34567

IUN IE 2 0 2 0

ARTICOLELE DE STUDIU PENTRU PERIOADA:

3-30 AUGUST 2020
ARTICOLUL
DE STUDIU 23
˘ ˘
ˆ
„Sa fie sfintit
 numele tau”
CANTAREA 10
˘ ˘ este vesnic!” (PS. 135:13)
„O, Iehova, numele tau
Laudati-l
 pe Iah! 
ˆ ˆ fata a doua˘ chestiuni foarte
PREZENTARE IN PREZENT, suntem pusi ın 
ˆ
In fata
˘
 carei chestiuni importante: justificarea suveranita˘ tii  lui Iehova si sfinti- 
˘ ˘ ˘ In ˆ
de important a majora sunt rea numelui sau. calitate de Martori ai lui Iehova, sun-
ˆ ˆ tem captivati de analizarea acestor subiecte. Dar au aces-
pusi atat oamenii, cat si
ˆ
ıngerii? De ce este vitala
˘ te doua˘ chestiuni legatur ˘ a˘ una cu cealalta?˘
˘ ˘
aceasta chestiune si ce rol 2 Dupa cum stim,  numele lui Dumnezeu trebuie sfintit, 
˘ ˆ
jucam noi ın solutionarea
˘
 adica˘ cura˘ tat
 de orice oprobriu. De asemenea, am ınteles
ˆ

ei? Raspunsurile la aceste
ˆ ˘ ca˘ este necesar sa˘ se demonstreze ca˘ modul de guvernare
ıntrebari, precum si la alte- al lui Iehova este cel mai bun. Prin urmare, ambele ches-
˘ ˘
le asemanatoare ne vor
˘ ˆ ˘ tiuni sunt importante.
ajuta sa ne ıntarim relatia 
3 De fapt, numele „Iehova” implica˘ tot ce are legatur ˘ a˘ cu
de prietenie cu Iehova. ˆ care el guverneaza. ˘ Prin
Dumnezeu, inclusiv cu modul ın
˘
urmare, curatarea numelui lui Dumnezeu de orice dezo-

noare presupune si demonstrarea faptului ca˘ modul sau ˘ de
guvernare este cel mai bun. Numele „Iehova” este strans ˆ
legat de modul de guvernare a lui Dumnezeu ın calitate de ˆ
Suveran Atotputernic. (Vezi chenarul „Aspecte ale unei
chestiuni de mare important a”.) ˘
4 Numele „lehova” este unic. (Citeste  Psalmul 135:13.)
ˆ
De ce este el atat de important? Cum a fost el calomniat?
Cum si-l
 sfinte  ste Dumnezeu? Cum putem contribui noi la
˘
apararea acestui nume? Raspunsurile ˘ ˆ
la aceste ıntreb ˘ le
ari
vom gasi˘ ınˆ continuare.
˘
CE IMPLICA UN NUME
5 „Sa˘ fie sfintit ˘ ˘
 numele tau.” (Mat. 6:9) Isus a aratat ca
˘
sfintirea
 numelui lui Dumnezeu trebuie sa˘ aiba˘ ınt ˆ aietate
ˆ
ˆın rugaciunile
˘ ˘ ˘
noastre. Dar ce a vrut el sa spuna prin aces-
ˆ
te cuvinte? A sfinti ınseamn a˘ a face sa˘ fie sacru, curat, sau
1, 2. Ce chestiuni sunt foarte importante pentru Martorii lui Iehova?
˘
3. Ce implica numele „Iehova”?
ˆ
4. Ce se spune ın Psalmul 135:13 despre numele lui Dumnezeu si la ce
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntrebari vom raspunde ın acest articol?
5. Ce ar putea spune unii cu privire la sfintirea
 numelui lui Dumnezeu?

2
pur. Dar unii ar putea spune ca˘ numele lui
Dumnezeu este deja sacru, curat, sau pur.
Ca sa˘ ın ˆ telegem mai bine despre ce este

vorba, trebuie sa˘ ne gandim ˆ la ce implica˘
Aspecte ale
un nume. unei chestiuni
6 Un nume este mai mult decat ˆ o ın
ˆ si- de mare

ruire de litere scrise sau rostite. Biblia ˘
important a
spune: „Un nume bun este mai de dorit
ˆ cele mai mari boga˘ tii”. (Prov. 22:1; ˆ ˘ ˘
decat  In fata  fiecaruia dintre noi sta o chestiune
˘
Ecl. 7:1) De ce este numele unei persoane de mare important a: sfintirea  numelui lui
atat ˆ de valoros? Deoarece implica˘ reputa- Dumnezeu. (Ezec. 36:23; Mat. 6:9) Este Cel
˘
 celui care poarta˘ numele respectiv,
tia care poarta numele „Iehova” ireprosabil?
˘ ˆ
 Cu
adica˘ felul ın ˆ care este privit de ceilalti.
 alte cuvinte, este el cu adevarat sfant, bun,
ˆ ˘
Prin urmare, modul ın ˆ care se scrie sau se drept si iubitor ın tot ce face? Aceasta chesti-
ˆ ˆ
pronunt a˘ un nume nu reprezinta˘ cel mai une include mai multe aspecte. Intrucat Satan
˘ ˘ ˆ ˘
important lucru. Important este ce gan- ˆ a declansat  o razvratire ımpotriva guvernarii lui
˘
ˆ ˘
desc oamenii cand vad scris acel nume Dumnezeu, trebuie rezolvat urmatorul aspect:
˘
sau cand ˆ ılˆ aud rostit.
Este Iehova Suveranul legitim, adica este gu-
˘ ˆ ˆ
ˆ ori spun minciuni despre vernarea lui cea mai buna? Si,  ıntrucat Adam,
7 Ori de cate
Eva, multi dintre descendentii  lor, precum si
Iehova, oamenii ıiˆ stirbesc  reputatia,
 pa- ˘ ˆ ˘
unii ıngeri i s-au alaturat lui Satan, a mai apa-
˘
ˆ
tandu-i numele. Numele lui Dumnezeu a ˘
rut un aspect foarte important: Exista crea-
fost dezonorat prima oara˘ ın ˆ gradina
˘ Ede- turi inteligente care ısi
ˆ ˘
 vor pastra integritatea
nului. Sa vedem ın continuare ce ınva˘ t am
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
fat a de Iehova, adica vor apara cu loialitate
˘
din acest episod. ˆ ˆ
numele sfant al lui Dumnezeu si ıi vor sluji din
ˆ
CUM A FOST CALOMNIAT NUMELE iubire? Acest ultim aspect a fost adus ın cen-
ˆ ˆ
LUI DUMNEZEU LA INCEPUT trul atentiei  ın zilele lui Iov. (Iov 2:3, 4; 27:5)
8 Adam si Eva cunosteau  numele „Ie-
hova” si multe lucruri importante de-
spre Cel ce poarta˘ acest nume. De exem-
plu, stiau
 ca˘ Iehova este Creatorul, Cel ce Persoana care poarta˘ numele „Iehova”?
le-a dat viat a,˘ o locuinta˘ paradiziaca˘ si ˘ ˆ ˘ a prins con-
  Raspunsul la aceste ıntreb ari
un partener perfect. (Gen. 1:26-28; 2:18) ˆ
tur cand dusmanul
 lui Dumnezeu i-a pus
Dar aveau ei sa- ˘ si foloseasca˘ mintea per- ˆ
la ıncercare.
˘
fecta pentru a medita la tot ceea ce facu- ˘ 9 Citeste
 Geneza 2:16, 17 si  3:1-5. Prin
se Iehova pentru ei? Aveau ei sa-si ın- ˘ ˆ ˆ
intermediul unui sarpe,
 Satan a ıntre-
˘
tareasc a˘ iubirea si recunostin ˘ ˘
 ta pentru bat-o pe Eva: „Este adevarat ca Dumne-
˘ zeu a spus sa˘ nu manca ˆ ti din toti pomii
6. Ce anume confera valoare unui nume?
˘ ˘ ˆ
7. Cum pateaza oamenii numele lui Dumnezeu? 9. In conformitate cu Geneza 2:16, 17 si 3:1-5, ce
ˆ ˘ ˘
8. Ce stiau
 Adam si Eva si ce ıntrebari au aparut i-a spus Iehova primei perechi de oameni si cum a
˘
cu privire la ei? denaturat Satan adevarul?

