CRIMINALITATEA GULERELOR

ALBE
(WHITE COLLAR CRIMINALITY)
• Daca crimei organizate i se permite sa se dezvolte, insasi
fiinta statului si a institutiilor sale democratice sunt
periclitate, in mod deosebit acolo unde democratia este
inca tanara si fragila
• Daniel Tarshys
Considerente introductive

Criminalitatea gulerelor albe ("White

collar criminality") este denumirea data
totalitatii infractiunilor savarsite de
persoane care ocupa pozitii inalte in
lumea de afaceri si in aparatul de stat si
care folosesc pozitia si influenta lor
politica si economica in scopuri
infractionale.
• Notiunea ‘’ Gulere albe,, a fost folosita pentru prima data in anul 1939 de
catre criminologul American Edwin Sutherland in lucrarea “White Collar
criminality,,
• Acesta considera criminalitatea gulerelor albe ca fiind un ansamblu de
infractiuni comise de catre persoane respectabile cu statut social inalt in ceea
ce priceste parcursul lor profesional.
• In ciuda dorintei de codificare a unei definitii unanim recunoscuta,
criminalitatea gulerelor albe, ramane un concept controversat.
Trasaturi ale criminalitatii gulerelor albe

-Infractionalitatea se savarseste prin interpretarea falsa a legii;

-Se face o confuzie voita intre limitele licitului si ale ilicitului, uneori, profitandu-se de
ambiguitatea unor legi;
-Criminalitatea gulerelor albe se afla in stransa legatura cu actualizarea cunostintelor
tehnologice, profesionale care servesc atat infractorului cat si investigatorului. In general,
gulerele albe se dovedesc a fi persoane competente si bine informate in domeniul in care
savarsesc infractiuni si folosesc informatiile pe care le detin pentru a musamaliza urmele
care ar putea conduce la descoperirea acestora;
-Criminalitatea gulerelor albe este intalnita in toate categoriile profesionale si paturile
sociale, insa predomina cu precadere in clasa de top a societatii;
• Crimele savarsite de gulerele albe sunt foarte variate, insa au unele puncte comune,
cum ar fi: abuzul de incredere, abuzul de putere, tehnici de santaj, manipulare si
inselaciune;
• Majoritatea crimelor au ca scop maximizarea profiturilor;
• Criminalitatea gulerelor albe este des inalnita in mediul corporativ, managerii
companiilor precum si alti indivizi cu functii strategice in gestionarea finantelor unei
societati se dovedesc a fi responsabili de savarsirea multor infractiuni;
• De regula, infractiunile se comit pe o perioada mare de timp, dupa un plan complex,
prestabilit, pentru a face dificila investigarea si descoperirea crimelor;
CORELATIA DINTRE CRIMINALITATEA GULERELOR
ALBE SI ALTE TIPURI DE CRIMINALITATE
• Termenul de criminalitate a gulerelor albe este deseori confundat cu unii termeni apropiati ca
sens: coruptia, criminalitatea de serviciu, criminalitatea profesionala, criminalitatea elitei,
criminalitatea corporativa, criminalitatea economica etc.;
• Termenul criminalitate economica nu poate fi utilizat ca sinonim a termenului criminalitatea
gulerelor albe, acest termen, include unele infractiuni economice, insa crminalitatea economica
are un sens mult mai larg.
• Sensul termenului criminalitate de coruptie este cuprins in sensul termenului gulerelor albe,
ultimul fiind insa mai larg.
• Criminalitatea gulerelor albe poate cuprinde criminalitatea de business – totalitatea infractiunilor
comise in procesul desfasurarii activitatii de antreprenoriat de catre antreprenori, manageri,
posesori si conducatori ai diferitelor agentii economice.
• Criminalitatea corporativa constituie: totalitatea infractiunilor comise de
conducatori sau de alti reprezentanti ai corporatiilor, dar tot in numele conducerii
corporatiilor si cu folosirea statutului official al intreprinderii, in scopul de a-si spori
avutia sau protectia altor interese;
• Criminalitatea profesionala: constituie un tip de criminalitate ce se manifesta printr-
o permanenta a activitatii criminale a participantilor (practicarea sub forma de
indeletnicire), activitate ce constituie principala sursa a veniturilor lor si necesita o
specializare a cunostintelor, deprinderilor si priceperilor (metodelor si mijloacelor
de comitere a infractiunilor) precum si apartenenta criminalilor, care poseda o
anumita specializare, la o sublatura si la un mediu criminal relativ inchis si ierarhizat
• Criminalitatea gulerelor albe ca fenomen social apare mai tarziu, la o anumita etapa de
dezvoltare a societatii (desi unele manifestari ale acesteia au luat nastere odata cu aparitia
statului, de exemplu coruptia), cand in societate se formeaza o anumita categorie de populatie,
numita conventional ,,gulerele albe’’. Din aceasta categorie fac parte in primul rand, functionari
publici, functionari, personae cu functii de raspundere si manageri de diferite trepte si domenii
de activitate; persoane cu un inalt statut social ereditar (aristocratie); persoane cu un inalt statut
social material (oligarhie); antreprenori si intelectuali (svanti, profesori, medici, ingineri, etc.)
• Nu orice infractiune comisa de aceste persoane poate fi inclusa categoriei infractiunilor comise
de gulerele albe. Trasatura distinctive a criminalitatii gulerelor albe o constituie faptul ca
infractiunile apratinand tipului in cauza tin neaparat de profesia (ocupatia) infractorului cu
gulerul alb.
TIPURI DE CRIMINALITATE
• Criminalitatea, in general, poate fi impartita in doua tipuri principale: 1) criminalitatea traditionala in
care pot fi distinse urmatoarele tipuri de criminalitate – criminalitatea de violenta si criminalitatea
cupidanta ;
• 2) criminalitatea gulerelor albe, care se divizeaza in: criminalitatea de serviciu, (criminalitatea de
coruptie, criminalitatea corporative si criminalitatea de serviciu imprudenta) si criminalitatea de
business (din care fac parte – criminalitatea bancara, criminalitatea fiscala, si uneori criminalitatea
ecologica.)
• Totodata, astfel de tipuri de criminalitate cum sunt: criminalitatea elitei politice, criminalitatea
respectabila si criminalitatea detinatorilor de putere sunt doar partial cuprine de criminalitatea
gulerelor albe, deoarece, desi subiectul infractiunilor din aceste tipuri de criminalitate este acelasi, la
primele trei categorii de criminalitate el poate comite, gratie pozitiei sale, si infractiuni de viol, omor,
huliganism, furt, adica acele infractiuni care nu pot fi incluse in categoria criminalitatii gulerelor albe.
CRIMINALITATEA GULERELOR ALBE IN MOLDOVA

