p~R~DO~~L~ ~ ~'£N1'\lRl\

** ---*

***

ION MTNZATU

PARADOXALA AVENTURA

Coleefia _Poves.firi ~fiinfiJico-fanta5fice;-' 92

... --·- ..... ·-··----- .. ----·-----------1 # . 1 •

~

# Dragi citifori, #

, ,

: Va rugam sa ne scrieii impr esiile $1 obseroaiiile dD. critice ,

, cu prwire ta acest roman ~i la prezenttu ea lui graftca. ~ , Adresa noasira este : Coleciia .Pouestiri ~liiltlitico·fanlas. , ~ tice' a reoistei ,,$tiin(ti ~i tehnica", Casa Scill/eii.. Pia/a ,

, t. V. Stalin. nr. I, raionul I. V. Stalin" Bucuresti. ,

, I

, I

,~Q.- ..... - .. ----- .. - .... ------- .. - ...... ---

•

MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE INAPOIAZA

'*

MAN USCRISELE NEDACTILOGRAFIATE NU SE (AU IN CONSIDERA TIE

Copertu desen: D. IONESCU

R.ezumaiuT capitolelor precedente

In anut 803/5 at erei noasire, astronauele Tnstiiulului mondial de studii astronautice pescuiesc dill cosmos restul unei astronaue necunoscute. Projesorul Herescu=si Boris Cernobai aiung [a conctuzia uimiioare cd epaua adusti dift cosmos a. fost cindoa etajul. final at unei astronaoe construit e PI' Piimini cu secole in (lrmtl

Tn epauii S8 descoperti [urnalul de bord al ziaristului Bob Kings"tone, omut care a auut nesansa sa tie surprins in astrcnaoa toerna! cind aceasia a decolai.

. Bob l/ii deapiintl [irul. oiefii lui pe astrona uti , relattnd cu In/ngqrare 0 muliime de aoenturi, prinire care $l una de necrezut, EI afirmti ea a asistatla iemerara intreprindere a projesorului Nielsen, care a prooocat explozia plonetei Pluton, micsorindu-i astiei nwsa.

Toate cele relaiate de ziarist ti uimesc intr-atit pe Herescu. ~! colaboratorii stii, incl: Boris se oede silit sa se documenieee asupra istoriei astrorumigatiei, gtisind astjel documenle surprtneiitoate.

Pe dnd Heresc« Iii colaborat.orU fae fel de tel de ipoieze, (Ictiunea trece PI' un att plan, cu seeole in urmii, nrinzlnd tn obiectiu chiar astronaoa. lui Nielsen.

Bob :;i Cristina ~ sosia Lui Nielsen ~ tree printr-o aventura care era sa-t coste via1a. Un bolid cosmic desprlnde etajul final de restui astronauei, arunclndu-I ill genuflile cosmice, rara orient are fi {arli posibiliiate de saluare. In. eiaj se aria Bob $i Cristina, care insa, pinli La urmii, sint saluaii cu mare greutate de touariisii lor riima# in astronacd.

:1

16. TOR P I LA

O' Ilni~fe adlnca .se lasase peste astronavjl, Aceasta trecuse - cu

o zi tnalnte - prrntr-o grea tncercar c. Acum strapungea din nou, II1\'r·o goana napraznic.1i, departar+le nesllrsite ale cosrnosului. Desi sulcr lse a picr dere destul de grea, rezistase totU!1i catastrolei, !j:i acurn zbura din nou nestingherita.

Ceasornicul atomic de pe astronava indica ora 2. Era dupa miezul unei nopti pe astroaava. Aproape. toti dormeau, Ob05i~L de e.venfmen· tele zilei trecute.

Numai Giulio, Friimintat de 0 dro aie de glnduri, i~i piirasise cabina §i se tndrepta spre sala de navlgatie ...

'Sa fi trecul vreun ceas de ctnd asiatcutul se alla in sala de. navigaiie. Urmiirise 0 vreme zborul astronavei si contzolase - ell ajutorul aparatejor de bord - corectille de miscare si pozitia ei in univers .. Se arata muljumit de rezultat.

Se a~e'la apoi i.ntr·un 1otoliu, ell capul Hisatsa 51'! sprijine de speteaza, I!Ii tnchise ochii, purflndu-si gtndurile spre cine ~tIe ce eel] al universului, poate chiar spre Parnint.

Deodata, un sernnal cunoscut II fiku sa sara in picloare, Era buimacit !?i J~i ireca ocnii, tncercmd sa mai prinda 0 datil semnalul. Accsta nu lntirzia sa se repetc, Surprins, se a{ieza in faj.a panoullli de comanda, ell miinile gata sa, intervina Ill. butonul sau la comutatorul necesar.

- Nemaipomenit! exclama el privind uluit Indicatoarele vitezometrului.

Viteza crestea pe nesirnjite, farii sa stie de ceo De asta n ~i trezis€. sernnalul.

Giullo privi ecranul telescopulul electronic. In [urul astronavet nu se vcdea indi nimic, Pr in mlnle ii .lrecu 0 idee. r~i intinse rnina :;;.i desehise contactul la redioastralul astronomic. In aceeasi clipi:i sirrr[l c3 11 tree suder ile. J~i scoase batista ~i tncepu sa·~i ~tearga Iruntea tmbrobonita,

Radio:olstralul prlnsese niste unde ell. totul del)sebi'te. SemnHica' lia lor, asistentul 0 lntelegea prea bine, Erau unde de ghiciaj. Dar ce ghideaza aceste unde? se tncrunta el,

T~l arunca din nou ochii pe vtlezomelru ~i strigli 1'nspaimintat. de parca n-ar fi lost singur:

_ Astronava a tnnebunit I. ..

Radjoastralul reproducea Incorrhnuu sunetele a~ele3. ce nu puteau prevesh nimit: bun. Vi.te.:a cre~1~a 'i'az\nd eu OCh;l. CIllo. obse~ .. u. ell nu rnai pcate face runue, asistentul slabih Legiiltura prm te'evizor cu cabina lui Arthur. Acesta se trezl destul de repede.

_ Tu esti, Giulio?! Ce s-a intirnplal? inlrebii prolesorul nedu-

merIt.

_ Arthur, vrno irnediat J Astronava parca !I. tnnebunit.

- Bine, vin inoatii L.

Tclevizorul se i nchtse, Giulio ll1i tntoarse din nou prlvtr ile spre vllezornetru. Moloarcle intraser~ de mull in Iuncjiune, eornandate automat de rnasinile de navigatle, Acum astroriava zbura din ce in ce mal accelerat, atin!;ind vitcze tot mal marl.

Profesorul sosi Io ar le cur ind.

- Ce s-a petrecnt ? intrebiJ et lnchizind usa.

- De ctteva minute astroriava accelereaze, rara sa stiu de ce r

Priveste vitezometrul ! A ajuns La 160.000 krn pe secunda.. Acceleratia e slaba, dar continua sinu se mai oprestc,

Profesorul se apropie de panoul de comanda. Asculta atent zgomotole venite din radicastr al,

- Unde de ghidaj l I rcrnarca Nielsen uluit.

- Am vazut si eu, raspunse asistentul. Dar de unde vin ? $i ce

ghideaza?

Arthur i.;;i arunca oehii pe ecranul telescopulul electronic.

- Pe asia ai vazut·o? lnlrebii el, arilHnd un punct negru pe ecranul de ·observatie.

Giullo pr ivi lnlr-acolo ~i nicu ochil marl:

- Corpul acesta trebuie sa fie ghidat de undele pc care le r eceptionea2a radioastralul !. ..

Prolesorul se a~ezli in fa la mesei de comanda.

- Sii vedem ce tnseamna toala comedis asia I zlse el, fiiclnd conlactele Ja telescospele radio.

In vremea aceasta. asistentul urrnarca pe vitezometru mersul zborului, Vitez a crescuse la 1';'0.000 km/s. Lucrul eel mai Inspaimintator i se p~ea lui GiuJio necontenita crastere a vitf!zei.

- Uite, aici, Glulto ! n striga Arthur. Un corp condus prin unde de ghidaj 51.! aprcpte in mare viteza de astronava.

- De uIJu.e naiba vine?

- Asta nu p'Utem stl, r aspunse proiesorul ceva mal calm. $1 iu

care spuneai cii astronava a j nnebunit J Oare nn not i-arn daL pro, grarnul sa Se Iereasca de orice corp ce soar apropia de ea cind e sub comanda automata>

Asistenlul se ma1 linistl, desi astronavei nu i se mal intimpJase niciodata un asemenea lucru. Nelinistea lu; era oarecum de iIlteles. mal ales pentru prolesor, care II ~tia pe aslstent lute dill fire.

- Corpul continua sa se apropie! anuntil Artl.ur,

Giulio nu se mai staplni.

, Unde de gltldaj -: uncle cc condue un corp (de exernplu 0 racheta leteghld.tl!l ~I care Sint delectate de un receptor sub forma unor Impulsunl neregula le (N.1t..)

- Sao! la toti dracii 1 Ce corp rnal e' i1i asta ell 0 vlteza alit de mare? Si cine ll conduce pr irt unde?

- Fii mai lini~t1t ~i 0 sa. ailam l il domoll Arthur, In tirnp ce privea apar atele de control.

Proiesorul avea oreptaie .. Enervarea lui era de prlsos !?i, 'in definitiv, era 0 aventura In plus, Ce putea, un simulu corp, sa dauneze

unei astrenave ca a lor. .

Cu LaatE' astea, arunc.ndu-si ochii pe vltezornctru, 0 Ilelini!?te

asrunsa puse din nou stiipinire pe el. Vitcza trecuse de 198.000 krn/s, Asta eravIntr-adevar, de tcrnut.

Se apleca peste umiirul pwfesomJui .:;i-i §opti eu teama r - Arthur, vor r czista motnar ele P

- Fii calm! raspunse prolesorul tncurajator. Coeficientul de si-

guranl1i n-a fast Indi depasit, Sa asieptarn eu r abdare ...

Pe Iruntea lui Arthur apiiru5er~ picaturt de sudoare. Psrul sau bcgat ti caause In dezordina pe lrunte,

- Sa manevrarn I stTig~ Giulio.

Ascultind aceasta propunere, Arthur actionii. indatii. butoanele de cornanda. Astronava rnanevra spre dreapta .

. Pentru 0 clipa, viteza ramase constantfi, dar prea putin .. Fusese elemera satis iactia celor dol. Curind, vitezornetrul incepu sa devina iara~i calvarul lor. Acele indiealoare .se deplasau cu lncapati nare spre cifre tot mai marl.

- Vireaza sttnga ! ~uiera din nou asistenlul.

Dupa putin tlrnp, astronava se supuse comenzli proiesorului, Se i:ndrepta spre stfnga. Manevra se dovedi rnsa z adartrica r

Ca un demon al Intunericulul cosmic, punctul negru indepartat se tinea pe ecran, exact in spatelc drumulul urrnat de astforiava. Aceasta, conform programulul de l1avi~atie,diuta Sa scape de urmaritor. Or ice ocol iii orica tncercare se dovcdira fara Iolos. Sing-ura salvare a asironavei - pentru a nu Ii ajunsa din urrna de bolid - era in [Jlarirea vitezei.

Aslstentul rnai privi 0 datil vitezcrnetrul. Irrima i se slrlnse de groaza : 255.000 kmls I 10]1ti el tngroz.lt, Vitcza crescuse cu rna! bine de 100.000 de kilornetri, Po ate, in alte trnprejur ar i, faptul acesta ar f.i constituit 0 victorie fara precedent. Dar acum recordul putea sa-i coste via fa. Din clipa tn ciipa, reactoare!e nnclesre, supr aincalzile. puteau face explozie: Dispozitivele de accelerate' puie8u, fie asernenea, sa se distrugii de la un moment 101 altul, Coelicientul de s·igurantii. Iusese depasit de mult, Astroriava se giisea de acum in voia inUmpl1irii.

Profesorul i~i a run cil ochil pe ceasul cabinel, Trecuse de ora 6, Dlmineata avea sa inceapa curind pe astronava, Ceilalti Inca dorrneau, lara sa stie nirnic de iragedia prin care trecea nava.

Oehi] lui Arthur incepura deodata sil caute un anurni] teas de eontrol de 101 panoul de comanda. Cind i1 gasi, chipu] i se mal insenina. - Ai vedenii? j'j strIga Giulio, abia stsptnlndu-si nccazul.

- Nu, n-am vedenii, Giulio. Dar ma bucura Iaptul coil astronava

va rnai reztsta. Nu~tiu cit, dar dad am putca iace eeva, cit m~i repede, ea sa sciipam de acest demon, victoria ar Ii de partea noastra. $e pare ea in cosmos ccndijlile de Iuncjtonare sint altele dccit ere" . dearn eu ...

6

-. Ce tot spui ? ... UUe, Arthur I strigli aslstentulcu ochii mariti de groazji. Am attns 275.000 krn/s 1...

La strigatul lui Giulio. prolesorul se tncrunts. Nu mal 'era de gIumit. Continulnd inrltmul acesta, astrnnava avea sa ajungjl, orbeste, la ,explo,zie:

- Proiectilele, Arthur 1 s.trigii Giulio. Sli ne aparam impotriva accstul demon. Opreste motoarele. Sa conttnuam zborul cu viteza de acurn ~i sa tncercarn apararea astronavet cu ajutorul prelectllelor teteghidate.

Profesorul opri atunci rnotoarele propulsoara, A:;;tronava, in virtutea inerfiei, i!?i continua zborul cu viteza constanta de 276.000 km/s., - La ce departare se allii bo1idul ? tntreba aslstentul glflind.

