii cu urmărită permanent pe parcursul analizei propuse
adevărat diferiţi de lideri şi dacă da, cât de mare este determinarea necesităţii de a aplica fie o singură
poate fi această diferenţă, încât să alimenteze o dez- variantă (lider sau manager) şi care ar fi aceea, fie de
batere cu adevărat serioasă? Mai mult decât atât, câtă a îmbina într-o anumită proporţie cele două alterna-
relevanţă poate avea impactul acestei diferenţieri tive (lider şi manager) şi care ar fi proporţia optimă.
asupra conducerii unui serviciu de intelligence? Până În lumea afacerilor, managerul întocmeşte o
la a intra în miezul problemei, considerăm că se im- planificare a activităţilor şi a modului de finanţare a
pune o definire a conceptelor în sine. Astfel, potrivit acestora, prin stabilirea unor seturi de ţinte sau de
unuia din dicţionarele Oxford5, liderul este „o per- obiective pentru perioada următoare (de regulă, o
soană care conduce un grup de oameni, în special lună sau un an), a paşilor detaliaţi pentru îndeplinirea
şeful unui stat, al unei organizaţii, etc.”, în timp ce lor şi alocarea resurselor necesare. Prin contrast, lide-
managerul este „o persoană care este însărcinată cu rul stabileşte o direcţie generală, prin fundamentarea
derularea (administrarea)6 unei afaceri, a unui maga- unei viziuni asupra viitorului (de regulă, mai înde-
zin/depozit sau a unei organizaţii similare ori numai părtat) şi a strategiilor de generare a schimbărilor
a unei părţi a acesteia”. În acelaşi mod, manage- necesare pentru îndeplinirea acelei viziuni.
mentul este definit ca „actul/acţiunea de a derula/ad- Referindu-ne la particularităţile unui serviciu de
ministra şi controla o afacere sau o organizaţie intelligence pentru apărare, putem conveni, încă de la
similară”, iar leadership-ul ca „starea sau poziţia de început, asupra faptului că niciunul din cele două sis-
a fi lider”. Deşi parţial suprapuse, definiţiile prefi- teme de acţiune nu poate fi eliminat total, impunându-
gurează totuşi anumite tendinţe de diferenţiere, cel se realizarea unui echilibru optim între acestea. În
puţin referitoare la nivelul, importanţa şi conţinutul contextul în care sistemul din care face parte servi-
actului de conducere. În plus, trebuie menţionat fap- ciul de intelligence pentru apărare este unul pur de
tul că literatura de specialitate consemnează câteva comandă şi control şi în cadrul căruia comanda cen-
mii de tentative de definire a leadership-ului. tralizată impune limitări rigide referitoare la o multi-
Referitor la definirea activităţii de intelligence, tudine de aspecte ale planificării (în rândul cărora
lucrurile sunt chiar mai complicate, întrucât nu există modul de alocare a resurselor bugetare joacă un rol
o definiţie general acceptată, iar multe dintre vari- esenţial), poate exista tendinţa din partea celui însăr-
antele propuse surprind unilateral unele aspecte cinat cu conducerea serviciului de a se rezuma doar la
definitorii7. În esenţă, termenul de „intelligence” se punerea în aplicare a directivelor, ordinelor şi pre-
referă atât la organizaţie (agenţie), cât şi la activităţi cizărilor eşalonului superior, ceea ce s-ar traduce în
(ciclul informaţional) şi la produsele acestora. Sub asumarea unui rol pur managerial (administrativ).
acest aspect, relevantă pentru impactul asupra con- Într-un astfel de context, îşi mai găseşte loc viziunea

38
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
9
în activitatea de conducere, mai este necesară face prezentarea către întregul grup .
proiecţia asupra viitorului (din perspectiva locului, Pentru a sublinia, încă odată, rolul viziunii, John
rolului şi structurii) în proiectarea evoluţiei pe ter- Maxwell distinge trei niveluri de acţiune a unui lider
men mediu şi lung ? Este oare suficient să ne limităm în raport de viziunea sa: nivelul perceptibil (ceea ce
la planificarea, eventual viziunea, eşalonului superior ? se vede acum, cu ochii realităţii), la care liderul as-
Devine astfel limpede că, în contextul evoluţi- cultă, nivelul probabilului (ceea ce se va vedea, cu
ilor internaţionale complexe, al diversificării uriaşe a ochii discernământului), la care liderul conduce şi
paletei activităţilor forţelor armate, al participării ac- nivelul posibilului (ceea ce efectiv se poate), la care
tive la alianţe şi coaliţii împotriva unor adversari/in- liderul trăieşte10.
amici atipici şi neconvenţionali, nevoia de informaţii A doua componentă a direcţiei de urmat stabilite
oportune, cuprinzătoare şi precise creşte exponenţial, de un lider o reprezintă strategia de îndeplinire a
iar singura modalitate de a-i face faţă este previz- imaginii proiective adoptate. În lumea informaţiilor
iunea şi anticipaţia. Planificarea lucrează bine nu ca strategia poate fi definită ca un set integrat de opţiuni
un substitut al stabilirii direcţiei, ci ca un comple- care identifică nevoile beneficiarilor şi selecţionează
ment al acesteia. atât poziţionarea esenţială, cât şi avantajele compe-
Unele voci ar putea argumenta că problema titive în domeniul specific de responsabilitate. Cu
poate fi rezolvată simplu printr-o planificare pe ter- alte cuvinte, „conducerea strategică înseamnă să
men lung. Organizaţiile supra-administrate şi sub- încerci să înţelegi unde te vei poziţiona cu adevărat
conduse (over-managed & under-led) folosesc, de în lumea de mâine, nu unde speri tu; să evaluezi unde
regulă, această formulă pentru a ascunde lipsa unei te poţi afla şi unde vrei tu să fii”11 . Pentru o mai bună
direcţii şi incapacitatea de a se adapta unui mediu din înţelegere, poziţionarea strategică se diferenţiază de
ce în ce mai competitiv şi mai dinamic. Întrebarea eficacitatea operaţională prin aceea că aceasta din
care se naşte este în ce idee trebuie realizată această urmă se referă la a face lucruri similare cu alţi ope-
planificare, pentru că simpla extindere a planificării ratori, dar mai bine decât aceştia, în vreme ce pozi-
anuale asupra mai multor ani nu înseamnă decât o ţionarea strategică înseamnă fie să faci lucruri
abordare managerială total dependentă de parametrii diferite de ceilalţi, fie să faci aceleaşi lucruri într-un
stabiliţi de eşalonul superior, pe baza realităţilor. Şi mod diferit12. În cazul serviciilor de intelligence
atunci, cum rămâne cu schimbarea? membre ale aceleiaşi comunităţi, se impune res-
În accepţia unor autori, viziunea furnizează o di- pectarea cu stricteţe a delimitărilor stabilite prin lege
recţie prin intermediul unei imagini a viitorului şi a celor convenite prin documente specifice de coo-
potenţial, implică o înflăcărare şi încurajează noi căi perare.
de muncă şi de asumare a riscurilor. Principalele sale Avantajul competitiv se referă la politica rapor-
caracteristici sunt: claritatea, simplitatea şi concizia; tului dintre consumurile generale asociate producţiei
legătura cu auditoriul; emanaţia personală; imaginea de intelligence şi produsele finite (diseminarea unor
convingătoare prin prezentarea ca o poveste sau în- produse corespunzătoare cu bugete relativ mici şi
trebuinţarea unei metafore; provocarea, excitarea şi structurarea activităţilor serviciului pentru a crea un
energizarea; atingerea energiei emoţionale, a pasiu- avantaj sustenabil şi semnificativ) şi la realizarea
nii şi a angajamentului. Un model foarte pragmatic diferenţierilor (selectarea unui set de nevoi de infor-
(şi, totodată, foarte simplist) al generării unei viziuni maţii foarte preţuite de beneficiari, obţinerea şi
include două etape, a circa 30 de minute fiecare, ast- menţinerea unei performanţe superioare prin rearan-
fel: gândind la organizaţia în cauză, se proiectează jarea activităţilor în scopul satisfacerii eficiente a aces-
mintal o imagine asupra configuraţiei ei peste minim tor nevoi, adiţionarea selectivă a unor componente
cinci ani (cum se va transforma din ceea ce este pentru realizarea unicităţii ofertei de produse)13.
acum, cum ar trebui să fie pentru a place la vedere, Această definiţie adaptată particularităţilor unui ser-
auz, alte simţuri sau la încercări diverse, care va fi viciu de intelligence face trimitere la faptul că, în
rolul personal de jucat în organizaţie, ce metaforă sau pofida delimitării formale a ariei de acţiune şi a res-
ce poveste ar putea da viaţă acestei imagini şi ce lim- ponsabilităţilor tuturor componentelor comunităţii de
baj descriptiv ar putea să o implementeze mai bine în informaţii la nivel naţional, liderul trebuie permanent
toate simţurile); se prezintă unui partener din grup, se să regândească poziţionarea esenţială a serviciului pe
recepţionează feedback-ul acestuia referitor la emoţi- care îl conduce şi avantajele competitive pe care să le
ile provocate de viziune şi la sugestiile de îm- conceapă împreună cu echipa sa referitor la costuri
bunătăţire, se operează modificările de rigoare şi se şi diferenţieri în domeniul de responsabilitate.

39
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
În esenţă, este vorba de realizarea balanţei între ganizaţiei. Liderul alinie oamenii, vorbind mult mai
acoperirea de calitate a nevoilor de informaţii ale multora dintre ei (inclusiv şefilor, reprezentanţilor
beneficiarilor şi costurile asociate satisfacerii aces- altor organizaţii, oficialilor guvernamentali, benefi-
tora, dar şi de luarea în calcul a potenţialităţii de ciarilor, etc.), încercând să-i convingă asupra vizi-
competiţie (coexistenţa mai multor agenţi pe o piaţă unii despre un viitor alternativ şi împuternicind pe
unică a informaţiilor la nivel naţional creează subordonaţi să aducă la îndeplinire părţi din aceasta.
premisele unei competiţii, în esenţă păguboasă pen- Împuternicirea prezintă avantajele scăderii gradului
tru toată lumea, pentru a cărei evitare nu este întot- de vulnerabilitate al celor de la nivele mai mici care
deauna suficientă reglementarea formală). iniţiază acţiuni şi al scăderii probabilităţii de conflict
În concluzie, lumea se schimbă rapid, cerinţele între diverse iniţiative. În esenţa ei, această abordare
se înmulţesc şi se adâncesc, iar resursele nu urmează este o provocare în domeniul comunicării întrucât,
nici pe departe această curbă ascendentă. Soluţia de multe ori, mesajele nu sunt acceptate doar pentru
este, fără îndoială, o abordare pro-activă, funda- că sunt înţelese. O altă provocare este cea a credibi-
mentarea acelei imagini proiective (viziunea) şi a lităţii (istoricul personal, reputaţia de integritate şi
strategiilor de punere a ei în aplicare. Viziunea nu are încredere, corespondenţa dintre vorbe şi fapte, etc.).
nimic magic sau mistic în ea, nu aparţine sferelor Autorul american Guy Ferguson făcea urmă-
înalte, nu este de neatins pentru un om normal şi nici toarele afirmaţii: „Să ştii cum să faci o treabă este
nu este obligatoriu să fie de cea mai mare originali- idealul muncii. Să fii dispus să le arăţi altora este ide-
tate. Ce este cu adevărat crucial este ca ea să alul profesorului. Să-i inspiri pe alţii să-şi facă munca
servească interesele părţilor implicate (beneficiari, mai bine este idealul managerului. Să fii capabil să
forţele armate, eşalonul superior, conducerea şi per- faci toate aceste trei lucruri este idealul adevăraţilor
sonalul serviciului) şi să poată fi tradusă cu relativă lideri”. De asemenea, acesta sublinia că: „Persoana
uşurinţă într-o strategie competitivă realistă. În fine, care lucrează mai bine cu oamenii este un adept (dis-
ar mai fi de menţionat faptul că viziunea se referă la cipol). Persoana care îi ajută pe oameni să lucreze
serviciul de intelligence pentru apărare văzut ca o or- mai bine este un manager. Persoana care formează
ganizaţie în întregul ei, ceea ce îi conferă statutul de oameni mai buni, învăţându-i cum să lucreze, este
viziune strategică, emanaţie a unui lider de nivel un lider”14.
strategic. La rândul ei, strategia trebuie să conducă la Pornind de la cele două tipuri de abordări, în
satisfacerea corespunzătoare a nevoilor de informaţii cazul unui serviciu de intelligence pentru apărare, se
ale beneficiarilor, respectând cerinţele de poziţionare poate constata că, în vreme ce nu se poate renunţa la
şi avantaj competitiv. Totodată, trebuie reţinut as- atributele manageriale ale construcţiei organiza-
pectul că, în orice organizaţie, lipsa viziunii, a unei ţionale (structură, relaţii, etc.), acestea sunt de de-
direcţii şi a unei strategii adecvate transformă acti- parte insuficiente în raport cu cerinţele care stau în
vitatea (inclusiv planificarea pe termen scurt), într-o faţa unui astfel de serviciu. Relaţionarea organiza-
gaură neagră în care se scurg permanent mari can- ţională cu eşalonul superior, cu celelalte componente
tităţi de energie şi de timp, unde planificarea de ur- ale forţelor armate, cu beneficiarii şi chiar pozi-
genţă devine regulă şi unde îşi fac loc jocurile de ţionarea în societate în general sunt aspecte cruciale
putere intens politizate (nu neapărat în sens partinic, ale activităţii unui conducător al unui asemenea ser-
dar cel puţin în cel al politicilor personale). viciu. În aceeaşi manieră trebuie văzută şi implicarea
O caracteristică de bază a organizaţiilor moderne în relaţiile cu personalul din subordine. Alinierea
este gradul ridicat de interdependenţă. Managerii or- înseamnă convingere, deci persuasiune. Pentru un
ganizează oamenii pentru a crea sisteme umane ca- manager, oamenii sunt doar o categorie de resurse,
pabile să implementeze cât se poate de eficient interschimbabile de altfel, în vreme ce pentru lider, ei
planuri. Aceasta presupune luarea unor decizii com- sunt avutul cel mai de preţ, individualităţi ce trebuie
plexe privind structura de funcţii şi relaţiile de sub- puse în valoare. Punerea lor în valoare se poate face
ordonare, selecţionarea celui mai bun personal numai prin crearea şi menţinerea spiritului de echipă.
pentru îndeplinirea acelor funcţii, pregătirea acestuia, Echipa este singura modalitate eficientă de obţinere
comunicarea planului către executanţi, decizia a efectului sinergic între eforturile individuale, atunci
asupra a câtă autoritate se va delega şi cui, ce stimu- când liderul are abilitatea să facă din scopurile
lente economice se vor folosi şi ce sisteme de moni- echipei obiectivele fiecărui membru al ei. În cazul
torizare se vor implementa. În esenţă, este vorba de serviciului de intelligence pentru apărare, compara-
decizii de natură arhitecturală, strict în interiorul or- rea echipelor cu un mecanism ale cărui rotiţe sunt

