Sunteți pe pagina 1din 70

REDACŢIA

Redactori: Cătălin ANDRONIC, Emanoil CĂLIN,


Tatiana NEGARĂ, Anca Monica POPA
Adresa: Redacţia revistei Infosfera,
Bulevardul Vasile Milea nr. 7B, cod 061342, sector 6, Bucureşti
Tel./ fax (+40) 021 316 58 05, e-mail: redactia.infosfera@agat.ro
Redactor-şef: Colonel dr. Teodor REPCIUC

CUPRINS
Revista Infosfera la început de drum ............................................................................ 1
Prof. univ. dr. Constantin HLIHOR
Percepţii ale securităţii în lumea contemporană ................................................. 2
CS I dr. Teodor REPCIUC
Sursele de insecuritate – abordări conceptuale actuale ..................................... 8
Dr. Constantin TUCAN
Capacităţile de intelligence în războiul bazat pe efecte ......................................... 15
Ministru consilier Sever COTU
Recrudescenţa mişcării talibane în Afganistan şi Pakistan ....................................... 21
Conf. univ. dr. Adriean PÂRLOG
Sistemul informaţional al forţei militare româneşti în operaţii
multinaţionale ....................................................................................................... 25
Marius DIAMESCU
Necesitatea reconsiderării conceptelor de „securitate naţională”
şi „interes naţional” .................................................................................................. 32
Cătălin ANDRONIC
Opinii privind necesitatea unei noi strategii europene de securitate .................................. 36
Ioan – Emanoil CĂLIN
Aspecte privind securitatea infrastructurii critice ................................................. 44
Tatiana NEGARĂ
OSINT - dimesiune strategică a procesului de intelligence .................................. 48
Ionel STOICA
Migraţia internaţională şi securitatea - noi provocări .............................................. 51
Cătălin STOIAN
Terorismul în spaţiul cibernetic. Forme şi posibilităţi de contracarare a
acţiunilor teroriste cibernetice ................................................................................... 55
Liviu - Mihai DĂNILĂ
Securitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii ................................................. 61
Anca Monica POPA
Efecte ale globalizării asupra terorismului ........................................................... 65

Revistă trimestrială editată de Direcţia Generală de Informaţii a Apărării


ISSN 2065 - 3395
Reproducerea oricărui material din această publicaţie este
interzisă fără acordul prealabil al redacţiei.
Răspunderea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor.

Copertă Mihai Hodorogea


REVISTA INFOSFERA" LA ÎNCEPUT DE DRUM
"

În contextul complexităţii deosebite a ameninţărilor şi


riscurilor la adresa intereselor naţionale, realizarea unei culturi
de securitate este un deziderat al oricărei societăţi moderne,
responsabile pentru destinele sale.
Serviciile de informaţii pot să ofere demersului r e spectiv
o contri buţie notabilă. În ceea ce priveşte Direcţia Generală
de Informaţii a Apărării, aceasta are un câmp de expertiză, necesară
nu numai pentru fundamentarea deciziilor politico-militare în
domeniul apărării, ci şi pentru informarea publicului larg cu nu-
meroase aspecte privind cunoaşterea problemelor fundamentale ale
apărării, ale securităţii naţionale şi internaţionale.
Tocmai nevoia unei astfel de informări a publicului larg stă la
baza ideii realizării unei publicaţii periodice a DGIA. Paginile
sale sunt deschise participării oricăror ana lişti, cercetători,
cadre didactice universitare, politicieni, diplomaţi, economişti,
sociologi, jurnalişti, psihologi, antropologi, ecologi, ingineri, medici şi altor specialişti, din cele
mai diverse domenii de acti vitate, care pot contribui, cu studii sau articole pertinente, la cultura
de securitate. Paleta de probleme abordate este variată, acoperind întreaga gamă posibilă de riscuri
şi ameninţări interne şi externe, militare şi nonmilitare, care pot afecta securitatea naţională în dome-
niul militar.
Cultura de securitate este şi o rezultantă firească a interacţiunii dintre structurile cu respon -
sabilităţi în domeniul apărării şi securităţii naţionale şi entităţile active, implicate social precum
mediul academic, mediul de afaceri, societatea civilă sau leadership-ul politic. Expresie concretă a
unei asemenea interacţiuni, revista poate constitui o adevărată „agora” pentru dezbateri într-un spaţiu
deschis comunicării publice. Ea poate prezenta, pe lângă problemele generale ale securităţii, şi unele
aspecte specifice activi tăţii de informaţii pentru apărare, contribuind la realizarea unei percepţii
publice corecte a responsabilităţilor, sarcinilor şi specificului activităţii comunităţii de informaţii în
general, a DGIA - cu nevoile şi problemele sale reale - în special. Prin urmare, cititorul va putea găsi
referiri la informaţii privind: cadrul instituţional şi resorturile politico- militare ale activităţii de
informaţii pentru apărare; istoria, prezentul şi perspectivele structurilor de informaţii militare;
obiectivele, principiile şi particula rităţile activităţii de informaţii pentru apărare; organizarea şi
funcţionarea unor servicii moderne de informaţii etc.
Acceptând faptul că demersul publicistic al DGIA poate constitui o „sămânţă de cunoaştere” în
domeniul studiilor de securitate, suntem siguri că timpul va valida efectele benefice asupra dome -
niului informaţii pentru apărare, în acord cu interesele de securitate naţională.

Redacţia
PERCEPŢII ALE SECURITĂŢII ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
Prof. univ. dr. Constantin HLIHOR

În societăţile contemporane, politicile şi stra- pentru a cerceta şi analiza un proces atât de com-
tegiile de securitate au suferit transformări de plex. Marile dezbateri au pornit, în primul rând,
esen ţă generate nu numai de schimbările din de la critica modelului concurent şi de la identi-
mediul internaţional, ci şi de mutaţiile survenite ficarea limitelor specifice. Critica şi contradicţia
în modul oamenilor de a percepe problemele de în opinii este firească, fără a fi eliminată posibi-
securitate. litatea unei concilieri paradigmatice prin proce-
Securitatea nu mai este astăzi direct legată sele de hibridare şi utilizarea în analiză a ceea ce
doar de preocuparea statelor de a-şi proteja indi- este mai valoros între ipoteze şi metodele de
vizii în faţa ameninţărilor clasice - agresiuni mili- cercetare specifice unui curent de gândire sau
tare şi războaie - ci şi de nevoia guvernelor şi a altul. O bună înţelegere a securităţii în lumea de
şefilor de stat de a găsi soluţii care să conducă la astăzi trebuie să plece de la observarea, cerce -
prosperitate, dezvoltare democratică şi protejarea tarea şi analiza sa în tripla ipostază: de realitate
drepturilor omului. obiectivă/fiinţare; de realitate construită prin lim-
Problema accesului la energie, a controlului baj/discurs; de politică şi strategie de securitate.
surselor de apă şi hrană, a siguranţei culoarelor Această realitate văzută în triplă ipostază tre-
de transport al acestora a devenit una la fel de buie, la rândul ei, înţeleasă într-o dinamică proprie
importantă ca şi cea de apărare a societăţii şi exprimare diversă. Într-o construcţie grafică în
împotriva unor agresiuni militare sau teroriste. care pe axa Ox să avem sfera de cuprindere a se-
Din această perspectivă, apare ca firească curităţii, iar pe cea Oy domeniul său de mani-
înmulţirea dezbaterilor şi lucrărilor teoretice festare, acest fenomen şi proces ar putea să aibă o
refe ritoare la securitate sau domenii conexe ei. reprezentare ca în graficul de mai jos
De remarcat faptul că în cadrul unor astfel de Aceasta înseamnă că, la nivelul individului
dezbateri avem de-a face cu o multitudine de dar şi al unei societăţi oarecare, securitatea are
păreri, opinii şi puncte de vedere, constituindu-se ca exprimare, dar mai ales ca percepţie, valori
în timp adevărate şcoli şi curente ştiinţifice. diferite. Un individ/grup/stat A poate să aibă o
Fiecare dintre şcolile care s-au consacrat studi- securizare foarte bună din perspectivă econo -
ilor de securitate au introdus pe piaţa analizelor mică, mai slabă din cea socială şi să-i lipsească,
paradigme care s-au dorit a fi mai mult decât suficiente de exemplu, securitatea politică, pe când un altul

N ivelurile
securitatii
În societăĠile contemporane, politicile úi strategiile de securitate au suferit transformări de esenĠă generate nu numai de schimbările din mediul internaĠional, ci úi de mutaĠiile survenite în modul oamenilor de a

Securitatea
unei regiuni 4 4 4 4

Securitatea
unei societati/ 3 3 3 3
popor
popr

Securitatea
unui grup 2 2 2
2

Securitatea
individului 1 1 1 1
D om eniile
securitatii

econom ica politica 1 sociala identitara

2
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
să aibă un grad maxim de securitate politică, dar
să aibă una extrem de restrânsă din punct de
vedere economic. Este foarte important şi ceea
ce percepe la nivel social individul deoarece se-
curitatea este întotdeauna, indiferent de domeniul
în care se manifestă, un fenomen şi un proces, dar
este în acelaşi timp şi trăire la nivelul fiinţei sau
a grupului uman. Individul sau grupul uman din
care face parte trăieşte un sentiment de teamă cu
privire la integritatea sa fizică, la situaţia sa fi-
nanciară sau la locul şi rolul pe care îl are în grup
şi atunci el nu se simte în siguranţă, nu trăieşte
securitatea deşi i se poate spune că se află într-o
asemenea situaţie. Dimpotrivă, poate să aibă un
sentiment de împlinire şi de linişte şi atunci per-
cepe în mod direct securitatea.
Analizată ca realitate obiectivă/fiinţare secu- mentul în „grilă violentă” al altor actori. Din
ritatea este ancorată în însăşi existenţa şi funcţi- această perspectivă, ea încorporează un set de ati-
onarea grupurilor umane organizate politic. Este tudini şi acţiuni umane desfăşurate cu scop de
un tip special de realitate şi cu o complexitate de- apărare sau de înlăturare a sentimentului de
osebită. Prin urmare are şi modalităţi deosebite teamă, angoasă etc.
de manifestare. Trebuie să distingem între setul Problema devine mai complicată atunci când
de procese şi fenomene reale care pot apărea în este vorba de securitate ca realitate obiectivă/fi-
mediul internaţional sau la nivelul unei societăţi inţare la nivelul mediului internaţional datorită
oarecare ca urmare a interacţiunii dintre diferite caracterului său anarhic pe de o parte, iar pe de
tipuri de actori şi imaginea pe care oamenii şi-o alta pentru că mediul internaţional este în mare
construiesc prin reflectarea acestor procese şi parte şi o realitate construită prin discurs. Ilus-
fenomene 1 . Reflectarea la nivel individual sau trativ este în acest sens faptul că unii analişti şi
colectiv se exprimă şi prin trăirile corespunzătoare. teoreticieni văd mediul internaţional ca sistem2,
Când procesul de reflectare are ca obiect securi- iar alţii ca pe un mediu anarhic3. Pe de altă parte,
tatea ca realitate obiectivă/fiinţare avem de-a face, pacea şi războiul au caracterizat relaţiile dintre
în fapt, cu dimensiunea subiectivă a securităţi/in- state (sau alt tip de organizare politică a comu-
securităţii care ia forma unor trăiri exprimate nităţilor umane) din antichitatea clasică până
prin sentimente de linişte, siguranţă sau dim- astăzi4. Deşi toate popoarele au susţinut, aproape
potrivă de teamă, panică, angoasă etc. întotdeauna, că şi-au dorit cu ardoare pacea,
Considerăm că trebuie, totuşi, subliniat fap- istoria universală, pe perioada sa „lungă”, ne
tul că securitatea există indiferent dacă oamenii o arată că războiul a fost regula şi pacea, excepţia.
percep sau nu. Aceasta se materializează în com- Constatăm că, astăzi, pentru o mare parte a
portamente ale individului/grupului în scopul obţi- lumii, posibilitatea de a fi antrenată în războaie şi
nerii unui climat de linişte şi confort. La nivelul conflicte a dispărut 5 , dar au apărut elemente şi
societăţii, statul întreprinde măsurile pe care le alţi factori atât la nivelul societăţilor, cât şi în
consideră necesare pentru a asigura liniştea, liber- mediul internaţional care pot genera sentimente
tatea şi prosperitatea cetăţenilor săi. În funcţie de de frustrare, teamă şi angoasă. Percepţia dar şi
tradiţii şi experienţa dobândită în privinţa asigu- reacţia faţă de aceşti factori este dife rită. Unele
rării liniştii publice, a apărării societăţii şi a valo- colectivităţi umane pot avea sentimentul că tră -
rilor pe care aceasta funcţionează, securitatea a iesc în siguranţă, altele au o acută trăire a fricii şi
fost denumită sub alte sintagme, cel mai adesea a angoaselor de toate felurile, de la cele exis-
au fost folosite noţiunile de pace şi apărare. Ca tenţiale până la cele economice şi sociale. De
realitate obiectivă, securitatea este rezultatul des- remarcat faptul că, practic, la nivelul grupurilor
făşurării unor procese sociale, economice, umane sau al societăţii, percepţia factorilor care
politico-mili tare şi a unor comportamente indi- pot afecta securitatea nu are caracter omogen.
viduale sau de grup pentru a preveni comporta- Frica şi liniştea, siguranţa cu incertitudinea

3
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Nicoară - şi vrem să descoperim oamenii şi
resorturile interne care-i animă şi care-i fac să
acţioneze, în mişcarea browniană a vieţii cotidi-
ene, printre sentimente şi resentimente multiple
şi contradictorii care animă indivizii şi colecti-
vităţile umane, descoperim cu siguranţă un senti-
ment acut şi omniprezent care a marcat într-o
manieră profundă sensibilitatea şi psihologia
colectivă; este sentimentul complex şi copleşitor
al fricii care traduce o stare de disconfort şi
insecuritate aproape omniprezente”7. Aceste trăiri
sunt accentuate mai ales la nivel societal, când
ameninţările şi factorii de stres sunt difuzi şi greu
de perceput la nivel individual, cum ar fi, de exem-
plu, pericolul unui atentat terorist sau schim-
bările de mediu şi climatice.
Securitatea este percepută cel mai frecvent
ca realitate construită prin limbaj/discurs cu aju-
coexistă şi au grade diferite de manifestare. Prin torul conceptelor, teoriilor, ideologiilor şi al unor
urmare, credem că securitatea ca realitate - fi- proiecte politice. Discursul public pe probleme
inţare se găseşte pe acelaşi continuum cu opusul de securitate a crescut în frecvenţă atât la nivelul
ei - insecuritatea. Societăţile umane nu s-au găsit oamenilor politici, cât şi al societăţii civile.
niciodată în ipostaza de a putea să realizeze o se- Media acordă o mare atenţie acestor probleme
curitate absolută. Puteau să obţină o securitate datorită impactului care îl au asupra audienţei.
politică şi militară optimă, dar să aibă o insecu- Această materializare a securităţii o putem iden-
ritate socială sau de mediu accentuată. Binomul tifica cel puţin pe trei paliere distincte.
securitate - insecuritate nu poate fi desfăcut decât Pe un prim palier se găsesc „produsele” care
în realitatea virtuală. au rezultat din observarea şi analiza, în parte sau
Perceperea acestui binom nu este aceeaşi pen- în întregul ei, a securităţii-realitate obiectivă de
tru orice societate şi chiar diferă de la un individ către persoane aparţinând mediului academic sau
la altul. Ceea ce poate să fie pentru cineva secu- universitar, dar şi din cercetarea în domeniul
ritate, pentru altcineva poate să fie insecuritate. teoriei relaţiilor internaţionale. Produsul acestora
Referin du-se la acest aspect, Noam Chomsky, se concretizează în teorii şi lucrări cu valoare
deşi nu împărtăşim multe din opiniile sale privind teoretică. Există o întreagă discuţie asupra rolu-
comportamentul statelor în căutarea securităţii în lui şi locului pe care îl ocupă acestea în
mediul internaţional, aprecia că: „Urmărirea unei cunoaşterea acestui tip special de realitate. Ce
securităţi totale asigurată de către un singur stat, este o teorie şi mai ales cât de necesară este? Ce
inclusiv dreptul de a purta război după bunul plac valoare are în cercetarea fenomenelor şi proce-
şi de a înlătura frânele nucleare, implică lipsa de selor din viaţa internaţională contemporană?
securitate a celorlalţi, care este de aşteptat că vor Cum putem valida sau inva lida o teorie? Sunt
reacţiona la o asemenea situaţie”6. doar câteva dintre multiplele întrebări care se for-
La nivel individual, dar şi al grupurilor mulează astăzi în cercetarea ştiinţifică8.
umane, insecuritatea realitate-fiinţare se materia- Teoria este un construct raţional care reflectă,
lizează în trăiri care îmbracă o întreagă gamă de esenţializat, o realitate, dar nu este în nici un caz
afecte, de la angoasă şi teamă până la spaimă şi realitatea. Referindu-se la acest aspect, Kenneth
groază. Sunt trăirile generate de conştientizarea N. Waltz, într-o discuţie cu Harry Kreisler, apre-
individului/grupului uman a ameninţărilor care cia că „What a theory does is pre sent a mental
vin din partea altor oameni sau chiar din natură picture of a part of the world, and in that picture
pe de o parte şi de constatarea că nu dispune de are identified the major causal factors at work”9 .
mijloacele şi resursele necesare înlăturării acelor Folosite cu discernământ, teoriile pot oferi cadre
ameninţări şi pericole. „Dacă trecem dincolo de de interpretare a evenimentelor şi proceselor de
structurile sociale şi politice - afirmă Toader securitate. Acestea pot să ofere explicaţii de ce

4
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
unii actori folosesc o modalitate sau alta pentru a
obţine securitatea, dar nu pot prezice în ce grade
o vor realiza. Prin generalizare şi esen ţializare
oamenii obţin cu ajutorul teoriilor ima gini con-
struite prin limbaj des pre securitatea realitate
obiectivă/fiinţare. Aceste imagini pot avea grade
diferite de adecvare la realitatea obiectivă pe care
o reflectă. Credem că Kenneth N. Waltz are drep-
tate când afirmă că nu trebuie să confundăm
realitatea cu modelul teoretic pe care îl con-
struim 10 . Teoria prezintă doar un construct
logic/model presupus şi este, prin urmare, dis-
tinctă de realitatea pe care o explică.
Analiza acestor imagini poate să ofere, cu o
anumită probabilitate, un anumit grad de pre-
dictibilitate a evoluţiilor ulterioare din cadrul
acestui tip special de realitate. Sunt teoreticieni
care merg chiar mai departe şi consideră că
„lumea poate fi folosită ca laborator pentru a se
decide care teorii explică mai bine politica inter-
naţională”11. Cât a costat omenirea „testarea” unor
asemenea teorii cum au fost cele legate, de exem- bază teoretică de fundamentare, cât şi de intere-
plu, de câştigarea unui război - blitzkrieg-ul prac- sele politice pe care statul sau instituţia le pro-
ticat de cel de-al Treilea Reich? Considerăm movează. Din acest punct de vedere asistăm la o
asemenea aserţiuni nu numai greşite, dar şi peri- adevărată bătălie pentru a se impune un concept
culoase. Fenomenele şi procesele politice din sau altul. Importanţa nu este doar una de ordin
mediul internaţional sunt mai complexe decât ştiinţific, ci mai degrabă de ordin pragmatic. O
putem noi să le explicăm. Pe de altă parte, aceste definiţie şi o abordare tot mai larg acceptate con-
teorii sunt construite cu ajutorul unor concepte duc la sporirea şanselor de cooperare între
care au grade diferite de contestabilitate deoarece diferite discipline aca demice, la multiplicarea
încorporează elemente de ideologie, religie, etică definiţiilor, dar nu şi la unificarea diferitor para-
sau morală. Prin urmare, au la temelia lor seturi digme. Din această perspectivă, expertiza oferită
de va lori diferite. Karl W. Deutsch aprecia că o oamenilor politici pe probleme de securitate va
astfel de „cunoaştere diferă de valori. Valorile mo- fi nu numai nuanţată în funcţie de ce teorie va fi
tivează căutarea cunoaşterii şi determină ca unele folosită, ci şi de modul cum se vor combina
dintre rezultatele sale să fie mai proeminente pen- diferite idei în aceste analize.
tru noi decât altele. Cunoaşterea ne arată care din- Nu în ultimul rând securitatea, ca rea litate
tre valorile proprii pot intra în conflict, precum şi construită prin limbaj/discurs, se regăseşte şi pe
unde şi când mijloacele pe care le utilizăm, în loc palierul de pe care oamenii politici, cu respon -
să servească obiectivelor finale, încep să le preju- sabilităţi în domeniul securităţii şi care sunt le-
dicieze şi să le distrugă”12. Referindu-se la faptul gi timi a acţiona pentru securizarea societăţii şi
că teoriile sau modelele teoretice nu pot fi con- cetăţenilor, se pronunţă asupra problemelor de
fundate cu realitatea, Immanuel Kant atrăgea securitate. Acestea se materializează în politicile
atenţia asupra faptului că ceea ce este adevărat în de securitate. Este palierul unde obiectul/pro -
teorie se poate să nu se verifice în practică13. blema şi subiectul/actorul în ecuaţia securităţii
Pe un al doilea palier se situează specialiştii interacţionează. Astăzi, datorită creşterii în com-
din corpul experţilor pe probleme ale păcii şi plexitate a mediului internaţional din această
războiului care furnizează consultanţă oamenilor ecuaţie, nu pot lipsi specialiştii. Referindu-se la
politici şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul se- acest aspect, Karl W. Deutsch aprecia că, în
curităţii interne sau internaţionale. Definiţiile şi asemenea situaţii, „competenţa este la fel de
construcţiile teoretice ale acestui segment sunt necesară ca şi compasiunea. În medicină, un
influenţate atât de tipul de paradigmă acceptat ca ignorant bine intenţionat nu este un medic

5
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
adevărat, ci un şarlatan. Într-o situaţie de urgenţă, realismul, liberalismul şi neoliberalismul, marxis-
un astfel de individ poate pune în pericol viaţa mul şi neomarxismul, constructivismul etc.) să
pacientului. În politică, un cetăţean înflăcărat şi analizeze modul în care SUA au acţionat pentru a
zelos, însă informat greşit, constituie o securiza Orientul Mijlociu sau pentru a stabiliza
ameninţare. El şi aceia care gândesc ca el pot peri- Asia Centrală am obţine aceeaşi explicaţie în pri-
clita vieţile şi libertăţile altor mili oane de vinţa evoluţiilor sau ar fi „văzute” lucrurile la
cetăţeni inclusiv pe a lor. În prezent, ruinele din fel? Cu siguranţă nu. Este foarte important, prin
Hamburg şi din Berlin sau din Hiroshima şi din urmare, să înţelegem ce valori, ce paradigme teo-
Tokio reprezintă nişte monumente ale preţului retice sau ce ideologii politice îmbrăţişează omul
plătit pentru ignoranţa din domeniul relaţiilor in- politic care decide modul în care trebuie secu -
ternaţionale”14. Toate aceste paliere de exprimare rizată societatea, dar şi cei care îl consiliază pen-
ale securităţii sunt legate prin limbaj. Limbajul tru a decide în această privinţă. În această
nu este o „oglindă” a realităţii, însă ne ajută la dimensiune a securităţii se duce o adevărată luptă
formarea imaginilor care nu pot fi construite cu pentru supremaţie teoretică cu armele specifice
ajutorul simţurilor. Percepţia/reprezentările oa- intelectualilor, dar şi una pentru supremaţie şi
menilor despre securitate se concretizează atât în modelare practică în politicile prin care se con-
lucrări şi studii teoretice (tratate, lucrări de spe- struieşte securitatea ca realitate obiectivă/fiinţare.
cialitate, articole şi comentarii etc.), cât şi în cele Din această perspectivă, securitatea globală,
cu caracter aplicativ-practic (strategii militare şi atât de mult clamată în ultimii ani, este greu de
nonmilitare, viziuni politice). Acestea apar într-o definit, după cum este şi mai greu de realizat cadrul
varietate de exprimare şi prezentare extrem de practic de a fi înfăptuită la scară planetară. Nu este
diversificată datorită unor factori obiectivi şi o dorinţă nouă pentru colectivităţile umane. Istoria
subiectivi. În primul rând nu există un mod cu mai veche sau mai recentă a continentului european
adevărat universal de a percepe şi mai ales de a arată că asemenea proiecte au fost periodic lansate
explica/justifica recurgerea la violenţă şi război, în conştiinţa publică, mai ales după ce treceau pe-
deoarece aceste fapte sunt filtrate prin religii rioadele de grele încercări datorate războaielor şi
diferite, reguli de etică şi morală diverse, şi, nu în conflictelor de tot felul. Încercările de a realiza
ultimul rând, de ideologii politice diferite. pacea mondială nu au trecut, cel puţin în secolul
Dacă ar fi să cerem, de exemplu, câte unui XX, de stadiul aspiraţiilor general împărtăşite.
reprezentant din principalele şcoli de gândire din Securitatea care se materializează în politică
teoria relaţiilor internaţionale (realismul şi neo- şi strategie de securitate, apare în urma modului
în care statele sau alt tip de actori din mediul in-
ternaţional contemporan îşi propun să acţioneze
pentru a-şi apăra interesele naţionale. Din această
perspectivă, ea se materializează mai întâi ca mod
de proiectare şi apoi ca tip de acţiune a statelor/co-
munităţilor umane pentru a elimina ameninţările
şi pericolele pe care le percep ca factori care pun
în pericol existenţa şi continuitatea lor în timp şi
spaţiu, prosperitatea, libertatea şi valorile asumate.
În fond, prin reflexivitate individuală şi socială
suntem capabili să sesizăm schimbările produse în
securitatea-realitatea obiectivă, să judecăm ima-
ginile/percepţiile celorlalţi despre securitate şi să
acţionăm în binomul securitate-insecuritate pen-
tru a o mări cât de mult posibil pe prima şi a o
diminua pe ultima. Politicile de securitate sunt in-
fluenţate de o serie de factori materiali, dar şi ima-
teriali care sunt prezenţi atât în societatea internă,
cât şi internaţională.
Nivelul de dezvoltare a potenţialelor de putere
de la cele militare până la cele simbolice, dar şi

6
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
ideologiile politice sau sistemul de valori ce ameninţărilor de orice fel. Acestea sunt modelate
domină la un moment dat comunităţile umane de interesele naţionale pe care le promovează
constituie determinanţi importanţi pentru con- statul la un moment dat, de tipul de putere pe care
struirea politicilor de securitate. Nu trebuie se bazează în raporturile cu alţi actori ai mediului
omise nici tradiţiile istorice şi nici mentalităţile internaţional şi, nu în ultimul rând, de natura
specifice fiecărui stat/comunitate umană în ceea regimului politic15 .
ce priveşte tipul de reacţie în faţa primejdiilor şi

1
Joseph Lepgold, Miroslav Nincic, Beyond the Ivory etatea românească (1600-1830), vol. II, Editura Accent &
Tower: International Relations Theory and the Issue of Policy Presa Universitară Clujeană, col. „Syllabus-Historia", Cluj-
Relevance, Columbia University Press, New York, 2001, pp. Napoca, 2006, p. 17.
8
3-4; apud Dacian Duna, Politica securităţii europene la în- A se vedea pe larg, Kenneth Waltz Interview: Conver-
ceputul secolului XXI. Uniunea Europeană şi noua geostrate- sations with History; Institute of International Studies, UC
gie a Estului, teză de doctorat, conducător ştiinţific prof. univ. Berkeley, on line http://globetrotter.berkeley. du/people3/
dr. Vasile Puşcaş, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, altz/waltz- con3.html; John Lewis Gaddis, International Re-
2007, p. 50, nota 102. lations Theory and the End of the Cold War, International Se-
2
A se vedea pe larg, Ludwig von Bertalaffy, General Sis- curity, Vol. 17 (Winter 1992/93), pp. 5-58; J. David Singer,
tem Theory, Braziller, New York, 1968; Walter Buckley (ed.), The Level of Analysis Problem in International Relations,
Modern Systems research for the Behavioral Scientist. A World Politics, Vol 14 (October 1961), pp. 78-79; John J.
sourcebook, Aldine, Chicago, 1968; Kenneth N. Waltz, Teo- Mearsheimer, Tragedia politicii de forţă. Realismul ofensiv şi
ria politicii internaţionale, Polirom, Iaşi, 2007; Stanley Hoff- lupta pentru putere, Editura Antet, Bucureşti, 2003; Karl W.
mann, International Systems and International Law, in S. Deutsch, Analiza relaţiilor internaţionale, Editura TEHNICA-
Hoffmann, The State of War: Essays on the Theory and Prac- INFO, Chişinău, 2006.
9
tice of International politics, Praeger, New York, 1965. Kenneth Waltz Interview: Conversations with History;
3
A se vedea lucrările semnate de cei mai reputaţi teo- Institute of International Studies, UC Berkeley, online,
reticieni aparţinând neorealismului. http://globetrotter.berkeley.edu/people3/Waltz/waltz-con3.html
4 10
Mircea Maliţa, Între pace şi război, Editura C.H. Beck, Kenneth N. Waltz, Teoria politicii internaţionale, p. 34.
11
Bucureşti, 2007, passim. John J. Mearsheimer, op. cit., p. 11.
5 12
Henry Kissinger, Mai are nevoie America de o politică Karl W. Deutsch, op. cit., p.7.
13
externă? Editura Antet, f. a.,Bucureşti, p. 14. Apud Kenneth N. Waltz, op, cit., p. 34.
6 14
Noam Chomsky, State eşuate. Un abuz al puterii şi un Ibidem, pp. 4-5.
15
atac asupra democraţiei, traducere de Henrieta Anişoara Şer- Articol extras din lucrarea Constantin Hlihor, Politica
ban, Editura Antet, 2007, p. 14. de securitate în mediul internaţional contemporan: domeniul
7
Toader Nicoară, Sentimentul de insecuritate în soci- energetic; Institutul European, Iaşi, 2008.

7
SURSELE DE INSECURITATE –
ABORDĂRI CONCEPTUALE ACTUALE
Cercetător şt. gr. I dr. Teodor REPCIUC
În general, în categoria de surse de insecuritate Statele percep în moduri diferite sursele de
intră noţiuni opuse celor care definesc securitatea. insecuritate. Unul din criteriile de stabilire a
Dar securitatea poate fi de natură diversă: diferenţelor de abordare ar fi acela al ordinii
obiectivă sau subiectivă; naturală, fizică sau umană; importanţei în care sunt percepute şi semnalate
materială sau spirituală. Ea se poate găsi în diferite diversele pericole, riscuri, ameninţări etc. în
ipostaze – de proces (natural, tehnic sau social documentele programatice oficiale privind securitatea.
„securizant”), de funcţie („securizantă”), de sistem Astfel, documentul Strategia de securitate
(„de securitate”), de acţiune, strategie sau politică naţională a României (2007), enumeră în felul
(„de securitate”), de proces psihic („percepţia următor principalele riscuri şi ameninţări capabile să
securităţii”, „securitate imaginată”, „sentiment de pună în pericol siguranţa cetăţeanului şi securitatea
securitate”) etc. Indiferent de natura sau ipostaza sa, naţională: „terorismul internaţional structurat în
securitatea are sens doar dacă se raportează la unele reţele transfrontaliere; proliferarea armelor de
repere clare: interesele naţionale fundamentale (în distrugere în masă; conflictele regionale; crimina-
cazul securităţii naţionale), pacea (în cazul securităţii litatea transnaţională organizată; guvernarea
internaţionale), drepturile şi libertăţile fundamentale ineficientă”3.
ale omului (în cazul securităţii individuale) etc. La În documentul britanic Strategia securităţii
fel, conceptul de insecuritate are sens doar dacă se naţionale a Regatului Unit4 (martie 2008),
raportează (cu „semn negativ”, evident) la aceleaşi principalele surse de insecuritate apar tratate în
valori. succesiunea: terorismul, armele nucleare şi celelalte
Cu alte cu cuvinte, insecuritatea poate fi privită mijloace de distrugere în masă, criminalitatea
ca fiind o categorie simetrică, „în oglindă”, celei de organizată transnaţională, instabilitatea globală,
securitate. De aici decurge şi simetria (opoziţia) unor statele eşuate şi cele fragile, bolile infecţioase şi
noţiuni-pereche derivate: stare de securitate – stare urgenţele civile.
de insecuritate, proces securizant – proces Strategia europeană de securitate, adoptată de
insecurizant, funcţie securizantă – disfuncţie Consiliul European de la Bruxelles, la 12 decembrie
insecurizantă, sentiment de securitate – sentiment de 2003, prezintă, în subcapitole speciale, „ameninţările
insecuritate (“sentimentul de pericol şi risc, impresia cheie”, enumerând: terorismul, proliferarea armelor
de a fi ameninţat”1) ş.a.m.d. Desigur, nu toate de distrugere în masă, conflictele regionale, statele
noţiunile aferente securităţii se pot converti în sens eşuate şi crima organizată. De asemenea,
negativ şi atribuite insecurităţii. Astfel, ar fi absurde documentul face referiri şi la unele „provocări
expresii sau formulări de genul „sistem de globale” (subdezvoltarea, conflictele, pandemiile)5.
insecuritate”, „strategie de insecuritate” etc. În Carta albă a politicii germane de securitate
Limbajul utilizat pentru exprimarea insecurităţii (2006), marile ameninţări sau riscuri la adresa
poate cuprinde şi alte concepte, categorii sau noţiuni, securităţii sunt amintite în următoarea ordine:
cum sunt cele de pericole, ameninţări, riscuri, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în
factori de risc, agresiuni, vulnerabilităţi etc. masă şi înarmarea, conflictele regionale, comerţul
Prin urmare, am putea defini sursele de ilegal de arme, riscurile la adresa securităţii
insecuritate ca fiind acele pericole, riscuri, energetice, migraţia, epidemiile şi pandemiile6. În
ameninţări, stări, procese, disfuncţii, vulnerabilităţi, acelaşi document sunt reliefate, într-o manieră
evenimente sau acţiuni (ori inacţiuni) care afectează interesantă, sursele de insecuritate derivate din
sau care pot afecta, negativ, securitatea unei entităţi procesul globalizării: „Schimbul liber de informaţii şi
(stat, naţiune, comunitate internaţională, comunitate idei este un risc pentru state şi actori non-statali,
socială, sistem organizaţional etc.). datorită posibilităţii teroriştilor şi criminalităţii
După unii teoreticieni (Constantin Hlihor), organizate de a-şi însuşi şi folosi cunoştinţe
“securitatea ar fi în binom cu insecuritatea, ca într-o sensibile, tehnologii şi noi capacităţi. Structurile
balanţă în care cele două braţe sunt mereu într-un politice şi economice ale Germaniei, precum şi
precar echilibru”2. infrastructura sa critică devin, prin urmare, mai

8
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA

vulnerabile, nu numai la activităţi criminale, acte numai o influenţă asupra mediului lor imediat, ci
teroriste sau atacuri militare, ci şi la atacuri afectează securitatea comunităţii ca întreg în diferite
cibernetice (...) Multe din noile riscuri şi provocările feluri”7. În primăvara anului 2008, Partidul Creştin
la adresa securităţii ce însoţesc globalizarea au Democrat din Germania a propus o nouă abordare a
caracter transnaţional, fiind generate de către actori problemelor securităţii, în contextul menţionării unei
non-statali şi afectând securitatea noastră chiar şi succesiuni a principalelor surse de insecuritate, în
de la mari distanţe. Sărăcia, subdezvoltarea, cadrul cărora ameninţările la adresa securităţii
educaţia slabă, criza resurselor, dezastrele naturale, energetice ar urca pe locul al treilea, semnalându-se,
distrugerea mediului, bolile, inegalitatea şi violarea totodată, o altă ameninţare majoră – schimbările
drepturilor omului sunt doar câţiva din factorii care climatice –,pe locul al patrulea.
alimentează migraţia ilegală şi extremismul secular De asemenea, documentul intitulat Strategia
şi religios. Ele pot, prin urmare, să cauzeze Ministerului Finlandez al Apărării 2025 abordează
instabilitatea şi, în forma lor cea mai radicală, să sursele de insecuritate pe trei niveluri: a) nivelul
paveze drumul spre terorism internaţional. Într-o cetăţenesc – accidentele, alcoolismul, fumatul,
lume tot mai interdependentă, aceste riscuri au nu marginalizarea etc.; b) nivelul naţional – agresiunea