IUNIE 2020 3
 ˘ ˘ ˆ
din gradin a?”. Intrebarea ascundea o
minciuna˘ subtila, ˘ care a determinat-o pe
Eva sa gandeasca˘ negativ cu privire la
˘ ˆ
Dumnezeu. De fapt, Dumnezeu le spuse-
se ca˘ puteau manca ˆ din orice pom, mai
putin  din unu. Adam si  Eva aveau la
dispozitie ˘
 o varietate impresionanta de
pomi din care puteau sa˘ man ˘ ance.
ˆ (Gen.
ˆ ˘
2:9) Intr-adevar, Iehova este un Dumne-
zeu generos. El le-a interzis sa˘ man ˘ ance ˆ
dintr-un singur pom. Prin ıntrebarea ˆ lui,
Satan a denaturat adevarul, insinuand ˘ ˆ ca˘
Dumnezeu nu era generos. Ca urmare,
probabil ca˘ Eva s-a ıntrebat: ˆ „Oare ma˘
˘
priveaza Dumnezeu de ceva bun?”.
10 Cand ˆ Satan a pus aceasta˘ ıntrebare, ˆ
ˆ
Eva asculta ınca de Iehova. Ea i-a raspuns ˘ ˘
ˆ ˘
raspund a˘ lui Satan: „Nu stiu cine esti,
lui Satan reproducand cuvintele clare ale   dar
lui Dumnezeu si adaug ˘ and ˆ ca˘ nu aveau stiu
 ca Tatal meu este Iehova, iar eu ılˆ iu-
˘ ˘
˘ ˆ ˆ el. Tot ce avem eu
voie nici macar sa˘ atinga˘ pomul respectiv. besc si am ıncredere ın
ˆ si Adam provine de la el. Cum ındr ˆ ˘
azne sti
Eva ıntelesese  din avertismentul lui Dum- 
˘
nezeu ca neascultarea ducea la moarte. sa spui ceva negativ la adresa lui? Pleaca˘
˘
˘ ˆ ˆ de ınc ˆ antat ˆ
Dar Satan i-a raspuns: „In mod sigur nu de-aici!”. Cat ar fi fost Iehova
veti muri”. (Gen. 3:2-4) De data aceasta, sa˘ auda˘ astfel de cuvinte din gura unei fii-
Satan nu a mai recurs la subtilita˘ ti,  ci a ca- ce loiale si iubitoare! (Prov. 27:11) Dar
lomniat ın ˆ mod direct numele lui Dumne- nici Eva, nici Adam nu au manifestat iubi-
zeu insinuand ˆ ca˘ Iehova era un mincinos. re loiala˘ fat a˘ de Iehova. Neavand ˆ o astfel
ˆ ˘ ˘ ˘
In felul acesta, Satan a devenit diavol, sau de iubire fat a de Tatal lor, ei nu i-au aparat
˘ a, ˘ cre- ˆ
numele cand acesta a fost calomniat.
calomniator, iar Eva a fost amagit
ˆ ˆ 12 Asa  cum am vazut, ˘ ˆ
Satan a ınceput sa˘
zandu-l pe Satan. (1 Tim. 2:14) Ea s-a ın-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
semene ındoieli ın mintea Evei, facand-o ˘ ˆ
crezut mai mult ın Satan decat ın Iehova,
ceea ce a determinat-o sa˘ ia cea mai proas- sa˘ se ıntrebe
ˆ ce fel de persoana˘ este Cel ce
ta˘ decizie, aceea de a nu asculta de Ieho- poarta˘ numele „Iehova”. Adam si Eva nu
ˆ au aparat ˘ reputatia
va. Eva a mancat din fructul din care Ieho-  lui Iehova, motiv pen-
va ıi interzisese sa˘ man
ˆ ˘ ance.
ˆ Apoi, i-a dat tru care au fost deschisi la sugestia lui Sa-
˘ ˘ ımpotriva
ˆ ˘
si lui Adam sa˘ man ˘ ance
ˆ din el. (Gen. 3:6) tan de a se razvr ati Tatalui lor.
11 Sa˘ ne imaginam ˘ ce ar fi trebuit Eva sa-i ˘ Satan foloseste ˘ aceleasi tactici.
 si astazi
El calomniaza˘ numele lui Dumnezeu. Oa-
10. Cum a calomniat Satan numele lui Dumnezeu menii care cred minciunile lui Satan cad
si cu ce rezultat?
˘ ˘ ˆ ˆ
11. Cum ar fi trebuit sa reactioneze
 Adam si Eva la 12. Cum a semanat Satan ındoieli ın mintea Evei si
˘ ˆ ˘
minciunile lui Satan, dar ce au facut ei ın realitate? ce nu au facut Adam si Eva?

4 TURNUL DE VEGHE
 Satan a mintit-o
 pe Eva cu privire la Iehova;
ˆ ˘
de secole, el ıl calomniaza pe Dumnezeu
(Vezi paragrafele 9, 10, 15)

usor ˘ a˘ Iehova si demonstreaza˘ ca˘ El

 prada influentei lui si resping norme- actioneaz

le drepte ale lui Iehova. este un Tata˘ iubitor si Conducatorul ˘ ide-
ˆ ˘ razvr ˘ ˘
ˆ al. Intr-adevar, atirea lui Satan si a
IEHOVA ISI
 SFINTE
 STE
 NUMELE ˘ ıiˆ provoaca˘ multa˘
tuturor adeptilor  sai
13 Suporta˘ Iehova astfel de calomnii durere lui Iehova. (Ps. 78:40) Dar el ges-
˘ a˘ sa˘ se apere? Nicidecum! Intreaga ˆ
far Bi- tioneaza˘ aceasta˘ problema˘ cu ın ˆ telepciu-