40
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
bine unse sau chiar cu o echipă de sport este insufi-
cientă, întrucât o echipă de acest gen nu trebuie
să-şi satisfacă numai nevoile de supravieţuire şi pe
cele de combustibil pentru sarcini şi pentru comuni-
carea internă, ci şi pe cele de creştere (îmbunătăţirea
capacităţilor sale printr-un proces continuu de în-
văţare) şi de destindere (atmosfera destinsă fa-
vorizează interacţiunea pozitivă). De aceea,
atribuirea unor sarcini potrivite (posibil de îndeplinit,
dar numai prin efort), asigurarea facilităţilor optime
de comunicare internă, perfecţionarea capacităţilor
echipei prin cursuri şi antrenamente şi folosirea
ocaziilor pentru interacţiuni sociale, alături de un cli-
mat destins de lucru sunt griji permanente ale con-
ducerii. Acestora li se adaugă buna înţelegere a
rolurilor (indivizi diferiţi, cu profiluri psihologice
diferite, care joacă roluri diferite), simplificarea
înţelegerii scopurilor (vizibile, înţelese şi repetate),
convingerea în a sprijini realizarea scopurilor şi
testarea convingerii, toate fiind atribute ale conduce-
rii, care intră în sfera de acţiune a liderului15.
Ca şi în cazul primelor două funcţii majore, sta- roluri, precum şi recunoaşterea şi recompensarea
bilirea obiectivelor şi alcătuirea organizaţiei, abor- succeselor acestora. Cu cât mediul de acţiune e mai
darea asigurării funcţionării acesteia relevă diferenţe fluid, cu atât liderii trebuie să îndemne oamenii să
majore între cele două tipuri de conducători. Con- devină la rândul lor lideri, pentru a reproduce (mul-
form logicii unui manager, sistemele de monitorizare tiplica) acest tip de conducere în întreaga organiza-
şi mecanismele de control instituite compară perma- ţie, pe toate treptele de conducere. Aceasta nu mai
nent comportamentul organizaţiei cu indicii planului, este de mult doar una din opţiunile la îndemâna lide-
iar în situaţia detectării vreunei devieri acţionează în rului, ci a devenit singura opţiune pentru a face faţă
sensul corecţiei prevăzute prin programare. Scopul schimbărilor din ce în ce mai numeroase şi mai
întregului sistem este de a ajuta oamenii normali, cu ample ale mediului de acţiune, schimbări care
un comportament obişnuit, să-şi îndeplinească cu reclamă adaptare rapidă, iniţiativă, motivaţie, lucru
succes funcţiile de rutină, zi după zi. Răspunsul lide- în echipă. Nimic altceva nu va funcţiona.
rului pentru îndeplinirea acestei funcţii se bazează pe Acest ultim aspect este în mod particular vala-
motivarea şi inspirarea oamenilor prin satisfacerea bil în cazul serviciului de intelligence pentru apărare,
nevoilor umane fundamentale de realizare, recu- confruntat cu necesitatea unor adevărate reţele de
noaştere, respect de sine, sentimentul de a avea con- relaţii de tip informal, de tipul acelora existente în
trolul asupra propriei vieţi şi de a se ridica la nivelul organizaţiile cu o cultură sănătoasă. Reţelele de acest
propriilor aspiraţii sau idealuri. Este forma superioară fel permit coordonarea activităţilor de conducere de
de motivare a personalului, de punere în valoare a tipul leadership-ului în acelaşi mod în care structurile
potenţialului individual şi, în combinaţie cu crearea formale coordonează activităţile de tip managerial,
şi menţinerea unui puternic spirit de echipă, a în- principala diferenţă constând în aceea că reţelele in-
tregului potenţial al organizaţiei. Principalele căi formale pot face faţă unor nevoi de coordonare mult
folosite de lideri pentru motivarea personalului sunt: mai mari, asociate cu activităţile care nu implică
formularea viziunii organizaţiei în maniera în care rutina şi cu schimbarea. Se ridică aici cel puţin două
sunt subliniate valorile pe care auditoriul le apreciază probleme esenţiale. În primul rând, este posibil ca
cel mai mult, implicarea frecventă a personalului în această idee să nu câştige prea uşor teren, dată fiind
luarea deciziilor referitoare la modul de îndeplinire a compartimentarea şi conspirativitatea ca principii de
viziunii organizaţiei (sau a părţii cele mai relevante bază în munca de informaţii. În noile condiţii se
pentru individul respectiv), sprijinirea eforturilor an- impune revederea aplicării celor două principii în
gajaţilor de îndeplinire a viziunii prin asigurarea măsura în care să nu compromită obiectivele opera-
antrenamentului, a feed-back-ului şi modelării de ţionale, dar să permită exact atâta flexibilitate câtă

41
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
este nevoie pentru sporirea corespunzătoare a capa- un clasic al leadership-ului, vedea îndeplinirea de
cităţii de reacţie a organizaţiei la situaţii de urgenţă. către liderii strategici a funcţiunilor lor majore dece-
Principiul “nevoii de a cunoaşte” trebuie aplicat în late din cele trei funcţii generale (îndeplinirea obiec-
conjuncţie cu cel al „nevoii de a împărtăşi” şi în con- tivului comun, instituirea şi menţinerea unui puternic
cordanţă cu interesele reale ale serviciului şi nu prin spirit de echipă, motivarea şi creşterea profesională
exagerarea nejustificată a laturilor restrictive. O a individuală)16, la condiţiile unui serviciu de intelli-
doua chestiune de discutat ar fi dacă este posibil de gence pentru apărare, am putea obţine următorul
realizat un asemenea sistem al legăturilor informale, tablou acţional:

în condiţiile în care companii cu mare tradiţie în Categoric, ar mai fi multe de adăugat. Esenţial
domeniul cultivării acestui gen de relaţii n-au de- însă este ca, aruncând o privire mai atentă la pro-
păşit, în fapt, faza la care un număr restrâns de an- blematica asociată conducerii unui serviciu de intel-
gajaţi, aflaţi de regulă pe trepte de conducere, s-au ligence pentru apărare, să putem sesiza oportunităţile
conectat foarte bine, iar ceilalţi aproape deloc. În potenţiale ale abordării curajoase a instrumentelor
plus, acolo unde s-a realizat ceva mai mult decât atât, moderne de conducere.
sistemul dorit de relaţii s-a dovedit foarte fragmentat, Este primul pas în dezvoltarea unei şcoli de
în sensul că s-a manifestat doar în interiorul unor de- leadership de intelligence, o preocupare majoră a tu-
partamente, fără a se realiza şi între departamente. În turor serviciilor de acest tip, singura modalitate,
realitate, acolo unde nu există reţele extinse de re- dealtfel, de adaptare la complexitatea şi fluiditatea
laţii informale în cadrul organizaţiei, liderii ar trebui lumii de astăzi.
să plaseze crearea lor pe una din poziţiile înalte ale
listei priorităţilor.
Dacă ar fi să adaptăm felul în care John Adair,

* Parafrazare a titlului articolului „Managers and cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a


Leaders: Are They Different?”, publicat în numărul din Apărării/M.Ap.N.
1
mai-iunie 1977 al revistei Harvard Bussines Review sub Situaţia se datorează în principal faptului că ma-
semnătura profesorului Abraham Zaleznik şi considerat joritatea lucrărilor se concentrează pe diferitele faze ale
de mulţi specialişti ca momentul de separaţie intervenit ciclului de intelligence: direcţionare, culegere, procesare
în evoluţia conceptelor management şi leadership şi diseminare, în vreme ce conducerea se regăseşte în mod
** Drd. Constantin IFRIM este comandor în diferenţiat în cadrul fiecăreia dintre aceste etape.

42
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
2 11
Amintim şi practicile existente în trecut, când, în Parafrazare a lui John F. Welch Jr., managerul The
scop de protecţie, adevăratul lider strategic era unul din- General Electric Co. în Igor Asnoff, The New Corporate
tre directorii adjuncţi, cu identitate conspirată. Strategy, Editura Willey & Sons, New York, 2001, p. 101.
3 12
Conform piramidei lui A. Maslow, cele cinci nevoi Originile poziţionării strategice se găsesc în dez-
individuale sunt: nevoi fiziologice, nevoi de siguranţă, voltarea unei sub-set de produse şi servicii ale industriei
nevoi de dragoste şi apartenenţă, nevoia de auto-respect (variety-based positioning, poziţionare bazată pe vari-
şi nevoia de auto-realizare. etate), majorităţii sau a totalităţii nevoilor unui grup par-
4
În latină conductore, persoană care conduce îm- ticular de clienţi (needs-based positioning, poziţionare
preună (unitar) sau întrunit. bazată pe nevoi) şi fragmentarea clientelei pe baza acce-
5
Oxford Advanced Learner’s Dictionary, Ediţia a sibilităţii (access-based positioning, poziţionarea bazată
6-a, Oxford University Press, 2003, p. 728 şi 758. pe acces). Vezi Michael Porter, „What is Strategy”, Har-
6
În original: “a person who is in charge of running vard Business Review, Noiembrie-Decembrie 1996, p.
a business…”. 61-78.
7 13
Câteva exemple: „produsul rezultat din culegerea, În politica raportului consumuri-produse, cealaltă
procesarea, integrarea, analiza, evaluarea şi interpretarea faţă a monedei este necesitatea de a menţine paritatea sau
informaţiilor disponibile despre ţări sau regiuni străine”; proximitatea în satisfacerea nevoilor beneficiarilor îm-
„informaţii şi cunoştinţe despre un inamic obţinute prin preună cu necesitatea de a evita sau diminua activităţi
observare, investigare, analiză sau înţelegere”; „un proces care contribuie la valoarea produselor. În ceea ce priveşte
care utilizează în primul rând informaţii nestructurate din diferenţierea, limitările vin de la necesitatea selecţionării
toate sursele şi orientat spre exterior, care este destinat să diferenţelor pe care organizaţia le poate realiza cu costuri
reducă gradul de incertitudine al unui factor de decizie” mici, precum şi cea de a menţine strict sub control con-
8
John P. Kotter, What Leaders Really Do, Harvard sumurile pentru activităţile neimplicate în diferenţiere.
14
Bussines Review, 2001, p. 85-99. Aceste funcţiuni gene- Ambele în John C. Maxwell, op. cit., p. 123-124.
15
rale corespund celor trei nevoi primordiale ale unei orga- Vezi şi Brian Clegg şi Paul Birch, Arta de a-i con-
nizaţii: îndeplinirea unei funcţiuni specifice, prezervarea duce pe ceilalţi, Editura Polirom, 2003, p. 21-22.
16
existenţei ca o unitate lucrătoare şi nevoile aduse de John Adair, Effective Strategic Leadership, Lon-
fiecare individ. dra, 2002, p. 95.
9
Vic Luck, IBM Business Consulting Services,
Strategic Leadership. Context and Characteristics,
prezentare la Colegiul Regal de Studii de Apărare, Lon-
dra, 2002.
10
John C. Maxwell, Dezvoltă liderul din tine, Edi-
tura Amaltea, Bucureşti, 1999, p. 168.

43
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

ANALIZA DE INTELLIGENCE
- INCERTITUDINE ŞI CREDIBILITATE -
Cătălin ANDRONIC*
Procesul de analiză a informaţiilor relevante intelligence tinde să fie acceptată tot mai mult de
pentru securitatea naţională constituie o etapă către serviciile de informaţii, fiind prezentă inclusiv
esenţială în îndeplinirea misiunii oricărui serviciu de în abordarea acestui domeniu de către NATO. Astfel,
informaţii. Din această perspectivă, în cadrul acestui potrivit Glosarului de termeni şi definiţii NATO
articol ne propunem să abordăm trei aspecte care au (AAP-6/2008)5, „intelligence” reprezintă, în primul
revenit, în ultimii ani, în dezbaterea privind analiza rând, produsul rezultat din procesarea informaţiilor
de intelligence: raportul dintre „ştiinţă” şi „artă” în referitoare la alte state, la forţe şi elemente ostile sau
acest tip de analiză, posibile cauze ale eşecului în potenţial ostile sau la zone actuale sau potenţiale de
activitatea de intelligence şi rolul gândirii critice în operaţii; potrivit aceluiaşi document, termenul este
procesul de analiză. folosit, de asemenea, pentru a desemna activitatea de
În general, specialiştii din acest domeniu sunt de elaborare a acestui produs, precum şi organizaţiile
acord cu ideea că activitatea de intelligence este implicate în această activitate.
imperfectă prin însăşi natura sa. Pornind de la În ceea ce priveşte înţelesul acordat noţiunii de
această constatare, un expert american aprecia, „intelligence” în limba română, un studiu recent
referindu-se la rolul şi locul activităţii de analiză, că releva faptul că aceasta nu are încă un echivalent
aceasta „este cea mai fascinantă şi, totodată, cea mai consacrat6.
puţin înţeleasă sau recunoscută parte a procesului de În acelaşi timp, considerăm că se impune
intelligence”1. realizarea distincţiei între conceptele de „intelligence
O primă dificultate în încercarea de a înţelege extern” şi „intelligence strategic”. Astfel, dacă
rolul analizei derivă din faptul că nu există o definiţie intelligence-ul extern reprezintă acele informaţii şi
general acceptată a noţiunii de „intelligence”. Fără a evaluări referitoare la capabilităţile, intenţiile şi
insista asupra diferitelor definiţii existente în acţiunile altor state, organizaţii şi/sau personalităţi
literatura de specialitate2, se evidenţiază faptul că internaţionale, intelligence-ul strategic este parte
sensurile atribuite variază de la un înţeles mai componentă a proceselor, produselor şi structurilor
restrâns (de exemplu, „informaţii secrete obţinute destinate a fi utilizate de către decidenţii politici şi
prin mijloace specifice”3 sau „activitatea unui stat sau politico-militari în cadrul proceselor de elaborare şi
grup în scopul înţelegerii sau influenţării unei entităţi implementare a politicii externe şi de securitate7. Prin
externe sau interne”4), până la interpretările care tind urmare, intelligence-ul strategic reprezintă acele
să-i acorde acestei noţiuni un caracter mai informaţii şi evaluări solicitate de către decidenţii
cuprinzător, tridimensional: politico-militari pentru formularea, la nivel naţional
- formă specială de cunoaştere: produsele sau de alianţă, a strategiilor, politicilor şi planurilor
oferite de către serviciile de informaţii deciden- de acţiune pe termen mediu şi lung.
ţilor/liderilor în scopul sprijinirii procesului decizio- O problemă legată de interpretarea analizei de
nal; intelligence derivă din dificultatea identificării unui
- activitate (proces): mijloacele de culegere a răspuns la întrebarea dacă acest tip de analiză este o
datelor şi informaţiilor, stabilirea relevanţei acestora, „ştiinţă” sau o „artă”8. Problema, deşi nu constituie o
interpretarea datelor şi informaţiilor în scopul noutate pentru specialiştii în intelligence, a revenit în
identificării unor posibile evoluţii şi diseminarea atenţie în ultimii ani, în contextul procesului de
produselor către beneficiari, precum şi modalităţile transformare a serviciilor de informaţii, şi a
în care anumite tipuri de acţiuni sub acoperire sunt evidenţiat existenţa a două curente de gândire.
concepute şi conduse; O primă tendinţă, care sprijină ideea că analiza
- organizaţie: structura care, într-un cadru de intelligence trebuie considerată o „ştiinţă”,
instituţional, conduce şi gestionează aceste activităţi favorizează o perspectivă mai „raţională” şi mai
specifice, în scopul furnizării „cunoaşterii” într-un puţin individualistă asupra procesului de analiză.
mod cât mai eficient posibil. Reprezentativ pentru acest curent de gândire poate
Interpretarea tridimensională a noţiunii de fi considerat un studiu elaborat de către specialişti

