CRITERII DE DIAGNOSTICARE

I. Criteriile de diagnostic pt o Tulburare de Personalitate

A.

Un pattern durabil de experienta interna si de comportament care

deviaza considerabil de la cerintele culturii individului. Acest pattern se

manifesta in doua ( sau mai multe ) din urmatoarele domenii:
1. cunoastere ( adica modurile de a se percepe si interpreta pe sine, alte
persoane si evenimente )
2.

afectivitate ( adica, gama, intensitatea, labilitatea si adecvarea

raspunsului emotional )
3. functionare interpersonala
4. controlul impulsului.
B.

Patternul durabil este inflexibil si pervasiv in raport cu o gama larga

de situatii personale si sociale.

C.

Patternul durabil duce la o detresa sau deteriorare semnificativa

clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de

functionare.
D.

Patternul este stabil si de lunga durata, iar debutul sau poate fi trasat

retrospectiv cel putin pana in adolescenta sau la inceputul perioadei adulte.

E.

Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau

consecinta a unei tulburari mentale.

F.

Patternul durabil nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale

unei substante ( de ex., un drog de abuz, un medicament ) sau ale unei

conditii medicale generale (ex. traumatism cranian ).

1.
A.

Tulburarea de Personalitate Paranoida

O neincredere si suspiciozitate pervasiva fata de altii, astfel ca

intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand precoce in

perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte, dupa cum este
indicat de patru ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:
1. suspecteaza, fara baza suficienta, ca altii il/o exploateaza,
prejudiciaza sau insala.
2. este preocupat/ de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau asociatilor.
3. refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii nejustificate ca
informatiile vor fi utilizate malitios contra sa.
4. citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau
evenimente beningne.
5. poarta pica tot timpul, adica este implacabil/ fata de insulte, injurii
sau ofense.
6. percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa, care nu sunt evidente
altora si este prompt/ in a actiona coleros sau in a contraataca.
7. are suspiciuni recurente, fara nici o justificare, referitoare la
fidelitatea sotiei ( sotului ) ori partenerei ( partenerului ) sexual/e.
B.

Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective

cu elemente psihotice ori al altei tulburari psihotice si nu se datoreaza

efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale.

2.

Tulburarea de Personalitate Schizoida

A. Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama

restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale,
incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de
contexte, dupa cum este indicat de patru ( sau mai multe ) dintre
urmatoarele:
1. nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse, inclusiv de
faptul de a fi membru al unei familii.
2. alege aproape intotdeauna activitati solitare.
3. are putin sau nu are nici un interes in a avea experiente sexuale cu o
alta persoana.
4. ii plac putine ori nu-i plac nici un fel de activitati.
5. lipsa amicilor sau confidentilor apropiati, altii decat rude de gradul I.
6. pare a fi indiferent la criticile sau laudele altora.
7. prezinta raceala emotionala, detasare sau afectivitate plata.
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective
cu elemente psihotice, al altei tulburari psihotice ori unei tulburari de
dezvoltare pervasiva si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe
ale unei conditii medicale generale.

3.

Tulburarea de Personalitate Schizotipala

A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat

prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili
relatii intime, precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie, si
excentricitati de comportament, incepand precoce in perioada adulta
si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci
( sau mai multe ) dintre urmatoarele:
1. idei de referinta ( excluzand ideile delirante de referinta ).
2. gandire

magica

sau

credinte

stranii

care

influenteaza

comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale ( de

ex., superstitiozitate, credinta in clarviziune, telepatie ori in cel de al
saselea simt ; la copii si adolescenti, fantezii si preocupari
bizare ).
3. experiente perceptive insolite, incluzand iluzii corporale.
4. gandire si limbaj bizar ( de ex., limbaj vag, circumstantial,
metaforic, supraelaborat sau stereotip ).
5. suspiciozitate sau ideatie paranoida.
6. afect inadecvat sau coarctat.
7. comportament sau aspect bizar, excentric sau particular.
8. lipsa de amici sau confidenti apropiati, altii decat rude de gradul I.
9. anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si
tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati
negative despre sine.

B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective

cu elemente psihotice, al altei tulburari psihotice ori al unei tulburari de
dezvoltare pervasiva.

4.

Tulburarea de Personalitate Antisociala

A. Exista un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor

altora aparand de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei ( sau mai
multe ) dintre urmatoarele
1. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu
comportamentele legale, indicata de comiterea repetata de acte care
constituie motive de arest.
2. incorectitudine, indicata de mintitul repetat, uzul de alibiuri,
manipularea altora pentru profit sau placere personala.
3. impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte.
4. iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale
repetate
5. neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora
6. iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitatea repetata
de a avea un comportament consecvent in munca ori de a-si onora
obligatiile financiare.
7. lipsa de remuscare, indicata prin a fi indiferent ori a justifica de ce a
facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
B. Individul este in etate de cel putin 18 ani.
5

C. Exista proba unei tulburari de conduita cu debut inainte de 15 ani.

D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul
schizofreniei ori al unui episod maniacal.

5.

Tulburarea de Personalitate Bordeline

A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale,

imaginii de sine si afectelor, si impulsivitate marcata, incepand
precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, ca
indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:
1. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. NOTA: Nu
include comportamentul suicidar sau automutilant, care figureaza la
criteriul 5.
2. un pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat
prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare.
3. perturbare de identitate: imagine de sine sau constiinta de sine
marcat si persistent instabila.
4. impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential
autoprejudiciante ( de ex.,cheltuieli, sex, abuz de o substanta, condus
imprudent, mancat compulsiv ). NOTA: Nu include comportamentul
suicidar sau automutilant, care figureaza la criteriul 5.
5. comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori
comportament automutilant.
6

6. instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcate a dispozitiei

( de ex.,disforie episodica intensa, iritabilitate sau anxietate durand
de regula cateva ore si numai rareori mai mult de cateva zile ).
7. sentimentul cronic de vid .
8. mnie intensa, inadecvata ori dificultate in a controla mnia ( de ex.,
manifestari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai
repetate ).
9. ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, in
legatura cu stresul.

6.

Tulburarea de Personalitate Histrionica

A. Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a

atentiei, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o
varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai
multe ) dintre urmatoarele:
1. este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei.
2. interactiunea

cu

altii

este

caracterizata

adesea

printr-un

comportament seducator sau provocator sexual inadecvat.

3. prezinta o schimbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor.
4. uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia
asupra sa.
5. are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii.
6. este sugestionabil, adica usor de influentat de altii sau de
circumstante.
7

7. manifesta autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerata a

emotiilor.
8. considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate.

7.

Tulburarea de Personalitate Narcisistica

Un pattern pervasiv de grandoare ( in fantezie si comportament ),

necesitatea de admiratie si lipsa de empatie, incepand precoce in
perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este
indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. are un sentiment grandios de autoimportanta ( de ex., isi exagereaza

realizarile si talentele, asteapta sa fie recunoscut ca superior fara
realizari corespunzatoare ).
2. este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, stralucire,
frumusete sau amor ideal.
8

3. crede ca este aparte si unic si poate fi inteles numai de, ori

trebuie sa se asocieze numai cu, alti oameni ( sau institutii ) speciali
ori cu status inalt.
4. necesita admiratie excesiva.
5. are un sentiment de indreptatire, adica pretentii exagerate de
tratament favorabil special ori de supunere automata la dorintele
sale.
6. este exploatator interpersonal, adica profita de altii spre a-si atinge
propriile scopuri.
7. este lipsit de empatie: este incapabil sa recunoasca sau sa se
identifice cu sentimentele si necesitatile altora.
8. este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el.
9. prezinta comportamente sau atitudini arogante, sfidatoare.

8.

Tulburarea de Personalitate Evitanta

Un pattern pervasiv de inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si

hipersensibilitate la evaluarea negativa, incepand precoce in perioada
adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de
patru ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. evita activitatile care implica un contact interpersonal semnificativ,

din cauza fricii de critica, dezaprobare sau rejectie.
2. nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este
apreciat.
3. manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face
de ras ori de a nu fi ridiculizat.
4. este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii
sociale.\
5. este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de
inadecvare.
6. se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora.
7. refuza sa-si asume riscuri personale sau sa se angajeze in orice
activitati noi din cauza faptului ca acestea l-ar putea pune in
dificultate.