blie se concentreaza˘ asupra modului ın ˆ
ne, rabdare˘ si dreptate. De asemenea, ıˆ si
˘
care Iehova actioneaz  a pentru a dezminti demonstreaza˘ puterea nemarginit ˘ a˘ ın
ˆ nu-
ˆ gradina ˘ ˆ ˘
acuzatiile  care i s-au adus ın Ede- meroase moduri. Insa, lucrul cel mai im-
nului. (Gen. 3:15) De fapt, putem rezuma portant, prin tot ceea ce face, el reflecta˘
mesajul principal al Bibliei prin urmatoa- ˘ ˆ
iubire. (1 Ioan 4:8) Iehova nu a ıncetat ni-
rele cuvinte: Iehova ısi sfinteˆ  ste numele ˘ ˘ ˘
ciodata sa-si sfinteasc  a numele.
prin intermediul Regatului condus de Fiul 15 Satan calomniaza˘ si  astazi ˘ numele lui
˘ si restabileste
sau  dreptatea si pacea pe ˆ ˘ ˘
Dumnezeu. El ıncearca sa-i determine pe
˘ ant.
ˆ Biblia ne ajuta˘ sa˘ ın ˆ telegem
pam  mo- oameni sa˘ conteste puterea, dreptatea,
ˆ ˆ
dul ın care ısi sfinte  ste
 Iehova numele. ˆ telepciunea si iubirea lui Iehova. De
ın  
exemplu, vrea sa-i ˘ convinga˘ pe oameni ca˘
(Citeste  Ezechiel 36:23.)
14 Satan face tot ce ıi ˆ sta˘ ın ˆ putint a˘ Iehova nu este Creatorul. Iar celor care
˘ arnici
˘ cred ın ˆ existenta  lui Dumnezeu, Satan
pentru a zad scopul lui Iehova, dar
˘ ste
esueaz

˘
a de fiecare data. ˘ Biblia arata˘ cum urmare  sa˘ le induca˘ ideea ca˘ norme-
˘
le divine sunt restrictive si  nedrepte. El
13. Cum evidentiaz  a Ezechiel 36:23 mesajul prin- ˆ ˆ ˘
chiar ıi ınvat a pe oameni ca Iehova este un ˘
cipal al Bibliei?
ˆ ˆ ˘
14. Cum ısi sfinte
 ste
 Iehova numele prin modul ın 15. Cum calomniaza Satan numele lui Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˆ
care gestioneaza razvratirea din Eden? ın prezent si cu ce rezultat?

IUNIE 2020 5
 ˘ ˘
Vrem sa-i ajutam pe cei
cu care studiem Biblia
˘ ˆ ˘ ˘
sa ınteleag
 a ca Iehova
este bun si
 iubitor
(Vezi paragrafele 18 si
 19)

Dumnezeu far ˘ a˘ sentimente si crud, care ıiˆ Cand ˆ apar˘ am˘ numele lui Dumnezeu,
 17
ˆ
arde ın focul iadului. Cei care cred aceas- ˘
urmam exemplul lui Isus Cristos. (Ioan
ta˘ calomnie ajung foarte usor  sa˘ respin- 17:26) Isus a facut ˘ cunoscut numele Tata- ˘
˘ ˘
ga guvernarea dreapta a lui Iehova. Pan ˆ a˘ ˘ nu numai folosindu-l, ci si apa- ˘
lui sau
ˆ
cand va fi distrus de Iehova, Satan va ˆ
rand reputatia  lui Iehova. De exemplu,
continua sa-l˘ calomnieze si va ıncerca
ˆ sa˘ ˘ ˆ
el a aparat numele lui Dumnezeu ınain-
ne determine si ˘
 pe noi sa-l respingem pe ˆ nenumarate ˘ ˆ
tea fariseilor, care ın randuri
ˆ
Creator. Vor reusi aceste ıncerc ˘ ale lui?
ari l-au prezentat pe Iehova drept un Dum-
ˆ nezeu aspru, greu de multumit,  distant si
ROLUL NOSTRU IN CHESTIUNEA ˆ ˘
˘ ˘
DE IMPORTANT A MAJORA neındur ator. Isus i-a ajutat pe oameni sa˘
ˆ teleag
ın  a˘ ca˘ Iehova este rezonabil, rabd ˘ a- ˘
16 Iehova le permite oamenilor imper- ˘
fecti sa˘ participe la sfintirea
 numelui sau.˘ tor, iubitor si iertator. De asemenea, i-a
De fapt, noi putem face un lucru pe care ajutat sa-l cunoasca˘ mai bine pe Ieho-
˘
˘ ˆ ˆ care i-a reflectat
Adam si Eva nu l-au facut. In loc sa˘ ne ala-
˘ va prin modul perfect ın
turam ˘ unei lumi care calomniaza˘ si blas- calita˘ tile  ın ˆ viata  de zi cu zi. (Ioan 14:9)
˘
femiaza˘ numele lui Dumnezeu, putem sa˘ 18 Asemenea lui Isus, si  noi putem sa le
˘ am ˘ adevarul
˘ ˆ art ˘ a˘ sim
apar si sa˘ le spunem oameni- ımp  oamenilor tot ceea ce stim 
˘ andu-le
ˆ ˆ de bun si
lor ca˘ Iehova este sfant, ˆ drept, bun si iubi- despre Iehova, arat cat 
tor. (Is. 29:23) Noi putem sustine  domnia de iubitor este el. Astfel, combatem min-
ˆ ˆ
sa si ıiˆ putem ajuta pe oameni sa˘ ın ˆ telea-
 ciunile si calomniile ındreptate
ˆ
ımpotriva
˘ ˘
ga ca numai guvernarea lui Iehova este lui Iehova. In plus, sfintim  numele lui
ˆ ˘ con-
dreapta˘ si ca˘ numai ea va aduce pace si fe- Dumnezeu ajutandu-i pe oameni sa-l
ˆ sidere sacru. Si, ˘
ricire ıntregii creatii.
 (Ps. 37:9, 37; 146:5,  chiar daca suntem imper-
6, 10) ˘ ˘ ˘
17. Cum a facut Isus cunoscut numele Tatalui sau?
16. Spre deosebire de Adam si Eva, ce putem face 18. Cum putem combate minciunile si calomniile
ˆ ˆ
noi? ındreptate ımpotriva lui Iehova?