44
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
apreciindu-se că fundamentarea ştiinţifică a
activităţii de informaţii rămâne să fie inventată,
deoarece în prezent aceasta lipseşte11. În opinia
reprezentanţilor acestui curent de gândire, rigoarea,
acurateţea, claritatea şi precizia sunt esenţiale în
analiza de intelligence, dar o metodologie prea
centrată pe solicitarea unor dovezi demonstrabile
(palpabile) este puţin probabil să contribuie la
îmbunătăţirea calităţii analizei (un asemenea demers
conduce la ignorarea unor importante judecăţi de
din cadrul CIA în anul 20059 şi în care se aprecia că valoare de tip inferenţial). Prin urmare, activitatea de
analiza este (sau cel puţin ar trebui să fie) parte a intelligence nu poate fi abordată numai din pers-
unui proces ştiinţific, deoarece „există metode pectiva metodelor ştiinţelor exacte şi a utilizării
generale care ar putea fi formalizate, iar acest proces tehnologiei, în condiţiile în care există permanent
ar putea conduce la dezvoltarea analizei de factori care nu pot fi controlaţi.
intelligence ca o disciplină ştiinţifică”. Pe de altă Din acest motiv, numai analiştii sunt consideraţi
parte, studiul recunoştea că ideea potrivit căreia creatori de intelligence deoarece în ciuda sprijinului
analiza de intelligence este o „colecţie” de metode oferit de tehnologie (prin noi modalităţi de prelucrare
ştiinţifice întâmpină rezistenţă la nivelul analiştilor a datelor şi informaţiilor), aceasta din urmă nu ar fi
din cadrul serviciilor de informaţii americane. capabilă să producă „cunoaştere” (în comparaţie cu
Adepţii teoriei conform căreia analiza de gândirea intuitivă a analistului).
intelligence trebuie interpretată ca o „artă” se Având în vedere scopul analizei de intelligence
pronunţă pentru o viziune analitică care pune un şi anume de a prezenta factorilor de decizie (în
accent mai mare pe experienţa, intuiţia şi „flerul” special prin materiale sub formă de sinteze şi
analistului. În aprecierea acestora, urmare a unui estimări) semnificaţia principală a informaţiilor
efort excesiv direcţionat spre demonstrarea caracterului despre o „ţintă” vizată, perspectiva privind raportul
ştiinţific al procesului de analiză, există riscul ca dintre „ştiinţă” şi „artă” impune şi luarea în calcul a
analiza de intelligence să atingă un nivel prea ridicat relaţiei dintre metodele cantitative şi cele calitative în
şi, în acelaşi timp, inutil de scientizare (acest proces procesul de elaborare a analizei. Cu atât mai mult cu
de scientizare ar fi expresia unui curent de gândire cât diferenţele de perspectivă rezultate în urma
post-Război Rece, potrivit căruia „afacerile umane” utilizării separate a celor două tipuri de metode pot
ar putea fi înţelese în mod ştiinţific, iar ştiinţele conduce la apariţia unor deosebiri la nivelul
sociale ar trebui să copieze ştiinţele exacte). Astfel, concluziilor şi, implicit, a eventualelor recomandări
tendinţa de scientizare a procesului de analiză ar pentru decidenţii politico-militari.

conduce, pe de o parte, la diminuarea/eliminarea Diferenţele dintre metodele de analiză cantitativă


judecăţilor profunde, care sunt rezultatul intuiţiei şi şi calitativă sunt prezentate în tabelul următor:
imaginaţiei proprii ale analistului, iar pe de altă parte, Considerăm că procesul de analiză presupune
ar ignora faptul că analiza de intelligence este un combinarea celor două tipuri de metode, cu atât mai
exerciţiu complex de interpretare a datelor şi infor- mult cu cât instrumentele de analiză cantitativă au o
maţiilor, de recunoaştere a unor pattern-uri şi de valoare limitată în acele domenii care sunt
intuiţie10. Pornind de la aceste consideraţii, se caracterizate de existenţa elementelor intangibile
manifestă o reţinere faţă de „mitul” existenţei (nemăsurabile) şi în care factorul uman joacă un rol
metodologiei ştiinţifice în analiza de acest tip, decisiv. De exemplu, în opinia lui Walter Laqueur,

45
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
analiza de intelligence este o „ştiinţă” a incertitudinii - neadecvarea metodologiilor de analiză şi
şi o „artă” a probabilităţii. Din acest punct de vedere, incapacitatea analiştilor de a oferi explicaţii
metodele cantitative (analiza statistică, analiza alternative;
bayesiană, modelul teoriei jocurilor, modelul - aspecte legate de structura de intelligence
diagramelor etc.) nu pot da rezultatele scontate, (rigiditate organizaţională, planificare inadecvată,
deoarece nu pot explica evenimente specifice. lipsa capacităţilor de analiză multi-sursă sau prin
Analistul interpretează realitatea prin prisma relaţia de izolare dintre furnizorii şi beneficiarii
propriilor sale modele de gândire, percepţii şi valori. produselor de intelligence14).
În opinia noastră, pregătirea unui analist de Pe de altă parte, eşecul ca efect al atitudinii
intelligence trebuie să urmărească dezvoltarea factorilor de decizie poate fi rezultatul unor procese
abilităţilor acestuia de a utiliza în procesul de analiză, şi fenomene, precum:
„metode” de gândire care să includă atât elemente de - lipsa de voinţă a liderilor de a accepta eva-
„artă”, cât şi de „ştiinţă”, dar apreciem că deşi luările;
„ştiinţa” este parte a analizei de intelligence, „arta” - ignorarea sau interpretarea eronată a
(judecăţile individuale ale analistului) constituie concluziilor analizei de către beneficiari (para-
componenta principală care asigură plus valoare doxurile percepţiei - existenţa unui produs perfect de
produsului de intelligence. intelligence nu implică utilizarea sa de către
Înţelegerea cauzelor şi implicaţiilor unei erori în beneficiari în cel mai adecvat mod cu putinţă);
analiza de intelligence presupune, mai întâi, - incapacitatea serviciilor de informaţii de a-i
abordarea dintr-o perspectivă mai largă a problemei convinge pe decidenţi că informaţia se referă la o
eşecului în activitatea de intelligence. Având în problemă importantă pentru securitatea naţională
vedere faptul că principala misiune a oricărui (patologiile comunicării);
serviciu de informaţii constă în prevenirea - subiectivitatea proceselor cognitive şi
surprinderii strategice, eşecul poate fi considerat un ambivalenţa interpretării informaţiei la nivelul
aspect inerent al activităţii de intelligence. decidenţilor;
La nivelul dezbaterii teoretice, există puncte de - lipsa cunoştinţelor referitoare la modul de
vedere diferite în ceea ce priveşte cauzele eşecului acţiune al serviciilor de informaţii şi la rolul acestora
în activitatea de intelligence. Dacă pentru unii de a reduce starea de incertitudine15.
experţi, eşecul activităţii de intelligence poate deriva În opinia lui Abram N. Shulsky, cu toate că
chiar din caracteristicile intrinseci, ca urmare a procesul analitic reprezintă o activitate intelectuală
inadecvării procesului de intelligence (Mark individuală, rezultatul final este mai mult produsul
Lowenthal, Michael Herman, Michael Handel, unui sistem decât al unui singur individ, deoarece se
Abram N. Shulsky, David Steele), pentru alţii eşecul desfăşoară într-un cadru instituţional şi urmând
poate fi rezultatul unei reacţii nepotrivite a proceduri standard. Din perspectivă instituţională,
beneficiarilor faţă de cunoştinţele furnizate de către eşecul în activitatea de intelligence ar putea fi
serviciile de informaţii (Richard K. Betts, Robert generat de următoarele situaţii:
Jervis). - lipsa de direcţionare şi/sau coordonare a
La nivelul procesului de intelligence pot fi activităţii de intelligence;
identificate următoarele posibile surse generatoare - nivelul redus al schimbului de informaţii
de eşec: între serviciile din cadrul comunităţii naţionale de
- inabilitatea uneia sau a mai multor compo- intelligence;
nente ale ciclului de intelligence de a produce, într- - existenţa unei competiţii, generate de prio-
un anumit cadru de timp, o evaluare precisă asupra rităţi divergente, între serviciile de informaţii;
unui proces/fenomen/eveniment de importanţă - confuzii între atribuţiile serviciilor de
pentru interesul naţional12; informaţii la nivel naţional.
- ineficienţa activităţii de culegere a informaţiilor; Prin urmare, ar fi utilă evaluarea dintr-o pers-
- lipsa de acces la informaţii în timp util, pectivă integrată a cauzelor eşecului în activitatea de
(stricteţea unor reguli privind securitatea infor- intelligence, în condiţiile în care această activitate
maţiilor, compartimentarea excesivă, mecanisme este imperfectă prin însăşi natura sa.
birocratice şi de influenţă sau incapacitatea Pornind de la faptul că analiza de intelligence
analistului de a valorifica instrumentele/sursele avute poate fi interpretată drept aplicarea metodelor
la dispoziţie13); cognitive individuale sau colective în scopul

46
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
evaluării datelor şi a testării ipotezelor într-un
context socio-cultural secret16, în derularea
procesului de analiză este necesar să se aibă în
vedere următorii posibili factori generatori de eroare:
- tendinţa analistului de a prezenta deciden-
ţilor cunoştinţe pe care acesta le consideră ca fiind
conforme cu dorinţele acestora din urmă (sindromul
intelligence-to-please)17;
- centrarea atenţiei pe informaţiile de natură
tactică în dauna celor de nivel strategic (expertiză
scăzută în domeniul analizei strategice);
- acceptarea cu uşurinţă a regulilor conven- soluţii alternative (prin interpretări alternative ale
ţionale – lipsa de voinţă a analistului de a gândi în informaţiei analizate, crearea de scenarii de evoluţie
afara acestor reguli de teama afectării ierarhiilor pentru obiective diferite, identificarea de ipoteze
stabilite; alternative prin metode calitative).
- limitările psihologice ale naturii umane – Caracterul predictiv al analizei de intelligence
este cazul analiştilor care refuză sau au dificultăţi în se fundamentează pe raţionamente de tip inductiv,
a-şi adapta ideile/conceptele la noile informa- deductiv sau intuitiv. Majoritatea estimărilor de
ţii/realităţi (rigiditatea cognitivă şi tendinţa umană intelligence reprezintă rezultatul raţionamentelor de
de a interpreta orice evidenţă prin prisma prejude- tip inductiv (capacitatea analistului de a stabili relaţii
căţilor)18; cauzale şi de a realiza generalizări pornind de la
- efectul imaginii în oglindă - interpretarea propriile observaţii sau alte evidenţe referitoare la
comportamentelor şi proceselor decizionale ale cazuri particulare), în timp ce raţionamentele de tip
altora, la nivel naţional sau individual, prin prisma deductiv sau intuitiv ar trebui utilizate cu precauţie
celor proprii; (acestea sunt viabile numai în situaţii specifice).
- efectul gândirii de grup asupra analistului În acest sens, se impune ca analistul să-şi
(implicit prin fenomenul disonanţei cognitive). dezvolte capacitatea de a opera cu diferite tehnici şi
În acelaşi timp, unele studii evidenţiază şi faptul metode de analiză, precum analiza de trend, analiza
că eficienţa activităţii analistului poate fi afectată de istorică comparativă, analiza bazată pe metoda
existenţa următoarelor fenomene: atitudinea de tip Delphi, analiza contra-factuală, analiza bayesiană,
„aşteaptă şi vezi” (wait and see) a acestuia şi evitarea analiza ipotezelor concurente, analiza psiho-
implicării în realizarea de analize cu un grad ridicat lingvistică, analiza centrată pe tehnici de elaborare a
de dificultate; concentrarea pe analiza faptelor scenariilor strategice şi a jocurilor politico-militare, etc.
curente (zilnice); slaba capacitate de a face distincţia În ceea ce priveşte utilizarea informaţiilor
între faptele relevante şi cele nerelevante; existenţa disponibile, una dintre ideile de bază referitoare la
unor probleme în coordonarea, comunicarea şi minimizarea riscului de apariţie a erorilor în analiza
schimbul de informaţii19. de intelligence constă în evitarea gândirii liniare în
Un aspect important al analizei de intelligence anticiparea/identificarea evoluţiilor viitoare ale
îl reprezintă caracterul său prospectiv, element temei/subiectului analizat; astfel, este necesar ca
esenţial pentru utilitatea produsului specific de către analiştii să fie capabili să producă judecăţi de valoare
beneficiarii politico-militari deoarece, prin însăşi din perspectiva gândirii non-liniare (să fie pregătiţi
natura sa, acţiunea politică presupune abilitatea de a pentru „confruntarea cu neprevăzutul” şi interpretarea
prevedea evoluţiile posibile ale unor evenimente sau discontinuităţii). Avându-se în vedere şi necesara
fenomene actuale. Din acest punct de vedere, unele distincţie dintre nivelurile de posibilitate şi de
erori în activitatea de analiză pot fi cauzate atât de probabilitate, este recomandat ca accentul să fie pus
lipsa „imaginaţiei strategice” (incapacitatea pe identificarea, la nivel teoretic, a întregii game de
analistului/echipei de analişti de a proiecta scenarii evoluţii posibile.
strategice relevante)20, cât şi de lipsa unor Totodată, adaptarea activităţii de informaţii la
instrumente de elaborare a unor ipoteze alternative provocările mediului de securitate actual presupune
(inadecvarea modelelor de analiză). o reevaluare a rolului fiecărei etape din ciclul de
Prin urmare, creşterea eficienţei în activitatea de intelligence şi, în special, a relaţiei dintre culegerea
analiză presupune utilizarea unor tehnici şi de informaţii şi analiza acestora. În condiţiile în care,
metode care să ofere decidenţilor politico-militari în lipsa existenţei unor informaţii credibile, analistul