• In Republica Moldova, fenomenul gulerelor albe este caracterizat de un grad inalt de

invizibilitate. Exista doua motive pentru asta: crimele gulerelor albe sunt comise prin
scheme complicate, pe perioade lungi de timp; criminalii cu gulere albe, datorita
pozitiei sociale inalte si retelei de contacte, au capacitatea sa inspire incredere si
credibilitate prin comportamentul lor.
• Marimea maxima a amenzilor aplicabile ajunge la 200.000 lei
• Acelasi principiu se aplica si in cazurile in care inculpatul este lipsit de a ocupa
anumite pozitii. In aceste cazuri, penalitatea pentru crimele gulerelor albe sunt mai
severe decat pentru alti criminali. Severitatea pedepsei ajunge pana la 15 ani,
comparativ cu interdictia generala de 5 ani pentru alti infractori
• In comparatie cu confiscarile speciale, confiscarile extinse sunt destinate in
special pentru persoanele care intra in categoria de criminali cu gulere albe.
Aceasta reprezinta confiscarea anumitor bunuri daca valoarea acestora
depaseste valoarea bunurilor capatate in mod legal de infractor. Astfel de decizii
sunt luate de tribunale bazate pe dovezi inaintate de procurori. Codul Penal al
Moldovei clarifica natura acestor activitati ilegale. In cazul confiscarii extinse,
confiscarea poate include si bunuri provenite din activitati ilegale care nu sunt
direct asociate cu crimele pentru care infractorul este pedepsit – cu alte cuvinte,
unde o legatura directa intre crima care duce la condamnare si bunurile
confiscate nu a fost stabilita
CRIMINALITATEA GULERELOR ALBE DIN SRI.
ROMANIA – SEBASTIAN GHITA

