Aparatul digestiv

Cuprins:
y y y y y y

Notiuni despre sitemul digestiv Digestia Candidoza Gastrita Litiaza Biliara Ciroza Hepatica

Aparatul digestiv are rolul de a descompune alimentele consumate,de a asimila substantele organice necesare organismului si de a elimina rezidurile.

Aparatul digestiv se compune din 2 mari parti: I-Tubul digestiv Cavitate bucala Faringe Esofag Stomac Intestin subtire II-Glandele anexe Glandele salivare (sublinguala,submandibulara,parotida) Ficat Pancreas

Intestin gros Rect Anus Digestia Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice(maruntirea),fizice(dizolvarea) si chimice(actiunea enzimelor),pe care le sufera substantele organice din alimente in vederea transformarilor in substante simple,usor absorbabile. 1.In cavitatea bucala hrana este maruntita mecanic cu ajutorul din ilor i amestecat cu saliv ,produs de c tre glanda parotid ,glanda sublingual i glanda submandibular .Secre ia salivar con ine enzima ptialin care desface moleculele mari de polizaharide n molecule mai mici. 2.Ulterior, are loc deglutitia ce cuprinde totalitatea actvitatilor ce asigura transportul bolului alimentar in stomac. Este un act reflex ce se desfasoara n trei timpi: a) Timpul bucal (voluntar). n momentul n care alimentele sunt gata pentru a fi nghitite, ele sunt n mod voluntar mpinse n faringe datorit presiunii pe care o exercit limba prin miscarea ei n sus. b) Timpul faringian. La intrarea n faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. Impulsurile ajungand la trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare automate. c) Timpul esofagian. Esofagul are, n principal, rolul de a transporta alimentele din faringe n stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific n vederea acestei functii.In mod normal, esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar. Peristaltismul primar este declansat de deglutitie si ncepe cnd alimentele trec din faringe n esofag iar peristaltismul secundar se datoreaz prezentei alimentelor n esofag si continu pn cnd alimentele sunt propulsate n stomac. 3.Odata ajuns in stomac,bolul alimentar este transformat intr-o pasta omogena,numita CHIM GASTRIC.Aici este intalnit acidul clorhidric produs de mucoasa gastric , la nivelul acestuia distrugandu-se germenii infectiosi si se produce denaturarea proteinelor, pepsina desface moleculele de proteine n molecule mai mici de peptide, sau colagenul. Prin mi c rile peristaltice ale stomacului hrana par ial digerat va fi dirijat spre orificiul piloric,de unde ajunge n duoden. 4.Intestinul sub ire este segmentul cel mai important de absorb ie a hranei. De asemenea n intestinul sub ire este continuat procesul de digestie din gur prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele lactaz , maltaz , sucraz n molecule i mai mici de glucoz , fructoz , galactoz i manoz , molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului sub ire. Proteinele par ial digerate n peptide vor

fi descompuse de enzima peptidaz n aminoacizi care la fel pot fi absorbite prin peretele intestinal. Gr simile sau lipidele care apar sub form de pic turi vor fi la nceput emulsionate de bil i lecitin n solu ii cu particule mai mici, care vor fi descompuse de enzima lipaz n acizi gra i care pot traversa la peretele intestinal care este lipofil. Numai 80 % din hran este valorificat de organism prin procesul de digestie, absorb ia se produce printr-un proces de difuzie favorizat de a a numit pompa osmotic a ionilor de sodiu i potasiu (Na+, K+) care func ioneaz prin diferen a de concentra ie din snge fa de con inutul intestinal. 5.Intestinul gros (Intestinum crassum) la acest nivel este resorbit 19 % ap din resturile de hran nedigerate sosite din intestinul sub ire, aceste resturi fiind apoi eliminate prin rectum i apoi anus.