47
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
este nevoit să lucreze cu supoziţii care pot conduce
la concluzii eronate, calitatea analizei depinde de
realizarea distincţiei clare între „informaţii” şi
„supoziţii”21.
Având în vedere faptul că între tehnicile utilizate
de analistul de intelligence şi cele specifice ştiinţelor
sociale (istorie, sociologie, ştiinţe politice etc.) există
multe asemănări, analiza multidisciplinară este unul
dintre instrumentele de bază ale analistului. În acelaşi
timp, diversificarea perspectivei presupune existenţa
unui schimb constant de informaţii şi cunoştinţe cu
experţii din mediul academic, mediul de afaceri,
centrele de cercetare şi think-tank-uri. Există opinii
potrivit cărora necesitatea acestui tip de schimb de hotărâtor, de bagajul conceptual al acestuia. Astfel,
informaţii va creşte în importanţă în următorii 10 ani22. esenţială este nu numai calitatea informaţiilor
La nivelul produselor de intelligence, poate fi colectate, cât mai ales valoarea adăugată acestor
remarcat faptul că, în prezent, serviciile de informaţii prin procesul de interpretare, ca urmare a
intelligence sunt mai puţin predispuse să realizeze utilizării modelelor conceptuale pe care analistul le
documente de mare întindere şi fundamentate pe foloseşte.
metodologii complexe, o mare parte a activităţii O caracteristică principală a analizei de
acestora concentrându-se pe producţia de intelligence intelligence constă în confruntarea analistului cu
curent. incertitudinea. Incertitudinea este un aspect des
Centrarea cu preponderenţă pe activitatea de întâlnit în acest tip de analiză şi poate fi determinată
intelligence curent şi atenţia redusă acordată analizei de lipsa unor informaţii credibile, de posibila
strategice şi a pregătirii specialiştilor în acest inducere în eroare sau de contextul unic al
domeniu este considerată drept una dintre subiectului analizat. Din această perspectivă, se
principalele cauze ale eşecurilor serviciilor de consideră că, în procesul de analiză, gradul de
informaţii (aceasta este una dintre acuzaţiile aduse, incertitudine poate fi redus prin utilizarea unor
începând cu anul 2001, serviciilor americane de metodologii şi a unor tehnici de analiză logice, fapt
informaţii, CIA în special, care, după încheierea care necesită întreţinerea permanentă a flexibilităţii
Războiului Rece, au ignorat importanţa acestui tip intelectuale a analistului prin pregătire universitară
de analiză). şi cursuri profesionale de perfecţionare, prin
Pe de altă parte, serviciile de informaţii ar trebui participarea la conferinţe şi prin păstrarea legăturilor
să exceleze, în eforturile de sprijinire a decidenţilor cu mediul academic.
politico-militari, prin deţinerea de capacităţi desti- Astfel, analiştii ar trebui pregătiţi şi încurajaţi
nate atât identificării situaţiilor noi sau neclare, la un să-şi dezvolte gândirea critică şi inovatoare. În acest
nivel pe care analiza din surse deschise nu îl poate sens, o serie de studii din ultimii ani subliniază faptul
atinge, cât şi evaluării importanţei şi a implicaţiilor că gândirea critică trebuie să devină una dintre
acestor noi evoluţii pentru securitatea naţiona- principalele însuşiri ale analistului de intelligence24.
lă/internaţională. Obiectivul central al gândirii critice constă în
În ceea ce priveşte rolul analistului de îmbunătăţirea calităţii raţionamentului prin abordarea,
intelligence, se impune a fi remarcat faptul că acesta în mod conştient, a proceselor de gândire. În general,
nu încearcă şi nici nu poate să prevadă, în mod cert, gândirea critică este definită atât ca un act meta-
evoluţia viitoare a unui eveniment, fenomen sau cognitiv (gândirea gândirii), cât şi cognitiv
proces analizat. În acest context, sarcina analistului (gândirea), prin intermediul căruia o persoană
constă, mai mult, în evaluarea, prin aproximare, a reflectează, în mod simultan, la calitatea
posibilelor cursuri de evoluţie ale subiectului analizat raţionamentelor sale şi la identificarea unei concluzii
(de exemplu: cel mai defavorabil, cel mai probabil pe un anumit subiect25. Din perspectiva analizei de
şi cel mai puţin probabil)23. intelligence, gândirea critică poate fi interpretată ca
Majoritatea specialiştilor din domeniul intelligence- utilizarea intenţionată a procedurilor analitice
ului sunt de acord cu ideea că interpretarea este riguroase la nivelul problemelor considerate
funcţia principală a analistului. Din acest punct de relevante pentru decidenţi, în scopul realizării unor
vedere, calitatea analizei este determinată, în mod produse valide.

48
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
Se apreciază că orice abordare a fenomenului ile/acţiunile umane, pe de o parte, şi hazard, pe de
gândirii critice presupune luarea în considerare a trei altă parte; din acest motiv, ar fi util ca analistul să ia
dimensiuni26: probleme (provocările la care proce- în considerare faptul că subiectul analizat poate avea
durile trebuie să răspundă), tehnici de raţionament diferite evoluţii în viitor (necesitatea de a prezenta
(metodele de raţionament pe care le implică gândirea posibile evoluţii pentru fiecare din alternativele
critică), şi produse (rezultatele aplicării tehnicilor şi identificate).
metodelor de raţionament la problemele identificate). Din perspectiva tehnicilor de raţionament, există
Problemele de judecată (raţionament) în analiza două aspecte care necesită a fi luate în discuţie:
de intelligence se referă la provocările cognitive cu logica informală deductivă şi deprinderile mentale
care se confruntă analistul în încercarea de pozitive28. În ceea ce priveşte paradigma logicii
identificare a unor concluzii valide. informale deductive, aceasta se fundamentează pe
În procesul de analiză se poate vorbi, în fapt, de ideea potrivit căreia standardele aplicate în gândirea
o „reţea de analiză” cu patru „noduri” majore: date, critică sunt caracteristice pentru argumentaţia
informaţii, cunoaştere şi înţelegere, metodele raţională (identificarea inferenţelor, identificarea
cognitive utilizate de către analist fiind cele mai structurii argumentelor, reconstrucţia argumentelor,
importante pentru transformarea datelor şi infor- crearea contra-exemplelor, evaluarea validităţii argu-
maţiilor în cunoaştere27. Din acest punct de vedere, mentelor, evaluarea profunzimii argumentelor). La
se consideră că patru probleme de judecată rândul ei, abordarea deprinderilor mentale pozitive
(raţionament) derivă din locul pe care „nodul” are la bază faptul că standardele aplicate în gândirea
cunoaşterii îl joacă în procesul de analiză: critică se referă la trăsături raţionale de caracter: auto-
a) Insuficienţa datelor disponibile la un controlul, auto-evaluarea, imparţialitatea, claritatea,
moment dat (relaţia dintre date şi cunoaştere) – acurateţea.
într-un astfel de caz, analistul este nevoit să-şi În scopul creşterii rigurozităţii în analiza de
fundamenteze raţionamentul pe date incomplete şi, intelligence se apreciază că ar fi util un model care ar
adesea, inexacte; deşi analistul nu poate porni de la include atât tehnici de gândire, cât şi elemente legate
ideea că dispune de toate datele relevante sau că de trăsăturile de caracter: testarea ipotezelor
acestea sunt certe, el trebuie să formuleze cele mai (răspunsul la întrebarea „ce s-a întâmplat ?”); analiza
corecte concluzii posibile, pornind de la datele cauzală (răspunsul la întrebarea „de ce s-a întâmplat ?);
disponibile. raţionamentul contra-factual (răspunsul la întrebarea
b) Irelevanţa informaţiilor (relaţia dintre „ce s-ar fi întâmplat dacă ... ?); evaluarea strategiei
informaţii şi cunoaştere) – cunoaşterea la care ajunge (răspunsul la întrebarea „ce se poate face?)29
analistul este determinată de informaţiile la care are Astfel, „harta mentală” a analistului (determi-
acces, iar acesta nu poate susţine niciodată, cu nată, în primul rând, de formaţia intelectuală a
certitudine, că informaţia de care dispune este acestuia) joacă un rol cheie în elaborarea de evaluări
relevantă pentru subiectul său de analiză; astfel, este cu valoare strategică pentru decidenţi. Din acest
nevoit să discearnă permanent între informaţiile care punct de vedere, ar fi necesar ca analistul de
sunt utile şi cele nerelevante pentru tema analizată. intelligence să întrunească următoarele abilităţi:
c) Utilitatea (relaţia dintre înţelegere şi - să fie capabil să sintetizeze o mare varietate
cunoaştere) – analistul realizează cunoaşterea nu de informaţii şi să extragă elementele esenţiale;
pentru sine, ci pentru a răspunde provocărilor cu care - să clasifice şi sã integreze informaţii
se confruntă beneficiarii produselor de intelligence disparate din toate tipurile de surse avute la
(decidenţii); în aceste condiţii, analistul, care nu dispoziţie şi sã le compare cu informaţiile deţinute
dispune de o perioadă nedefinită de timp pentru anterior;
elaborarea produsului, trebuie să aibă în vedere - sã formuleze concluziile cele mai relevante;
obiectivele beneficiarului (analiza trebuie realizată - să fie capabil să utilizeze diferite tehnici de
astfel încât beneficiarul să poată lua decizii în timp analiză pentru a evita erorile în procesul de analiză.
util şi în conformitate cu obiectivele stabilite). În ceea ce priveşte produsele de intelligence, se
d) Neliniaritatea evoluţiilor (relaţia dintre apreciază că acestea reprezintă, de fapt, rezultatul
întreaga „reţea” şi mediul extern) – multe din utilizării elementelor gândirii critice în procesul de
evenimentele pe care analistul încearcă să le analiză. Produsele sunt percepute a fi efectul aplicării
anticipeze sunt greu predictibile, în condiţiile în care tehnicilor de raţionament, fapt care s-ar reflecta în
acestea sunt rezultatul interacţiunii dintre decizi- producerea celor mai bune explicaţii, identificarea

49
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
cauzelor relevante, realizarea celor mai plauzibile comportamente non-liniare), cât şi prin creşterea
scenarii de evoluţie şi sprijinirea procesului cantităţii de date şi informaţii (ca urmare a revoluţiei
decizional prin identificarea oportună a celor mai informaţionale) implică, la nivelul serviciilor de
relevante concluzii atât pe termen scurt, cât şi pe informaţii, identificarea unui nou profil-model
termen mediu şi lung. pentru analistul de intelligence, a factorilor care
În concluzie, adaptarea activităţii de analiză la influenţează activitatea acestuia, precum şi a
noul mediu de securitate, caracterizat atât prin măsurilor necesare pentru creşterea gradului de
multiplicarea „ţintelor” (în special, prin creşterea profesionalism al analistului.
numărului entităţilor non-statale, caracterizate de

* Cătălin ANDRONIC este expert în Relaţii gence Analysis Variables. Foundation for Meta-Analy-
Internaţionale / studii de securitate şi redactor la sis”, CIA, Center for the Study of Intelligence, Studies in
revista INFOSFERA. Intelligence, vol. 47, nr. 3, 2003; Josh Kerbel, “Lost for
1
A. S. Hulnik, Fixing the Spy Machine: Preparing Words: The Intelligence Community’s Struggle to Find
American Intelligence for the Twenty-First Century, its Voice”, Parameters, US Army War College Quarterly,
Praeger, Westport, Connecticut, 1999, p. 13. vol. 38, nr. 2, 2008, p. 102-112.
2 9
Michael Warner, „Wanted: A Definition of Intelligence. Rob Johnston, Analytic Culture in the US Intelligence
Understanding Our Craft”, Studies in Intelligence, vol. Community. An Ethnographic Study, Central Intelligence
46, nr. 3, Central Intelligence Agency, Center for the Agency, Center for the Study of Intelligence, 2005.
10
Study of Intelligence, 2002; Thomas C. Bruneau, Josh Kerbel, op.cit., p. 104; apud. Austin Bay, “Fixing
„Democracy and Effectiveness: Adapting Intelligence for Intelligence”, The Washington Times, 9 decembrie 2005.
11
the Fight Against Terrorism”, International Journal of Jeffrey R. Cooper, Curing Analitic Pathologies: Path-
Intelligence and CounterIntelligence, vol. 21, nr. 3, 2008, ways to Improved Intelligence Analysis, Cap. 2 – As-
p. 448-460; A. N. Shulsky, G.J. Schmitt, Silent Warfare: sessing Critical Analytical Shortfalls, Center for the
Understanding the World of Intelligence, Brassey’s Inc., Study of Intelligence, Central Intelligence Agency,
Washington D.C., 2002 (vezi şi traducerea în limba Washington DC, 2005, p. 23-28.
12
română: Războiul tăcut. Introducere în universul infor- Gustavo Diaz, Methodological Approaches to the Con-
maţiilor secrete, Editura Polirom, 2008) cept of Intelligence Failure, UNISCI Discussion Papers,
3
James Bruce, „Intelligence for the XXI Century: A Key ianuarie 2005; apud. Mark Lowenthal, “The Bundersome
Security Challenge”, prezentare în cadrul seminarului Concept of Failure”, în vol. Intelligence: Policy and
New Security Challenges, Washington D.C., octombrie Process, Boulder, Westview Press, p.51.
13
2006. Stephane Lefebvre, „A Look at Intelligence Analysis”,
4
Rob Johnston, Analytic Culture in the US Intelligence International Journal of Intelligence and CounterIntel-
Community. An Ethnographic Study, Central Intelligence ligence, vol. 17, nr. 2, 2004, p. 231-264.
14
Agency, Center for the Study of Intelligence, 2005, p. 4. Ibidem; Michael Herman, Intelligence Power in Peace
5
NATO Glossary of Terms and Definitions (AAP- and War, The Royal Institute of International Affairs,
6/2008), NATO Standardization Agency, p. 2-I-6 Cambridge University Press, 1996, cap. Failure and
(www.nato.int/docu/stanag/aap006/aap-6-2008.pdf). Remedies, p.221-239; a se vedea şi Robert Jervis, „Re-
6
Hans Born, “Controlul democratic al serviciilor de in- ports, Politics and Intelligence Failure: The Case of
formaţii”, în vol. Politica de securitate naţională. Con- Iraq”, The Journal of Strategic Studies, vol. 29, nr.1,
cepte, instituţii, procese (Luciana Alexandra Ghica, 2006, p. 9.
15
Marian Zulean coord.), Editura Polirom, 2007, p. 191 Richard K. Betts, „Analysis, War and Decision. Why
(nota traducătorului). Intelligence Failures Are Inevitable”, World Politics, vol.
7
John G. Heinderich, „The State of Strategic Intelli- 31, nr. 1, 1978, p. 61-81; Idem, Surprise Attack: Lessons
gence. The Intelligence Community’s Neglect of Strate- for Defense Planning, Brookings Institution, Washing-
gic Intelligence”, Central Intelligence Agency, Center for ton D.C., 1982, p. 16.
16
the Study of Intelligence, Studies in Intelligence, vol. 51, Rob Johnston, op.cit., p.4.
17
nr. 2, 2007. Stephane Lefebvre, op.cit.; a se vedea şi A. N. Shulsky,
8
Walter Laqueur, The Uses and Limits of Intelligence, G.J. Schmitt, Silent Warfare: Understanding the World of
Transactions Publisher, New Brunswick, New Jersey, Intelligence, Brassey’s Inc., Washington D.C., 2002, p.
cap. Craft or Science, p. 293-310; Marrin Stephen, “In- 64-67.
18
telligence Analysis: Structured Methods or Intuition”, Richards J. Heuer Jr., Psychology of Intelligence
American Intelligence Journal, vol. 25, nr. 1, 2007, p.7- Analysis, Center for the Study of Intelligence, Central
16; Rob Johnston, „Developing a Taxonomy of Intelli- Intelligence Agency, 1999, p. 111-114; potrivit lui