- E .la aproape de 600.000 km. Se aprepie tnsa eli e vitezli mult

mal mare decit viteza noastra, Priveste, vilezometrul special ne arata 23 .. 500 kmjs,

Vitezometrul special arata viteza relativa a bolidulut ce-i urmarea. lata de astronava. Altlel spus, bolidul avea 0 vitezii cu 23.500 krn/s mai mare declt aceea a astrcnavei,

Asistentul Tamase ca trasnit.

~ crt ai spus, Arthur!?

~ 23.500 krn/s ! . ,

- Aproape viteza lumlnii r. .. Fantastic l. .. Bolidul zboara aproape eu viteza luminii r ... Asia ne urrnareste de mutt timp, Arthur I, .. Mii 1ntelegi ? ... De mult tirnp 1.. .. E pieirea noaslra l... Aici, in pustiul asia.1 strig-a aslstentul gesticulind la Tntimplare.

Profesorul nu rnai raspunse. Pregatt lansarea proiectilelor telegbldate. Spera ca, in rnodul acesta, bclidul sa fie distrus, eu ajutorul unei a d in ibornbele hldrogenice, pur tate de projectile, Inainte de, a ajunge astronava,

- at mal e, Arthur?

- 400.000.000! riispunse profesorul, ell Iata de nerecunoscut.

- Sii l ansam primul grup I striga asistentul nerjibdjitor.

- ~teapta 1. •. sa: se aprople inea puiln, Stii bine cit e de greu

sa distrugi un astfel de bolid. Dad g-r~im calculul traiectoriei, numai cu un mllimetru, totul e pier dut. Al?a ! .... Acum I. ..

Prolesorul apasa butODUI de lansare, Cu ajutorul tclescopului radio, asistentul urrnarsa drurnul rroiedilelor. Arthur le dirija prin inter mediul unor uncle dE ghidaj. Pe ecranul telescopulut electronic aparuserii llcum~i Irnaginile proiectuelor ce se indreptau spre bolidul urrnaritor.

A~teptara, tncordatl, rezuHatuL Dupa citeva minute, asistentut anuntii desperat :

- Bolldul a ocolit grupul prolcctilclor l, .. E 0 nsscocire satenica I. .• AI doilea grup, Arthur !. .. Repede!

o noua comanda, ~i grupul al doilea de proiectlle parasi eabina de lansare lndrepttndu-se vcr tiginos spre bnlidul cosmic. Acesla se apropia de" astroriava ca 0 naluca .

Din nou incordare .. Ernotia si teama lor cresteau pe magUTa ce demonul cosmic se apropia, Deod atii, asiatentul striga in culrnea desperafii:

- Irinebunesc, Arthur r ..• Iara~i le-a ocolit r ..... Lanseazg al treilca ,gr_up!

.Proiesorul, ca un mecanisrn de ceasornic, I:U Ir\liltea aplec.ata pe ~abloul de cornandji. cu ochii pierdu]i in Iundul orbitelor, executa :;;i r'lce~sta ultima manevra,

1

~ Aparat care Jndica dlstanta dtntre doua cornurt in miscare, (N.A.).

Grupul de prolectllc piirasi astronava in mare viteza. Bolidul se mni alla III numai 200.000.000 krn. Intllnirca (Entre :11 treilea grun de proiectile ~i boHd trebuia sa aib1i Ice la 120,OOO.(}()0 km de astronavij

Asistentul i~i retrnu rasu[] area. Arthur astepta, cu groaza in suIlet, r1ispumml Iui Giulio. Din tnttmplare, ochii j se opriserji pe ceasul cabinet Trecuse de 7. Ceil:,lti S-Or (j sculat P 5e tmrebli el In gind. N·apudi sa sflr~easdi gindul, ctnd strigiitul aslstantulu] 11 discoli ca Q Iurtuna :

- Ocolit I... E~adarnic sa tncercam distrugerea lui.; Are un mncanism de aparare, radar ... Viteza, Artt.ur r.., SI! rnai peats, ceva ?

Profesorul ramas€! 0 clipa in cumpiina. 1'11ina dreaptii i se tntinse, ilir5 voie, spre cornuiatorul comenzij de accelerate. Ramase lnsi"i 0 vrerne cu rnina in aer, nei ndraznind sa si-o apropie de cornutator. Chiar si-e trase ina poi. Privi spre ecranul distantelor, Bolidul se ana ta mai puttn de 30.000.000 km. Orice ezltare a, £i putut n fatala.

~ Aceelere.!lzii, Arthur I racn! deznodiijduit asjstentul.

Strlgil lul lui Giulio it decise. Inlinse mina cu hotarlr e ;;i intoarse comutatorul, Motoarele intrara in. lunctiun e-. Ochii celor dol biirbati urrniireau cu tncordare si groazil clnd vttezornetrul, cind distantornetrul I, dod cornportarea astronavei,

Bolidul se apropia vijelios. Deodatii, astronava facu un mic ocol, apoi 1;;1 schimbii direetia ~i, cu vitez5 sporitil, se Bvlntii tnainte.

Asislentul se asezase pe un scaun~i rarnase ell prjvirlle fixate pc vltez Q111 ctru, Arthur, tntr·o tneordare suprema, tncerca sa nu-si piar dji cump.iituJ. Corpul ii era leoarcd de sudoare, 1I1fiIlile ~i le sprijlrrise pe marginea panoului de cornanda asteptind, eu dintii Inclestati, rezullatul acestet manevre nebunesti,

Giulio, ca tn vis, ineepu sa citeasca cu glas tare, indicajiile vite-

zometrului ;

- 282 ... 283 ... 2&t~ 285._.

- Tael, Giulio I' se rasti la el exasperat prolesorul.

Asistentul, care piirea ea nici nu auzise strigatul celuilalt, contiona sa eiteascii:

- 289... 290... 291 .... 292 ...

Ai fi jurat di-';\i pler duse caput Incepu sa se ridice, tncet, de pe scaun. Un nod I se puse in gtt, Nu mai putea pronunta nlci cifrele, Sirnti eli se suloca. Ochi] i SI! impaienjenirji ~i crezu di se va prabusi, Nervii II1S8 nu-l ccdara. I~i revent ell greu. Trupul II era un ghem de [ncord are.

Privlrile . ii chura iarii~i pe vitezometru. Creru eli, viseaza r

~ 298 ... 298,5 .... 299, cit! e! eu glasul sttns, abia mi~eindu-~i hu .. zeit'.

Arthur fncetase sa mai priveascs vitezometrul. Dellii siii rsrnasera, ea vrajiti, pe un ceas de control, Indicatoarete acestuia inca nu se

•

miscasera. Oscilau user, dar rlirii sa 51! deplaseze. Asia it mal facu sa nu cedeza in fata slahiciunit Ce tncercn sa-i cUIHlnda trupul, Privi dist<)ntometTul. B.elirlul nu mai er a prea departe, totusi arum se apropia de astronava mult mal lncet.

Indreptlndu-se din nou catre tabloul de comanda, asistentul se aplecii peste vitezcmelru, prinztadu-I cu amindoua miinile ~i abla sopti :

- 299.998 ! 299.999 krn/s I. .. Oh I Arthur I...

- Giulio f striga profesorul, inspliimlntat de paloarea a~terJ1ulii pe

rata asiatentului sau,

Ii era teama ell acesta sa nu-sl piar da min tile.

- Giulio I mal striga Altt.ur. Vino-]i rn fire, dragul meu I Ce

Iaci ? Nu te speria!

Asistentnl se intoarse spre Arthur, eu privirile ratiicite, fara sa mal vads bine tnaintea lui.

- Ce-i asta, Arthur? reusi el sa rngaime. .. Nu mai poi L. Ce s-a inttmplat eu astronava rroastr a 7 ...

- Nimic, dragul meu L. Absolut nirnic I striga profesorul, ridictndu-se si prinztnd tntre mi'ini capul lui Giulio. Nimic, auzi? Linistesta-te L 0 S2 reaistarn !

Gjulioi~i liis.a fruntea pe urnarul lui Arthur, dar numai penlru o e1ina. Tearna de moarts il readuse la realitate. Cu Ia[a livld5. i!;ii scuitlra in nestire capul, ca ~i cum ar Ii tncercat sa se trezeasdi dintr-un vis neplacut,

~ GiuJio, Ii-a! rerenit P Pot! vorbl? il intreba Nielsen.

- Lasa-ma putin I rlispunse asistentul, lasindu-se Hira puteri rntr-un scaun si sprijiniadu-se cu rniinile de masa,

Arthur il llisa in pace ~i sari la tabloul de cornanda. Viteza TIU mai crescuse, jar rnotoarnle tncetasera sa mat functioneze. Privi distantornetrul. Bolidul se tinea seal de astronava, la vreo 10.000 km in urmii. Insa distanta intre el si astronava nu mai scazuse. VimIlotrivii: acurn crestea. De asta data astronava zbura eu 0 vitezii mai mare dectt aceea a bolidului, care, pesemne, i'ii stlnsese Iimita pulerll.

Cu un suspin de usurare, prolesorul se a~zii pe .scaun ~i t~i sterse fruntea de sudnare, Sosise momentul sa acponeze. Preg~iti lansarea unui nou grup de proiectile. VOil:1 Sa vada dad arum lncercarea va avea mai multe sanse, Pe scaunul silu, asistentul se lupta CD toropeala ce cauta sa-l doboare.

- Arthur. ce se iniimpla? Nu s-au distrus mojoarele P Spunc-rni, n-auzi ? intrebil asislentul eu glasul sugrumat de ernojle !ii groaza.

- Calrneaza-te, G.iuJio J tncerca sa-I linisteasca prefesorul Vifeza a dimas constants ~i matoarcle sin! unacte ... Deocamdata se pare di am scapat., Zburim rnai r epede ca e1... Lansez dous proiectile, Poate r eusesc Sa distrug aceasta tOfpiW rliavoleasca ...

Ca sa se convlngji, Giullo se apropie iara~1 de vltezcmatru. Indicatoarele tntepenisera pe vtteza de 299.999 krn/s,

- Groaznic l gernu e1, acoperlndu-s] Iaja eu rnlinile. Tlrnpul,

Arthur I ... TIrnpul s-a dus I...

- Giullo I striga prolesorul, Lass vaiciirelile.1 Ce volat sa Iacem Pl 'forrellii*i descoperi lata ~i privt cu ochlt riiUieiti cumprofesorul lansa cele daua proiedile .. Cu atentla fncordata Is limitiJ, Arthur urmarea ecranul telescopului radio.

Deodatii punctu! negru de pa ecran deveni mai mare !;Ii mal lurnlnos. Apoi, dupa un timp, dispdru cu desavirllire.

Profesorul mal prlvi a data, cautrnd sa .se eonvingil.. Aproape nu-] venea sa creadji I Torpila aceea blesternaia Iusese dlstrusji,

- S-a allrslt, Giulio I Auzi ? .. Praful s-a ales de eal

In virtutea inertiei, astronava zbura acurn nrln cosmos cu 0 vi~ teza PI' care nicLodata 11-0 mai atinsese v;reUn alt vehicul din universo Numai lumina a tnai putea inlrece. Nici cell'. rna] rapide particull'. nucleare n-ar Ii putut atinge viteza eu care zbura atunei astronava lui Arthur.

Aces apar ltie diabolidi ~i neasteptata, ven itji ~i coridusa de cine stle unde, siLise navasa. se apere rnarmdu-s] vlteza peste oriel' limitii visat1i. Primele \nc:en:ari de a distruge torpila eu ajutorul unor r achete teleghfdateesuaser a, deoarece progr amul lor de zbor depindea de doi Iactori vat iabili i viteza astronavel sl cea a torpilei I. In clipa clnd insa torplla si-a atins vitezu limHii, prograrnul de zbor al rachetelor depindea nurnat de vitez a astronavei, asUel tnclt 1'1, a putut n dat t:U preclzle. Acnm perleolut exploziei trecusa. R1imiisesl' tusii viteza I

Alli-a afuncl Arthur l~i dadu seama de toata amploarea traged.iel.

In mintea lui aparu lmaginea pamintulul, Spatele i se incovoie ca sub 0 povara insupcrtabila. Isi sprijinl fatatn palma, gemind 1

- Nurnai ei I. ... Ei rni-au fiicut·o r Fiarele I. .. M·au rnai ajuns 0 data l.,

Asistentul, dobortt de elor iul Iacut, rna] zari ca prtn ceatll vitezometrul. Era sHqit ~i nu mai doreanimie, Dehii i se inchiserii ~i adorrnl cu capul PI' mass.

Profesoml arab ca W1 cadavru ; abla 51' mai putu ridica de pe scaun, Furtuna tngrozltoare trecuse, dar planurile lui erau acurn dartrnate, Privi ceasul. Trecuse de 8. Abia atunci i~i aduse amlnte cum ajunsese aiel. Ce-o fi Hicind Cristina?

Dadu sa se tndrepts spre Giulio, dup1i ce l!ji mai arunca 0 data ochii spre panoul de comanda. Teate erau acum linistite, af ara de l!induri1e lui.

Un geama:! gr(!u it cutrcmura tot corpul. In clip a aceea usa cabirrel se deschise, ~i In pragul 1'1 i~i fiic.u aparltia Cristina. Clnd t~i vazu sotul In halul acela scoase un strigiit de spaima 2

~ Arthur [ Ce s-a-ntimplat eu tine ?"

17. T A ~ N A LUI ART H URN I E L S IBN

Dup.a mal bine de zece ore de sornn, Nielsen se trezi primul. 1'01 tirnpul cit dormise vorbise prin sornn ~ strigase comenzi nelntelcse, Doclorul vE'ghease toatii vrernea la capatliul sau.

Aaisteutul dorrnea mai departe, Tr agicul eveniment iI dohorise mal diu decit pe prclesor. Cu toate astea, dupa ce 11 consulta .!:U atentie, Karl l~i diidu searna cil de vlna era numal oboseala extenuanta. Ii fam niste injecjil reconlortante si iI lasa. sa dcarrua in continuare.