1-Esofag 2-Stomac 3-Duoden(parte fixa a intestinului subtire) 4-Intestin subtire 5- Cec 6-Apendice 7-Colon 8-Rect 9-Anus

Agentii patogeni O serie de agenti patogeni duc la disfunctionalitati ale sistemului digestiv care se traduc prin:arsuri stomacale, balonare,aciditate crescuta, gaze intestinale, constipatie, diaree, apendicita, supraponderalitate sau slabiri accentuate si chiar probleme ale tenului:acneea, cuperoza.Toate aceste simptome conduc spre boli grave ale sistemului digestiv,care netratate la timp duc la complicatii sau chiar deces.

Candidoza Definitie: Candidoza bucala este o infectie determinata de ciuperci ce se dezvolta la nivelul gurii, limbii si a gatului. Candidoza bucala este mai frecventa la nou-nascuti, sugari si batrani, dar poate sa apara la orice alta varsta. La nou-nascutii si sugarii sanatosi candidoza bucala nu reprezinta o problema serioasa, ea fiind tratata si vindecata foarte usor. Cauze - un sistem imunitar deficitar (abilitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor este deteriorata). In conditiile unui sistem imunitar normal, candida nu se poate dezvolta excesiv - sugarii sunt mai predispusi la aparitia candidozei bucale deoarece sistemul lor imun nu este complet dezvoltat. Astfel, candidoza bucala este foarte frecventa in primele saptamani de viata - batranii au un sistem imunitar slabit, acestia fiind predispusi la aparitia candidozei bucale - pacientii HIV pozitivi au risc foarte mare de a dezvolta candidoza bucala. Aproximativ 90% dintre acestia au dezvoltat candidoza bucala cel putin o data pe parcursul evolutiei bolii - pacientii cu diabet zaharat sunt, de asemenea predispusi la candidoza, deoarece nivelul crescut al glucozei in sange reprezinta un factor favorizant pentru cresterea in exces a ciupercilor - uscaciunea mucoasei bucale (xerostomia) poate sa apara fie prin folosirea excesiva a apei de gura, fie datorita unor afectiuni medicale, precum sindromul Sjogren - sarcina. Modificarile hormonale din timpul sarcinii pot duce la alterarea echilibrului microorganismelor de la nivelul gurii, favorizand aparitia candidozei -igiena orala precara (in special la cei cu proteze dentare) - abuzul de antibiotice. Acestea pot favoriza aparitia candidozei prin alterarea echilibrului microorganismelor de la nivelul mucoasei bucale. Simptome - pete (depozite) de culoare alba localizate la nivelul gurii si pe limba cu aspect branzos. Candidoza bucala poate fi confundata cu depozitele de lapte ce raman dupa alaptare. Aceste pete alb-branzoase sunt aderente la mucoasa si nu pot fi indepartate cu usurinta. Daca sunt frecate, pot sangera - limba si gura devin dureroase si pot apare dificultati la inghitire