50
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
Richard Heuer, prejudecata este o eroare mentală indi- Analysis, Occasional Paper, Center for Strategic Intelli-
viduală, de obicei predictibilă, generată de propriile gence Research, National Defense Intelligence College,
mecanisme simplificate de procesare a informaţiei; (...) Washington DC, martie 2007, p.8; pentru o viziune
eroarea cognitivă nu este rezultatul unei anumite predis- asupra conceptului de „gândire critică” a se vedea
poziţii emoţionale sau intelectuale faţă de un anume tip Richard Paul şi Linda Elder, Critical Thinking. Concepts
de judecată, ci este rezultatul procedurilor mentale sub- and Tools, The Foundation for Critical Thinking, 2006;
conştiente legate de prelucrarea informaţiilor. Idem, The Thinker’s Guide to Analytic Thinking. The Ele-
19
Stephane Lefebvre, op.cit. ments of Thinking and the Standards They Must Meet,
20
James Bruce, op.cit. The Foundation for Critical Thinking, 2007.
21 26
Ibidem. Noel Hendrickson, op.cit., p. 680.
22 27
William J. Lahneman, The Future of Intelligence Ibidem, p.681
Analysis, CISSM, Final report, University of Maryland, 28 Ibidem, p.687
2006, p. 12-14.
23
Stephane Lefebvre, op.cit.
24
Noel Hendrickson, „Critical Thinking in Intelligence
Analysis”, International Journal of Intelligence and
CounterIntelligence, vol. 21, nr. 4, 2008, p. 679-693.
25
David T. Moore, Critical Thinking and Intelligence

51
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

CRIZA ENERGETICĂ ŞI SOLUŢIILE EUROPEI:


GAZUL NATURAL LICHEFIAT.
O ALTERNATIVĂ VIABILĂ ŞI PENTRU ROMÂNIA?
Dr. Alina IONIŢĂ*
Anca POPA**

În contextul previziunilor privind creşterea naturale lichefiate înregistrează un ritm accelerat de


cererii de gaze naturale1 şi a dependenţei statelor creştere (fig. 2), anticipându-se o extindere a sa cu
europene2 faţă de importurile din F. Rusă, pe fondul peste 100% până în 2020, ceea ce va reprezenta
crizelor recurente între furnizorul rus şi unele state de aproximativ 40% din exportul mondial de gaze
tranzit al conductelor către Europa Centrală şi de Vest naturale.
- Belarus (în decembrie 2006/ianuarie 2007), Ucraina
(în ianuarie 2006 şi ianuarie 2009) - guvernele
occidentale au conştientizat faptul că se confruntă cu
vulnerabilităţi majore, care impun găsirea unor soluţii
pe termen mediu şi lung pentru a asigura securitatea
energetică a Uniunii Europene.
Potrivit prognozelor privind situaţia energetică
europeană, în intervalul 2005-2030, dependenţa UE
faţă de importurile de gaze naturale se va accentua pe
fondul scăderii producţiei interne şi a sporirii
consumului, ajungând la aproximativ 84% în preajma
anului 20303 (fig. 1).

Aceste aspecte au determinat unele state


europene care posedă avantajul geografic al ieşirii la
mare (fig. 3) să ia în calcul posibilitatea dezvoltării
facilităţilor de import, stocare, utilizare şi distribuţie
a GNL către alţi beneficiari6, ca o modalitate
complementară de asigurare a necesarului energetic
intern şi ca o măsură pentru diminuarea dependenţei
faţă de resursele ruseşti7.
Chiar dacă importurile europene de GNL
reprezentau, în 20078, doar aproximativ 9,7% din
totalul importutilor de gaze naturale la nivel
european9, existenţa a 14 terminale active, 7 terminale
în construcţie şi a 39 de terminale în stadiul de proiect
indică uriaşul potenţial de dezvoltare al pieţei GNL
din Europa.
Faptul că majoritatea statelor Europei de Vest
care au dezvoltat terminale de GNL nu au fost
Aproximativ 90% din rezervele mondiale afectate semnificativ de recenta criză a gazelor, cu
dovedite de gaze naturale se află în afara Europei, iar excepţia Italiei, oferă speranţa că această modalitate
cea mai mare parte a acestora nu poate fi accesată de de transport a gazelor naturale ar putea fi o soluţie
statele europene prin conducte4. Din acest motiv, viabilă pentru Europa de diversificare a furnizorilor.
proiectele privind construirea infrastructurii necesare Corelativ, zona Balcanilor, una dintre regiunile cele
utilizării gazului natural lichefiat (GNL5) transportat mai afectate de criza energetică din ianuarie 2009, nu
pe cale maritimă de la furnizori din afara regiunii au posedă la ora actuală niciun terminal activ de GNL.
devenit tot mai atractive. Piaţa mondială a gazelor Cele două proiecte regionale în domeniu - terminalul

52
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA

„Adria” din Croaţia, prevăzut să intre în funcţiune în aceleaşi vulnerabilităţi majore: diminuarea resurselor
anul 201410, şi cel situat în Albania, în regiunea interne de gaze, creşterea cererii interne, utilizarea
Levan11 - capătă, în acest context, o importanţă preponderentă a gazului în raport cu alte resurse
majoră, putând asigura, în viitor, o parte din necesarul primare de energie (fig. 4) şi dependenţa de un unic
de gaze al regiunii (vezi fig. 3). furnizor de gaz pentru import: F. Rusă15.
F. Rusă, furnizor recent de combustibil sub Camera de Industrie şi Comerţ a României arăta,
această formă, are un ritm accelerat de dezvoltare a într-un raport emis în 2006, că, dacă la vremea
infrastructurii în domeniu, Gazprom intenţionând ca, respectivă, dependenţa României faţă de importurile
până în 2030, să deţină circa 25% din piaţa mondială de gaze naturale se situa în jurul valorii de 25-30%, în
de GNL. Compania are în vedere exploatarea jurul anului 2025, necesarul din import va creşte până
zăcămintelor din Insula Sahalin, unde, în februarie la aproximativ 70%16. În România nu s-a dezvoltat o
2009, s-a inaugurat prima facilitate de GNL din piaţă de GNL, fiind încă în lucru un studiu de
cadrul proiectului Sahalin II12 care, la capacitate fezabilitate privind raportul cost / beneficiu pentru
maximă, va asigura 5% din producţia mondială de construirea unui terminal de regazificare la
GNL şi, începând cu anul 2012, a zăcămintelor din Constanţa.
Marea Barents (câmpul gazifer Stockman) care va În privinţa potenţialilor furnizori, în 2006,
„concura”13 cu terminalul de lichefiere Snohvit, Egiptul s-a arătat interesat de colaborarea cu România
existent în Norvegia14. în domeniul energetic: statul egiptean ar deveni
În acest context, care sunt perspectivele furnizor de GNL pentru România, urmând ca aceasta
României? Sectorul energetic românesc se confruntă, să acorde asistenţă în proiectele de interconectare a
la fel ca şi cel din alte state membre ale Uniunii, cu sistemului energetic egiptean cu cele ale ţărilor din regiune.

53
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

De asemenea, a fost deja demarat un dialog complexă pentru beneficiar: terminale de import/de
politic la cel mai înalt nivel între România şi Qatar17 descărcare, depozite de stocare, uzine de regazificare,
pentru construirea, în portul Constanţa, a unui reţele de gazoducte;
terminal pentru gazul lichefiat exportat de statul din - transportul presupune cheltuieli mari;
Golf. Unul dintre principalii investitori în realizarea - necesită contracte pe termen lung, ferme, cu
acestui proiect ar putea fi compania Gaz de France furnizorii, a căror încheiere trebuie să meargă în
(lider european în domeniul GNL). paralel cu realizarea infrastructurii (aspecte
Pentru România, utilizarea unui terminal de GNL intercondiţionate);
ar oferi următoarele avantaje:-s-ar micşora - reţeaua internă de gazoducte a României este
dependenţa faţă de statele de tranzit în cazul relativ veche şi depăşită moral, necesitând investiţii
importurilor de gaze prin conductă; mari pentru modernizare. Acest lucru face dificilă
- s-ar diversifica lista furnizorilor permiţând conectarea cu infrastructurile statelor vecine, ca
accesul la furnizori îndepărtaţi (Africa şi Orientul potenţiale beneficiare de GNL, aduse în portul
Mijlociu); Constanţa;
- durata de construcţie a infrastructurii - pentru România, tranzitul s-ar face exclusiv
destinată GNL este mai mică (aproximativ 3 ani) prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, prin care traficul
decât cea a gazoductelor (5 – 10 ani); este restricţionat de autorităţile turce în privinţa
- realizarea infrastructurii nu ar mai depinde de tonajului (în baza convenţiei de la Montreaux, din
voinţa politică comună a mai multor state; 1936).
- în raport cu alte state europene fără ieşire la Se estimează o creştere a cererii europene de
mare, România are avantajul dezvoltării GNL adresată marilor furnizori din Africa şi Orientul
infrastructurii portuare necesare în domeniu, putând Mijlociu, ceea ce va duce la apariţia unei competiţii
deveni o verigă de legătură între furnizori şi alţi în privinţa furnizorilor între statele UE, pe de o parte
beneficiari europeni. şi statele din regiunea Asia-Pacific (cele mai mari
Cu toate acestea, utilizarea GNL în România consumatoare de GNL), pe de altă parte. Vor fi
presupune, în egală măsură, şi câteva dezavantaje avantajate statele care au o strategie energetică
majore, care pun sub semnul întrebării viabilitatea orientată şi spre acest tip de combustibil (Spania,
acestei soluţii ca modalitate complementară de Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania, Grecia),
asigurare a securităţii energetice a ţării: care au deja infrastructura aferentă şi au capacitatea
- utilizarea GNL necesită o infrastructură financiară de susţinere a dezvoltării infrastructurii.

54
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
Date fiind aceste circumstanţe, o soluţie formularea unei aprecieri obiective în privinţa
avantajoasă pentru securitatea energetică a României raportului cost/beneficiu şi a rentabilităţii unui astfel
ar putea consta în dezvoltarea simultană a unor de proiect. Dificultăţile pe care le presupun
proiecte complementare, care ar facilita diversificarea construirea infrastructurii şi transportul (costuri
surselor de energie, astfel: ridicate, trafic restricţionat prin strâmtorile Bosfor şi
- finalizarea studiului e fezabilitate a Dardanele, prin care ar urma să se facă importul de
proiectului privind terminalul de GNL de la GNL) pot atârna greu în argumentarea unui punct de
Constanţa şi, în cazul unor rezultate pozitive, vedere defavorabil dezvoltării unui asemenea proiect
realizarea infrastructurii necesare; la Constanţa.
- construirea pe teritoriul naţional a unor Chiar dacă în prezent, rata utilizării energiilor
depozite de stocare a gazelor naturale; regenerabile în România21este extrem de redusă, iar
- dezvoltarea potenţialului în domeniul tehnologia necesară utilizării lor necesită costuri
energiei nucleare (accelerarea lucrărilor de ridicate22, potenţialul în domeniu de care dispune
construcţie la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi a teritoriul românesc arată că, după construirea
demersurilor necesare pentru începerea lucrărilor la infrastructurii necesare, resursele regenerabile ar
o nouă centrală)18; putea constitui cea mai atrăgătoare sursă de energie
- dezvoltarea capacităţilor de valorificare la (ieftină şi nepoluantă) şi o soluţie pentru asigurarea
scară tot mai largă a surselor regenerabile19; securităţii energetice, alături de energia atomică.
- dezvoltarea capacităţilor de producţie de
biomasă şi a infrastructurii energetice care
funcţionează pe baza acestui combustibil, estimându-
se că România ar putea fi o piaţă optimă în domeniu,
cu potenţial major în ceea ce priveşte materia primă;
- pe termen lung este avantajoasă valorificarea
potenţialului hidroenergetic ridicat de pe Dunăre,
Siret, Mureş şi Olt, în ciuda cheltuielilor mari care ar
trebui făcute pe termen scurt pentru retehnologizarea
centralelor existente şi pentru construirea altora noi.
În concluzie, în domeniul hidrocarburilor,
diminuarea dependenţei României faţă de importul
resurse este dificilă. În condiţiile lipsei de consens
politic la nivelul statelor UE faţă de realizarea
gazoductului Nabucco şi a oleoductului Constanţa-
Trieste, dar mai cu seamă a lipsei surselor de
alimentare, aceste proiecte ar putea deveni caduce. În
proiectul Nabucco nu se poate miza pe resursele din
Kazahstan şi Turkmenistan, care nu dispun de propria
infrastructură pentru export şi cu care F. Rusă are
contracte pe termen lung (până în 2029) pentru
achiziţionarea producţiei oferite la export. De
asemenea, nu se poate conta pe resursele din Iran
(faţă de care multe state manifestă rezerve din cauza
tensiunilor legate de dosarul nuclear)20.
Pe de altă parte, posibilitatea ca România să fie
inclusă în proiectul South Stream este redusă. Potrivit
unei declaraţii a lui Gerhard Schröder (preşedinte al
comitetului acţionarilor companiei North Stream,
deţinută în proporţie de 51% de Gazprom), din
noiembrie 2008, „în Gazprom nu există o discuţie
internă despre includerea României în South Stream”.
În absenţa unui studiu de fezabilitate în domeniul
gazelor naturale lichefiate în România, este dificilă