Cind prefesorul se trez! lliii intoarsccapulsi. dtnd eu ochi] de dc:-

tor, il lntr eba, Ioarte Ingrijorat: - Ce fate Giulio ?

- Duarrne, raspunse doctorul. Til cum te sirnti P

Arthur rlu·j raspunsc lnd ata. Isi roti pr ivir ile in jurul silu, Pe un alt pat din cahina spttal 11 zihi PI' aaistent dorrninrl. Scoasa un suspin de usur are.

Apoi se intoarse spre doctor:

- Sarrnanul haiat l Grcu l-a incercat soarta l Irni pare nespus de diu:

- Dar CIO! sa tnttmplat ell voi P intreba Karl mirat,

- Nu numa; cu noi, dragil doctor!'! Sva tnttmplat cu taU! In-

t,elegi? Absolut cu toti ! Acurn., E prea firziu l

00 cUpa If,ii lnchise cbosit ochii. Tn momentul acela, tocmal intrau pe u~ii Cristina si Raymonde.

Doctorul TIU auz ise ernd intraserri cele doua Iernei, de aceea, sp eriat de cuvintele prolesorului, rntreba :

- Ce I' prea tirziu? Ce a-a intTmplat, Arthur?

Arthur 1$1 deschise ochf si zari cell' doua Iernei. Un ztmbet trist se asternu PI' buz e,

- Apropiaji-va J le indernnji el, Stnt siiniltos, TIU vii fie teama l Incurajate de vorbele prolesorului, ell' se apropiara f,ii 51' asez ar a Jinga doctor" PI' un pat vecin.

Raymonde insa nu tntelegeil nlrnic. Credea di Giulio ~i Arthur se lmbolnjivisera subit, de vreo boa]ii obisnuita. Cristina, care tl gasise pe Arthur gala sa se prabU~&5ca' In cabina de navigajic,

era tntr-o stare de pllns, .

Cautaae eu lnfrigurare sa aile pricina care-t dobortse pe cei doi barba]! ;;i au gilsise nimic, To spairna ei uitase sa mai prtveasca vitezometrul sau pcate e~ il privise, dar fara sa'~i dea searna ce ara (a indicatorul,

~ Bietul Giulio, doarme! tncepu prolesorul. Bob un de e?

- In calrina lui, raspunss Rayrnende, E Ioarte nec!ijit de tmbolnavir ea voastra. Isi serie noul [ur nal,

Prolesoru; continua ;

- Cu am mai bine, Nu trehuie sa aile numc. N-a rezistat nici Giulio, bietul baiat ! Sa-l scutlm deocamdaia eel putin pe Bob.

11

Prolesorul ~i potrlvl mal bine corpul in pat. - Cristina [ facu el, Ai verHicat comanda ?

-- Da, TaS{IIIDs.e. ea, surprinsa de tntrebare,

-- S i cum merge?

-- Foarte bine. Dar de ce?

- Ce vile-zii anti ? ...

Cristlrsa se vazu tneurcata.

- Nu m-am uitat, Am uitat sa contrclex asta, NtH aceeasl ca

~i asearii?T

- Hm 1 murmura. Arthur. Dec! inca nu ~tiri ntmlc, Ce oriie? Doctorul i~i privi ceasul s .

- 22 si 14 minute [

..,. De atuncl, continua profesorul, au trccut deci 15 ore, Tar cu fieeare ora. mai bi:ne de un 3D l, ..

Cristina t~i duse mina la obraz, Rayrnonde iiicu ochit mari, crezind .

eli prolesorul si-a pierdut minjile. Doctorul se tncrunta si el s - Ce tot vorbestl, Arthur? Vino-jl in fire!

- Mi-am venit, Karl, nu-]i fie teams t Sa nu credeti eli aiurez ...

Profesorul dimase un tirnp ltnistit, cautlnd sa·~i adune gtndurtle ~ - Arthur, dragul rneu ! striga Cristina cu lridi. Ce s-a Intimplat P

- Vii pare rau dupa Pamint? intrebii ptoresorul, pannd eel nu ia

in searna Intrebarea soliei sale.

- Ce vorbe stnt astea? se mlnie doctorul. S·a distrus astronava ?

- Nu, nu s-a distrus nimi'c. Era ... Nurnai di., aproape ne-am pTa-

bU$i! noi !

- Doamne! striga Raymonde infrico$ati:i. Oxlgenul !

- Nu, draga Raymande f a linistt Arthur. Am sa va SpUD adeva-

ruT! Dar asleptatl pnjirr .. Sii mai rjisuf lu a clipa.; Stiti, eel mai mult imi pare rau de Giulio. Peate si de Bob ... Dar, orice am face, totul ar Ii zadarnic I

Se cpr i fixlnd co ocbii un punet tndepartat, Apot COrrUn[]3 l

- Vii arnintlf ea inainte de plecare, in lunils grele de pregii~ire, ati Inviitat despre. caracterul zborulul la viteze Icarte mario Cred eli n-ati uitat de asa-numitul erect al vitezei.,

Prln mintea Cristinel trecu un Iutger c:e 0 fae'!] sa tresadi tngro-

zit'iL Prof'esoruf observa acest lucru, dar continual ~ Karl.; Raymonde.; Vol va mai aminliji ?

.,.._ Oesigur / ra.spuose doctorul.

- Ce ati spuue dad astronava neastra Soar ~asi intI'UDul dintre eazurile discutate atunei ?/

Cnistina nu mat astepts, Se ridica dintr-o data ~ i~i val-virte],

lasiml in urrna ei usa deschisa,

Doctorul ~i Raymonde II ptiveau pe protesor tntrebator,

- Sa rnergern ~i noi dupii ea. zise Arthur Intuaecat la fa~a • ....... Dar unde $~a dus ? tntrebii uedumertta Raymonde,

- Veti afla in data. J raspun.se Arthur cobortnd din. pat :;;i pornlnd spre lesire.

Cind ajunserf in sala de navigatie, Rayrnonde ~ Karl se privira tnmarrnur iti. Cristina sedca pe scaunul de comanda, ell coalele sprij inile pe masa de control $i cu fa\a ascunsa in palrne, Plingea in bonete.

- Doamne, ce s-a putut inUmpla, Cristina? tntreba Rayrnonde nelini:.;tita, apropilndu-se de ea.

Cu 0 rntna 0 mingiia pe par $i cu cealaltii Ii pr inse fruntea $1 i-a rigidi. Siroaie "e lacr imi it curgeau Cristlnei pe ohraji.

- Ce e-a petrecut aiel, Arthur? intreba ~i doctorul, slmjlnd eli s-a intimplat ceva r au,

Pro iesorul evita sa-i raspund1i sl se apropie de sofia lui I

- Fctita mea scumpa 1 Tncepu el s-o dezrnierrle. Ai plins destul I Haid e, drag-a mea. Sa nu ne lasam zdrobiji. Crede-ma, a fast slngura noastra salvare r

Cristina incepu sa plinga ~i mai tare. Proiesorul 0 ridid de pe scaun $~ ii tntoarsa rata spre el :

- Cristina I... Cristinel !... M-auzi ?.. Hatde, revino-]! I Desiul l Uite I ... Irtcepe sa plinga $i Raymcnde ...

Inlr-adevar , sotia doctorulu] lncepuse sa plinga, Hirii. Sa stle de ceo Era prea impreslonaUi de durerea prietertei sale.

DoctoruJ nu mai stia ce sa creada. Se a~ezii pc un scaun ~l privea. naucit scena din Iata Ju].

Cristina. dupa un timp, 1$1 mal vent in fire. Profesorul Ii tinea capul pe pieptul sau ~ 0 mingiia cu dragoste,

- Ei, acurn gata, Cristina I De ajuns I Sa lc spunem sl prietenilor ce s-a inttmplat... Sa vezi ca ei stnt mal curajosi 1

Sotia lui inceta sa mai plingii. Isi jidlca privirile spre Raymos.de ~i sc uita la ea citeva clipe. Apoi ochii Ii alunecara spre vitezomelru.

Doclorul i$i tndrepta involuntar privirile spre ceasul indicator.

Raymondc privi si ea pe dupa urnarul sotulut ei. Scoase un slr:~iit de spairna. Tn aceeasi clipii. doctorul, care intrez~rise adeviirul. se tntcarse spre Rayrnonde, cafe era gat a 'Sa se prjibuseasca. 0 cuprinse in brate $i 0 asez a pe un scaun.

- Rayrnonde I... Raymonde, draga mea 1. .. Nu Hi coptla I tn-

cerca el S'D calrneze.

Raymonde plingea cu sughijuri. Sotul ei, aprcape snr~it $1 el,

ciluta tolusi so Tinisteasca. Trecu multa vreme pina reusi. Intr-uri tirzlu se auzi rasunlnd glasul lut Arthur:

- Scurnpii mei, astronava noastra draga nea salvat vietile, eu un pret Ioarte mare. Flecare ati vawt unde s-au oprit lndicatoarele vitezornetrului.

- Dar de ce asta, Arthur? Ce ne-a adus aid? inlreba en voce stinsa doctoru1.

- Aceta, carora le-arn srnuls ultima ~ansa de a Jugi de moartea pe care ei in~i~i ar fi VIUt s-o semene au tncercat sa se razbune,r;as·

punse prolesorul tncruntat. Aduntndu-si toate puterlle, au trimis pe urruele noastre una dintre celc rnal teriblle arrne : 0 rachela aulodirijatii. Aceasta ne-a oat de urma si s-a (Inut rnereu dupa noi, Dupa ce a ilins 0 viteza uriasa, era cit pe-act sa ne zdrobcasca astronava. Aceasta si-a gasit salvarea numaj in viteza. Si astfel a fost nevoie ca eiorturile astronavei sa fie impinse dincolo de orlce iimita, pcntru a se evita catastrof a. Torpila a iost distrusji, dar tragedia continua I

Dociorul lnchisc ochil, III min!e ii reveni clipa decnliiril. Nu biinuia atunet eli va trli i asernenea momente tngrozitcare.

- Cit tnseamna asta, Arthur? tntrebii el oltlnd din greu.

- Viid ca au trecut peste 15 are de dod zbur am cu vrteza

aceasta, raspunse profesorul, Dad adunarn ~i timpul din ainte, cred ea treeem de 18 ani I. ..

Raymonde scoase un tipat ~i i:;.i ascunse capul la pieptul doctorului, Cristina continua s.a prlveasca in gol, eli totul absenta Ia cele de lata. Arthur l~i pJed prfvlrile spre sotia sa -'li ii cuprlnse din nou umerii :

- Cristina! sopti el. Sintern tmpr euna '-_. Peutru noi, e rnai putin trlst., Bietul Glulio ! Pentru el e rnai mare dur erea '- .. Haide sa ne adunarn puterile~!?i sa ne tnvingem nenorocul L.. Sarmanul Bob!' Cind 0 sa alle, nu stiu ce 0 sa faca 1

- Arthur, tI chema doctorul, Esti sigur de toate astea ? Nu curnva

s-a delcctat vltezomctrul P

Profesoru! 0 liisa pe Cristina ~i se ridicii!

- Vino, Karl I Haide si te convinge singur 1...

Doctorul se ridicli in graba ~i se indrcpta spre 0 parts a cabinet,

unde cu 0 elipa loaiute ajunsese si Arthur.

- Mai tii minte data precisa a plecarii? iutreba prolesorul, Doctorul 5e gfndi putin l?i raspunse:

- 18 iunie 1988, orele 3 :?i 15 minute, dimineata..

- Foarte exact! Priveste acurn caleadarul automat al astronavei,

care stii ea tine evidenja timpului parntntean, Vez, cit a trecut in decursul celor 15 ore de zbor, eu viteza aceasta Iantasttca ? .. Nu uiis ca se aduna ~ Iunlle trecuie L.

Zictnd acestea prolesorul apa5a un buton, Un bee special se lumina de lndata. Dllpa putin timp, ne un ecran, aparu data corespunz5loare clipei aceleia pe Pamint.

Doctorul privi un trmp lara sa poals cltl, din eauza ernotiei ce-i gttula. Tremurind din tot corpul, reusi, tn sfirsit, sa pronunl~ cu glas tare, apiisl nd pe fiecara cuvlul :

- 19 ... septernbr ie, .. 2006. __ orele 15 .. _

!~j seoase batlsta si i~i sterse [runtea de sudcare. Aproape ca nu rnai, vedra bine tn lata lui. Proiesoru] inchise contactele. Tl vazu pe doctor eli se tndreapta tmplelicindu-se spre Raymonde, care. se arata srlr~ita de tot

- Annl 2006 l rnai repeta Karl mai rnult pentru sine, Ticalosli l Diavotil I shiga el, deodata scrtsnind din dinji, Simt eli Innebunesc r

14

- Doctore, mal lasa nervil I ... Ce naiba, estt barbat t Nu mai are nic] un rost ... Electul vitezel r.amine, orice am face nol., Sii ne rnul[urnlrn eii rnai sintem in via~a I

- Ce vorn face acum? se auz! glasul Cr istinel.

- Irrl ii sil ne linlsfim, Taspunse Arthur.

- Ob, sa ne Iinisfirn I CUi ii mai poate arde de linlste acum >

sari si Raymonde. Auzi I Sa ne Iinistirn I Viata noastra e pierduta ~i noi sa slam Ijni~titi ! ...

- Raymondc, esti zdruncinata, ciiutil profesorul s-o calrneze, Dad vreti, ruc.rgeti ~i odihniti·va, nurnai putin,llina lrtnez, sa readuc astronava la 0 vitezli rezonabils.

- Acum n-o poti liisa asa l spuse cu aspr irne Cristina. Profesorul tr esar i :

- Sa mergem tnainie t wntinua ea. Pu\in imi pasa acurn ;lacii zhor cu 1 krn sau cu 299.999 krn/s. Gcneratla noastrs ~i asa se va fi sfirsit pe Parntnt, dad! am incerca sa ne !ntoarcem. Ce.arn mai g'a~1 din eei ri'ima~i?