6 TURNUL DE VEGHE
 fecti, ˘ ˘ ˘
 ne straduim sa-l imitam pe Iehova. zeu, obiectivul nostru principal este ace-
(Ef. 5:1, 2) Cand, ˆ prin cuvintele si actiu- la de a-i ajuta sa-l ˘ iubeasca˘ pe Iehova, Ta-

nile noastre, le arat ˘ am
˘ oamenilor ce fel de ˘ ˘
tal nostru, si sa-i fie loiali. Pentru aceas-
Dumnezeu este ın ˆ realitate Iehova, con- ta ıns ˆ a, ˘ trebuie sa˘ scoatem ın ˆ evident a˘
˘ In ˆ ˘
tribuim la sfintirea  numelui sau. plus, calitatile  exceptionale
 ale Persoanei care
participam ˘ la justificarea numelui1 sau ˘ poarta˘ numele „Iehova”. (Citeste Isaia

ˆ ˆ ˘
cand ıi ajutam pe oameni sa se elibereze ˘ 63:7.) Daca˘ vom folosi acest mod de pre-
de prejudeca˘ tile  pe care le au cu privire la dare, ıiˆ vom ajuta pe oameni sa-l ˘ iubeasca˘
acest nume si cand ˆ ˘ am
ne pastr ˘ integrita- pe Iehova si sa˘ asculte de el din dorinta  de
ˆ
tea ın pofida imperfectiunii.  (Iov 27:5) a-i fi loiali.
19 Dar mai facem ceva pentru a sfinti  20 Dar cum putem fi siguri ca˘ modul ın ˆ
numele lui Dumnezeu. Cand ˆ le predam ˘ al- care predam ˘ adevarul ˘ si conduita noas-
tora adevaruri ˘ din Biblie, evidentiem  de- ˘ ˘ ˆ
tra se rasfrang pozitiv asupra numelui lui
˘ ˆ
seori suveranitatea lui Iehova, adica fap- Dumnezeu si ıiˆ atrag pe oameni la el? In
tul ca˘ el are dreptul legitim de a conduce articolul urmator ˘ ˘
se va raspunde la aceas-
universul. Desi este important sa-i ˘ ınv ˆ a- ˘ ˘ ˆ
ta ıntrebare.
˘
t am pe oameni despre legile lui Dumne- ˆ ˘
20. Ce vom analiza ın articolul urmator?
ˆ ˘
1 In publicatiile
 noastre s-a spus ca numele lui Dumne-
ˆ ˆ
zeu nu trebuie justificat ıntrucat nimeni ˆ ˘ nu a contestat
˘ ˆ
dreptul sau de a purta acest nume. Insa, cu ocazia ıntru-
˘ ˘ 
nirii anuale din 2017, s-a facut urmatoarea rectificare:
˘ ˘
„Simplu spus, nu este gresit  sa ne rugam pentru justifi- LEGENDA IMAGINILOR, paginile 4 si 5: Diavolul
carea numelui lui Iehova deoarece reputatia  sa trebuie, ˆ ˆ
˘ ˘ l-a calomniat pe Dumnezeu ın fata  Evei insinuand
cu sigurant a, restabilita”. (Vezi programul ˘ din ianuarie ˘
˘
2018 de pe jw.org˙. Cauta la BIBLIOTECA ˛ JW BROAD- ca acesta este un mincinos. De secole, Satan pro-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
CASTING˙.) moveaza ınvat aturi false, precum aceea ca Dum-
˘
nezeu este crud si ca nu i-a creat pe oameni;
ˆ ˘ ˆ
19. In conformitate cu Isaia 63:7, care ar trebui sa pagina 6: In timp ce conduce un studiu biblic, un
ˆ ˘ ˘ ˘
fie principalul obiectiv cand predam adevarul? frate evidentiaz
 a personalitatea lui Dumnezeu.

CE CREDETI?

˘
˛ De unde stim
 ca sfintirea
 ˛ De ce trebuie sfintit
 ˛ Cum putem contribui la sfin-
ˆ
numelui lui Dumnezeu este un nume atat de sacru tirea
 numelui lui Dumnezeu?
˘ ˘
de important a vitala? ca al lui Iehova?

ˆ
CANTAREA 2
Iehova te numesti!

ARTICOLUL
DE STUDIU 24
˘ ˘
„Unifica-mi inima ca sa se
˘ ˘
teama de numele tau!”
ˆ ˘
CANTAREA 7 „Unifica-mi inima ca sa˘ se teama˘ de numele tau!
˘ Te laud,
˘
Iehova, puterea noastra!
˘
Iehova, Dumnezeul meu, cu toata inima mea.” (PS. 86:11, 12)

PREZENTARE CRESTINII ˘ ti ılˆ iubesc pe Dumnezeu si, totodata,

adevara ˘ se
  
ˆ ˘
tem de el. Pentru unii, aceste doua sentimente se exclud.
In acest articol ne vom ˆ
concentra asupra unui Insa˘ noi nu ne referim aici la o teama˘ terifianta, ˘ ci la o for-
˘ ˘ ˘ ˘
ma speciala de teama: teama reverentioas  ˘ ˘
a fat a de Dumne-
fragment din rugaciunea
lui David consemnata ın
˘ ˆ zeu. Cei care manifesta˘ acest fel de teama˘ au un respect sin-
Psalmul 86:11, 12. Ce ın-
ˆ cer fat a˘ de El. Ei nu vor sa-i ˘ displaca˘ deoarece pretuiesc

˘ ˘ mult prietenia lui. (Ps. 111:10; Prov. 8:13)
seamna sa ne temem de
numele lui Dumnezeu? 2 Citeste Psalmul 86:11. Din acest verset reiese ca˘ rege-
˘ ˆ teles ˆ este de importanta˘ teama sfant ˆ a.˘
De ce ar trebui sa avem o le fidel David a ın  cat
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
teama reverentioas  a fat a Sa vedem ın continuare cum putem sa action  am conform
˘ ˆ ai,
ˆ vom analiza ca- ˆ
de acest nume maret?  Si  cuvintelor inspirate ale lui David. Mai ınt
˘ ˘ ˘
cum ne ajuta teama de teva motive pentru care ar trebui sa veneram numele lui
ˆ ˆ fie-
Dumnezeu cand suntem Dumnezeu. Apoi, vom vedea cum putem face aceasta ın
˘ ˘
tentati sa facem ceva rau?
care zi.
˘ ˘
DE CE AR TREBUI SA VENERAM
NUMELE LUI DUMNEZEU?
3 Sa˘ ne gandim
ˆ ce a simtit  Moise cand ˆ ˘
statea ghemuit ın ˆ
˘ atura
crap ˘ ˆ
unei stanci si ˘ ˆ
 a vazut trecand pe dinaintea fetei 
˘
sale gloria lui Iehova. Cele vazute de el au constituit, poa-
te, cea mai uluitoare experient a˘ trait ˘ a˘ de un om pan ˆ a˘ la
˘ ˆ
venirea lui Isus pe pamant! Moise a auzit urmatoarele cu- ˘
ˆ
vinte rostite de un ınger: „Iehova, Iehova, un Dumnezeu
ˆındurator
˘ si
 binevoitor, ıncet ˆ ˆ
la manie si
 bogat ın ˆ bunatate
˘
iubitoare si ˘ ˘ ˘
 adevar, care pastreaza bunatatea iubitoare ˘
pentru mii, care iarta˘ nelegiuirea, far ˘ adelegile
˘ si ˘
 pacatul!”.
ˆ ˘ ˘ ˆ
1. Ce este teama sfanta si de ce trebuie sa o manifeste toti cei care ıl
iubesc pe Iehova?
ˆ ˘
2. In lumina cuvintelor lui David din Psalmul 86:11, care sunt cele doua
ˆ
subiecte pe care le vom analiza ın continuare?
˘ ˘ ˘
3. Ce experient a l-a ajutat pe Moise sa manifeste o teama reverentioa-

˘ ˘
sa fat a de numele lui Dumnezeu?