- scaderea apetitului. Sugarul poate refuza masa, mama confundand usor acest simptom cu starea de satietate (lipsa foamei) a copilului. In aceste conditii, sugarul poate deveni agitat - eritemul fesier. Apare atunci cand infectia micotica se extinde si la nivel intestinal, ciuperca fiind prezenta in scaunul sugarului - mameloane dureroase si eritematoase (rosii) la mama. Candidoza bucala a sugarului poate trece neobservata pana in momentul in care mameloanele mamei devin rosii si dureroase, in special in timpul sau dupa alaptare. Tratament Exceptand cazurile usoare, candidoza bucala necesita tratament pentru a impiedica raspandirea ei la alte organe. Medicamentele antifungice, adica cele ce inhiba cresterea ciupercilor, reprezinta tratamentul standard in infectiile micotice. Tratamentul antifungic poate fi administrat oral (sistemic) sau local (topic): - modul de administrare a medicatiei depinde de starea generala de sanatate a pacientului si de severitatea, persistenta sau recurenta infectiei - in general, la sugari tratamentul se aplica local. La adulti, administrarea locala nu este cea mai indicata datorita suprafetei mari de mucoasa ce trebuie acoperita. Profilaxie Pentru a preveni aparitia candidozei bucale ar trebui urmate recomandarile de mai jos: - mentinerea unei igiene orale riguroase, aceasta implicand perierea dintilor, curatarea acestora cu ata dentara si folosirea unei ape de gura antiseptice zilnic. Daca pacientul a prezentat in antecedente o infectie micotica a gurii, se recomanda schimbarea periutei de dinti - folosirea unui spacer pentru a administra corticosteroizii inhalatori, se recomanda clatirea gurii cu apa dupa fiecare administrare; - la pacientii cu SIDA se recomanda clatirea zilnica a gurii cu o solutie antiseptica. Pentru a reduce riscul transmiterii candidozei la sugari se recomanda: - tratarea infectiilor micotice vaginale, in special in ultimul trimestru de sarcina. Acest lucru va impiedica transmiterea infectiei la copil in timpul nasterii si la partener, prin sex oral - spalarea zilnica a biberoanelor si tetinelor, odata preparat, laptele se introduce in biberoane care care se vor stoca in frigider pentru a impiedica inmultirea ciupercilor - biberonul nu se refoloseste la mai mult de o ora dupa masa, deoarece este posibil ca fungii sa se fi inmultit deja - toate obiectele pe care sugarul a pus mana sau le-a introdus in gura trebuie fierte cel putin 20 de minute inainte de a fi refolosite - scutecele trebuie schimbate imediat ce au fost udate. Un scutec umed favorizeaza cresterea ciupercilor - se recomanda alaptarea la san, deoarece laptele de mama furnizeaza anticorpi sugarului, ajutandu-l sa se apare impotriva infectiilor - se recomanda consultul medical daca mameloanele devin rosii si dureroase sau daca

apare senzatia de arsura in timpul sau imediat dupa alaptat. Acesta poate fi un semn al infectiei candidozice la copil.

Gastrita

Definitie: Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Cauzele gastritei 1.Consumul de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene .Foarte multe medicamente luate timp indelungat sunt factori iritanti pentru stomac.Sau efectul unor medicamente asupra stomacului se exercita si in cazul in care ele se administreaza pe alta cale decat cea orala (ex. ca supozitoare). Aspirina are insa si un efect lezional local, care este prezent la administrarea orala. Riscul la aspirina incepe in primele 72 ore si incepe de la o singura doza, chiar mica. 2.Consumul de alcool. Gastrita acuta alcoolica se manifesta prin durere epigastrica, greata, vome, hemoragie digestiva care apar dupa pranzuri abundente insotite de consum important de alcool. Tratamentul presupune 48- 72 ore de dieta de protectie (ceai, paine, branza) mucoasa gastrica avand o capacitate exceptionala de refacere: in 2 zile mucoasa lezata a stomacului este refacuta. 3.Stresul. Apare la bolnavii gravi cu diverse afectiuni: infectie grava, insuficienta respiratorie, hepatica, renala, traumatisme, arsuri, hematom subdural. Apar hemoragii digestive grave, dificil de stapanit cu omeprazol sau chirurgical, iar in cazuri foarte grave poate duce la deces. 4.Alte cauze: prin reflux duodenogastric, dupa ingestie de acizi sau baze, dupa iradiere, prin infectie cu Helicobacter Pylori (gastrita acuta epidemica), prin infectie cu alti microbi (gastrita flegmonoasa), gastrita virala (Herpes simplex, citomegalovirus, Rotavirus),chiar si chimicalele din mediul inconjurator poluat pot dauna mucoasei stomacului, cauzand gastrita.