- Glnd~te-te 111 Giulio ~i la Bob, Cristino I inrervenl ~i ooctoru1.

Fiecarc ora de zbor, ell vitez a asta, tnseamna un an 5CUTS pe Parnint. In Iiecare Ora ce trece ne astronava, Parnlntul imbiitrineste cu un an. Nu ti-e mila de eel doi tineri P

Cristina rarnase pc glndurt. Dupa un limp 0 privi pe Raymonde: - Tu ce spui, Rayrnonde P

- Nvam nict ' 0 propunere ~i nici vreo speranta, raspullse ea

Ioarte tr ista.

- Fara desperate, Raymonde I se aprinse Cristina. Lasi nu [r ebuie Sa rim. Am pierdut zeneratia noastra pe parolnt. Asia este I Dad vom putea, vern gasi alta! 0 sa vedem noi ee-l de Iacut t

In ochil prefesorulu; striiluci un Iulger de mfndrie. Ana acurn mai rnult ca or iclnrl cii avea 0 soh~ minunata La inceput, tragedia 1.1 Ir insese Cristinci cur ajul, dar, eu tcate di amiotirea P~mlnttdlli o apasa, se reculese la tirnp. Biruise in ea iubirea pentru sotul ei, pentru astronava :;'1 pentru prletenii ei de acclo, care. a~te?tau un cuvlnt de Imbarbatare.

Raymonde, rnai putin rezistentd, inca nu-sl revenise pe deplin,

Cuvintela Cr istirre] fura si pentru ea 0 scinteie lnsulletitoar e.

Proiesorul, pr ivindu-i pe ceilalti, spuse :

- Atune] sa·] mat intrebarn ~i pe Giulio, inainte de a face ceva, desi eu inclin sa ne continuum zborul eu aceeasi vltsza. Prea este extr aordinar prilejul pe care- I avern sa exp[oram genuuile universului t

Dupa asta, cu totii se indrcptarf spre iesire, Cind usa se deschise, in pragut ei se tnttlntra cu asistentul. Chipul acestuia era gal ben ~i ochil tncercanatl : parul Ii era In dezor d ine,

Statea in rata lor ca 0 statuie, cu miinile la spate ~i cu dinjii inclestatl,

- Lasati-rna singur, nurrta] cu Arthur I spuse el dupa un tlrnp. Ceilalf lrci plecara , rara sa mal spuna vreun cuvint. •.

15

....

Rama~i singurl, Arthur ~l Giulio Sf' privirjl 0 c:1ipa drept in ocht i - Arthur, sa nu crezt ca rn-am prabuslt definifiv, spuse asistentut eu 0 voce in care ghlcea! 0 mare hotarire, M-am pierdut numal pmtru 0 c1ipiL. Dar ...

Proiesorul se uita ernotionat la asistentul sau ~i spuse I

- Stiu, dragul rneu, Totdeauna m-arn lucrezut in Uir.ia tao Dad lml va sla in putere vel Incerca sii-ti usur ez durerea .. _ Prim~!?ti?

- Sa nu mal vorbim ileum despre asia I Cind rn-am trezlt ~i rn-arn viizuf singur - e adevatat - credearn oa (I s3 fn~ebuoesc. Acurn, tnsa, dupa ce S-a produs irepar ahilul, tot nu mat am irrcotro. De altIe! stngur am acceptat drurnu! acesta, Dad as n rarnas cuei, .niclodatii n-as l i avut liniste pina. nu te-as fi vihut Inters. Ce-ar fi Insernnat viata mea pe Parniru dnd as fi vazu; cii. arrul 2006 trcce ~i astrcriava til nu se mal tntnarce Pt Aventur,a aceasta tragicii are ~i partea ei de Irurnusete, Cind as fi indraznit eu sa visez vreodata ell tn cursul vieji] mele sa ajung c.lipa aceasta zguduitoare, sa pot observa pe propr ia-mi piele etectul marilor viteze ? Ca 0111, desigur, Ill-am Iug-rozit de tragedia astrcnavel, dad. 0 pot numi asa, Pe Pamlnt s-an S,<:UiS peste 18 ani 1 Ei ~i? Calendarul lor aratii arm] 2006, at nostru a trnbatrtnit abia ell ctteva luni. Nu-l nirnic I Tot ce mal doresc sa sttu es!e Iaptul daca ne mtoarcetn sau ... rnerzetn Inainte I

Proiesorul t~i privi cu uimire aslsterrtul, NU-i venea sa creads ca acest tina. 5-8 putut Irnpaca .atit de repede eu gindlll despiirtiril de g-eneratia lui de pe Piirnlnt. Nl.I se mal retinu ~i iI euprinse in bra~e:

- Nu stiu dadi irebule sa -ti· multumesc sau trebule s)l flu mindru dirni-a Iost dat sa am ltnga mine u n am ell tine. Spune-mi slncer : nu-ji pare rall dupa cineva de acolo ? P8rintii, stiu cii. [i-au rnur it. Daca nu rna. tnsel, nlci nu j-aj cunoscut, DaL.. de altcineva ?

'De asIii data, asistentul se intunecii La !ata. Raspunse mat mutt in 5il.~:

- Despre asta sii VQrbim alta data.1 Te-am irrtrebat 'ceva, Profesorul i~i IUii rnlinile de PI' umerf lui Giu!io~i Incepu sa Sf plimbe agrtat prin cabina .. Ajunse in dreptul rnesei de cornanda. Un timp l~i Hxa Dcl1ii pe vi1ezome!ru., ;lpoi Intreba Druse ~

- Tu ce-ai dori sa Iacem ?

- Astronavs cum .se t.ine?

- Bine,

- Dar conibustlbilul ?

~ Am pierdut ceva mai mull dedt a~ fi crezut, - Cit a ma] ramas ?

- Sa mai vild 0 datil

Arthur ver ilica un ceas de bordo

- S-a consumat 34% din reserve. Sa speram d 1m 1! nimic tngri· jorator.

Asistentul ~imase putin pe glnduri pentru ca dupa aceea sa intrcbe :

~ Cetlalt] ee ;lpun?

,

.16

18. Z B U C I U M

- Bob inca nu ~!ie mrnre. Doctoral ~r Cristina sfnt de acord, cred, sa me:rgern mat departe, Raymoride iusa ~ovaie. Pln.1it 1a urmli va asculta de hotiirtrea sotulul ei, Trebule sa continuam acest ... bor teribil...

Se opr! a c!ipil ~i ape] continua 1

- Cindv a, oarnenit vor da totuf$i de urma noastr a, lie cil 'lorn 'fI morti sau vii. Viala ne-e l!lchinarn de aeum ace'leia$i idei. care odinioara ii rnlna pe desccperitorf de contineute sil caute, disprejulnd orice primejdie, noi partJ.inluri pentru ome:nire. Fapta noastra se va ridica, tnsa. mal presus cu mult dectt a oricaruia din ei. Daca vreodata ei naulr aziau, ma.i aveau speranta unei salvari. Nol n-o avem nici pe asta, Clnd astronava va tncepe sa se priibw,leasdi, vietHenoaslre se. VDr stinge 0 datil cu a ei, Dar cred c5 mal avern plua atunci, Iar ciml va scsi 9fir.~itul 'lorn trrcerca sa trarrsmitern ulHmul nostru mesa]. Peate parntntent] sau alte f iin'[e rationale din unlvers n vor mal pr lnda ~i 'lor afla pina unde ne-arn mcumetat sil ne avintam iII cosmos. A~a vom face, or i unde ne-arn gasi "lund t

Asietentul sorbise Iiecare cuvtnf rosti! de profesor, Slmtea :}i .el la iel. Aveau deci sa renunte la vlaja pam:l.nteana. Lucrul acesta it I1i.sa jnsa acurn indiferent. Chiar dadi s-ar (i tntors pe ai 'lui tot nu avea sa-i mal regaseasca. Asa as mai bine slujeau urnanitatea angaltndu-se in aceasta lncoruparablld aventura Inchlnata ~{iintei.

- Dill toatii illima Slut ttl tine, Arthur, spuse asistentul, strl!1gind

cu puter e rnina prolesorului,

- Sii mergern atunci si Sa-iiH1Un,am pe cetlal li !

- Si P<'. Bob?

- Nu, Pe el il las in searna ta, Cu timpul vel reu*i sa-\ fad sa

inteleaga miil"l'!ia d11i1toriei ncastre,

- Dar Raymonde? Ce va spune ea ? Visu! ei de Iiecare cl1,pa era sa se inapoieze cit rna] tUrl!ld_'

- Doctorul ei n schirnb una! putin dornic, iar cosrnosul 11 Iascineaz a mtr-atita, [nett va putea 5-0 atraga de partea lui ~i pe Raymonde.

- Atunci.; Vilez a va rarnine aceeasi !

De obicei, narnenilor le este [rica d: necunoscut. Se simi mal bine atunci cind stiu di totul in [urul lor merge normal, c.ii. piimiu. tul de sub picioarele lor e solid $i nirnic deoscbit nu-i arneninta, Slnt iDSa ~i exceptii, Acestor a nu le prleste linistea aceasta. Creierul ~i vointa lor Iscodesc intr-una, gindurile lor alearg-a cautind mer eu poteet nebatatorite pinii atuncl, Pe oarnenit acsstia decsebiti ii inclnta ocazia de a inlrunta necunoscutul. Viaja pentru ei nu valoreaza nlmic atuncl ctnd 51' seurge ca 0 apa lina. Ttnta lor este sa vada tot mai mutt din cees ce ornul IHi ajuns inca sa descopere,

R.aymonde JlU era 0 chimista slaba : dirnpotriva. Plns atune! insa nidodatii uu se gtndise sa-si fiiureasca din ~tiinta cet rnai lnalt ideal al vietH ei. MUl'lca pe care 0 fiicea pe asfronava nu era pentru ea Die] placutli, nici neplacuta. Era 0 tndatortre pe care 0 Iacea constiincios. Nu ezttase nicl in rata zberulu; Inieraetral. Din

lire era destul de curajollsii. Dar nu se gindrse nklodafa diacest zbor v a continua la nes lir sl], lara speranja de a se rnai retntoarce.

Ctnd sotul ei aduse verba despre hotartrea celorlaltt, in prima elipii nu Intelese bine sensul cuvintelor rut ETa absurd sa creada cii Arthur se ~.ot1irise sa nu se mai intoarca. Teama de necunoscut o tngrozea. Amintirea viejii ptikute de pe Parnlnt 0 strtga ina pol. Nu putea nici mjicar sa plinglL Un nod ii tinea pl 111 sul in glt. Vedea ani! copilartel, clnd zburda prin griidina bunicii, cautlnd ascunzatori ctt mal bune sl prinzind !lutllJi cu aripioarcle albastr e, Ce bine era atunci I Apoi clipa erne Kar] fi ceruse mina. Ce Irurnoasa a lost seara areca I Crczuse atunci ea viata lor va fl cea mal IericlUj de pe Pilmtnt. ToaLe acestca er au acurn departe, tot atlt de departe ca ~i Pilmil1tuL In jur era. pustiul.

Cu fiecarc ora, aslrunava inghltea lndi un an pamlntean. Rayrnoude 11 pr ivea PI' Karl riira sa poaHi sea ate un cuvlnt, Nadajduise eli se vor tntoarcc. E a devarat , nu stiau ce ar Ii gasit la fnloar· cere. Dar or icurn, ar mal fi avut speranta. revederiL .Acum rnsa chiar ~i aceasta speranta s-a stins, in schlmbul unu] ideal care in ea n-avea nici un riisunet. Padurile ~i rnuntii salbafici, dm~jj]e t'i cerul albaslru de PI' Pamlnt, iata ee ar fi dorit ea. sa revada.

In miniea ei se lupl au mii de ginduri. De Iapt, era un singur gind. Indrepjat 'irnputr iva tuturor celorlalte : gindul ca nu se vor mai intoarce. Ce aveau ei sa g5seasca in cosmos?

- Spune, Karl, ce vorn aila daca ne avlntarn nebuneste tnairrte contiuutud sa zburarn rner eu 111 aceeasi izolar e talala, Ira lnd rnereu in aceeasi lumina ariificial.ii. care, oriclt de bine at irnita lumina de pc Pamint, tot n-o sa·mi alunge uritul r . ft;\·am sa\urat l

- Raymrmd c, de ce 52 [ii tu 'impotr iva tuturora jI Esti oare sifZllrii eli pe Piinrint at sa regase~ti macar urrnel« celor rarnasi ? All $1 [recut 20 de ani terestri, pina ne-arn inloarce ar mal trece inca 20 de ani. SUi ce 5-0 fi tntimplat acolo intre timp? Cum te-ar simti atunci ?

- Chiar !?i atune! ar fi mal bine dectt acum, l-o tntoarse ea sumbru. Ce vorn ~asi III pustiul asIa sinlstru ?

- Inca TIll ~tiu nk! eu ... Dar deocamdata zburam, ~i unica noastra 111mI' in care viefuim este asrronava. B1hmiesc dl vom aves si clipe de Incinl are.

- Ce Iel de clipe vor Ti astea ? Ce poate Dare sii-ti ofer e acest neant moncton ?