9.

Tulburarea de Personalitate Dependenta

O necesitate excesiva si pervasiva de a fi tutelat, care duce la un

comportament submisiv si adeziv si la frica de separare, si care incepe

10

precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte,

dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele:

1. are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate

excesiva de consilii si reasigurari din partea altora.
2. necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai
importante domenii ale vietii lui.
3. are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din
cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea. NOTA:
Nu implica frica reala de retributie.
4. are dificultati in a initia proiecte ori a face ceva singur ( din
cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale,
mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie
).
5. merge foarte departe spre a obtine solicitudine si suport de la
altii, pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri
care sunt neplacute.
6. se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur
din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de
sine.
7. cauta urgent alta relatie drept sursa de solicitudine si suport
cand o relatie stransa se termina.
8. este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lasat sa aiba
grija de sine.

10.

Tulburarea de Personalitate Obsesiv - Compulsiva

11

Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfectionism si control

mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei,
incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte,
dupa cum este indicat de cel putin patru ( sau mai multe ) dintre
urmatoarele:

1. este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau

planuri, in asa masura ca obiectivul major al activitatii este
pierdut.
2. prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea
sarcinilor ( de ex., este incapabil sa realizeze un proiect,
deoarece nu sunt satisfacute standardele sale extrem de
stricte ).
3. este excesiv de devotat muncii si productivitatii, mergand
pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor
( nejustificata de o necesitate economica evidenta ).
4. este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de
moralitate, etica sau valori ( fapt nejustificat prin identificare
culturala sau religioasa ).
5. este incapabil sa se debaraseze de obiecte uzate sau inutile,
chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala.
6. refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de
cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face
lucrurile.
7. adopta un stil avar de a cheltui, atat fata de sine cat si fata de
altii, banii fiind vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru
eventuale catastrofe.
8. prezinta rigiditate si obstinatie.

12

11.

Tulburarea de Personalitate Depresiva

A. Un pattern pervasiv de cognitii si comportamente depresive

incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate
de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe )
dintre urmatoarele:
1. dispozitia habituala este dominata de tristete, disperare,
dezgust, dezolare, nefericire.
2. ideea de sine se centreaza pe convingerile de insuficienta,
inutilitate si stima de sine scazuta.
3. este critic, acuzator si depreciativ fata de sine.
4. este ruminativ si dispus la aprehensiune.
5. este negativist, critic si intrasigent fata de altii,
6. este pesimist
7. este inclinat spre sentimente de culpa sau remuscare.

B. Nu survine exclusiv in cursul episoadelor depresive majore si

nu este explicata mai bine de tulburarea distimica.

13

12. Tulburarea de Personalitate Pasiv Agresiva

(Negativista)

A. Un pattern pervasiv de atitudini negativiste si de rezistenta pasiva la

cererile de performanta adecvata, incepand precoce in perioada adulta si
prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru ( sau mai
multe ) dintre urmatoarele:dad

1. se opune pasiv indeplinirii sarcinilor sociale si profesionale de rutina.

2. se plange ca nu este inteles si apreciat de altii.
3. este sumbru si certaret.
4. critica si dispretuieste fara motiv autoritatea.
5. isi exprima invidia si resentimentele fata de cei evident prosperi.
6. isi exprima in mod exagerat si persistent acuzele de nesansa personala.
7. alterneaza intre sfidare ostila si penitenta.

B. Nu survine exclusiv in cursul episoadelor depresive majore si nu este

explicata mai bine de tulburarea distimica.

14

II. Tulburarile Afective

Episoadele Afective

1.

Episodul Depresiv Major

A. Cinci ( sau mai multe ) dintre urmatoarele simptome au fost prezente in

cursul aceleiasi perioade de 2 saptamani, si reprezinta o modificare de la
nivelul anterior de functionare; cel putin unul dintre simptome este, fie (1)
dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului sau placerii:
NOTA: Nu se includ simptome care este clar ca se datoreaza unei conditii
medicale generale ori idei delirante sau halucinatii incongruente cu
dispozitia.
1. dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in
fiecare zi, indicata fie prin relatare personala ( de ex., se
simte trist sau inutil ), ori observatie facuta de altii ( de ex.,
pare inlacrimat ). Nota: La copii si adolescenti, dispozitia
poate fi iritabila.
2. diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau
aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape
in fiecare zi ( dupa cum este indicat, fie prin relatare
personala, fie prin observatii facute de altii ).
3. pierderea semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, ori
luare in greutate ( de ex., o modificare de mai mult de 5% din
greutatea corpului intr-o luna ) ori scadere sau crestere a
apetitului aproape in fiecare zi. Nota: La copii, se ia in
consideratie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale
expectate.
15

4. insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi.

5. agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi
( observabila de catre altii, nu numai senzatiile subiective de
neliniste sau de lentoare).
6. fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi.
7. sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata
( care poate fi deliranta ) aproape in fiecare zi ( nu numai
autorepros sau culpabilizare in legatura cu faptul de a fi
suferind ).
8. diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori
indecizie aproape in fiecare zi ( fie prin relatare personala, fie
observata de altii ).
9. ganduri recurente de moarte ( nu doar teama de moarte ),
ideatie suicidara recurenta fara un plan anume, ori tentativa
de suicid sau un plan anume pt. comiterea suicidului.

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt.

C. Simptomele cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare.
D. Simptomele

nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ( de ex., un drog de abuz, un medicament ) ori unei conditii

generale medicale ( de ex., hipotiroidism )
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adica, dupa pierderea
unei fiinte iubite, simptomele persista mai mult de 2 luni ori sunt
caracterizate printr-o deteriorare functionala semnificativa, preocupare
morbida de inutilitate, ideatie suicidara, simptome psihotice sau lentoare
psihomotorie.

16

2.

Episodul Maniacal

A. O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila

anormala si persistenta, durand cel putin o saptamana ( sau orice durata,
daca este necesara spitalizarea )
B. In timpul perioadei de perturbare a dispozitiei, trei ( sau mai multe )
dintre urmatoarele simptome au persistat ( patru, daca dispozitia este numai
iritabila ) si au fost prezente intr-un grad semnificativ:

1. stima de sine exagerata sau grandoare.

2. scaderea necesitatii de somn ( de ex., se simte refacut dupa
numai trei ore de somn ).
3. mai locvace decat in mod uzual sau se simte presat sa
vorbeasca continuu.
4. fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt
accelerate.
5. distractibilitate ( adica, atentia este atrasa prea usor de
stimuli externi fara importanta sau irelevanti ).

17

6. cresterea activitatii orientate spre un scop ( fie in societate, la

serviciu sau la scoala, ori din punct de vedere sexual ) sau
agitatie psihomotorie.
7. implicare excesiva in activitati placute care au un inalt
potential de consecinte nedorite ( de ex., angajarea in
cumparaturi excesive, indiscretii sexuale ori investitii in
afaceri nesabuite ).
C. Simptomele nu satisfac criteriile pt. un episod mixt.
D. Perturbarea de dispozitie este suficient de severa pt a cauza o deteriorare
semnificativa in functionarea profesionala sau in activitatile sociale uzuale
ori in relatiile cu altii, ori sa necesite spitalizare pt a preveni vatamarea sa
sau a altora, ori exista elemente psihotice.
E. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei
substante ( de ex., un drog de abuz, un medicament sau un alt tratament ) ori
ale unei conditii medicale generale (ex., hipertiroidismul )
NOTA: Episoadele asemanatoare celor maniacale si care sunt clar cauzate
de tratamentul antidepresiv somatic ( de ex., medicamente, terapie
electroconvulsivanta, fototerapie ) nu trebuie sa conteze pt un diagnostic de
tulburare bipolara I.

3.

Episodul Mixt

A. Sunt satisfacute criteriile, atat pentru episodul maniacal, cat si pentru

episodul depresiv major ( cu exceptia duratei ) aproape in fiecare zi, in
cursul unei perioade de cel putin o saptamana.
B. Perturbarea afectiva este suficient de severa pentru o deteriorare
semnificativa in functionarea profesionala sau in activitatile sociale uzuale
ori in relatiile cu altii, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni
vatamarea sa sau a altora, ori exista elemente psihotice.