9
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
sofisticate, de la agresiuni religioase, la manipulări
informaţionale prin intermediul mijloacelor de
informare în masă, de la penetrarea unor centre de
decizie, la controlul proceselor de pregătire a
oamenilor pentru a participa la decizii sociale, de la
manipulări religioase la agresarea valorilor culturale
ce întreţin capacitatea de reproducere a naţiunii11.
Agresiunile informaţionale sunt mai periculoase
decât cele armate “pentru că ele pot avea consecinţe
nu numai neprevăzute şi nefavorabile, dar şi
nepredictibile în limitele orizontului informaţional
în care agresorul se situează”12.
La rândul său, Simion Boncu dă câteva definiţii
interesante în legătură cu această problematică:
“Riscul la adresa securităţii naţionale implică
prezenţa unor factori activi sau potenţiali care pot
afecta securitatea unui stat. Ameninţarea vizând
armată, terorismul, crima organizată, presiunile securitatea naţională implică atât existenţa factorilor
politice, economice şi militare externe, dereglările de risc, detectată prin perceperea unor indici
din domeniul sănătăţii şi bunăstării populaţiei, specifici, cât şi conturarea voinţei politice de a pune
catastrofele naturale, accidentele majore şi în acţiune mijloacele respective pentru a leza
dezastrele, disfuncţiile economice, migraţia, securitatea altui stat. Actul ostil este actul inamical
defecţiunile reţelelor electrice; c) nivelul comunităţii ce afectează interesele altui stat, fără a aduce
internaţionale – lipsa resurselor naturale, terorismul prejudicii directe valorilor naţionale definitorii
international, criminalitatea organizată internaţio- pentru starea de securitate a naţiunii. Actul agresiv
nală, crizele etnice, proliferarea armelor de implică vătămarea valorilor fundamentale ce
distrugere în masă, încălzirea globală, deşertificarea, exprimă starea de securitate a ţării (integritate
poluarea, suprapopularea8. teritorială, suveranitate naţională, ordine
Pătrunzând în profunzimile problematicii constituţională etc. Intră în această categorie în afara
surselor de insecuritate, unii teoreticieni operează cu acţiunilor calificate ca atare de Rezoluţia 3314
sintagme ca insecuritate socială (generalizată – acea (XXIX), din 14 decembrie 1974 a Adunării Generale
situaţie în care procesualitatea socială intră într-o a ONU privind definirea agresorului, presiunile
stare în care mecanismele naturale de reproducere politico-diplomatice, agresiunea economică,
şi reglare socială să nu mai poată funcţiona, să se informaţională, subversiunea internă, terorismul de
blocheze –, organică, contextuală), dezordini amploare etc.”13. Printre riscurile, ameninţările şi
sociale, situaţii sociale patologice, haos social9 ş.a. acţiunile agresive nonmilitare, acelaşi teoretician
În ceea ce priveşte agresiunile sociale, Lucian semnalează: presiunile şi acţiunile politico-
Culda le priveşte ca surse de insecuritate şi ca diplomatice ostile, acţiunile agresive economico-
finalităţi ale unor procesori sociali, ce pot avea două financiare şi tehnologice, agresiunea informaţională
genuri de obiective: energetice şi informaţionale. (care subsumează. printre altele, acţiunile
Sunt de natură energetică atunci când se acţionează informatice ostile, culegerea de informaţii şi
pentru a se obţine resurse, pentru a se controla dezinformarea, agresiunea imagologică, penetraţia
teritorii ce pot fi surse pentru satisfacerea unor nevoi culturală), migraţia cu efecte destabilizatoare14.
energetice şi de natură informaţională când se În legătură cu acţiunile agresive economico-
acţionează pentru a se controla, dezorganiza sau financiare şi tehnologice, ni se par sugestive
asimila procesori sociali ai unor socio-organizări, cuvintele scrise de Jaqueline Grapin, Jean Bernard
deci când se urmăreşte să se asimileze anumite Pinatel în lucrarea Războiul civil mondial, din 1976:
socioorganizări sau, cel puţin, ca ele să nu mai poată “O abilă politică comercială şi de investiţii bine
funcţiona, să nu-şi poată afirma specificitatea în plasate procură aceleaşi avantaje ca şi o expediţie
procesualitatea socială înglobată, să devină militară, fără inconvenientele respective”15. Un alt
dependente de centrele de putere agresoare10. element interesant este semnalarea unui caz-limită
Agresiunile se manifestă în modalităţi tot mai de risc militar, care se înscrie în agresiunile atipice

10
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
implicând forţa armată: realizarea prin forţă a unor
obiective politice sub acoperirea acţiunilor
internaţionale de menţinere sau impunere a păcii16.
Un caracter periculos are, în opinia lui Bernhard
Fleckenstein, tendinţa tot mai multor societăţi de a
se transforma în culturi agresive. Astfel de societăţi
sunt caracterizate de intoleranţă şi tendinţa pro-
conflictuală în scopul escaladării violenţei. “Statele
de acest gen pot merge atât de departe încât să
încurajeze şi să fie complici la actele teroriste”17.
Generatoare de insecuritate în lumea contem-
porană pot fi, potrivit profesorului Eugen Baican, şi
structurile sociale: “Atât structurile sociale holiste,
cât şi cele atomiste sunt generatoare de adâncime
ale insecurităţii sociale, întrucât ambele induc
creşteri de tip tumoral ale agresivităţii sociale.
Structurările holiste prin reducerea nepermisă a
zonei de autonomie, de libertate necesară indivizilor
şi grupurilor, structurările atomizante prin faptul că
nu rezolvă nevoile umane de apartenenţă şi
armonizare şi induc starea de nesiguranţă”18.
Un alt aspect interesant poate fi cel privitor la
caracterul subiectiv (deci relativ) al percepţiei
riscurilor privind intenţiile adversarului. Acest
caracter face “ca statele să-şi imagineze ceea ce este ţional, cultural-spiritual, biologic etc.). De regulă,
mai rău şi să acţioneze în conformitate cu această ele au o caracteristică fundamentală: au la bază
imagine mărită artificial. În acest sens, o factorul conştient, deci se desfăşoară cu o anumită
semnificaţie deosebită o au angajamentele de finalitate, de către un agresor (stat, grup de state,
reţinere, de neamplificare a unei situaţii critice. Într-o organizaţie, grup uman etc.).
atmosferă încărcată de tensiune, de percepţii În dreptul internaţional, agresiunea este definită
adeseori deformate despre pericolul eventual în Rezoluţia 3.314 a Adunării Generale a ONU din
provenind din partea altor state, un rol deosebit îl decembrie 1974. În conformitate cu aceasta, “se
pot avea ceea ce s-ar putea numi măsurile de consideră acte de agresiune, fie că a existat sau nu
creştere a reţinerii, care ar trebui să constituie o declaraţie de război, următoarele acţiuni:
modalităţi de auto-limitare şi auto-control în situaţii a) invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de
de criză, direcţionate spre crearea condiţiilor de către forţele armate ale altui stat sau orice ocupaţie
reducere a neîncrederii şi temerii reciproce şi care, militară, chiar temporară, rezultând dintr-o
ulterior, să favorizeze, alături de măsurile de creştere asemenea invazie sau dintr-un asemenea atac, sau
a încrederii, un proces pozitiv de apropiere, de orice anexiune, prin folosirea forţei, a teritoriului
înţelegere a valorilor, obiectivelor şi acţiunilor altui stat; b) bombardarea de către forţele armate
celorlalte sau celeilalte părţi”19. ale unui stat, a teritoriului altui stat sau folosirea
În opinia lui Dieter Mahnke, o ameninţare la oricăror arme de către un stat împotriva teritoriului
adresa securităţii unei societăţi sau comunităţi poate altui stat; c) blocada porturilor sau coastelor unui
fi “tot ceea ce, în ultimă instanţă, aduce fundamental stat; d) atacul efectuat de către forţele armate ale
atingere autonomiei (libertăţii dezvoltării individuale) unui stat împotriva forţelor armate terestre, navale
a acelei societăţi sau a acelei comunităţi (fie că este sau aeriene, a flotelor maritime şi aeriene civile ale
vorba de un stat ori de ceva mai vast, cum ar fi altui stat; e) folosirea forţelor armate ale unui stat,
Comunitatea Europeană)”20. care sunt staţionate pe teritoriul altui stat cu acordul
Agresiunile la adresa securităţii unui stat statului gazdă, contrar condiţiilor prevăzute în
trebuie văzute ca putând acţiona în toate planurile acord, sau orice extindere a prezenţei lor pe
vieţii sociale ale statului respectiv (politic, teritoriul în chestiune, după stingerea acordului;
diplomatic, economico-financiar, militar, informa- f) acţiunea unui stat de a admite ca teritoriul său, pe

11
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
anumite acte (conştiente sau inconştiente), eveni-
mente, sau procese sociale, fenomene sau procese
naturale să declanşeze, direct sau prin intermediul
unor lanţuri de determinări cauzale de o extremă
diversitate, dereglări grave în funcţionarea
sistemelor esenţiale ale naţiunii sau ale statului. Cu
cât gradul de posibilitate sau de probabilitate ca
dereglările să fie mai grave, cu atât pericolul este mai
mare.
După posibilităţile de prognozare, spectrul
surselor de insecuritate se poate împărţi în două
zone: una a celor relativ uşor de prevăzut, şi alta a
celor imprevizibile sau greu de anticipat.
Agresiunile pot fi sesizate chiar de la începutul
producerii lor, sau mai târziu, uneori mult prea târziu,
după trecerea unei anumite faze (cum ar fi, prin
asociere, faza de incubaţie a unui virus) de regulă,
insesizabilă prin mijloace de observare obişnuite.
Complexitatea extraordinară a studiului surselor
de insecuritate derivă din multitudinea cauzelor lor
posibile, precum şi a numeroaselor implicaţii asupra
vieţii sociale (în toate domeniile sale), a indivizilor,
asupra cadrului natural, fizic şi biologic al unei
naţiuni etc. De asemenea, această complexitate
care l-a pus la dispoziţia altui stat, să fie folosit de decurge din dialectica extrem de complicată a
către un alt stat pentru comiterea unui act de surselor menţionate raportată la relaţia necesitate –
agresiune; g) trimiterea de către un stat sau în posibilitate – probabilitate – întâmplare, precum şi
numele lui de bande sau grupuri înarmate, de forţe la multe alte tipuri de relaţii.
neregulate sau mercenari, care săvârşesc acte de Printre numeroasele aspecte ale complexităţii
forţă armată împotriva altui stat, de o asemenea surselor de insecuritate se numără şi cel semnalat de
gravitate încât ele echivalează cu actele enumerate Lucien Poirier: apariţia unui mare număr de noi
mai sus, sau faptul de a se angaja într-o astfel de actori ai scenei social-politice, reprezentaţi de “toate
acţiune”21. Printre procedeele prin care se poate unităţile colective cu dimensiuni variabile, cu sau
atenta la interesele naţionale ale unui stat se numără fără suport teritorial, ce se constituie ca entităţi
şi subversiunea. Aceasta reprezintă “răsturnarea politice care îşi afirmă identitatea, caracterul
ordinii publice şi sociale a unui stat, pe care un alt singular şi autonomia de decizie în cadrul societăţii
stat reuşeşte să o realizeze prin propagarea universale; ele realizează acţiuni de natură
ideologiei sale în rândul forţelor politice ale statului strategică pentru că înfruntarea proiectelor lor cu
care este ţinta acestei acţiuni, susţinând în eforturile cele ale altor unităţi socio-politice generează situaţii
lor pentru cucerirea sau păstrarea puterii forţele conflictuale”24. Pe această direcţie, se înscriu
convertite la această ideologie. În acest caz, “bisericile, partidele, organizaţiile sindicale,
naţionalii statului obiect al agresiunii indirecte devin grupurile de presiune, etniile, grupurile bancare,
instrumentele ajutorului străin”22. Roger Mucchielli marile întreprinderi economice, organizaţiile
demonstrează că teoria subversiunii, utilizabilă economice şi de securitate multinaţionale,
pentru distrugerea din interior a statelor, punând în organizaţiile neguvernamentale şi alianţele”25.
operă combinaţii diverse ale luptei politice şi Modurile în care se poate leza securitatea unei
terorismului, precum şi manipularea populaţiei cu naţiuni sunt extrem de diverse, de la acţiunile cele
ajutorul mass-media, era deja bine instrumentată în mai violente (lovituri nucleare, bombardamente
anii ‘70, când a apărut cartea sa, Subversiunea23. etc.), la cele mai liniştite şi mai rafinate. Din
În ceea ce priveşte noţiunea de pericol la adresa categoria celor din urmă, face parte, spre exemplu
securităţii naţionale acesta reprezintă, în opinia introducerea, de regulă în condiţiile afişării celor mai
noastră, gradul de posibilitate sau de probabilitate ca amicale sentimente faţă de statul ţintă, a unor factori

12
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
care, deşi relativ greu de observat, sunt puternic
perturbatori. Am putea numi aceşti factori “viruşi”
la adresa securităţii naţionale. Ei pot fi de natură
obiectivă (instituţii, organizaţii, personalităţi, acţiuni,
relaţii, informaţii, agenţi patogeni biologici ş.a.) sau
subiectivă (idealuri, convingeri, sentimente, pasiuni,
voinţe, zvonuri, stări de teamă, panică etc.). Din altă
perspectivă, ei pot fi de esenţă politică, diplomatică,
economico-financiară, culturală, militară, religioasă,
informaţională, biologică etc., fiind capabili să
afecteze orice subsistem al securităţii naţionale.
Viruşii respectivi pot lua forme extrem de diverse: o
persoană bine plasată care serveşte voluntar sau
involuntar alte interese decât cele naţionale; o
mişcare politică, religioasă sau de altă natură
îndreptată împotriva valorilor fundamentale ale
statului; un agent (spion) al unei puteri străine; un
instigator la dezordini sociale sau acte colective
dăunătoare securităţii naţionale; o tranzacţie
economico-financiară defavorabilă; un zvon, o
informaţie falsă; o instituţie anacronică; un
conducător incompetent; un sfătuitor (consilier)
nepriceput sau care poate fi şi plasat de forţe ori
organizaţii ostile ţării; un demnitar corupt; o
concepţie sau o strategie greşită adoptată de un o se evaluează corect simptomele situaţiei insecurizante
instituţie importantă a statului; un act normativ şi se dă în timp util, de către organismul abilitat,
nechibzuit; o prevedere insuficient gândită a unui diagnosticul corect, se prescrie şi se aplică
tratat internaţional etc. tratamentul adecvat pentru înlăturarea cauzelor
Pentru cei care îi utilizează ca armă împotriva generatoare de insecuritate. Invocarea lipsei de resurse
altora, respectivii “viruşi” aduc avantaje adesea mult pentru rezolvarea problemelor poate avea urmări
mai mari decât dacă s-ar folosi violenţa. Organizaţia dezastruoase. După cum, soluţiile greşite, inadecvate,
sau statul care îi strecoară discret în statul-ţintă nu pot duce la acceelerarea agravării situaţiei.
se expune oprobiului opiniei publice internaţionale. Aşa cum este mult mai uşor să îmbolnăveşti un
De asemenea, agresorul nu trebuie să mobilizeze organism decât să îi aperi sănătatea, în general e mult
prea multe resurse şi nici să cheltuiască prea mult mai uşor să se proiecteze şi să se aplice strategii de
pentru obţinerea efectelor scontate. Sunt suficiente agresare a securităţi naţionale a altui stat, decât de
doar eforturile pentru crearea respectivilor viruşi, în apărare a securităţii statului propriu. Prin urmare, nu
afara sau în interiorul sistemului ţintă şi strecurarea este exclus să existe state sau sisteme sociale care să
sau activarea lor acolo unde trebuie. Ei îşi vor face poată considera, la un moment dat, că atacul la
singuri treaba, uneori chiar cu concursul sistemelor adresa securităţii altor state sau sisteme sociale poate
sau subsistemelor afectate. fi una din măsurile cele mai eficiente pentru apărarea
Acţionând pe căi acoperite, oculte, statele sau securităţii proprii împotriva unui adversar potenţial.
organizaţiile agresoare la adresa sistemelor de Cu alte cuvinte, pentru unele state, de regulă pentru
securitate naţională rămân, de cele mai multe ori, marile puteri, în numele securităţii lor naţionale se
necunoscute, aducând, cu timpul, statul victimă în poate apela, pentru îndeplinirea unui anumit scop, la
situaţii dramatice, fără ca cei mai mulţi să-şi dea orice mijloc. Iată şi o definiţie elocventă în acest
seama de adevăratele cauze ale situaţiilor respective. sens, pe care o găsim în Dicţionarul Academiei
Mai mult decât atât, statele victimă, nesesizând Franceze, referitoare la dezinformare: “acţiune
izvoarele situaţiilor lor dramatice, pot ajunge să ceară specială sau continuă care constă în inducerea în
sprijin tocmai statelor ori organizaţiilor agresoare, eroare a unui adversar sau favorizarea subversiunii
uneori chiar în schimbul unor plăţi imense. în rândurile lui în scopul de a-l slăbi, prin utilizarea
În general, se poate acţiona eficient numai dacă tuturor mijloacelor”26.

13
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Numeroase fenomene şi procese insecurizante generalul Emilio Mola, care afirma, în 1936, pe
pot fi provocate, deci, în mod voluntar de către state, timpul războiului civil din Spania, că avea patru
instituţii, organizaţii sau personalităţi interesate, care coloane care înaintau spre Madrid şi una înăuntrul
pot urmări obţinerea unor avantaje politice, oraşului, care ar fi atacat din spate). Dacă “coloana
economice sau militare prin acte de tot felul: a 5-a” este considerată ca fiind masa din interior care
răsturnarea de la putere a unor guverne, provocarea gândeşte ca cei din exterior, cu care colaborează în
de conflicte sociale, acţiuni (manifestări) iredentiste, mod voluntar, în cunoştinţă de cauză, “coloana a 6-a”
sabotaje, catastrofe, incendii, inundaţii, epidemii, este “masa din interior care colaborează cu
epizootii etc. În aceste cazuri, factorul conştient este agresorul din exterior (sau interior) în mod
acela care creează şi perfecţionează “mecanisme involuntar şi în necunoştinţă de cauză. Este masa
insecurizante”. Adesea, subiecţii proceselor manipulabilă, extrem de eterogenă (de la
insecurizante intenţionate pot provoca într-un stat- academicieni, la infractori de drept comun) care
ţintă efecte mult mai dramatice decât cele pe care le-ar poate fi folosită ca forţă de lovire, de manevră, de
dori, efecte care se pot întoarce chiar împotriva celor mascare, ca generatoare de haos, ca declanşatoare
care le-au declanşat. sau temporizare a acţiunilor etc. Fiind compusă din
De multe ori, apar situaţii insecurizante fără ca oameni şterşi, debusolaţi, refulaţi, fără iniţiativă,
acestea să fie provocate sau alimentate cu intenţie. creduli, posedă întotdeauna impulsuri neconsumate
Pot exista, de exemplu, rezultante profund negative şi abia aşteaptă să dea cineva un semnal pentru a se
ale conjugării mai multor acţiuni considerate a fi, elibera de tensiune. Armele ei principale sunt
fiecare în parte, inofensive. În anumite condiţii, orice ignoranţa (chiar la oamenii culţi), ura, viclenia,
instituţie, organizaţie, sau personalitate dintr-un intoleranţa, perseverenţa, spiritul gregar, dispreţul,
anumit domeniu al vieţii sociale, din interiorul sau insulta”27. Pentru înlăturarea unei situaţii periculoase,
exteriorul unei ţări, se poate transforma, fără voia pentru frânarea sau oprirea unor anumite fenomene
sa, într-un declanşator de procese insecurizante. sau procese insecurizante, factorul conştient (în
Aceasta se întâmplă atunci când unele măsuri, luate primul rând cel intern, dar şi cel extern) are un rol
chiar cu bună credinţă, nu sunt suficient gândite prin hotărâtor. De aceea el trebuie cultivat, stimulat şi
prisma tuturor implicaţiilor posibile. direcţionat ca atare.
Pentru desemnarea unei asemenea categorii de Nesesizarea sau neintuirea la timp a surselor de
oameni care se pot transforma involuntar în agenţi insecuritate de tot felul, inacţiunea în faţa lor, lipsa de
insecurizanţi, comandorul Emilian Munteanu vigilenţă, indiferenţa, pasivitatea reprezintă, pentru
utilizează sugestiv termenul de “coloana a 6-a” orice ţară, terenul propice pentru lezarea intereselor
(asociat cu cel de “coloana a 5-a”, întrebuinţat de naţionale fundamentale.

1 15
La défense générale, Office Centrale de la Défense, Simion Boncu, op. cit., p.80.
16
Berne, 1988, p. 8. Simion Boncu, op. cit., p. 21, 80.
2 17
Op. cit, p. 25. “Situaţia statelor într-o lume în curs de mondializare”,
3
Strategia de securitate naţională a României, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1992”, p. 45.
18
2007, p. 13. Ibidem, p.15.
4 19
National Security Strategy of the United Kingdom. Secu- "România şi politica de alianţe”, IRSI, 1993, p. 8-9.
20
rity in an interdependent world, Cabinet Office, March 2008. Dieter Mahnke, Les paramètres de la sécurité eu-
5
A Secure Europe in a Better World, European Security ropéenne, “Cahiers de Chaillot” no.10, Institut d’Etudes de
Strategy, Brussels, 12 December 2003. Sécurité, Union de l’Europe occidentale, Paris, septembre
6
White Paper 2006 on German Security Policy and the Future 1993, p. 9.
21
of the Bundeswehr, Federal Ministry of Defence, 2006, p.17-19. Grigore Geamănu, Dreptul internaţional penal şi in-
7
Ibidem, p.19. fracţiunile internaţionale, Editura Academiei Republicii So-
8
Securely into the future, Ministry of Defence Strategy cia liste România, Bucureşti, 1977, p.140.
22
2025, Helsinki, July 6, 2006, p.19. Ibidem, p.141-142.
9 23
Lucian Culda, Emergenţa şi reproducerea naţiunilor, Ed- Roger Mucchielli, La subversion, Paris, 1976.
24
itura Licorna, Bucureşti, 1996. J. Pila, Tendinţele strategiei în pragul secolulului 21, în
10
România în situaţii limită, Editura Licorna, 1995, p.165. “Ejercito”, nr.673, 1996. (“Buletin de Informare şi Documentare”,
11
Ibidem, p.166-167. C ID, Ministerul Apărării Naţionale, nr.1/1997, p. 9 ).
12 25
Lucian Culda, Emergenţa şi reproducerea naţiunilor, Ibidem.
26
op. cit., p. 283. M. Klen, Les coulisses de la désinformation, “Défense
13
Simion Boncu, Securitatea europeană în schimbare. nationale”, No. 5, mai, 1996, p. 84.
27
Provocări şi soluţii, Editura Amco Press, Bucureşti, 1995, p. 75. Comandor (r) Emilian Munteanu, Războiul “dintre valuri”,
14
Simion Boncu, op. cit., p. 79-84. în “Gândirea militară românească”, nr. 1, 1997, p. 119–120.

14
CAPA CITĂŢILE DE INTELLIGENCE
ÎN RĂZBOIUL BAZAT PE EFECTE
dr. Constantin TUCAN
„Informaţia (...) înseamnă putere
de cea mai înaltă calitate”
Alvin Toffler

Evoluţiile rapide din domeniul tehnologiei şi organizaţiile internaţionale, fiecare îndeplinindu-şi


impactul lor asupra fenomenului militar au deschis rolul propriu, roluri interconectate în prevenirea şi
câmp larg apariţiei unor noi concepte moderne de managementul crizelor.”1
purtare a războaielor. Printre acestea se numără şi cel În acest sens, conform concepţiei războiului
de război bazat pe efecte. Conceptul a apărut la bazat pe efecte, este necesară parcurgerea a patru
începutul ultimului deceniu al secolului XX, după etape: dezvoltarea bazei de date referitoare la cunoaş-
primul război din Golf. terea ariei de operaţii (Knowledge development);
Particularităţile sale distincte pot fi sesizate mai planificarea şi organizarea operaţiilor; executarea
uşor în comparaţie cu alte concepte, cum ar fi cel de acţiunilor; analiza post-acţiune bazată pe informaţii
război bazat pe reţea. Spre exemplificare, în timp privind efectele îndeplinirii misiunii (end-state).
ce prin războiul bazat pe reţea spaţiul luptei devine Războiul/conflictul bazat pe efecte poate fi
nelimitat, iar timpii de reacţie tind spre instantaneu, organizat la toate nivelurile acţiunii militare: la nivel
prin includerea într-un „infospaţiu” unic al siste- tactic ar putea reprezenta utilizarea violenţei armate
melor de senzori, execuţie şi decizie, în războiul asupra punctelor critice ale adversarului (inclusiv a
bazat pe efecte adversarul este privit ca un întreg celor de natură nonmilitară), la nivel operativ ar
împotriva căruia se acţionează sinergic, selectiv şi putea însemna descurajarea adversarului din teatru
nuanţat, cu instrumente politice, economice, prin exploatarea superiorităţii terestre, aeriene,
financiare, informaţionale, psihologice, dar şi cu navale şi cosmice, în timp ce la nivel strategic ar
capabilităţi militare. putea consta în integrarea tuturor resurselor necesare
Aşa cum demonstrează operaţiile „Allied Force” în efortul de război (economice, financiare, militare).
în Kosovo, „Enduring Freedom” în Afganistan, ori Se urmăresc efecte directe şi indirecte concrete, care
„Iraqi Freedom” în Irak, în fiecare teatru de operaţii să influenţeze comportamentul autorităţilor, care vor
acţionează o alianţă (coaliţie) internaţională, a cărei fi obligate să cedeze, fiind evident că nu orice actor
eficienţă se bazează pe abilitatea de transformare a politic poate spera să realizeze circumstanţele
propriilor capabilităţi pentru a reuşi în mediul favorabile desfăşurării unei asemenea operaţii.
complex pe care urmează să-l stabilizeze din punct Gestionarea cu succes a „provocărilor” securităţii
de vedere militar, politic, economic şi social. naţionale depinde de strategia militară şi de abilitatea
Pentru realizarea dezideratelor operaţiilor bazate forţelor armate de a obţine efectele dorite prin
pe efecte, un rol primordial îl are asigurarea alianţei introducerea în doctrine a conceptului operaţional –
(coaliţiei) cu produse de informaţii (intelligence), Operaţii Bazate pe Efecte (OBE/EBO/EBAO)2.
care să acopere întregul spectru militar, politic, În acest context, OBE pot fi definite ca seturi de
economic, social, cultural etc. Modul de planificare acţiuni – coordonate şi direcţionate în scopul
şi desfăşurare a operaţiilor, concentrate pe realizarea modelării/transformării într-un mod favorabil a
stării finale (end-state) care se doreşte a fi atinsă, se comportamentului actorilor (prieteni, inamici şi
bazează pe informaţiile care asigură o înţelegere neutri) pe timp de pace, în situaţii de criză/război şi
exhaustivă a „atmosferei” în care se desfăşoară atingerii unei stări de finalitate (end-state).
operaţia militară. Elemente ale conceptului operaţional OBE au
Viziunea Comitetului Militar al NATO referi- fost folosite pentru prima oară de strategul chinez
toare la operaţiile bazate pe efecte este prezentată în SUN TZÎ - care le-a aplicat prin organizarea de
documentul MCM – 0052 – 2006. În paragraful blocade, asedii, acţiuni de evitare a contactului direct
“Comprehensive Political Guidance” se afirmă că şi de înşelare, acţiuni de subversiune şi alte metode,
“într-un mediu de securitate global, aflat în evoluţie, care nu presupuneau confruntarea armată.
este necesară o strânsă cooperare şi coordonare cu Operaţiile bazate pe efecte se poartă în ideea că

15
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
desfăşurarea de campanii de informare care exercită
presiune asupra aliaţilor. Alianţa/coaliţia se poate
aştepta ca, în desfăşurarea operaţiilor pe perioade
mai lungi, în unele regiuni, media indigenă să
concureze cu media internaţională pentru influ-
enţarea percepţiilor locale sau internaţionale. Scopul
ar putea consta în menţinerea iniţiativei de către cei
care vor influenţa eficient „atmosfera” sau modul de
înţelegere a conflictului sau crizei.
Un alt domeniu de interes pentru produsele de
informaţii poate fi conflictul asimetric, din ce în ce
mai sofisticat, asociat cu accesul la tehnologii
avansate, care poate produce efecte disproporţionate.
Pe măsură ce accesul la tehnologii este tot mai
răspândit, cresc posibilităţile ca potenţialii adversari
să dezvolte mijloace neconvenţionale eficiente, care
să fie utilizate împotriva naţiunilor alianţei/coaliţiei.
În aceste condiţii, proliferarea armelor de distrugere
în masă de către un număr crescând de actori statali
şi non-statali constituie un domeniu de interes.
Conceptul multidimensional de securitate implică
concentrarea pe roluri de prevenire a conflictelor,
managementul crizelor, managementul consecinţelor,
menţinerea păcii, impunerea păcii, sprijin al păcii,
răspuns la dezastre şi asistenţă umanitară. Acestea
succesul acestora poate fi evaluat prin prisma lărgesc şi mai mult aria de interes informativ şi conferă
rezultatelor şi nu a distrugerilor. Planificarea bazată alianţei un rol activ sporit în managementul crizelor.
pe efecte se aplică dincolo de spectrul conflictului, de Deoarece complexitatea ameninţărilor şi riscurilor este
la operaţii la scară mică la un teatru de operaţiuni. în creştere, eforturile de anticipare şi acţiunile de
Pentru a se realiza o „înţelegere completă a prevenire întreprinse în timp util pentru împiedicarea
mediului/atmosferei” în care se desfăşoară o operaţie sau evitarea crizelor/conflictelor vor îmbunătăţi
militară este necesară colaborarea între diferitele capacitatea de răspuns eficient.
structuri de informaţii ale statelor prezente în zona Culegerea, analiza, diseminarea şi punerea în
de conflict sau post-conflict, precum şi între cele comun a informaţiilor se constituie în factori critici
naţionale, partenere, aliate. de anticipare şi, pe cât posibil, de împiedicare sau de
O „comunitate de informaţii a alianţei/coaliţiei” limitare a conflictelor, pentru care sunt necesare
este crucială pentru o primă etapă a OBE. Structurile înţelegerea completă a mediului operaţional şi
de informaţii alimentează comanda alianţei/coaliţiei abordarea proactivă încă din fazele incipiente ale
cu informaţii care răspund necesităţilor „clasice”, unei crize iminente.
militare de nivel tactic, operativ şi strategic, dar vor Evaluarea contribuie la înţelegerea situaţiei
acoperi şi alte zone de interes, pentru a sprijini concrete de către factorii de decizie, fiind sprijinită
efectele din spectrul politic, economic şi social. În de o reţea informaţională sigură, pentru punerea în
această abordare, structura de informaţii nu suferă comun a informaţiilor şi colaborare rapidă în situaţii
schimbări, elementul de noutate apare în spectrul cu dinamică ridicată. Îmbunătăţirea tuturor aspectelor
naturii informaţiilor şi al produselor diseminate. ciclului decizional trebuie întreprinsă astfel ca timpul
Produsele de informaţii sunt vitale pentru dintre anticiparea unui risc sau a unei ameninţări şi
planificarea şi desfăşurarea de operaţii informa- definirea şi executarea unei acţiuni să fie scurtat.
ţionale (Info Ops), dar şi pentru contracararea celor Accesul la sursele de informare, coroborat cu
desfăşurate de forţele opozante („inamic” în accepţia necesitatea obţinerii sprijinului public au condus la
terminologiei EBAO). Reţelele teroriste, anarhiste şi creşterea presiunii pentru obţinerea unui succes
extremiste pot face uz de mass-media pentru rapid. În plus, sensibilitatea sporită faţă de nivelul
amplificarea nemulţumirilor şi a turbulenţelor prin pierderilor, precum şi nevoia de limitare maximă a

16
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
pagubelor şi distrugerilor colaterale şi de mediu, în
faţa unui inamic care nu are astfel de constrângeri, va
implica necesitatea desfăşurării operaţiilor cu nivel
de eficacitate mult mai ridicat, cu armamente de
precizie sporită. Aceşti factori şi prevederile legale
corespunzătoare vor influenţa din ce în ce mai mult
operaţiile militare, precum şi reafirmarea nevoii de
responsabilitate. În acest context, forţele alianţei
trebuie să fie capabile să opereze sub supravegherea
media şi a publicului, cu deschidere şi transparenţă
sporite. Mai mult, elementele de culegere de
informaţii trebuie să-şi adapteze rapid, precis şi
flexibil „imaginea” la cea a forţelor, astfel încât ele să
poată fi dislocate efectiv oriunde este necesar fără a deosebit de importantă. Interoperabilitatea şi
compromite misiunea sau credibilitatea. Imaginea interconectivitatea vor constitui elemente-cheie
trebuie să asigure alianţei/coaliţiei un întreg set de pentru asigurarea superiorităţii în luarea deciziilor.
capabilităţi care să proiecteze stabilitate, care să Luarea deciziei necesită o capacitate de analiză
producă încredere naţiunilor componente şi partenere care exploatează factorii de infrastructură politici,
şi, la nevoie, să contribuie la obţinerea stării finale economici, militari, civili şi de informaţii, care
dorite (end state) în orice tip de conflict/criză. afectează toţi actorii. De asemenea, trebuie asigurat
Noile sisteme de comandă şi control trebuie un depozit central de date, la nivelul căruia pot fi
dezvoltate pentru translatarea „informaţiilor superioare” identificate legăturile dintre efecte şi obiective.
în cunoştinţe acţionabile (de la date şi informaţii la Fuziunea cunoştinţelor şi integrarea pe orizontală şi
cunoaşterea şi înţelegerea tuturor factorilor de verticală asigură cunoaşterea exactă a situaţiei şi
situaţie în evoluţia lor) facilitând astfel planificarea contribuie la luarea deciziei şi alegerea variantei
mai rapidă, decizii mai bune şi efecte decisive. acţionale optime pentru producerea efectelor dorite.
Superioritatea deciziei depinde de informaţii Agenţia Europeană de Apărare a adoptat primul
(intelligence) credibile furnizate rapid şi de mijloace proiect al Planului de Dezvoltare a Capacităţilor
care să permită schimbul sigur de date şi inter- (8 iulie 2008), în care, pe lângă alte domenii
pretarea lor într-o manieră comun agreată. Culegerea prioritare de susţinere şi protecţie a forţelor,
informaţiilor, analiza, diseminarea şi punerea în dezvoltarea „capacităţilor facilitate de reţea”
comun între naţiuni asigură cadrul esenţial pe care (Network Enabled Capability-NEC) a fost identi-
se construieşte superioritatea decizională. ficată, ca o prioritate, în vederea coordonării
Schimbul de informaţii între structurile acţiunilor tuturor componentelor militare participante
specializate ale statelor membre, inclusiv cu actorii în diverse teatre de operaţiuni. Capabilitatea oferită
locali, este vital pentru crearea imaginii de de reţea va asigura capacitatea de a provoca efecte
intelligence în OBE. Alianţa/coaliţia trebuie să-şi precise şi decisive în plan militar, cu rapiditate şi
dezvolte capacitatea de a obţine informaţii, să precizie nemaiîntâlnite prin legarea senzorilor, a
desfăşoare activităţi de cercetare, supraveghere şi sistemelor de armamente şi a factorilor de decizie.
identificare a ţintelor, la toate nivelurile de comandă, După implementare, comandanţii vor putea desfă-
în scopul identificării evoluţiei ameninţărilor şi şura operaţii în condiţii de încredere, control şi
riscurilor, cât mai rapid posibil. În plus, trebuie să cunoaştere sporite. Aceştia se vor baza pe abilitatea
dezvolte capacitatea de a aduna şi exploata informaţii de a colecta, fuziona şi analiza informaţii (intelli-
din surse multiple, inclusiv cele din sistemele gence) relevante, aproape în timp real, permiţând
spaţiale, despre un set complet de ţinte. luarea deciziei şi provocarea rapidă a efectelor
Superioritatea decizională necesită o forţă care dorite. Alianţa/coaliţia trebuie să obţină maxim de
este organizată, pregătită şi echipată să opereze într-o avantaje din tehnologiile emergente pentru
reţea operaţională comună integrată global. Aceasta menţinerea avantajelor operaţionale şi tehnologice.
trebuie să lege forţele militare, agenţiile guverna- Tehnologia acţionează ca un multiplicator de forţă;
mentale şi organizaţiile neguvernamentale într-un ea poate asigura alianţei capacitatea de reconfigurare
mediu fără bariere pentru planificare, evaluare şi rapidă a forţelor şi echipamentelor pentru obţinerea
execuţie. Asigurarea tehnologiei necesare este efectului critic la momentul potrivit.