~ Dacil' te-ai fi nasmt in a:tii parte a universulul, nu pe Pamint, ci pe 0 altii planeta, ~i rntr-o .zi ti-ai Ii parilsit planeta avlntindu-te in cosmos, nu crezi eli ai fi gre~it, smmind cit n.ai sa mal gase$ti rn alta parte nimlc bun $i frumos? Pamtntul inca nu l-ai

li descoperit ~i n-ai fi stiut ce au [kut carnenii. Cu toate astea, ai

Ii decis fara drept de apel, de la inceput, cA in urrivers n-at sa mai gase~ti nlmic demn de min tea ~i inima tao Si tntro zi ai ii ajuns fata in fa.ta cu lurnea terestra, Sint sigur cii tn cl ipa aceea te-al fi rusinat de propriile tale glnduri. De vreme~e Pamlntu: ni .. se pare uneori atit de rnirrunat, de ce n-am crede eli in univers mal stnt planete care sa tncrnte suf'letul ornenesc, tfe prin realiz.ari1e exccpjionale ale unei lurnt de flinte ra~ianale, He prin pr ivelisfi si ienomene PI' care noi inca niei nu le b1inuim. Rayrnonde, ceca ce

te inspiiimintil e necunoscutul, Dar de cc P Sa ne gindim diLlid chiar pe Pamint, Ia plecarea noastra, uameuil nu ajunsesers acolo

18

fITca sa' spunli eli v.iata lor esta un drum sigl:J.l". Nu-ti aminte'?tl nenumaratele accldente, Care decimau atltea vletl cmenesii P Vi<l\a are un Iarmec deoseblt numaiatunei clad nu te terni sa InJrunti forte inca necunoscute blne. De vreme ce sintem aei amtndot, Iericlrca ncastra nu va fI completa daca nu va izvor] inm d.in min~i1e ~i inlrnile noastre. Haide, Raymonde, crede-rna : dear prin calatoria noastra de acum inaintene-am pulea rntndri daea '10m mal ajul1ge vreodaia pe Pamrnt.

Raymonde sta dusa pe ginduri. Ce sa fad!?

- Karl, spune-rni drept, tu vrei s.1i rru ne mai fntoa:rcem niciodala ?

Doctorul slrn]! ca-l sage.teaza cev a prin inimii, Cuvlntul acela greu, rostit de Raymonde, H Iaeu !}i pe el sa se incrunte. Ni.ctodaid?

Se reculese insa rcpcde. Trebuia sa-i rnarturlseasca ~i el glndutile sale.

- Rayrnonde, facti el, stil, sa-tl spun drept, nicl en nu cr ed di Arthur va persista In hotartrea lui. Cine stle ce ne rezerva viitorul P AI putea sosi 0 z.i clad 0 arnintire, un fapt poate, 11 va determina sa lase altora continuarea cercetarilor tncepute. iar noi ne vom Intoarce cll8s1ronav.a sa revedem glia care ne-a dat viata. Deocarndatil de ce sa nll ducern La capat ce ne-a Iost dat?

Cuvintele lui Karl avura efectul unui elixir. Ochii frumosi ai Rayrnondei tncepura sa-si recapete stralucirea dlnainte, I~i des[acu bratelei?i Ie. trecu pe dupa gaul sojului ei.

- Oh, Karl, rni-e inca teams, Dad -ne va mal fl dat sa ne intoarcern, crezi ea vom Ii imbatrlnit atunci prea mult?

Un zimbet ii lumlna fata dodorului. Inima lnce:pu 'sa-I 7.vlcne as cii eu pu ter e.

- Inirnile ncastre riimi.n mer eu finere !?i Iierb inti , chiar daca in [urul nostru g'erul este de la zero abso]ut...·

Rayrnonde surlse~i ea. Karl apara in Iata ei 0 cauza pe care nici ('1 n-o 1ntelegea praa bine.

- Sji-i spunern Cristinei, propuse Raymonde, d. stiinta ~i CDSmesul rn-au atras ~i pe mine, dar numai cu 0' conditie.

- Care? intrebii Karl rtztnd,

- Sa nu fim pres bBtrini cindne vom i:ntoaree. E urit sii plecl

in flo area v irstei si sa te intorci girbov :j.i zblrelt la fatii ..

19. lIS P R: E A s T R. I"

Pe astronava Incepuse seara, Ceasul atomic central Mtuse ora '21 ~i un sfert. 0 parte din victuitorii astronavel se:ji aflau In cabfna-sufragerte. In afata de Karl, Raymonde ~i Cristina snsise ~i Bob. Numai Arthur ~i Giullo Jipseau. 'De Japt, Arthur venise (J dat1i

eu Bob, dar. ehernat de aslstent, plecase ia.r. .

Ajuns in sala de observatii, t~i tntreba nedumerit asistentul : ._ Sva mat tntlmplat ceva?

- Inca nu ... Sper iusii eii se va intimpla In curind ..

- Ce-ai mal descoperit P tntrebii Arthur oarecurn alarmat,

-- De asta data dear 0 stea I raspull¥ Giulio rlzlnd. Apoi am

mal reclus d~n vHezii.

,19

-- Of' rasufla usura] profesorul. De asta m-al chernat ?

- Prtveste-o :joi tu prfn teJ6$COP ~i pe urma v€Tifici!-i tirul cu

ajutornl speetrogralului. Val daca nu meritii ohoseala J De multe ori rni-at vorblt des pre ea.

Artnur se a~eza in rata ecranulul telescopulul ~i lncepu sa-[

potriveascii maj bine .. Doodata aise !1lirat: - Ce stes e asia? Nu cumva ? __

- Ei, care? lntrebli" Giulio ztrnhind cu inteles.

Arthur privI !?i cu ajutorul s~ctrografu[ut Cind: ajurtse sa pd. ceapa despre ce e verba sari de ne scaun ~i spuse :

~ Sa !rinfun, Giulio. Meritll sa studiem aceasta ]airnoasa stea, ~. De asta te-am ~i chernat, ras]lunse asistentul satisfacut. Eu am consralat di De-am apmpia1 de ell abia acurn un sTerf de ceas, Verliicind, cu ajutorul hartii cerestl, pozijia no astra In spatiu m-arn treztt ell indicaterul de pozitie prin apropierea stelel, Nostim, nu?

- Nu mil asteptam to[uiji Ia acest evenirneut. Eu plec 53-1 anun] pe cellal[i.; Am uitat sa re intreb: ctt mal avern pin a Ia ea?

- Dacli am zbura cu viteza de acum, am ajunge in mal putin d'e 25 de minute.

- N-ar avea sens s-o facem,' spuse Arthur. M.ai bine sa ne rcducem din nou , vitcsa la valoarca de regim. E mai saniitos. A.;';1li se pot efttlua mal u~or observatille, ~i In plus sintem scufi]! de grij3 t\viUirii tn grabil a unor obstacnle neprevjizute. Plee. Ineepe Irlnarea \ii introrlu }Ii ma('ini un program de ZbOT, astlel ell mtine, ,dnd ne scnlam, astronava sa mearga pe un cere in jurul stelei, La 'll distant.a de 300 miliarcIe km. Pe urma vi no, ~i tu Ia masiL

Ie~iIii amiildoi. Artbur i~i continua dIumul spre cabil1a-sufragerle, jar Giulio se indreptii spre sala de navlgatle,

Ajuns in Iata tabloului de comanda, privi a clipa vttesomettut.

Patea ca-r cearta pe]'rtru tot ce se irrtimplase pe astronavii. Ele - fapt, ce ViIla avea acest apara! neinsur~Ietit? 0 clipa li frecu paste iaf1i UTI Dar. Se recuiese cu un oitat ~! se- aseza pe scaunul de comands, Scoass .astronava din colnauda automata ~t-i sehimba l'tog:ramul de zbor. Apoi PUS!! in functlune matoare1e nucleare de frinsre,

Trecusera acrcane to miuute de clod rnotoarela de frinare intrasera in Iunctiune. Deodatii., indicatorul vitezometrului se deplasli cu 0 dtvisiune tntreagii spr e cifre mai rnfci. Viteza seazuse cu 500

Jun. Frtnar ea efeciiva tncenuse, .

Lucrul lut Giulio era tenniTlat. Mal verHicii 0 da.ta Iunctionarea motcarelor. Multumi~ se ridi.di ~i se tndrepta spre u~a, n ajunsese Ioamea ~i pe el,

Masa decurse ca 'de obtcei, deparca nirma nu s-ar fi. inUmpIat.

Bob era foaria fc~-icit eli Arthur !Ii Giulio i~i revenjsera dupii "baalau care credea el cii ii' tncercase Era Ierm eonvins cii mtr-adeviir proIesorul ~i asistentul Iusesera ·bolna\li~

Dupa CHIli, perechtle de disiitoritr sa refraserii rn calrinele lor de dar-miL. Bob se trezi ea a ral11as numai cu Gtulio, NU-i era inci somn. If atrai De' asistent :

- Bob, nu [i-ar face placere sa mai starn putfu. de vorba: $-i sa ascultaru putin:ii muzicil? Poate ne mal desfirrdem nervil,

- Sin! cornplet de acord cu propunerca tao Sa mergem in sala

de auditii, aproba Bob bucuros, .

Aiul1$i In cabina urrde aveau loc auditWe rrw.z:icale. Giulio il

inlrebii pe ziarist :

- Ce VrEH sa ascultam ?

- Stiu .~f eu ? Iacu Bob. S3 zicern ell ar f 0 eantoneta ...

- Nu te super} dad te r0g sea nu ascultarn genul as-ta acum?

Lui Bob nu-l venea sa crearla cum eT3 pos.ibil ca Lui Glullo sa nu-l mar pladJ dnlcils cantorrete itanene?!

- Elaea nu vrei,' nu ma supar ... Ai tu vren prererinlii f

- Nu ai Gori sa sscultam aria supravietuitorului din opera

"Spre ustri" ?'

- Ce opera e asta P N-am auzit-o pina acurn,

- A fast cnmpnsa de on francez prin j9J7S. Crttica vremu n-a

lost de acord ca opera sa fie jucata tie vreun teatru. Abia prin 1983' am all at ce "Sc.ala" din Milano a rnorrtat-o pe sceria ei ~i cii opera s-a bucurat de un sneces r asunator. Fiinrlca stnt un lndragostit al genului, am corut atunei sil ml se trimiU 0 lmprirnare Vre1 58 asctdtam puVn?

- Mie-mi plac mai mull uverturile eperelor.

- Binc, Vern pu ne uvertur a,

B!Db S'e taUiD.i Intr-un Ioroliu, iar Giulio se OClllJ<'i de pieup. Deodalii rasunRl'ii tn cabinii acnrdur lle rnaiestuoase ale uverturii.

Glulio l.;;i trase un alt rotollu in facia lui Bob, a~ezlndu-S'e ~i el, Nu rnai scoase nid unul Ull cuvtnt tot tlrnpul aud itiei. Ecoul ultirnclor haze rnuzicale se slinsesera sl ele, Cei dol mieteni r arnaserji un . tirnp eli ochit Inchi~[, prelung indu.s! astfel clipele de desfiirare : tirz iu de tot, Bob rupse prirnul tacerea :

- A fast mirumat I Ma sirnt acurn tare bine, MUZ-lca aceasta rni-a lasat in suflet numai pace ~i inaltare. A~ vrea sil nu mal ascultarn nimic. acurn. .. A fost prea frumos. Vrei P Hal mal bine sa vorbim.

- Fie, cum ziai. De iapt, at dreptate.. Si eu a~ dort sii-ti vorbesc.

Toemai de asta ~i venrsem ad. Ora nu e prea iIlainbLli. Ti-esomn. t - De roc.

- Aid. pe astronava, putem face' orlcind sa !i:e noapte, zlrnbi

Giulio. Un til11p Iinj~tea se liisa din nou mae ei, Glndurile Iiecaruia rntaceau prin lumea tainelor ce-i lmpresnrau. ..

:!O. MOT I V U L P LEe A R I 1

Dupa mal multe clips de tacere, Bob deschise faril~ verba J - Giulio._ ~tii La ee rna gin.deam?

- Dad. 0 sa-rnj spuL.

- Mil rntrebam ee fae pammte:n:li Ill. ora aata?_

Intrebar ea ziar:stului avu asupr a lui Glulio clectul unui tdisnel.

o singura amintlre iI coplesi. 0 !urtuna de ginduri ~i irnagint so dezlantui in 1'1 pe neasteptate. Ochii ii devenirii tulburl, iar buzcle albe, Bob, spcriat, strigi\ :

- Sfinte Bavon! Ce-i cu tine, Giulio? Ti-e rau?

- Nu ... Nu mi-t rau, Bob .. Lasa-ma 0 cJipa ... Am sa-rni revin

lndata.

Ziaristul t.acu, privindu-], dar nu se putu abjirre : - Nu te super! dacii-ti pun 0 inlrebare?

- Spune.

Asisientuf se mai calmasc, Ochii lui 1$1 recapiiiaserii llrnpezimea; doar [ala rava~itii Ii trada ernetia prin care trecuse, Blestemaili sens ibllitate l se glndi el.

- Uite, Giulio, spuse Bob pe un ton mal timid, de cite ori am adus verba des pre Pamlnt sau plecare am observat c1i nici tu ~i nicl Arthur nu vii simtiii in apele voaslre. Nu crezi cii a soslt timpul sa allu ~i cu. de ce?1 Sau nu merit inca increder ea voastrji Pl In zrle.e acestea rni-arn relacut aproape in lntregime jur nalul. Inca nu stiu ce sa scr iu asupra motivului piecar ii voastre. Si de atunci ri-a trecut nurnal 0 zi-doua ...

- Ai dreptate, raspunse asistentul uitindu-se atenf la Bob. $i eu cred eii a sosit vrernea sa am adevjirul, Dar te previn ca nu- ti va Ii de lac usor I

- Nu-mi pasa. Orice ar Ii, vreau sii a:flu a datil peatru lordeauna de ce aceast s astronava a Iost Invaluita tntr-o taina rlesavir~i1! pinii la plecare. Ba, in ee ma priveste, chiar $i dupii, desi eu nu v-as fi ad us nici eel mai mie rau,

Aslstentul lsi Inchise penlru 0 clipa ochii, incercind sa se concentreze mai bine. Bob trebuia Hil1lurit, pus l a cur ent cu absolut totul, Irnpartasea doar si el aceeasi pr irnejdioasa aventura, ca $1 ei. - Am s1i-tJ spun totul, incepu Giulio cu sinceritate.