8
 ˆ ˘ ˘ ˘
Invat atura predata de
ˆ ˘
Moise era ınvioratoare.
Ea se concentra asupra
numelui lui Dumnezeu
˘
si
 a personalitatii
 lui
(Vezi paragraful 8)

(Ex. 33:17-23; 34:5-7) Probabil ca˘ Moise catie  arata˘ ca˘ nimic nu-l poate opri pe Ie-
si-a
 adus aminte de acest eveniment emo- hova sa˘ ınf ˆ aptuiasc ˘ a˘ tot ce doreste. 
tionant ori de cateˆ ori rostea numele lui
 6 Iehova devine orice este necesar pen-
˘
Dumnezeu. Iata de ce, mai tarziu, ˆ ˆ
el i-a ın- ˆ
tru a-si ındeplini scopul. (Citeste  Exodul
˘
demnat pe israeliti ‘sa se teama de nume-˘ ˆ
3:13, 14.) In publicatiile  noastre am fost
le acesta glorios si  de temut al lui Iehova’. deseori ındemna ˆ ti sa˘ meditam ˘ la aceas-
(Deut. 28:58) ˘
ta fatet  a admirabila a personalita˘ tii
˘ ˘  lui
ˆ ˆ
4 Cand ne gandim la numele „Iehova”, ar Dumnezeu. De asemenea, Iehova ıiˆ poate
fi bine sa meditam si la Cel care poarta˘
˘ ˘
face si pe slujitorii sai ˘ imperfecti sa˘ devi-
acest nume. Ar trebui sa˘ meditam ˘ la ca- ˘
na ceea ce este necesar pentru a-i sluji si
lita˘ tile
 sale, cum ar fi puterea, ın ˆ telep-
 ˆ
a-i ındeplini scopul. (Citeste  Isaia 64:8.)
ciunea, dreptatea si iubirea. Meditarea la Prin aceste modalita˘ ti,  Iehova face sa˘ i
aceste calita˘ ti ale lui Iehova, precum si ˆ
se ındeplineasc a˘ vointa.  Nimic nu-l poa-
la altele ne va umple de veneratie.  (Ps. te opri sa- ˘ si duca˘ la ındeplinire
ˆ scopurile.
77:11-15) (Is. 46:10, 11)
5 Ce stim
 despre semnificatia  numelui 7 Putem sa˘ ne sporim recunostin  ta  fat a˘
lui Dumnezeu? Multi eruditi sunt de acord ˘ ˆ
de Tatal nostru ceresc meditand la ceea ce
ca˘ numele „Iehova” ınseamn ˆ ˘ din cate
a, ˆ se
˘
˘ ˘ ˘ a facut el, precum si la ceea ce ne ajuta˘ si
pare, „El face sa devina”. Aceasta semnifi-
pe noi sa˘ facem. De exemplu, cand ˆ medi-
˘ ˘ ˘
tam la minunile creatiei,  ne umplem de
4. Ce anume ne va ajuta sa-l veneram pe Iehova?
˘ admiratie  pentru tot ce a realizat Iehova,
5, 6. a) Ce semnifica numele lui Dumnezeu? b) Po-
trivit cu Exodul 3:13, 14 si Isaia 64:8, care sunt mo-
˘ ˘ ˆ 7. Ce putem face pentru a avea un respect si mai
dalitatile
 prin care Iehova face sa i se ındeplineas-
˘ ˘ ˘
ca vointa? profund fat a de Tatal nostru ceresc?

IUNIE 2020 9
 pentru tot ce a adus el ın ˆ existent a.
˘ (Ps. nostru si despre calita˘ tile  sale. Cand ˆ le
ˆ ˆ ˘ la ceea ce
8:3, 4) In plus, cand meditam vorbim altora despre scopul minunat al lui
˘ Iehova cu privire la omenire si la pam ˘ ant, ˆ
ne-a ajutat si pe noi sa devenim pentru a-i
ˆ ˆıi ajutam ˘ sa-l ˘ priveasca˘ pe Iehova dintr-o
ındeplini  ajungem sa˘ avem un res-
vointa,
pect si mai profund fat a˘ de el. Numele perspectiva˘ total noua. ˘ Ori de cate ˆ ori le
˘ ˘
„Iehova” inspira˘ cu adevarat ˘ o teama˘ re- spunem oamenilor adevarul despre Tatal
verentioas
 ˘ ˘
a! El exprima tot ce este Tatal ˘ nostru iubitor, contribuim la sfintirea  nu-
˘ melui sau ˘ si ıiˆ ajutam ˘ sa˘ ın ˆ teleaga˘ ca˘ au
nostru, tot ce a facut, face si va mai face!  
fost ınv ˆ a˘ tati minciuni, care au patat ˘ repu-
(Ps. 89:7, 8)  
tatia  lui Iehova. Astfel, le furnizam ˘ cele
„VOI PROCLAMA NUMELE LUI IEHOVA”
mai ınvior ˆ ˘
atoare si mai hranitoare ˘ ˆ a˘ ta-
ınv ˘
ˆ ˘ ˆ  
8 Exact ınainte ca israelitii  sa intre ın Ta- ˆ
turi din cate exista. (Is. 65:13, 14) ˘
ra Promisa, ˘ Iehova l-a ınv ˆ a˘ tat pe Moise ˆ
 10 Cand conducem studii biblice, vrem
ˆ ˘
versurile unei cantari. (Deut. 31:19) Apoi, ˘ ˘ elevii sa˘ cunoasca˘ numele lui
sa ne ajutam
Moise a trebuit sa˘ ınve ˆ te
 poporul acea can-
ˆ
Dumnezeu si sa-l ˘ foloseasca. ˘ In ˆ
plus, vrem
tare. (Citeste  Deuteronomul 32:2, 3.) ˘ ˆ ˘ ˘
sa-i ınvat am semnificatia ˘
 deplina a acestui
Daca˘ analizam ˘ versetele 2 si 3, observam ˘
nume. Dar vom reusi sa˘ facem acest lucru
ˆın mod clar ca˘ Iehova nu vrea ca numele ˆ
˘ sa˘ fie ascuns, ca si cum ar fi prea sacru doar predandu-le instructiuni,  norme divi-
sau ne si reguli de conduita? ˘ O persoana˘ care
pentru a fi pronuntat.
˘ sa˘ fie cunoscut de toata˘ creatia
 El vrea ca numele studiaza˘ Biblia cu sarguin ˆ t a˘ ınvaˆ t a˘ despre
sau  inteli- legile lui Dumnezeu si poate chiar le apre-
genta! ˘ Ce privilegiu au avut israelitii ˘ ˘ Dar va asculta ea oare de Iehova din
 sa-l ciaza.
˘ ˆ ˘ ˆ
auda pe Moise ınvat andu-i despre Iehova si
˘ glorios! Ceea ce i-a ın- ˆ iubire? Sa˘ nu uitam ˘ ca˘ Eva cunostea
 legea
despre numele sau lui Dumnezeu, dar nu l-a iubit cu adevarat ˘
vatat˘ ˘
 el i-a hranit si i-a ınviorat, asemenea ˆ
pe Cel care a dat acea lege, si nici Adam.
unei ploi care revigoreaza˘ plantele. Cum (Gen. 3:1-6) Prin urmare, nu e suficient sa˘
putem fi siguri ca˘ modul nostru de preda- le predam ˘ altora cerintele
 si normele drep-
re are acelasi efect? te ale lui Iehova.
ˆ
9 In lucrarea din casa˘ ın ˆ casa˘ ori ın ˆ mar- ˘
11 Cerintele  si normele lui Iehova ne aduc
˘
turia publica, putem sa ne folosim de Bi- ˘ ˆ
˘ oamenilor numele bucurie si ne sunt ıntotdeauna utile. (Ps.
blie pentru a le arata ˆ ˘
119:97, 111, 112) Insa elevii nostri  s-ar pu-
propriu al lui Dumnezeu, Iehova. Le pu- tea sa˘ nu le considere astfel daca˘ nu ın ˆ teleg