18

C. Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ( de ex., un drog de abuz, un medicament sau alt tratament ) ori
ale unei conditii medicale generale ( de ex., hipertiroidismul )
NOTA: Episoadele similare celor mixte si care sunt evidente cauzate de
tratamentul antidepresiv somatic ( de ex., un medicament, terapie
electroconvulsivanta, fototerapie ) nu trebuie sa conteze pentru diagnosticul
de tulburare bipolare I.

4.
A.

Episodul Hipomaniacal
O perioada distincta de dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila

persistenta, durand cel putin 4 zile, si care este net diferita de dispozitia
nondepresiva uzuala.
B. In cursul perioadei de perturbare afectiva, au persistat 3 ( sau mai
multe ) dintre urmatoarele simptome ( 4 daca dispozitia este numai
iritabila ) si au fost prezente intr-un grad semnificativ:
1. stima de sine exagerata sau grandoare
19

2. scaderea necesitatii de somn ( ex: se simte reconfortat dupa

numai 3 ore de somn )
3. mai locvace decat in mod uzual sau presiunea de a vorbi
continuu
4. fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt
accelerate
5. distractibilitate ( adica, atentie prea usor de atras de stimuli
externi neimportanti sau irevelanti )
6. cresterea activitatii orientate spre un scop ( fie in societate, la
serviciu sau la scoala ori din punct de vedere sexual ) sau
agitatie psihomotorie
7. implicare excesiva in activitati placute care au un inalt
potential de consecinte indezirabile ( de ex: persoana se
angajeaza in efectuarea de cumparaturi excesive, in
indiscretii sexuale, in investitii in afaceri nesabuite ).
C. Episodul este asociat cu o modificare fara echivoc in activitate care nu
este caracteristica persoanei atunci cand nu prezinta simptome
D. Perturbarea dispozitiei si modificarea in functionare sunt observabile de
catre altii
E. Episodul nu este suficient sever pt a cauza o deteriorare semnificativa in
functionarea sociala sau profesionala, ori pt a necesita spitalizare, si nu
exista elemente psihotice
F.

Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ( ex: un drog de abuz, un medicament sau alt tratament ) ori unei
conditii medicale generale ( ex: hipertiroidismul ).
Tulburarile Depresive

1.

Tulburarea Depresiva Majora

1.1 Tulburarea Depresiva Majora, Episod Unic

20

A. Prezenta unui singur episod depresiv major ( vezi pg 14-15 )

B. Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiva si nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma,
tulburarea deliranta ori tulburarea psihotica fara alta specificatie
C. Nu a existat niciodata un episod maniacal ( vezi pg 16 ), un episod mixt
( vezi pg 17 ) ori un episod hipomaniacal ( vezi pg 18 )

1.2 Tulburarea Depresiva Majora Recurenta

A. Prezenta a doua sau mai multe episoade depresive majore ( vezi pg 1415 )
NOTA: Pt a fi considerate episoade separate, trebuie sa existe un interval de
cel putin 2 luni consecutive in care nu sunt satisfacute criteriile pt un episod
depresiv major.
B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea
schizo-afectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea
schizofreniforma, tulburarea deliranta sau tulburarea psihotica fara alta
specificatie.
C. Nu a existat niciodata un episod maniacal, un episod mixt ori un episod
hipomaniacal
NOTA: Aceasta excludere nu se aplica daca toate episoadele maniacale,
mixte sau hipomaniacale sunt induse de o substanta ori de un tratament sau
sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale
generale.
NOTA: Daca sunt satisfacute complet criteriile pt un episod depresiv major,
sa se specifice statusul clinic curent si /sau elementelor sale: Usor,
Moderat, Sever, fara elemente psihotice; Sever cu elemente psihotice.

2.

Tulburarea Distimica
21

A. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decat
nu, dupa cum este indicat, fie de relatarea subiectului, fie de observatiile
facute de altii, timp de cel putin 2 ani.
NOTA: La copii si la adolescenti dispozitia poate fi iritabila, iar durata
trebuie sa fie cel putin 1 an.
B.

Prezenta in timp ce este depresiv a doua sau mai multe dintre

urmatoarele:
1. apetit redus sau mancat excesiv
2. insomnie sau hipersomnie
3. energie scazuta sau fatigabilitate
4. stima de sine scazuta
5. capacitate de concentrare redusa sau dificultate in a lua decizii
6. sentimente de disperare.
C. In cursul perioadei de 2 ani ( 1 an pt copii sau adolescenti ) persoana nu
a fost niciodata fara simptomele de la criteriile A si B timp de mai mult de 2
luni, odata.
D. Niciun episod depresiv major nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai
perturbarii ( 1 an pt copii si adolescenti) adica, perturbarea nu este explicata
mai bine de tulburarea majora cronica sau de tulburarea depresiva majora,
in remisiune partiala.
E. Nu a existat niciodata un episod maniacal, un epsiod mixt ori un episod
hipomaniacal si nu au fost satisfacute niciodata criteriile pt tulburarea
ciclotimica
F. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburari psihotice cronice,
cum ar fi schizofrenia ori tulburarea deliranta

22

G.

Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ( drog, medicament ) ori unei alte conditii medicale generale

( hipotiroidismul)
H. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare

De specificat daca:
Debut precoce: daca debutul survine inainte de etatea de 21 de ani
Debut tardiv: daca debutul are loc la etatea de 21 de ani sau mai tarziu

23

Tulburarile Bipolare
Tulburarea Bipolare I
1.

Tulburarea Bipolara I, Episod Maniacal unic

A. Prezenta numai a unui singur episod maniacal si nici un fel de episoade

depresive in trecut
B. Episodul maniacal nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiva
si nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniforma,
tulburarea deliranta sau tulburarea psihotica fara alta specificatie
2.

Tulburarea Bipolara I, cel mai recent Episod Hipomaniacal

A. Actualmente ( sau cel mai recent ) in episod hipomaniacal

B. Anterior a existat cel putin un episod maniacal ori un episod mixt
C. Simptomele afective cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa
clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de
functionare.
D. Episoadele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de
tulburarea schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea
schizofreniforma, tulburarea deliranta sau tulb psihotica fara alta
specificatie
3.

Tulburarea Bipolara I, cel mai recent Episod Maniacal

A. Actualmente ( sau cel mai recent ) in episod maniacal

B. Anterior a existat cel putin un episod depresiv major, un episod maniacal
ori un episod mixt
C. Idem 2,D
4.

Tulburarea Bipolara I, cel mai recent Episod Mixt

A. Actualmente ( sau cel mai recent ) in episod mixt

B. Idem 3, B
24

C. Idem 2, D
5.

Tulburarea Bipolara I, cel mai recent Episod Depresiv

A. Actualmente in episod depresiv major

B.C. Idem 3B, 2D
6.

Tulburarea Bipolara I, cel mai recent Episod Nespecificat

A. Criteriile, cu exceptia duratei, sunt satisfacute actualmente ( ori au fost

foarte recent ) pt un episod maniacal, hipomaniacal, mixt ori depresiv major
B. Anterior a existat cel putin un episod maniacal ori mixt
C. Simptomele afective cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa
clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de
functionare.
D. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de
tulb schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulb
schizofreniforma ori tulb psihotica fara alta specificatie.
E. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt datorate efectelor
fiziologice directe ale unei substante ( drog de abuz, medicament ) ori ale
unei conditii medicale generale

25

Tulburarea Bipolara II
A Prezenta ( sau istoricul ) unuia sau a mai multe episoade depresive
majore
B. Prezenta ( sau istoricul ) a cel putin un episod hipomaniacal
C. Nu a existat niciodata un episod maniacal ori un episod mixt
D. Idem 6D
E. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare
De specificat episodul curent sau cel mai recent
Hipomaniacal daca actualmente in episodul hipomaniacal
Depresiv daca actualmente in episodul depresiv major

26

Tulburarea Ciclotimica
A. Pentru cel putin 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome
hipomaniacale si a numeroase perioade de simptome depresive care satisfac
criteriile pt un episod depresiv major.
NOTA: La copii si la adolescenti, durata trebuie sa fie de cel putin un an
B. In cursul perioadei de 2 ani de mai sus ( 1 an pt copii si adolescenti )
persoana nu s-a aflat fara simptomele de la criteriul A pt mai mult de 2 luni
odata
C. Nici un episod depresiv major, episod maniacal ori episod mixt nu a fost
prezent in cursul primilor 2 ani ai perturbarii
NOTA: Dupa cei 2 ani initiali de tulburare ciclotimica ( 1 an la copii si la
adolescenti ), pot fi suprapuse episoade maniacale sau mixte ( in caz pot fi
diagnosticate, atat tulburarea bipolara I, cat si tulburarea ciclotimica ) ori
episoade depresive majore ( in caz pot fi diagnosticate, atat tulburarea
bipolara II, cat si tulburarea ciclotimica )
D. Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de tulburarea
schizoafectiva si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulb schizofreniforma
ori tulb psihotica fara alta specificatie.
E.

Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei

substante ori ale unei conditii medicale generale

F. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare.
27

Tulburarea Bipolara Fara Alta Specificatie

Categoria tulburarii fara alta specificatie include tulburari cu elemente
bipolare care nu satisfac criteriile pt nici o tulb bipolara specifica
Exemplele includ:
1. Alternarea foarte rapida in decurs de cateva zile intre simptomele
maniacale si simptome depresive care satisfac criteriile de prag pt
simptom, dar nu satisfac criteriile de durata minima pt un episod
maniacal ori pt un episod depresiv major
2. Episoadele hipomaniacale recurente, fara simptome depresive
intercurente
3. Un episod maniacal sau mixt suprapus peste tulburarea deliranta,
schizofrenia reziduala ori tulburarea psihotica fara alta specificatie
4. Episoadele hipomaniacale impreuna cu simptome depresive cronice,
care sunt prea rare pt a justifica un diagnostic de tulburare
ciclotimica
5. Situatiile in care clinicianul a concluzionat ca este prea prezenta o
tulburare bipolara, dar este incapabil sa precizeze daca aceasta este
primara, datorata unei conditii medicale generale ori indusa de o
substanta

28

Tulburarea Afectiva datorata unei Conditii Medicale Generale

A. O perturbare afectiva persistenta si proeminenta predomina in tabloul
clinic si este caracterizata prin oricare ori ambele din urmatoarele:
1. dispozitie depresiva ori diminuare marcata a interesului sau placerii
pt toate sau aproape toate activitatile
2. dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila
B. Din istoric, examenul somatic si datele de laborator rezulta proba ca
perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale
generale
C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta tulburare mentala ( de ex.,
de tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva ca raspuns la stresul de a
avea o conditie medicala generala )
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium
E. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativ clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare

29

Tulburarea Afectiva indusa de o Substanta

A. O perturbare persistenta si proeminenta de dispozitie predomina in
tabloul clinic si este caracterizata prin oricare dintre urmatoarele sau
ambele:
1. dispozitie depresiva sau diminuare marcata a interesului sau placerii
pt toate sau aproape toate activitatile
2. dispozitie crescuta, expansiva sau iritabila
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezulta proba, fie a
1 sau 2:
1. simptomele de la criteriul A apar in timpul sau in decurs de o luna de
la intoxicatia sau absistenta de o substanta
2. utilizarea unui medicament este etiologic in relatie cu perturbarea
C. Perturbarea nu este explicata mai bine de o tulburare afectiva care nu
este indusa de o substanta. Probele ca simptomele sunt explicate mai bine de
o tulburare afectiva care nu este indusa de o substanta pot include
urmatoarele: simptomele preced debutului uzului de substanta ( sau uzului
unui medicament ); simptomele persista o perioada substantiala de timp
( de ex.,aproape o luna ) dupa incetarea abstinentei acute sau a intoxicatiei
severe ori sunt considerabil in exces fata de ceea ce ar fi de asteptat, dat
30

fiind tipul sau cantitatea de substanta utilizata ori durata uzului; ori exista
alte probe care sugereaza existenta unei tulburari afective noninduse de o
substanta ( de ex., un istoric de episoade depresive majore recurente )
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium
E. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social,profesional sau in alte domenii de functionare importante.

III. TULBURARILE ANXIOASE

1.

Atacul de Panica

NOTA: O perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care 4 sau

mai multe dintre urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs
de 10 minute:
1. palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
2. transpiratii
3. tremor sau trepidatie
4. senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare
5. senzatii de sufocare
6. durere sau disconfort precordial
7. greata sau detresa abdominala
8. senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin
9. derealizarea ( sentimentul de irealitate ) sau depersonalizare
( detasare de sine insusi )
10. frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni
11. frica de moarte
31

12. parastezii ( senzatii de amorteala sau de furnicaturi )

13. frisoane sau valuri de caldura.

2.

Agorafobia

A. Anxietate in legatura cu a te afla in locuri sau situatii din care scaparea

este dificila ( sau jenanta ) ori in care nu poate fi accesibil ajutorul in
eventualitatea unui atac de panica inopinant sau predispus situational, ori a
unor simptome similare panicii. Fricile agorafobice implica de regula grupe
de situatii care includ faptul de a te afla singur in afara casei, a te afla in
multime sau a sta la rand, a te afla pe un pod si a calatori cu autobuzul,
trenul sau automobilul.
NOTA: Se ia in considerare diagnosticul de fobie specifica, daca evitarea
este limitata la una sau numai la cateva situatii specifice, ori cel de fobie
sociala, daca evitarea este limitata la situatii sociale.
B. Situaltiile sunt evitate ( ex, calatoriile sunt restranse ) sau chiar sunt
indurate cu o detresa marcata ori cu anxietatea de a nu avea un atac de
panica sau simptome similare panicii, ori necesita prezenta unui companion.
C.

Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de alta

tulburare mentala, cum ar fi fobia sociala ( ex., evitarea limitata la situatiile

sociale din cauza fricii de punere in dificultate ), fobia specifica ( ex,evitarea
32

limitata la o singura situatie, cum ar fi ascensoarele ), tulburarea obsesivocompulsiva ( ex, evitarea murdariei, la cineva cu obsesia contaminarii ),
stresul posttraumatic ( ex, evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever ),
sau anxietatea de separare ( ex, evitarea abandonarii casei sau a rudelor ).

3.

Panica

Panica fr Agorafobie
1. atacuri de panica inopinate recurente
2. cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun (sau mai
mult)
de unul (sau mai muite) dintre urmtoarele:

a) preocupare persistent n legtur cu faptul de a nu avea

atacuri
ulterioare;

b) team n legtur cu implicaiile atacului sau cu consecinele

sale

(de

ex., teama de a nu-i pierde controlul, de a nu avea un atac

de

cord

sau de a nu nnebuni");

c) o modificare semnificativ de comportament n legtur cu

atacurile.

3. Absena agorafobiei
4. Atacurile de panic nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale
unei
substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei

33

condiii
medicale generale (de ex., hipertiroidismul).

5. Atacurile de panic panic nu sunt explicate mai bine de alt

tulburare mental, cum ar fi fobia social (de ex., apariie la situaii
sociale temute), fobia specific (de ex., la expunerea la o situaie
fobic

specific),

tulburarea

obsesivo-compulsiv

(de

ex.,

la

expunerea la murdrie a cuiva cu obsesia contaminrii), stresul

posttraumatic (de ex., ca rspuns la stimulii asociai cu un stresor
sever), sau anxietatea de separare (de ex., ca rspuns la a fi
departe de cas sau de rudele apropiate).

Panic cu Agorafobie
1. atacuri de panic inopinate recurente
2. cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun
(sau

mai

mult)

de unul (sau mai multe) dintre urmtoarele:

a) preocupare persistent n legtur cu faptul de a nu
avea atacuri
ulterioare
b) team n legtur cu implicaiile atacului sau cu
consecinele sale (de ex, teama de a nu-si pierde controlul,
de a nu avea un atac de cord, de a nu nnebuni")
c) o modificare semnificativ de comportament n legtur
cu atacurile

3. Prezenta agorafobiei
4. Atacurile de panic nu se datoreaz efectelor fiziologice
directe ale unei substane (de ex, un drog de abuz, un
medicament) sau unei condiii medicale generale (de ex ,
hipertiroidismul)

5. Atacurile de panic nu sunt explicate mai bine de alt

tulburare mental , cum ar fi fobia social (de ex, apariia
la expunerea la situaii sociale temute), fobia specific (de
ex, la expunerea la o situaie fobic specific), tulburarea
obsesivo-compulsiv (de ex , expunerea la murdrie a cuiva
cu obsesia contaminrii), stresul posttraumatic (de ex, ca
34

rspuns la stimuln asociai cu un stresor sever) sau

anxietatea de separare (de ex , ca rspuns la a fi departe de
casa sau de rudele apropiate;

4.