- Asta ~i astept.

- Bine. Atunci.; asculta I

Bob tsi ciull urechile, In sfirsit, avca Sa aile sl el adevarul.

- Hotarlrea de a construi aceasta astronava, in(;epu asistentul, nu IIparpne lui Arthur si niei mje~ Prnlescrul ~i eu mine am fast doar ccordonatorit principali ai lucr arllor de construclie Cristina, ca inginer proieciant si constructor, II lost un ajutor deoscbit de pretios ~en!fu Doi amludoL Ideea de a-l angaja pe Karl, In calitale de medic astronaut, Ii aparjine Cristinei. Ea o cuno~tea pe Rayrnondc tlinainte. In ielul acesta allase despre Karl d, desi destul de tlnar, astc unul dintre cei mat de seams speciatistl ai medieinii zborurilor interslderale.

Arthur nu s-a opus angajarii doctorului. Cornisia consilierilor n-a avut nicl ea de obieclat nirnic. Tot cu ocazia asia, ue-arn gindit d1 ar fi bine 5-0 pregatim pe Raymonde in rarnur a chirniei sintezelor organice, ea fiind chimista. Dura cum stil. astronava dispune de un I abor ator autornatiz at pentru pr cpar ate chimice, tie la cell' rnai simple medicamente plnii la cele mal complexe substan]e nutritive neccsare er ganismuluj ornencsc.

22

Raymonde a aeceptat lainceput cu bucurie. Mai pe urrna am constatat eli entuziasmul ii mai scazuse, dar a dimas Iotusl cu noi. Munea. Rayrnondei se r ezuma de rapt la a da apar alulul formula chimica a prepar atului dorit si de a-I alimenta cu materille prime necesare.

Nici pe Karl nu l-am uila!. tn laboratorul medical de pe astronava dispunem de zecl de apar ale ~i instrurnerrte cu ajutorul caror a doctorul poate purie in mod cert diagnostlcul or icare; tulburari din organisrnul uman. Aceleasi aparate ii prcscriu in principiu ~i reteta mcdlcarnentelor indicate. Cu un cuvlrrt, vszi ca astronava este 1a inaltimea celor mai pretentioase cerinte, Pe tine te lntereseaz a tnsa latura el Tstcrica,

Giulio Iacu 0 scurta pauzji. Ziaristul era ntrmai ochi ~i urechi, Asistentul relua :

- Am aiuns la partea cea mai delicata din toata istor ia acestei astronave. Hi arnintesti ea spre slirsitul celu] de-al cincilua decenlu al secolulul al XX-lea, Pdmintul ajunsese un caz an In lierbere, gata sa Iaca exploaie, Oamenii traiau sub 0 tensiune tngrozltoare. Din elipa in elipa se asteptau sa izbucneasca teribilul cataclism atomic. Ister ia razboiului nuclear, care cupr insese pe lmperialisti, ajunsese, dupa cum ~lii, l a culrne, Spectrul unei distruger! pe scara mondiala, Intrejinut de anurnite cercuri, devenise obsedant,

In mijlocul acestor vrernuri apocaliptice, projesorul si ell mine am fost irrvita li, in secret, de niste trustrneni. ale carer nume nu mal rnerlta sii le amintesc,

Ce ne-au spus acestia ? eli teribila cllpa a izbucnlrtl unui gro· z av eataelism este aproape. "Nici eel mal sigur adapost nu va fi scutit - spuneau ei - de efectul ucigator al terfbilelor arme."

Ca nucleartst, eram silit sa Ie dau dreptats In ceea ce priveste electul distrugator al r adtajiilor. Traiarn vremuri de mare cumpana, ctnd minjile noastre p1ireau a Ii legate. Savantl eu mult prestigiu si plini de ornenie, dar prinsi la carul acestor super-asasini ai istorlei, O:~i plerdusera ltbertatea de a mal rationa in mad logic, supuntndu-se si ei glasurilor care. c.alomniind cu nerusinare, ur l au peste tot ca natiunea este arnenintata de groaznlca invazle a "TO!1i1or".

De altiel, socot cil ~i tu-ti aruintestl la fel de bine acele vremuri. Bob aproba doar din cap, neraspunztnd nimic, Astepta sa aUe ~i mai departe luc.rurile care abia acum 1i deveneau lirnpezi.

- Potentatii nostr], relua Giulie, ne Iluturau prin rata ochilor, a~1t noua, oamenllor de ~tiinta,. cit si poporului, argurnentu] tngrijorater, care astasi mi se pare cea mal mare I<o~oritii din univers ea popoarele socialiste se pregiitesc intr-o desavir.;;itJl tajna sa ne' distruga or ascle ~i apoi sa ne supuna. Ce putea; face? Atunci credcarn mai ales. ca,. In dO"2eniul. astronauticel, ru~ii spulberasora pe neasteptate vlsur ile orrcarei tan la suprernajie, instaltndu-ss diutr-o data in iruntea celor mal avansate state. Nvam lnteles niciodalii cum au reusit 58 Iaca lucrul acesta tntr-un Ump atit de scurt, In timp ce noi construiser am clteva astronave minuscule ei execuiau

deja zbor uri regulate pina In lunii ~i inapoi. '

Arthur :?i cu mine ne rninunam de avtntul Rusiei, dar ne era in acelasi timp ~i teama, Tesiitura Incllcitel politic! de atune; ne il!1puiase ~i nous capetele, liind gata sa acceptarn orice, daca asta se facea in numele apllririi Firii noastre,

· De accea, dupa ~e Arthur ciuUiri bine luerurile, s'i:! declar1i pina la mmli de acord cu cele ce ni >S.e cereav Lucrul nu era ~e loc sirnplu. .Ne era dat sa construim cell rnai gigaDth:~ii ma~nii pe care 0 visase vreun am pina atunct. Sfir~HuJ lur;r;,irii nU-I puteam prevcdea de la tnceput. Trebuia sa executarn proiectul unej astronavs care sa depa· seasca intru towl ~j cu Iotul ceea ce minteaOJlleneasca ~ Iorta omului reu:;;iserii sil realize!';e vnecdata, Fostii nostri stapin'll aecentuasera au lucru III mod deosehit ~ astronava ~a lie Indipiid'Oare ~i aprovizinna 1i:i perrtru un zbar de multi ani. Banulesti motivul;l

- .Nu, raspunse inUiglli ziar ishrl.

- Pentru ca sil incap.a in ea clt rna] mnlti vulturi de pradji,

cornpleta asistentul Incruntindu-se.

- Cc vrei sa SPUl ? fili:u uimit Bob, Oespre ce vultun :vorbe!;iti ?

- A~teaptii 0 dipa ~[ at sa injelegi. Nuua ne sur.idea Ideea pe

care ei in!?~ ne-au olerit-o. In caZLJJ unui catnclism nuclear, criclt ar J.i [ost el de pustittor, 0 astronava puternlcji, ce s-ar Ii reluglat undeva in ~atiul cosmic,. ar (~ conslrtuit mijlccul eel rna] cornud

de a evita urg'ia une) romp atormce. Pricepi ? .

- Aha J f.acu BOb, battndu-se cu palma peste trunte, Asta voiau decil Grozav l

- Nu era de lee grcsav, prietcne drag, :raspu!lS£ asistentul, carecurn lnlristat. Totul trelm.a s.li fie 0 mtrssvle rumpUia. Dar 0 sa ajurrg $1 Ia , asta, Zicearn dl am acceptat pr oiectul astronavei, La dlspnzifie ill s-an pus SUfiI' fabnlo ase, Dispunearn de atila ballet, cum mintea ornului nu si-a putut imagina vreodata, Pinii atimc! lJU ne-am putur irrchipui di existii oaracai in ale carer OUZUDIIre sa Inc3pa atltca sute de miliarde,

o comlsie secreta de conailieri contrcl a exeeujia luzrarilor, Peniru a nu se bii nu] nimic, preseie, buc.atii cu b.ucat1, au Jost execu:tate in zeci de fabrici dilerlte. Asarnalar ea asfruaavel a lost Hkutii de 0 echipa de Inginerl ~i tehnicieni, sub direr;ta Doas:tr.il supravef:l"here ~i lnCu-,um.are. Ar:es.!w o_aIDeni .li se spWlea co;; s.~.er;att!t 3S.1;rOnave; trebule pa.suat ca lumina ochilor, deoarece marea noasfrji tara numai asttel va putea 3jlarea din DOU in lata lumii ca cea mai lnaintata in domeniul a.stronaYigati.ei_ Am ultat s.iHi mai spun di astronava nuasttfi 3 fost construitg dU]}8 prerectal u13ei nave Iotonice! Nu putnam biinui de la Jnceput puter ea ei, dar nici aljora IlU ne ,grabeam sa ell' darn sper anie in perforrnants Iantastice, Dear Arlhur ~i CTi mine sperarn totu~i cii astrcnava '{8 fi ill stare de 111- cturi rnari.

Cu toate masurile de precautie, pe a cale sau ana. secretul trans'pirii in alara ~i multi aflascra deja ca se construieste ac.e:3sta masina cxtraordinard. Poate ~i tu ai all at tat atuncl, nu-l asa ?

- Nu rni-a fast de lac usor, raspunse Bob. Am alergat luni de zile plnii 8TI1 ptrtut sii-m] atiug scopul.

- Si chi ar ti l-al afins, spre nenoracul tau, adallgii Giullo zTmbind. Dad ai [j aluns La astronava mal repedc sau rnai Urziu de seara aceea, astazt n.at mal fi fast un. z iarlst riltiidtor prin cosmes. Ei, dar sa reiau Iirul povestirii.; Constructia se apropia c.u ,pa:!ji Ie,;pezi de Iaza Iinala, Era prin octornbrie 1987, etnd in lumea lntreaga

• 1\stJ'onllvll iotOtlicl! "'" " :ma$lnil . de "bar oo&mi~. care Ioloseste d"~[.It eornbustlbil material nuclear, jar Jetul de P1"opwsie este £onsJ:,iLult din [a!on~ '{luminaj. Vileza e! poale aj unge aproape c.e "\fileza 'lurnlnf [NJ\,f.

se Mceau pregiitirl intense pentru 5~rbatorirea a trei dec.eni[ de la laflsa:r~ de dire sO'l'ietki a prlmi10r satel1tl armlciaH :Jt pamintului. Inh-o scara, ])ro!esorul m5 Vi2itii pe nea~!epbte. Era lJegru Ile supar are ~i Ioar te tr ss la rata. Nelinistit, l-am tntrebat Ce s-a rntimplat. NU-l mal vazusem niciodatii asllel. Aveam sa aflu indaia un [apt tate ne-a rasturnat toate planurile. Arthur deseo~erise,nu stiu in ce Iel, rnotivul real al construetlei astronavei : decelarea e1 avea sa coinc.idii cu dectansarea rZzboiului termonuclear, ..

~ Ei ~i? zise Bob nedumerit. Dear pentru asta a ~l fast eonstruiHi ?I'

- Nu intell'gi? strigaBsistentul necajit. No] trebuiarn sa Irm p1irtaJ;iil urtei evadart de pe Pi:imint, en nebunii care ei in~i'lli doreau sa provoace pustiitorul nl,acell Acum intelegi? Ei in~i~"i, ~i nirneni altii, vaiau sa aprinda focul ~i apoi sl\.:ji ia talpa~ita. Sperau ca. In ietul acesta. la Teini(}an;ere, sa coboarc pe Pamint in chip de sU\pl[li atotputernici .. mtr·o lurrie pu.stliHI de un razboj nimicitar ...

Cind am aflat acest lucru, mh!. venit sa h:mehill\~;:: :nid nu mai stlu ce i-arn raspuns lui Artt.ur. Irni amintesc cii. l-am intrebat dad! n-ar n mai b\lle sii trecem in jagarul ce1atalt. Praf,eso,u! tnsli n ici nu wola sa audii. Sarmanul. era attt de trrgrozit de posibilitatea provccaril unui raz.boi_

- E groasnie tot ce mi-al spus, n lnt.rerupse Bob. Un lucru rni se pare insa cludat.: Ui lnehipui, intr-adevar di :ru&ii, care deli. n eau de atlta vreme suprarnatia rrrortdials in rlomeniul astronavlgatiel, ar n stat ei pina atunci en miinile 10 sin dadi ar fi avut de gind sa \Iii atace, asa cum presupuneaii voi P

- Kstazi Irni dau si ell, searna de acest lucru, dar atuncl 'ErBIT\ pr ea tulbural, prea apasat de 0 responsabifitate, care aprcape De dEpii~ea puterile. Ceea ee ~tiam atune! e ea nu dnrearn sa fim asasini, 110, puteam accepts 5il. devenim no; aceia care sa dezlegam miin! crtminale.

Ne-am zbiitut, ne-am irii.mln1at 0 noapte intJl'laga. Se impunca o singurii cancluzie : nebunii nu trebute s·ii se salvezs cu astrorrava, nu trebuie sa a junga in stapinirea ei pe.ntru a 0 folosi in scopuri eriruinale .. Era dar ca or] drstrugern astr onava, ceea ce insa nu ne convenea de lee, caciptea. trudtsem mutt la ea, od ... Da, ace.astii. ultima sclutie am ales-o 1"1l mod delinitiv : botartse.m sa plecam Hidi ei l Pe urrnii ave.am no] sa decidem ce trebuie sa Iacem, De ajllns, TIll ne maio putea ajunge nirncni ~i nimie, eel pujin asa am cr ezut atunci. A~a ca, hoU[rlfea 0 data Iuata, TIll TIe mai raminea de-cit sa o ducerrr Ia tndepliuire.