17
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Managementul şi punerea în comun a informa- planificarea, executarea şi evaluarea operaţiilor
ţiilor/cunoştinţelor (intelligence/knowledge sharing) militare în producerea de efecte care impun
printr-o capabilitate bazată pe reţea, suprapusă pe un rezultatele politice dorite”3.
sistem robust de consultare, comandă şi control al În operaţiile bazate pe efecte, acţiunile se
alianţei/coaliţiei conduc la schimbări în structura iniţiază numai după identificarea strategiei adver-
organizaţională a unităţilor combatante, a forma- sarului, efectuată în baza unei analize de
ţiunilor şi comandamentelor. Pentru maximizarea „intelligence”. Obiectivul acestei operaţii îl constituie
contribuţiei lor, structurile de informaţii partenere şi neutralizarea strategiei printr-o abordare sistemică,
ale altor membri ai alianţei/coaliţiilor trebuie unitară a resurselor, mediului şi obiectivelor
angrenate în rezolvarea oricărei probleme de adversarului, operaţiile bazate pe efecte îmbinând
interoperabilitate, pentru identificarea căilor de mijloacele letale cu cele neletale, permiţând
Fig. 1 ABORDAREA PE EFECTE vs. ABORDAREA PE OBIECTIVE

integrare a forţelor mai puţin avansate, ceea ce va analizarea sa într-un sistem complex, care poate fi
necesita resurse tehnologice şi programe continue de influenţat prin provocarea de efecte directe şi
pregătire şi antrenament. Atingerea interoperabilităţii indirecte, primul obiectiv vizat constituindu-l
va creşte eficacitatea operaţională şi va asigura o comunităţile.
distribuire echitabilă a riscurilor şi a sarcinilor, în Privind activitatea de informaţii, alianţa/coaliţia
funcţie de limitările forţelor participante la operaţii. trebuie să desfăşoare continuu activităţi şi politici
Astăzi, OBE se concentrează pe noi strategii şi strategice complementare cu cele ale organizaţiilor
tehnologii, însă ia în considerare şi tehnologiile mai internaţionale şi regionale care acţionează în zona de
vechi, dar mai ieftine şi care răspund cerinţelor operaţii. Aceasta va impune ca viitoarele operaţii
conceptuale. OBE trebuie să exprime cel mai bine militare să se desfăşoare pe o solidă bază legală în
ideea că succesul unui conflict armat poate fi evaluat cadrul comunităţii internaţionale. Toate acestea
prin prisma rezultatelor şi nu a distrugerilor, şi că, în trebuie să se bazeze pe date, informaţii şi cunoştinţe.
realitate, distrugerea unui inamic nu a fost decât o Deosebit de importantă va fi strânsa cooperare şi
metodă către un final strategic, nu un scop în sine. coordonare între alianţă/coaliţie şi organizaţiile
Anterior, conceptul s-a identificat îndeosebi cu forţa internaţionale, iar obiectivele comune vor fi atinse
aeriană, dar Comandamentul Forţelor Întrunite ale mai rapid prin maximizarea utilizării eficiente a
SUA consideră că „valoarea ar trebui să fie puterii politice, militare, civile şi economice a
cunoscută şi de celelalte categorii de forţe armate”, fiecărei organizaţii.
astfel, EBO asigură „o perspectivă pentru În ducerea acţiunii de luptă comandantul are la

18
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
dispoziţie instrumente pe care le integrea- ştiinţele naturii. În acest sens, specialiştii străini
ză/coordonează pentru sincronizarea efectelor. opinează că, în sfera aero-spaţială, capacitatea
Aceste instrumente sunt: informaţiile, manevra, tehnologică civilă revoluţionează tehnologia militară
sprijinul de foc, apărarea aeriană cu baza la sol, (avioane invizibile, muniţii inteligente), iar tehnologia
mobilitatea şi protecţia, logistica, comanda şi informaţională, care determină conceptul de război
controlul. bazat pe reţea, provine, la rândul ei, din activităţile
Nevoia de date „în timp real” despre inamic şi industriale. Totodată, aceştia consideră că „imple-
spaţiul de luptă duce la creşterea importanţei mentarea şi folosirea tehnologiei militare într-un
obţinerii de informaţii. Superioritatea informaţională viitor conflict armat vor produce numeroase
se poate defini drept capacitatea de a culege, procesa schimbări, cu consecinţe importante atât în apărare,
şi disemina informaţii în mod continuu, concomitent cât şi în ofensivă”. Se estimează, de asemenea, că se
cu exploatarea sau diminuarea/distrugerea capacităţii vor dezvolta elemente noi în domeniile: arme
de sprijin cu informaţii a forţelor oponente. În acest neletale; tehnologii şi tehnici nedistructive; arme
context, culegerea, procesarea şi diseminarea trebuie psihotronice; război virtual; război cosmic.
să asigure relevanţa, oportunitatea şi acurateţea Astfel, „Războiul prin forţa creierului” şi noul
informaţiilor necesare forţelor dislocate, în funcţie trend al ”Războiului celui de-al treilea Val” nu pot să
de cerinţele specifice eşalonului din care acestea fac se dezvolte fără aportul substanţial al capacităţilor de
parte. Scopul final este acela de a pune la dispoziţia „intelligence”, deoarece în faţa ameninţărilor asimetrice
comandanţilor o imagine operaţională continuă a întreaga strategie şi artă operativă (obiective
spaţiului de luptă. strategice posibile, concepţia operaţiilor strategice,
Elementele cheie ale sprijinului eficient cu doctrina militară, influenţarea politicului, economi-
informaţii în OBE sunt: cului, tradiţii etc.) este inaplicabilă dacă nu există
a. conectarea în reţea a capacităţilor de ALL SOURCE INTELLIGENCE (informaţii obţinute
culegere de informaţii; prin utilizarea tuturor surselor şi agenţiilor dispo-
b. fuzionarea informaţiilor; nibile utilizate în ciclul informaţional).
c. procesarea acestora în formate care să poată În plan conceptual, este evident că structura de
fi accesate direct şi să permită efectuarea unui informaţii, contrainformaţii şi securitate militară îşi
schimb de informaţii continuu. dovedeşte viabilitatea şi eficienţa în sistemul de
Schimbul de informaţii este asigurat în ambele management al oricărui tip de conflict prin
sensuri, de la structurile de informaţii către desfăşurarea activităţii informativ-operative militare
subunităţile luptătoare şi invers. Astfel, OBE vor fi necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării
conduse sau desfăşurate pe baza schimbului de ameninţărilor la adresa Ministerului Apărării ori a
informaţii, utilizând în acest scop suportul tehnic armatelor aliate (posibil a fi generate şi de spionaj,
oferit de reţelele virtuale. sabotaj, subversiune, terorism, crimă organizată
În măsura în care sistemele de armament şi etc.). Totodată, se obţin informaţiile necesare
combatanţii vor forma o reţea de forţe şi mijloace de utilizând COLINT (Cooperation Liason Intelligence
luptă, generatorul de informaţie va fi constituit de - informaţii obţinute din operaţiuni de legătură şi
către reţeaua de culegere şi analiză a informaţiilor. cooperare), COMINT (Communication Intelligence
La baza schimbului de informaţii trebuie să stea - informaţii obţinute din comunicaţii, prin
arhitecturi şi concepte, relaţii şi sisteme tehnice care interceptarea acestora şi a transmisiilor de date),
să asigure accesul la informaţii în funcţie de HUMINT (Human Intelligence - informaţii culese de
necesităţi şi niveluri de securitate, reprezentând, de la surse umane), OSINT (Open Source Intelligence -
fapt, imaginea operaţională comună asupra câmpului informaţii obţinute din surse accesibile publicului
de operaţii. larg, cum ar fi: mass-media, propaganda de stat,
Dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei conflictelor revistele de ştiinţă şi lucrările tehnice, Internet, cărţi
armate este dirijată de factorul politic. În acelaşi şi manuale etc.), PHOTINT (Photografic Intelligence
timp, tehnologia militară influenţează politica şi arta - informaţii obţinute din supraveghere foto-video) etc.
militară. De exemplu, întreaga fizionomie a În scopul creşterii performanţelor acţionale ale
războiului s-a schimbat, prin crearea armelor structurilor militare conform angajamentelor asumate
cosmice, care introduc o nouă dimensiune în spaţiul în cadrul Alianţei şi al realizării interoperabilităţii cu
conflictelor armate. Noutăţile din domeniul militar cele ale naţiunilor membre NATO, în şedinţa din data
sunt de fapt perfecţionări tehnologice care au la bază de 13.02.2006 a Consiliului Suprem de Apărare a

19
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Ţării a fost adoptată „Concepţia de Înzestrare cu efecte. Creşterea rolului structurilor de informaţii în
Sisteme şi Echipamente Majore a Armatei României conflictele secolului XXI este strict legată de
în perioada 2006-2025”. fizionomia conflictelor convenţionale şi neconven-
Astfel, declanşarea unor programe noi de achiziţii ţionale. Creşterea pericolelor şi riscurilor, în mod
pentru Armata României, în speţă „Informaţii pentru deosebit din categoria celor asimetrice, impune
apărare”, este în acord cu misiunile stabilite prin restructurarea, transformarea, perfecţionarea şi
„Strategia de transformare a Armatei României” şi cu instruirea acestor forţe, pentru a fi în măsură să
„Directiva de Planificare a Apărării nr. 07 pentru îndeplinească obiectivele stabilite.
perioada 2007-2012”, care urmăreşte îndeplinirea În Armata României, structurile de informaţii
Obiectivelor Forţei angajate de România faţă de NATO. specializate asigură, în principal, identificarea
În viitor, teatrul de operaţii militare va fi riscurilor externe militare şi non-militare, precum şi
conceput ca un sistem unic, integrat, străbătut de a ameninţărilor la adresa intereselor fundamentale
diverse reţele informaţionale, care nu mai pot să ale României, pentru evitarea surprinderii.
funcţioneze izolat unele de altele sau să fie realizate Informaţiile din teatrele de operaţiuni constituie un
într-o manieră secvenţială, iar informaţia va fi atât o factor esenţial pentru planificarea şi desfăşurarea
„forţă”, în serviciul beligeranţilor, cât şi un acţiunilor forţelor (naţionale şi aliate), precum şi
„duşman” al acestora. Războiul viitorului va fi, pentru protecţia acestora. Toate tipurile de activităţi
înainte de toate, un război pentru informaţii şi cu de informaţii, cu predilecţie cele din teatrele de
informaţii, iar cunoaşterea situaţiei, manevrelor şi operaţiuni, contribuie esenţial la eforturile coaliţiei
intenţiilor adversarului, asociată unor sisteme sau alianţei şi constituie un atu important al
informatice şi de comunicaţii moderne, va permite României ca stat membru al NATO şi UE, credibil
utilizarea unor efective reduse, dar cu mai mari şi predictibil.

1
Commander's Handbook for an Effect-Based Approach to cadrul NATO, se preferă prescurtarea EBAO – Effect Bassed
Joint Operations, Standing Joint Force Headquarters, Joint Approach to Operations, respectiv o abordare a operaţiilor prin
Warfighting Center. Joint Concept Development and prisma efectelor.
3
Experimentation Directorate, 24 februarie 2006. Cf. Desmond Saunders-Newton, Aaron B.Frank, „Effects-
2
EBO – Effect Based Operations, în traducere Operaţii based Operations: Building the Analytic Tools”, Defense
Bazate pe Efecte, este denumirea folosită de Forţele SUA. În Horizons, nr. 19, 2002.

20
RECRUDESCENŢA MIŞCĂRII TALIBANE
ÎN AFGANISTAN ŞI PAKISTAN
Sever COTU, ministru consilier
Invazia sovietică din 1979 în Afganistan a adus gie, care s-a dorit a fi o renaştere a Islamului, a
această ţară în avanscena politicii mondiale, poziţie evoluat, treptat, într-o provocare la adresa Islamului
pe care şi-a menţinut-o şi în următoarele decenii. În sunnit tradiţional şi a valorilor reprezentate de civi-
cei zece ani de rezistenţă împotriva ocupaţiei sovie- lizaţia occidentală.
tice, Afganistanul a devenit poligonul de încercare Eşecul sovieticilor în Afganistan, concomitent
al luptătorilor „mujahedini” veniţi din statele arabe cu colapsul comunismului, a determinat o emulaţie
şi islamice, şi totodată, creuzetul în care s-a crista- în rândul unor grupări extremist-teroriste pentru in-
lizat şi dezvoltat una din cele mai extremiste doc- tensificarea Jihadului. În astfel de circumstanţe,
trine cunoscute, Jihadismul contemporan. În Osama bin Laden a pus bazele organizaţiei teroriste
contextul războiului rece, promotorii acestei ide- Al Qaeda, ca detaşament de avangardă al Mujahe-
ologii s-au bucurat de sprijinul concret al SUA şi al dinilor, dezvoltând modelul oferit de organizaţia
altor state occidentale care au ignorat riscurile la Fraţii Musulmani, înfiinţată în 1928, de activistul
adresa valorilor democratice occidentale. egiptean Hassan Al Bana.
Ideologia Jihadismului îşi are rădăcinile în Momentele definitorii ale evoluţiei acestei
mişcările naţional-islamiste din ţările arabe de grupări o reprezintă declaraţia de Jihad a lui Osama
emancipare de sub dominaţia colonială. Reprezen- bin Laden împotriva americanilor 4 , din 1996, şi
tanţii curentelor radicale ai acestor mişcări consi- decretul religios (Fatwa)5, din 1998. Prin cele două
derau că renaşterea gloriei civilizaţiei arabe poate fi declaraţii, liderul Al Qaeda justifică, cu argumente
realizată doar prin întoarcerea la valorile originare, politice şi religioase, războiul împotriva Occiden-
necorupte ale Islamului, aşa cum sunt ele prezen- tului şi constituirea Frontului Islamic Mondial pen-
tate în Coran şi Hadith1. Cei mai cunoscuţi promo- tru expulzarea necredincioşilor din teritoriile
tori ai ideologiei islamice puritane au aparţinut musulmane în vederea atingerii scopului strategic
Salafismului2 şi Wahhabismului3. Această ideolo- (reconstituirea Califatului).

21
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
reorganizeze în regiunile rurale din sud-estul Afga-
nistanului şi în spaţiul oferit de zonele tribale din
nord-vestul Pakistanului.
În prezent, se înregistrează o recrudescenţă
semnificativă a activităţii talibanilor în Afganistan.
Doar în vara anului 2008 au fost organizate peste
100 de atentate în Afganistan, din care unele de
mare impact mediatic (atentatul de la Hotel Serena
din Kabul, eliberarea a circa 400 de deţinuţi din
închisoarea din Khandahar, explozia de la Ambasada
Indiei din Kabul, etc.).
Dacă în cursul anului 2007 aceste grupări au
folosit, cu preponderenţă, mijloace asimetrice de
luptă de tip terorist, dispozitive explozive improvizate
şi atentatori sinucigaşi, acţiunile grupărilor talibane
din anul 2008 au dovedit un grad sporit în capacitatea
de organizare şi lansare de atacuri complexe. Astfel,
anul 2008 au depăşit recordul pierderilor forţelor
coaliţiei internaţionale înregistrate cu un an înainte
(293 de militari ucişi în anul 2008 în comparaţie cu
232 de militari ucişi în anul 2007).
Evoluţia evenimentelor din teren dovedeşte
faptul că insurgenţa talibană reprezintă o problemă
Înfiinţarea Emiratului Islamic al Afganistanu- comună afgano-pakistaneză şi „că veriga slabă” a
lui, în 1997, de către miliţiile talibanilor6, recrutate campaniei internaţionale împotriva terorismului o
din rândul studenţilor islamici afgani aflaţi la studii reprezintă Pakistanul. Acţiunile violente de natură
în Pakistan, a reprezentat începutul punerii în prac- politică, religioasă sau sectară au cunoscut o
tică a acestei ideologii extremiste cu ambiţii glo - recrudescenţă fără precedent în cursul anului 2007,
bale. Pe parcursul celor patru ani de existenţă a când au fost înregistrate 1.442 atacuri teroriste şi
regimului talibanilor, Al Qaeda şi talibanii au incidente violente, mai multe decât totalul cumulat
pregătit peste 70.000 combatanţi, din care circa al celor şase ani anteriori. Oficialii americani con-
4.000 specializaţi în operaţiuni teroriste. sideră că, în pofida angajamentelor de implicare în
Victoria militară, relativ facilă, a Statelor Unite campania antiteroristă, autorităţile de la Islamabad
în Afganistan, din 2001, a creat aşteptarea ca tero- nu au dat dovadă de fermitate în relaţia cu grupările
rismul de sorginte extremistă din zonă să fie pus sub talibane din regiunile de frontieră cu Afganistanul,
control într-un timp relativ scurt. În pofida faptului limitându-se doar la acţiuni împotriva luptătorilor
că Al Qaeda şi mişcarea talibană au primit o puter- străini din reţeaua Al Qaeda. Politica de tip „Two
nică lovitură, acestea au reuşit să supravieţuiască, Track” s-a tradus, în cursul anilor 2006 şi 2007, prin
iar ideologia lor a rămas intactă şi continuă să semnarea mai multor acorduri de pace cu lideri ai
reprezinte o ameninţare serioasă la adresa SUA şi a organizaţiilor talibane din provincia autonomă
aliaţilor săi. FATA 7 , acorduri care, în fapt, au oferit timp şi
Referitor la natura şi evoluţia Jihadismului, Ra- spaţiu extinderii influenţei grupărilor talibane în
portul Final al Comisiei Naţionale privind Atacurile Northwestern Frontier Province (NWFP) şi conti-
Teroriste împotriva Statelor Unite din 11 septem- nuarea eforturilor de destabilizare din Afganistan.
brie 2001, face următoarea constatare: “Terorismul În această ordine de idei, este edificatoare
islamic se inspiră dintr-o lungă tradiţie a violenţei aprecierea reprezentantului special al UE în Afga-
extreme care descinde din Wahhabism, Fraţii nistan, Francesco Vendrell, care afirma în august
Musulmani şi proeminenţi gânditori salafişti”. 2008 că în Pakistan are loc un proces de „taliba -
La şapte ani de la succesul operaţiunilor nizare” a regiunilor tribale.
militare americane, valorificarea victoriei împotriva Politica guvernului pakistanez rezultat din
regimului talibanilor se dovedeşte a fi o chestiune alegerile din 18 februarie 2008, nu pare a aduce
complicată şi dificilă. După o perioadă de dezori- noutăţi în acest domeniu. Dimpotrivă, situaţia de se-
entare, nucleul dur al luptătorilor talibani şi al curitate din zonele tribale s-a deteriorat, numărul
reţelei Al Qaeda a reuşit să se regrupeze şi să se incidentelor violente grave din ultimele luni a

22
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
crescut, potrivit unor aprecieri NATO, cu peste 40%
faţă de anul trecut. Surse americane estimează că în
zonele autonome din FATA ar exista circa 100 de
tabere de antrenament ale grupărilor talibane şi ale
Al Qaeda. Atât analizele americane, cât şi cele
europene converg spre constatarea că nu poate
exista o soluţie în Afganistan fără participarea efec-
tivă a Pakistanului. La nivelul Administraţiei SUA
se simte un puternic sentiment de frustrare faţă de
situaţia din Pakistan care afectează coerenţa şi efi-
cacitatea campaniei internaţionale împotriva teroris-
mului. Această situaţie a generat o anumită
insatisfacţie, de ambele părţi, datorită faptului că,
paralel cu eforturile vizând menţinerea şi conti - mijloacelor de forţă cu cele economice şi cultural
nuarea dialogului cu autorităţile de la Islamabad, educative.
acţiunile americane de intervenţie împotriva Trebuie subliniat, în această ordine de idei, exis-
grupărilor talibanilor din teritoriile pakistaneze sunt tenţa mai multor iniţiative menite să construiască
tot mai frecvente. un dialog al civilizaţiilor (creştină şi islamică) în
Deteriorarea situaţiei de securitate din Afga - vederea detensionării climatului alterat de ideolo-
nistan constituie motiv de preocupare şi la nivelul gia jihadismului. La nivelul Naţiunilor Unite,
statelor membre NATO. În contextul Summit-ului Grupul de prieteni ai Alianţei Civilizaţiilor şi-a
NATO de la Bucureşti, statele contributoare la Forţa asumat rolul de a contribui la realizarea unui dialog
Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din constructiv în acest scop. În anul 2008, la Astana
Afganistan (ISAF) şi-au reafirmat angajamentul (Kazahstan), a avut loc conferinţa „O lume comună:
ferm pe termen lung pentru stabilizarea şi recon- progres prin diversitate”, la care au participat
strucţia Afganistanului. miniştri de externe din peste 60 de state occi-
Oficialităţile americane recunosc tot mai dentale şi islamice.
deschis că Afganistanul a redevenit obiectivul cen- Atât în Afganistan cât şi în Pakis tan, s-au
tral al campaniei împotriva terorismului internaţional. înregistrează tentative de realizare a unor con-
Pe timpul vizitei electorale în Afganistan, tacte şi negocieri cu elemente sau grupări ale tali-
preşedintele american, Barack Obama, a subliniat banilor menite să ducă la o reconciliere naţio nală
că „frontul central împotriva terorismului nu este în cele două state. Astfel, la finele lunii septem-
Irakul şi nu a fost niciodată şi cu toate acestea avem brie 2008, au avut loc contacte informale între
de cinci ori mai multe trupe în Irak decât în Afga- oficiali afgani şi reprezentanţi ai forţelor de
nistan”. De asemenea, în cadrul vizitei la Kabul din opoziţie, în Arabia Saudită, însă fără rezultate
16 septembrie 2008, secretarul apărării Robert concludente, iar în zilele de 27 şi 28 octombrie,
Gates a admis că este nevoie de o schimbare de în Pakistan, s-a reunit Jirga8 comună afgano-pakis-
strategie în campania din Afganistan care necesită o taneză, care a andosat ideea organizării de
prezenţă sporită în teren, pentru susţinerea căreia n e gocieri cu grupările talibane, cu condiţia
SUA îşi vor spori contribuţia cu încă circa 10.000 respectării prevederilor constituţionale din cele
de militari. două ţări.
Dintr-o perspectivă globală, trebuie avut în Preşedinţia UE a salutat reuniunea respectivă,
vedere că ideologia pe care o reprezintă Al Qaeda a apreciind că aceasta „confirmă voinţa celor două
încetat să mai reprezinte un fenomen periferic al state de consolidare a dialogului şi cooperării în
Islamului. În acelaşi timp, trebuie corectată ideea vederea depăşirii provocărilor comune, în primul
potrivit căreia terorismul de sorginte islamică ar fi rând a terorismului”.
produsul situaţiei economice precare a unor pături La sfârşitul lunii octombrie 2008, generalul
frustrate a populaţiei (tineretul) musulmane. american David Petraeus a preluat conducerea Cen-
Fenomenul este, în esenţă, de natură ideologico-re- trului de Comandă al forţelor americane din Asia şi
ligioasă. Orientul Mijlociu, efectuând prima sa vizită în
Având în vedere caracterul ideologic şi religios această calitate la Islamabad. Se aşteaptă ca genera-
al doctrinei grupărilor talibane şi Al Qaeda, abor- lul american să promoveze negocierile cu unele
darea militară, deşi absolut necesară, nu este sufi- grupări ale OMF din Afganistan şi Pakistan, încu-
cientă. Se impune o mai justă îmbinare a rajat fiind de succesul său în calitate de comandant

23
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
tradiţional şi moderat, majoritar, pentru implicare
în combaterea ideologiei deviante a Al Qaeda. O
atenţie prioritară va trebui acordată contracarării şi
prevenirii propagării ideologiei extremiste prin sis-
temul educaţional de tip „madrassa”, prin instituirea
unui control riguros din partea autorităţilor asupra
resurselor, cadrelor şi curriculei acestor şcoli.
Desfiinţarea sanctuarelor jihadiştilor din regiu-
nile tribale de la graniţa afgano-pakistaneză trebuie
realizată printr-o mai bună cooperare cu Pakistanul.
Distrugerea reţelelor traficului de droguri, care
reprezintă principala sursă de finanţare a talibanilor
al trupelor americane din Irak. constituie, de asemenea, o necesitate şi trebuie
Considerăm că, în cadrul strategiei de comba- sporită implicarea ONU în eradicarea acestui fla-
tere a extremismului şi terorismului de inspiraţie is- gel. Faptul că Afganistanul a devenit principalul
lamică, ar trebui avute în vedere, cu prioritate, producător de opium pe plan mondial (peste 93%
câteva aspecte. din producţia mondială) după căderea regimului tali-
Comunitatea internaţională, în primul rând banilor, chiar dacă aceasta se realizează, în princi-
SUA şi statele europene, trebuie să acorde o atenţie pal, în zonele controlate de grupările talibane, nu
sporită promovării modalităţilor paşnice de mai poate fi considerat doar o anomalie de care
soluţionare a conflictelor regionale din Orientul Mij- ONU nu este responsabilă.
lociu, Kashmir, Mindanao, Cecenia, etc., folosite de România, ca membru UE şi NATO, are obli -
terorişti ca pretext pentru argumentarea acţiunilor gaţia morală şi legală să sprijine de o manieră
lor soldate cu grave nesocotiri ale drepturilor fun- convingătoare campania antiteroristă internaţională
damentale ale omului. condusă de Statele Unite. Prezenţa sa în cadrul
Islamismul fundamentalist-militant, cum este ISAF şi a Operaţiunii Enduring Freedom, în
cel promovat de talibani şi Al Qaeda, se află într-o Afganistan, constituie o dovadă elocventă în
puternică confruntare şi cu elita clericală tradiţio- privinţa angajamentului ei pe linie militară.
nală sunnită şi s-a angajat în lupta politică cu Implicarea mai consistentă a României pe
regimurile arabe şi islamice pe care le acuză de latura „soft” a campaniei împotriva terorismului de
conivenţa cu Occidentul, laicitate şi insuficientă sorginte islamică devine, din ce în ce mai mult, o
democraţie. Occidentul poate exploata această situ- obligaţie concretă ce nu trebuie evitată, mai ales
aţie printr-o intensificare, cel puţin temporară, a dacă se au în vedere relaţiile sale tradiţionale cu
colaborării cu aceste regimuri. lumea arabo-islamică şi cultura sa de convieţuire
De asemenea, se impune o mai viguroasă încu- paşnică şi tolerantă cu minorităţile etnice şi cul-
rajare şi stimulare a exponenţilor Islamului tural-religioase.

6
1 Hadith (din arabă-relatare, comunicare), ansamblu de tradiţii Mişcarea talibană (din arabă talib-student) îşi are originea în
privind faptele şi învăţăturile Profetului Mohammed. şcolile religioase (madrassa) din Pakistan, din perioada invaziei
2
Salafi (din arabă Salaf - predecesor), adepţi ai orientării sovietice din Afganistan. Membrii şi susţinătorii acestei mişcări
Salafiste din cadrul Islamului Sunnit, uneori asimilaţi cu Wah- provin, în principal, dintre paştuni care se află de o parte şi de
habismul. Salafiştii se pretind adepţii Islamului pur practicat alta a frontierei afgano-pakistaneze.
7
de primele trei generaţii musulmane şi nu se consideră o sectă. FATA este o regiune administrativă autonomă în cadrul statului
3
Formă austeră de interpretare a Islamului, dominantă în Ara- federal pakistanez, cu o suprafaţă de 27.200 km2 şi o populaţie
bia Sudită, atribuită lui Muhammad Ibn Abd Al Wahhab (1703- de 5,7 milioane de locuitori. Este constituită din 7 unităţi admi-
1791). nistrative („agencies”) şi se bucură de o largă autonomie internă
4
Declaration of Jihad against the Americans Occupying the încă din perioada dominaţiei coloniale britanice.
8
Land of the Two Holly Mosques. Reuniune a şefilor de triburi ale etnicilor paştuni din Afga-
5
The World Islamic Front against the Jews and Crusaders. nistan şi Pakistan.

24
SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL FORŢEI MILITARE ROMÂNEŞTI
ÎN OPERAŢII MULTINAŢIONALE
Conf. univ. dr. Adriean PÂRLOG

Sistemul informaţional este definit ca un ansam- Timpul de răspuns mai este denumit şi durata
blu de elemente caracteristice, structuri şi personal, ciclului informării2, având următoarea structură:
surse de informaţii, documente şi produse de infor- ❐ timpul necesar transmiterii cererilor de infor-
maţii, principii, doctrine şi regulamente, tehnică, maţii către organele de culegere (TRC), care repre-
echipamente şi soft, planificate, organizate, coordo- zintă timpul în care celula de conducere analizează
nate şi controlate, în scopul culegerii, procesării şi dise- solicitările beneficiarului, întocmeşte cererile de
minării informaţiilor şi intelligence-ului, inclusiv a informaţii şi le supune validării conducerii sistemului
celor de contrainformaţii şi securitate. informaţional, la care se adaugă timpul necesar trans-
Din punct de vedere al rolului pe care îl are, sis- miterii către organele de culegere;
temul informaţional al forţei militare româneşti dislo- ❐ timpul necesar organelor de culegere (Tc)
cate într-un teatru de operaţii (FMRDTO) nu se pentru obţinerea, selectarea şi evaluarea veridicităţii
deosebeşte, în principiu, de celelalte sisteme infor- informaţiilor, întocmirea şi transmiterea informaţiilor
maţionale. Rolul său este de a asigura factorilor de către sistemul informaţional;
decizie informaţiile necesare actului de conducere. ❐ timpul de transmitere (Tt), definit ca inter-
Sarcina este cu atât mai complexă, cu cât aceasta valul de timp scurs între momentul transmiterii infor-
impune gestionarea unui mare număr de activităţi şi maţiilor de către organele de culegere şi momentul în
procese, care trebuie să asigure informaţiile necesare care informaţia a ajuns în bazele de date informative;
la momentul, cantitatea, calitatea, forma şi domeniul ❐ timpul de prelucrare (Tp) a informaţiilor şi de
solicitate. Sistemul informaţional al FMRDTO îşi elaborare a produselor informative;
îndeplineşte rolul constituind cadrul pentru desfăşu- ❐ timpul de distribuire a produselor informative
rarea unui ciclu compus din culegerea, procesarea şi către factorii de decizie (Tf);
diseminarea informaţiilor, ciclu în urma căruia deci-
❐ timpul necesar prezentării cererilor de infor-
dentul primeşte produsul solicitat – informaţia este maţii sau produselor informaţionale la conducerea sis-
diseminată la beneficiar. temului informaţional pentru validarea şi transmiterea
Analiza şi proiectarea sistemului informaţional al ulterioară la organele de culegere şi, respectiv, bene-
FMRDTO trebuie să ia în calcul două categorii de ficiari (Td);
factori: primari (considerentele politice naţionale,
❐ timpul de prelucrare (de multiplicare) şi de
angajamentele internaţionale ale României, nivelul de
transmitere a deciziei (Tdt);
ambiţie al Armatei Române etc.) şi secundari (dimen-
❐ timpul de transmitere a cererilor de informaţii
siunea forţei militare româneşti dislocate în teatrul de
la organele de culegere (Tcf).
operaţii, condiţiile de mediu, resursele financiare
Timpii menţionaţi anterior pot fi înglobaţi în ur-
disponibile, structurile/platformele de culegere a
mătoarea relaţie:
informaţiilor, capabilităţile logistice, specificul misi-
TR=TRC+TE (1)
unii etc.
unde:
I. Parametrii generali ai sistemului infor-
TRC=Td+Tdt+Tdt (2)
maţional al FMRDTU
TRC = timpul necesar elaborării şi validării
Sistemul informaţional al FMRDTO poate fi
cererilor de informaţii şi transmiterii acestora la or-
apreciat de către beneficiar (comandant, factori de-
ganele de culegere;
cizionali) cu ajutorul unor parametri generali, care îl
TE=Tc+Tt+Tp +Tf (3)
caracterizează din punct de vedere al operativităţii1:
TE = timpul necesar culegerii, transmiterii, pre-
timpul de răspuns; siguranţa în funcţionare (tehnică şi
lucrării şi distribuirii informaţiilor.
informaţională); capacitatea de circulaţie a informaţiei
Timpul de răspuns al sistemului informaţional al
în sistem; criteriul cost-eficacitate.
FMRDTO, prezentat schematic în figura 1, poate fi
a) Timpul de răspuns al sistemului informaţional
abordat şi din altă perspectivă. Considerăm că acest
al FMRDTO reprezintă perioada dintre momentul
parametru se poate exprima prin relaţia:
când decidentul a cerut o informaţie sau un produs in-
Tr=Ts+Te+Tt (4)
formaţional şi momentul când primeşte informaţia sau
unde:
produsul respectiv.
Tr = timp de răspuns;

25
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Ts = timp pentru primirea solicitării; Având în vedere detalierea anterioară, putem
Te = timp pentru elaborarea răspunsului; spune că timpul de răspuns al sistemului informaţional
Tt = timp pentru transmiterea răspunsului. al FMRDTO este dat de relaţia (8):
Relaţia (4) se poate dezvolta în relaţiile (5), (6) şi Tr=Tpa+Ttc+Tc+Ttrs+Tpd+Ta +Tep+Td +Tfb (8)
(7), fiecare termen iniţial având, la rândul lui, alţi ter- Îndeplinirea obiectivelor sistemului informaţional
meni. militar în condiţii de eficienţă este legată, din punct de
Ts=Tp+Ta+Ttc (5) vedere al parametrului timp de răspuns, de obţinerea
unde: informaţiilor în timp real. Intenţia este ca ciclul din
Tp = timpul pentru primirea şi analiza soli- figura 2 să nu îşi modifice componenţa, paşii să nu se
citării; întrepătrundă, astfel încât structura militară să
Ta = timpul pentru analiza solicitării; reacţioneze optim la condiţiile externe.
Ttc = timpul pentru transmiterea cererii la surse şi Analizând timpul de răspuns al sistemului infor-
platformele de culegere a informaţiilor. maţional al FMRDTO şi dinamica acţiunilor într-un
Te=Tc+Ttrs+Tpd+Tan+Tep +Tap (6) teatru de operaţii, se pot distinge două situaţii distincte:
unde:

Fig. 1. Timpul de răspuns al sistemului informaţional al FMRDTO

Tc = timpul pentru culegerea informaţiilor de


către surse şi platformele de culegere; ❃ situaţia normală – timpul de răspuns este
scurt, ceea ce face ca decidentul să dispună de un
Ttrs = timpul pentru transmiterea informaţiilor la
răgaz suficient pentru obţinerea produselor infor-
sistemul informaţional al FMRDTO;
maţionale, pe care să le folosească în fundamentarea
Tpd = timpul pentru procesare şi
deciziei (2.9):
direcţionare;
Tan = timpul pentru analiză; ❃ situaţia de criză – schimbările de situaţie se
succed cu repeziciune şi impun luarea deciziilor în
Tep = timpul pentru elaborarea produsului infor-
timp limitat, fără a putea obţine informaţiile necesare.
maţional;
Decizia se va lua în conformitate cu informaţiile exis-
Tap = timpul pentru verificarea şi aprobarea pro-
tente în baza de date a sistemului informaţional al
dusului informaţional.
FMRDTO, însă eficienţa acţiunilor va fi relativă (10):
Tt=Td+Tfb (7)
b) Siguranţa în funcţionare constă în rezistenţa
unde:
sistemului informaţional al FMRDTO în faţa facto-
Td = timpul pentru diseminare;
rilor perturbatori şi implică crearea unor fluxuri,
Tfb = timpul pentru feed-back.