Gastrita poate aparea la oamenii din toate categoriile de varsta, si toate mediile sociale, insa aceasta boala este comuna: fumatorilor; oamenilor care consuma alcool; celor care au depasit varsta de 60 de ani; persoanelor care urmeaza un tratament cu corticosteroizi sau alte medicamente care cauzeaza gastritra; persoanelor pentru care aspirina sau ifubrofenele sunt medicanete de rutina, si sunt administrate si in doze mari. Simptome Printre simptomele gastritei pot fi incluse: lipsa apetitului; ragaituri si balonare; greata si ameteli, care uneori se sfarsesc prin voma; inrautatirea disconfortului abdominal dupa fiecare masa; o durere persistenta intre buric si partea de jos a coastelor. In cazul in care o persoana sufera de gastrita cronica, aceasta poate voma cu sange iar materia fecala este inchisa la culoare. Diagnostic Dupa ce ti-au aflat simptomele, doctorii te vor intreba despre modul de viata. Acesta va fi interesat: daca ai fost extrem de obosita in ultima perioada; de cantitatea de alcool pe care obisnuiesti sa o consumi; medicamentele pe care le-ai luat, referind-se in special la: costicosteroizi, aspirine sau ibuprofene;

 daca te-ai tratat vreodata de simptomele gastritei, ce medicamente ai folosit, si daca au dat rezultate. La control, medicul va acorda o atentie sporita abdomenului. Totodata, acesta s-ar putea sa faca un test, digital, rectal pentru a obtinute o mica pata de materie fecala si lichid rectal, verificand prezenta sangelui. Bazandu-se pe istoria medicala, simptome si examinari fizice, doctorul va decide daca trebuie sa urmezi un tratament medical sau daca trebie sa faci si alte teste. S-ar putea sa ai nevoie de teste de sange sau de respeiratie pentru a determina daca esti infectata cu bacteria H. pylori Tratament Tratamentul gastritei se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele: - antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) - antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni omeprazolul) - pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia). Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol. Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, de condimente, grasimi, bucate fierbinti sau reci, picante si preparate la gratar.). Profilaxie Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi aplicate si adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu E"-uri, intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in special zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii). Se recomanda renuntarea la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie - acesta alaturi de tutun este marele inamic al stomacului. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de

stomacul sensibilizat. Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei si ulcerului - se recomanda renuntarea cit mai rapida la fumat in cazul suferintei gastrice.

Histologie

Gastrita hipertrofica

Helicobacter Pylori Una dintre cele mai importante cauze ale gastritei si a ulcerului gastro-duodenal o reprezinta infectia cu Helicobacter pylori. Helicobacter pylori este un germen din ce in ce mai frecvent implicat in mecanismul ulcerului gastroduodenal si dovedit raspunzator de transformarea maligna a acestuia. Este important deci diagnosticul precoce, tratamentul tintit.Infectia cu Helicobacter pylori (Helicobacter pylori) apare oriunde in lume, dar prevalenta variaza mult de la o tara la alta si in cadrul grupurilor populationale ale aceleiasi tari.

PATOGENIA INFECTIEI CU H. PYLORI Mucoasa gastrica este bine protejata impotriva infectiilor bacteriene. Helicobacter pylori este bine adaptat la aceasta nisa ecologica, avand caractere unice, care ii permit intrarea in mucus, atasarea la celulele epiteliale, evitarea raspunsului imun si in consecinta colonizarea persistenta si transmiterea. Dupa ce este ingerata, bacteria trebuie sa eludeze activitatea bactericida a continutului gastric si sa patrunda in stratul mucos. Infectarea cu H. pylori se realizeaza prin ingestia orala a acesteia, in majoritatea cazurilor fiind transmisa in familie, prin intermediul salivei, apei, alimentelor (legume, fructe proaspete) contaminate cu materii fecale umane si animale care contin aceasta bacterie. Ultimele situatii epidemiologice releva ca, in Romania, la copii prematuri si la persoanele de varsta a treia, cu statut socioeconomic si conditii sanitare deficitare, predomina fenomenele de maldigestie si malabsorbtie. Prezenta acestor fenomene distruge microbiota digestiva si modifica tranzitul intestinal, facilitand astlel evolutia concomitenta a infectiilor cu H. pylori si a infectiilor parazitare. Testul pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobacter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire (duodenul): testul anticorpilor serici - consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. pylori; testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta, fie o infectie in trecut - testul respirator cu uree- acest test identifica prezenta infectiei la nivel gastric; testul nu este totdeauna disponibil - testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului - acest test identifica la nivelul materiilor fecale portiunile din H. pylori care determina aparitia raspuns imun. -biopsia gastrica - consta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in timpul endoscopiei gastrice