55
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
13
*Dr. Alina IONIŢĂ este analist politico-militar în Poiectul Stockman este dezvoltat de Gazprom în
cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. parteneriat cu compania norvegiană StatoilHydro ASA
** Anca POPA este analist politico-militar în cadrul prezentă şi în proiectul Snohvit, din Norvegia.
14
Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. Capacitatea de export a terminalului este estimată la
1
IEA, Natural Gas Market Review 2008, 18.09.2008. 5.75 miliarde m3/an, principalii beneficiari fiind SUA,
2
Pierre Noël, Beyond Dependence: How to Deal with Spania şi Franţa (Snohvit LNG Export Terminal, Melkoya
Russian Gas, European Council on Foreign Relations, Island, Norway, www.hydrocarbons-technology.com
noiembrie 2008, http://ecfr.3cdn.net/c2ab0bed62962b5479 /projects/snohvit ).
15
_ggm6banc4.pdf. Strategia energetică a României pentru perioada 2007
3
EU Energy Policy Data, Brussels, 10.01.2007 SEC – 2020, monitorul oficial al României, partea I, nr.
(2007). 781/19.XI.2007, p. 15.
4 16
Marii furnizori de GNL sunt în principal: Indonezia (23 Raportul Camerei de Industrie şi Comerţ a României,
mil. de tone/an), Algeria (19.6 mil. de tone/an), Malaezia 2006.
17
(15,6 mil. de tone/an), Qatar (14,9 mil. de tone/an), Egipt Problema a fost discutată în martie 2008, de către
(8,6 mil. de tone/an), Nigeria (8,2 milioane de tone/an), preşedintele României, Traian Băsescu, şi emirul
Australia (7,7 mil. de tone/an), Oman (7,3 mil. de Qatarului, şeicul Hamad bin Khalifa al Thani.
18
tone/an), Emiratele Arabe Unite (5,7 mil. de tone/an), Potrivit evaluărilor, cele două reactoare de la
Norvegia (4,1 mil. de tone/an), Libia (0,4 mil. de Cernavodă (cu o putere de câte 700 de MW fiecare)
tone/an) - Energy Information Administration, The asigură aprox. 20% din necesarul de energie electrică al
Global LNG Gas Market: Status and Outlook, 2003, pp. României, iar până în 2015 ar urma să intre în funcţiune
10-15. alte două reactoare cu o capacitate instalată similară.
5 19
GNL – gaze naturale care, în urma unor procese Opţiune cuprinsă în Strategia energetică a României
specifice, sunt aduse în stare lichidă. pentru perioada 2007-2020 şi susţinută de preşedintele
6
Cf. King & Spalding, LNG in Europe. An Overview of Traian Băsescu (mai 2008).
20
European Import Terminals, 2006. Potrivit unei declaraţii făcute de fostul cancelar german
7
Excepţie face Spania care şi-a dezvoltat mai multe Gerhard Schröder (12 noiembrie 2008), proiectul
terminale de GNL în lipsa unui sistem de conducte de Nabucco nu este viabil din punct de vedere economic,
gaze. neavând resursele necesare; proiectul ar fi fezabil doar
8
British Petroleum Statistical Review of World Energy, cu gazul din Iran. Aceeaşi idee a fost reiterată de către
iunie 2008, p. 30, www.bp.com. reprezentantul permanent al F. Ruse la UE, Vladimir
9
Cedigaz, 2007 Natural Gas Year in Review, press Tchijov (Bruxelles, 2 februarie 2009).
21
release, 7 mai 2008, p. 2. Strategia de valorificare a surselor regenerabile de
10
Terminalul va fi construit de un consorţiu format din energie, H.G. nr. 1535/ 2003.
22
E.ON Ruhrgas (Germania), OMV (Austria), Total Potrivit evaluărilor din 2007 ale Ministerului Mediului
(Franţa), RWE (Germania) şi Geoplin (Slovenia), putând şi Dezvoltării Durabile, potenţialul României în
atinge o capacitate de 10 miliarde m3/an (http://adria- domeniul energiei din surse regenerabile este următorul:
lng.hr). biomasă (65%), energie eoliană (17%), energie solară
11
Albania a semnat, în decembrie 2008, un acord cu (12%), microhidrocentrale (4%) şi energie geotermală
Italia în vederea construirii unui terminal GNL cu o (2%). De asemenea, necesarul de investiţii pentru
capacitate iniţială de 8 miliarde m3/an (agenţia Reuters, producerea de energie regenerabilă în perioada 2003 –
02.12.2008). 2015 era estimat la 2,7 mld. EUR (02.08.2007).
12
Principalii beneficiari sunt Japonia, Coreea de Sud şi
SUA.

56
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
GEOPOLITICA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE.
IMPLICAŢII ASUPRA
STABILITĂŢII ŞI SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE
Drd. ing. Ionel STOICA*
În ultimii ani, problematica schimbărilor constituit din geografia politică.
climatice a ocupat un spaţiu foarte amplu în agenda În mod tradiţional, geopolitica a fost utilizată de
politică internaţională. Reducerea suprafeţelor teoria realistă a politicii şi relaţiilor internaţionale.
arabile, deficitul de apă, reducerea stocului de Ulterior, conceptele geopolitice au început să fie
alimente şi peşte, creşterea nivelului mărilor, utilizate chiar mai frecvent decât teoria realistă a
inundaţiile tot mai frecvente şi secetele prelungite relaţiilor internaţionale, formulată într-un mod destul
sunt deja evidente în multe regiuni ale lumii. Dintre de abstract şi, din acest motiv, dificil de operat cu ea.
toate documentele emise de ONU în anul 2007 Scopul demersului de faţă nu constă în analiza
referitoare la acordarea de ajutor umanitar celor aflaţi diferitelor teorii ale relaţiilor internaţionale, ci în
în nevoie, numai unul singur nu a avut drept cauză evidenţierea conexiunilor dintre teoria geopolitică şi
schimbările climatice. Proiecţiile actuale indică schimbările climatice; aceasta pentru a putea trage
faptul că schimbările climatice vor modifica concluzii pertinente cu privire la ipotezele care pot fi
modelele de evoluţie a ploilor şi vor reduce cantitatea formulate în baza teoriei geopolitice, în
de apă proaspătă în multe regiuni ale lumii. eventualitatea că se produce un anumit scenariu
Reducerea productivităţii în agricultură va avea ca referitor la schimbările climatice.
efect creşterea preţurilor la alimente pe plan mondial, Geopolitica este, în esenţă, o discuţie despre
cu efecte dramatice asupra securităţii alimentare în interese strategice, relaţii de putere, intenţii şi
ţările cel mai puţin dezvoltate. Deficitul de apă, în identitate pe termen lung. Pornind de la această
particular, poate determina tensiuni şi pierderi aserţiune, includerea schimbărilor climatice în sfera
economice substanţiale chiar şi în ţările dezvoltate, geopoliticii poate părea un aspect forţat. Şi totuşi,
dar consecinţele vor fi şi mai severe în regiunile lucrurile nu sunt deloc aşa. Legătura directă dintre
caracterizate printr-o creştere demografică mare. factorii climatici şi teoria geopolitică a fost subliniată
Efectul general este acela că schimbările cu aproape un secol în urmă de geograful britanic
climatice vor alimenta tensiunile şi conflictele Halford Mackinder, unul dintre cei mai
existente cu privire la resurse, mai ales acolo unde reprezentativi teoreticieni ai geopoliticii2. Potrivit
accesul la aceste resurse este politizat. Schimbările acestuia, marile conflicte din istorie au reprezentat
climatice vor amplifica fenomene vechi şi vor induce rezultatul direct sau indirect al dezvoltării inegale a
evenimente noi, putând determina mutaţii inclusiv în naţiunilor, văzută ca o consecinţă a distribuţiei
sistemul relaţiilor internaţionale. inegale a fertilităţii solului şi a oportunităţilor
În cadrul articolului, ne propunem să evidenţiem strategice. Dacă ţinem cont de faptul că fertilitatea
câteva implicaţii majore ale schimbărilor climatice solului este dependentă de factorii climatici
asupra stabilităţii şi securităţii internaţionale şi să înţelegem legătura dintre geopolitică şi climă.
aducem în discuţie rolul comunităţii de securitate1 în În cele ce urmează vom vedea că geopolitica
gestionarea eficientă a acestei provocări. Precizăm schimbărilor climatice se extinde dincolo de sfera
că prin sintagma gestionare înţelegem nu doar ceea (tradiţională) a aspectelor de mediu şi generează
ce trebuie să facă această comunitate, ci şi cum conexiuni noi între probleme vechi. Dat fiind
trebuie să acţioneze aceasta. spectrul larg al domeniilor în care impactul
În sens larg, geografia este disciplina care schimbărilor climatice se va manifesta, este de
studiază interfaţa dintre sistemele naturale şi cele aşteptat ca acestea să devină o componentă
sociale, precum economia, agricultura şi planificarea importantă a politicii externe în cazul tot mai multor
urbană - pentru a evidenţia doar câteva dintre state; din această perspectivă, este probabil ca ele să
subiectele sensibile la schimbările climatice. Treptat influenţeze o serie de aspecte specifice politicii
însă, principala sursă de studiu a interacţiunilor şi internaţionale, precum modul de interpretare a unor
relaţiilor dintre sistemele naturale şi cele sociale şi norme de drept internaţional, drepturile umane
politice a devenit geopolitica, disciplină care s-a fundamentale, suveranitatea statelor-naţiune sau

57
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
responsabilitatea de a proteja natura. Desigur, aceasta
nu reprezintă o listă exhaustivă a domeniilor în care
impactul schimbărilor climatice trebuie evaluat, dar
oferă totuşi o imagine asupra dimensiunii şi
complexităţii subiectului analizat.
Se impune precizarea că, în cazul particular al
schimbărilor climatice, proiecţiile se referă mai
degrabă la scenarii regionale şi globale posibile şi,
mai puţin, la ţări anume (deşi în literatura de
specialitate referirile nu lipsesc nici în acest sens).
Recent, schimbările climatice au dobândit un loc
central în dezbaterea politică şi în mass-media
internaţionale. Aceasta deoarece în ultimii ani reprezintă provocări majore la adresa securităţii
efectele acestor schimbări s-au propagat cu o colective. Prin urmare, subiectul se adresează nu
frecvenţă şi intensitate de-a dreptul alarmante: doar politicienilor, ci şi publicului larg, cercetătorilor
temperaturile au crescut în toate regiunile globului, la şi chiar actorilor cu atribuţii în materie de securitate.
fel şi nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de Abordarea efectelor induse de schimbările climatice
seră, calota glaciară se topeşte cu rapiditate, iar ca subiect de securitate naţională, regională sau
fenomenele climatice extreme sunt tot mai frecvente internaţională se fundamentează pe înţelesul mai larg
şi mai intense şi se produc în regiuni care anterior nu pe care conceptul de securitate l-a dobândit după
cunoscuseră astfel de fenomene. 1989 (prin lucrările lui Barry Buzan şi Ole Waever4),
Consecinţele unor astfel de evoluţii climatice nu şi anume din perspectiva impactului acestora asupra
au întârziat să apară; Organizaţia Mondială a stabilităţii şi prosperităţii naţiunilor. În acest sens,
Sănătăţii a avertizat că milioane de persoane mor vorbim astăzi despre securitatea alimentară,
anual din cauza încălzirii globale, mai ales în ţările energetică5, securitatea apei sau cea climatică, iar
tropicale în curs de dezvoltare, prin creşterea lista subiectelor de securitate poate continua.
incidenţei bolilor şi a impactului căldurii. Ca şi în cazul altor subiecte care s-au impus
Analistul Nick Stern estima3 că pierderile relativ recent pe agenda politică şi de securitate a
economice cauzate de schimbările climatice s-ar unui număr tot mai mare de state, dezbaterea cu
putea concretiza într-o reducere permanentă a PIB- privire la impactul schimbărilor climatice asupra
ului global cu 5-20%, până în anul 2100, un nivel securităţii, fie aceasta naţională sau internaţională,
similar cu efectele cumulate ale celor două Războaie nu este lipsită de confuzii. O sursă de confuzie în
Mondiale şi cu Marea Depresiune Economică din această dezbatere este generată de faptul că ea
1929-1933. Trebuie spus că această estimare nu ia în cuprinde două aspecte distincte, fiecare cu propriul
calcul costurile schimbărilor climatice generate de său conţinut, audienţă, beneficiari şi perspectivă. Un
impactul asupra stabilităţii sociale. prim aspect implică o discuţie generală cu privire la
Dar poate că reluarea, obsesivă am putea spune, ameninţările fundamentale pe care schimbările
a acestei problematici, nu ar fi avut un impact atât de climatice le induc asupra prosperităţii şi securităţii.
mare asupra mediului ştiinţific şi politic dacă nu ar fi Celălalt aspect se referă la provocările specifice pe
fost însoţită şi de speculaţii şi preocupări legate de care acestea le induc asupra responsabilităţilor
posibilitatea ca aceste evoluţii climatice să conducă comunităţii de securitate definită în sens larg şi
la conflicte violente sau la transformări majore ale insistă asupra răspunsului pe care această comunitate
structurilor politice. Opiniile analiştilor fenomenului poate şi trebuie să îl formuleze, ca sprijin în luarea
cu privire la aceste transformări acoperă o arie largă deciziei de către factorii politici responsabili6.
de posibilităţi de evoluţie; unele au în vedere Ambele sunt reflecţii valide ale provocărilor
manifestări similare unor evoluţii din trecut, precum schimbărilor climatice, dar sunt în mod esenţial
conflictele generate de competiţia pentru resurse; distincte.
altele, dimpotrivă, prezintă scenarii dramatice, În continuare, vom aborda separat aceste două
apocaliptice chiar. aspecte pe care le implică schimbările climatice.
Aşadar, dezbaterea generală referitoare la Desigur că ar fi interesantă o analiză separată a
impactul schimbărilor climatice asupra securităţii efectelor pe care schimbările climatice le generează
porneşte de la recunoaşterea faptului că acestea în planul stabilităţii şi securităţii. Totuşi, o astfel de