26
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA

Fig. 2. Ciclul timpului de răspuns al sistemului informaţional al FMRDTO


fiabilitatea fiecărui element component şi poate fi
privită sub aspectele tehnic şi software.
(9) c) Capacitatea de circulaţie reprezintă propri-
etatea sistemului informaţional al FMRDTO de a
circuite şi reţele informaţionale de rezervă, care să fie asigura transportul unui anumit volum de informaţii
activate atunci când fluxurile, circuitele şi reţelele de în interiorul sistemului, sau între elementele sistemului
bază nu funcţionează. şi celelalte sisteme ale structurii militare.
Reţelele informaţionale de rezervă, cu tot ce Sistemul informaţional al FMRDTO va fi carac-
implică ele, vor consta în mai multe variante: o vari- terizat de un volum mediu de date care circulă în uni-
antă va fi o copie a componentelor şi reţelelor de bază, tatea de timp (Vm). De asemenea, sistemul poate face
faţă unor solicitări temporare, în situaţii de criză, pen-
tru circulaţia unui volum sporit de date (Vcr). Pentru
ca circuitele informaţionale să nu se blocheze, sis-
temul informaţional trebuie proiectat pentru fluxuri
informaţionale care să asigure circulaţia unui volum
o altă variantă va dispune de un soft diferit; va exista de date în unitatea de timp mai mare decât cantităţile
şi o variantă manuală, care va exclude partea elec- menţionate anterior.
tronică. Vm ≤Vcr<Vmas (11)
Pentru că sistemul informaţional este o sumă de unde:
reţele (informaţionale, de comunicaţie, de calculatoare Vm = volumul mediu de date care circulă prin sistem;
etc.), analiza siguranţei în funcţionare se face prin Vcr = volumul de date care circulă prin sistem
metode specifice evaluării fiabilităţii reţelelor. într-o situaţie de criză;
Metodele respective vor ţine cont de următoarele Vmax = volumul maxim de date pentru care a fost
caracteristici3: proiectat sistemul.
- structura funcţională a unui sistem informaţional d) Criteriul cost-eficacitate trebuie luat în calcul,
este ierarhică, arborescentă; prin urmare, din punct de fiind un parametru care caracterizează fiecare activi-
vedere al fiabilităţii, structura reţelei este de tipul serie tate umană şi implică reflectarea resurselor, consumate
(celule, echipe, grupe de lucru, căi de comunicaţie), de sistemul informaţional al FMRDTO, în produsele
iar redundanţa (toleranţa la defectări) este aplicabilă informaţionale furnizate beneficiarului.
doar la nivel de elemente componente; Criteriul cost-eficacitate implică mai multe aspecte:
- în cadrul sistemului informaţional există şi - imposibilitatea determinării stricte a volumu-
elemente mobile, fapt care reduce fiabilitatea reţelei lui de resurse consumate de sistemul informaţional:
în care sunt implicate; reţeaua nu mai poate fi consi- Dacă analizăm o structură militară ca pe un sistem de
derată ca având noduri ideale, iar calculul fiabilităţii sisteme, atunci vom identifica în compunerea acesteia
sistemului trebuie să ia în considerare şi fiabilitatea o sumă de subsisteme – de conducere, informaţional,
tehnicii din dotarea elementelor mobile; de execuţie, logistic etc. – care interacţionează strâns
- resursele umane implicate în elementele com- între ele şi se întrepătrund, având elemente şi activităţi
ponente ale sistemului informaţional au o pregătire comune. Prin urmare, pentru că sistemul informaţional
profesională complexă şi cunosc foarte bine tehnica şi nu este izolat, nici resursele consumate de el nu pot fi
aparatura din dotare. Personalul în cauză execută atât cuantificate exact;
exploatarea, cât şi întreţinerea şi repararea mijloacelor - ponderea produselor informaţionale în decizia
tehnice, asigurând sistemului informaţional o fiabili- luată: Activitatea sistemului informaţional al FMRDTO
tate tehnică sporită. se desfăşoară în beneficiul conducerii şi pentru fun-
Fiabilitatea sistemului informaţional este dată de damentarea deciziilor luate. Dacă produsele

27
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
informaţionale nu se regăsesc în deciziile adoptate, nu maţiilor şi deciziilor necesare desfăşurării unei anu-
se poate vorbi de eficienţa sistemului informaţional mite operaţii, acţiuni sau activităţi;
ori a structurii militare; • circuitul informaţional: drumul (traiectoria)
- dificultatea stabilirii unui preţ pentru infor- pe care circulă o informaţie de la generarea şi până la
maţie: Informaţia oportună şi relevantă asigură o arhivarea sau distrugerea sa, în funcţie de caracteristi-
decizie corectă, decizie care, la rândul ei, duce la cile organizatorice ale emiţătorilor şi beneficiarilor de
îndeplinirea misiunii în timpul ordonat şi cu costuri informaţie.
minime de resurse. Informaţia asigură în final efica- b) Structuri şi personal
citatea forţei militare, însă pentru obţinerea datelor şi Sistemul informaţional al FMRDTO are o com-
prelucrarea lor nu se poate accepta principiul con- ponentă umană, care se regăseşte în această categorie:
sumului minim. O alocare restrictivă a resurselor pen- structuri şi personal. Practic, se pot integra aici: Com-
tru sistemul informaţional se va reflecta în produsele partimentul Informaţii (S.2), structuri de management
informaţionale obţinute şi va avea urmări negative la operaţional HUMINT, CI (contrainformaţii) şi securi-
nivelul structurii militare. tate, grupuri de cercetare, grupuri HUMINT, grupuri
II. Componentele principale ale sistemului CI, celula naţională de informaţii (National Intelli-
informaţional al FMRDTO gence Cell - NIC), structuri/platforme de culegere
Sistemul informaţional al forţei militare specializate pe surse (SIGINT, IMINT, OSINT) etc.4.
româneşti dislocate într-un teatru de operaţii are mai Grupurile HUMINT şi CI au o importanţă
multe componente: elemente specifice; structuri şi deosebită în teatrul de operaţii şi completează nece-
personal; surse de informaţii; documente şi produse sarul de date, informaţii şi intelligence al comandan-
de informaţii; principii, doctrine şi regulamente; tului, gestionând surse pe care nu le pot accesa
tehnică, echipamente şi soft. senzorii de diferite tipuri: surse umane. Într-o perioadă
a) Elemente specifice când se pune un mare accent pe echipamente sofisti-
Orice sistem informaţional conţine anumite ele- cate, iar armatele moderne sunt înalt tehnologizate, se
mente specifice, care nu lipsesc, indiferent de natura simte nevoia imperioasă de a completa aportul senzo-
sistemului: date, informaţii, intelligence, circuite şi rilor în culegerea informaţiilor.
fluxuri informaţionale. Trebuie remarcat, de asemenea, că domeniul
Pe scurt, elementele repective se pot prezenta astfel: HUMINT şi CI este unul în care o armată în transfor-
• data: constituie o descriere a unui fenomen, mare, cu deficienţe în dotarea cu echipamente şi
proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei acţiuni; este tehnică de luptă performante, aşa cum este Armata
constituită dintr-un grup de simboluri, structurate con- Română, poate să exceleze şi să devină un partener de
form unei sintaxe prestabilite, înregistrate pe un încredere, capabil să suplinească nevoia de informaţii
suport material şi care poate fi prelucrată manual, a Forţei Multinaţionale din teatrul de operaţii.
mecanic, electronic sau combinat; Celula Naţională de Informaţii (National Intelli-
• informaţia: elementele de noutate despre un gence Cell – NIC) contribuie la crearea şi funcţionarea
obiect (fenomen, proces etc.) care pot fi reprezentate comunităţii de informaţii la nivel de teatru de operaţii,
simbolic şi prelucrate; este constituită din date nepre- având un rol important în realizarea şi menţinerea
lucrate ale oricărei descrieri şi care poate fi utilizată superiorităţii informaţionale şi în compunerea unei
în producerea de intelligence; imagini complete, de ansamblu şi de detaliu, a mediu-
• intelligence: produsul rezultat din procesarea lui şi condiţiilor în care se acţionează. Un alt rol im-
informaţiilor referitoare la obiecte (fenomene, procese portant al NIC-ului ar trebui să fie realizarea unei
etc.) de interes; set de fapte, obţinute prin asocierea legături operative între două comunităţi de informaţii:
informaţiilor cu alte elemente cunoscute şi analizate cea din teatrul de operaţii şi cea din ţară.
prin prisma experienţei; este o deducţie sau o con- c) Surse de informaţii
cluzie bazată pe analiza unor informaţii. Aspectele Sursele sunt definite, din punct de vedere infor-
legate de intelligence includ: activităţi de informaţii maţional, ca fiind persoane sau lucruri de la care se
(inclusiv contrainformaţii); instituţiile specializate în pot obţine informaţii5. În doctrina militară românească
astfel de activităţi; produsele finite asociate primelor se precizează că acestea sunt reprezentate de persoane,
două aspecte; forţe specializate, instituţii, lucruri (obiecte, docu-
• fluxul informaţional: categorie sau ansamblu mente, mijloace, echipamente, senzori, sisteme),
de informaţii necesare desfăşurării unei anumite ope- locuri, medii şi activităţi (acţiuni, evenimente) care
raţii, acţiuni sau activităţi, ce se transmite între emitent culeg (sau de la care provin) date şi informaţii6.
şi destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de Doctrinele de specialitate fac o clasificare a in-
trecere; poate fi definit şi ca ansamblul datelor, infor- telligence şi în funcţie de tipul sursei de informaţii:

28
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
HUMINT, IMINT, SIGINT, MASINT, OSINT etc. sau chiar deloc, pentru că nu toţi militarii români ar
- HUMINT: intelligence provenit de la sursele cunoaşte limba folosită în cadrul coaliţiei. În acelaşi
umane sau agenţiile de orice tip; aceasta implică timp, toate documentele care vor circula între contin-
folosirea unei game foarte variate de surse şi agenţii, gentul românesc şi comandamentul grupării de forţe
acţionându-se la toate nivelele (tactic, operativ şi sau structurile partenere trebuie să fie redactate în
strategic); limba oficială a coaliţiei.
- IMINT: intelligence provenit din exploatarea Documentele şi produsele de informaţii ce se
imaginilor fotografice, radar, electro-optice, în in- întocmesc pe parcursul misiunii sunt detaliate în
fraroşu, termice sau multispectrale; o serie de astfel SOP-uri şi pot fi7:
de imagini se constituie în baze de date şi pot fi - documente: rapoarte de informare; informări;
obţinute prin mijloace proprii sau prin cereri de infor- cereri de informaţii; estimări; documente necesare în
maţii de la partenerii de coaliţie; pregătirea informativă a zonei de operaţii (diagrame
- SIGINT: intelligence provenit din comunicaţii privind componenţa şi situaţia populaţiei, concluzii
(COMINT) şi non-comunicaţii (ELINT); privind influenţa caracteristicilor zonei de operaţii
- MASINT: intelligence care oferă date despre asupra acţiunii întrunite, matrice de analiză a situaţiei
caracteristicile tehnico-tactice şi de funcţionare a vremii, schema cu obstacole modificate, diagrama
aparaturii şi mijloacelor tehnice ale adversarului, iden- căilor de acces şi coridoarele de mobilitate etc.),
tifică prezenţa lor în zona de operaţii şi descoperă documente ajutătoare (crochiuri, schiţe, ciorne, însem-
indicii care arată folosirea acestora; această categorie nări de mână, grafice cu diferite situaţii, liste diferite,
de intelligence semnalează prezenţa senzorilor de tabele cu glosare de termeni utilizaţi); lista de dis-
diferite tipuri şi supraveghează, din punct de vedere tribuţie a documentelor; documente pentru desfăşu-
tehnic – nu al conţinutului, spectrul de comunicaţii rarea briefing-urilor; Registrul cu evidenţa
(prin satelit, telefonie mobilă, transmiteri de date etc.); informaţiilor; Planul Informaţiilor; Harta de Lucru;
- OSINT: intelligence provenit din surse deschise, Harta cu Cercetarea în Dispozitivul Inamicului; Planul
accesibile publicului larg – internet, televiziune, cărţi, de Activitate; Extras din Planul de Control; Anexa
reviste etc.; se pot obţine foarte multe informaţii Informaţii/OPLAN, OPORD; Planul de Culegere a
valoroase cu eforturi reduse, însă produsele obţinute Informaţiilor; Planul Comun de Culegere de Infor-
trebuie verificate pentru a nu fi victima dezinformării. maţii etc.;
d) Documente şi produse de informaţii - produse de informaţii: indicaţii şi avertizări; in-
În această categorie intră o serie de documente formaţii curente, de bază, ţintă, ştiinţifice şi tehnice,
diferite, mai mult sau mai puţin complexe, a căror contrainformaţii etc.
elaborare cere perioade de timp şi eforturi diferite. De Documentele specifice pe linie de CI şi securitate
un real folos în întocmirea acestora sunt SOP-urile nu sunt încă prevăzute în doctrine şi regulamente
(Standard Operating Procedures) - proceduri de operare româneşti; prin extrapolare se pot folosi cele stabilite
standard, stabilite pentru a fi urmate de către coman- a se utiliza în cadrul NATO: CI/Security INTREP,
damentul şi componentele forţei respective. SOP-urile CI/Security SUPINTREP, CI/Security INTSUM,
pot avea un specific strict românesc şi pot folosi limba mesaje de avertizare de CI/Securitate.
română. e) Principii, doctrine şi regulamente
Într-o operaţie multinaţională, pentru comuni- Activitatea de informaţii militare, ca oricare alt
carea între contingentele naţionale, va fi stabilită o domeniu de acţiune, nu numai militar, se supune unor
limbă de circulaţie internaţională, de regulă, engleza; principii generale, fundamentate de practică. Printre
aceasta nu este, însă, o condiţie obligatorie, pentru că, acestea, se pot enumera8:
în cadrul coaliţiei, partenerul majoritar stabileşte acest ❒ controlul centralizat: se evită duplicarea
lucru. Dacă la comanda grupării de forţe se află o altă muncii şi se asigură eficienţa şi utilizarea economică
naţiune decât SUA sau Marea Britanie, limba adop- a resurselor;
tată poate fi franceza, germana, rusa, etc. ❒ încadrarea în timp: este un principiu de bază
SOP-urile contingentului românesc trebuie să – orice informaţie care ajunge prea târziu la destinatar
conţină şi specificaţii pentru documentele şi materi- nu mai este folositoare; principiul priveşte şi trans-
alele care se vor întocmi în limba de referinţă, pentru miterea datei/informaţiei de la sursă la agenţia care o
realizarea interoperabilităţii în comunicare. Ar fi total va prelucra;
ineficient ca, în cadrul unei structuri militare ❒ exploatarea sistematică: sursele şi agenţiile
româneşti, să se întocmească documente interne în altă trebuie folosite după un plan dinainte stabilit, avându-
limbă decât cea română; s-ar pierde timp pentru tra- se în vedere posibilităţile fiecăreia;
ducere, conţinutul materialelor ar fi înţeles mai greu ❒ obiectivitatea: beneficiarul, comandantul tre-

29
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
buie să primească informaţia reală şi nu cea care îi uni în zone cu nivel ridicat de ameninţare, puternic
confirmă prejudecăţile; această capcană trebuie să fie apărate sau foarte sensibile (unde este posibilă
evitată şi de analistul care prelucrează informaţia – el pierderea unor avioane de mare valoare, cu echipaj
nu trebuie să emită intelligence pe baza ideilor sale uman la bord), dar şi de a transmite informaţii “în timp
preconcepute; real” sau “aproape real”.
❒ accesibilitatea: informaţia se obţine pentru a fi
diseminată la beneficiari; dacă la aceştia va ajunge III. Comanda şi controlul sistemului infor-
într-o formă greu de înţeles sau nu poate fi uşor acce- maţional al FMRDTO
sată, activitatea de informaţii va pierde din eficienţă; Comanda şi controlul reprezintă exercitarea
❒ receptivitatea: ofiţerii de informaţii trebuie să autorităţii şi conducerea cu exactitate, de către co-
prevadă nevoile de informaţii şi să fie receptivi la mandant, a forţelor subordonate şi aliate în în-
solicitările beneficiarilor; deplinirea misiunilor9. Funcţiunile comenzii şi
❒ protejarea surselor: este un alt principiu de controlului sunt puse în practică de către comandant
bază, în domeniul militar şi nu numai; fără surse, sis- prin întrebuinţarea judicioasă a personalului, echipa-
temul informaţional nu poate să-şi atingă obiectivele; mentului, comunicaţiilor, facilităţilor şi procedurilor,
❒ actualizarea permanentă: informaţiile se actu- în procesul de planificare, direcţionare, coordonare şi
alizează permanent, în funcţie de evoluţia situaţiei; control al forţelor pentru îndeplinirea misiunilor10.
odată cu actualizarea lor se va face şi verificarea În teoria militară se alătură două concepte – co-
veridicităţii. mandă şi control – al căror conţinut este diferit: co-
Procesul de modernizare al Armatei Române se manda – actul autorizat de elaborare a deciziilor;
face simţit nu numai prin perfecţionarea structurilor controlul – actul de monitorizare şi determinare a ma-
militare ci şi printr-o intensă aprofundare teoretică a terializării deciziilor. Ele au, însă, acelaşi scop şi
fenomenului militar. În general, doctrinele şi regula- obiect: scopul este îndeplinirea misiunilor rezultate
mentele specifice au adoptat rapid noutăţile în dome- din planificarea ordonată sau deliberată iar obiectul îl
niu, însă au fost adaptate la condiţiile specifice, reprezintă forţele subordonate.
naţionale, chiar dacă aceasta s-a făcut în detrimentul Comanda şi controlul la nivel de Task Force şi
eficienţei şi abordării întrunite. Pe timpul misiunii, sistem informaţional al FMRDTO înseamnă:
pentru asigurarea interoperabilităţii în domeniul • elaborarea unor decizii fundamentate;
teoretic, se vor folosi doctrine şi documente NATO • conducerea operaţiilor/acţiunilor în condiţii
(AJP-uri), în special cele din domeniul intelligence, de risc ridicat;
contrainformaţii şi securitate. • folosirea la capacitate maximă a puterii de
f) Tehnică, echipamente şi soft luptă şi capabilităţilor disponibile;
Sistemul informaţional militar trebuie să bene- • direcţionare eficientă a structurilor subordo-
ficieze, pe lângă personal şi dezvoltări teoretice, şi de nate pentru îndeplinirea misiunilor.
partea materială. În această categorie se regăseşte, în Comanda, la orice nivel se execută, include au-
primul rând, tehnica pe care o vor folosi militarii şi toritate şi responsabilitate în îndeplinirea forţelor, uti-
structurile de informaţii: transportoare amfibii blin- lizarea resurselor şi planificarea, organizarea şi
date de cercetare, autoturisme, tehnică specifică coordonarea structurilor subordonate pentru
tipurilor de surse (HUMINT, IMINT, SIGINT, îndeplinirea misiunilor. Este un drept fundamental al
MASINT şi OSINT). Nu poţi obţine IMINT dacă nu comandantului/şefului, exercitat în atingerea sco-
dispui de aviaţie de cercetare (cu sau fără pilot). Nu purilor primite sau planificate deliberat.
poţi să furnizezi SIGINT dacă nu poţi repara sau Comanda înseamnă pentru comandant/şef drep-
înlocui rapid o autostaţie. turi şi obligaţii, fiind caracterizată de o serie de
Una dintre cele mai evoluate tehnici necesare sis- atribute: autoritate, responsabilitate şi răspundere.
temului informaţional al FMRDTO o constituie sis- Autoritatea conferă comandantului/şefului dreptul de
temele de avioane fără pilot uman la bord (UAV). a impune subordonaţilor executarea sarcinilor şi in-
Acest tip de tehnică este absolut necesar pentru ope- clude responsabilitatea pentru consecinţele acţiunilor
raţionalizarea capabilităţii de culegere informaţii de iniţiate şi desfăşurate.
tip IMINT, iar faptul că pe platformele UAV pot fi îm- Responsabilitatea este o obligaţie de natură etică
barcate o multitudine de senzori şi echipamente face şi legală, ce priveşte starea de sănătate, moralul, dis-
ca structurile IMINT să aibă capacitatea de a executa ciplina, echiparea şi hrănirea militarilor subordonaţi,
o gamă extrem de largă de misiuni. partea cea mai importantă constituind-o responsabili-
Unul dintre cele mai mari avantaje ale utilizării tatea faţă de prevederile şi/sau salvarea vieţilor umane.
UAV-urilor îl constituie capacitatea de a executa misi- Răspunderea îl obligă pe decident să-şi justifice

30
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
necesitatea acţiunilor desfăşurate, asigurând planificatori, datele rezultate ducând la ajustarea pla-
respectarea legislaţiei generale şi prevederile dreptului nurilor şi activităţilor.
internaţional umanitar în conflictele armate. Evoluţia mediului de securitate, precum şi faptul
Controlul Task Force şi sistemului informaţional că, o lungă perioadă de timp, în ţara noastră, con-
al FMRDTO aferent dă o imagine asupra stadiului în- ceptul de securitate naţională a fost asimilat celui de
deplinirii sarcinilor şi măsurilor trasate, desfăşurându- apărare militară justifică eforturile actuale de recon-
se permanent şi implicându-se în fazele de siderare teoretică a cestuia şi de abordare a sa în
planificare, organizare şi coordonare a operaţiilor. corelaţie cu factorii care concură la apărarea intere-
Controlul asigură şi un feed-back pentru decidenţi şi selor naţionale.
1
Cf. Dr. Vasile Dumitru, dr. Ion Stoian, ing. Corneliu Baltă, dr. Security Doctrine, NATO HQ, Brussels, 2003, p. 1-2-4.
6
Gheorghe Toma, Sisteme informaţionale militare - analiză şi Cf. Doctrina pentru sprijinul cu informaţii al operaţiilor în-
proiectare, Editura Ceres, Bucureşti, 2000, p. 56. trunite, Statul Major General, Bucureşti, 2003, p. 28.
2 7
Cf. Lt. col. ing. Gheorghe Savu, Metode moderne de prelu- Cf. AJP-2 Allied Joint Intelligence, Counter Intelligence and
crare şi distribuire a informaţiilor militare obţinute prin cercetare, Security Doctrine, NATO HQ, Brussels, 2003, p. Glossary-5,6; Doc-
destinate conducerii strategice la pace şi pe timp de război, teză de trina pentru sprijinul cu informaţii al operaţiilor întrunite, Statul
doctorat, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, Major General, Bucureşti, 2003, p. 31; Manualul pentru luptă al
2000, p. 65. unităţilor de cercetare, Statul Major General, Bucureşti, 2005, p. 54.
3 8
Cf. Col. prof. dr. ing. A. Ghiţă, cpt. ing. V. Ionescu, Metode de Cf. AJP-2 Allied Joint Intelligence, Counter Intelligence and
calcul în fiabilitate, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, Security Doctrine, NATO HQ, Brussels, 2003, p. 1-3-1.
9
1995, p. 25. Cf. S.M.G./P.F.-3.5, Manualul pentru organizarea de stat major
4
Cf. Gl. mr. dr. ing. Sergiu Medar, Istoria noastră se împleteşte şi operaţii întrunite ale Forţelor Armate, Direcţia Operaţii, Bucureşti,
cu cea a Armatei Române moderne, interviu în Observatorul Militar, 2004, p. 31.
10
nr. 47 [25.11-01.12.2004]. Cf. JP 1-02, Department of Defense Dictionary of Military
5
Cf. AJP-2 Allied Joint Intelligence, Counter Intelligence and and Associated Terms, 2001, p. 101.

31
NECESITATEA RECONSIDERĂRII CONCEPTELOR DE
„SECURITATE NAŢIONALĂ” ŞI „INTERES NAŢIONAL”
Marius DIAMESCU

Societatea se bazează pe decizii şi acţiuni sociale considerabil de teoreticieni au cedat tentaţiei,


care, dacă nu sunt fundamentate pe interpretări definiţiile lor prezentând avantajul de a scoate în
corecte ale realităţii ci pe abordări empirice, evoluţia evidenţă unele criterii, îndeosebi ale securităţii
socialului se produce arbitrar, spontan, uneori cu o naţionale, precum şi locul central al valorilor, durata
dinamică nedorită şi incontrolabilă. Din acest motiv, şi intensitatea ameninţărilor, precum şi natura
în cadrul analizelor centrate pe conceptul de securi- politică a securităţii ca obiectiv de stat.
tate naţională, sunt de maximă importanţă pre- Dincolo de toate definiţiile date securităţii atât
ocupările pentru găsirea celor mai eficiente de către specialişti, cât şi de către politicieni, un as-
metodologii de identificare şi evaluare a surselor de pect a rămas constant: discuţiile se poartă în jurul
insecuritate, precum şi a soluţiilor de diminuare a ameninţărilor.
efectelor acestora. Privită din perspectivă macrosocială, securitatea
Principala dovadă a insuficientei dezvoltări a se referă la capacitatea statelor şi a societăţilor de
conceptului de securitate rezultă din folosirea sa în a-şi menţine identitatea, independenţa şi integritatea
literatura de specialitate care, pe lângă studiile cu lor funcţională. Folosim drept unitate de bază a anali-
caracter empiric, cuprinde şi un corpus bine dez- zei naţiunea în contextul în care există numeroase
voltat de scrieri teoretice. situaţii în care naţiunile şi statele nu se suprapun per-
Până în anii ’70, conceptul de securitate era fect (un exemplu în acest sens fiind colectivităţile
arareori tratat în alţi termeni decât cei ai intereselor nestatale).
politice particulare, iar până la sfârşitul anilor ’80 Potrivit lui Buzan, securitatea colectivităţilor
discuţia încă mai avea un puternic accent militar. În- umane este afectată de factori din cinci domenii prin-
cepând cu anii ’90, conceptul de securitate dobân- cipale (militar, politic, economic, social şi de mediu),
deşte noi valenţe, el ocupând treptat un loc privilegiat astfel :
în analiza a tot mai multe domenii ale macrosocialului. ❃ securitatea militară priveşte interacţiunea
Dar, spre deosebire de evoluţia sa pe plan inter- dublă a capacităţilor statului de ofensivă şi defensivă
naţional, în România şi acest concept înregistrează o armată şi percepţia statelor, fiecare despre intenţiile
evoluţie specifică. celuilalt;
Potrivit lui Barry Buzan, dezvoltarea teoretică ❃ securitatea politică se referă la stabilitatea or-
insuficientă a conceptelor legate de securitate, îşi ganizaţională a statelor, a sistemelor de guvernare şi
găseşte explicaţia în faptul că „ideea s-a dovedit a a ideologiilor care le legitimează;
fi prea complexă pentru a-i atrage pe analişti, fiind ❃ securitatea economică priveşte accesul la
de aceea neglijată în favoarea unor concepte mai resurse, finanţe şi pieţe, necesar pentru a susţine un
tratabile”1. nivel acceptabil de bunăstare şi putere a statului;
În spaţiul ştiinţelor sociale, concepte precum se- ❃ securitatea socială se preocupă de capacitatea
curitatea, dreptatea, pacea, egalitatea sau libertatea de susţinere în limitele unor condiţii de evoluţie ac-
necesită o analiză teoretică cuprinzătoare pentru a li ceptabile a elementelor tradiţionale de limbă, cultură,
se putea identifica limitele aplicabilităţii, con- identitate şi obiceiuri religioase;
tradicţiile intrinseci şi semnificaţia noilor evoluţii. ❃ securitatea mediului se referă la menţinerea
Din aceste motive, consider relevantă asemănarea se- biosferei locale şi planetare, ca suport esenţial de
curităţii, ca domeniu de studiu, cu sociologia, în sen- care depind toate acţiunile oamenilor.
sul celor afirmate de R. Boudon: „toţi sociologii, sau Aceste cinci domenii ale securităţii nu operează
aproape toţi, au încercat să definească obiectul soci- izolat unul de celălalt, fiecare definind un punct cen-
ologiei, ceea ce constituie un alt mod de a spune că tral în cadrul problematicii securităţii. Pe de altă
nimeni nu a atins acest deziderat... nici o definiţie parte, aceste domenii nu epuizează sfera securităţii,
propusă nu a fost universal acceptată”2. ele reprezentând doar cadrul general de manifestare
Deşi natura conceptului de securitate face a acesteia.
dificilă acceptarea unei definiţii generale, un număr O posibilă eroare în abordarea securităţii o

32
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
reprezintă centrarea pe un singur nivel sau într-un
singur domeniu. Această eroare apare atunci când,
chiar şi scolastic, strategiile de securitate naţionale
sunt disociate, încă din start, de cele internaţionale.
Din perspectivă sistemică, suntem obligaţi să
percepem statele ca entităţi socio-politice definite
teritorial. Ele reprezintă colectivităţi umane în care
instituţiile guvernante şi societăţile se suprapun pe
un teritoriu determinat.
Dar dificultăţile abia încep. Prima dintre aces-
tea constă în disputa academică referitoare la ceea ce
cuprinde termenul de stat. Există un curent mai
curând introspectiv care se bazează pe demarcaţia
dintre stat şi societate şi pe încercarea de a înţelege
modul în care acestea interacţionează între ele. naţiunea definind în cea mai mare parte, relaţiile din-
Această demarcaţie conduce direct la definirea statu- tre stat şi societate. Acest aspect ne ajută în prele-
lui în termenii weberieni, potrivit cărora statul este varea indiciilor referitoare la valorile care ar fi în joc
identificat cu guvernul central. Această definiţie şi prioritatea acestora în definirea securităţii
restrânsă a statului, susţinută şi de gândirea marxistă, naţionale.
nu funcţionează la nivel internaţional. Pe de altă În plan conceptual, problematica securităţii
parte, există punctul de vedere tradiţional al teoriei naţionale constituie subiectul unor permanente re-
relaţiilor internaţionale, care abordează statul ca considerări determinate în primul rând de rezultatul
„minge de biliard politico-teritorială”3. interacţiunii următorilor factori:
Aspectele de securitate sunt puternic condiţio- ❃ dinamica sistemului internaţional şi evoluţia
nate, nu doar de structura sistemului internaţional şi modalităţilor de agresare a naţiunilor;
de interacţiunea dintre state, ci şi de caracteristicile ❃ particularităţile situaţiei interne specifice
interne ale statului. În consecinţă, analiza securităţii fiecărei naţiuni;
necesită o definiţie corespunzătoare a statului, care să ❃ specificitatea geopolitică a fiecărei naţiuni;
combine cele două perspective. ❃ posibilitatea conceperii politicii de securitate,
Potrivit Cartei Naţiunilor Unite, perspectiva fie în modalităţi agresive, fie în modalităţi defensive;
politico-teritorial asupra statului este în prezent o ❃ dimensiunea diferită a securităţii naţionale
normă universală care guvernează modul de re- pentru marile puteri şi pentru statele mici (pentru
laţionare a statelor între ele. În acest cadru, nimic nu primele, securitatea naţională capătă o dimensiune
ne împiedică să privim în interior pentru a investiga regională şi chiar globală, pentru cele din urmă se-
relaţiile dintre instituţiile guvernamentale şi soci- curitatea realizându-se pe fondul evoluţiei raportu-
etăţile guvernate, acestea ocupând un loc central pe lui dintre marile puteri şi în funcţie de dinamica
agenda securităţii. relaţiilor proprii cu acestea şi cu vecinii);
Un loc primordial în analiza noţiunii de stat îl ❃ diferenţe de perspectivă teoretică în analiza,
ocupă naţiunea care, alături de ideologiile organiza- conceperea şi transpunerea în practică a strategiei de
toare, se constituie în sursele de bază ale ideii de stat. securitate naţională5.
În cazul României, legătura indisolubilă dintre naţi- Modificările permanente care intervin în di-
une şi stat este reliefată în Constituţie, care defineşte namica oricăruia din factorii enumeraţi determină
ţara noastră ca stat naţional unitar. Acest aspect face necesitatea redefinirii, actualizării continue a con-
aproape inutilă analiza unităţii conceptului de secu- ceptului de securitate.
ritate naţională, majoritatea încercărilor de acest fel Situaţiile securizante devin posibile atunci când
nedepăşind caracterul unor tautologii. Dacă în pe- sunt identificate sursele de insecuritate şi când sunt
rioada comunistă, mai mult sau mai puţin explicit, se conştientizaţi factorii care pot afecta interesele
făcea diferenţă între securitatea statului şi securitatea naţionale. De aici derivă tendinţa statelor de a se
naţiunii4, astăzi, astfel de diferenţieri au fost elimi- adapta permanent noilor realităţi prin atitudini şi
nate. comportamente adecvate dinamicii situaţiilor con-
În prezent, în România, putem căuta scopul sta- crete.
tului în protejarea şi exprimarea entităţii culturale, Majoritatea studiilor în domeniul securităţii au

33
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
formante; modernizarea radicală a sistemului de
educaţie şi valorificarea eficientă a potenţialului
uman, ştiinţific şi tehnologic; creşterea bunăstării
cetăţenilor, a nivelului de trai şi de sănătate ale popu-
laţiei; afirmarea şi protejarea culturii, identităţii
naţionale şi vieţii spirituale ale românilor, în condiţiile
create de cadrul unional european”.
După cum se observă, în acest caz s-a procedat
la definirea interesului naţional într-o manieră
descriptivă, care se rezumă la un minim de cerinţe
referitoare la integritatea fizică, politică şi culturală
a naţiunii, şi care nu spune aproape nimic despre
mecanismul de definire, trăsăturile principale şi con-
secinţele interacţiunii cu mediul a unor materializări
ale conceptului, factori imperios necesari pentru
identificarea şi analizarea surselor de insecuritate.
Mai mult decât atât, astfel de „definiţii” des-
criptive nu conferă conceptului conotaţiile argumen-
tative a căror intensitate depinde de gradul de
evitat formularea unei definiţii a interesului naţional, acceptabilitate al societăţii. Iată de ce unele studii
dar au excelat în invocarea acestuia, atât în plan afirmă necesitatea conceptului de interes naţional ca
teoretic cât şi pentru argumentarea unor politici un cadru colectiv de gândire şi acţiune, bază a con-
speciale. sensului, motiv pentru care este utilă adăugarea
La o primă analiză rezultă faptul că, în prezent, curentului ştiinţific ca o componentă necesară con-
ţara noastră a adoptat un curent anglo-saxon de figurării abstracte a intereselor fundamentale ale unei
definire a interesului naţional, potrivit căruia noţi- naţiuni, prin clarificări terminologice, interdiscipli-
unea este utilizată cu înţelesul de securitate naţională. nare6.
Această opţiune este evidentă în Strategia de Se- Centrând definirea interesului naţional pe con-
curitate Naţională a României, unde „interesele ceptul de „naţiune”, putem identifica componentele
naţionale reflectă percepţia dominantă, relativ con- a căror procesare materializează conceptul aflat în
stantă şi instituţionalizată cu privire la valorile studiu: teritorialitatea, populaţia, independenţa,
naţionale. Ele vizează promovarea, protejarea şi guvernarea.
apărarea – prin mijloace legitime – a valorilor prin Din punct de vedere al importanţei acestor com-
care naţiunea română îşi garantează existenţa şi iden- ponente consider relevantă ierarhizarea elaborată de
titatea, pe baza cărora îşi construieşte viitorul şi în F. S. Northedge şi publicată în „The Foreign Policies
temeiul cărora se integrează în comunitatea euro- of the Powers“:
peană şi euroatlantică şi participă la procesul de - autoconservarea, menţinerea integrităţii fizice
globalizare. Prin aria lor de manifestare, ele se şi a unităţii poporului;
adresează – în primul rând – cetăţenilor patriei care - independenţa;
trăiesc pe teritoriul naţional, dar şi – în egală măsură - conservarea acelor relaţii internaţionale care au
– tuturor celorlalţi oameni aflaţi în România, precum fost benefice naţiunii;
şi românilor care trăiesc sau îşi desfăşoară activitatea - standardul de viaţă al populaţiei.
în afara graniţelor ţării”. Perceput ca un sistem valorico-normativ care
Mai mult, în detalierea conceptului sunt enu- exprimă şi promovează cerinţele funcţionale ale naţi-
merate principalele interese naţionale ale României, unii şi care determină modalităţile de participare la
cum ar fi: „integrarea reală şi deplină în Uniunea viaţa internă şi internaţională, interesul naţional este
Europeană; asumarea responsabilă a calităţii de caracterizat de o serie de trăsături de maximă im-
membru al Alianţei Nord-Atlantice; menţinerea in- portanţă în identificarea surselor de insecuritate.
tegrităţii, unităţii, suveranităţii, independenţei şi in- Dintre aceste trăsături menţionez:
divizibilităţii statului român, în condiţiile specifice 1. Realismul relativ – care ilustrează concor-
ale participării la construcţia europeană; dezvoltarea danţa dintre opţiunea politică ridicată la rangul de
unei economii de piaţă competitive, dinamice şi per- interes naţional şi exigenţa interdependenţei inter-