tem oferi literatura˘ biblica˘ interesanta˘ sau ˘
ca Iehova ni le-a dat din iubire. De aceea,
˘ un material video ıncuraja- ˆ ˘ ıntreb
ˆ ˘
le putem arata am putea sa-i am: „De ce crezi ca˘ le
tor ori alte materiale de pe site-ul nostru, cere sau le interzice Dumnezeu slujitorilor
care ılˆ onoreaza˘ pe Iehova. La locul de sai˘ un anumit lucru? Ce ne spune aceasta
˘ la scoal a˘ sau ın ˆ cal ˘ atorii,
˘ ˘
munca,
˘
 putem despre el ca Persoana?”. Daca˘ ne ajutam ˘
cauta ocazii de a vorbi despre Dumnezeul
˘ ˘
ˆ 10. De ce nu este suficient sa le predam elevilor
8. In conformitate cu Deuteronomul 32:2, 3, ce nostri
 cerintele
 si normele lui Dumnezeu?
ˆ ˘ ˆ ˘
doreste
 Iehova ın ce priveste
 numele sau? 11. Cand le predam elevilor nostri  legile si normele
9. Cum putem contribui la sfintirea
 numelui lui divine, cum le putem insufla iubire pentru Cel care
Dumnezeu? le-a dat?

10 TURNUL DE VEGHE
elevii sa˘ se gandeasc
ˆ a˘ la Iehova si sa˘ apre-
ˆ mod sincer numele sau
cieze ın ˘ glorios, ne
va fi, probabil, mai usor ˘ ˘
 sa-i sensibilizam.
Elevii nostri ˘
 vor ajunge sa aprecieze nu nu-
mai legile divine, ci si pe Cel care le-a dat.
(Ps. 119:68) Ei vor dobandiˆ o credint a˘ mai
˘
puternica si vor fi mai pregati ˘ ti pentru ın- ˆ

˘
cercarile ce vor veni. (1 Cor. 3:12-15)
ˆ
„VOM UMBLA IN NUMELE LUI IEHOVA”
12 O expresie deosebit de importanta˘ din
Psalmul 86:11 este „unifica-mi ˘ inima”. Re-
gele David a scris aceste cuvinte sub inspi-
ratie ˘ ˆ ˘ ˆ
 divina. In timpul vietii,  el a vazut cat
este de usor ˘ ˘
 sa ajungi sa ai o inima ımpar- ˘ ˆ ˘
˘ ˆ ˆ
tit
 a. Intr-o zi, cand era pe acoperisul  casei
sale, a privit la o femeie cas ˘ atorit
˘ a˘ care fa- ˘
cea baie. Cum a fost inima lui David ın acel ˆ
ˆ
moment? Intreaga˘ sau ımp ˆ ar ˘ tit a?˘ El cu- David a permis la un moment dat
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nostea  ˘
porunca divina: „Sa nu doresti ˘  so- ca inima lui sa devina ımpar tit
 a

tia ˘ (Vezi paragraful 12)

 semenului tau”. (Ex. 20:17) Totusi,  se
pare ca˘ el a continuat sa˘ priveasca˘ la acea
ˆ sa˘ fie ımp ˆ ar ˘ tit
femeie. Inima sa a ınceput  a˘
ˆıntre dorinta  pentru Bat-Seba  si dorinta  de
a-i placea ˘ lui Iehova. Desi ılˆ iubea pe Ieho-
ta.˘ Cuvintele sale consemnate ın ˆ Psalmul
va si se temea de el de multa˘ vreme, Da-
86:11 pot fi redate si prin: „Da-mi o inima˘
˘
vid a cedat dorintei  sale egoiste si a ales ˆ ar ˘ tit ˘ L-a ajutat Iehova pe David
˘ ˘ dezono- neımp  a”.
sa urmeze o cale foarte gresit  a,
ˆ sa aiba din nou o inima˘ neımp
˘ ˘ ˆ ar ˘ tit
 a?
˘ Da,
rand numele lui Dumnezeu. De asemenea,
˘ deoarece, ulterior, se spune despre David
a ranit profund oameni nevinovati,  inclu-
ca˘ era un om a carui ˘ inima˘ ‘a fost ıntreag
ˆ a˘
siv propria familie. (2 Sam. 11:1-5, 14-17;
pentru Iehova, Dumnezeul lui’. (1 Regi
12:7-12)
13 Iehova l-a disciplinat pe David. Mai
11:4; 15:3)
ˆ 14 Exemplul lui David este pentru noi o
tarziu, acesta si-a  restabilit relatia  de prie- ˆıncurajare, dar si un avertisment. Pacatul ˘
tenie cu Dumnezeu. (2 Sam. 12:13; Ps. ˘ grav este un avertisment serios pentru
51:2-4, 17) David nu a uitat niciodata˘ ne- sau
slujitorii lui Dumnezeu de astazi. ˘ Indife-
cazurile si suferintele  pe care le-a cauzat ˘ ˆ
deoarece a permis sa aiba˘ o inima˘ ımp ˘ ˆ ar ˘ ti- rent ca ıi slujim lui Iehova de putin  timp

sau de mult timp, trebuie sa˘ ne ıntreb ˆ ˘
am:
˘
12. Cum a ajuns David la un moment dat sa aiba o
˘
„Ma˘ ımpotrivesc
ˆ ˆ
ıncerc ˘
arilor lui Satan de
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
inima ımpartit a si care au fost consecintele?
 a-mi ımparti inima?”.
˘
13. De unde stim ca inima lui David a devenit din
ˆ ˘ ˆ ˘
nou ıntreaga pentru Iehova? 14. Ce ıntrebare ar trebui sa ne punem si de ce?