Fobie specifica

A. Fric marcat si persistent, excesiv sau nejustificat,

provocat de
prezena sau anticiparea unui obiect sau situaii specifice (de
ex., zbor,
nlimi, animale, administrarea unei injecii, vederea sngelui).
B.Expunerea la stimulul fobie provoac aproape n mod constant
un rspuns
anxios imediat care poate lua forma unui atac de panic
circumscris
35

situaional sau predispus situaional. Not: La copii,

anxietatea poate fi
exprimat prin exclamaii, accese coleroase, stupefacie sau
agare de ceva.
C.Persoana recunoate c frica sa este excesiv sau nejustificat.
Not: La copii
acest element poate fi absent.
D.
Situaia (situaiile) fobic este evitat sau ndurat cu
anxietate sau detres
intens.
E.Evitarea, anticiparea anxioas ori detres n situaia (situaiile)
temut(e)
interfereaz semnificativ cu rutina normal a persoanei, cu
activitatea
profesional (sau colar) ori cu activitile sau relaiile sociale,
ori exist o
detres marcat n legtur cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puin 6 luni.
G. Anxietatea, atacurile de panic sau evitarea fobic asociat cu
obiectul sau situaia specific nu sunt explicate mai bine de alt
tulburare mental, cum ar fi tulburarea obsesivo-compulsiv (de
ex., frica de murdrie, la cineva cu obsesie referitoare la
contaminare), stresul posttraumatic (de ex., evitarea stimulilor
asociai cu un stresor sever), anxietatea de separare (de ex.,
evitarea scolii), fobia social (de ex., evitarea situaiilor sociale
din cauza fricii de a nu fi pus n dificultate), panica cu agorafobie
sau agorafobia fr istoric de panic.
De specificat tipul:
de animale,
de mediu natural (de ex., nlimi, furtuni,
ap), de snge-injecii-plgi,
de tip situaional (de ex., de avioane, ascensoare, spaii nchise),
de alt tip (de ex., evitarea fobic a situaiilor care pot duce la
sufocare, vom sau contractarea unei maladii; la copii, evitarea
sunetelor puternice sau a persoanelor n uniform .

36

Fobia Social (Anxietatea Social)

A. O fric marcat i persistent de una sau mai multe situaii sociale sau de
performan, n care persoana este expus unor oameni nonfamiliari sau
unei posibile scrutri de ctre alii. Individul se teme c va aciona ntr-un
mod (sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.
Not: La copii, trebuie s existe proba capacitii de relaii sociale cores
punztoare etii cu persoane familiare, iar anxietatea trebuie s survin n
situaiile cu egalii, nu doar n interaciunile cu adulii.
B. Expunerea la situaia social temut provoac aproape constant anxietate,
care ia forma unui atac de panic limitat situaional sau predispus
situaional. Not: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclamaii,
accese coleroase, stupefacie sau retragere din situaiile sociale cu persoane
nefamiliare.
C. Persoana recunoate c frica sa este excesiv sau nejustificat. Not: La
copii, acest element poate fi absent.
D. Situaiile sociale sau de performan temute sunt evitate sau chiar ndurate
cu o anxietate sau detres intens.
E. Evitarea, anticiparea anxioas sau detres n situaia (situaiile) social sau
de performan temut interfereaz semnificativ cu rutina normal, cu
funcionarea profesional (colar) sau activitile ori relaiile sociale sau
exist o detres marcat n legtur cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puin 6 luni.
G. Frica sau evitarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei
substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii
medicale generale si nu este explicat mai bine de alt tulburare mental
(de ex., panica cu sau fr agorafobie, anxietatea de separare, tulburarea
dismorfic corporal, o tulburare de dezvoltare pervasiv sau tulburarea de
personalitate schizoid).
H. Dac este prezent o condiie medical general ori alt tulburare mental,
frica de la criteriul A este fr legtur cu aceasta, de ex., frica nu este de
balbism, de tremor n maladia Parkinson ori de manifestarea unui
comportament alimentar anormal n anorexia nervoas sau n bulimia
nervoas).
De specificat dac :
Generalizat: dac frica include cele mai multe situaii sociale (a se lua n
consideraie, de asemenea, diagnosticul adiional de tulburare de
personalitate evitant ).

37

Tulburarea Obsesivo-Compulsiv

A. Fie obsesii sau compulsii:

Obsesii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):

(1) gnduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente care

sunt experientate, la un moment dat n cursul tulburrii, ca intrusive si
inadecvate,
si care cauzeaz o anxietate sau detres considerabil;
(2) gndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu
preocupri
excesive n legtur cu probleme reale de via;
(3) persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel de
gnduri, impulsuri
sau imagini, ori s le neutralizeze cu alte gnduri sau aciuni;
(4) persoana recunoate c gndurile, impulsurile sau imaginile
obsesive sunt un
produs al propriei sale mini (nu impuse din afar, ca n inseria
de gnduri).
Compulsii, aa cum sunt definite de (1) i (2):

(1) comportamente repetitive (de ex., splatul minilor,

ordonatul,
verificatul) sau acte mentale (de ex., rugatul, calculatul,
repetarea de
cuvinte n gnd) pe care persoana se simte constrns s le
efectueze ca
rspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie s
fie aplicate
n mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate s
previn sau s
reduc detres, ori s previn un eveniment sau o
situaie temut
oarecare; ns, aceste comportamente sau acte mentale,
sau nu sunt
conectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s
neutralizeze sau s
previn, ori sunt clar excesive.
B. La un moment dat n cursul tulburrii, persoana a recunoscut c
obsesiile sau
compulsiilesunt excesive sau iraionale. Not: Aceasta nu se
aplic la copii.
C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaz o detres marcat , sunt
consumatoare
de timp (iau mai mult de o or pe zi) sau interfereaz
semnificativ cu rutina
normal a persoanei, cu funcionarea profesional (sau
colar) ori cu
activitile sau relaiile sociale uzuale.
D. Dac este prezent o alt tulburare pe axa l, coninutul
obsesiilor sau
38

compulsiilor nu este restrns la aceasta (de ex.,

preocuparea pentru
mncare, n prezena unei tulburri de comportament alimentar;
smulgerea
prului, n prezena tricotilomaniei; preocupare referitoare la
aspect, n
prezena tulburrii dismorfice corporale; preocupare referitoare
la a avea o
maladie sever, n prezena hipocondriei; preocupare pentru
necesitile
sau fanteziile sexuale, n prezena unei parafilii, ori ruminaii
referitoare la
culp, n prezena tulburrii depresive majore).
E. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale
unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei
condiii medicale
generale.
De specificat dac:

Cu contiina maladiei redus: dac cea mai mare parte a

timpului n cursul episodului curent, persoana nu recunoate c
obsesiile i compulsiile sunt excesive sau nejustificate

Stresul Posttraumatic
A. Persoana a fost expus unui eveniment traumatic n care ambele dintre cele
care urmeaz sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eve
niment sau evenimente care au implicat moartea efectiv, ameninarea
cu moartea ori o vtmare serioas sau o periclitare a integritii
corporale proprii ori a altora,
(2)rspunsul persoanei a implicat o fric intens, neputin sau oroare.
Not: La copii, aceasta poate fi exprimat, n schimb, printr-un comporta
ment dezorganizat sau agitat.