34
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
naţionale. Această caracteristică este indisolubil
legată de abordarea pragmatică a rolului naţiunii şi al
instituţiilor politice în cadrul interacţiunilor cu
mediul internaţional.
2. Transparenţa – se realizează prin urmărirea
publică şi participarea directă a conaţionalilor la
procedura de definire, promovare şi apărare a in-
teresului naţional. Dreptul de intervenţie democra-
tică conferă o valenţă nouă interesului naţional, de
asigurare a securităţii individuale şi colective.
3. Dependenţa mobilă – care interconectată cu
realismul interesului naţional semnifică legătura ex-
ternă cu modificările mediului internaţional de secu-
ritate.
4. Funcţionalismul – promovarea de către
normele politice ce formează interesul naţional a retice a securităţii naţionale. Dacă agresiunile sunt
unor cerinţe reale adresate naţiunii, multe dintre concepute şi planificate în modalităţi scientizate, pro-
acestea cu repercusiuni directe asupra securităţii tejarea intereselor naţionale nu poate fi eficientă dacă
interne. se realizează în modalităţi empirice.
Devine evident necesitatea reconsiderării teo-

1
Barry Buzan, Popoarele, statele şi teama, Ed. Cartier, „Departamentul Securităţii Statului” era, putem afirma, justi-
Chişinău, 2000, p. 19. ficată, legiferând totodată şi rolul organelor securităţii de
2
Raymond Boudon, „La crise de la sociologie”, con- „protejare a puterii”, de „poliţie politică”.
5
form Mattei Dogan, Robert Pahre, „Noile ştiinţe sociale – in- Neculai Stoinea, Consideraţii metodologice privind in-
terpenetrarea disciplinelor“, Editura Academiei Române, vestigarea securităţii naţiunilor, în „Situaţia naţiunilor –surse
Bucureşti, 1993, p. 114. de insecuritate” Editura Licorna, Bucureşti, 1999, p. 224.
3 6
Barry Buzan, op. cit., pag. 70. Interesul naţional – consideraţii de ordin conceptual,
4
Din perspectiva sociologiei marxiste, care aşa cum am în “Interesul naţional şi politica de securitate”, Institutul
arătat disocia noţiunea de stat de cea de naţiune, privind-o român de studii internaţionale, Bucureşti, 1995, p. 52-54.
doar ca aparat guvernamental, denumirea unor instituţii ca

35
O P I N I I P R I V I N D N E C E S I TAT E A U N E I
N O I S T R AT E G I I E U R O P E N E D E S E C U R I TAT E
Cătălin ANDRONIC

Reuniunea franco-britanică la nivel înalt de la crearea unei zone stabile de vecinătate, promovarea
Saint-Malo, din 1998, a marcat începutul procesului multilateralismului) şi formulează o serie de priori-
de creare a dimensiunii de securitate şi apărare a Uni- tăţi politice în scopul atingerii acestor obiective (o
unii Europene. Aceasta a fost consacrată, din punct Uniune mai activă, mai capabilă şi mai coerentă,
de vedere instituţional, de summit-ul Consiliului Eu- precum şi cooperarea cu principalii parteneri ai
ropean din iunie 1999, de la Köln, care a pus bazele acesteia).
Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA). Prin prisma conţinutului său, Strategia nu este
Componentă a Politicii Externe şi de Securitate un document operaţional, ci unul care furnizează un
Comună (PESC) a UE, Politica Europeană de Secu- set de principii (ex.: multilateralismul) care ar trebui
ritate şi Apărare (PESA) reprezintă domeniul cel mai aplicate prin intermediul acţiunilor concrete iniţiate
dinamic al construcţiei europene din ultimii ani şi, de către Uniune, în funcţie de situaţii specifice.
totodată, răspunsul UE la noile riscuri şi ameninţări Raportul privind implementarea Strategiei
la adresa securităţii europene. Europene de Securitate, intitulat „Providing Security
După instituţionalizarea PESA, UE a urmărit să in a Changing World”, a fost prezentat de către
îşi creeze o identitate strategică proprie, demers Înaltul Reprezentant pentru PESC, J. Solana, cu
esenţial pentru consolidarea rolului său de actor prilejul Consiliului European din 11-12 decembrie
global. Din această perspectivă, Strategia Europeană 2008.
de Securitate, adoptată în 20031, a avut ca scop pre- Ideile cuprinse în acest raport sunt rezultatul
figurarea cadrului necesar pentru afirmarea Uniunii dezbaterilor desfăşurate, pe parcursul anului 2008,
ca actor major pe plan internaţional. atât în cadrul structurilor de specialitate ale UE, cât
Cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, şi la nivel academic. În ceea ce priveşte dezbaterea
din decembrie 2007, şefii de state şi de guverne ai academică privind reevaluarea Strategiei Europene
statelor membre ale Uniunii au solicitat Înaltului de Securitate, trebuie subliniată ideea că această
Reprezentant pentru PESC, Javier Solana, ca, în ter- temă nu a constituit un subiect de interes major la
men de un an, să realizeze o evaluare a implementării nivel european, fiind abordată doar de un număr
Strategiei Europene de Securitate, în scopul pro- restrâns de institute şi think-tank-uri cu preocupări
punerii unor „elemente care să îmbunătăţească în domeniul securităţii europene (în special,
această implementare” şi, dacă este cazul, să identifice Institutul de Studii de Securitate al UE, Centrul
alte problematici care ar putea completa strategia2. pentru Reformă Europeană, Consiliul European
Prin urmare, se poate aprecia că solicitarea Consiliului pentru Relaţii Externe, Agenda de Securitate şi
European nu a avut în intenţie o rescriere a Strate- Apărare, Institutul Regal de Relaţii Internaţionale din
giei, ci o revizuire a instrumentelor de implementare Bruxelles). De asemenea, este de remarcat faptul că
a acesteia. în unele state membre ale Uniunii Europene, inclusiv
Strategia Europeană de Securitate este consi- în România, acest proces de reevaluare a Strategiei
derată, de către unii experţi în probleme europene, Europene de Securitate nu a reprezentat o temă de
drept unul dintre cele mai bine scrise documente ale dezbatere publică pentru experţii în domeniu.
UE, având un rol important în procesul de creare a Conferinţele derulate pe parcursul anului 2008,
unei culturi strategice comune la nivelul Uniunii. precum şi studiile publicate pe tema Strategiei
Documentul identifică principalele provocări Europene de Securitate au evidenţiat existenţa a două
globale (ex.: competiţia pentru resurse energetice, curente de gândire: în timp ce unii experţi s-au
dependenţa energetică) şi ameninţări cu care se con- pronunţat pentru menţinerea formei actuale a
fruntă UE (terorismul global, proliferarea armelor de Strategiei (afirmând că tendinţele identificate în
distrugere în masă, conflictele regionale, statele eşu- textul din 2003 îşi menţin actualitatea, fiind necesare
ate şi crima organizată), defineşte trei obiective numai unele completări), alţii au susţinut necesitatea
strategice majore (contracararea ameninţărilor, adoptării unei noi strategii europene prin impunerea

36
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
unei alte viziuni în domeniul securităţii (potrivit
acestora prevederile actualei Strategii sunt prea
generale/vagi, iar rolul acordat UE în securitatea
globală este prea ambiţios şi, prin urmare, nerealist).3
Analiza ideilor cuprinse în Raportul privind
implementarea Strategiei Europene de Securitate
confirmă poziţia susţinută de către reprezentanţii
curentului de gândire care s-a pronunţat pentru
completarea/actualizarea strategiei existente,
atitudine conformă, de altfel, cu solicitarea
Consiliului European din decembrie 2007.
În rândurile care urmează vom încerca să
prezentăm, dintr-o perspectivă comparativă, cele mai
reprezentative idei ale celor două „şcoli de gândire”
pe tema reevaluării Strategiei Europene de
Securitate, deoarece apreciem că, pe termen mediu,
UE ar putea fi nevoită să adopte o nouă strategie de
securitate, în contextul accelerării schimbărilor din
mediul internaţional de securitate.
Opinii privind mediul de securitate –
provocări şi ameninţări
Experţii care se pronunţă pentru menţinerea
formei actuale a Strategiei Europene de Securitate
afirmă că ideile prezentate în cuprinsul acesteia,
referitoare la caracteristicile mediului de securitate,
îşi păstrează valabilitatea:
- textul documentului evidenţiază relaţia de in- crizelor, însă nu este un ghid suficient, din punct de
terdependenţă dintre aspectele interne şi cele externe vedere diplomatic şi politic, pentru a răspunde
ale securităţii în perioada post Război Rece (implicit provocărilor cu care se confruntă UE. Din acest
relaţia de interdependenţă dintre buna guvernare la punct de vedere, lista ameninţărilor şi provocărilor
nivel naţional şi securitatea internaţională); incluse în Strategie ar trebui lărgită, astfel încât să
- strategia subliniază faptul că securitatea este o surprindă cele mai importante schimbări de natură
precondiţie a dezvoltării; geopolitică care s-au manifestat după 2003:
- principalele provocări şi ameninţări la nivel - creşterea puterii economice şi politice a
global, identificate în 2003, nu s-au schimbat în mod statelor emergente (în curs de afirmare ca mari puteri
semnificativ, fiind necesare numai unele nuanţări în – China, India, Brazilia etc.) în dauna statelor occi-
caracterizarea acestora; în acelaşi timp, importanţa dentale; prin urmare, principala problemă pentru UE
acordată acestor ameninţări de către actuala strate- va consta în gestionarea, prin intermediul unor struc-
gie trebuie confirmată şi extinsă4; turi şi iniţiative multilaterale, a apariţiei unei ordini
- documentul evidenţiază că dependenţa ener- internaţionale multipolare;
getică constituie o preocupare pentru UE, iar schim- - reapariţia ameninţărilor generate de către
bările climatice alimentează competiţia pentru state (se apreciază că reafirmarea Rusiei în calitate
resurse (energie, hrană, apă). de centru de putere globală trebuie considerată drept
Pe de altă parte, adepţii orientării care pro- una dintre noile provocări la adresa securităţii
movează necesitatea formulării unei noi Strategii eu- europene);
ropene de securitate utilizează ca principal argument - statele europene nu mai vizualizează politica
faptul că, în momentul de faţă, nu există o viziune externă şi de securitate prin prisma divergenţelor
comună şi coerentă la nivel european asupra mediu- existente în relaţiile dintre UE şi SUA la nivelul
lui internaţional de securitate5. În opinia acestora, ac- anului 2003 (în contextul intervenţiei militare a SUA
tuala Strategie este un document util, care exprimă în Irak);
consensul statelor UE asupra unei perspective pe termen - accentuarea competiţiei, la nivel mondial,
lung privind cooperarea internaţională şi managementul pentru accesul la resurse energetice;

37
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

- procesele de extindere ale NATO şi UE. sursă importantă de putere economică şi politică.
În acelaşi timp, la nivelul UE, ar fi necesară o În ceea ce priveşte Raportul privind
distincţie mai clară între provocările care provin din implementarea Strategiei Europene de Securitate,
domeniile politicii externe, securităţii şi apărării. În perspectiva prezentată în domeniul provocărilor şi
acest sens, statele membre ar trebui să ajungă, într-o ameninţărilor la nivel global subliniază necesitatea
primă etapă, la un consens în definirea unor interese reordonării acestora, problematica proliferării
strategice comune. Procesul de definire a acestor in- armelor de distrugere în masă devenind mai
terese ar presupune şi regândirea problemelor legate importantă decât terorismul (în comparaţie cu
de apărarea teritorială, gestionarea crizelor şi moda- Strategia adoptată în 2003).
litatea de utilizare a resurselor civile şi militare în În acelaşi timp, acest raport accentuează
acţiunile de politică externă ale UE. importanţa unor provocări şi ameninţări precum
Ideea revizuirii Strategiei Europene de Securi- securitatea energetică (necesitatea diversificării
tate este susţinută şi prin sublinierea faptului că surselor şi rutelor de transport al resurselor
documentul din 2003 conţine puţine referiri la secu- energetice), schimbările climatice (un „multiplicator
ritatea energetică, schimbările climatice, apărarea al ameninţării”) şi securitatea în spaţiul virtual
UE sau la rolul infrastructurilor critice în asigurarea (cyber-security).
securităţii europene6. În acest domeniu, în Raport se apreciază că, în
De exemplu, în cazul problematicii securităţii ciuda creşterii capacităţii UE de a se implica în
energetice, argumentaţia în favoarea revizuirii aces- prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, este
tei strategii se fundamentează pe faptul că depen- necesară îmbunătăţirea capabilităţilor de analiză şi
denţa energetică a UE influenţează acţiunile sale de avertizare timpurie.
politică externă; în acest sens, la nivelul Uniunii ar fi Opinii referitoare la obiectivele strategice
necesară o viziune globală şi coerentă asupra secu- Strategia Europeană de Securitate afirmă faptul
rităţii energetice pentru a se ajunge, în final, la o că „UE este, inevitabil, un jucător global” şi „ar tre-
politică energetică comună. Securitatea energetică şi bui să fie pregătită să-ţi asume responsabilitatea pen-
politica energetică a UE ar trebui să ocupe un loc mai tru securitatea globală”.
important în evaluarea implementării actualei Strate- Majoritatea experţilor apreciază că principalele
gii de Securitate Europeană, în condiţiile în care pro- obiective cuprinse în Strategia Europeană de Securi-
ducţia şi resursele de energie au devenit, din nou, o tate (contracararea ameninţărilor, crearea unei zone

38
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
de vecinătate stabile, promovarea multilateralismu- building operations) şi un eventual eşec al luptei
lui) rămân valabile7, dar UE trebuie să fie preocupată împotriva crimei organizate şi a terorismului10;
de dificultăţile apărute în atingerea acestora. O parte - o nouă strategie ar trebui să recunoască fap-
din aceste dificultăţi sunt generate de fenomene şi tul că gestionarea principalelor ameninţări necesită
evoluţii precum „fragilitatea” statelor din vecinătatea combinarea mai multor instrumente din domeniile
UE, revenirea Rusiei la politica de putere, instabili- militar, intelligence, poliţie, juridic şi politic.
tatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii şi com- Asigurarea securităţii în zona de vecinătate
petiţia globală pentru resurse. Existenţa unei vecinătăţi predictibile este inter-
Cei care promovează necesitatea revizuirii pretată ca parte a intereselor strategice ale UE.
Strategiei consideră că se impune o redefinire a rolu- Actuala Strategie încurajează implicarea UE în pro-
lui de actor internaţional al UE8, având în vedere movarea stabilităţii în zonele de la periferia sa
următoarele elemente: (Balcani, spaţiul mediteranean, Orientul Mijlociu,
- principiile cuprinse în Strategia din anul regiunea Caucazului de Sud, alte state din spaţiul
2003 rămân valabile, dar convergenţa statelor mem- ex-sovietic, precum Ucraina şi Republica Moldova),
bre asupra obiectivelor-cheie trebuie întărită, iar iar unul dintre cele mai importante instrumente de
priorităţile ar trebui identificate mult mai clar; acţiune ale Uniunii în promovarea acestui obiectiv
- Strategia afirmă faptul că UE este un jucător strategic este Politica Europeană de Vecinătate (PEV).
global, însă cele mai importante politici inter- În contextul în care principala politică de stabi-
naţionale ale Uniunii au o dimensiune regională; litate şi securitate a UE a constat în procesul de lăr-
- ameninţările şi riscurile sunt globale, dar gire (proces care, în prezent, se apropie de final), ar
voinţa politică şi capabilităţile militare ale UE sunt fi utilă prefigurarea unei noi perspective a Uniunii
mai limitate (acestea se adaptează la noile cerinţe ale asupra relaţiilor sale faţă de statele şi regiunile din
mediului de securitate într-un ritm lent); o strategie vecinătatea sa.
de securitate credibilă ar trebui să fie evaluată nu În viziunea experţilor care se declară de acord
numai în termeni de intenţii, ci şi de capabilităţi, iar cu ideea necesităţii unor clarificări privind politica
UE are un număr limitat de capabilităţi adecvate ac- UE în zonele din vecinătatea sa, o nouă Strategie ar
tualului context strategic. trebui să evalueze vulnerabilităţile şi interesele
Contracararea ameninţărilor europene şi să identifice un număr limitat de prio-
În opinia adepţilor menţinerii Strategiei în forma rităţi la nivel regional11. Astfel, se apreciază că UE
actuală, ideea sugerată în textul din 2003, potrivit nu are în prezent strategii coerente faţă de evoluţiile
căreia managementul crizelor nu trebuie să se din zonele din imediata sa apropiere, eficienţa
bazeze, în mod exclusiv, pe utilizarea forţei, a fost Politicii Europene de Vecinătate fiind afectată de o
justificată de evoluţiile din ultimii ani. serie de factori, precum:
Pe de altă parte, necesitatea reformulării preve- - consistenţa şi coerenţa diferite ale relaţiilor UE
derilor Strategiei Europene de Securitate în dome- cu statele vecine din Est în comparaţie cu cele din
niul contracarării ameninţărilor s-ar fundamenta pe Sud;
următoarele consideraţii: - PEV se bazează pe relaţia bilaterală UE-stat
- se impune reevaluarea rolului instrumentelor partener, care nu acoperă toate problemele relevante
de tip „soft power” şi a puterii „transformaţionale” a şi a cărei evoluţie depinde în mare măsură de ati-
UE în promovarea obiectivelor sale strategice; tudinea statelor partenere (implementarea Planurilor
- regimurile de neproliferare şi control al ar- de Acţiune este adesea deficitară);
mamentelor sunt mult mai slabe în prezent, în com- - crearea de către UE a unei multitudini de in-
paraţie cu anul 2003, şi sunt necesare eforturi strumente de acţiune pentru fiecare dintre aceste
susţinute pentru reconsolidarea acestora (ar fi cazul regiuni, fapt care determină apariţia unor paralelisme
ca o nouă strategie să pună un accent mai mare pe la nivelul iniţiativelor Uniunii în acest domeniu.
instrumentele de descurajare nucleară ale UE, având Ordinea internaţională şi principiul multilate-
în vedere că două dintre statele membre sunt puteri ralismului
nucleare)9; Din perspectiva actualei Strategii Europene de
- o viitoare strategie ar trebui să evalueze nu Securitate, dezvoltarea unei ordini internaţionale
numai relaţia state eşuate - crima organizată - tero- bazate pe principiul „multilateralismului efectiv”
rism, ci şi relaţia dintre riscul eventualului eşec al constituie o necesitate.
diferitelor operaţii de „construcţie a statului” (state- O nouă formă a Strategiei ar trebui să se bazeze

39
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
pe o evaluare a dificultăţilor cu care s-a confruntat activă, mai capabilă şi mai coerentă şi dezvoltarea
Uniunea, în ultimul timp, în promovarea acestui cooperării cu partenerii) rămân valabile.
principiu (de exemplu, în regiuni precum Kosovo sau Potrivit acestora, UE a devenit, începând din
Darfur), în condiţiile „interdependenţei competitive” 2003, mai activă în politica internaţională şi mai co-
care creşte vulnerabilităţile la adresa UE. În acelaşi erentă în gestionarea politicilor sale externe. Toto-
timp, reprezentanţii curentului de gândire care spri- dată, prin Tratatul de la Lisabona urmează să se
jină ideea revizuirii actualei Strategii afirmă că este creeze o nouă arhitectură în domeniul luării decizi-
necesară o mai bună articulare a legăturii dintre apli- ilor de politică externă în cadrul UE, fapt care va de-
carea principiului „multilateralismului efectiv” şi co- termina, în timp, o creştere a coerenţei şi eficacităţii
operarea UE cu posibilii „parteneri strategici” acţiunilor Uniunii. Pe de altă parte, unii experţi apre-
(importanţa remodelării parteneriatelor strategice cu ciază că pentru transpunerea în practică a acestor pri-
principalii actori globali)12. orităţi, Uniunea mai are de parcurs un drum lung.
În prezent, Politica Externă şi de Securitate Co- O Uniune mai activă
mună rămâne o responsabilitate interguvernamen- Strategia Europeană de Securitate din 2003 subli-
tală, iar creşterea capacităţii instituţiilor UE de a niază faptul că este necesară dezvoltarea unei culturi
gestiona relaţiile cu principalii parteneri strategici va strategice care să permită crearea unei capacităţi de
fi posibilă doar în eventualitatea intrării în vigoare a intervenţie „timpurie, rapidă şi, atunci când este
Tratatului de la Lisabona. Prin dobândirea persona- cazul, robustă”. Pentru transpunerea în practică a
lităţii juridice şi adoptarea principiului „solidarităţii acestei priorităţi, Uniunea a promovat o viziune mul-
comune”, acest tratat va întări statutul internaţional al tidimensională, fundamentată pe ideea că „nici una
UE, inclusiv ca urmare a faptului că va permite o mai dintre noile ameninţări nu este de natură pur militară;
mare influenţă şi vizibilitate a Uniunii în organizaţi- nici una dintre aceste ameninţări nu poate fi combă-
ile internaţionale – ONU, OSCE, FMI etc. tută exclusiv prin mijloace militare”14.
O atenţie specială ar trebui acordată parteneria- Una dintre problemele evidenţiate de către ex-
tului transatlantic13. Textul actual al documentului perţii care se pronunţă pentru revizuirea actualei
prevede că „relaţia UE - NATO reflectă hotărârea Strategii se referă la natura culturii de securitate a
noastră comună de a înfrunta provocările noului UE: este Uniunea un „actor civil” pe plan inter-
secol”. O nouă strategie ar trebui să sublinieze ideea naţional, dispus să utilizeze numai mijloace de tip
că o Politică Externă şi de Securitate Comună mai efi- „soft power”, sau este capabilă şi pregătită să uti-
cientă implică o creştere a responsabilităţilor asumate lizeze şi instrumente de tip hard power (militare)?
de către UE, fapt ce ar însemna, în mod implicit, În opinia acestora, accentul pe abordarea multidi-
deţinerea unui rol mai important în relaţia cu SUA. mensională a contribuit la crearea unei imagini de
Potrivit Raportului privind implementarea actor civil a UE15. Prin urmare, s-ar impune o reeva-
Strategiei Europene de Securitate, ameninţarea cu luare a instrumentelor de tip hard power în mani-
utilizarea forţei sau utilizarea forţei nu poate fi festarea UE ca actor de securitate:
permisă pentru soluţionarea conflictelor teritoriale. - implicarea UE în crizele politico-militare din
Din această perspectivă, UE ar trebui să-şi reînnoiască ultimii ani sugerează faptul că este necesară o mai
eforturile pentru promovarea multilateralismului. bună clarificare a dimensiunii militare în domeniul
Principalele instrumente destinate acestui scop gestionării crizelor;
vor rămâne parteneriatele strategice UE-NATO şi - Strategia din 2003 recunoaşte că „acţiunea
UE-SUA, relaţiile de cooperare cu ONU, OSCE, preventivă” (preventive engagement) poate evita
Uniunea Africană şi alte organizaţii internaţionale, multe probleme serioase în viitor, însă nu sprijină, în
politicile regionale ale Uniunii (Politica Europeană mod explicit, nici un fel de strategie militară (pre-
de Vecinătate, în special, prin Uniunea pentru ventivă sau preemptivă); un anume nivel de ambi-
Mediterana şi Parteneriatul Estic) şi relaţiile cu alţi guitate este inevitabil, dar absenţa unei doctrine
parteneri strategici (China, Canada, Japonia, Rusia, comune ar putea afecta, în viitor, capacitatea UE de
India, Brazilia, Africa de Sud). a gestiona crize;
Opinii privind implicaţiile politice - poziţionarea UE în afara dimensiunii mili-
Reprezentanţii curentului de gândire care se pro- tare a securităţii va diminua libertatea sa acţiune şi
nunţă pentru menţinerea prezentei forme a Strategiei influenţa sa la nivel global (prioritatea PESA trebuie
Europene de Securitate consideră că priorităţile să fie asigurarea intereselor vitale ale UE, fapt care
politice stipulate în textul din 2003 (o Uniune mai ar putea impune utilizarea forţei).

40
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
O Uniune mai capabilă (transport strategic, comunicaţii, intelligence etc).
Potrivit experţilor care încurajează demersurile O altă problemă care se consideră că ar trebui să
legate de adoptarea unei noi strategii de securitate a fie reanalizată în domeniul capabilităţilor se referă la
UE, rămâne deschisă problema dacă UE a devenit cooperarea dintre UE şi NATO, în calitate de orga-
„mai capabilă”, după anul 2003, în ceea ce priveşte nizaţii complementare19. Din perspectiva capabi-
desfăşurarea de operaţiuni comune; aceştia apreci- lităţilor de acţiune ale UE, relaţia de cooperare cu
ază că, în ciuda îmbunătăţirii capabilităţilor Uniunii Alianţa Nord-Atlantică necesită o serie de noi iniţia-
la nivel instituţional şi operaţional, capacitatea de tive în ceea ce priveşte armonizarea procedurilor. În
acţiune a rămas redusă. acest sens, principiul „cooperării structurate perma-
Una dintre principalele probleme, cuprinsă în nente”, prevăzut în Tratatul de la Lisabona, fa-
Strategia din 2003 şi care se consideră că nu a fost cilitează promovarea unor standarde comune de
rezolvată, este cea referitoare la alocarea de resurse acţiune la nivelul unora dintre statele membre ale
suplimentare pentru apărare16 . Având în vedere că Uniunii („a few able and willing EU members”), fapt
UE nu are capacitatea de a interveni oriunde şi în care ar putea constitui un element important pentru
orice moment, o anume prioritizare ar fi esenţială dezvoltarea relaţiei dintre cele două organizaţii.
pentru alocarea resurselor şi stabilirea nivelului de O Uniune mai coerentă
implicare. Mai mult, în condiţiile în care disponibi- Conform Strategiei din 2003, dezvoltarea PESA
litatea statelor membre de a se implica cu forţe în mi- trebuie considerată o parte integrantă şi necesară a
siunile/operaţiile militare iniţiate în cadrul PESA PESC. Din perspectiva susţinătorilor ideii unei noi
rămâne inegală, există riscul apariţiei unei Uniuni cu strategii, coerenţa trebuie aprofundată nu numai între
„mai multe nivele”, situaţie care ar putea afecta diferitele politici ale UE, ci şi între principiile şi
solidaritatea internă a UE. valorile pe care le declară şi le sprijină la nivel in-
Din acest punct de vedere, se consideră că o ternaţional.
nouă Strategie ar trebui să reconsidere problema În prezent, eficienţa acţiunilor iniţiate de către
alocării resurselor financiare, tehnice şi umane: UE este influenţată atât de coerenţa internă a proce-
- statele UE cheltuiesc pentru apărare aproxi- selor şi relaţiilor dintre structurile acesteia (în primul
mativ 180 mld. euro în fiecare an, din care numai 22 rând dintre Consiliu şi Comisia Europeană), cât şi de
% sunt alocate pentru înzestrare şi investiţii, iar posi- evoluţia relaţiilor Uniunii cu alte organizaţii inter-
bilitatea creşterii bugetelor naţionale în acest dome- naţionale şi state. În acelaşi timp, în condiţiile în care
niu este scăzută; structurile UE nu au fost „creionate” din perspectiva
- ar fi necesară introducerea unui capitol existenţei unui singur „centru de comandă”, obiec-
privind industria şi piaţa europeană a armamentelor, tivele Uniunii referitoare la prevenirea conflictelor
în perspectiva dezvoltării unei politici de apărare şi managementul crizelor ar putea întâmpina unele
comune; dificultăţi.
- Strategia ar trebui să stipuleze o creştere a Misiunile de gestionare a crizelor, în care s-a im-
rolului Agenţiei Europene de Apărare (EDA)17 - în plicat UE, necesită mai mult decât actuala coor-
prezent, EDA nu dispune nici de forţa şi nici de fon- donare interguvernamentală realizată în cadrul
durile necesare pentru a înlocui actualele agenţii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi –
naţionale în domeniul capabilităţilor de apărare; de COREPER (în condiţiile în care coerenţa acţiunilor
asemenea, are mijloace puţine de „a corecta” nivelul UE depinde, în continuare, de atitudinile de politică
redus de standardizare şi interoperabilitate al forţelor externă ale statelor membre)20. Din acest punct de
europene18; vedere, ar fi necesară o reafirmare a angajamentului
- o nouă strategie ar trebui să recunoască politic al principalelor state membre ale Uniunii -
limitele existente în activitatea de intelligence (pre- Franţa, Germania şi Marea Britanie, în special - faţă
dominanţa agenţiilor naţionale) şi să creeze cadrul de Politica Europeană de Securitate şi Apărare (de
pentru dezvoltarea unor noi capabilităţi în acest exemplu, Strategia de Securitate Naţională a Marii
domeniu la nivelul UE; Britanii, adoptată în martie 2008, nu cuprinde nici o
- este necesar să se accentueze importanţa referire la PESA).
principiului evitării duplicării resurselor, prin afir- Astfel, o nouă Strategie ar trebui să se trans-
marea atât a necesităţii unui buget comun destinat forme dintr-un document cuprinzător, care exprimă
structurilor comune şi finanţării misiunilor, cât şi a consensul general la nivelul Uniunii, într-un docu-
necesităţii finanţării unor capacităţi europene comune ment politico-strategic care să indice priorităţile

41
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
politicii europene şi care să permită evaluarea reintegra în structurile militare ale Alianţei,
mijloacelor, costurilor şi modalităţilor de acţiune. acceptarea/încurajarea de către SUA (cu prilejul
Cooperarea cu partenerii summit-ului NATO de la Bucureşti, din aprilie 2008)
Textul Strategiei Europene de Securitate evi- a apariţiei unei identităţi puternice europene în
denţiază faptul că UE urmăreşte, în mod special, domeniul securităţii şi apărării.
„dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Japonia, Conform opiniilor experţilor care susţin necesi-
China, Canada şi India, ca şi cu toţi ceilalţi care îm- tatea unei noi Strategii, cea mai bună modalitate de
părtăşesc scopurile şi valorile noastre”. îmbunătăţire a relaţiei cu SUA ar fi creşterea puterii
Cooperarea cu partenerii strategici este, potrivit militare a UE; aceştia apreciază că în ultimii ani
adepţilor ideii revizuirii Strategiei Europene de Se- statele UE au pus un accent prea mare pe compo-
curitate, una dintre părţile cele mai slabe ale aces- nentele ne-militare ale securităţii şi pe reforma mili-
teia21, iar lista principalilor parteneri, prezentată în tară în dauna bugetelor de apărare. Însă, o creştere a
textul actualei strategii (Japonia, China, Canada şi capacităţii de acţiune şi a autonomiei UE presupune
India), necesită unele ajustări. atât existenţa unei mai mari coerenţe politice şi
În opinia acestora, cooperarea cu partenerii tre- strategice, cât şi a unor capabilităţi care să permită
buie să devină mai consistentă, astfel încât Strategia un parteneriat transatlantic echilibrat.
să devină un „vehicul” pentru impunerea unor soluţii Raportul privind implementarea Strategiei
multilaterale şi pentru creşterea vizibilităţii şi influ- Europene de Securitate relevă faptul că o Uniune mai
enţei UE în politica internaţională. În acest sens, este activă şi mai capabilă presupune atât o mai bună
necesară aprofundarea problemelor legate de gu- coordonare a capacităţilor militare şi civile în
vernarea globală, prin prisma viitorului unor organi- domeniul gestionării crizelor, cât şi existenţa unor
zaţii precum ONU, FMI, BM sau G-8, precum şi a structuri de comandament proprii, capabile să
celor privind posibilitatea stabilirii unor dialoguri asigure derularea unei misiuni din faza de iniţiere şi
politice şi de securitate structurate cu puteri în afir- planificare până la cea de punere în practică.
mare, precum China şi India. Totodată, este evidenţiată necesitatea creşterii
Referitor la cooperarea cu Rusia, textul Strate- gradului de interoperabilitate dintre forţele militare
giei din 2003 prevede că „vom continua să lucrăm ale statelor membre şi a îmbunătăţirii aranjamentelor
pentru relaţii mai apropiate cu Rusia, un factor major de partajare a costurilor în domeniul dezvoltării
în securitatea şi prosperitatea noastră; respectul pen- capabilităţilor militare.
tru valorile comune va impulsiona progresele către Pe de altă parte, acest raport apreciază că o
un parteneriat strategic”. Din perspectiva celor care atenţie sporită urmează să fie acordată, în cadrul
se pronunţă pentru redactarea unei noi strategii, un PESA, instrumentelor de prevenire a conflictelor.
asemenea document ar trebui să redefinească coope- Pentru a se impune în calitate de actor global,
rarea cu Rusia, pornind de la stabilirea unor principii UE trebuie să dispună de instrumentele şi proce-
mai realiste. durile adecvate pentru implementarea obiectivelor
În cazul în care nu va fi capabilă să adopte o sale strategice. Din acest punct de vedere, Raportul
politică coerentă faţă de Rusia, UE ar continua să fie privind examinarea implementării actualei Strategii
confruntată cu o serie de probleme în relaţia cu acest Europene de Securitate, ar putea constitui începutul
stat: apariţia periodică a unor neînţelegeri şi/sau crize unui proces de evaluare cuprinzătoare privind obiec-
între cele două părţi; menţinerea divergenţelor între tivele politicii externe şi de securitate europene şi
statele membre ale Uniunii care se pronunţă pentru o mijloacele de atingere a acestora.
atitudine nuanţată şi pentru continuarea dialogului De altfel, în anii următori, elaborarea unei noi
cu Rusia şi cele care susţin adoptarea unei poziţii mai strategii ar putea deveni un obiectiv important al UE
intransigente faţă de noua politică externă rusă; atât din perspectiva unei politici externe europene
accentuarea tendinţei Moscovei de a exploata opor- cuprinzătoare, care să includă şi ramificaţiile externe
tunităţile oferite de diferenţele de opinii existente ale altor politici comune, cât şi din perspectiva unei
între statele europene în scopul afectării coeziunii in- politici integrate de securitate a Uniunii (care să
terne a UE. cuprindă şi dimensiunea internă).
În ceea ce priveşte parteneriatul transatlantic, Astfel, implementarea celor mai importante
evoluţia acestuia a fost marcată în ultima perioadă, prevederi ale Tratatului de la Lisabona în domeniul
de schimbarea contextului în care se desfăşoară co- PESC, chiar şi în cazul în care acest tratat nu va intra
operarea dintre UE şi NATO: intenţia Franţei de a se în vigoare, este esenţială pentru ca UE să fie capabilă

42
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
să formuleze o strategie de securitate eficientă permită acesteia să acţioneze ca un actor major al
(coeziunea politică, solidaritatea, consensul şi conti- politicii internaţionale, în contextul în care anul 2008
nuitatea sunt elemente hotărâtoare pentru a fost marcat de unele evoluţii şi schimbări care vor
transpunerea în practică a unei politici externe şi de influenţa relaţiile viitoare ale UE cu o serie de
securitate a UE). parteneri importanţi (schimbarea de lider de la
Actuala dezbatere strategică, generată de evalu- Moscova, alegerile prezidenţiale din SUA, dezbaterile
area implementării Strategiei Europene de Securi- privind inţierea procesului de formulare a noului
tate, poate constitui o oportunitate pentru UE în ceea Concept Strategic al NATO etc.).
ce priveşte definirea unei viziuni strategice care să-i

1
A Secure Europe in a Better World. European Security Center for Applied Policy Research, Reseach Group on Euro-
Strategy, Bruxelles, 12 decembrie 2003. pean Affairs, Policy Analysis, nr. 3, iulie 2008, p. 12.
2 14
Council of the European Union, Presidency Conclusions, A Secure Europe in a Better World. European Security
14 decembrie 2007. Strategy, Bruxelles, 12 decembrie 2003.
3 15
Daniel Ducarme, Revision of the European Security Tomas Valasek, Europe’s defence and its new security
Strategy - Reply to the Annual Report of the Council, Euro- strategy, Centre for European Reform, CER Bulletin, nr. 57,
pean Security and Defence Assembly, Assembly of Western decembrie 2007-ianuarie 2008; Stefano Silvestri, Revising the
European Union, iunie 2008, p. 30. European Security Strategy: arguments for discussion,
4
Antonio Missiroli, Revisiting the European Security Strategy Istituto Affari Internazionali, Roma, mai 2008, p. 35.
16
- Beyond 2008, Policy Brief, European Policy Centre, Tomas Valasek, op.cit.; Giovanni Grevi, op.cit.
17
Bruxelles, aprilie 2008, p. 4. Agenţia Europeană de Apărare a fost înfiinţată în anul
5
Stefano Silvestri, Revising the European Security Strategy: 2004, iar principalele atribuţii privesc coordonarea industri-
arguments for discussion, Istituto Affari Internazionali, Roma, ilor de apărare (pentru utilizarea raţională a resurselor finan-
mai 2008, p. 35; Daniel Keohane – Strengthening ESDP: The ciare), modernizarea bazei industriale şi tehnologice în
EU approach to international security, EUISS Project on Eu- domeniul apărării la nivel european şi impulsionarea activi-
ropean Interests and Strategic Options, Institute Report, 26 tăţii de cercetare şi dezvoltare în scopul dezvoltării capacităţilor
septembrie 2008, p. 6. militare ale UE. Crearea EDA reflectă necesitatea iniţierii
6
Tomas Valasek – Europes defence and its new security unui proces de regândire a politicilor de înzestrare şi achiziţii
strategy, Centre for European Reform, CER Bulletin, nr. 57, în statele membre UE, având în vedere faptul că puţine dintre
decembrie 2007-ianuarie 2008, p. 4 acestea dispun de resursele necesare pentru dezvoltarea unei
7
Antonio Missiroli, Revisiting the European Security Strategy game largi de capacităţi de apărare la nivel naţional.
18
- Beyond 2008, Policy Brief, European Policy Centre, La data de 08.07.2008, guvernele statelor membre ale
Bruxelles, aprilie 2008, p 4. UE au aprobat, la propunerea EDA, Planul de Dezvoltare a
8
Giovanni Grevi, The EU and global governance: rules, Capabilităţilor, care defineşte priorităţile europene referitoare
power and priorities, EUISS Project on European Interests la modernizarea forţelor armate, în scopul creşterii coor-
and Strategic Options, Institute Report, Roma, iunie 2008, p 8. donării politicilor statelor membre în acest domeniu.
9 19
Giovanni Grevi, op.cit. Paul Cornish, EU and NATO: Co-operation or Compe-
10
Stefano Silvestri, op. cit. tition, Briefing Paper, European Parliament, Directorate-General
11
Ibidem. for External Policies of the Union, Policy Department External
12
Antonio Missiroli, op. cit. Policies, 2006, p. 27; Leo Michel, NATO-EU Co-operation in
13
Tomas Valasek, op.cit.; idem, France, NATO and Euro- operations: challenges and opportunities, NATO Parliamen-
pean Defence, Policy Brief, Centre for European Reform, mai tary Assembly, Defence and Security Committee, octombrie
2008, p. 6,; Michael Hancock, Transatlantic security chal- 2007, p 8.
20
lenges, Report, The Interparliamentary European Security and Council of the European Union – National Interests and
Defence Assembly, Assembly of Western European Union, 4 European Foreign Policy, Remarks by EU High Representa-
decembrie 2007, p. 30; Daniel Keohane, Defensive realign- tive, Javier Solana, Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin,
ment, E! Sharp Magazine, Septembrie-Octombrie 2008, 7 octombrie 2008, p 4.
21
p. 38-40; Thomas Bauer, What drives the Transatlantic partners ?, Giovanni Grevi, op.cit.

