Jucarii africane care nu costa nimic

De la corespondentul nostru din Sierra Leone

mbracat doar n pantaloni scurti, de un kaki spalacit, un baietel hoinareste tragndu
-si dupa el masinuta
o cutie de conserve ruginita. nauntrul ei se afla ncarcatura
o gramada de pietricele.
Putin mai ncolo pe strada, niste copii joaca fotbal desculti. Mingea lor? Un ghem
din crpe legate strns. Iar stlpii portilor, niste pietre.
Dincolo, o fetita de trei ani si dezmiarda papusa o bucata de lemn maro nfasurat nt
r-o stofa moale de culoare rosie.
Scene de acest fel snt obisnuite n tarile africane. nsa, ele le pot parea ciudate c
ititorilor din tarile industrializate. Poate credeti (asa cum ati fost ncurajati
de reclamele publicitare) ca jucariile snt lucruri ce se cumpara. nsa, cu mult nain
te de era jucariilor fabricate, copiii si confectionau ei nsisi jucariile. Iar n Af
rica aceasta traditie continua si acum.
Jucariile baietilor
Din timpuri stravechi baietii au fost fascinati de vehicule. Baietii greci si ro
mani se jucau cu carucioare n miniatura. Nu este deci de mirare ca transportul me
canizat continua sa-i fascineze pe copii si sa le stimuleze creativitatea.
Abraham, un scolar din Ghana, taie cu un cutit mare ramuri dintr-un cocotier si
construieste o autocamioneta. Rotile snt niste discuri taiate din materiale plast
ice aruncate.
n Lesotho, un baiat pe nume Chepa si confectioneaza un Land-Rover din cutii de ber
e si srma. Dupa ce desface cutiile n doua, el le ndreapta, le taie la dimensiunile
dorite si le fixeaza pe un schelet de srma pentru a forma caroseria masinii. Juma
tati de cutii de bere constituie rotile acestui vehicul.
Da, din cutii de conserve, trestie, carton, srma si bambus, copiii africani const
ruiesc avioane, autobuze, biciclete, camioane, tractoare, masini si canoe. Si nu
veti gasi niciodata doua modele identice!
Confectionarea unei masini de srma
Aceasta ingeniozitate si gaseste, probabil, cea mai buna expresie n asa-numitele m
asini de srma. Acestea snt vehicule confectionate din srma si cutii de conserve.
Mai nti nsa, constructorul masinii de srma trebuie sa-si procure materialele. Tamba,
de exemplu, pleaca de acasa dimineata devreme pentru a-si ncepe cautarile. Un ve
ideale pentru sasiu si pentru scheletul masi
cin i da cteva umerase metalice vechi
nii. Un morman de deseuri i furnizeaza fire electrice. Niste capace de cutii de c
onserve de 8 centimetri diametru vor servi drept roti. Si, n drum spre casa, Tamb
a obtine permisiunea de a lua 1,20 metri de srma groasa dintr-un gard darapanat.
Urmeaza acum faza de proiectare. Dupa ce deseneaza o schita pe o bucatica de car
ton, Tamba este pregatit sa nceapa constructia propriu-zisa. Utiliznd clestele tat
alui sau, el taie, ndoaie si leaga umerasele conform proiectului. Scheletul odata
terminat, el adauga osiile si rotile facute din capace de cutii de conserve. Ur
meaza apoi detaliile portiere, podea, scaune, rame pentru geamuri, masca pentru
radiator, bare de protectie si faruri. Desigur, masina lui Tamba va avea si cteva
accesorii, de pilda un ciob de oglinda si un covoras pentru podea. Ambalajele t
ransparente ale unor bomboane vor servi drept sticla pentru ferestre.
Acum este timpul sa se fixeze bara de directie care iese prin capota, depasind l
ungimea masinii, ajungnd la naltimea taliei. Din extremitatea acesteia, Tamba conf
ectioneaza un volan, care l va ajuta sa-si conduca masina mpingnd-o nainte. Ct timp a
urat constructia? Doua zile! Dar abia acum urmeaza adevarata placere conducerea
ei! Cu mna pe volan, Tamba si mpinge masina si o manevreaza cu abilitate evitnd obst
acolele. Iar pentru sofatul pe timp de noapte, unii copii monteaza faruri alimen
tate de baterii, adica lanterne.
Papusi africane
Se spune ca papusile snt cele mai vechi jucarii ale omenirii . nsa, papusile africane
snt complet diferite de cele vndute n comert. Imaginati-va, de exemplu, o papusa-b
anana! Aceste papusi snt foarte obisnuite printre fetitele vest-africane. Dupa ce
deseneaza pe fruct doi ochi, o gura si un nas, ele mbraca papusa n mod corespunza
tor. Unele fetite chiar si duc bebelusii n spate exact ca mama!
Fetitele sud-africane stiu sa-si confectioneze bebelusi si din stiuleti de porumb.
Pentru brate si picioare ele utilizeaza bete. Cteva bucatele de stofa constituie