IUNIE 2020 11
 ˘
Satan va recurge la orice metoda
˘ ˘
pentru ca inima ta sa devina
ˆ ˘ ˘ ˘
ımpar tit
 a. Sa nu-i permiti
acest lucru!
(Vezi paragrafele 15 si
 16)

15 De exemplu, daca˘ vedem la televizor ˆ

ıntreag a˘ fat a˘ de Iehova. Prin urmare, sa˘
sau pe internet o imagine care ar putea nu permitem niciunui lucru condamnabil
ˆ noi dorinte
trezi ın  sexuale, ce facem? Am sa˘ patrund
˘ a˘ ın
ˆ inima noastra! ˘ Sa˘ conti-
putea sa˘ ne spunem ca˘ imaginea sau fil- nuam sa avem o inima ıntreaga˘ fat a˘ de Ie-
˘ ˘ ˘ ˆ
mul respectiv nu este neaparat ˘ pornogra- hova si sa˘ ne temem de numele sau! ˘
fic. Dar nu ar putea constitui aceasta o ın- ˆ 16 Pe lang ˆ a˘ imaginile seducatoare, ˘ Satan
ˆ ˘
cercare a lui Satan de a ne ımparti inima? se foloseste  de multe alte ispite pentru a
(2 Cor. 2:11) Imaginea respectiva˘ ar putea ne determina sa˘ gresim.  Cum vom reactio- 
fi comparata˘ cu o pana˘ de metal folosita˘ na la ele? Am putea foarte usor  sa˘ ne spu-
ˆ ai, ˆ varful
ˆ
la despicarea bustenilor.
 Mai ınt nem ca˘ nu sunt chiar asa  de gresite,  argu-
ˆ ˆ ˆ
subtire
 si ascutit
 al penei este ınfipt ın bus-  mentandu-ne: „Nu voi fi exclus daca˘ fac
˘ ˘
tean. Apoi, pe masura ce pana patrunde ˘ ˆ de grav”. Un ase-
asta, deci nu e chiar atat
ˆ
tot mai adanc ˆ bustean,
ın acesta se despi-
 menea rationament  este foarte gresit.  Ar
ca. Ar putea imaginile senzuale sa˘ se ase-
˘
fi mai potrivit sa˘ ne ıntreb ˆ ˘
am: „Nu ın- ˆ
mene cu varfulˆ ascutit ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
 al unei pene de cearca oare Satan sa ma ispiteasca ın felul
ˆ
metal? Un lucru care, la ınceput, pare lip- acesta pentru ca inima mea sa˘ devina˘ ım- ˆ
sit de important a˘ si inofensiv poate foar- par˘ tit
 a? ˘ Daca˘ dau curs dorintelor  gresite,

 sa˘ determine o persoana˘ sa˘ paca-
te usor ˘ ˘
voi dezonora numele lui Dumnezeu? Prin
˘  astfel, sa nu mai aiba o inima˘
tuiasca si, ˘ ˘ aceasta˘ fapta, ˘ ma˘ voi apropia de Iehova

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
15. Cum ar putea teama sfanta sa ne ocroteasca 16. Ce ıntrebari ar trebui sa ne punem cand sun-
ˆ ˘
atunci cand vedem imagini senzuale? tem ispititi sa facem ceva gresit?


12 TURNUL DE VEGHE
 sau ma˘ voi distanta  de el?”. Ar fi bine sa
˘ (Mat. 22:36-38) Sa˘ nu-i permitem nicio-
meditam ˘ la astfel de ıntreb ˆ ˘ si sa-i
ari ˘ cerem data˘ lui Satan sa˘ ne determine sa˘ avem o

lui Iehova ıntelepciune ˆ  pentru a raspunde ˘ inima˘ ımp
ˆ ar ˘ tit
 a! ˘
onest la ele. (Iac. 1:5) Rugaciunile sunt o ˘ 18 Asemenea lui David, sa˘ ne rugam ˘ lui
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
protectie  reala, ıntrucat ne ajuta sa respin- Iehova: „Unifica-mi inima ca sa se teama˘
˘ ˘
gem cu fermitate ispitele, la fel ca Isus, de numele tau”. ˘ Sa˘ facem tot ce putem
˘ Satan!”. (Mat. 4:10)
care a spus: „Pleaca, pentru a aplica ın viat a˘ cuvintele acestei
ˆ
17 O inima ımpartit ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Sa˘ fim hotar ˘ aˆ ti ın
ˆ fiecare zi sa˘
 a este lipsita de va- rugaciuni. 
˘
loare. Sa ne imaginam ca membrii unei ˘ ˘ ˘
demonstram prin deciziile noastre, mici si
echipe sportive nu se ın ˆ teleg ıntre ˆ ei. Unii mari, ca˘ vrem sa˘ veneram ˘ ˆ
numele sfant

˘
cauta glorie personala, altii ˘  nu vor sa˘ joa- al lui Dumnezeu. Astfel, actiunile  noastre
ce conform regulilor, ın ˆ timp ce altii nu au ˘ ange
se vor rasfr ˆ pozitiv asupra numelui

˘ ˘ (Prov. 27:11) In ˆ
respect fat a de antrenor. Este putin  proba- sau. plus, cu totii  vom pu-
bil ca o astfel de echipa˘ sa˘ caˆ stige  o com- tea subscrie la cuvintele profetului Mica:
ˆ
petitie.
 In schimb, o echipa˘ unita˘ are mai „Vom umbla ın ˆ numele lui Iehova, Dumne-
multe sanse  de a caˆ stiga.  Inima noastra˘ zeul nostru, pe timp indefinit, da, pentru
poate fi asemenea unei echipe caˆ stig  atoa- ˘ totdeauna”. (Mica 4:5)
re daca˘ gandurile, ˆ dorintele  si sentimente- ˆ ˘ ˆ ˘
le noastre conlucreaza˘ pentru a-i sluji lui 18. In armonie cu Mica 4:5, ce suntem hotarati sa
facem?
Iehova. Sa˘ nu uitam ˘ ca˘ lui Satan i-ar pla- ˘
˘
cea sa avem o inima ımpartit ˘ ˆ ˘ ˘
 a. El vrea ca
ˆ
gandurile, dorintele si sentimentele noas-
 
tre sa˘ fie ın ˆ dezacord cu normele lui Ieho-
LEGENDA IMAGINILOR, pagina 9: Moise a ınvatat
ˆ ˘

va. Noi ınsa˘ trebuie sa˘ avem o inima˘ ın-
ˆ ˆ ˆ ˆ
poporul o cantare care ıl onora pe Iehova; pagina
˘
treaga pentru a-i putea sluji lui Iehova. 12: Eva nu a respins dorintele
 gresite.
 Spre deose-
bire de ea, noi respingem imaginile sau mesajele
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
17. De ce este o inima ımpartit
 a lipsita de valoare? care ar starni ın noi dorinte
 gresite
 si care ar pata
Ilustrati.
 numele lui Dumnezeu.

CE CREDETI?

ˆ ˆ ˘ ˘
˛ Care sunt cateva dintre mo- ˛ Cum le putem preda elevilor ˛ Ce ınseamna sa avem
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
tivele pentru care veneram nostri
 adevarul ın asa fel o inima neımpartit
 a?
ˆ ˆ ˘
numele lui Dumnezeu? ıncat sa dezvolte o iubire
˘ ˘
profunda fat a de numele
lui Dumnezeu?