43
ASPECTE PRIVIND SECURITATEA
INFRAS TRUCTURII CRITICE
Ioan – Emanoil CĂLIN
Importanţa infrastructurii critice (IC) în asigu- determinarea impactului materializării acestor riscuri
rarea stării de securitate a devenit o problemă şi ameninţări la nivelul elementelor fizice reale, com-
transnaţională în condiţiile interdependenţelor eco- ponente ale IC.
nomice, sociale şi politice tot mai accentuate, pe Cuvântul „critic” asociat „infrastructurii” subli-
spaţii geografice mari şi cu implicaţii profunde la niază faptul că aceasta este vitală pentru realizarea
nivel economic şi social. funcţiilor puterii executive, a activităţii economice,
Deşi perspectivele asupra conceptului nu diferă pentru siguranţa populaţiei şi materializarea binelui
fundamental de la nivel naţional la nivel supra- general, pentru starea de securitate la nivel naţional
naţional, cu certitudine mijloacele, politicile şi sau regional.
resursele implicate nu sunt aceleaşi. Distrugerea sau deteriorarea infrastructurii critice
În spaţiul occidental, IC este asociată atât cu determină pagube catastrofale şi, pe termen lung,
funcţiile vitale specifice statului, cât şi cu cele ale afectează statul cu impact major asupra stării de
colaborărilor interstatale. În prezent, provocarea o securitate (pe toate componentele: economică,
reprezintă implementarea efectivă a acelor politici şi politică, socială, militară şi de mediu).
planuri de măsuri care să asigure două elemente Sfera de cuprindere a conceptului de infrastruc-
cheie: atragerea, pe de o parte, a resurselor minime tură are reprezentări diferite. La nivel naţional,
necesare protejării şi dezvoltării IC printr-un partene- aceasta este una extrem de largă, de la sisteme fizice
riat public-privat şi, pe de altă parte, menţinerea rolu- şi până la elemente abstracte, din zona valorilor asumate.
lui dominant al statului în identificarea şi securizarea IC concentrează practic o gamă largă de resurse
acelor elemente specifice infrastructurii critice. de securitate, din cele mai diverse sectoare de acti-
Definirea conceptului presupune un proces com- vitate. Această abordare sectorială nu este una uni-
plex de identificare a riscurilor şi ameninţărilor la tară, fiecare stat căutând să-şi identifice infrastructura
adresa securităţii unui stat (uniuni de state), precum critică plecând de la contribuţia respectivului sector
şi a vulnerabilităţilor proprii acestuia (acesteia), şi de activitate la Produsul Intern Brut şi la modul în

44
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
care este distribuită forţa de muncă (cantitativ şi cali- tudine de factori, printre care se numără nivelul de
tativ). dezvoltare, instrumentele de securitate şi viziunea
Din perspectivă macrosistemică, termenul im- politică.
plică următoarele componente: componenta tehnică, Astfel, în Germania, IC este compusă din acele
componenta de securitate, componenta de manage- organizaţii şi facilităţi de importanţă majoră pentru
ment. comunitate a căror scoatere din uz sau deteriorare
Abordarea sistemică permite atât o analiză poate cauza scurtcircuitarea canalelor de apro-
funcţională, cât şi una structurală a IC. Imaginea de vizionare, perturbări semnificative ale ordinii publice
ansamblu, la nivel transnaţional, poate fi percepută, sau alte consecinţe dramatice.

în mod corect şi complet, în condiţiile existenţei unor Viziunea britanică asupra IC include acele
standarde minime, acceptate de comun acord, în bunuri, servicii şi sisteme care susţin viaţa econo-
spaţii dominate de interese, politici de dezvoltare, mică, politică, şi socială şi a căror afectare poate con-
strategii de securitate relativ comune sau comple- duce la pierderea de vieţi omeneşti, un puternic
mentare. impact negativ asupra economiei naţionale cu con-
Abordarea sistemică a IC reprezintă o provocare secinţe grave asupra comunităţii.
chiar dacă două din cele trei componente, cea tehnică Din perspectivă americană, IC este compusă din
şi cea de management sunt relativ uşor de perceput şi acele sisteme şi bunuri, deopotrivă fizice şi abstracte,
gestionat. În ceea ce priveşte componenta de securi- considerate vitale pentru existenţa SUA, a căror dis-
tate, lucrurile sunt într-o oarecare măsură mai com- trugere sau punere în stare de incapacitate are un im-
plicate în condiţiile în care trebuie să ţinem cont de pact negativ asupra situaţiei de securitate prin
mai mulţi factori: perturbarea economiei naţionale, siguranţei, sănătăţii
- percepţia asupra securităţii este dependentă publice.
de specificul naţional, de localizarea geografică, de O abordare sectorială a infrastructurii critice, la
gradul de dezvoltare, de capacitatea obiectivă de per- nivel naţional, pentru diverse state, este redată în
cepţie a mediului de securitate etc.; tabel.
- costurile pe care le implică securitatea pe ter- Perspectivă europeană asupra IC include atât o
men lung nu pot fi întotdeauna argumentate în lipsa abordare generală cât şi una mai detaliată, cu impli-
unor ameninţări directe sau a unor riscuri specifice, caţii tehnice. Astfel, IC cuprinde, pe de o parte, acele
cu probabilitate ridicată de materializare; elemente de infrastructură, special desemnate, care
- priorităţile diferite în ceea ce priveşte agenda se consideră a avea cea mai mare importanţă pentru
politică a liderilor politici, economici ş.a. comunitatea europeană şi a căror distrugere/avariere
Definiţiile date IC diferă în funcţie de o multi- afectează două state membre (SM) sau unul singur,

45
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

dar cauza se află localizată în infrastructura critică „nevoii de a cunoaşte”;


care aparţine unui alt SM2. Pe de altă parte, IC face - cooperarea prin implicarea tuturor actorilor
referire la acele bunuri, sisteme sau subsisteme lo- (proprietari, operatori, autorităţi publice) în manage-
calizate pe teritoriul statelor membre ale UE, care mentul şi operarea infrastructurii critice;
sunt esenţiale în asigurarea funcţiilor vitale ale soci- - proporţionalitatea potrivit căreia măsurile
etăţii, sănătăţii, siguranţei, securităţii, binelui general, care urmează a fi implementate trebuie să fie în acord
economic sau social (electricitate, producţia de petrol cu nivelul de risc identificat şi/sau tipul ameninţărilor
şi gaze naturale, sistemele de transport şi de dis- identificate;
tribuţie; telecomunicaţiile; agricultura; serviciile - abordarea sectorială conform căruia imple-
financiare şi cele de securitate; etc.) şi a căror dis- mentarea EPCIP trebui să ţină cont de specificul
trugere/deteriorare pot avea un impact major asupra fiecărui sector de activitate în parte.
a cel puţin două SM3. Implementarea EPCIP presupune: 1. O proce-
Începând cu anul 2004, Uniunea Europeană a dură de identificare şi desemnare a infrastructurii
demarat dezvoltarea unui Program European pentru critice europene, precum şi o abordare comună cu
Protecţia Infrastructurii Critice (EPCIP). Programul privire la îmbunătăţirea protecţiei acesteia la nivelul
are la bază principii, procese şi instrumente care fiecărui SM; 2. Un set de măsuri destinate imple-
creează un cadru formal, structurat, orientat către mentării EPCIP (un plan de acţiune structurat pe trei
protecţia a ceea ce se identifică ca fiind IC de interes faze4 distincte, un grup de lucru, o reţea infor-
european (ICE). maţională de avertizare dedicată infrastructurii critice);
Principiile care fundamentează EPCIP sunt: 3. Sprijin acordat fiecărui SM în scopul protejării IC
- subsidiaritatea potrivit căreia eforturile insti- naţionale. Responsabilitatea protejării infrastructurii
tuţiilor europene se vor axa pe acea infrastructură con- critice naţionale revine SM care îşi elaborează pro-
siderată critică din perspectivă europeană şi mai puţin priul program de protecţie a IC. Acesta conţine
din perspectivă naţională sau regională, responsabili- prevederi minimale de identificare şi desemnare a
tatea asupra securităţii IC revenind fiecărui SM; elementelor de IC de nivel naţional. Criteriile de
- complementaritatea care evită duplicarea selectare fac referire la amploarea elementului de
eforturilor şi asigură complementaritatea pe baza infrastructură şi impactul5 în cazul distrugerii sau
unor măsuri luate la nivel sectorial; deteriorării acestuia.
- confidenţialitatea care presupune clasificarea Numeroase state au elaborat strategii proprii
adecvată a informaţiilor privind infrastructura critică privind protecţia IC care definesc conceptul de
şi accesul securizat la acestea conform principiului infrastructură critică şi furnizează o metodologie

46
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
concretă de management a riscurilor la adresa IC. UE şi NATO în domeniu; asimetria instituţională exis-
Metodologia de management a riscurilor asociate tentă între diversele agenţii guvernamentale de re-
acestui domeniu este structurată pe paliere acţionale sort; privatizarea unor facilităţi ale IC în folosul unor
(prevenire, pregătire, reacţie şi refacere) şi se operatori străini a căror activitate ulterioară pune în
bazează pe gestionarea tuturor situaţiilor de hazard, pericol sustenabilitatea politicilor de dezvoltare a
indiferent de sursa de producere a acestora. Sunt statului6.
identificabile două mari surse de ameninţări şi riscuri În concluzie, putem afirma că IC reprezintă o
la adresa infrastructurii critice: hazardul natural şi importantă resursă de securitate. Protecţia acesteia
factorul uman. este o responsabilitate naţională care implică de-
Managementul riscurilor la adresa IC trebuie să opotrivă autorităţile publice şi companiile private.
ţină cont de manifestarea următoarelor vulnera- Formularea unui cadru european de gestionare, pro-
bilităţi: lipsa unei viziuni unitare care să genereze un tecţie şi dezvoltare a infrastructurii critice poate
cadru legislativ unitar şi capabilităţi special destinate reprezenta o oportunitate pentru fiecare stat membru
pentru gestionarea efectivă a riscurilor asociate al UE pentru afirmarea şi promovarea intereselor
infrastructurii critice; interdependenţa şi interconec- naţionale, specifice fiecărui sector de activitate în
tivitatea sistemelor din compunerea infrastructurii parte.
critice; lipsa unei metodologii coerente de cooperare În condiţiile în care se admite faptul că securi-
cu agenţiile guvernamentale în gestionarea propriu- tatea este o precondiţie a prosperităţii şi a dezvoltării
zisă a unor facilităţi asociate IC de către operatori durabile, infrastructura critică se identifică ca fiind
privaţi; duplicarea efortului de dezvoltare a unor pro- un sistem prin care se poate asigura sustenabilitatea
grame de protecţie a IC generată de reglementările politicilor de dezvoltare şi a strategiei de securitate.

1
Protection Of Critical Infrastructure And The Role Of In- mentelor de infrastructură ţinând cont de: numărul populaţiei afec-
vestment Policies Relating To National Security, tate, semnificaţia pierderilor economice, efectele asupra mediu-
http://www.oecd.org/daf/investment/statistics lui, efectele în plan politic, efectele în plan psihologic, consecinţele
2
Communication from the Commission on a European Pro- asupra sănătăţii publice.
6
gramme for Critical Infrastructure Protection Commission of the Aceşti operatori pot sprijini, direct sau indirect, organizaţii
European Communities, Brussels, 12.12.2006, p. 4. teroriste sau care aparţin crimei organizate transfrontaliere, pot
3
European Critical Infrastructure, EU Council, Luxem- accesa date şi informaţii de competenţa serviciilor de informaţii,
bourg, 5 iunie 2008, p. 2. pot bloca accesul oportun al structurilor guvernamentale la infor-
4
Stabilirea aspectelor strategice şi a măsurilor la nivel ori- maţii de interes naţional, pot exporta tehnologie sau produse spe-
zontal special dedicate protecţiei IC; implementarea măsurilor de ciale înalt tehnologizate necesare statului pentru operaţionalizarea
protecţie la nivel sectorial; sprijinirea statelor membre în demer- politicilor de securitate, pot compromite reţelele de securitate
surile acestora dedicate gestionării IC naţionale. publică sau privată.
5
Se evaluează consecinţele distrugerii/deteriorării ele-

47
OSINT - DIMESIUNE STRATEGICĂ
A PROCESULUI DE INTELLIGENCE
Tatiana NEGARĂ
Tranziţia spre societatea informaţională şi in- Revoluţia tehnologică, explozia informaţională,
tensificarea gradului de democratizare şi des - creşterea numărului actorilor internaţionali, elimi-
chidere a societăţilor contemporane au dus la narea barierelor, ca urmare a încetării războiului
creşterea considerabilă a importanţei surselor des- rece şi a globalizării, au generat ameninţări şi
chise (Open Source Intelligence - OSINT), ex- riscuri noi: terorismul, proliferarea armelor de
ploatarea acestora devenind o latură din ce în ce distrugere în masă, crima organizată, statele fra-
mai importantă a activităţii de informaţii. gile, conflictele inter-etnice, imigraţia ilegală şi
OSINT reprezintă procesul specific de iden- securitatea energetică. Răspunsul la aceste
tificare, culegere, colaţionare, procesare şi dise- provocări a determinat sporirea şi diversificarea
minare a informaţiilor din surse deschise. În cerinţelor informaţionale. În contextul în care in-
funcţie de accesul la informaţie, sursele deschise formaţiile clasificate nu reuşeau să răspundă
pot fi clasificate astfel: surse tradiţionale (mass- noilor tipuri de cerinţe a devenit o necesitate con-
media), Internetul (care conţine surse cu acces sultarea surselor deschise. De exemplu, averti-
nelimitat şi surse comerciale care, contra cost sau zarea cu privire la crizele din Lumea a treia unde
în baza unui abonament, pot furniza produse accesul la informaţii clasificate este extrem de
necesare activităţii de informaţii), literatura gri1 dificil, devine posibilă prin consultarea surselor
(informaţie disponibilă din punct de vedere legal deschise care furnizează date şi informaţii
şi etic, dar distribuită prin canale specializate; în privind istoria şi geografia unui stat, aspecte
această categorie se încadrează lucrări de cerce- specifice de ordin politic, etnic, economic, social,
tare, manuscrise, rapoarte şi documente tehnice, demografic, tehnic, detalii privind unele perso-
discursuri şi fotografii comerciale), surse umane2 na lităţi cheie sau referitoare la problemele cu
(observatori, cercetători etc.), sateliţi comerciali. care se confruntă o anumită ţară. De asemenea,
Dacă, până nu demult, serviciile de informaţii creşterea rolului organizaţiilor internaţionale5 , a
considerau că exploatarea informaţiilor din surse dus la apariţia unor ţinte, surse şi consumatori de
deschise este doar o componentă a analizei multi- informaţii noi pentru serviciile de informaţii.
sursă, valoarea lor fiind considerată secundară, Evoluţia Internetului şi apariţia spaţiilor
astăzi importanţa OSINT este larg recunoscută3. colaborative virtuale au oferit actorilor responsabili
Specialiştii apreciază că sursele deschise furnizează cu securitatea noi tehnologii de colectare, analiză
aproximativ 80-95% din necesarul de informaţii şi distribuire a cunoştinţelor din diferite domenii.
utilizate. De asemenea, tot mai multe servicii de in- Înmulţirea în ritm galopant a site-urilor, port a-
formaţii occidentale acordă acestor surse o valoare lurilor, site-urilor cu caracter enciclopedic (wiki),
strategică deoarece oferă suport decizional facto- şi, mai nou, a blog-urilor a deschis o poartă largă
rilor politico-militari pentru proiectarea şi imple- spre lumea informaţiilor care, până nu de mult,
mentarea politicilor de securitate naţională4. erau accesibile doar agenţilor de intelligence pro-
Rolul şi potenţialul OSINT reprezintă o fesionişti. Spre exemplu, site-ul Google Earth
problemă în dezbatere în lumea analiştilor de in- furnizează informaţie geospaţială mult mai multă
telligence. Pe de o parte, adepţii OSINT consideră decât era disponibilă guvernelor până acum două
că acest domeniu reprezintă răspunsul la multe decenii.
din provocările actuale cărora trebuie să le Conştientizând importanţa „superiorităţii de-
răspundă orice serviciu de informaţii. Ei promo- cizionale”6 în faţa celei informaţionale, în 2006,
vează necesitatea unei noi paradigme în care să liderii comunităţii de informaţii a SUA au decis
predomine analiza informaţiilor din surse crearea, după modelul „Wikipedia”, a unei enci-
deschise şi să se realizeze o reţea de colaborare clopedii de intelligence denumită sugestiv
cu actori din sectorul public şi privat. Pe de altă „Intellipedia”, disponibilă pentru un număr de 16
parte, scepticii se pronunţă împotriva considerării agenţii de informaţii americane. Serverul nu este
OSINT-lui mai mult decât ca o componentă a accesibil prin Internet, ci prin reţelele guverna-
procesului de analiză multi-sursă. mentale securizate, de tipul JWICS, SIPRNet sau

48
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
Intelink-U. Accesul este restricţionat pe trei
nivele de secretizare: reţeaua strict secretă uti-
lizată doar de comunitatea de intelligence,
reţeaua la care au acces oficialii Apărării şi cea
cu cel mai scăzut nivel de secretizare care poate
fi accesată de persoane din afara sistemului, de
exemplu de experţi sau cercetători care cola-
borează cu mediul guvernamental. Folosind ace-
laşi soft 7 ca şi Wikipedia, sistemul permite
ofiţerilor şi analiştilor să posteze, să adauge sau
să modifice date şi informaţii. Potrivit estimărilor
lui Don Burke, de la Departamentul de ştiinţă şi
tehnică al CIA, zilnic sunt postate în jur de 1.000
de completări şi topic-uri noi. Dacă la început
utilizarea acestui sistem a întâmpinat rezistenţă,
în octombrie 2006 reţeaua fiind accesată doar de
3.600 de utilizatori, în martie 2008 cifra acestora privire la aspectele critice ale agendei de securi-
s-a ridicat la aproximativ 37.000. tate. Creşterea complexităţii şi interconectivităţii
O consecinţă a revoluţiei informaţionale o lumii contemporane, coroborate cu scăderea
constituie faptul că serviciile de informaţii nu gradului de certitudine şi predictibilitate, au de-
mai deţin monopolul abilităţilor de analiză, în- terminat sporirea importanţei analizelor de tip
registrându-se o piaţă în creştere a furnizorilor de strategic care necesită informaţii din surse şi
servicii şi produse specifice, contra cost sau pe domenii multiple.
bază de abonament. Iată numai câteva exemple În analiza de intelligence multisursă, pro-
de organizaţii/institute care furnizează online, dusele de tip OSINT direcţionează procesul de
gratuit sau contra cost, analize specializate în culegere, au rol de orientare în etapa de analiză
probleme de securitate şi relaţii internaţionale: prin identificarea unor elemente necesare
www.stratfor.com, www.rand.org, www.glo - înţelegerii contextului, furnizează date şi infor-
balsecurity.org, www.crisisgroup.org, www.mo - maţii care nu întotdeauna pot fi obţinute din surse
nitor.bbc.co.uk, www.jamestown.org, www.sipri.org, clasificate, facilitează accesul la anumite tipuri
www.foreignpolicy.org, www.foreignaffairs.org, de expertiză care nu este întotdeauna disponibilă
www.heritage.org, www.intelligenceonline.com, în serviciile de informaţii, se pot constitui ele
www.csis.org, www.unap.ro, ş. a. însele într-un canal de diseminare etc.
Trebuie specificat că, deşi o foarte mare Deşi adepţii OSINT au tendinţa de a supra -
parte a informaţiilor publice au fost postate în ul- evalua importanţa acestui domeniu, utilizarea
timul timp pe Internet, noţiunea de sursă deschisă surselor deschise nu este lipsită de limitări şi
nu se reduce doar la acesta. Media, agenţiile publice, constrângeri. Pentru serviciile de informaţii de
bibliotecile, institutele de cercetare, think-tank- tip clasic, sursele deschise nu pot acoperi 100%
urile, universităţile, ONG-urile etc. constituie informaţiile necesare nevoilor informaţionale. De
surse deschise de informaţii. asemenea, analiştii de intelligence se pot con-
Avantajele utilizării OSINT sunt multiple. frunta cu o supraîncărcare informaţională, aspect
Din perspectivă financiară, comparativ cu mij - care duce la creşterea timpului de analiză şi
loacele şi timpul de procurare a informaţiilor din procesare şi, implicit, de diseminare a produselor
surse clasificate, exploatarea surselor deschise informative către beneficiarii politico-militari.
este mai ieftină. De exemplu, informaţii Procesul de filtrare a informaţiei relevante din
geospaţiale de înaltă calitate pot fi procurate de marea masă a celei colectate poate deveni
pe site-uri specializate, precum Google Earth, as- anevoios şi consumator de timp. Nici chiar pro-
pect care reprezintă un mare avantaj mai ales dusele informaţionale achiziţionate de la firme
pentru statele mici, care nu pot aloca bugete mari specializate, cum ar fi Stratfor sau Oxford Ana-
serviciilor de informaţii. lytica, nu pot substitui efortul analitic al ofiţeru-
Analiza de tip OSINT furnizează o imagine lui de informaţii.
de ansamblu a contextului şi avertizează cu O altă limitare o reprezintă faptul că infor-

49
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
potriva acestui tip de intelligence refuzând să le
conştientizeze valoarea. Mai mult, un număr
mare de agenţii de intelligence occidentale con-
tinuă să interzică accesul analiştilor la Internet8 .
Pentru a fi eficientă, o comunitate de intelli-
gence trebuie să investească mai mult în dez-
voltarea capacităţilor de OSINT. Un prim pas ar
consta în instruirea analiştilor în identificarea şi
exploatarea surselor deschise, îmbunătăţirea abili-
tăţilor lingvistice9 (în contextul în care cele mai
importante informaţii sunt adesea într-o altă
limbă decât cea maternă) şi, foarte important,
sporirea investiţiile în domeniul IT.
Gestionarea eficientă a surselor deschise pre-
supune găsirea răspunsurilor la întrebări de
genul: cum pot fi eliminate redundanţele în
condiţiile în care aceeaşi informaţie este colec-
tată dintr-o mulţime de surse? Care este arhitec-
tura optimă a unei organizaţii care să exploateze
maţiile din surse deschise pot fi subiective, exis- eficient mulţimea imensă de informaţii colectate
tând riscul ca anumite ştiri, lipsite de acurateţe şi din mii de surse? Care este cel mai eficient sis-
preluate necritic, să afecteze procesul decizional tem de stocare a informaţiilor astfel încât să se
prin dezinformarea beneficiarilor. De aceea, in- asigure punerea în comun a acestora şi colabo-
formaţiile trebuie atent verificate şi confruntate rarea integrată? Care este modalitatea de consti-
cu rezultatele analizelor informaţiilor obţinute pe tuire a unei structuri multidisciplinare de analiză
alte căi, inclusiv din surse clasificate. care să asigure exploatarea eficientă a acestor in-
În concluzie, OSINT are un rol fundamental formaţii? Cum poate un analist să gestioneze
în direcţionarea analizei multi-sursă. Pentru co- evoluţia rapidă din domeniul tehnologiei? Care
munitatea tradiţională de intelligence, OSINT sunt politicile şi procesele cele mai optime pen-
rămâne doar o componentă a analizei multi-sursă. tru creşterea eficienţei operaţionale?
Pentru alte agenţii guvernamentale, OSINT În ciuda limitelor sale, putem afirma că, deşi
reprezintă prima sursă pe care o accesează şi pe nu se poate substitui informaţiei clasificate,
care o consideră ca fiind o capabilitate strategică. OSINT orientează celelalte discipline de intelli-
Promovarea sistematică a utilizării OSINT va gence, susţinând procesul decizional politico-
rămâne la latitudinea fiecărei agenţii guverna- militar şi militar prin avertizarea asupra
mentale. În interiorul comunităţii de intelligence vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor (in-
este necesară schimbarea şabloanelor de gândire. terne şi externe, militare şi non-militare) care pot
Mulţi analişti, mai ales cei formaţi în perioada afecta securitatea naţională.
Războiului Rece, continuă să se manifeste îm-

1
Sursele de literatură gri pot fi ONG-urile, instituţiile de vol.3, nr. 32, Zurich, Apr. 2008, p.1, www.isn.ethz.ch
5
învăţământ şi cercetare, companii comerciale, agenţii guver- G. Treverton, Excerpt of Reshaping National Intelligence
namentale, asociaţii formale şi informale, cluburi etc. for an Age of Information, www.cambridge.org, 2003.
2 6
Acest tip de surse nu trebuie confundat cu sursele umane http://esenai.com/blog/intellipedia/people/richar d_russell.
7
specifice activităţii acoperite de informaţii (HUMINT). MediaWiki.
3 8
Alex Kingsbury, Spy Agencies turn to newspaper, NPR, Chris Pallaris, op. cit., p. 3.
9
and Wikipedia for Information, The Intelligence Community Stephen C. Mercado, Sailing the Sea of OSINT in the
is learning to value <<open-source>>, US News and World Information Age, A venerable Source in a New Era, in Studies
Report, 12.09.2008. in Intelligence, Journal of the American Intelligence Profe -
4
Chris Pallaris, Open Souce Intelligence: A strategic ssionals, www.cia.gov.
enabler of national security, CSS Analyses in Security Policy,

50
MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ
ŞI SECURITATEA - NOI PROVOCĂRI
Drd. Ionel STOICA
Implicaţiile fenomenului migraţiei asupra tive, percepţia lor depinzând atât de subiectul
situaţiei de securitate au generat dezbateri da- care defineşte termenii, cât şi de cei care benefi-
torită complexităţii procesului şi diferitelor proble- ciază de definirea acestor termeni într-un mod
me şi interese pe care le suscită. Dacă privim anume 2 . În opinia lui Choucri, câteva aspecte
legătura dintre migraţie şi securitate din perspec- ilustrează caracterul subiectiv al definirii terme-
tiva interdependenţei în sistemul internaţional, se nilor cheie. În domeniul migraţiei, spre exemplu,
impune analiza modului în care fluxurile acestea sunt: ceea ce observă cineva depinde de
migraţionale afectează atât statele de origine, cât modul în care acesta priveşte procesul; cel care
şi cele de destinaţie ale migraţiei. înregistrează defineşte pe cel înregistrat; ceea ce
În ultimii ani, în special după 11 septembrie este înregistrat depinde de cine înregistrează, în
2001 1 , s-a conturat percepţia unei conexiuni ce mod şi de ce face aceasta. În domeniul secu-
directe între migraţie, terorism şi securitate. rităţii, aspectele relevante sunt: securitatea cuiva
Migraţia internaţională este privită de către poate constitui insecuritatea altcuiva; strategiile
politicieni şi de către opinia publică drept o proiectate pentru a crea securitate pot conduce la
ameninţare la adresa suveranităţii naţionale şi se- accentuarea insecurităţii; securitatea poate fi un
curităţii publice. Din acest motiv, societăţile termen obiectiv, dar întrucât ea depinde de cel
gazdă au devenit tot mai preocupate de prezenţa care analizează starea de securitate, ea devine
comunităţilor de imigranţi, în special a celor care subiectivă.
provin din zone geografice asociate cu extremis- Aşadar, indiferent că vorbim despre migraţia
mul şi violenţa. Desigur, acestea constituie pre- legală sau despre cea ilegală, este esenţial să pre-
ocupări legitime care nu trebuie subestimate, cizăm actorul a cărui stare de securitate este afec-
însă, în acelaşi timp, nu trebuie neglijat studiul tată. Când ne referim la securitatea imigranţilor
efectelor migraţiei asupra imigranţilor şi famili- trebuie să avem în vedere condiţiile de trai şi de
ilor lor, precum şi asupra societăţilor sursă ale muncă, precum şi nevoile de securitate ale aces-
migraţiei internaţionale. tora. Situaţia socială, economică şi legală a imi-
Potrivit lui Nazli Choucri, interdependenţa granţilor care provin din zone de conflict trebuie
dintre migraţie şi securitate este problematică în să constituie un aspect relevant atunci când ne
condiţiile în care acestea sunt concepte subiec- referim la conceptualizarea relaţiei dintre mi-

51
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
graţie şi securitate 3 . Anterior sosirii în ţara de de rezidenţă. Autorităţile din ţara de origine a
destinaţie, aceşti imigranţi s-au confruntat cu in- imigranţilor pot căuta să atragă la cooperare ele-
securitate socială şi economică prelungită în mente din diaspora care susţin politica lor. Acest
ţările de origine. La nivelul statelor - indiferent lucru echivalează cu internaţionalizarea conflic-
că acestea sunt de origine sau de destinaţie pen- tului, adică un conflict între grupări politice care
tru migraţie - imigranţii pot constitui o aparţin aceluiaşi stat, care s-ar fi desfăşurat în
ameninţare. Fluxurile migraţionale pot afecta mai mod natural pe teritoriul acelui stat, este dus pe
uşor statele care sunt deja vulnerabile (economie teritoriu altui stat. Trebuie precizat că activităţile
neperformantă, coeziune socială slabă, instituţii sau interesele diasporei pot fi în contradicţie cu
publice nefuncţionale, ineficiente sau sistem cele ale ţării-gazdă.
politic imatur) decât pe cele solide (caracteristi- Aşadar, diaspora poate fi utilizată ca resursă
cile de mai sus au valori opuse celor înregistrate politică în situaţii conflictuale. Potrivit unui
în cazul statelor considerate vulnerabile). studiu al Băncii Mondiale, în ţările cu conflicte
Pentru a înţelege modul în care migraţia violente, care au populaţii semnificative în afara
poate afecta securitatea internă sau externă a teritoriului naţional, probabilitatea unor conflicte
statelor, fie ele de origine sau de destinaţie, tre- violente este de şase ori mai mare decât în cazul
buie să abordăm toate dimensiunile securităţii celor care nu au diasporă5. Pe de altă parte, dias-
(militară, politică, economică, de mediu şi socie- pora poate constitui o sursă importantă de influ-
tală4 ) în interdependenţa şi dinamica lor. enţă şi promovare a intereselor ţărilor sursă ale
Astfel, imigranţii pot afecta securitatea mili- migraţiei. Yossi Shain, spre exemplu, susţine,
tară a unui stat prin: acţiuni militare care pot genera contrar lui Samuel Huntington, că imigranţii şi
conflicte între statul de origine şi cel de rezidenţă diaspora pot promova interesele SUA, acţionând
al imigranţilor, indiferent că ultimul a oferit sau ca ambasadori neoficiali care promovează valo-
nu sprijin imigranţilor în pregătirea şi organi- rile americane în ţările de origine6.
zarea acelor activităţi; acţiuni politice prin încer- Ameninţările de natură economică vizează
carea imigranţilor de a convinge autorităţile din vulnerabilităţile de orice fel pe care migraţia le
statul - gazdă să întreprindă acţiuni directe îm- induce la nivelul instituţiilor statului sau la
potriva ţării de origine, cu scopul declarat de a nivelul populaţiei. Spre exemplu, afectarea stării
schimba regimul politic în acea ţară; instrument de sănătate a populaţiei sau modificarea com-
politic – imigranţii pot servi interesul statului poziţiei demografice a societăţii pot fi privite ca
gazdă de a provoca regimul politic din statul de ameninţări la adresa securităţii statului, din pers-
origine al imigranţilor. pectivă economică. Un impact deosebit îl au con-
Din perspectivă politică, fenomenul imi- strângerile financiare pe care migraţia le induce
graţiei poate afecta statul din interior sau din guvernelor statelor receptoare. Mai ales în cazul
exterior. Astfel, din interior, statul poate fi ţărilor în curs de dezvoltare, ca ţări de destinaţie
ameninţat de acţiunile unor grupuri care se simt ale migraţiei internaţionale, imigranţii induc ade-
dezavantajate de politica guvernamentală. Din sea presiuni semnificative asupra sistemului sani-
exterior, statul poate fi ameninţat de migraţie ca tar sau asupra facilităţilor de transport, sporind
purtătoare a unei ideologii care se află în diver- nivelul consumului 7 . Pentru a face faţă acestui
genţă cu cea a statului gazdă. Într-un astfel de consum suplimentar, statele gazdă pot spori
context, imigranţii pot fi utilizaţi de statul care îi nivelul taxelor aplicate nativilor. Astfel de mă-
găzduieşte împotriva ţării de origine a acestora. suri pot atrage însă sentimente ostile din partea
Este posibilă şi situaţia inversă, respectiv atunci nativilor, cu privire la prezenţa imigranţilor. Ul-
când imigranţii au o altă ideologie decât cea a terior, ostilitatea socială poate submina coezi-
ţării -gazdă, ei pot constitui o ameninţare pentru unea socio-politică a statului, cu consecinţe
acel stat (se pot implica în activităţi anti-regim asupra securităţii sale.
în această ţară). Imigranţii pot constitui o ameninţare la
O ameninţare politică externă poate deveni, adresa securităţii mediului în ţările gazdă prin
relativ uşor, una internă. Ca răspuns la acţiunile nerespectarea standardelor de mediu sau prin
desfăşurate de imigranţi împotriva regimului consumul în exces de resurse (apă, terenuri,
politic din ţara de origine, aceasta din urmă poate energie) generând astfel sentimente ostile din
urmări activităţile imigranţilor pe teritoriul ţării partea populaţiei autohtone, care pot degenera în