Ne-arn preiacut cii TIU 'itim nirnlc ~i !?regateam astronava in tilccre. Numai clnd totnl a Icst gala de plecare, tie-am adunat In S€uet, eei cinci corrruonen]i ai echipalului nosiru, sl am h£)tarit ziua plccar il. In mornentul decolaru, rre-arn he-zit cu Brown: prlntre DoL Era prea tirziu sa-! rna] scoatcm din astronava. La Inceput am avut 0' biinlliala .• dar ornul s-a purtat ca si clntl aI fi de partea no astrji, ~i astlel l.arn inlcrrnat de scopul real al decoliirii. EI erezusa d\ am intreprins doar un zbor de Incercare. Apol - dupa cum ~tii -- nernernicul $-HI dat arama PI' rata.

Fiecare rnembru al echipajului a fast preg-am rninutlos pentru zbor. Astrenava a fost eehipata cu tot ce i-a r Ii Iost necesar pentru o viatii de zed de ani, in conditille vitrege din. COSI!!OS •• Diavolii se

I ~ngrlj!sera d~ t?ate, pro?ab!l.~entru a se _ p~t~a tntoaree pe P_ii:nint numai atunel ctnd ar h d1sparut eu desavtrstre electele uclgatoare ale elCploziilor.

Acest lucru nu trebuia sa se Intlmple, In .. orlce caz, planurile lor 5-8n risipl! asHe.! ca fumul, In noaptea de 17 spre 18 lunie 1988, ctnd spre ghinionul 'lilu te anai ~i tu pe astrcnava, aceasta a decoI at, tastnd pe eel CEl sperau sa aprindii Pamtntul cu buzele umnate ~i buzunarele goale .. A;;;a s-a tntlmplat, pr'ietene 1 Nu stiu dad fuga noastrf a 1nsemnateeva, dar nu puteam face mai mult decit am fiiC1Jt

Asistentu·1 se oprl aiel. Ziaristu! avea itnpresla d un batrin t-a spus 0 poveste cu bal aur] si fetHrumo:;d. lntr-uo tir.ziu, se ineurneta

sa spuna : _

- Stnt ulult, Glulio, de tot ce mi-a] povestit. Si etnd rna ginde&c cii 1/:i eu serlam la gazelele lor 1 Ctte lucruri am fnteIes abia astazi I Scriarn de curlnd in [urnalu) melt ca oamenii ar putea trlii Ioar le fericiti daca ar cauta sa.,!?iiodrepte deseoperirile minUi lor numai spre inflorirea vietH ~i nu tmpotrlva el, Abia aiel, pc astronava, rnacinat de spaima :;;i nelinlste, am priceput in cele din urma ca, pr in eJortuI lor unsnlm, oarnenii ar putea lovinge puterea u.nei llatuFi v.rajma~e ...

Asistcrrtulut i se facu seta, Se ridica :;;i-!1i turna un pahar cu Umonads rece de la Instalajta spedalii din eab:inal Apoi SEl mtoarse, se a9ezii din nou in Iotoliu si ramase 0 clip1i gtnditor, Deodat1i Bob 11 intrebli:

- Nu pricep un lucru ~ cine trebute sa ne anunte c1i De putern intoaTce?

- Un .. _ prieten t Until care II dimas acolo .!?i -n-a putut sa ne tnsoteasca, Acum iosa nu stiu dacii ne va mat anunta vreodalat

- Ce-ai spus P lnuebil zisrlstu! stupeliat. De ce sa nu ne rnai chcmc P Sau poate al aUat eil cmenirea S-a stins tntr-un cataclisrn nuclear ?I

- Nu, TIU, asta nieidecum! :Sint convins cil n-a mat avut lac nici un razboi nuclear_ ~i asta nu oumai pentru eli nol am evadat cu astronava, la81!1du-i pe criminalii aceia lara salvare. Astazl am dcvenit mai lucid sl vad altiel lucrurile. Faptul di not ne-arn solidari2at. prin evadarea noastra, ell to]l oamenii einstqi si dornlel de pace a fi avut a imporfani1i earecare, dar ntt hotiirTtoare_ Ceea ce trebute sa fi triumlat este vointa miliarrlelor de oarneni slmpl] ~i cinstiti, care si'nt SigUT eil I1U au rna] permis unui numilr inJim de descreieraji sa se niai [oace cu Iocul, CUm or fi orlnduit oarneni!" lucrut ile acuma, nu stun. Dar dad! acel prieten dimas acolo nu ne va rna; chcrna, aceasta se datoreaza uuui cu tot alt mottv,

Giulio se opri ~i~1 privi atent pe ziarist, Acesta, uimit sl netnerezator, oarecum chiar inspaimrntat, astepta explicaria aststentului ~ - Vezi, Bob, continua acesta, am ajuns lntr-Q sltuatle pe care trebuie, in snr~it, 5-0 intelegi ~l tu ...

Ziaristul preslrnjea eli 0 sa auda lucrurl tngroaltoare. Intreba, totusi, destul de rcti nut :

- ~,i care e situajia asia pe care eu n-o ~tiu?

Intre ei se Eisa din nou tacerea, Pe astronava domnea 0 llniste 'de mormint. Asistentul i~i privi ceasul, mediUnd D cJipii ~

__ A trecut de rniezul neptil, Bob. Vrei sa mai starn?

- Mi·ai prom is cii·mi vel spune adevarul in intregime, ~i nu cluntlt. N-am sa plec de aiel pinii nu-l voi auzi, or icurn ar fl el. Sper cli nu-ti vel retr age cuvtntul dat.

Asistentul curnpauj a cllpa sifua [la ~i apoi se decise :

- Dine, pr ietene, Vrel sa allt si restul, Nvarn nimic de obiectat.

Nvai vrea sa contlnuarn, insa, in cabina de navigatic ? - Pentru ce ? tntrcba ztar istul surprins.

- Din doua motive. Cu ocazia asia am sa mai verific zborul

astron avei, iar pe de alta ' parte slnt lucrun pe care trebuie sa le vez: ell propriii Hii ochi,

- Dad! asa sUi treaba, cu' attt mal blne, Sli rnergern 1

21. PAR ADO X A LA LEG E

Ajunser a repede in cablna de navigatie, De cum _.intra, asistcntul i!?i arunca ochii pe ceasurlle de control. Totul mergea struna. Privi ~i vitezornetrul : viteza scazuse destul de mult. Frinarea JnSa nu incetase de tot.

Multumit de .rezuItat, n invita pe ziarist sa se asezc lntr-un lotoliu. Apoi lua ~i el lac in lala lul Bob.

- A~tept! spUse acesta nerabdiitor.

- Te gdibe~li! i-o tntoarse asistenful. Nu uita, te-am prevenit

inca de la tnceput di ai sa auz! lucruri ce te vor face sil nu te stmti prea binc,

Ziar istul tntelese ca-l a~teaptii 0 vestc neplacuts, Totusi raspunse J, - NU-j nirnic. Capul n-o sa mi-l spargi.

- Caput OLl, dar, in sfiT!?it, sa nu pierdem vremea!

~sistentul j'~i potr lvi corpul mal bine ~i se H!sil pe spate rezemtndu-se de spetcaza moale :

- M-ai Intrebat, nedurnerit, Incepu el, de ce Pamlniul soar putea sa nu ne mal chcme, Asta are leg1iturii cu 0 fraza din povestirea mea demai inainte. Itispuneam atune! cii, dupa decolarea astronavel, credearn ca aproape nic] 0 forta creata de mintea orneneascii n-ar mai li putut sa ne ajungii. Ai observat, decl, ca n-arn spus In mod categ-oric I,nici a Iorta omeneasca ", ci ml-arn exprirnat 0 rezerva,

- Ei, $i ce-i cu asta Pl replica e! tot aut de nedumcrit.

- Ai sa vezt indatii (1.1 de fa pi asl a e totul! Dar sa nu te sperf

degeaba, -5i de asta datil Jti spun cii am sa las explicatia pentru la urrna.

- Ma exasperezl l Ce naiba? Crez l cli slut un papa-lapte fricos? .. Slinte, Bavon l N-am mal vazut una ca asta L..

- Tare rni-e tcamii ca ai sa-ti pierz! foarte curind acest curaj laudabil, raspunse asistentul, tn timp ce-t flutura pe buze un SUriS mister ios. Totusi, continua el, te rog sa-rni dai vole sa Irrcep eu altceva, Voi ajunge exact unde trebule. Esf de acord ?

- Daca nu te pot couvinge sa Iacl cum doresc, fie! bornbani suparat ziaristul.

- Consider. cii ai acceptat, Bun. Atunci vel incepe prlntr-o aminiire de pe astronavs. Mai tii rninte clnd m-ai intrebat cit a trecut de ctnd am plecat ?

Deslgur, Tin Ioarte bine rninle,

- Tti mat amtntestt cit am spus atuncl ca a trecut ?

~ Nu mi-ll,tl spus nimic precis, nici tu, l1id Arthur. lar ell, ca sa nu va mai bat La cap, am renunlat sa vii rna; tntreb, Daca al de glnd sa-mi spul acum, mi-a] face a mare pia cere.

- Ai 5-0 auz! :;;i pe asta, dar eeva mai lAcolo, raspunsi'> asistentul, Te-am intrehat, numai ca slHi ar~t eli n-arn uitat. MUne. Iii

slgur eil. vei pun I" in fruntea noului hiu jurnal data pretisii. .

- M-am necajlt grozav crud am Yneeput jurnalul eel vechi, acela pe care mi I-a fur at coernosul. Avearn atuncl irnpr esia cii slut un condamnat la moarte. E tare neplacut sa nu mal ~tii niei zlua pe care 0 traie;;;li ...

Asisteutu! zirnbi cu tn~eleg:ere. Dupii asta, intrebii ca. din senin : - Draga Bob. at auzit vreodata de asa-nurnltul erect a! vitezelor foarte rnari ?

- Ce mai e ~i asla ? Habar n-am de asernenea efede ...

- Uite, Bob, vreau atunci sa te Intreb dacii ~tii dup5 ce criierii

miisura in noi viteza astronavei ?

- Pill... stiu eu P! Zau ca nu m-arn gtndlt, Daea am Ii pe P5- mint as spune eii dupa stllpii de te!egraf sau dupa un alt punct fix. Dar aici, in haul hta?! Intr-adevar, dupa ce criter ii 0 miisurati ?

-. Deci un lucr u ttl este clar s pentru a rnasura 0 viteza, ad ica pentru a putea SPUhp. d te mistl, trebuie slHi alegi un punct fix. Dar stii eli in univers nu exist:ii nici un punet llx. Pamlntu'l se invfrfe!)te in jurul Soarelui. acesta are :;;i el miscarea lui; planetele :;;i stelele r~i au miscarile lor. Ge ne Iacern atuncl P Ce punet fix De alegem pentru a ruiisura vitez a r

Ziaristul ;idid dill umeri:

- Intrebar ea rna depaseste, Habar n-am I

- Atuncj sa-ti spun eu. Ca puncte fixe, Ia lnceput, ernul si-a

ales cbiar lUGI'ilfiie de pe sroartll Pamlutull!i, eki a-uvea nevoie de mai multo Pentru 1"1 n-avea niei Q import<ll1tii laptul ca Pamintul se roteste in j urul Sosrelui eu 0 vitezf 'de 30 krn/s. La drept vorbind, Dlci nu banuia ca t'](ista a asHel de rni !?C are, deoarece nicl n-o aimtea. Mai Hrziu, clnd ~mnta a luat avtnt, omuJ aavut nevola de alte puncte fixe, pentru a putea deterrnina si chiar pr ezice pozljia Piimir1tuiui fata de Soar e san rata de alte stele. Pentru asta si-a ales drept puncta de reper niste stele rnai tridcpartate, care apar ocpiului pamintean ca si cum nu soar misca, Asta desigur eli' este o simpla lluzic, dupa cum bine ~tii acurn. Pentru astrorli\v1i, acum vez] ~t tu eii Piimfntul a devenit 0 stea PI" care daea a privirn prin telescop De apare nerniscata, desl stirn sigur ca nu este asa. Dapartarea ne induce tn eroare, Eroarea asta iosii nu este eseoliaHi in

anumi!e cazur]. .

~ S i atul1ci, pentru a masura viteza astronavcl, tntrcb[l zta-

ristul, ce stea ati ales?

~ Am ales chiar planeta Pilmint.

- PdmintuJ?! Dar nu se rna] vcde 1

- Asta nu irnporta. Ceasur ils noastre de bor d masoara in con-

tinuare vitez a fata de Pamrnt, deoarece ell" au Iost preiectate in acest scop. Dupa cum '>"ezi. e verba de 0 vite:zii relatlva. Daca am rnasura viteza astrortavel fa~ii deall'e stele am obtine .lIte valort. Dar pe not ne intereseazf nurna] viteza fata de Pamint,

~ Dar n-avcrn aceeasl 1I'1leza fala de teate stelele ?

- Ai sa aHi indaUL Inchipuie-ti ca dol alerglitori pornesc din scelasl punct. Unn! i"T1S3 aiNITg,i rnai repede ceca eel al alt. Te tnlreb dcci : vltez a celut care aleargil ruai Iute va fi areeasi ~i fata de-al doilea alerf!:Hor, ca ~j Iatii de punctul fix de plecarc P

- Binelnjeles ea nu I

- De ce ?

- Fiindca ~i a:t dollea alearga ...

- $l atunci P

- Ei, !iri atunci, de~i primul se indellll.rteazii treptat de-al d6i.

lea, avind ... ,jt<'Za mai mare, tndepartarea se va facemaiineetfaf.ii de acesta decit rata de punclul de plecare, deoarece ~i al doilea alearga in urrna celuilalt.

- Exact. Ai judecat cored. Acum S3 revenim la astmnava.

Ea i~i masoara viteaa ratii de pamint. Acesta are ~i el 0 anumits viteza lIT spajiu, Dar [e Jntreb iar; toaie sielele au aceeasi viteza de rniscare ?

