Anatomia clinica a sistemului genital masculin

palparea orificiilor inghinale - orif inghinal superficial se palpeaza cu indexul aplicat

deasupra si lateral tuberculului pubian patrunzandu-se cu usurinta in canalul inghinal atunci
cand acest orificiu este larg sau intampinand dificultati, cu durere la penetrarea orif. Se
patrunde in canalul inghinal si se poate palpa cordonul spermatic la niv acestuia depistanduse canalul deferent datorita consistentei sale ferme. Daca se suspicioneaza o hernie
inghinala si daca nu se palpeaza nimic nici in poz verticala se pune pacientul sa tuseasca, si
atunci se simte la varful degetului ansa intestinala, care a herniat. Orificiul inghinal profund se
palpeaza mergand cu fata palmara a degetului pe peretele abdominal la 2-4 cm deasupra si
lateral de tuberculul pubian intalnindu-se o depresiune care corespunde orif inghinal profund,
situat deasupra lig inghinal.
anatomia clinica a scrotului - se constata o distensibilitate marcata a invelisurilor scrotale
care pot fi destinse in cazul unei hernii inghinale care ajunge in scrot, ce poate prezenta
uneori dimensiuni apreciabile (cat mingea de fotbal). De asemenea, distensia invelisurilor se
constata in cazul unui hematom scrotal, in cazul unei epididimite, sau in cazul unei orhite (ca
o complicatie a parotitidei epidemice). Graie pielii suple i flexibile, invelisurile scrotale
permit palparea testiculului, si cand se practica palparea trebuie sa se tina cont ca testiculul
stang este putin mai jos situat. Invelisurile testiculare constituie cale de acces chirurgical pe
testicul, epididim, funicul spermatic si in aceste interventii se practica anestezia invelisurilor.
1/3 anterioara a scrotului este sub dependenta nervului ilio-inghinal, apartinand de segmentul
medular L1. 2/3 posterioare sunt sub dependenta nervilor pudendali si cutanat posterior al
coapsei, fiind sub dependenta seg medular S3. Anestezicul se introduce la un nivel mai sus
situat.
Criptorhidie deriva de la cuv greceti orhis=testicul, chriptos= ascuns => testiculul nu este
coborat in scrot, fiind situat undeva pe traseul reg lombare, de unde unde poate fi
retractat/coborat insa isi reia sediul (se ascunde din nou). Evolueaza de regula, asimptomatic,
nepunand probleme deosebite, dar poate suferi o transformare canceroasa, motiv pentru care
odat descoperit, trebuie intervenit chirurgical, mai ales c are o frecven destul de ridicat
(3/100 n-n), la nscuii prematuri ajunge pana la 30% din cazuri.
Hidrocel prezenta de lichid intr-un proces vaginal persistent. Este o afectiune congenitala,
de regula, si poate fi un hidrocel al testicului, si un hidrocel al cordonului spermatic. Marimea
hidrocelului fiind in fct de dimensiunile canalului peritoneovaginal persistent. In astfel de
cazuri, se poate intalni comunicarea hidrocelului cu cavitatea peritoneala. Diagnosticarea
hidrocelului se face prin transiluminare intr-o camer ntunecat, cu proiec ia unui fascicul lu
inos pe invelisurile testiculare, obtinandu-se o luminozitate slab-rosiatica. Aceasta metoda de
diagnostic serveste in acelasi timp si pentru precizarea diagnosticului facandu-se diagnosticul
diferential cu un hematom scrotal sau un hematocel, situatie in care nu se mai observa
luminozitatea rosiatica, iar aspectul ramane opac. Hidrocelul poate apare si la adult ca
urmare a unui traumatism sau a inflamatiei epididimului. La n-n si la sugar, trebuie sa se tina
cont de faptul ca exista o cantitate de lichid in procesul peritoneo-vaginal fiziologica, care se
resoarbe dupa nastere.
Hematocel acumularea de sange la nivelul vaginalei testiculare in urma ruperii unui ram
din artera testiculara. Acest sange poate coagula, formand un hematom scrotal.
1