mbracamintea. Iar matasea porumbului este ideala pentru codite.

Cynthia, o fata din Sierra Leone, merge pe la croitori pentru a colecta bucati d
e materiale pentru un alt tip de papusa: papusa din crpe. Cu foarfeca, ac si ata m
prumutate de la mama ei, ea taie materialul si si face papusa. Bucatile mici vor
servi ca material de umplutura sau vor fi cusute pentru a realiza fata.
Timpurile se schimba
n anii recenti nsa, Africa a asistat la un imens aflux de jucarii ieftine, fabrica
te n Extremul Orient. De exemplu, n Africa de Vest se pot cumpara papusi din plast
ic doar la pretul de 40 de centi. Deoarece ele snt rezistente si seamana mai mult
cu bebelusii adevarati, fetitele adesea le prefera papusilor din stiuleti sau d
in crpe.
O adolescenta pe nume Saffie vinde papusi din crpa stilizate la o taraba de pe o
strada din Freetown, aglomerata capitala a Sierrei Leone. Ele se vnd pentru modes
ta suma de 2,50 dolari. Clientela ei? Saffie recunoaste: Acum aceste papusi din cr
pa snt cautate n principal de turistii americani si europeni. Copiii africani pref
era bebelusi de plastic .
Dar baietii? Prefera ei ntr-adevar jucariile din comert? Raymond, n vrsta de treisp
rezece ani, tocmai petrecuse o saptamna ntreaga cu construirea unui camion de srma
foarte sofisticat. Daca cineva ti-ar oferi n schimb un camion cumparat din magazin
, l-am ntrebat noi, ai accepta? Raspunsul sau a fost prompt: Binenteles! Seamana mai
bine cu unul adevarat .
Da, vehiculele confectionate acasa si pierd din popularitate pe masura ce masinil
e fabricate invadeaza piata. n revista African Arts, Patricia Davison declara: Se
pare ca situatia socio-economica precara existenta n general n natiunile care prod
uc aceste jucarii au stimulat aceasta forma de creativitate si, invers, abundent
a o poate inhiba .
Jucariile fabricate vor nlocui pna la urma n Africa jucariile confectionate manual?
Timpul ne-o va spune. n mod interesant, diverse organizatii din Africa ncearca sa
pastreze traditia jucariilor confectionate manual sponsoriznd concursuri de conf
ectionare a jucariilor. De asemenea, unele muzee colectioneaza anumite exemplare
pentru expozitiile lor. Cu toate acestea, daca li se ofera ocazia, aproape ntotd
eauna copiii prefera jucariile fabricate, deoarece acestea imita mai bine realit
atea.
Lucrul acesta este, poate, regretabil, deoarece spre deosebire de jucariile din
comert, jucariile confectionate acasa stimuleaza creativitatea, originalitatea,
ingeniozitatea, simtul artistic si imaginatia. Confectionarea lor este amuzanta
si confera un sentiment de satisfactie. Iar pretul lor e att de mic nct sfideaza or
ice concurenta.
[Nota de subsol]
Copiii africani se joaca rareori cu statuete din lemn, dat fiind ca n trecut aces
tea erau adesea legate de religie si spiritism. H.U.Cole, directorul Muzeului din
Freetown, Sierra Leone, a mai spus revistei Treziti-va! ca din cauza influentei
occidentale, astfel de imagini snt tot mai mult utilizate n scop decorativ.
[Text generic pe pagina 19]
Cu mult nainte de epoca jucariilor fabricate, copiii si confectionau ei nsisi jucar
iile