Vezica biliara

Se injecteaza ser fiziologic, in caz de colecistita si se taie. Apoi se scoate vezica.

Colecistul are un tesut conjunctiv lax in spatiul din jurul lui. Colecistul poate fi
incastrat hepatic. Colul are o plica spirala.
Daca exista un mezocolecist se pune pensa pe acesta si se scoate.In functie de pozitia
vezicii operatia este mai grea sau mai usoara. Stratul de tesut conjunctiv lax este
important atunci cand problema este mai veche.
Este un organ cu forma de para care atarna in jos. Este aderent la ficat. Mobilitatea
ficatului se aplica si colecistului. Proiectia se poate modifica avand o mobilitate
fiziologica. Ajungand in raport cu diferite organe, colecistul bolnav va avea aderente
pentru a fi izolat de organe. Aderentele creaza comunicari intre diferite organe.
Calculul biliar poate migra prin fistula in intestinul subtire si acesta va face o ocluzie
intestinala, cand va ajunge la valvula ileo-cecala. Cand face fistula in colon se elimina
piatra usor si natural.
Structura (perete): Criptele dintre faldurile peretelui, criptele Rokitansky, se pot
infecta, bila se sediemnteaza, face cristale si microabcese - Vezica mura. Are calitati
structurale speciale. Are specific absenta glandelor. Glandele colecistului sunt in col si
sunt glande care secreta mucus. Piatra care nu poate iesi si forteaza iesirea, se
inclaveaza in col si se izoleaza teritoriul cu glande mucoase din restul vezicii. Se
creaza o diferenta de presiune osmotica si apa trece prin peretele vezical si o umfla
producand Hidrops vezical, in care aceasta plesneste. Bila se decoloreaza datorita
plecarii pigemntilor si in bila se acumuleaza lichid din edemul dimprejur. Peretele este
o membrana semipermeabila. Aceasta calitate este data de un perete subtire. Peretele
este musculofibros. Fibrele sunt elastice. Grasimile fin eulsionate sunt stimulul natural
pentru contractia vezicii. Daca vezica nu e stimulata, se va destinde si va strange mai
multa bila pana cand se va contracta, conform principiului Sterling. Va avea loc un
debaclu biliar ce va ajunge in tractul intestinal si se va crea o peristaltica si o
antiperistaltica. Asadar nu numai mancatul prea mult provoaca voma ci si mancatul
dupa o anumita dieta (in care sunt absente grasimile emulsionate-stimul de contractie
a vezicii). Comportament alimentar ce nu foleseste bila in mod constant va face ca
aceasta sa se sedimenteze. Daca bila este anternata sa se mareasca in cele din urma
aceasta se va mari si va forma calculi. Ganglionul Mascagni se afla langa col. In timul
operatiei cand se tractioneaza vezica de fund, si poate ajunge in teava de pusca. Acest
aspect este important pentru ca daca tai teava de pusca ramai cu doua bucati.
Coledocul: nu are perete musculofibros ci fibromuscular. Peretele are putine fibre de
contractie. Are capacitate de dilatare. E posibil ca datorita structurii coledocului,
acesta sa se dilate si atunci va fi usor de implantat, deoarece avand un diametru mic e
greu de cusut.
Duoden
Cu endoscopul se cauta cele doua paile. Pentru papila duodenala mare reperul este
plica longitudinala.
Ampula Vater proemina in duoden, mucoasa fiind proeminenta si ea. In duoden se
observa o proeminenta. Ampula este locul de unire, iar sfincterul oddi este complexul
sfincterian format din sfincterul wirsung, si sfincterul Barraya. La nivelul ampulei se
face un cancer mic si nasol. Papila se poate afla intr-o zona mai mare a duodenului 2.
Raporturile posterioare ale capului pancreasului sunt importante.
Granita toracoabdominala:
Are o importanta deoarece diafragmul nu are o dispozitie uniforma, ci una speciala,
atat in plan anteroposterior cat si in plan frontal. Sectiune transversala la granita

intersecteaza ambele regiuni. Diafragma are o retea mare limfatica. Lucrul in preajma
diafragmului trebuie sa fie foarte delicat. Diafragma este o bariera relativa in fata
migrarii cancerului.
Intestin subtire:
Limfaticele din jurul intestinului care sunt pline de grasime, postprandial, fac ca
acesta sa aiba niste dungi albicioase. Ca o anastomoza intestinala sa fie eficienta
capetele legate nu trebuie sa aiba mai mult de 10 cm fara artere. Anastomozele
longitudinale ale intestinului sunt foarte importante atunci cand este rezecat.
Vascularizatia ileonului terminal este buna, faptul ca aria Treves e localizata la acel
nivel nu este important deoarece are arterele foarte apropiate de intestin.
Apendicele:
In submucoasa exista numerosi foliculi limfatici.
Se face incizia Mac Burney: Taietura trebuie sa fie paralela cu muschiul oblic extern.
Se taie pielea, apoi tesutul adipos apoi partea aponevrotica a muschiului oblic extern,
apoi urmeaza oblicul intern care are fibrele invers apoi oblicul transvers. Intre
muschiul oblic intern si oblic transvers trec vasele mai mari. Se face hemostaza la
vase. Urmeaza fascia transversalis si peritoneul. Se trage peritoneul prin plaga si se
coase la marginea plagii, creandu-se un sac peritoneal care te ajuta la suturare mai
usoara, deoarce apendicele are puroi. Apendicele se gaseste dupa tenii. Se penseaza
artera apendiculara din mezoapendice. Se duce cu foarfeca pe sub pensa si taie toate
ramurile apendiculare in palisada. Dupa ce este eliberat apendicele se pune o pensa la
baza apendicelui si se taie. Ramane un bont apendicular. Pe bont sunt mici abcese cu
puroi. Se stoarce bontul cu o pensa si apoi se sterge puroiul. Oricum peritoneul face o
aderenta, datorita chemotactismului.