Litiaza biliara

Definitie: Litiaza biliara este o afectiune provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula sau in caile biliare extra- sau intrahepatice, si a caror prezenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate sa se insoteasca de o simptomatologie zgomotoasa.

Cauze: Cauzele care duc la formarea calculilor biliari (litogeneza) nu sunt complet cunoscute, dar au fost identificati diversi factori de risc: obezitatea, sarcinile multiple, etc. Trebuie mentionat faptul ca nu exista o legatura intre nivelul de colesterol sangvin si concentratia de colesterol din bila.

Simptome: De foarte multe ori litiaza biliara poate sa existe fara nici o manifestare clinica. in alte cazuri, boala poate sa evolueze cu manifestari latente si in altele, cu manifestari zgomotoase. Localizarile calculilor sunt si ele determinante pentru aspectul tabloului clinic. Forma latenta a litiazei veziculare se manifesta prin senzatie de plenitudine in hipocondrul drept, jena dureroasa la acest nivel, mai ales dupa efort, oboseala, dupa calatorii cu diferite vehicule sau abateri de la regimul alimentar.

Litiaza biliara

Ecografie litiaza biliara

Pot aparea si tulburari intestinale sub forma de eonstipatie spastica, de diaree postprandiala sau de colopatie muco-membranoasa. Alteori, exista arsuri epigastrice, greturi, gust amar, balonari. La examenul obiectiv se intampla rar sa se poata palpa o vezicula plina cu calculi. Mai des exista o sensibilitate la palparea hipocondrului drept sau dureri provocate in punctul colecistic. Diagnostic: Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv este mult inlesnit in situatiile in care exista colici biliare. in celelalte cazuri trebuie sa se bazeze pe o anamneza amanuntita si pe examenul clinic si va trebui sa tina seama de examenele complementare, in special de tubajul duodenal si de examenul radiologie. Diagnostic Diagnosticul diferential va fi facut atat pentru colica biliara, cat si pentru litiaza care nu se manifesta prin colici. Colica biliara va fi diferentiata de colica nefetica dreapta, colecistita acuta necalculoasa si de angiocolita acuta, de ulcerul gastro-duodenal perforat, de criza gastrica tabetica, de colica saturnina, de o apendicita acuta, de o salpingita acuta dreapta, de o sarcina extrauterina rupta, de pancreatita acuta hemoragica, de infarctul mezenteric si de infarctul miocardic. Tratament