58
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
abordare nu pare posibilă, cel puţin pentru moment, împărtăşită şi de o serie de generali şi amirali
deoarece schimbările climatice cuprind în sine o americani. Potrivit lui Feakin, schimbările climatice
serie de alte variabile care trebuie luate în au indus deja provocări de securitate precum:
considerare - precum degradarea mediului, - deficitul de resurse cauzat de secetă sau de
urbanizarea şi modificările demografice, pentru a mutaţiile climatice; acestea pot conduce la proteste
cita numai câteva. sau chiar conflicte violente între diferite grupări din
Fiecare dintre aceste variabile induce efecte interiorul statelor (aşa cum se întâmplă în Darfur sau
asupra stabilităţii şi, prin extensie, asupra securităţii. în Somalia). O importanţă aparte capătă, în acest
Spre exemplu, procesul de urbanizare7 induce context, deficitul de apă - aspect complicat de faptul
tensiuni în societăţi prin diferite mecanisme de că un mare număr de râuri traversează teritoriul mai
acţiune. multor state, iar poluarea sau abuzul din partea unor
Astfel, tendinţa de construire a unor aşezări state induce efecte negative asupra altor state.
umane lipsite de o planificare riguroasă în zone slab Statistica ultimilor 25 de ani arată că majoritatea
dezvoltate reduce şansele ca guvernele din aceste ţări conflictelor de mediu a fost generată de dispute în
să poată controla situaţia din punct de vedere jurul resurselor de apă şi/sau de pământ12;
economic, sanitar şi al mediului. - reducerea suprafeţelor de teren arabil;
Urbanizarea reprezintă o provocare pentru - tensiuni vizând coeziunea socială, cauzate
resursele naturale ale economiei naţionale, putând de fenomenul migraţiei în masă atât în ţările de
origine, cât şi în cele de destinaţie ale migraţiei;
conduce la subminarea capacităţii de intervenţie a
- ameninţări legate de accesul la resurse13.
guvernelor. În acelaşi timp, acest proces conduce la În acest context, principalele ameninţări care se
creşterea tensiunilor legate de aspectele de mediu, cu conturează la adresa stabilităţii şi securităţii
consecinţe negative asupra securităţii alimentare8. internaţionale sunt:
Nu în ultimul rând, urbanizarea va avea implicaţii - creşterea numărului de state vulnerabile şi
asupra tehnicii şi operaţiunilor militare. Proiectarea fragile. Impactul schimbărilor climatice va diminua
tehnicii militare şi planificarea acestor operaţiuni vor capacitatea acestor state de a rezolva problemele
trebui regândite din perspectiva faptului că ele se vor interne cu care se vor confrunta. Aceasta va genera
desfăşura preponderent în mediul urban. De frustrare în rândul populaţiei, care poate conduce la
asemenea, modificările demografice9 sunt impor- tensiuni între diferitele grupări din interiorul statului
tante cel puţin sub două aspecte: stabilitatea internă şi la radicalizare politică, cu implicaţii asupra
şi relaţiile de putere dintre state. stabilităţii interne şi chiar regionale;
Chiar şi în cazul unui scenariu de evoluţie - pierderea legitimităţii statelor industrializate.
moderat, schimbările climatice pot genera Asumarea responsabilităţii pentru efectele
instabilitate şi conflict10. Organizaţii precum schimbărilor climatice poate genera resentimente
International Alert preconizează deja creşterea între statele puternic industrializate, inclusiv cele
tensiunilor în mai mult de 46 de ţări de pe glob (care care înregistrează un ritm accelerat de industrializare
găzduiesc 2,6 miliarde de persoane) datorită (precum China, India, Brazilia), ca principali
schimbărilor climatice11. Pornind de la această generatori ai acestor efecte, şi statele sărace, ca cele
ipoteză, este de aşteptat ca ele să inducă modificări mai afectate de aceste schimbări. Totodată,
în privinţa proiecţiilor privind planificarea strategică împărţirea poverii, respectiv politicile de răspuns la
sau stabilitatea, cu impact asupra unor aspecte aceste schimbări, vor genera şi tensiuni interne cu
conexe securităţii, precum securitatea energetică, privire la contribuţia financiară pe care fiecare stat
migraţia, stabilitatea regională şi riscul investiţiilor. trebuie să o aducă;
Din aceste motiv, analiza impactului schimbărilor - amplificarea fenomenului migraţiei. Volumul
climatice va trebui să devină parte componentă a migraţiei internaţionale va creşte şi mai mult ca
analizei de securitate pentru fiecare ţară. urmare a efectelor schimbărilor climatice. Estimările
Dr. Tobias Feakin, director al Homeland Secu- actuale referitoare la dislocările de persoane ca
rity and Resilience Department at the Royal United urmare a schimbărilor climatice prevăd între 200 de
Services Institute for Defence and Security Studies, milioane (Stern Review14) şi 250 de milioane de
sublinia că schimbările climatice tind să devină un persoane (Christian Aid15), până în anul 2050.
multiplicator de ameninţare deoarece, de regulă, ele Schimbările climatice extreme şi rapide vor conduce
nu reprezintă singura cauză a unui conflict, dar la intensificarea migraţiei, ceea ce conţine în sine
exacerbează tensiunile existente. Opinia sa este potenţialul unor tensiuni între populaţia locală şi

59
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
refugiaţi. Europa, în mod special, trebuie să se
aştepte la o presiune în creştere din partea migraţiei.
Chiar dacă în cazul unor niveluri reduse ale
schimbărilor climatice un astfel de scenariu este mai
puţin probabil, în acest caz persoanele afectate
rămânând, probabil, în interiorul graniţelor naţionale,
posibilitatea amplificării migraţiei internaţionale nu
poate fi ignorată, ştiut fiind faptul că, adesea,
migraţia internă o precede pe cea externă;
- riscuri la adresa economiei globale. Cele
mai însemnate pagube se vor înregistra în zonele de antrena un cerc vicios al insecurităţii energetice şi
coastă, unde, în prezent, locuieşte aproape o cincime competiţiei pentru asigurarea acestor resurse. Prin
din populaţia globului, iar cifra va creşte în anii care prisma acestei competiţii, o dimensiune aparte, care
urmează. Creşterea nivelului mărilor şi creşterea poate genera conflicte, o va căpăta regiunea Arctică
frecvenţei şi intensităţii dezastrelor naturale ale cărei resurse energetice vor putea fi exploatate ca
reprezintă o ameninţare serioasă pentru aceste urmare a schimbărilor climatice. Din acest motiv, în
regiuni şi pentru perspectivele lor economice. anii următori, ar putea apărea preocupări legate de
Coastele de est ale Chinei şi Indiei vor fi în mod reanalizarea dreptului internaţional, în special a Legii
special afectate, dar la fel de expuse sunt şi regiunea Mărilor. Pe de altă parte, creşterea cantităţii de
Caraibelor şi America Centrală. Creşterea frecvenţei energie nucleară poate genera noi preocupări legate
şi intensităţii crizelor umanitare va genera presiuni de regimul de non-proliferare, deja aflat sub
tot mai mari asupra resurselor tuturor statelor şi presiune.
asupra capacităţii lor de intervenţie în astfel de Analiza cu acurateţe a impactului schimbărilor
situaţii. O consecinţă a acestui fapt va fi diminuarea climatice asupra stabilităţii şi securităţii se află încă
resurselor alocate dezvoltării umane; într-o fază incipientă şi este nevoie să fie dezvoltată,
- mutaţii în sistemul relaţiilor internaţionale. dacă se doreşte integrarea sa sistematică în analizele
Sistemul politicii internaţionale poate fi modificat nu de securitate. Problema efectelor schimbărilor
doar ca urmare a unor fapte sau evenimente care se climatice se situează în zona analizei care nu a reuşit
produc între state, ci şi datorită unor schimbări care până acum să absoarbă o cantitate atât de mare de
survin în interiorul statelor. În contextul internaţional date şi informaţii (e adevărat, redundante şi
actual, o chestiune importantă este cea legată de incomplete) referitoare la acest aspect şi să decidă
probabilitatea ca, la un moment dat, schimbările care dintre acestea sunt relevante pentru factorul
climatice să slăbească capacitatea de acţiune a politic. Fără a încerca să adoptăm o poziţie de parti
statelor, până la nivelul la care acestea nu mai pot pris, credem că acest lucru era de altfel imposibil,
urma aceeaşi linie în politică internaţională - fie din dacă avem în vedere faptul că la nivelul oamenilor de
cauza lipsei de voinţă, fie ca urmare a incapacităţii ştiinţă, al cercetătorilor nu există un punct de vedere
lor. Acest ultim aspect se referă nu doar la capacitatea unitar cu privire la acurateţea datelor vehiculate în
statelor de a acţiona împotriva unui actor cu prezent.
identitate fizică şi juridică, ci şi asupra sistemelor Au fost elaborate modele generale care
naturale; încorporează în analiza de securitate diferiţi factori
- dispute în jurul resurselor de petrol şi gaze cu impact asupra securităţii, dar pentru o evaluare
naturale. Una dintre cele mai probabile cauze mai exactă a impactului fiecăruia dintre aceşti factori
generatoare de conflicte în viitorul apropiat va fi sunt necesare şi sub-modele care să permită
intensificarea competiţiei pentru accesul şi controlul observarea efectelor specifice. Astfel de sub-modele
resurselor energetice. Aceasta este şi va continua să au fost deja proiectate, cele mai dezvoltate fiind
reprezinte o cauză a instabilităţii regionale şi poate cele cuprinse în raportul „Climate Change as a
internaţionale. Dat fiind faptul că majoritatea Security Risk”, elaborat de German Advisory
resurselor de hidrocarburi se află în regiuni Council on Global Change16.
vulnerabile la impactul schimbărilor climatice şi în Cadrul actual de analiză abordează schimbările
contextul unei creşteri demografice semnificative în climatice, securitatea energetică şi managementul
ţările producătoare de petrol şi gaze naturale, cel mai resurselor ca având impact separat asupra dezvoltării
probabil, instabilitatea va creşte. Aceasta poate economice. În prezent nu există un model care să

60
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA

integreze toţi aceşti factori pentru a analiza impactul de securitate energetică vor avea un impact izbitor
exact rezultat ca efect al combinării şi asupra guvernării şi stabilităţii (spre exemplu, prin
interdependenţei lor asupra stabilităţii şi creşterii reducerea impactului resurselor);
economice. Recent, acest cadru de analiză a fost - managementul resurselor şi stabilitatea
extins, incluzând legăturile şi inter-dependenţele guvernării - deficitul de apă şi de suprafeţe arabile şi
dintre aceste aspecte (fig. 1)17. împădurite a avut întotdeauna o influenţă asupra
Aceste legături aduc în atenţie aspecte riscurilor de instabilitate. În multe regiuni, disputele
suplimentare, precum: generate de resurse se suprapun peste alţi factori,
- clima şi securitatea energetică - vizează precum legăturile etnice, religioase sau politice,
legăturile dinamice dintre schimbările climatice şi presând asupra sistemelor de guvernare. Schimbările
politica de securitate energetică. Evoluţia climatice au potenţialul de a spori aceste tensiuni,
schimbărilor climatice va avea un impact puternic generând noi situaţii de criză şi conflicte.
asupra preţurilor la energie şi la tehnologiile utilizate Impactul schimbărilor climatice este studiat şi
în sectorul energetic, conducând la creşterea analizat de oamenii de ştiinţă, cercetători (din
securităţii energetice în unele ţări şi reducând nivelul domeniul mediului, dar şi economişti) şi de
veniturilor în ţările exportatoare de petrol şi gaze comunitatea de securitate. Însă fiecare din aceste
naturale; categorii profesionale se concentrează asupra unor
- securitatea energetică şi stabilitatea ţării aspecte/faţete diferite ale aceleiaşi problematici, iar
(guvernarea) - legăturile dinamice dintre energie şi rezultatele cercetărilor nu au fost încă integrate.
managementul resurselor, pe de o parte, şi guvernare, Oamenii de ştiinţă, preocupaţi de găsirea unor dovezi
pe de altă parte, sunt mai puternice în ţările certe privind impactul schimbărilor climatice, se
exportatoare de hidrocarburi şi în cele de tranzit a concentrează pe identificarea acelor aspecte
acestor resurse, unde cercetările arată un impact considerate a fi dovezi solide. Cercetătorii în
negativ al veniturilor obţinute din aceste resurse domeniul mediului îşi construiesc evaluările pe baze
asupra conflictelor, corupţiei, bunei guvernări şi ştiinţifice, dar au tendinţa de a ignora riscurile
politicilor de dezvoltare. De asemenea, aceste ţări insuficient conturate atunci când impactul acestora
s-au implicat în destabilizarea rivalităţii geopolitice poate fi prea mare. Această abordare îşi găseşte o
între ţările consumatoare. Schimbările în politicile posibilă explicaţie în faptul că sunt foarte dificil de

61
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
separat efectele schimbărilor climatice de cele ale strategice, în modul de operare şi în evaluările
altor variabile cu impact asupra activităţilor umane, privind riscurile şi ameninţările.
în general. Din acest motiv, specialiştii din acest Tot spre susţinerea acestei idei credem că merită
domeniu manifestă reţinere în a sublinia costurile să aducem în discuţie un aspect care, uneori,
ridicate ale unui dezastru social ca urmare a generează frustrare în interiorul comunităţii de
schimbărilor climatice şi, poate, un nivel nerealist al securitate. După ce a semnalat existenţa unei anume
optimismului cu privire la potenţialul de cooperare ameninţări, aceasta se aşteaptă ca factorii de decizie
internaţională pe acest subiect. politică şi politico-militară să ia măsuri în consecinţă.
Poate că această reţinere care se manifestă în Pentru a rămâne în sfera schimbărilor climatice,
rândul unora dintre cercetătorii fenomenului trebuie să spunem că înţelegerea unui anumit risc din
izvorăşte şi din convingerea acestora că impactul această perspectivă nu înseamnă şi adoptarea
datorat schimbărilor climatice va fi unul reversibil. imediată a acţiunilor de contracarare a sa. Aceasta
Credem totuşi că o astfel de abordare, care reduce pentru simplul motiv că astăzi ne confruntăm cu o
nefundamentat riscurile de producere a unor paletă tot mai largă de riscuri şi ameninţări, dar şi cu
catastrofe naturale s-ar putea dovedi nerealistă, mai limitări generate de insuficienţa resurselor. În aceste
ales dacă astfel de dezastre se vor produce la condiţii, apare firească nevoia stabilirii unor
intervale scurte de timp în mai multe state ale lumii. priorităţi.
Oamenii de ştiinţă, cercetătorii din domeniul Pe de altă parte, dacă securitatea climatică nu
mediului şi economiştii au propriile lor modele este privită şi înţeleasă ca un interes naţional din
atunci când lucrează cu riscuri şi ameninţări; însă perspectivă existenţială19, atunci este foarte posibil
nici unul dintre aceste modele nu defineşte complet ca măsurile şi acţiunile destinate gestionării sale să
un cadru de management al riscului care să fie ineficiente şi tardive, mai ales în contextul
corespundă realităţii schimbărilor climatice. Această naţional şi global actual, caracterizat prin
lipsă poate fi acoperită de comunitatea de securitate intensificarea competiţiei economice şi prin nevoia
care are capacitatea de a produce propriile analize tot mai acută de prevenire a tensiunilor sociale
referitoare la schimbările climatice şi care pot fi interne.
complementare celor furnizate de reprezentanţii Să revenim la rolul pe care comunitatea de
mediului academic. Ele pot completa analizele de securitate îl poate juca în gestionarea eficientă a
mediu şi cele economice cu formularea implicaţiilor efectelor schimbărilor climatice. Într-o astfel de
pe care efectele schimbărilor climatice le pot avea circumstanţă, în opinia noastră, rolul comunităţii de
asupra stabilităţii şi securităţii naţionale, regionale şi securitate vizează două aspecte distincte ale
internaţionale. În plus, astfel de analize pot creşte problemei: (a) identificarea, analiza şi evaluarea
probabilitatea ca factorii de decizie să ia în calcul corectă (exactă) a riscurilor şi ameninţărilor pentru
consecinţele unor scenarii catastrofale şi induc un securitatea naţională şi (b) formularea unui răspuns
grad mai mare de mobilizare societală necesară adecvat la tipul de ameninţare. În funcţie de modul
pentru gestionarea lor. de lucru (maniera de decizie) agreat de factorii de
Schimbările climatice prezintă, totuşi, câteva decizie din stat şi de problematica analizată, al doilea
provocări noi pentru factorii de decizie din domeniul aspect menţionat poate constitui responsabilitatea
securităţii. Noutatea acestor provocări este generată, exclusivă a factorilor de decizie politică. Aceasta este
printre altele, de faptul că aceştia nu sunt obişnuiţi însă o discuţie diferită care, credem noi, ar merita o
să opereze cu ameninţări difuze la adresa tratare separată.
prosperităţii şi stabilităţii statului. Poate că tocmai Odată identificate riscurile şi ameninţările,
caracterul difuz al acestei ameninţări determină analiştii din domeniul securităţii trebuie să aibă în
aceşti factori de decizie să manifeste o anumită vedere câteva aspecte importante pentru finalizarea
reţinere de la acţiuni radicale împotriva statu-quo-
cu succes a demersului lor. Mai întâi, ei trebuie să
ului.
urmărească evitarea intoxicării factorilor de decizie
Referindu-ne la provocările schimbărilor
climatice, trebuie să recunoaştem că aşa cum astăzi cu un noian de date şi informaţii nevalidate sau cu
nu mai putem proiecta sisteme tehnice fără rezultate ştiinţifice inconsistente.
calculator, tot astfel nu ne putem aştepta ca sistemele Apoi este necesar de anticipat că analizele de
actuale de securitate să fie capabile să înţeleagă, să securitate trebuie să vină în sprijinul procesului de
evalueze şi să răspundă corect la aceste provocări luare a deciziei şi să contribuie la stabilirea
fără o modificare semnificativă în planificările priorităţilor legate de acest gen de provocări. Aceasta