 Spermatocel este un chist de retentie care consta in acumularea de lichid in apropierea

capului epididimului, fiind un lichid laptos, care atunci cand este in cantitate mai mica,
evolueaza asimptomatic, durerea aparand dupa ce depaseste un anumit nivel. Atunci cand
acumularea lichidiana se face la coada epididimului, putand fi unica sau multipla, poarta
numele de chist epididimar.
Epididimita si orhita reprezinta inflamarea epididimului si testiculului, aparand frecvent
ca o complicatie a parotiditei epidemice (oreion tumefactie si durere la niv parotidei. Una
dintre complicatiei orhita urliana). Problema apare cand parotidita apare la adult,
complicandu-se cu orhita. Este afectata spermatogeneza si functia de reproducere.
Varicocel consta in aparitia dilatatiilor venoase la niv complexului epididimo-testicular. La
palpare cam ca un ghem de viermi.
a) Cauza principal vena renal stng trece prin pensa aortico-mezeneteric stng;
b) vena renal stng are traiect vertical, pe cnd cea spermatic are traiect oblic.
c) O alta cauza care favorizeaza aparitia varicocelului un defect al sistemului valvular al
venei testiculare (venele infracardiace prezint valvule), care nu se mai poate opune
refluxului sanguin. Varicocelul se opereaza, atunci cand este diagnosticat sunt cautate
cauzele renale.
Reflexul cremasterian se verifica prin stimularea tegumentului (superomeadial al
coapsei) care este inervat de nervul ilio-inghinal, consta in ascensionarea testiculului. Centrul
reflexului - L4-S3. La n-n si la sugar, la copii mici, reflexul poate fi hiperactiv si in astfel de
situatii trebuie facuta diferentiere cu o criptohidie, punanad copilul sa stea pe scaun cu
picioarele incrucisate, si se palpeaza in scrot testiculul. Se constata in ultimul timp o crestere
a cancerului testicular (apare la tineri :( ). diagnosticat in timp util, si interveninduse
chirurgical, prin extirpare, sansele de supravietuire sunt foarte mari. Diagnosticat mai tarziu
cancerul metastazeaza pe cale limfatica afectand in primul rand nodulii lombari latero-aortici
(nu este bilateral (happy)! ).
cancerul scrotal poate fi cu sau fara fara extindere testiculara, si se transmite tot limfatic,
fiind interesati nodulii limfatici inghinali superficiali.
Vestigii ale conductelor embrionare apendicele testiculare si epididimare.
Apendicii lui Morgagni persistena canalului Muller.
Apencidii epididimari persistena canalulu wolf. Din canalul wolf se dezvota epididimul si
canalul deferent. Ambele apendice pot degenera, dar destul de rar.
Vasectomie sterlizare la barbat. Se face prin ligatura canalului deferent
deferentectomie. Se face o incizie in partea antero-sup a invelisurilor testiculare, se
descopera cordonul spermatic, se izoleaza canalul deferent si se fac 2 ligaturi, dupa care se
sectioneaza intre cele 2 ligaturi, fiind intrerupta astfel calea genitala. Spermatozoizii secretati
de testicul se depoziteaza si degenereaza in canalul epididimar si in canalul deferent restant.
Secretiile glandulare ale veziculei seminale, glande bulbo-uretrale, prostata se elimina prin
uretra => functia sexuala este pastrata, dar nu se mai poate procrea. Sunt nebuni care recurg
la asa ceva. Cel care vrea sa reia integritatea canalului deferent are posibilitatea daca are
numai in jur de 30 de ani (peste 35 nu se poate) si daca vasectomia nu a fost facuta cu mai
mult de 7 ani in urma (poate sa dispara spermatogeneza fibrozarea tesutului testicular).
2