52
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
tensiuni sociale între ei şi nativi. barea riscurilor legate de răspândirea bolilor in-
Pe termen lung, cel mai evident efect al mi- fecţioase are la bază nu doar mobilitatea oame-
graţiei îl constituie apariţia minorităţilor etnice nilor, ci şi pe cea a viruşilor care provoacă aceste
care pot transforma în timp o societate omogenă maladii şi tendinţa crescătoare spre bolile cu
într-una multietnică şi multiculturală. Migraţia origine alimentară, ca o consecinţă a creşterii
constituie o provocare importantă pentru noţiu- comerţului cu aceste produse. În concluzie, nici o
nile tradiţionale de naţionalitate şi cetăţenie. naţiune nu este imună la ameninţarea tot mai
Totodată, imigranţii pot constitui o ameninţare la mare generată de izbucnirea izolată a unei boli
adresa normelor şi valorilor sociale, culturale şi infecţioase într-o regiune aparent îndepărtată a
religioase ale societăţii gazdă. Cercetările efec- lumii.
tuate8 arată că 76% dintre europeni consideră că Un raport din anul 2006 al Agenţiei pentru
un număr mare de imigranţi sosiţi în ţara lor con- Protecţia Sănătăţii din Marea Britanie arată că
stituie o ameninţare importantă sau foarte impor- majoritatea imigranţilor din această ţară sunt
tantă pentru statele lor. Această percepţie îşi are sănătoşi, dar că aceştia sunt mai vulnerabili decât
rădăcinile în creşterea presiunii asupra serviciilor nativii în ceea ce priveşte bolile infecţioase; circa
sociale, precum cererea de locuinţe mai ieftine 70% din cazurile noi diagnosticate cu tubercu-
sau nevoia de şcoli bune în zone cu diversitate loză, HIV sau malarie au fost înregistrate la
etnică pronunţată. Aceste preocupări sunt generate pacienţi născuţi în Marea Britanie10 . Cercetările
de sentimentele de incertitudine şi nelinişte cu efectuate au arătat că în cazul Portugaliei, imi-
privire la viitor, răspândite în întreaga Europă şi granţii din America Latină şi Africa au rate ale
care sunt asociate, în mod eronat, migraţiei. HIV sau ale tuberculozei mai ridicate decât popu-
În dorinţa de a apăra aceste valori, societatea laţia nativă, iar în cazul Greciei, imigranţii din
gazdă poate fi tentată să accentueze diferenţele Africa de Est au o rată mai ridicată a prezenţei
dintre cultura dominantă şi culturile minoritare virusului HIV11 . În 2005, circa un sfert dintre cei
existente în interiorul societăţii gazdă. Aşa se ex- diagnosticaţi cu HIV în ţările UE erau cetăţeni
plică reţinerea unor ţări faţă de acceptarea Tur- non-UE (cei mai mulţi proveneau din Africa sub-
ciei în UE. Un astfel de scenariu ar face ca Sahariană) şi se crede că majoritatea au fost
Turcia, un stat musulman, să devină cea mai popu- infectaţi în ţara de origine12 .
lată ţară din Uniune în anul 2015 (cu o populaţie Nu putem, de asemenea, exclude riscul
estimată la 74 de milioane va depăşi Germania, a apariţiei de noi agenţi patogeni în contextul
cărei populaţie, cel mai probabil va înregistra un migraţiei transcontinentale. În acest sens, sunt
declin faţă de momentul actual). Teama că în UE necesare investigaţii mai amănunţite care să ţină
ar putea apărea ghetouri cu imigranţi turci, posi- cont şi de influenţa potenţială a schimbărilor cli-
bile surse ale fundamentalismului islamic, ni se matice globale care pot favoriza răspândirea unor
pare totuşi exagerată, dacă ţinem cont de faptul boli anterior eradicate pe continentul european
că imigranţii turci s-au integrat bine în societăţile (precum malaria) sau care nu au fost depistate
europene. anterior aici.
Un alt aspect care vizează relaţia migraţie - În contextul în care fenomenul migraţiei
securitate este legat de sănătatea populaţiei prin poate induce sensibilităţi politice care pot fi uşor
apariţia riscului de răspândire a unor boli in- transformate în aspecte conexe cu securitatea, o
fecţioase, ca urmare a migraţiei internaţionale în provocare majoră pentru statele naţionale în ac-
contextul globalizării. Potrivit unui studiu din tualul mediu de securitate internaţional globalizat
anul 2000 al Consiliului Naţional de Informaţii o reprezintă managementul fluxurilor migra -
al SUA, două milioane de persoane traversează ţionale internaţionale. Multe din mecanismele
zilnic graniţele naţionale (săptămânal, un milion prin care migraţia afectează securitatea naţională
de persoane traversează graniţele între ţările dez- nu sunt noi, dar acţiunea lor se suprapune astăzi
voltate şi cele în curs de dezvoltare). Institutul altor factori 13 . Populaţia migrantă reprezintă o
american de medicină semnala că în ultimele resursă importantă ce poate fi utilizată de state
două sute de ani distanţa medie şi viteza călăto- pentru îmbunătăţirea productivităţii economice;
riei umane au crescut de 1.000 de ori, dar pe- dar ea poate fi implicată în acţiuni de politică ex-
rioada de incubaţie pentru bolile infecţioase a ternă. Un eşec din partea statelor în mobilizarea
rămas aceeaşi9. În contextul globalizării, exacer- acestei resurse se poate transforma într-un succes

53
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
al unor actori non-statali care promovează vio- cântări tot mai greu în prevenirea unor situaţii
lenţa. Din această perspectivă, provocarea pentru conflictuale induse de migraţie, putându-se con-
statele lumii constă în adoptarea unei viziuni pe cretiza în operaţiuni militare de menţinere sau de
termen lung asupra migraţiei, care să ţină cont de impunere a păcii în regiunile de origine ale mi-
beneficiile multiple pe care acest proces le poate graţiei internaţionale. Pentru a se evita adoptarea
genera. unor decizii greşite, legătura dintre migraţie şi
Aspectele de securitate vor juca un rol im- securitate trebuie atent examinată. Sub acest as-
portant în modelarea politicilor legate de mi- pect, numai un dialog permanent şi onest între
graţie în viitor. În contextul actual, caracterizat ţările de origine, cele de destinaţie şi comu-
prin ascensiunea politică a unor partide de ex- nităţile de imigranţi, poate preveni transformarea
tremă dreapta în mai multe ţări europene, şi în imigranţilor într-o ameninţare la adresa secu-
condiţiile sporirii inegalităţilor de pe piaţa rităţii statului-gazdă.
muncii, creşterea semnificaţiei migraţiei inter- Departe de a consolida securitatea statelor,
naţionale devine previzibilă. Imigranţii din anu- politicile actuale în domeniul migraţiei provoacă
mite regiuni geografice sau de anumite religii, insecuritate atât pentru imigranţi, cât şi pentru
dar şi cei care provin din comunităţi a căror inte- nativii societăţilor receptoare. Insecuritatea imi-
grare socială s-a dovedit dificilă vor continua să granţilor se înrăutăţeşte odată cu controlul mai
fie consideraţi ameninţări potenţiale la adresa se- strict al frontierelor, în timp ce insecuritatea
curităţii societăţilor receptoare. Pentru a evita nativilor creşte pe măsură ce statele eşuează în
continuarea politicilor populiste în materie de implementarea eficientă a măsurilor care vizează
migraţie sunt necesare analize realiste, bazate pe controlul mai strict al frontierelor la costuri
date concrete şi nu pe supoziţii sau abordări teo- rezonabile. Mai mult, eşecul aparatului de secu-
retice mai mult sau mai puţin validate de prac- ritate intern al statelor, în controlul imigraţiei ile-
tică. Pentru aceasta este necesar să se înţeleagă gale induce riscuri de securitate atât pentru
faptul că migraţia nu provoacă în mod direct con- imigranţi (evidente mai ales în privinţa
flicte, dar, în anumite circumstanţe, conflicte abuzurilor şi exploatării la care aceştia sunt
latente sau îngheţate pot fi stimulate şi declanşate supuşi pe piaţa muncii), cât şi pentru populaţia
de imigranţi. nativă care nu se mai simte astfel în siguranţă în
În viitor, argumentele legate de securitate vor propria ţară.

1
Această percepţie a fost alimentată şi de atacurile teroriste de tion and the New Security Agenda in Europe (New York, St. Mar-
la 11 martie 2004 din Madrid şi 7 iulie 2005 din Londra. tin’s Press,1993).
2 8
Nazli Choucri, Migration and Security: Some Key Linkages, Marcel Canoy, Ricklef Beutin, Anna Horvath, Agnes
Journal of International Affairs, vol. 56:1, p. 98-122, 2002. Hubert, Frédéric Lerais, Peter Smith, Myriam Sochacki, Mi-
3
Andrea Warnecke, The Security-Migration Nexus, B.I.C.C. gration and public perception, Bureau of European Policy Ad-
Bulletin, nr. 45, ianuarie-martie 2008, http://www.bicc.de/ /publica- visers (BEPA) European Commission, http://ec.europa.eu/dgs/policy
tions/bulletin/bulletin45.pdf. _advisers//publications/docs//bepa_migration_ final_09_10_006_en.pdf
4 9
Ole Waever, Barry Buzan, Security: A framework for analy- European Academies, Science Advisory Council, Im-
sis, 1998. pact of migration on infectious diseases in Europe,
5
Migration and Security Risks: Transnationalized Conflicts, http://www.leopoldina-halle.de/cms/fileadmin /user_up-
Organized Crime and International Terrorism, www.bicc.de/publi- load/leopoldina_downloads/easac-migration-statement.pdf
10
cations/briefs/brief36/brief36.pdf. The Security-Migration Nexus Ibidem.
11
Challenges and Opportunities of African Migration to EU Countries. Ibidem.
6 12
The Security-Enhancing Dimensions of International Ibidem.
13
Migration Flows, www.bicc.de/publications/briefs/brief36/brief36.pdf. The Security-Enhancing Dimensions of International
7
O. Martin Heisler, şi Zig Layton-Henry, Migration and the Migration Flows, http://www.thechicagocouncil.org/User-
Links Between Social and Societal Security, în Ole Weaver, Barry Files/File/Conferences/Atlantic%20Conference%202007/Ada
Buzan, Morten Kelstrup şi Pierre Lemaitre (eds.), Identity, Migra- mson-Migration%20and%20Security%20--Seville2007.pdf

54
TERORISMUL ÎN SPAŢIUL CIBERNETIC. FORME ŞI POSIBILITĂŢI
DE CONTRACARARE A ACŢIUNILOR TERORISTE CIBERNETICE
Drd. Cătălin STOIAN

Motto: Dacă astăzi Osama Bin Laden ne terorizează


cu degetul pe trăgaciul Kalaşnikovului, mâine, urmaşii
săi ne vor teroriza apăsând cu degetul pe tasta Enter.

Evoluţiile tehnologice din ultimele decenii apă, energie, transporturi auto, aeriene, feroviare,
au creat o puternică dependenţă a societăţii de etc.). Preluarea controlului acestor sisteme este
mijloacele de comunicaţii şi IT, fapt conştienti- prezentată momentan în scenarii de film, dar
zat din ce în ce mai mult de oamenii obişnuiţi, exis tă şi un pericol real, fapt susţinut de cazul
dar şi de liderii politici. Astăzi vorbim în mod unui individ din Queensland, Australia, care
frecvent despre spaţiul virtual, spaţiu cibernetic folosind Internetul, o legătură wireless şi un pro-
(cyberspace), chiar dacă nu toată lumea are o per- dus software furat, în anul 2001, a preluat con-
cepţie reală a acestuia. Foarte multă lume asociază trolul asupra sistemului de control al deversării
acest spaţiu cu Internetul, fapt care este în mare deşeurilor dintr-un rezervor de ape uzate şi a
măsură întemeiat, deoarece acesta oferă un mediu reuşit deversarea într-un râu şi apele de coastă, a
de întâlnire pentru culturile lumii sau pentru cca. 1 milion m 3 ape poluate. Individul a reuşit
indivizi aflaţi la poli geografici opuşi. Internetul să penetreze sistemul de securitate software din a
a devenit un integrator de culturi, un mediu de 45-a încercare2;
derulare de afaceri, de satisfacere a nevoilor con- - C4ISR (Command, Control, Communi-
sumatorilor sau ale guvernanţilor, oferind posi- cations, Computers, Intelligence, Surveillance,
bilităţi de comunicare nemaiîntâlnite în urmă cu and Reconnaissance), sisteme militare informa -
câteva decenii şi oportunităţi pentru crearea unui tice şi de comunicaţii.
forum în care oamenii se pot întâlni şi schimba În cadrul acestei lucrări, atenţia va fi foca -
idei. Am putea aprecia că se dezvoltă o societate lizată pe modul în care grupurile teroriste şi
a Internetului, cu propriile reguli, cu legislaţie şi membrii acestora folosesc Internetul pentru a-şi
morală specifică, cu avantajele şi, din păcate, cu atinge scopurile. Tratarea subiectului este mai
dezavantajele sale. mult tehnicistă şi nu pun accentul pe definirea
Aşa cum orice societate are componente care unor concepte sau pe dezbateri de idei.
acţionează pozitiv, conform valorilor definite şi 1. Scopuri şi particularităţi ale folosirii
câştigate de-a lungul istoriei, în aceeaşi măsură Internetului de către grupările teroriste
asistăm la o prezenţă în spaţiul cibernetic, din Este posibil ca cineva neavizat să considere
păcate foarte activă, a unor grupuri care că teroriştii nu au nevoie de Internet pentru a-şi
acţionează către polul negativ. Putem identifica, duce la îndeplinire scopurile distructive, dar tre-
în această zonă întunecată, grupuri de hackeri, buie menţionat că până la comiterea unui atac
criminali, membri ai crimei organizate, escroci, este necesară o perioadă de pregătire şi organi-
hoţi, terorişti. zare foarte intensă. Pentru atingerea acestor scopuri,
Nu este de neglijat faptul că unele state, cum Internetul este folosit din plin, alegerea acestuia
ar fi China 1 , au declarat intenţia de a-şi crea ca instrument de acţiune este determinată de mai
capabilităţi de război informaţional defensive şi multe argumente:
ofensive. - uşurinţa accesului;
În concepţia autorului lucrării, pornind de la - carenţele legislaţiei care reglementează
definiţia ciberneticii, conceptul de spaţiu ciber- comportamentul în Internet;
netic trebuie extins, cel puţin, şi la alte sisteme - lipsa cenzurii sau a vreunui control
cum ar fi: guvernamental;
- SCADA (Surveillance Control and Data - (cvasi) anonimitatea comunicării;
Acquisition), folosite pentru operarea reţelelor - flux rapid al informaţiei;
care controlează funcţionarea unor componente - costuri mici pentru dezvoltarea şi
ale infrastructurii critice a unui stat (transport menţinerea unei prezenţe WEB;

55
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
- o cale foarte eficientă pentru mesaje mul- Conform unui articol7 publicat în februarie 2007,
timedia (text, grafică, fotografii, video); pe site-ul institutului MEMRI (The Middle East
- audienţa mare în toate regiunile geo - Media Research Institute) sunt şase grupuri sem-
grafice şi creşterea foarte rapidă a numărului de nificative care desfăşoară aşa-zisul “jihad elec-
utilizatori situaţi în zone geografice îndepărtate. tronic”, Hackboy, Ansar Al-Jihad Lil-Jihad
Pornind de la specificul fenomenului terorist Al-Electroni, Munazamat Fursan Al-Jihad Al-
şi de la argumentele de mai sus, se pot identifica Electroni, Majmu’at Al-Jihad Al-Electroni,
scopurile reale pentru care este folosit Internetul. Majma’ Al-Haker Al-Muslim şi Inhiyar Al-Dolar.
Mai mulţi analişti în domeniu au ajuns la con- Spre deosebire de grupurile obişnuite de hackeri,
cluziile sintetizate în tabelul 1. grupurile de “mujahedini” sunt subordonate unei
AUTOR Furnell &Warren 1 Cohen2 Thomas3 Weimann4
- propagandă úi - planificare; - prezentare identitate; - război psihologic;
Scop publicitate; - acĠiuni - propaganda; - propagandă;
- colectare de financiare - comunicaĠii anonime sau - recrutare de noi
fonduri; (inclusiv acoperite; adepĠi;
- informare úi colectare - inducere “fricii - obĠinere informaĠii;
diseminare; fonduri); cibernetice”; - colectare fonduri;
- comunicaĠii - coordonare úi - acĠiuni financiare - instruire úi pregătire;
sigure. operaĠii; (inclusiv colectare fonduri); - stabilire contacte úi
- acĠiune politică - comandă úi control; constituire reĠele;
úi propagandă; - mobilizare úi recrutare; - planificare úi
- colectare de informaĠii coordonare acte
- tratare riscuri; teroriste.
- furt úi manipulare de date;
- folosire ofensivă a
dezinformării.

Tabelul 1. Scopurile utilizării Internetului de către organizaţiile teroriste


Constatăm că opiniile analiştilor sunt ideologii şi strategii comune care este încă în
asemănătoare, iar identificarea acestor scopuri curs de clarificare. În ianuarie 2007, mujahedinii
conduce la concluzia că activitatea teroristă în care acţionau pe Internet au fost invitaţi la
spaţiul cibernetic este intensă şi solicită un nivel semnarea unui pact special, care prevede unifi-
de pregătire ridicat al celor ce operează, mergând carea eforturilor sub conducerea unui grup numit
de la uşurinţă în folosirea calculatoarelor şi ser- Muhajirun Brigades.
viciilor informatice, până la tehnici sofisticate, Un extras din declaraţia unui jihadist aflat pe
inclusiv criptografia. Din analiza nivelului de o pagină web a unui grup de mujahedini din
pregătire al multor membri ai grupărilor teroriste spaţiul cibernetic, ilustrează adevăratele intenţii
a rezultat că aceştia sunt adeseori absolvenţi de şi posibilităţi de moment ale acestora: “Am exa-
universităţi, uneori chiar de studii doctorale, dar minat cele mai multe din manualele hackerilor,
la cei mai mulţi dintre ei, ideologia este princi- dar nu am găsit articole care să discute cum să se
pala motivaţie pentru afilierea la grupuri şi acţiuni indisponibilizeze reţelele dispuse peste tot în
teroriste. Uneori, grupările teroriste apelează la lume. Am găsit diferite articole despre cum să se
serviciile plătite ale unor hackeri profesionişti, atace servere, poşta electronică, site-uri web,
fie pentru obţinerea de informaţii (ex. IRA), fie etc., dar nu am citit nimic despre cum se pot
pentru executarea unor atacuri cibernetice. ataca sau bloca reţelele din întreaga lume, chiar
Faptul că Internetul nu oferă pentru moment dacă acesta este cel mai important ţel al unui
posibilităţi de a desfăşura atacuri distructive, nu hacker şi al cuiva care este angajat în jihadul
înseamnă că nu sunt încercări de acest gen. Ata- electronic. …. Nu vorbesc despre atacurile site-
curile produse au avut ca scop alterarea paginilor urilor web sau despre Internet, ci despre toate
web ale unor publicaţii sau instituţii, furt de reţelele din lume, inclusiv cele militare care con-
informaţii privind cărţi de credit (considerat nu trolează radare, rachete sau comunicaţii(…).
furt ci o formă de pedepsire a “necredincioşilor”). Dacă toate acestea vor fi indisponibilizate pentru

56
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
doar o zi, (….) acest lucru va aduce colapsul ora 19:00 GMT. Atacul va dura o oră. Avem 50
Vestului, dar pe noi ne va afecta foarte puţin8”. mujahedini, deci suntem gata pentru campanie9 ”.
Se consideră că primul atac terorist ciber- Apreciem că terorismul a găsit în Internet un
netic s-a petrecut în 1998, când organizaţia tero- mijloc extraordinar de a-şi promova interesele.
ristă Tigrii Tamili pentru eliberarea Eelamului Este foarte puţin probabil, pentru moment, ca In-
(LTTE) a inundat ambasadele srilankeze timp de ternetul să fie folosit ca o armă letală, dar este un
două săptămâni, cu cca. 800 mesaje e-mail pe zi, foate bun mijloc logistic şi operaţional.
cu acelaşi text: “Suntem tigrii negri din Internet 2. Consideraţii privind conţinutul site-urilor
şi facem acest lucru pentru a vă întrerupe comu- web ale organizaţiilor teroriste
nicaţia”. În scopul identificării, analizării şi înţelegerii
Prezenţa teroriştilor sau a simpatizanţilor specificului unui anumit grup este foarte util şi
acestora pe Internet se materializează în: relativ simplu să se facă analiza conţinutului
- sute de site-uri web înfiinţate şi în- paginilor afişate pe site-ul web al grupării. În
treţinute de grupări diverse (inclusiv cele ale sim- literatura de specialitate aceste site-uri sunt
patizanţilor); denumite “dark webs”. Trebuie remarcat că un
- menţinerea unor numeroase forumuri de handicap semnificativ în vederea efectuării unei
discuţii; analize profunde, îl constituie limba în care sunt
- monitorizarea site-urilor de interes pen- scrise mesajele, cele mai multe site-uri fiind
tru colectarea de informaţii; în limbi specifice lumii islamice sau asiatice.
- conferinţe on-line, folosind serviciul Activitatea este relativ lipsită de riscuri, dar
chat, prin care liderii spirituali propagă ideologia necesită un volum mare de muncă (monitorizare
religioasă sau politică a grupării; şi identificare, analiză, traducere, interpretare) şi
- comunicarea prin e-mail; un efort unificat al unor specialişti din diferite
- efectuarea de tranzacţii financiare prin domenii (IT, sociologie, filologie, media, opera-
mijloace de plată electronică; tiv). Pe de altă parte, din nevoia de protecţie,
- transmiterea codificată a unor mesaje; unele pagini postate pe “dark webs” dispar de pe
deoarece site-urile teroriste sunt foarte bogate în un site (cu o anumită adresă IP) şi reapar pe alte
imagini sau video, uneori în conţinutul acestora site-uri (cu alte adrese IP) care vor fi descoperite
se includ mesaje criptate prin tehnici cu greutate de necunoscători, dar foarte simplu
steganografice (ex. site-ul alneda.com, al organi- de adepţi, care sunt anunţaţi despre noua adresă
zaţiei Al Qaeda); a site-ului prin forumurile de discuţii.
- lansarea unor atacuri cibernetice sau În mod tipic, grupările afişează pe site infor-
răspândirea de viruşi sau „coduri maliţioase” care maţii prin care se identifică, cum ar fi:
să afecteze calculatoarele unor instituţii publice - logo-ul organizaţiei;
sau private. - istoria organizaţiei;
Analizând modul în care sunt folosite ser- - prezentări detaliate despre convingerile
viciile Internetului, putem concluziona că politice şi originile sociale;
grupările teroriste utilizează aceste mijloace în - date despre cele mai importante realizări
scopuri operative, informative şi pentru instruire. (acte teroriste);
Folosirea Internetului în scop operativ, pen- - biografiile liderilor;
tru coordonarea unor acţiuni, poate fi bine exem- - fondatorii şi eroii;
plificată prin acţiunea desfăşurată în ziua de 25 - scopuri politice şi ideologice;
septembrie 2005, de un membru al forumului de - critici şi ameninţări la adresa inamicilor;
discuţii “Muntada al-SafNet”, care a postat pe - ştiri de ultimă oră etc.
site următorul anunţ, pentru a declanşa un atac Ca o particularitate a site-urilor apar -
concertat (de tip DDOS - Distributed Denial of ţinând grupurilor separatiste, se poate remarca
Service) împotriva a două site-uri web aparţinând afişarea unor hărţi ale zonelor în dispută
unor grupuri care se declarau în favoarea dia- (Palestina pe site-ul HAMAS, Sri Lanka pe site-ul
logului creştin-musulman: LTTE ş.a.).
“Cea mai mare campanie pentru distrugerea Deşi în limbajul în care sunt redactate
site-urilor web ale cruciaţilor: ne trebuie muja- paginile apar expresii care instigă la “luptă
hedini! Momentul declanşării atacului este joi la armată dârză”, “rezistenţă”, acţiuni violente, cele

57
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Palestinei (PFLP), Jihadul Islamic Palestinian,
Mişcarea “Lives Kahane” (Israel), Mujahedinii
Poporului din Iran (Mujahedin-e Khalq), PKK,
Călăreţii Marelui Orient Islamic (Turcia), Ansar
Al-Sunna (Irak);
- Europa: ETA, Armata Corsicană, IRA;
- America Latină: Tupak-Amaru (Peru),
Sendero Luminoso (Peru), Armata columbiană de
eliberare naţională (ELN), Forţele armate
revoluţionare din Columbia (FARC);
- Asia: Aum Shinrikyo/Aleph (Japonia),
Sprijinitorii Islamului (Ansar Al-Islam, Irak),
Armata Roşie japoneză, Hizb-ul Mujahidin
mai multe organizaţii nu fac referiri la con- (Kashmir), LTTE (Sri Lanka), Mişcarea Islamică
secinţele fatale ale atacurilor întreprinse. Totuşi din Uzbekistan (IMU), Frontul Islamic de Eli -
Hamas şi Hezbollah, ca excepţii, ţin jurnale sta- b erare M O R O ( M I L F, F i l i p i n e ) , L a s h k a r
tistice cu operaţiile zilnice, martirii căzuţi şi duş- e-Toiba (Pakistan), Mişcarea Rebelă din Cecenia.
manii israelieni morţi. - Africa: Al Qaeda în Maghrebul Islamic (AQMI).
Mesajul care se transmite prin paginile Din cele prezentate mai sus reiese în mod
“dark webs” se adresează către trei grupuri de evident că spaţiul cibernetic este vizat în ansamblu,
audienţă10: dar, momentan, Internetul este folosit cel mai in-
- adepţii actuali sau potenţiali (sloganuri, tens, deoarece teroriştii nu au nevoie de resurse
steaguri, oferte pentru obiecte de vânzare – tri- financiare mari pentru a-şi atinge scopurile. Pen-
couri, insigne, casete video şi audio, etc.); tru accesarea Internetului nu este nevoie decât de
- opinia publică internaţională, în care un un calculator, o linie telefonică şi software spe-
segment important este mass-media (se pot folosi cific, elemente uşor de procurat de orice individ.
limbi diferite pe acelaşi site, ex. ETA - italiană, Rezultă, deci, că pentru a dispune de capabilităţi
germană, castiliană, franceză - sau Mişcarea eficiente în vederea unor acţiuni teroriste pe In-
Islamică din Uzbekistan - engleză, arabă, rusă); ternet, e nevoie de puţine resurse financiare şi
- cetăţeni sau grupuri din populaţia statelor mijloace simple.
considerate inamice, în vederea demoralizării O altă capabilitate importantă a teroriştilor
acestora şi determinării să ia atitudine faţă de este însă, expertiza deosebită a acestora. O
guverne sau autorităţi. dovadă o constituie documentele abandonate în
Este de remarcat că asemenea “dark webs” Kabul de luptătorii Al Qaeda, care au fugit în
aparţin unor grupuri şi organizaţii din toate urma atacului forţelor SUA din 2001. Manualele
zonele geografice, chiar dacă se constată că şi ghidurile găsite au dovedit o bună educaţie în
replici ale unor site-uri sunt găzduite pe serverele folosirea sistemelor informatice. În 2006, o or-
unor furnizori de servicii Internet (ISP – Internet ganizaţie care avea legături cu Al Qaeda a redac-
Service Provider) din alte state. Un bun exemplu tat un manual de 26 pagini pentru folosirea
îl constituie evenimentul petrecut pe 26 august motorului de căutare Google în sprijinul ji-
2007, când pagini web aflate pe site-uri din statul hadiştilor, iar la începutul 2007, forţele britanice
american Minnesota (SiteGenie, LLC, Rochester) au descoperit fotografii tipărite, obţinute cu pro-
au postat un articol cu titlul “Cum să te alături Al dusul Google Earth, care au fost folosite pentru
Qaeda”, care a apărut pentru prima dată pe site-ul atacarea forţelor coaliţiei din Irak.
Al Thabitoun Ala Al-Ahd, atribuit Al Qaeda din 3. Forme şi posibilităţi de contracarare a acţi-
Egipt, dar care momentan este inactiv. unilor cibernetice ale teroriştilor
Pentru a exemplifica modul în care regiunile Componente ale spaţiului cibernetic,
globului “produc” site-uri, prezentăm în continuare menţionate la începutul lucrării (SCADA,
principalele organizaţii care administrează web-uri11: C4ISR), pot fi abordate de terorişti cu mult mai
- Orientul Mijlociu: HAMAS (Mişcarea de multe eforturi, datorită măsurilor de securitate
rezistenţă islamică), Hezbollahul Libanez (Par- specifice. Deşi specialiştii consideră că, pentru
tidul lui Allah), Brigăzile Martirilor al Aqsa, moment, un atac cibernetic cu efecte dezas-
Fatah Tanzim, Frontul Popular pentru Eliberarea
58
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
truoase este puţin probabil, ei apreciază, însă, că
societatea nu este pregătită pentru a face faţă
unui atac cibernetic concertat, de mare amploare.
În luna mai 2005, CIA a gestionat un exer-
ciţiu de simulare a unui joc de război, codificat
“Silent Horizon”, bazat pe un scenariu de atac
cibernetic amplu. Concluziile au arătat că scopu-
rile unor atacuri cibernetice sunt foarte puţin
probabil de atins. Totuşi, o combinaţie de forme
de atac (angajaţi ai unei instituţii care sunt
nemulţumiţi, atacuri specifice unor arhitecturi,
atacuri coordonate) ar putea aduce grave preju-
dicii. Trebuie menţionat că multe tehnologii (ex. - lipsa instrumentelor tehnice de răspuns la
TCP-IP) sunt folosite atât în sistemele publice, atacuri cibernetice;
cât şi în cele private, ceea ce oferă atacatorilor - lipsa unui cadru sigur de cooperare cu or-
posibilitatea de a cunoaşte şi a se antrena în ganizaţii speciale din alte ţări;
condiţii apropiate de realitate. De asemenea, pot - lipsa unei organizaţii la nivel guverna-
apărea modificări în comportamentul unor anga- mental responsabilă cu coordonarea protecţiei
jaţi cunoscători ai sistemelor de securitate, care infrastructurii critice;
ar putea să „comute” către o ideologie extremistă - lipsa unei strategii şi a unor planuri
sau teroristă şi să acţioneze în numele acesteia. naţionale pentru obţinerea de fonduri în vederea
Statele a căror societate este dependentă în finanţării proiectelor regionale.
mare măsură de tehnologiile avansate, conştien- O soluţie tehnică pentru lupta împotriva
tizează pericolul declanşării unor atacuri ciber- terorismului în spaţiul cibernetic presupune o
netice (nu neapărat teroriste) şi au iniţiat măsuri abordare interdisciplinară. În acest proces trebuie
concrete pentru contracararea şi anihilarea unor implicaţi specialişti din mai multe domenii:
forme de atac cibernetic: - IT şi comunicaţii, care oferă soluţii şi in-
- crearea unui cadru legislativ adecvat care strumente pentru identificarea şi monitorizarea
să permită structurilor responsabile să coopereze prezenţei teroriste în spaţiul cibernetic. Aceştia
şi să acţioneze eficient; trebuie să găsească instrumente de analiză de
- investiţii masive în măsuri de securitate; trafic, căutare după adrese IP, monitorizare
- înfiinţarea unor centre de intervenţie în activitate de site web, forumuri de discuţii. De
caz de urgenţă, aşa numitele CERT (Computer asemenea creează modele şi sisteme informatice
Emergency Response Team); de analiză, bazate pe inteligenţă artificială, data
- dezvoltarea unor studii de cercetare pen- mining, baze de date;
tru găsirea unor forme de ripostă şi contracarare; - media şi sociologie, de preferinţă specia -
- dezvoltarea unui cadru educaţional de se- lizaţi în cultura popoarelor şi a comunităţilor de
curitate la nivelul populaţiei şi al angajaţilor atât unde provin grupurile teroriste, care trebuie să
din sectorul guvernamental cât şi cel privat; identifice mesajele transmise sub diferite forme
- antrenamente periodice pe scenarii speci- (declaraţii, rubrici prezente pe pagini, video-
fice de atac cibernetic. clipuri, audio, etc.);
Pe de altă parte, statele care nu au acordat - specialişti în combaterea terorismului, care
atenţie aspectelor legate de protecţia infrastruc- identifică relaţii şi reţele, persoane şi posibile
turii critice resimt nevoia de o strategie coerentă. acţiuni.
Ca exemplu, în lucrarea “Critical Information Organizatoric, capabilităţile de acţiune în
Infrastructure Protection: Analysis, Evaluation spaţiul cibernetic se pot materializa în:
and Expectations”, Eugene Nikolov, fost şef al - structuri de monitorizare şi analiză a spa -
laboratorului naţional pentru viruşi informatici, ţiului cibernetic;
identifică problemele cu care se confruntă Bulgaria: - structuri de răspuns şi reacţie în cazuri de
- lipsa de proceduri pentru tratarea actelor urgenţă (tip CERT);
criminale; - implementarea unor politici de securitate
- lipsa de personal pregătit; coerente şi respectarea acestora;
- educarea personalului;

59
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
- desfăşurarea periodică a unor exerciţii de şanse reale de succes dacă măsurile şi metodele
simulare a unor atacuri cibernetice; de contracarare sunt aplicate perseverent şi pro-
- crearea unui cadru legislativ care să permită fesionist. Ignorarea mesajelor grupărilor teroriste
structurilor responsabile să acţioneze şi să coope- poate conduce la eşecuri majore. Acest adevăr se
reze. poate argumenta prin faptul că, înaintea ata -
Monitorizarea şi analiza paginilor prezente curilor teroriste din gara Atocha, Madrid, în
“dark webs” este o formă de contracarare care 2004, pe un site jihadist a apărut un articol de
permite, printre altele: peste 40 pagini, care, pe lângă mesajele reli-
- identificarea grupărilor teroriste existente gioase, cuprindea pasaje în care se afirma că pen-
sau nou apărute (ex. denumire, emblemă, sco - tru a determina retragerea forţelor spaniole din
puri, aria de acţiune, legăturile cu alte grupări); Irak, este recomandat să fie atacate reţelele de
- cunoaşterea orientărilor acestor grupări, transport, inclusiv cele feroviare. Se afirma că în
a actelor comise, a liderilor; Spania există celule teroriste bine închegate şi
- într-o anumită măsură, stabilirea de capacitatea de contracarare este scăzută, iar mo-
conexiuni între membrii grupărilor, ceea ce ajută mentul cel mai bun era în ajunul alegerilor pen-
la construirea unor “reţele sociale”, element im- tru parlament. Mesajul a fost citit de specialişti
portant în crearea modelelor reţelelor teroriste, a norvegieni, dar nu a fost luat în seamă înainte de
legăturilor stabilite între membri şi a tipului de atacuri, deşi apăruse cu câteva luni în urmă.
relaţii dintre aceştia; Se poate concluziona că spaţiul cibernetic a
- estimarea nivelului de audienţă în rândul devenit o zonă de acţiune a grupărilor teroriste şi
adepţilor şi simpatizanţilor (prin evaluarea trafi- este necesar să fie tratat cu cea mai mare atenţie
cului de mesaje de poştă electronică al adreselor deoarece poate furniza informaţii preţioase despre
prezentate pe site-uri sau al volumului de accese filozofia, intenţiile şi structura acestor grupări.
pe paginile respective); În acest fel s-ar putea preveni multe din acţiunile
- identificarea unor posibile viitoare acte criminale desfăşurate de aceste grupări, ceea ce
teroriste, prin interpretarea mesajelor transmise. ar putea conduce la salvarea multor vieţi.
O abordare organizatorică şi tehnică are

1 6
Military Power of the People’s Republic of China, Report Gabriel Weimann, www.terror.net: How Modern Terror-
to Congress, www.defenselink.mil/pubs/pdfs/China%20Re- ism Uses the Internet. www.usip.org/pubs/specialreports/sr116.html.
7
port%202006.pdf. E. Alshech, “Cyberspace as a Combat Zone: The Phe-
2
DCSINTHandbook 1.02,Cyber Operations and Cyber Ter- nomenon of Electronic Jihad”, www.memri.org/bin/
rorism, http://homelandsecurity.tamu.edu/framework/keyreports/ /opener.cgi?ID=IA32907.
8
/critical-infrastructure-risk-assessment/dcsint-handbook-no-1-02- Special Dispatch Series - No. 1702, MEMRI, 31 august
cyber-operations-and-cyber-terrorism.html. 2007.
3 9
Furnell and Warren, “Computer Hacking and Cyber Ter- Brynjar Lia, “Al-Qaeda online: Understanding Jihadist In-
rorism: The Real Threats in the New Millennium.”, Internet. ternet Infrastructure”, Janes Intelligence Review, ianuarie 2006.
4 10
Fred Cohen, “Terrorism and Cyberspace.”, Network Se- Gabriel Weimann, www.terror.net: How Modern Terror-
curity vol. 5, 2002 [10]. ism Uses the Internet, www.usip.org/pubs/specialreports/sr116.html
5 11
Thomas, “Al Qaeda and the Internet: The Danger of “Cy- Ibidem.
berplanning.” www.carlisle.army.mil/usawc/Parameters/ /03spring
/thomas.pdf.