62
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
presupune implicit o ajustare atentă a informaţiilor diferitelor ţări sau regiuni vor fi afectate de
la nevoile factorilor de decizie. Pentru aceasta, schimbările climatice şi de răspunsul la aceste
analiştii trebuie să conştientizeze că legătura dintre schimbări. Aceasta presupune, în esenţă, analiza
schimbările climatice şi securitate devine relevantă percepţiilor unei ţări cu privire la importanţa şi
numai dacă informaţiile sunt exacte şi suficient de impactul acestor factori. Spre exemplu, China şi
credibile pentru a fi în măsură să conducă la India îşi pot modifica obiectivele de securitate
modificări ale planurilor, strategiei şi măsurilor energetică spre o mai mare încredere în energia
concrete care se pot lua. nucleară, în perspectiva schimbărilor climatice, ceea
Analiza şi evaluarea ameninţărilor şi riscurilor ce va avea impact asupra proliferării, asupra politicii
care pot apărea pe fondul efectelor schimbărilor lor externe şi a relaţiilor lor energetice cu principalii
climatice trebuie să ţină cont de faptul că o decizie furnizori de resurse energetice la nivel mondial;
strategică de răspuns la orice risc depinde de - strategic. La acest nivel este vizat modul în
evaluarea a patru elemente critice: analiza riscurilor care în care schimbările climatice afectează
- răspunde la întrebările ce s-ar putea întâmpla şi în obiectivele strategice (ex. securitatea energetică sau
ce orizont de timp; analiza ameninţărilor - răspunde reducerea sărăciei), elementele de planificare şi
la întrebarea cum vor afecta aceste riscuri obiectivele răspunsurile de tip preventiv, precum şi investiţiile
şi interesele ţării; analiza eficacităţii - se referă la economice sau proiectele de dezvoltare;
opţiunile aflate la îndemână şi la probabilitatea lor - operaţional. Acesta are în vedere analiza
de succes; analiza contextului politic - cum vor impactului schimbărilor climatice asupra
influenţa acţiunile politice şi diplomatice răspunsul echipamentelor militare şi asupra operaţiunilor
strategic. Toate cele patru analize trebuie integrate militare viitoare. Pentru aceasta sunt necesare
într-un cadru strategic, care fundamentează luarea informaţii detaliate privind impactul posibil al
deciziei. schimbărilor climatice asupra unor locaţii geografice
În materie de securitate climatică există trei particulare.
Aceste nivele pot fi privite ca într-o piramidă a

niveluri principale de analiză19: analizei aşa cum se observă în figura 220.


- geopolitic şi geostrategic. Acest nivel se Aria piramidei ar putea reprezenta volumul
referă la modul în care interesele şi strategiile analizei de securitate climatică necesară la fiecare

63
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
nivel. Pentru fiecare nivel al luării deciziei sunt facil pentru că ea presupune modificări fundamentale
necesare o serie de informaţii care să genereze în maniera actuală de abordare a relaţiilor
opţiuni strategice solide, care vor trebui să orienteze internaţionale, putând modifica semnificativ
deciziile politice. priorităţile politicii internaţionale în materie de
O abordare multi-sectorială a sistemelor de securitate. Sub aspect politic, cooperarea globală
securitate la nivel guvernamental s-a dovedit o pentru gestionarea efectelor schimbărilor climatice
problemă extrem de dificilă până acum; dacă la nu se poate realiza într-o atmosferă de competiţie
aceasta adăugăm nevoia armonizării intereselor intensificată între state pentru accesul la resurse.
diferiţilor actori, înţelegem dificultatea unui astfel de Un alt aspect important care stă în calea
demers. În contrast, răspunsurile la nivel operaţional cooperării dintre state este legat de costurile asociate
vor fi generate de un singur minister şi de aceea vor acţiunii. În acest punct, neîncrederea statelor ar putea
fi mai uşor de formulat şi implementat. viza nivelul costurilor suportate de fiecare stat şi
Schimbările climatice creează deja ameninţări implicaţiile asupra competitivităţii economice, în
de securitate hard, nu însă şi soluţii hard la aceste cazul în care nu toate statele acceptă să aloce fonduri
probleme. Necontrolate, aceste schimbări vor avea pentru diminuarea efectelor negative ale
implicaţii de securitate de o magnitudine similară schimbărilor climatice. O estimare a ponderii pe care
celor două Războaie Mondiale, dar care, spre ar trebui să o acopere statele dezvoltate în aceste
deosebire de acestea, vor avea consecinţe pentru o costuri, sugerează că UE ar trebui să plătească circa
foarte lungă perioadă de timp21. În plus, pentru acest 100 de miliarde de euro anual (ceea ce este
gen de ameninţări nu există repere în trecut. echivalent cu 80% din bugetul actual al UE), iar SUA
În pofida acestor ameninţări şi a amplorii pe care - 212 miliarde de dolari23.
dezbaterea acestui subiect a luat-o în ultimii ani, Desigur, acestea sunt costuri ridicate în valoare
răspunsul actual la schimbările climatice este lent şi absolută, dar ele pot reprezenta un preţ rezonabil
inadecvat. Se poate spune că răspunsul politic şi comparativ cu costurile unor intervenţii tardive. Se
financiar actual la schimbările climatice nu reflectă ştie că este mai uşor să previi decât să combaţi.
seriozitatea ameninţării. Astfel, fondurile financiare În aceste condiţii, promovarea unei politici a
necesare gestionării acestor riscuri rămân în cooperării trebuie să aibă ca element central
continuare modeste. Chiar şi Uniunea Europeană, beneficiile generale care pot rezulta în urma acestui
care se erijează în lider global în eforturile de proces. Un prim beneficiu al transformării aspectelor
promovare a unei economii bazate pe diminuarea legate de schimbările climatice în subiect de
emisiilor de carbon, cheltuieşte pentru gestionarea securitate naţională este acela că oferă subiectului în
efectelor generate de schimbările climatice sine o valoare politică mai mare, ceea ce poate creşte
echivalentul a 0,5% din bugetul combinat destinat răspunsul din partea statelor.
apărării. Spre comparaţie, aceste fonduri sunt cu mult Dar cele mai tangibile beneficii, în acest caz,
mai mici decât cele alocate bugetelor militare şi de sunt legate de asigurarea securităţii energetice prin
securitate22. promovarea unei economii cu un conţinut redus de
Schimbările climatice constituie o provocare carbon. O astfel de economie ar reduce semnificativ
sistemică la adresa stabilităţii şi securităţii ameninţările la adresa păcii şi securităţii
internaţionale. Prevenirea efectelor negative ale internaţionale atât din partea schimbărilor climatice,
acestor schimbări presupune acţiuni directe, rapide cât şi a competiţiei în materie de energie. Fonduri
şi imediate. Fără a diminua importanţa altor financiare importante, în prezent cheltuite pentru
ameninţări care s-au profilat în ultimii ani la nivel producţia de petrol şi gaze naturale în regiuni
global, apreciem că ar fi oportună o regândire a instabile de pe glob, ar putea fi utilizate pentru
priorităţilor legate de aceste ameninţări şi, în crearea de noi tehnologii şi pentru surse de energie
consecinţă, o concentrare ca atare a eforturilor din curate. Aceasta ar reduce tensiunile geopolitice iscate
partea statelor şi comunităţii internaţionale. Eficienţa în jurul rezervelor de hidrocarburi, ar reduce
acestor acţiuni depinde însă, poate mai mult decât în instabilitatea ţărilor exportatoare de petrol, precum
orice alt domeniu, de o cooperare veritabilă între şi riscurile unor atacuri teroriste asupra infrastructurii
state deoarece în această privinţă eforturile unui stat şi facilităţilor petroliere.
pot fi uşor compromise de pasivitatea altor state. În concluzie, alături de globalizare, migraţie şi
Cooperarea eficientă pentru gestionarea schimbările tehnologice, schimbările climatice vor
efectelor schimbărilor climatice nu este însă un lucru constitui una din forţele critice care vor modela

64
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
viitorul omenirii. Ele vor modifica fundamental prevenire a efectelor negative s-ar putea dovedi mult
modul nostru de viaţă, ameninţările şi riscurile cu mai costisitoare mai târziu, în termeni de
care ne vom confrunta, precum şi modul în care vom instabilitate, vieţi omeneşti sau dezvoltare umană
reacţiona într-o lume tot mai interdependentă. Chiar întârziată.
dacă multe din aceste schimbări sunt impredictibile, Schimbările climatice pot conduce la abordări
este cert că ele se vor extinde dincolo de sfera lor mai precaute în relaţiile internaţionale şi la creşterea
tradiţională şi vor include aspecte legate de securitate cooperării între state, care pot servi drept model şi în
şi prosperitate pentru toate ţările lumii. privinţa altor probleme globale, precum securitatea
Totodată, schimbările climatice vor constitui şi energetică, prevenirea conflictelor sau reducerea
unul din factorii care vor conduce la conflicte, a căror sărăciei. Pe de altă parte, ele pot exacerba tensiunile
rezolvare va necesita, probabil, abordări noi. Chiar existente în interiorul statelor sau între acestea,
şi cu nivelul actual de cunoaştere şi înţelegere a conducând la o politică a insecurităţii pe măsură ce
problematicii, pot fi luate o serie de angajamente fiecare ţară se concentrează mai ales asupra auto-
pentru remedierea situaţiei. protecţiei, în contextul menţinerii neîncrederii
Necunoaşterea sau neacceptarea implicaţiilor pe statelor cu privire la cooperarea internaţională.
care schimbările climatice le au asupra stabilităţii şi
securităţii internaţionale şi regionale, precum şi
amânarea deciziilor privind investiţiile în acţiuni de

10
*Drd. ing. Ionel STOICA este analist militar în cadrul Glelck H. Peter, Climate Change and International
Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării. politics: problems facing developing countries, 1989,
1
Prin comunitate de securitate înţelegem ansamblul www.pacinst.org/reports/climate_reports/Climate_Chan
instituţiilor şi organizaţiilor publice şi private care au ge_and_International_Politics.pdf.
11
atribuţii stabilite prin lege sau care manifestă preocupări International alert, A climate change of conflict,
în sfera securităţii. London, 2007, http://www.international-alert.org /publi-
2
H. J. Mackinder, „The Geographical Pivot of History”, cation/322.php
12
în H. J. Mackinder, 1919/1996: Democratic Ideals and World map of enviromental conflicts 1980-2005.
13
Reality: A Study in the Politics of Reconstruction Wash- Tobias Feakin, Climate Change - a New Security
ington, DC: National Defense University Press. Issue?, 14.05.2008, Finnish Institute of International
3
Stern Review, Stern Review: The economics of climate Affairs.
14
change, London: HMSO, 2006. Stern Review , op.cit.
4 15
Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security: a Chirstian Aid, The human Tide, London, 2007,
new framework for analysis, Boulder, Colorado: Lynne http.christianaid.org.uk/images/human_tide3_tcm15-
Rienner, 1998. 23335.pdf.
6 16
Joachim von Braun, Impact of climate change on food Earthscan, Londra, 2008 www.wbgu.de/ wbgu_
security in times of high food and energy prices, Inter- jg2007_engl.pdf .
17
national Centre for Trade and Sustainable Develop- Sursa: Nick Mabey, Delivering Climate Change
ment, octombrie 2008. Security, International Security Responses to a Climate
6
Nick Mabey, Delivering Climate Change Security, Change World, The Royal United Services Institute,
International Security Responses to a Climate Change Whitehall Paper 69, 2008.
18
World, The Royal United Services Institute, Whitehall Campbell M. Kurt, Gulledge Jay, McNeill J.R.,
Paper 69, 2008, p. 39. Podesta John, Ogden Peter, Fuerth Leon, R., The Age of
7
Cercetările arată că procesul de urbanizare a crescut la Consequences: The Foreign Policy and National Secu-
nivel mondial. Până în anul 2036, circa 60% din rity Implications of Global Climate Change, Center for
populaţia globului va locui în mediul urban, iar după Strategic and International Studies, noiembrie 2007.
19
acest an, procentul populaţiei din mediul urban va Nick Mabey, op. cit., pp. 55-56.
20
continua să crească. Sursa: Mabey Nick, Delivering Climate Change
8
Peter Haldén, The Geopolitics of Climate Change, Security, International Security Responses to a Climate
Challenges to the International System, Suedia, 2007, . Change World, The Royal United Services Institute,
9
Atunci când ne referim la schimbări demografice avem Whitehall Paper 69, 2008.
21
în vedere îmbătrânirea populaţiei în ţările dezvoltate şi Nick Mabey, op. cit., p. 2.
22
creşterea numărului populaţiei tinere în ţările în curs de Idem.
23
dezvoltare. Nick Mabey, op. cit. pp. 42-43.

65
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

Tipărit la SC Axioma Print srl

66