B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent ntrunul (sau mai

multe) din urmtoarele moduri:
(1)amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului,
incluznd
imagini, gnduri sau percepii. Not: La copii mici, poate
surveni un joc
repetitiv n care sunt exprimate teme sau aspecte ale
traumei;
(2)vise detresante recurente ale evenimentului. Not: La
copii, pot exista
vise terifiante fr un coninut recognoscibil;
(3)aciune i simire, ca i cum evenimentul traumatic ar fi
fost recurent
(include sentimentul retririi experienei, iluzii, halucinaii
si episoade
disociative de flahback, inclusiv cele care survin la
39

deteptarea din somn

sau cnd este intoxicat). Not: La copiii mici poate surveni
reconstituirea
traumei specifice;(4)detres psihologic intens la expunerea la stimuli
interni sau externi care simbolizeaz sau seamn cu un
aspect al evenimentului traumatic;
(3) reactivitate fiziologic la expunerea la stimuli interni sau
externi care simbolizeaz sau seamn cu un aspect al
evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma i paralizia
reactivitii
generale (care nu era prezent naintea traumei), dup cum
este indicat de
trei (sau mai multe) dintre urmtoarele:
(1) eforturi de a evita gndurile, sentimentele sau conversaiile
asociate cu trauma;
(1) eforturi de a evita activiti, locuri sau persoane care
deteapt amintiri
ale traumei;
(2) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;
(3) diminuare marcat a interesului sau participrii la activiti
semnificative;
(4) sentiment de detaare sau de nstrinare de alii;
(5)gam restrns a afectului (de ex., este incapabil s aib
sentimente de amor);
(2)sentimentul de viitor ngustat (de ex., nu sper s-i fac o
carier, s se
cstoreasc, s aib copii ori o durat de via normal).
D. Simptome persistente de excitaie crescut (care nu erau
prezente nainte de
traum), dup cum este indicat de dou (sau de mai multe) dintre
urmtoarele:
(1) dificultate n adormire sau n a rmne adormit;
(2)iritabilitate sau accese coleroase;
(3) dificultate n concentrare;
(4) hipervigilitate;
(5)rspuns de tresrire exagerat.
E. Durata perturbrii (simptomele de la criteriile B, C i D) este de
mai mult de
o lun.
F. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare
semnificativ clinic n
domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de
funcionare.
De specificat dac:

Acut: dac durata simptomelor este mai puin de 3

luni. Cronic: dac durata simptomelor este de 3 luni
sau mai mult.

De specificat dac:

Cu debut tardiv: dac debutul simptomelor survine la cel puin 6 luni

dup stresor.
Stresul Acut
40

A. Persoana a fost expus unui eveniment traumatic n care ambele dintre

urmtoarele sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eveni
ment sau cu evenimente care implic moartea sau vtmarea grav, efec
tiv sau amenintoare, ori o ameninare a integritii sale sau a altora;
(2) rspunsul persoanei implic frica intens, neputina sau oroarea.
B. Fie n timpul experientrii, fie dup experientarea evenimentului detresant,
individul are trei (sau mai multe) dintre urmtoarele simptome:
(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detaare sau de absen a
reactivitii emoionale;
(2) o reducere a contiinei ambianei (de ex., a fi stupefiat");
(3)derealizare;
(4) depersonalizare;
(5)amnezie disociativ (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei).

C. Evenimentul traumatic este reexperientat persistent n cel

puin unul din
urmtoarele moduri: imagini, gnduri, vise, iluzii, episoade
de flashback
recurente sau sentimentul de retrire a experienei ori detres
la expunerea
la lucruri care amintesc evenimentul raumatic.
D. Evitarea marcat a stimulilor care deteapt amintiri ale
traumei (de ex.,
gnduri, sentimente, conversaii, activiti, locuri, oameni).
E. Simptome marcate de anxietate sau de excitaie crescut (de
ex., dificultate
n adormire, iritabilitate, capacitate de concentrare redus,
hipervigilitate,
rspuns de tresrire exagerat, nelinite motorie).
F. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare
semnificativ clinic n
domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de
funcionare
ori deteriorarea capacitii de a ndeplini unele sarcini
necesare, cum ar fi
obinerea asistenei medicale ori mobilizarea resurselor
personale pentru a
vorbi membrilor familiei despre experiena traumatic.
G. Perturbarea dureaz minimum 2 zile i maximum 4 sptmni de
la evenimentul
traumatic i survine n decurs de 4 sptmni de la evenimentul
traumatic.
H. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale
unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori
ale unei condiii medicale generale, nu este explicat mai bine
de tulburarea psihotic scurt si nu este pur i simplu o
exacerbare a unei tulburri preexistente pe axa l sau axa II.

41

5.
Anxietatea Generalizat (include Tulburarea Anxietatea
Excesiv a Copilriei)
A. Anxietate i preocupare (expectaie aprehensiv), survenind mai multe zile
da dect nu timp de cel puin 6 luni, n legtur cu un numr de evenimente
sau activiti (cum ar fi performana n munc sau colar).
B. Persoana constat c este dificil s-i controleze preocuparea.
C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urm
toarele ase simptome (cu cel puin cteva simptome prezente mai multe
zile da dect nu, n ultimele 6 luni). Not: La copii este cerut un singur item.
(1)nelinite sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
(2)a fi rapid fatigabil;
(3)dificultate n concentrare sau senzaia de vid mintal;
(4)iritabilitate;
(5) tensiune muscular;
(1)perturbare de somn (dificultate n a adormi sau n a rmne adormit ori
somn nelinitit i nesatisfctor).
C. Focarul anxietii i preocuprii nu este limitat la elementele unei tulburri
de pe axa l, de exemplu, anxietatea sau panica nu este n legtur cu a avea
un atac de panic (ca n panic), a fi pus n dificultate n public (ca n fobia
social), a fi contaminat (ca n tulburarea obsesivo-compulsiv), a fi departe
de cas sau de rudele apropiate (ca n anxietatea de separare), a lua n
greutate (ca n anorexia nervoas), a avea multimple acuze somatice (ca n
tulburarea de somatizare) sau a avea o maladie grav (ca n hipocondrie), iar
anxietatea i preocuparea nu survin exclusiv n cursul stresului posttraumatic.
E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzeaz o detres sau
deteriorare semnificativ clinic n domeniul social, profesional sau n alte
domenii de funcionare importante.
F.
Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei
substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale
generale (de ex., hipertiroidismul) i nu apare exclusiv n timpul unei tulburri
afective, tulburri psihotice ori ale unei tulburri de dezvoltare pervasiv.

Tulburarea Anxioas Fr Alt Specificaie

Aceast categorie include tulburrile cu anxietate sau evitare fobic notabil
care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare anxioas specific, pentru
tulburarea de adaptare cu anxietate sau tulburarea de adaptare cu dispoziie mixt
depresiv si anxioas. Exemplele includ:
1. Tulburarea mixt depresiv-anxioas: simptome anxioase si depresive
semnificative clinic, dar nu sunt satisfcute criteriile, nici pentru o tulburare
depresiv specific si nici pentru o tulburare anxioas specific (vezi pag. 780
pentru criteriile de cercetare sugerate),
2. Simptomele semnificative clinic de fobie social care sunt n legtur cu
impactul social al faptului de a avea o condiie medical general ori o tulburare
mental (de ex., maladie Parkinson, condiii dermatologice, balbism, anorexie
nervoas, tulburare dismorfic corporal),

42

3. Situaiile n care perturbarea este suficient de sever pentru a justifica un

diagnostic de tulburare anxioas, dar n care individul nu este n stare s
relateze suficiente simptome pentru a satisface criteriile complete ale vreunei
tulburri anxioase; de ex., un individ care relateaz toate elementele panicii fr
agorafobie cu excepia faptului c atacurile de panic sunt toate atacuri cu
simptome limitate,
4. Situaiile n care clinicianul a ajuns la concluzia c este prezent o tulburare
anxioas, dar este incapabil s stabileasc dac aceasta este primar, datorat
unei condiii medicale generale sau este indus de o substan.