60
SECURITATEA SISTEMELOR INFORMATICE
ŞI DE COMUNICAŢII
Drd. Liviu – Mihai DĂNILĂ

În contextul sporirii continue a pericolelor, tie, vehiculate în conversaţii, hârtii, filme, folii
riscurilor şi ameninţărilor de tot felul, sistemele transparente, machete, benzi, dischete etc.
informatice şi de comunicaţii (SIC) trebuie ad- Riscurile de securitate pentru sistemele de
ministrate în condiţii de securitate. Aceasta pre- informaţii sunt numeroase: frauda informatică,
supune asigurarea continuităţii activităţii proprii sabotajul, vandalismul, spionajul, diversele de-
sistemului administrat, prevenirea şi micşorarea fecţiuni, viruşii informatici, activitatea hacker-ilor
urmărilor incidentelor de securitate, minimizarea informatici etc. Este de aşteptat ca ameninţările la
pagubelor în cazul unor atacuri sau incidente de adresa securităţii informaţiilor să devină mult
securitate. mai răspândite şi din ce în ce mai sofisticate.
Administrarea securităţii informaţiilor pre- Sistemele şi serviciile informatice ale unei
supune validarea unui mecanism de filtrare şi organizaţii/instituţii pot fi cele mai vulnerabile la
protecţie, asigurat de evaluarea corectă a posibi- ameninţări. Dezvoltarea reţelelor amplifică riscul
lităţilor de diseminare, conform unor principii accesului neautorizat la sistemele de calcul. Per-
clare, precum necesitatea de a împărtăşi („need miterea unor breşe în securitatea sistemelor sau
to share”) sau a celei de a cunoaşte („need to eludarea unor mecanisme de securitate (cum ar fi
know”) informaţia. accesul pe bază de parolă, sau utilizarea numai
Administrarea securităţii informaţiilor are de medii de stocare clar stabilite) conduc la mul-
cinci atribute de bază: tiplicarea, uneori exponenţială, a vulnera -
❈ confidenţialitatea - datele desemnate de bilităţilor şi riscurilor aferente organizaţiei.
beneficiar şi cele identificate ca fiind critice cir- Analizarea şi, ulterior, implementarea mecanis-
culă criptate în sistem, folosindu-se chei publice melor de securitate înseamnă, neîndoielnic,
şi secrete; resurse financiare semnificative. Achiziţionarea
❈ integritatea – datele manipulate în sistem unor programe (sisteme de operare, aplicaţii) cu
se păstrează nemodificate, prin utilizarea unor licenţă trebuie să fie un deziderat major în abor-
procedee precum semnătura digitală, certificatul darea securităţii.
digital, rezumatul digital; Dezvoltarea unui SIC modern trebuie să
❈ autentificarea – pentru orice operaţie efec- pornească, încă din faza de analiză, cu modul de
tuată în sistem autorul trebuie să se identifice lucru securizat, construindu-se arhitectura secu-
prin certificat digitale, semnătură digitală sau rizată etapă cu etapă (acest mod de lucru fiind de
smart-card personalizat; departe cel profesionist). Altfel spus, pe fiecare
❈ non-repudierea – o acţiune odată efectuată staţie de lucru trebuie să se instaleze numai pro-
nu poate fi repudiată (negată); gramele strict necesare şi să se configureze drep-
❈ trasabilitate şi audit – orice acţiune poate turile de acces la resursele presupuse de fişa
fi urmărită de început până la final, autorul şi ope- postului, toate celelalte facilităţi fiind obligato-
raţiile efectuate de acesta putând fi identificate, riu inhibate.
prin folosirea de log-uri semnate şi semnături Pornind de la piramida informaţională, care
digitale. de regulă este într-o relaţie de proporţionalitate
În general, în administrarea securităţii unui directă cu ierarhia organizaţiei, figura de mai jos
SIC, arhitectura sistemului trebuie să aibă mini- reliefează o modalitate posibilă în care structura
mum trei funcţiuni: confidenţialitate (protecţia responsabilă cu securitatea analizează şi dispune
informaţiilor clasificate împotriva accesului o alocare de drepturi de acces la informaţii
neautorizat); integritate (asigurarea acurateţei şi clasificate pentru personalul implicat într-un SIC.
integrităţii informaţiilor şi programelor soft-
ware); operativitate (asigurarea continuităţii in- Deoarece la vârful piramidei informaţiile
formaţiilor şi serviciilor vitale). suferă un proces amplu de analiză, sinteză şi in-
Informaţiile care se găsesc în cadrul unui tegrare, caracterul acestora este sensibil mai ridi-
SIC trebuie protejate indiferent de ipostaza în cat în acest punct decât la bază. Prin urmare,
care se află acestea (stocate pe calculatoare, alocarea drepturilor către utilizatori (la momentul
transmise prin reţele, tipărite sau scrise pe hâr- iniţial al analizei toţi utilizatorii trebuie să fie

61
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare

Fig. 1. Relaţia dintre piramida informaţională, ierarhia organizaţională şi practica de securitate


egali pentru funcţionarul de securitate, indiferent potrivit căreia şeful trebuie să spună „ce să se
de funcţiile lor) se va face prin adăugarea de fil- facă şi nu cum să facă” („what to do, not how to
tre şi restricţii suplimentare pe măsură ce se va do”); mai mult, fiecare lucrător trebuie să-şi
înainta spre vârful piramidei. poată exprima părerea asupra zonei de respon -
Nu trebuie să apară ca un paradox faptul că sabilitate, dar şi în mod direct (raportarea pe cale
managerul general are cele mai puţine drepturi ierarhică alterează de cele mai multe ori sensul
privind gestionarea informaţiilor clasificate în şi fondul problemei, care ajunge la manageri);
organizaţie. Acest lucru îi permite gestionarea aces- (5) fiecare lucrător trebuie perceput ca spe-
tor informaţii sau documente dar numai prin cialist (lider) în zona sa de responsabilitate;
intermediul structurii de secretariat, în care are acesta îşi oferă serviciile în interiorul firmei sau
încredere. Analiza piramidei fluxului infor- organizaţiei şi trebuie lăsat să-şi facă treaba cu
maţional evidenţiază următoarele aspecte: responsabilitate, profesionalism şi atitudine con-
(1) aportul cel mai mare la crearea fluxului structivă (când nu este de acord cu ceva să pro -
informaţional revine personalului de execuţie pună o variantă proprie, viabilă şi relevantă).
(lucrătorilor); Un număr mic de măsuri sunt considerate a fi
(2) de regulă, informaţiile cu nivel de clasi- cerinţe obligatorii (legale) sau componente de
ficare mai mare se află la vârful piramidei, fapt bază pentru securitatea informaţiilor. Aceste mă-
pentru care se motivează acordarea unor drepturi suri se aplică tuturor organizaţiilor şi în orice
de acces mult mai limitate managerilor, pe scară condiţii.
ierarhică; Aceste măsuri „cheie”, în total zece, mini-
(3) pe oricare nivel al piramidei pot exista male, dar nu şi obligatorii pentru toate sectoarele
informaţii/documente/fişiere cu acelaşi nivel de de activitate, ar putea consta în următoarele:
clasificare; importanţa acestor documente creşte - documentul cu politici de securitate a
odată cu deplasarea acestora spre vârful informaţiilor;
p i ramidei; cu cât informaţiile sunt poziţionate - împărţirea responsabilităţilor de securi-
mai spre vârful piramidei, cu atât gradul lor de tate;
integrare, analiză şi sinteză este mai mare; - instruirea şi antrenamentul privind secu-
(4) fiecare nivel informaţional este acoperit ritatea informaţiilor;
de un anumit utilizator, care trebuie să fie unic şi - raportarea incidentelor de securitate;
să decidă în mod independent în propria zonă de - măsuri antivirus;
responsabilitate (trebuie să depăşim sintagma - planificarea continuităţii activităţilor
„şeful ştie tot”, care să fie înlocuită cu aceea (afacerilor);

62
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
- controlul copierii software-ului brevetat; condiţiile ameninţărilor şi măsurilor predomi-
- păstrarea în siguranţă a înregistrărilor nante.
companiei; Rezultatele acestei evaluări ar trebui să de-
- acordul cu legislaţia de protecţie a termine acţiunile potrivite şi priorităţile pentru
datelor; controlul riscurilor la adresa securităţii infor-
- acordul cu politica de securitate. maţiilor şi implementarea măsurilor care se
Organizaţiile care intenţionează să imple- impun, la specificul activităţii. Evaluarea acestor
menteze măsuri de securitate a informaţiilor tre- două aspecte ale riscului depind de următorii fac-
buie să înceapă cu aceste măsuri „cheie”. tori, care ar trebui să fie luaţi în calcul de către
Există trei surse principale pentru stabilirea conducerea la vârf a organizaţiilor: natura infor-
cerinţelor de securitate în orice organizaţie. maţiilor şi sistemelor de activitate; scopul pentru
Prima sursă a cerinţelor de securitate este care sunt folosite informaţiile; condiţiile reale în
setul riscurilor de securitate (ameninţări şi vul- care sistemul este folosit; protecţia asigurată de
nerabilităţi) şi consecinţelor potenţiale asupra aplicarea măsurilor. Evaluarea riscurilor ar putea
afacerilor. Cele mai multe riscuri vor fi tratate să identifice stări excepţionale de securitate, care
corespunzător şi efectiv combătute prin practica necesită măsuri mai drastice, care se adaugă mă-
generală de securitate, dar vor exista şi anumite surilor standard. Experienţa arată că următorii
riscuri care necesită o tratare specială, iar acestea factori sunt uneori critici pentru implementarea
vor trebui abordate prin evaluarea riscurilor securităţii informaţiilor cu succes într-o organi-
specifice companiei (sau sistemului). zaţie/companie, astfel: (1) obiectivele şi acti -
A doua sursă a cerinţelor de securitate o vităţile de securitate trebuie să se bazeze pe
reprezintă cerinţa contractuală şi statutară pe care obiectivele şi cerinţele de afaceri, care sunt in-
compania (şi partenerii, furnizori/beneficiari de fluenţate de conducerea companiei; (2) trebuie să
produse şi servicii) trebuie să le îndeplinească – existe un sprijin vizibil şi angajament din partea
cu o nevoie tot mai mare de standardizare, pentru conducerii companiei; (3) trebuie să existe o
ca reţelele inter-companii să ia amploare. bună înţelegere a riscurilor de securitate
A treia sursă a cerinţelor de securitate este (ameninţări şi vulnerabilităţi) pentru bunurile
setul de principii, obiective şi cerinţe pentru companiei, precum şi nivelul de securitate în
procesarea informaţiilor pe care compania le-a cadrul organizaţiei; (4) securitatea trebuie adop-
dezvoltat pentru susţinerea operaţiunilor speci- tată efectiv pentru toţi directorii şi angajaţii; (5)
fice sectorului de activitate. Este important (în ghidul de însuşire a politicii şi standardelor de
condiţiile concurenţei) ca politica de securitate a securitate trebuie distribuit la toţi angajaţii şi co-
companiei să susţină aceste cerinţe, şi, vital, ca laboratorii.
implementarea (sau absenţa) măsurilor de secu- Fiecare categorie de utilizatori sau specialişti
ritate în infrastructura informatică de IT&C TIC, în funcţie de condiţiile specifice, va avea un
(Tehnologie Informaţională şi Comunicaţii - TIC) set diferit de cerinţe, probleme şi priorităţi care
să nu atragă după sine obstacole majore, pentru depind de funcţiile specifice, organizaţie şi
asigurarea eficienţei operaţiunilor. afacere sau de arhitectura informatică. Multe or-
Obiectivul cu privire la stabilirea cerinţelor ganizaţii au rezolvat abordarea acestei probleme
de securitate trebuie să se constituie în definirea, prin dezvoltarea unui portofoliu de modele de in-
de la început, a măsurilor potrivite şi a gradului terpretare individuale pentru grupurile particu-
de flexibilitate cerut. Cheltuielile pentru reali - lare de angajaţi, pentru a asigura impunerea
zarea măsurilor de securitate informatică şi in- efectivă a conduitei de securitate în cadrul com-
formaţională trebuie să fie compensate – şi paniei. Organizaţiile care decid adoptarea unei
apropiate ca valoare – de valoarea de afaceri a in- structuri diferite (sau poate dezvoltarea unui ghid
formaţiilor şi de alte bunuri supuse riscului, pre- de interpretare local) sunt sfătuite să reţină
cum şi de potenţialele pagube, rezultate din referirile viitorilor parteneri de afaceri sau audi-
incidentele de securitate. tori şi să stabilească legături directe între con-
Evaluarea riscurilor implică următoarele duita de securitate a companiei şi practica
etape, în mod sistematic: (1) evaluarea de pagube aplicării securităţii.
ale operaţiunilor specifice, potenţiale, rezultate Trebuie precizat că SIC şi reţea este acelaşi
din violarea securităţii TIC, ţinând cont de con- lucru, iar un SIC clasificat (secretizat) nu are
secinţele lipsei confidenţialităţii, integrităţii sau acces la Internet. Sistemele informatice izolate
operativităţii informaţiilor şi (2) probabilitatea au partea de comunicaţii, specifică reţelei, obli -
reală de producere a incidentelor de securitate, în ga toriu securizată, atât fizic (sigilarea cablării

63
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
structurate precum şi a prizelor aferente echipa- tru piaţa organizaţiilor mici este relativ ieftin,
mentelor pasive şi active) cât şi logic (criptare, firewall-urile pot fi găsite şi gratuit (sau unele
securizarea programelor de e-mail intranet, FTP produse antivirus oferă şi funcţii de firewall) şi
etc.). Indiferent că este vorba de reglementările tot gratuit pot fi găsite şi scanere de detecţie a
NATO sau cele ale Uniunii Europene, esenţial problemelor de securitate. Desigur, toate aceste
este efortul de a standardiza reglementările care „operaţii” trebuie făcute de personal calificat.
privesc securitatea şi intimitatea, pe întreg Dacă o organizaţie cu 150 – 200 de persoane a
globul. Aceste reglementări cer organizaţiilor să adoptat toate aceste măsuri primare de securitate,
se realizeze următorii paşi pro-activi: (1) evalu- nu are decât de câştigat în ochii beneficiarilor sau
area gradului de securitate a reţelei (raportul partenerilor.
analizei de risc a sistemului); (2) elaborarea do- Se impune conştientizarea următoarelor carac-
cumentaţiei de acreditare (cerinţele de securitate teristici esenţiale ale organizaţiilor viitorului:
comune, cerinţele de securitate specifice, proce- (a) organizaţiile vor deveni sisteme temporare,
durile operaţionale de securitate); (3) instalarea capabile de adaptare si aflate in permanenta
unui firewall pentru toate ieşirile la Internet (pen- schimbare, în funcţie de evoluţiile mediului si de
tru reţelele publice); (4) instalarea unui software necesităţile individuale; (b) organizaţiile vor fi
antivirus pe toate calculatoarele şi actualizarea create in jurul problemelor care se cer a fi rezol-
regulată a bazei de date cu semnăturile viruşilor; vate; (c) problemele vor fi rezolvate de grupuri
(5) securizarea setărilor de configuraţie ale tu- de persoane de calificări diferite; (d) managerii
turor calculatoarelor din reţea; (6) crearea unor vor juca doar rolul de verigi de legătură, care au
politici robuste de utilizare a conturilor şi capacitatea de a înţelege limbajul ştiinţific, fără
parolelor, fiecare utilizator având un cont şi o pretenţia de a cunoaşte şi direcţiona întreaga des-
parolă unică; (7) verificarea şi monitorizarea făşurare a activităţii; (e) grupurile de specialişti
tranzacţiilor de date; (8) crearea cu regularitate a se vor constitui în funcţie de problemele apărute,
copiilor de rezervă pentru datele clienţilor şi comanda revenind celor mai capabili sa rezolve
securizarea stocării acestor copii. problemele si nu celor care au un anumit rang.
Orice utilizator de tehnologii informatice ştie (f) oamenii se vor diferenţia după capacităţi şi
că sistemele mai pot ceda fizic şi, odată cu ele, pregătire profesionala, nu după rang sau roluri;
se pierd toate datele stocate. Aşadar este vital să (g) fondul de cunoştinţe va fi înţeles drept prin-
existe un sistem sigur de creare a copiilor de cipala resursa a organizaţiei, decisiva pentru per-
rezervă (backup), chiar înainte de a discuta despre formanţa ei strategică globală; (h) aspectele
pierderile de date cauzate de un atac răuvoitor. referitoare la cunoaştere vor căpăta un rol
Datele trebuie copiate periodic, fie pe bandă esenţial în afirmarea identităţii organizaţiei, în
magnetică, fie pe un server de backup. Frecvenţa asigurarea integrităţii şi coerenţei acesteia în ter-
operaţiilor de backup depinde de cantitatea şi im- meni de structură, strategie şi acţiune.
portanţa tranzacţiilor. De regulă, aceste operaţii Totodată, următoarele două măsuri sunt im-
se fac în timpul nopţii, dar sunt şi situaţii în care perative pentru orice organizaţie: reţeaua locală
acestea pot fi făcute şi ziua. Este esenţial ca, în intranet va fi separată fizic de alte reţele (air gap)
orice organizaţie, copiile de rezervă trebuie să şi nimeni nu trebuie să se conecteze cu o reţea
aibă acelaşi nivel de protecţie şi de clasificare ca clasificată la Internet. Pregătirea oamenilor pen-
şi datele originale. Acest lucru nu înseamnă că tru lucru securizat este esenţială, ţinând cont de
trebuie să existe un loc de stocare sigur, în afara faptul că peste 85% din suma de vulnerabilităţi
organizaţiei, ci este suficient un spaţiu restrâns, şi riscuri sunt generate în interiorul organizaţiei
în care să aibă acces doar un personal restrâns. de către personalul propriu.
Din fericire, toţi aceşti paşi pot fi realizaţi cu
o investiţie minimă de timp, efort şi costuri. Soft-
ware-ul antivirus comercial existent pe piaţă pen-

64
EFECTE ALE GLOBALIZĂRII
ASUPRA TERORISMULUI
Anca Monica POPA

Servind diverse ideologii şi aspiraţii, teroris- Nu există un centru unic de comandă care să di-
mul cunoaşte, sub influenţa globalizării, o dez- recţioneze terorismul la nivel internaţional. Există,
voltare tot mai evidentă, de la stadiul de mijloc însă, mişcări sau organizaţii cu ambiţii de acţiune la
violent de acţiune, specific unor mişcări politice, scară globală care promovează jihadul global, cum
sociale, etnice, religioase etc. cu caracter local sau ar fi, de exemplu, Al Qaeda – care a căpătat
regional, la stadiul de ameninţare majoră la adresa valenţele unui brand utilizat de numeroase grupări
securităţii internaţionale în ansamblu. teroriste3 inspirate de ideologia lui Osama bin
În ultimii ani, principalele elemente constitutive Laden.
ale fenomenului terorist – respectiv modalităţile de Jihadul global nu are revendicări teritoriale4 .
structurare a organizaţiilor, obiectivele, strategiile, Acest lucru exprimă unul din principalele efecte ale
metodele, tehnicile, procedurile şi mijloacele de acţi- globalizării asupra fenomenului terorist: sfera de
une – au evoluat în acelaşi ritm cu cel al globalizării. acţiune a organizaţiilor teroriste s-a lărgit de la nivel
Dacă până nu demult terorismul avea un carac- naţional la nivel internaţional.
ter preponderent laic, urmărind obiective legate în Diminuarea rolului statului sponsor în ceea ce
principal de revendicări politice limite la o perspec- priveşte subvenţionarea activităţilor teroriste repre-
tivă cel mult naţională, constatăm o sporire a pon- zintă o caracteristică nouă a fenomenului terorist ac-
derii factorului etnic şi religios în determinarea tual. În perioada 1970-1980, majoritatea organizaţiilor
acţiunilor cu caracter terorist, acţiuni care pot teroriste se bazau pe sprijinul financiar şi logistic
acoperi spaţiile mai multor ţări sau chiar al mai mul- furnizat de anumite state5 . În ultimii ani, a crescut
tor continente. numărul entităţilor substatale care subvenţionează
Faţă de trecut, când organizaţiile teroriste erau activităţile de natură teroristă, înlocuind sau oferind
structurate la nivelul unor localităţi, provincii, ţări sau un sprijin complementar celui acordat de anumite
la cel al unor zone transfrontaliere dintre două sau guverne.
mai multe state, în prezent acestea se pot alcătui în Evoluţia tehnologiilor de comunicaţie joacă un
reţele cu potenţial de acţiune violentă la nivel global. rol major în modelarea fenomenului terorist. Dez-
Unele organizaţii pot să nu aibă o agendă voltarea mijloacelor de comunicaţie, şi în special a
politică concretă, dar pot avea strategii sau tactici, internetului, dau posibilitatea formaţiunilor teroriste
metode şi mijloace comune de acţiune în confruntarea să se constituie şi să funcţioneze fără sprijinul direct
cu puterile sau entităţile politice sau de altă natură al unei organizaţii teroriste sau al unui stat sponsor.
cărora li se opun. Reţelele teroriste utilizează internetul ca mij-
Membrii organizaţiilor teroriste pot să fie sau loc de comunicare, planificare a acţiunilor, pro-
nu originari din societăţile sau statele în care movare a ideologiei, sporire a adepţilor, culegere de
acţionează cu violenţă. Ei pot circula cu uşurinţă informaţii şi strângere de fonduri6.
între mai multe state şi acţiona oriunde. Spre exem- Este foarte probabil ca, în absenţa internetului,
plificare, în cazul atentatelor cu bombă de la Lon- Al Qaeda să nu se fi dezvoltat ca entitate prezentă la
dra, autorii acestora, deşi originari din alte ţări, erau nivel global, iar jihadul global să se fi limitat la un
rezidenţi în Marea Britanie1. jihad local. Jihadul global a beneficiat de dez-
Unele organizaţii, care au promovat, iniţial, voltarea mijloacelor de comunicare în masă (Al
mişcări cu timpul, în grupări criminale sau teroriste Qaeda este prezentă pe internet, şi într-o oarecare mă-
(ex. Abu Sayaf în Filipine) sau au devenit părţi în sură îşi datorează existenţa acestei prezenţe7).
războaie civile (ex. gruparea Forţele Armate Revo- Internetul oferă nu numai posibilităţi de re-
luţionare din Columbia sau organizaţia Tigrii Tamili crutare şi propagandă8 mişcărilor jihadiste, ci şi in-
din Sri Lanka). Alte organizaţii, care s-au afirmat, la strumente pentru perfecţionarea ideologiei şi
începutul lor, ca fiind teroriste, se află în proces de facilitarea schimbului de opinii. Fără o comunicare
transformare, intrând în negocieri cu guvernele liberă, orice organizaţie ai căror membri se află la
împotriva cărora au acţionat în trecut şi transfor- mare distanţă este supusă inevitabil fragmentării şi
mându-se chiar în grupări sau partide politice (ex. ineficacităţii.
Armata Republicană Irlandeză, Partidul Comunist Apariţia de noi tehnologii performante de
din Nepal)2. comunicare a permis o schimbare a modului de acţi-

65
INFOSFERA Studii de securitate şi informaţii pentru apărare
Numeroase site-uri radicale reuşesc să inducă
sentimentul de revoltă apelând la traumă. În zonele
de conflict, acest lucru este facilitat de existenţa a
numeroase persoane care suferă de traume psiho-
logice şi care pot astfel fi uşor manipulate şi deveni
potenţiali recruţi. În zonele în care nu există con-
flicte, prin intermediul internetului pot fi postate
imagini, videoclip-uri şi alte materiale prin care in-
dividul este „ajutat” să se identifice şi să se simtă
afectat de evenimente aflate la mare distanţă de el.
În ceea ce priveşte veniturile organizaţiilor
teroriste, înainte de evenimentele din 11.09.2001, de
exemplu, bugetul anual al organizaţiei Al Qaeda era
estimat la aprox. 30 de milioane de dolari 10 . În
decembrie 2002, Jean-Charles Brisard, expert în
domeniul finanţării actelor de terorism, în raportul
către Consiliul de Securitate al ONU11, aproxima la
50 de milioane de dolari veniturile anuale ale acestei
une a grupărilor teroriste în ceea ce priveşte modali- organizaţii. De asemenea, se aprecia că doar Arabia
tăţile de popularizare a atacurilor sau audienţa vizată. Saudită furniza organizaţiei aprox. 1-2 milioane $
Un alt efect al fenomenului globalizării îl lunar prin intermediul moscheilor şi al operaţiilor de
reprezintă erodarea identităţii naţionale. Sentimentul strângere de fonduri12. Aceste cifre şi faptul că
de alienare a fost deseori evidenţiat ca sursă a unei atunci când Al Qaeda şi-a instalat cartierul gene -
atitudini ostile a generaţiilor a doua şi a treia de imi- ral în Sudan a oferit sprijin financiar acestui stat13
granţi faţă de societăţile în care trăiesc. Ideologiile argumentează ideea că această organizaţie este
terorismului global exploatează acest aspect apelând capabilă să strângă fonduri folosind şi alte surse
printre alte mijloace la internet pentru a recruta noi decât cele specifice criminalităţii organizate, precum
adepţi, propunând o identitate celor care resimt lipsa fraudarea cărţilor de credit sau spălarea de bani.
sentimentului de apartenenţă socială şi culturală. Al Qaeda poate fi considerată o organizaţie care
Formele de interacţiune impersonală pe care le funcţionează ca o corporaţie multinaţională (având
oferă internetul reprezintă pentru multă lume, în spe- în vedere că se apreciază că aceasta a utilizat ferme
cial pentru generaţia tânără, un substitut atractiv al de struţi şi vase de pescuit în Kenya, a cumpărat
socializării directe. Această interacţiune ajută la suprafeţe întinse de păduri în Turcia şi s-a implicat
crearea unui sentiment de apartenenţă la o comuni- în comerţul cu diamante în Africa pentru a-şi finanţa
tate lipsită de repere geografice sau teritoriale. operaţiile14), care deţine o infrastructură globală des-
În trecut, imigranţii erau izolaţi de statele din tinată finanţării, recrutării, antrenării şi declanşării
care proveneau şi se confruntau cu o presiune mare de operaţii teroriste. Resursele sale financiare provin
din partea societăţii de adopţie pentru a adopta valo- de la organizaţii neguvernamentale, trusturi şi bănci
rile şi obiceiurile acesteia. Internetul a redus această islamice din întreaga lume15.
izolare şi a contribuit la diminuarea presiunilor so- Tendinţa actuală a terorismului internaţional
ciale care conduc la asimilare. reprezentat de Al Qaeda este aceea a întăririi
Comunităţile virtuale, a căror constituire este colaborării cu reţelele transnaţionale de crimă orga-
facilitată de internet, se structurează preponderent nizată deoarece acestea reprezintă o sursă impor-
în jurul ideilor şi nu a apartenenţei la o anumită arie tantă de venituri, un mijloc de obţinere de
geografică sau a unei legături de rudenie. În cadrul informaţii, dar şi o modalitate de transport de arme
unor astfel de comunităţi este foarte uşor să se şi activişti.
manifeste atitudini extremiste, neexistând în acest Globalizarea este un fenomen care continuă să
spaţiu mijloace eficace care să impună anumite influenţeze mediul de securitate actual. Unul din
restricţii şi care să modereze astfel de tendinţe 9 . principalele sale efecte asupra activităţilor teroriste
Numeroase mişcări teroriste apelează la astfel de in- a fost posibilitatea oferită acestora de a căpăta un
strumente prin care pot exploata, adânci şi exacerba caracter transnaţional, printr-o mobilitate crescută a
devotamentului adepţilor lor şi încuraja atitudinile informaţiilor şi a persoanelor.
extremiste. Terorismul a evoluat odată cu fenomenul

66
Studii de securitate şi informaţii pentru apărare INFOSFERA
globalizării, de la o mişcare care acţiona între schimbă dramatic paradigma securităţii, prin difi-
graniţele unui stat, având la bază revendicări politice cultatea extremă de a preveni şi contracara o astfel
şi etnice în special, la un terorism internaţional, de ameninţare în condiţiile globalizării.
motivat religios, în care revendicările de natură Tocmai de aceea, tot mai multe state şi orga-
teritorială s-au diminuat considerabil. nisme internaţionale consideră necesară plasarea
Posibilitatea obţinerii şi utilizării unor mijloace terorismului pe primul loc în lista ameninţărilor şi
de distrugere în masă de către organizaţiile teroriste riscurilor la adresa securităţii.

1 7
Oliver Roy, “Al Qaeda in the West as a Youth Movement: Potrivit fostului director al serviciului britanic de informaţii
The Power of a Narrative”, Centre for European Policy Studies, externe (1999 – 2004), Richard Dearlove, „Al Qaeda s-a dezvoltat
August 2008, www.ceps.eu. în mare măsură datorită propagandei realizate prin intermediul
2
„Executive Order 13224 – Blocking Property and Prohibit- Internetului” („Policing the Internet against terrorism”, David
ing Transactions with Persons who Commit, Threaten to Commit, Blair, 17.01.2008, The Daily Telegraph).
8
or Support Terrorism”, Ministerul american de Finanţe, august “EU Terrorism Situation and Trend Report”, p. 42, EU-
2008, www.treasury.gov. ROPOL, 2008, www.europol.europa.eu.
3 9
Gruparea Al Qaeda din Maghrebul Islamic, Al Qaeda din “Terrorism, radicalization and the Internet. Report of a pri-
Irak, Laskar-e-Taiba (Kaşmir), Laskar-e-Jhangvi (Pakistan), vate roundtable discussion”, Chatam House, 22.07.2008.
10
Grupul Combatant Islamic Marocan, Mişcarea Islamică din “Monograph on Terrorist Financing”, cap. 2, p. 19, National
Uzbekistan, Al-Itihaad al-Islami (Somalia) etc. („Beyond Al Commission on Terrorist Attacks Upon the United States, 2004.
11
Qaeda – The Global Jihadist Movement, part 1”, p. 79, RAND Jean-Charles Brisard, “Terrorism Financing. Roots and
Corporation, 2006). Trends of Saudi Terrorism Financing”, Report for the President of
4
Scopul său declarat este de a restabili supremaţia istorică (şi the Security Council, dec. 2002, www.nationalreview.com/docu-
mai ales mitică) şi puritatea islamului în lume, prin unificarea ment/document-un122002.pdf.
12
comunităţii islamice, sub o conducere politică şi religioasă unică, Written Testimony of Jean-Charles Brisard, before the Com-
într-un singur stat – Califatul. mittee on Banking, Housing and Urban Affairs, US Senate, p. 2,
5
Există studii care fac distincţia între „sponsorizarea activă” oct. 2003, http://banking.senate.gov/public/_files/brisard.pdf
13i
- văzută ca un demers voluntar şi asumat al unui regim politic de “Terrorist Financing”, Report of an independent Task Force
a sprijini un grup terorist - şi „sponsorizarea pasivă” - considerată Sponsored by the Council on Foreign Relations, 2002, p. 5,
ca inacţiune deliberată a unui guvern vizavi de activitatea unui www.cfr.org.
14
grup terorist (The Changing Nature of State Sponsorship of “Foreign Terrorist Organizations”, p. 86, Congressional Re-
Terrorism, Daniel Byman, The Saban Center for Middle East search Service Report for Congress, 2004, www.fas.org/irp/crp/RL32223.pdf.
15
Policy at The Brookings Institution, mai 2008, www.brookings.edu). „Executive Order 13224 – Blocking Property and Prohibit-
6
Comisia Europeană a adoptat o serie de propuneri privind ing Transactions with Persons who Commit, Threaten to Commit,
lupta împotriva terorismului - COM (2007) 649 final - prin care se or Support Terrorism”, Ministerul american de Finanţe, august
evidenţiază necesitatea pedepsirii actelor de incitare la comiterea 2008, www.treasury.gov .
unor activităţi de natură teroristă, la recrutare şi antrenare prin
intermediul Internetului („Euro – view: Internet Policing”, Mark Burgess,
18. 12. 2007, http://worldanalysis.net).

67
Tipărit la AXIOMA PRINT SRL
Bucureşti 2009