- Cred cii nu.

- Nu au. s: atund?

- Ei, da I Am tnleles acurn, Cum 0 sa mat aiba astronava ace-

easi viteza?! Am spus 0 prostic ! Din moment ce 0 compararn cu diversl "alergatar(" cosmiei, e ~j normal sa gasim vitcze diferile. - Pilla meum a mers birre. Vreau 85 te trrtreb allceva. Care crez! ca ar putea fi viteza cea mai mare pe care un corp din- univers ar fi in stare sa. 0 atlnga, rnasurtnd-o rata de un alt corp?

- Ce Intrcbare! Dad uu vehicul va fi accelerat mereu, atuncl va putea atinge or ice vitcza, oricit de mare.

- Chlar orieit de mare? tI cerceta amuzat asistentul

- Maj e VTCO i.Ddoia\a?1 De vreme De in cosmos \ipse~teorjce

urma de aer, free area va fi inexlstenta, ~j viteza "V,a putea ereste nelirnilat.

- De. asHi data n-al nlrnerit-o, Boll 1 Bku esistcntu] riztnd. Ade-

v arnl e di *i vltez a are a limitii tn univers. - 0 Iimita?

- Da, Bob. Are o 1ilTIit;~, un prag superior.

Giulic devent din non series. Dar z iarlstul era netrrcrezator ,{ - S;, care-j limita. asta t·

- E viteza luminii J'

- Viteza Iutninii P Ah I A~a e l Parca am mai auzit eu cindva

t~ lumina are viteza cea rnai mare din univers.

- Asa e, Bob. Viteaa luminii ·esfe cea mat mare vite.zii din tot uuiversul. Cred di ~tiI cit de mare este : in spatiul cosmic lumina alearg1i. cu 0 viteza de 300.000 krn/s,

- Atum lmi amlrrtesc de teate astea. Dar pentru lumina mi se pare totusl 0 viteza destul de mica r

- Nu-i de loc midi. dragul meu. G1nde$te-te ea eel mal rapid avion-rache.t.a piletat d!.> om TIU aUnsese pc PEimtnt, inainte de plecarea noastra, mai mull de 8,6 krn/s. Din elte stlu eu doar una dintre astronavele Iotonice ale sovieticilor mai ajunsese sa zbo are cu peste 150.000 krn/s. De alUel, nu-l exelus ea el sa Ii ajuns fa rezuttate ~i rnai iertbile,

Dar astronava noastra r'

..",. Et cu ea e altceva, NO"i am fast siliti sa tlnplngern la ezces

accelerarea ; in Ielul acesta ne-am convins de extr aordinsrele poslbilitati ale ractretclor Iotonice ',

- :Sl de ce ai spus eli numai in vidul cosmic lumina are vlteza maxima?

- Pilndca In aer sau In apa sau in oriee alt gaz ~i lichid - !?i chiar in scfide!e trans parenre - lumina are 0 vitezii ceva rna] midi. Undele: de lumina stnt oarecum Irfnate Tn medltle materiale.

- Bine, raspunse z iar istul convins. Dar rata de cine are lumina aceasta viteza-~

- Fatii de orice corp.

- Mil imbe]i cu apa rece 1 Adineauri m-at convlns ea a nava are

vitezc diier ite, daca pentru masurarea vitezel sale alegern stele diferite. Asta 0 crcd, fiioddi stelele se misca to mod deosebtt unele de altele, Dar aeurrt lmi spui eli lumina are aceeasi v itezii , indiferent fatii de cine a rnasuram I

. - Draga prietene, [It! e chiar attt de U;\(If sa pricept dintr-o data

o lege a naturii, en tcate as tea, chiar d.aca mintea noastrji r eluza 13 tnceput sa crl."adii d viteza lurninu este ncsct.imbata, indiferent fata de ce punct din univers 0 masurarn, pina in eele din urrna, sin· tern siiiti sa accepta m aces+ adevar, Nu putern impune universului lc.gile pc care le-arn considera not acceptahile pentru r~elegerea noastdi. Dovczile ~tiintei ne obriga sa treeetn peste obi~nuintii ~i sa acceptarr. uneor] chiar ~i eeea ce ni se pare lmpestbil, Sirnplele pareri sint adesea iluz i] desar te, Viteza lurnlnil dimine, orice am spune noi, cea mai rnare vitez8 din universvsi in acelasi tirnp, neschimbatil fata de orice PUllet am nuisur a-o Nici un alt vehicul din tot universu! nu va Ii tn stare sa tntreaca lumina.

Ziaristul era coplesit de cele auzi te. Prin rninte jt1sa H trscu un ginn care il fku sa lntrebe :

- Ascnlta, Giuiio. Sint loarte frumoase toate cite 111i le-al spus ~i irn] pare rau ca n-am avut ocazia rnai rlevr eme sa ailu rlespre ell'. DaL, de ce mi le-al spus P

Asistentul rarnase pujin pe gtnduri. Par tea mal grea a explica[ii lor veriea ahia acurn.

- Vez i, Bob, se t,otarl Glullo, eu cit a astronava se mi*cii. mal repcde, la viteze tot mal mar i, cu atit viata oarnenilor din ca, In corn-

pantie en a celor rarnasi pe Parntnt, se scurge mal lneet.. .

- Ce-ai spus P Inuebii z iaristul uluit, Cum vine asia?! Adid\,~ d aca eu 3,? zbura cu 0 vitezji Tcarte mare, atune] am sa irnbiitr iuesc mal incet? Nemalpomenit l Insearnna cil zburtnd cu vltez a lurninii n-am sa mal rnor ntciadatii.! Ar fi axtraordinar l

- Ar fi, Bob! Cu 0 conditie. zimbi asistentul : sa po]! atinge v itez.a [urninii I Natur a jnsa interzice aceasta. A ar anjat lucrurjle in asa fel, Inci! pentru ca un corp sa atinga vilez a luminii ar tr ebui 55 fie accelcrat ile {I forti! inlinit de mare. 0 a·sUel de JarVi este imposibil de reallzat, cud inimifnl nu se pGate teallza in natura. Nu nurnai acurn, dar niclorlata ernul nu va putea avea la dlspoaltia sa o iortii nernarginitil. Mintea ornului are un hclar istnr ic, Ea nu va pulea nicictnd sa Hiureasca 0 ma~ina care sa genereze 0 fortii. in,

1 Glulio se re:ie.ti la taptul ell rachereu- Iotoriice, adrca aceles ln care d,,,!,! j6f de acce:Jer",~ se _fal"s"~te,,. lumi". (fOrol[ii1, pot atingevJ(ez.e aprop,ote de vitez a lurnin il, ti'LA,).

30

finW!. Omul va dispurie de forte tot mai mari, pe rnasur5 ce S'ti· lnia Se dezvolta, dar nlclodata nu va putea sii realizeza 0 fortii nesltrslt de mare. AtinR;erea nemuririi omuln] printr-un zbor cu vitez a Iurnini! esie un {apt ce contrazlce legUe naturtl, deci nu se po ate realiza !

- Ce pacat, oHa ziar istul. Ar fi lost adrnirabll ca omu! sa poata smulge tntrcgul glob pamintesc de pe orbita lui ~i, cu ajutorul unei masinl inlinit de puternlce, sa porneasca 0 ciiliitorie prin unlvers ~i sa atinga viteza luminii. Atunei ar II lost realizaUi nemurirea !. .•

Asistentul rtse cu pofta de ideea niistrusnicd ee-l trecuss prin mintelui Bob. Acesta tnsa sar[ dood ats :

Giulio L.. Pi!ii dad noi am zbura cu 0 viteza ioarte mare, 11L1 ni s-ar aplica si naua Jegea?

Nu putem I ace excepjie 1

- Sfinle Bavon ! Am imbiitrini ded mai incet I

- Filra lndoiala, eel putin rata de Pamint I

- Piii, 'eu indi nu simt nic] a schirnbare in org anisrn, desi zbu-

ram Cll vitez.a asta Ianlastlca l Pard as Ii tot pe Pjlmint.

- Nici n-al sa sirn]i vreodata ea traie!?ti mal tncet decit pamtntsnii. El ectul zborului asupra vietil tale l.ai observa numai [ntorci ndu-te de unde ai plecat.

- Tare curios! oSi ce-as observa la intoarcere? Ce voi gasj pe Pamint dupa ce voi n zburat un tirnp eu a \l\teza (oarie mare?

22. PAS ARE A M A I A S T R A

Asisientul se glndi putin cum sii rsspunda Era momentul eel rnai critic. 1 i veni in minte 0 idee salvaloare :

- Dragii Bob, am sii·ti spun mal intii 0 midi poveste, 0 legenda straveche, Vrei >

Are vreo legatura cu cele discutate P - Intr-un fel, da!

- Atunct te ascult,

- Se povesteste cil un tlnar pastor din. vrernuri stravecht, In-

cepu Giui io, se giodea adesea ce-ar face daca ar Ii silit sa nu mai rnoarii t1iciodlltii Se ternea d soar plictisi groeav Jntro astiel de viatil f~ fil de sltrsit. Legends spuue ca. tntr-o z i, pastorul pIeri! de la stina si se r atacl lntr-o padur e secul ara Dend ata, in mijlocul codruiui, auzi cintind ° pasare. Cinra am de Jrurnos, -incit 1U vrajit de cintecul ei. Atunci se apropie de copacul printre crengile caruia se lasase pasarea aceea eu glas Iermecator. Cind ernul se oprt la tulpina copacnlu.. pasarea zbura tnspre un alt copac. Se lua atunci dupii ea. Cintlnd nerncetat, pasarea zbura din copac in copac, afun. dindu-ss tot mai adtnc in inlma codrului. Ferrnecat de ctntecul pa· sari], pastorul se tinu mereu in urrna ei.

Deodata, rnaiastra ctnHlreatii disparu ~i 0 data cu ea ~i clntecul aceIa divino Tiniirului ii paru Ioarte rau cii pasarea pierise fara sa

mai.reapara. Mih.nJ~ .ml!:!"se inapoi. pe un~e crede.1I el cii ven!se. ,C!-I Jnulta greuta!e nrrnert drumul ~I ajunse din nou In fata vechll stint.

De curn sosi observa el eli unele lucrurt stnt schirnbate. Tetusi intra in .stina, untie un tinir pastor tl intlmpin~. si-l Intreba ce dorests :;;1 pe cine cauta, M.irat, ~i it! acelast timp nelinlstlt, tntrebs, La rtndul stiu, de citevil nurne ale piisiorllor pe care li cunostes. T1n1lrul insa riditli din umeri ~i Ii raspunse di nu cunoa~te pe niei unul dlntra ce] numiti. Ii spuse sa astepte piml. a veni bacjul sUnii.: pcate el stta eeva.

Auzindde cine intr<:abli: oaspele, baciul rarnase uluit, Cunostea numele acelca, fiindd~tia bine ,i.stDl:ia ac!.!lor 10c11r1. Dar eei pe care pastol"ul alirrna di ii cunostea bine ~i eli. ar Ii peacolo rnurisera de peste un secol l Povestea nu spuaa ce s-a mai trrtimplat,

E a poveste foarte inter csanta 1 zise ziaristul imprealoriat de sensul leg-end1"i. Dar nu vad leg-lii.ura Cll noi !

- M-ai intrebat ce ai glisi la IDioarcere dad tn prcalabil 8i fi zbur at un timp ell 0 vitez-3 Ioarte mare. Lsgerrda dinainte nu S'lI tnttrnplat niciodata I'll' Piimint. Sva naseut in, mint-ea cuiva care dorea, pesernne, sii triHasca mult mal rnult decit eel 80 sau 90 de ani cit tine a viata de am. Am sii-ti pun acurn a tntrebare. Ce ai SpUl'Ie daca 13 inioarcerea sstrenavei De Piim1nt te-ai g-asi i1J situa, tia piistofului din poveste P

- Glumesti, rlse Bob. Doar n-or fi murlt toti contempcr anil rrostn, nu 5-0 Ii stins 0 generalie intreaga, 111 decursul calor citeva luni de cind am plecat Pl

- Mi se pare di ai uitat ce spuneam dsspre electul rnarilor viteze ?!

- Ba n-am uitat de lac! Dar nu cred cli am zburat cu 0 astlel de v1tezii, tneit tn tlrnpul care s-a scurs pe astronavii, pe Parrilnt sa Ii trecut zed de ani!

- ;ii dac:ii, totusi, am zburat $i au trecut zec] de ani?

- Ha, ha, l.a I rise cu mare porta ziaristul. Acum viid eli te

tit de glume.

_ Drags Bob, am sii~ti mal spun ceva. Tu alirmi eli pe astronava s-au scurs dear ctteva luni. Asta este exact, Sint insii luni propr ii astronavei, aratate de. calendarul nostru, pe care nu-l slrn'tim ca s-a schirnbat fata de eel de pe Parnlnt. Totusi am 511-tl 'arilt acurn (lata exacts de: pe Pamint,

- Cum 0 sa mi-o arliti?

- Astronava dlspuoe de un calendar automat, care tine evi·

dcnta timpului. nu 31 aceluia de pe astronava, unde viaja este Iniluen1ata de viteza, d al celui Ierestru pe care oarnenij II citesc in calendarele Jar, In acest moment.

Giulio se si ridica si tl chemli pe zlarist sa·l urrneze. Apasii

apoi pe butanul de' punere In Iuncjiune a. calcndarului automat,

Ecranul aparatulu; se lumina ~i in curlnd aparu 0 data sertsa,

- Ce cite~ti pe eeran, Bob? intrebii asistentul.

Ziaristul S~ tncrunta sl se apm[lie mai mult de aparat l

~ 18 iunie 1988, orele 3 dirnlneata .... Asta-] chiar data dnd a, idecolat astronava I se mira el,

(Cr>nlinuarc tn nr. viitor)