43

IV. Tulburarea de Somatizare

A. Un istoric de multe acuze somatice ncepnd nainte de etatea de 30 de ani

care survin o perioad de muli ani si care au drept rezultat solicitarea
tratamentului sau o deteriorare semnificativ n domeniul social, profesio
nal sau n alte domenii importante de funcionare.
B. Fiecare dintre urmtoarele criterii trebuie s fi fost satisfcute, cu simptome
individuale survenind oricnd n cursul perturbrii:
(1)patru simptome a/g/ce: un istoric de durere cu cel puin patru sedii sau
funciuni diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulaii, extremiti,
piept, rect, n cursul menstruaie!, raportului sexual ori miciunii);
(2) dou simptome gastrointestinale: un istoric de cel puin dou simptome
gastrointestinale, altele dect durerea (de ex., grea, flatulen, vrsturi,
altele dect n cursul sarcinii, diaree sau intoleran la diverse alimente);
(3) un simptom sexual: un istoric de cel puin un simptom sexual sau de
reproducere, altul dect durerea (de ex., indiferen sexual, disfuncie
erectil sau ejaculatorie, menstruaii neregulate, sngerare menstrual
excesiv, vrsturi pe toat durata sarcinii);
(4) un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel puin un simptom sau
deficit sugernd o condiie neurologic nelimitat la durere (simptome
de conversie, cum ar fi deteriorarea coordonrii sau echilibrului, paralizie
sau scderea localizat a forei musculare, dificultate n deglutiie sau
senzaia de nod n gt, afonie, retenie de urin, halucinaii, pierderea
senzaiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice, simptome
disociative, cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunotinei, alta dect leinul).
C. Fie (1), fie (2):
(1)dup o investigaie corespunztoare, nici unul dintre simptomele de la
criteriul B nu poate fi explicat complet de o condiie medical general
cunoscut ori de efectele directe ale unei substane (de ex., un drog de
abuz, un medicament);
(2) cnd exist o condiie medical general asemntoare, acuzele
somatice sau deteriorarea social sau profesional rezultant sunt n
exces fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic sau
datele de laborator.
D. Simptomele nu sunt produse intenional sau inventate ca (ca n tulburarea
factice sau simulare)

pg 519
Tulburarea Somatoform Nedifereniat
A. Una sau mai multe acuze somatice (de ex., fatigabilitate, pierderea apetitului,
acuze gastrointestinale sau urinare).
B. Fie (1), fie (2):
(1)dup o investigaie corespunztoare, simptomele nu pot fi explicate
complet de o condiie medical general cunoscut ori de efectele
directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament);
(2) cnd exist o condiie medical general asemntoare, acuzele
somatice sau deteriorarea social ori profesional rezultat este n exces

44

fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic sau datele

de laborator.
C. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n
domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.
D. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni.
E. Perturbarea nu este explicat mai bine de alt tulburare mental (de ex., de
alt tulburare somatoform, de o disfuncie sexual, de o tulburare
afectiv, anxioas, de somn sau psihotic).
F. Simptomele nu sunt produse intenional sau simulate (ca n tulburarea
factice sau n simulare).

Tulburarea de Conversie
A.Unul sau mai multe simptome sau deficite afectnd funcia motorie volun
tar sau senzorial si care sugereaz o condiie neurologic sau o alt
condiie medical general.
B. Factorii psihologici sunt considerai a fi asociai cu simptomul sau deficitul,
deoarece iniierea sau exacerbarea simptomului sau deficitului este
precedat de conflicte sau de ali stresori.
C. Simptomul sau deficitul nu este produs intenional sau simulat (ca n
tulburarea factice Sau n simulare).
D. Dup o investigaie corespunztoare, simptomul sau deficitul nu poate fi
explicat complet de o condiie medical general sau de efectele directe ale
unei substane, ori de un comportament sau experien sancionat cultural.
E. Simptomul sau deficitul cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ
clinic n domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de
funcionare, ori justific evaluarea medical.
F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau la o disfuncie sexual,
nu survine exclusiv n cursul tulburrii de somatizare si nu este explicat mai
bine de alt tulburare mental.
De specificat tipul de simptom sau deficit:
Cu simptom sau deficit motor Cu
simptom sau deficit senzorial Cu
crize epileptice sau convulsii Cu
tablou clinic mixt

Tulburarea Algic
A. Durerea ntr-unul sau mai multe sedii anatomice este elementul predominant
al tabloului clinic si este suficient de sever pentru a justifica atenie clinic.
B. Durerea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n domeniul
social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

45

C. Factorii psihologici sunt considerai a avea un rol important n debutul,

severitatea, exacerbarea sau persistena durerii.
D. Simptomul sau deficitul nu este produs intenional sau simulat (ca n
tulburarea factice sau simulare).
E. Durerea nu este explicat mai bine de o tulburare afectiv, anxioas sau
psihotic si nu satisface criteriile pentru dispareunie.
A se codifica dup cum urmeaz:
307.80 Tulburare algic asociat cu factori psihologici: factorii psihologici
sunt considerai a avea rolul major n debutul, severitatea, exacerbarea sau
persistena durerii. (Dac este prezent o condiie medical general,
aceasta nu are un rol major n debutul, severitatea, exacerbarea sau
persistena durerii). Acest tip de tulburare algic nu este diagnosticat dac
sunt satisfcute, de asemenea, criteriile pentru tulburarea de somatizare.
De specificat dac:
Acut: durata de mai puin de 6 luni
Cronic: durata de 6 luni sau mai mult
307.89 Tulburare algic asociat, att cu factori psihologici, ct i cu o
condiie medical general: att factorii psihologici, ct si o condiie
medical general sunt considerai a avea roluri importante n debutul,
severitatea, exacerbarea sau persistena durerii. Condiia medical general
asociat sau sediul anatomic al durerii (vezi mai jos) este codificat pe axa
III.
De specificat dac:
Acut: dac durata este de mai puin de 6 luni
Cronic: durata de 6 luni sau mai mult
Not: Urmtoarea nu este considerat tulburare mental i este inclus aici
pentru a facilita diagnosticul diferenial.
Tulburare algic asociat cu o condiie medical general: o condiie medical
general are un rol major n debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena
durerii. (Dac sunt prezeni si factori psihologici, acetia nu sunt considerai
avea un rol major n debutul, severitatea, exacerbarea sau persistena durerii).
Codul diagnostic pentru durere este selectat pe baza condiiei medicale
generale asociate, dac a fost stabilit vreuna (vezi anexa G) ori pe sediul
anatomic al durerii, dac condiia medical general nu a fost nc precis
stabilit de exemplu, regiunea lombar (724.2), sciatic (724.3), pelvin
(625.9), cefalee (784.0), facial (784.0), toracic (786.50), articular (719.4),
osoas (733.90), abdominal (789.0), mamar (611.71), renal (788.0),
auricular (388.70), ocular (379.91), orofaringian (784.1), dentar (525.9),
urinar (788.0).

Hipocondria

A.Preocuparea subiectului n legtur cu faptul c ar avea sau

chiar ideea c
are o maladie sever, bazat pe interpretarea eronat de
ctre acesta a
simptomelor corporale.

46

B.Preocuparea persist n dispreul evalurii medicale

corespunztoare si a
asigurrii de contrariu.
C.Convingerea de la criteriul A nu este de intensitate delirant
(ca n tulbu
rarea delirant, tip somatic), si nu este limitat la o preocupare
circumscris
la aspect (ca n tulburarea dismorfic corporal).
D.Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare
semnificativ clinic n
domeniul social, profesional ori n alte domenii importante de
funcionare.
E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni.
F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea
generalizat, tulbu
rarea obsesivocompulsiv, panic, un episod depresiv major,
anxietatea de
separare sau alt tulburare somatoform.
De specificat dac:

Cu contiina maladiei redus: dac, pentru cea mai mare

parte a timpului n cursul episodului curent, persoana nu
recunoate c preocuparea referitoare la avea o maladie este
excesiv sau nejustificat.

Tulburarea Dismorfic Corporal

A. Preocupare pentru un presupus defect n aspect. Dac este prezent i o
uoar anomalie fizic, preocuparea persoanei este marcat excesiv.
B. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n
domeniul social, profesional ori n alte domenii importante de funcionare.
C. Preocuparea nu este explicat de alt tulburare mental (de ex., de insatis
facia n legtur cu conformaia i dimensiunea corpului n anorexia nervoas).

47

Tulburarea Somatoform Fr Alt

Specificaie
Aceast categorie include tulburrile cu simptome somatoforme care nu satisfac criteriile pentru
nici o tulburare somatoform specific. Exemplele includ:
1. Pseudociesisul: convingerea fals c ar fi nsrcinat, asociat cu semne
obiective de sarcin, acestea putnd include mrirea abdomenului (dei
ombilicul nu este ters), reducerea fluxului menstrual, amenoreea, senzaia
subiectiv de micri fetale, greaa, mrirea snilor i secreii i dureri de
travaliu la data presupus a naterii. Pot fi prezente modificri endocrine (de
ex., o tumor secretant de hormoni).
2. O tulburare implicnd simptome hipocondriace nonpsihotice cu o durat de
mai puin de 6 luni.
3. O tulburare implicnd acuze somatice neexplicate (de ex., fatigabilitate sau
debilitate corporal) cu o durat de mai puin de 6 luni si care nu se datoreaz
altei tulburri mentale.