• Scandalul provocat de fostul deputat a scos la iveala toata mizeria din interiorul, SRI, DNA si al
clasei politice din Romania. Acest caz a aratat cum politicienii sau oamenii de afaceri ajung sa
aiba legaturi cu important magistrati sau generali, astfel formandu-se retele de coruptie si
grupuri infractionale organizate. O criminalitate a gulerelor albe in adevaratul sens al cuvantului.
• Ghita a aratat mai multe dovezi ca in perioada 2010-2013, a petrecut vacanta alaturi de familia
generalului SRI Florian Coldea. De asemenea, Ghita a mai precizat ca a participat si la petreceri
alaturi de sefa DNA, cea care il ancheteaza pentru mai multe fapte de coruptie.
• Firmele conduse de catre Sebastian Ghita au obtinut mai multe contracte cu statul
• Inclusiv pentru SRI, cu Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Ministerul Educatiei, Ministerul de
Externe, Administratia Penitenciarelor, Tribunalul Bucuresti etc.
• George Maior, director SRI in perioada 2006-2015, era informat inca din 2010 despre reteaua
de spaga promovata de firmele lui Ghita. Informatia a iesit la iveala dupa ce hackerul Guccifer
a spart adresa de e mail a fostului director SRI si a descoperit conversatiile acestuia. Din
discutiile purtate de Maior reiesea ca stia foarte bine cum ajungeau companiile lui Ghita la
contracte cu statul. Maior a fost informat ca firmele lui Ghita nu se sfiau sa ofere spaga si a
primit avertizari ca Ghita a incalcat legea, insa acesta nu a avut vreo reactie notabila, de unde
deducem legatura dubioasa dintre Ghita si serviciile secrete.
• Fostul parlamentar este acuzat de DNA de sase infractiuni, printre care dare de mita, santaj,
trafic de influenta si spalare de bani.
• Omul de afaceri a fost retinut la Belgrad in noaptea de 13 spre 14 aprilie 2017 si plasat apoi in
arest preventiv – a fost eliberat pe 26 mai pe cautiune, in baza unei decizii a Curtii Supreme
din Serbia, dupa depunerea unei cautiuni de 200.00 de euro
• Potrivit unei analize, Ghita ar fi prejudiciat statul cu aproximativ 135 mil. de euro
• In lipsa unei sentinte pe masura prejudiciului, consider ca justitia a devenit un adevarat
complice in acest caz, unde oameni importanti si influenti au avut de a face cu fostul
parlamentar, inlesnindu-i infractiunile.
CAZ NASTASE

• Completul de cinci judecatori al instantei supreme l-a condamnat pe Adrian Nastase la patru ani de
inchisoare pentru luare de mita in forma continuata si la trei ani de inchisoare pentru santaj. Instanta a
dispus contopirea pedepselor, urmand ca Adrian Nastase sa o execute pe cea mai grea, de patru ani
inchisoare. (Dosarul Zambaccian)
• Adrian Nastase, a fost acuzat in calitate de premier, ar fi primit, in mod direct si prin intermediul sotiei
sale, Dana Nastase, foloase necuvenite in valoare de aproximativ 630.000 euro. Aceste foloase constau in
contravaloarea unor bunuri importate din China si cheltuielile aferente acestor importuri, precum si
contravaloarea unor lucrari efectuate la imobilele lui Nastase din localitatea Cornu si din Bucuresti.
• In 20 iunie 2012, Adrian Nastase a fost condamnat definitive, de Inalta Curte de Casatie si Justitie, la doi
ani de inchisoare cu executare in dosarul ‘’Trofeul Calitatii’’, in care a fost acuzat in legatura cu strangerea
de fonduri pentru campania electorala din 2004, cand a candidat pentru presedintie din partea PSD;
PERSPECTIVE - CONCLUZII

cele mai corupte domenii

POLITICA POLITIA JUSTITIA

• Potrivit unui studiu, criminalitatea gulerelor albe nu ar fi posibila atat timp cat unii oameni cu
functii decidente in gestionarea banului public, cu functii strategice, de influenta, nu ar fi corupte.
De pilda, nu s-ar putea face contrabanda cu tigari cat timp politistii nu ar fi corupti, nu s-ar primi
sentinte foarte blande raportate la prejudiciile imense aduse statului de catre unii infractori.
• Ca un punct comun in judecarea cauzelor privind gulerele albe, acestea au fost abordate cu o
toleranta iesita din comun, desi in majoritatea spetelor vorbim de prejudicii de sute de milioane
de euro, infractiuni de dare si luare de mita, trafic de influenta, santaj, inselaciune etc.
• Consider ca sistemul judiciar, prin persoanele decidente, in speta judecatori si procurori, in unele
cazuri ce vizeaza dosarele gulerelor albe, au devenit complici la inlesnirea infractiunilor, au lasat o
impresie negativa opiniei publice prin sentintele blande acordate acestor persoane influente,
deducandu-se legaturile dubioase dintre sistemul judiciar si unii politicieni corupti.
SFARSIT –
MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!