+ electroenceflograma (EEG). ‘Teatamentul rizei de convusi 1. Unmesicament aniconvulsivant,administrat pe cle njetbi 2. Povtionare copllu naga fl init sf mu se acigenteze cizind din pat sau lovind ‘un obiect dur sa ferbins. Pentru a evita eAderea limi infringe precam si asprarea ventualelor vrsturi cae pot surven, se reeomands poate tn decubt Iateral nu in dcubit, dorsal, cum evista tending: 4. Inpotiva fers, suport anttermice: event bic Sl ct epat 44 Panejc lombrd decompresvd in convlsilecare nu cedeaza la ic um tratament sau ‘sunt suspecte de etiologic meningitica; 50> Oxtgsn in caz de tub espirtoris 6 in timpul cris este sit inerzist adminisrarea oral de lichide si de orice medicament : Profilaxiaconvulsor. Este destul de gre de relia, ditt nd varitates mare a cauzlor. Totus uncle masr pot ave rezltat in prevenirea unr erize: 2 Combaere feb, ined ce apa n special la copil mic prin miloaelecunosete suportoreanitermice, sop eu paracetamol, event ae lds rei rept 2" La cop cu convulsi fer in anccedene extend ratent sister ini = La copii diagnostiai cu eplepsie cea mai sigur profilaie 0 repezint tatamentl antioplepie de fond, pe csle ora, aminstat sini, Sn dovele sabe de retical de specilitate. 2 Lacon ric, tratamental rim asigurrea uni aport de aleiv peal oral hae sin nil nd’ primese vitaminaD, cel putin ete dou pdr pl Ta coni iabetc,dozarea coe ainsulne Roll asistentei meicale in ingen copiul ew convali: 1. _nveriz,intevenia de urgent cb tetamentulaniconsivant (del ind stbilite de medi, ea smal de administare plus cella mas (pia de ign, pent evita accidentelor, controll Himbit sal respira, combateres febel, ste) Aten la manevrele ontigindieste i mu se adminstreze nimi pe ur. 2 nee erize, pentru profilxia unor alle manifest convulsivante in colsborre ci Tia, s sigue respectarea mediate presrse gi masurile preventive in caz de feb in special a sugar i copi misEtiologie . Convulsile la copil reeunose un numar mare de cauze determinant care se clasitic in cinci grup principale: a. Convulsi febrite, Acestea apa la copii intre 3 luni si Sani, cu oeazia unor str febrile care depigese 38°, b. Convulsti organice. Acestea tin de boli organice ale sistemului nervos central si au un caracter mai mare de gravitate Pot apare in + meningite, in special in cele puruleae sin meningita TBC: encefalite de toate tipurile; = traumatisme cranio-cerebrale; = tumori cerebrale gi alte neoformatiiendlocraniene: cisturi,tubereuloame, ete. ~ _hemoragii cerebromeningeale netraumatice (in hemotili, purpura trombocitopenica, levcemii acute); = tromboflebitasinusurilor endocraniene; ~ _vasculitele cerebrale din colagenoza (lupus eritematos sistemic);, = uncle encefalopaticronice infantile eu leziuni corticale; = boli maligne (spre exemplu leucemii acute cu localizare in SNCs = ___edemul cerebral acut care poate fi traumatic, infetios, prin hiperhideatare: prin substangetexice ete; = encefalopatiahipertensiva din uncle boli renale glomerurale; + uncle cazuri de hidrocefalie; = insolae, Pentru fiecare dintre aceste boli, simptomatologia clinicd si probele de laborator smodificate sunt caracteristice ©. Convulsit metabolice. Au drept cauzi modificarile biochimice din plasms. Includ tumatoarele stiri patologice: hipocaleemia, intlnta cel mai freevent in tetania rahitigen si in hipoparatiroidises; + _hipoglicemia, intinita la prematur gi in caz de supradozare a insulinei in cursul ‘ratamentului diabetului zaharat; ~ __hipoxia, intinita in bolile repiratorit grave (bronbopneumonic, In asfixe, in crizele hipoxice din cardiopatile congenitale cianogene): = alealoza, intilita in etizele de “hohot de plans” (convulsi aective); + hiponatremia din boala diareica acuta gravé cu sindrom de deshidratare acutS; = _hipomagnezemia din diarele prelungite eu stricarentale 4d. Convulsife toxice apar in intoxicaile acute accidental si in cazul unor medicamente supradozate sau ru tolerate €. Convulsile epileptice, Cauzele favorizante ale convulsiloe sus: = varsta mica: pragul convulsivant este eu att mai cobort cu et copill este mai mie = __predispovitia familia: se citeazl in special in eazul convulsilr febrile si al convulsilor epileptice; = mahitisml florid, predispundnd la eonvulsi in cade ttaniei rahitigene; ~ _accidentele eu implicarea craniului, in cate se pot produce hemoragii intraraniene, hhematoame sau edem cerebral acut postraumati, Investigatil in erizele de eonvuls + hemoleveograms, uit in infec = punejia lombari tn az de suspiciune de meningits sau hemoragie cerebro-meningealé = examen de fund de ochi: probe biochimice de singe: calcemie totala si caleiu ionizat,glicemie, fostatemic, _magnezemie, ionograma seria; + midiografiecraniand sau tomogeafie computerizata eranianasENGRIUIREA COPILULUI CU CONVULSIL Definitie.Convulsile sunt contracturi muscular involuntare, intense, tonice si elonice, care apar in erize si sunt, cel mai adesc, insoyite de pierderea cunostintel Deserierea unei erize de convulsitpice, generalizate, arta cd parcurge urmatoarele fze 1. Debutul bruse, care poate fi tn pling Sindtate Sau in cursul unei boli, Copiul imine -odata imobil, cu priviea fixi, isi pierde cunostinja gi poate eidea jos, dac& era in Picioar. 1, Faza tonic: imediat, intreaga musculaturi a corpului int’ into contracturd tonics (paringi deseriu: “a devenit yeapin ca o sedndurd), Din cauza acesteicontracturi, trunchiul 1 membrele sunt rigide, eapul dat pe spate, globii ocular proiectai in sus (plafoneaz’) “chit sunt dati_peste cap", maxilarele sunt Tnelestae. Insisi musculatura respratorie este contractat astfel inet resprajia este opriti pentru seut timp gi fafa poate deveni cianotic. ‘Aceast faz dureaad 30 ~ 60 secunde, IL, Faza cloniea © suecede imediat: urmeaza o serie de contracturi musculare scurte, sacadate, ritmice,repetate care cuprind toate grupele muscular: = capul se clatind rtmic in acceasidiecje (lateral sau in extensie); Ja faa, schiteazo serie de grimase prin contracjiile musculaturii mimiciis la pleoape, se observa cum acestea palpitéritmic; : + slobif ocular sunt si ei animati de miseari; + mandibula se fnclesteaz si se desclesteaz in acelasi tempo; + limba este propulsat si retrasdsuccesiv, astel incdt poate fi prinsd intre din si museatd +" umeri se rdied gi se coboarstmie: = antebrafle se flecteazi pe brae prin mised epetate; uri se inclesteaz si se desclesteaza in aceeasi succesiune; ‘membreleinferioare fac migcdrile eu © amplitudine mai mic& dar lovese si ele ritmic planul pe care se al; + respirajia este zgomotoasi, prin faptul c& musculatura toracied se afd angrenata in acelag imp de contract ‘Alte tulburiri sunt + __secrefie salvar abundent (face spume la gui), iar daca limba este museaté in cursul imigearilor deseries, sputa devine Sanghinolents; =” pierderea de urin si, mai rar, de materi fecale este posibili, mai ales in crizele de mare au epileptic; = se produce tahicardie si desoori feb = __ in cazul unor contracturi foarte violente se pot produce fracturi osoase prin lovirea de corpuri dure, Durata fazei clonice este variabil, dela $ minute a 30 de minute gi ease poate repeta IV. Faza de rezoluje. Contracturile musculate inceteazd, musculatura devine flaca, copilul igi revine parfial, este ins dezorientat si chiar obmubilat, acwzA 0 senzayie de oboseali extrema, cade rapid Intr-un somn profund si de dura, uneori int-o adevaraté. coma postconvulsiva (sau postepileptca). Alte tipuri de convulsi = Convulsi localizate lao jumatate de corp (hemiconvulsi) sau chiat la un singur membra (convulsi localizate, de tip jacksonian). Acestea de obicei nu sunt insojite de pierderea us accident ccunostintei = Convulsiicare nu sunt formate dect din faza tonic find decide o durata rai sour + Convulsit in care contracture musculare sunt inlocuite de o stare de picrdere @ ‘onusului muscular: se numese convulsi atone.