48

V. Tulburarile factice
Subtipuri
Tulburarea factice este codificat n conformitate cu subtipul pe care-1 caracterizeaz
cel mai bine simptomele predominante.
300.16 Cu semne si simptome predominant psihologice. Acest subtip descrie un tablou
clinic n care predomin semnele si simptomele psihologice. Se caracterizeaz prin
producerea intenional sau simularea de simptome psihologice (adesea psihotice) care
sugereaz o tulburare mental. Scopul individului este, evident, acela de asumare a rolului
de pacient" i, de altfel, nu este inteligibil n lumina circumstanelor ambientale (n contrast
cu simularea). Acest subtip poate fi sugerat de simptomatologia vast care adesea nu
corespunde unui pattern sindromologic tipic, de o evoluie i un rspuns la tratament
inuzual, i de agravarea simptomelor cnd individul realizeaz c este pus sub observaie.
Indivizii cu acest subtip de tulburare factice pot acuza depresie si ideaie suicidar urmnd
morii soiei (soului) (moartea nefiind confirmat de ali informatori), pierderea memoriei
(recente si ndeprtate), halucinaii (auditive i vizuale) si simptome disociative. Aceti
indivizi pot fi extrem de sugestionabili i i pot nsui multe dintre simptomele aduse n
discuie n cursul unei treceri n revist a acestora. Invers, pot fi extrem de contradictorii i
necooperani cnd sunt chestionai. Tabloul clinic reprezint de regul concepia individului
despre tulburarea mental i nu se conformeaz nici unei categorii diagnostice recunoscute.
300.19 Cu semne si simptome predominant somatice. Acest subtip descrie un tablou clinic
n care predomin semnele i simptomele unei condiii medicale generale aparente,
ntreaga via a individului poate consta din ncercri de a fi internat ori de a sta ntrun
spital (fapt cunoscut ca sindromul lui Miinchausen"). Tablourile clinice includ frecvent
durere n cadranul inferior drept, asociat cu grea si vom, ameeal i obnubilare,
hemoptizie masiv, rasuri i abcese generalizate, febr de origine nedeterminat,
sngerri secundare ingestiei de anticoagulante i sindrome similare lupusului". Toate
organele sunt inte eventuale, iar simptomele prezentate sunt limitate numai de
cunotinele medicale, sofisticarea i imaginaia individului.
300.19 Cu semne si simptome psihologice si somatice combinate. Acest subtip descrie un tablou
clinic n care sunt prezente, att simptome si semne psihologice, ct si somatice, dar nu predomin
nici unele.

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Factice

A. Producerea intenionat sau simularea de simptome sau semne psihologice
sau somatice.
B. Motivaia comportamentului o constituie asumarea rolului de pacient.
C. Mobilurile externe pentru comportament (cum ar fi avantajul economic,
evitarea responsabilitilor legale sau ameliorarea sntii fizice, ca n
simulare) sunt absente.
Se codific pe baza tipului:
300.16 Cu simptome i semne psihologice predominante: dac simptomele
si semnele psihologice predomin n tabloul clinic,
300.19 Cu simptome si semne somatice predominante: dac simptomele si
semnele somatice predomin n tabloul clinic,
300.19 Cu simptome i semne somatice i psihologice combinate: dac att
simptomele i semnele somatice, ct si cele psihologice sunt prezente, dar
nici unele nu predomin n tabloul clinic.

49

VI. Tulburrile Disociative

300.12 Amnezia Disociativ (anterior Amnezia

Psihogen)
A. Perturbarea predominant o constituie unul sau mai multe episoade de
incapacitate de a evoca informaii personale importante, de regul de
natur traumatic sau stresant, si care este prea ntins pentru a putea fi
explicat de uitarea comun.
B. Perturbarea nu survine exclusiv n cursul tulburrii de identitate disociativ,
fugii disociative, stresului posttraumatic, stresului acut sau tulburrii de
somatizare si nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii neurologice
ori ale altei condiii medicale generale (de ex., tulburarea amnestic
datorat unui traumatism cranian).
C. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n
domeniul social, profesional sau n alte domenii de funcionare importante.

300.13 Fuga Disociativ (anterior Fuga

Psihogen)
A. Perturbarea predominant o constituie o cltorie inopinat departe de cas
sau de locul uzual de munc, cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut.
B. Confuzie referitoare la identitatea personal sau asumarea unei noi
identiti (parial sau complet).
C. Perturbarea nu survine exclusiv n cursul tulburrii de identitate disociativ
i nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., un
drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii medicale generale (de
ex., epilepsia de lob temporal).
D. Simptomele cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n
domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

300.14 Tulburarea de Identitate Disociativ (anterior

Tulburarea de Personalitate Multipl)
A. Prezena a dou sau mai multe stri de personalitate sau identiti distincte
(fiecare cu propriul su pattern durabil de percepere, relaionare cu, i
gndire despre ambian i sine).

50

B. Cel puin dou dintre aceste stri de personalitate sau identiti iau n mod
recurent controlul comportamentului persoanei.
C Incapacitatea de a evoca informaii personale importante, care este prea extins pentru a
putea fi explicat prin uitarea comun.
D. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex., unui
blackouts sau comportament haotic, n cursul intoxicaiei alcoolice) sau ale unei condiii
medicale generale (de ex., unei crize pariale complexe). Not: La copii, simptomele nu
sunt atribuibile unor companioni de joc imaginari sau altui joc fantezist.

300.6 Tulburarea de Depersonalizare

A. Experientri recurente i persistente ale sentimentului de detaare de, i de
ca si cum subiectul este un observator extern al propriilor procese mentale
sau al propriului corp (de ex., sentimentul subiectului c viseaz ).
B. n timpul experienelor de depersonalizare, testarea realitii rmne intact.
C. Depersonalizarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic n
domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.
D. Experiena de depersonalizare nu survine exclusiv n cursul altei tulburri
mentale, cum ar fi schizofrenia, panica, stresul acut ori alt tulburare
disociativ si nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei condiii medicale
generale (de ex., epilepsiei de lob temporal).

300.15 Tulburarea Disociativ Fr Alt Specificaie

Aceast categorie este inclus pentru tulburrile n care elementul predominant este un
simptom disociativ (adic, o ruptur n funciile de regul integrate ale contiinei,
memoriei, identitii sau perceperii ambianei), care nu satisfac criteriile pentru nici o
tulburare disociativ specific. Exemplele includ:
1.Tablouri clinice similare tulburrii de identitate disociativ, dar care nu satisfac
complet criteriile pentru aceast tulburare. Exemplele includ tablourile clinice n
care a) nu exist dou sau mai multe stri de personalitate distinct ori b) nu
apare amnezia pentru informaiile personale importante.
2.Derealizarea nensoit de depersonalizare la aduli.
3.
Strile de disociere care apar la indivizii care au fost supui unor perioade de
persuasiune coercitiv prelungit si intens (de ex., splarea creierului,
reformarea gndirii sau ndoctrinarea n timpul captivitii).
4.
Transa disociativ: perturbri unice sau episodice n starea de contiin,
identitate sau memorie, care sunt proprii anumitor locuri si culturi. Transa
disociativ implic- ngustarea contiinei ambianei imediate sau
comportamente ori micri stereotipe care sunt experientate ca fiind deasupra
propriului control. Transa cu posesiune implic nlocuirea sentimentului uzual
al identitii personale cu o nou identitate, atribuit influenei unui spirit,
puteri, zeiti sau altei persoane si este asociat cu micri involuntare" stereotipe
sau cu amnezie; este cea mai frecvent tulburare disociativ n Asia. Exemplele includ amok
(Indonezia), bebainan (Indonezia), latah (Malaiezia), pibloktoq (zona arctic), ataque de
nervios (America Latin) si posesiunea (India). Tulburarea disociativ sau transa nu este o

51

parte normal a unei practici religioase sau culturale colective larg acceptate.
5.
Pierderea cunostiinei, stuporul sau coma nonatribuibile unei condiii medicale
generale.
6.
Sindromul Ganser: datul de rspunsuri alturi la ntrebri (de ex., 2 plus 2 fac
5"), cnd nu este asociat cu amnezia disociativ sau cu fuga disociativ.

52

VI. Tulburrile Sexuale si de

Identitate Sexual
565

53