 Cateterismul uretral se practica in mai multe scopuri: pentru golirea vezicii urinare in caz
de necesitate, pentru recoltarea de urina necontaminata , pentru spalaturi vezicale, sau
pentru dilatatii uretrale. In executarea cateterismului uretral trebuie sa se tina seama de
curburile pe care le prezinta uretra masculina, altfel exista riscul producerii rupturii de uretra.
Portinea spongioasa a uretrei este inconjurata posterioar si inferior de bulbul penisului. Aici
nu mai este acoperita protector, adaugandu-se faptul ca la acest nivel peretele este mai
subtre si mai rigid, patrunderea cu putere a sondei uretrale poate produce ruptura peretelui
uretral. Daca nu se produce ruptura apare o desirare a peretelui membranar cu afectarea
sfincterului.
Retractia uretrei (stricturile uretrei) se pot intampla post-traumatic si dupa infectii uretrale,
necesita dilatatia uretrala, care se face cu ajutorul unor sonde si de regula se foloseste o
sonda cu diametrul de 8 mm. Partea cea mai dificila este la nivelul ostiumului uretral. Daca ai
trecut de acesta, progresia este facila, insa trebuie sa se tina cont de prezenta curburilor
uretrei, si imediat in spatele ostiumului de prezenta unei valvule epiteliale, care poate fi
lezata, cu sangerare ulterioara, ceea ce poate da erori de diagnostic.
Rupturile uretrei masculine cu extravazarea urinei pot fi fracturate uretra
membranoasa si uretra spongioasa. Uretra membranoasa poate fi fracturata si in fracturi de
bazin, cand se dezunesc cele 2 oase la niv simfizei pubiene, sau a ligamentelor puboprostatice. Ruptura este urmata de extravazarea de urina si sange in spatiul perineal
profund , de unde se extinde in tesutul extraperitoneal din jurul prostatei si din jurul vezicii
urinare. Cel mai frecvent se produce ruptura uretrei spongioase la niv bulbului penian, ca
urmare a unor lovituri violente la nivelul perineului, cand se cade de la inaltime pe un obiect
dur, pe care-l iei intre picioare, se produce ruptura lig inferior al simfizei astfel, la calareti, si cu
instrumente urologice. Se poate produce ruptura uretrei si a corpului spongios cu pasajul
urinei in spatiul perineal superficial, care trece progresiv in tesutul conj lax al scrotului si
peripenian, de unde urca la nivelul peretelui abd anterior, unde se localizeaza pe fata
profunda a tesutului subcutanat. De la acest nivel, urina nu se poate propaga la coapsa,
pentru ca stratul membranos al fasciei perineale superficial adera la fascia lata sub ligamentul
inghinal. Nu trece nici la niv triunghiului anal, pentru ca straturile superficial si profund al
fasciei perineale sunt in continuitate unul cu celalalt in jurul muschilor superficiali ai perineului
si ele fuzioneaza pe marginea posterioara a fasciei perineale. De asemenea, o colectie
sanguinolenta ce se formeaza post-traumatic, se cramponeaza nedifuzand tot la acest nivel.
Fimoza - se traduce printr-o stramtorare a orif anterioar al preputului in jurul glandului
penian. Preputul nepudand fi decat foarte greu retractat, sau chiar deloc. In afara de
compresiunea pe care o exercita la niv glandului, se produc si iritatii la urinare, cu acumularea
smegmei (secretata de glanda preputiala, care este o glanda sudoripara modificata) in sacul
preputial. Daca orificiul anterior al preputului este mai larg, se realizeaza drenajul sangelui si
lichidului tisular prin dilatare parafimoza. Fimoza si parafimoza implica tratament
chirurgical.
Circumcizia sectionarea chirurgicala a preputului. Circumcizia se practica in ritualuri
religioase sau din motivatie igienica.

 Hipospadias malformatie congenitala care apare 1/500 n-n, cel mai frecvent este balanic
(care ine de penis).
Ostiumul extern al uretrei se deschide ventral cnd penisul este n flaciditate

si se deschide pe faa uretral,

uretra spongioas comunic cu exteriorul.
Se ntmpl ca urmare a unui defect de fuzionare a pliurilor genitala la nceputul perioadei
genitale.
Erecie apare ca urmare a stimulrii erotice, se produce relaxarea fibrelor musculare
netede din traveele fibroase sub influen a influxului parasimpatic i a nervilor caverno i.
Sngele aflueaz n spaiile cavernoase care se dilat ca urmare a relaxrii arterelor helicine
sub influena nervilor cavernoi. Cavernele se dilat i este mpiedicat refluarea sngelui
prin compresia muchilor cavernoi.
Emisia ejectarea spermei n uretra prostatic prin contrac ia musculaturii netede a prostatei
(stimularea simpatic la nivelul L1-L2).
Ejacularea se nchide sfincterul extern vezical (L2-L3), se contract musculatura uretrei
(S3-S4), se contract muchii bulbo-cavernoi (nervii pudendali). Dup ejaculare, penisul
intr n stare de flaciditate, contractia musculaturii netede a arterelor helicine, determin
relaxarea muchilor bulbo-spongioi i bulbo-coverno i.
Hipertrofia de prostat dup vrsta mijlocie, prostata se mrete (lobul mijlociu), ceea ce
provoac dilatarea uretrei. Se produce obstruc ia ostiumului intern al uretrei. Consecin e
nicturie, disurie, dureri la urinare, scderea presiunii jetului urinar.
Cancerul de prostat poate fi foarte periculos i apare n general dup 55 de ani.
Prostata se exploreaz prin tueu rectal. Prostata este dur la palpare i neregulat. Se
practic prostatectomie. Prin nodulii iliaci interni i sacrali metastazeaz osos n stadiul final.
n acest caz se extirp veziculele seminale, canalul deferent, canalul ejaculator.
Prostatectomia este o intervenie chirurgical care n prezent se efctueaz cu ajutorul
laserului. Tehnicile chirurgical e de astzi permit men inerea posibilit ii raportului sexual
datorit pstrrii vascularizaiei i inervaiei.
Abcesul veziculei seminale acumularea de puroi la nivelul veziculei seminale, care
poate trece n cavitatea peritoneal. Se efectueaz tu eu rectal pentru palpare i recoltare de
lichid seminal n vederea examenului microscopic (la suspicionarea unei gonorei).