Tratament medicamentos Medicamentele sunt rareori folosite in tratamentul litiazei biliare. Totusi, persoanele ce urmeaza o dieta pentru pierderea rapida in greutate pot primi medicamente pentru durere, greata si pentru prevenirea formarii calculilor biliari. Acizii biliari ce dizolva calculii biliari sunt, de obicei, rezervati persoanelor la care o interventie chirurgicala ar fi riscanta sau acelora ce refuza interventia chirurgicala. Aceasta terapie este foarte rara, daca este vreodata, o optiune pentru cei ce prezinta o inflamatie sau infectie acuta a vezicii biliare, cei care au o vezica biliara ce nu functioneaza normal, prezinta calculi biliari de mari dimensiuni, calculi calcificati sau calculi la nivelul canalelor biliare. Tratament chirurgical Tratamentul chirurgical pentru indepartarea vezicii biliare (colecistectomie) este tratamentul de electie pentru calculii biliari ce determina durere moderata pana la severa sau alte simptome. De obicei, simptomele nu reapar dupa indepartarea vezicii biliare. Intr-un numar redus de cazuri, tratamentul chirurgical este efectuat pentru prevenirea aparitiei complicatiilor litiazei biliare. Tratamentul chirurgical laparoscopic este adesea cea mai buna metoda pentru indepartarea vezicii biliare. Interventia chirurgicala pe abdomen deschis presupune o perioade de convalescenta mai lunga si este mai dureroasa. Alte optiuni terapeutice pentru litiaza biliara nu sunt disponibile pe scara larga. Nu se cunosc multe detalii in ceea ce priveste eficienta lor si impactul pe termen lung comparativ cu tratamentul chirurgical. Daca la nivelul canalului biliar comun sunt descoperiti calculi biliari inainte sau in timpul interventiei chirurgicale pentru indepartarea vezicii biliare, un medic specialist gastroenterolog poate efectua o colangiopancreatografie endoscopica rtrograda (ERCP). ERCP-ul permite vizualizare calculilor. In cazul anumitor pacienti la care nu se poate efectua o interventie chirurgicala, ERCP-ul poate fi insotit de o alta procedura medicala, numita sfincterotomie endoscopica,ce permite pasajul mai usor de la nivelul canalului biliar a calculilor biliari. Profilaxie -Mentinerea unei greutati optime -Exercitiile fizice regulate -Dieta echilibrata cu mese regulate -Decizia asupra administrarii compusilor pe baza de estrogen

Ciroza hepatica Definitie: Ciroza este o boala care poate fi amenintatoare de viata si care apare atunci cand in tesutul hepatic se dezvolta fibroza. Tesutul fibrotic inlocuieste tesutul hepatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare dupa multi ani de inflamare a tesutului hepatic. Pe masura ce se devolta ciroza, testul fibrotic inconjoara celulele hepatice normale, determinand aspectul nodular. Testul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare, ceea ce determina refluxul bilei in ficat si in circulatia sangvina.

Ciroza

Ciroza la microscop Cauze: Unele persoane sufera de ciroza hepatica fara o cauza evidenta, afectiune denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta). Cauzele cele mai frecvente de ciroza hepatica sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice pentru o perioada lunga de timp si infectia cu virusurile hepatitice B sau C.

Simptome : Unele persoane care sufera de ciroza hepatica nu prezinta simptome pana in momentul in care afectarea este severa. Simptomele cirozei si ale complicatiilor acesteia includ: - edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) si lichid ascitic (lichid acumulat in abdomen) - oboseala - icterul (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor) - prurit generalizat - invinetirea la traumtisme minore - scaderea in greutate si slabirea musculaturii - dureri abdominale - infectii frecvente - confuzie. Tratament: Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare atunci cand inflamatia si tesutul fibrotic deterioreaza ficatul. Nici un tratament nu vindeca aceasta afectiune sau "repara" deterioarea hepatica deja instalata. Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane deteriorarea hepatica ulterioara. Principalele componente ale tratamentului includ: - tratarea cauzei cirozei, atunci cand este posibil, pentru a preveni deteriorarea ulterioara - evitarea substantelor care pot agrava afectarea hepatica, in special bauturile alcoolice si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene - prevenirea si tratarea simptomelor si complicatiilor cirozei - efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice severe, daca bolnavul este inclus pe lista de asteptare pentru transplant si se gaseste un donator compatibil. Toti acesti agenti patogeni duc la disfunctionalitati ale sistemului digestiv.Alte boli intalnite la nivelul sistemul digestiv sunt : Carii dentare Esofagita Diverticuloza intestinului Sindromul intestinului iritabil Insuficienta hepatica Hepatita cronica Litiaza biliara Pancreatita acuta

Andreea Patrascu