ˆ
CANTAREA 41
˘
Pleaca-ti urechea la ruga mea!
 ˘ ˆ
STAPANIREA
IUBIREA
BUCURIA
PACEA
ˆ ˘
INDELUNGA RABDARE

DE SINE
˘
BUNAVOINTA 
˘
BUNATATEA
CREDINTA

ˆ
BL ANDETEA

˘ ˆ
STAPANIREA DE SINE

– esential
 ă pentru
a obtine
 aprobarea
lui Iehova
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
„Cand varul meu a ınceput sa se certe cu vedea ce putem face cand nu reusim
 sa mani-
ˆ ˘ ˘ ˆ
mine, m-am repezit la gatul lui si am festam stapanire de sine.
ˆ ˘ ˆ ˘
ınceput sa-l strang cu putere. Voiam sa-l ˘ ˆ
omor.” (Paul) CE ESTE STAPANIREA DE SINE?
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
„Acasa, ımi ieseam  din fire foarte repede. O persoana care are stapanire de sine nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Distrugeam mobila, jucarii, tot ce-mi iesea  ın da frau liber pornirilor, ci se retine  sa vor-
˘ ˘ ˆ
cale.” (Marco) beasca sau sa se poarte ıntr-un mod deza-
˘ probat de Dumnezeu.
Chiar daca, poate, nu avem astfel de ma-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
nifestari exagerate, tuturor ne este greu, Isus a aratat ce ınseamna a avea stapanire
˘ ˘ ˆ ˆ
uneori, sa ne stapanim. Principalul motiv este de sine. Biblia spune despre el: „Cand era in-
˘ ˘ ˆ
acela ca am mostenit  de la primul om, Adam, sultat, nu raspundea cu insulte. Cand sufe-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tendinta  de a pacatui. (Rom. 5:12) La fel ca rea, nu ameninta,  ci ıntotdeauna se lasa ın
˘ ˘ ˆ ˘
Paul si Marco, unii nu reusesc  sa-si stapa- grija celui care judeca drept”. (1 Pet. 2:23)
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
neasca firea. Altii,  ın schimb, nu pot sa-si Isus a manifestat stapanire de sine ın timp ce
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
controleze gandirea, ci staruie cu mintea asu- se afla pe stalpul de tortura, iar ımpotrivitorii
ˆ ˆ ˘ ˆ
pra temerilor lor sau a unor ganduri negative. ısi bateau joc de el. (Mat. 27:39-44) Mai ına-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Iar altii  se ımpotrivesc cu greu impulsului de a inte, el daduse dovada de o remarcabila sta-
˘ ˆ ˆ ˘
comite imoralitate sexuala, de a consuma al- panire de sine cand conducatorii religiosi au
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
cool ın exces sau de a se droga. ıncercat „sa-l prinda ın capcana prin vorbele
ˆ ˘
Cei care nu-si tin  sub control gandurile, do- lui”. (Mat. 22:15-22) El nu si-a  pierdut cumpa-
ˆ ˘ ˆ ˘
rintele si actiunile  ajung, ın cele din urma, tul nici atunci cand o gloata de iudei furiosi a
˘ ˘ ˘ ˆ
sa-si distruga viata.  Pentru a evita acest dez- luat „pietre ca sa arunce ın el”. Isus nu a ri-
˘ ˆ ˘ ˘ postat, ci „s-a ascuns si a iesit  din templu”.
nodamant tragic, este important sa cultivam
˘ ˆ ˆ
stapanire de sine. In acest sens, vom analiza (Ioan 8:57-59)
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
trei ıntrebari: 1) Ce este stapanirea de sine? Putem imita exemplul lui Isus de stapanire de
˘
2) De ce este ea esential  a? 3) Cum putem sine? Apostolul Petru a scris: „Cristos a suferit
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cultiva aceasta calitate care face parte din pentru voi, lasandu-va un model, ca sa calcati
ˆ
„rodul spiritului”? (Gal. 5:22, 23) Apoi vom cat mai exact pe urmele lui”. (1 Pet. 2:21) Desi
 ˘ ˆ ˘
Isus a aratat ce ınseamna
˘ ˆ
a manifesta stapanire de sine

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
suntem imperfecti, putem urma cat mai exact Ce ınvat am din acest episod? Chiar daca
˘ ˘ ˆ ˘
cu putint a exemplul lui Isus de stapanire de suntem de multi ani la adevar, nu ar trebui ni-
sine. De ce este important lucrul acesta? ˘ ˘ ˆ
ciodata sa le vorbim ıntr-un mod lipsit de res-
˘ ˘
pect celor care ne irita sau care au nevoie de
DE ˘ CEˆ ESTE ESENTIAL
 SA AVEM ˘
corectare. (Ef. 4:32; Col. 3:12) Este adevarat,
STAPANIRE DE SINE? ˆ ˆ ˘ ˆ
cand ımbatranim, ne este greu uneori sa ma-
˘
˘ ˘ ˘
Pentru a obtine  aprobarea lui Iehova, tre- nifestam rabdare. Dar sa ne aducem aminte
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
buie sa avem stapanire de sine. Desi poate ca de Moise. Nu am dori ca anii ındelungati pe-
ˆ ˆ ˘
ıi slujim lui Iehova cu fidelitate de multi ani, trecuti ın serviciul lui Iehova sa fie umbriti de
˘ ˆ ˘ ˆ
am putea pierde prietenia lui daca nu ne con- un moment ın care nu am manifestat stapani-
˘ ˘
trolam vorbirea si actiunile.  re de sine. Dar cum putem cultiva aceasta ca-
˘ ˆ ˘
Sa ne gandim, de exemplu, la Moise, care litate esential  a?
era „cel mai smerit dintre toti oamenii de pe
˘ ˆ CUM
˘ PUTEM
ˆ CULTIVA
fata  pamantului”. (Num. 12:3) Desi suportase
zeci de ani nemultumirile  israelitilor, Moi- STAPANIRE DE SINE?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
se si-a  pierdut controlul cand acestia  s-au Sa ne rugam pentru spirit sfant. Stapani-
ˆ ˘ ˘ ˘ rea de sine este un aspect al rodului spiritului
plans ca nu aveau suficienta apa. El le-a spus
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pe un ton aspru: „Ascultati acum, razvratiti-  sfant, iar Iehova le da spiritul sau celor care
˘ ˘ ˆ i-l cer. (Luca 11:13) Prin intermediul acestuia,
lor! Oare va vom scoate noi apa din stanca
˘ ˘
aceasta?”. (Num. 20:2-11) Iehova ne poate da taria de a manifesta sta-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Pierzandu-si cumpatul, Moise nu a ındrep- panire de sine. (Filip. 4:13) In plus, ne ajuta
˘ ˘ ˘
tat atentia  spre Iehova, Cel care putea sa le sa cultivam si alte aspecte ale rodului spiritu-
ˆ ˘ ˆ
dea ın mod miraculos apa. (Ps. 106:32, 33) lui sfant, cum ar fi iubirea, fiindu-ne, astfel,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
De aceea, Iehova nu i-a permis sa intre ın mai usor  sa manifestam stapanire de sine.
˘ ˆ (1 Cor. 13:5)
Tara
 Promisa. (Num. 20:12) Din cate se pare,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Moise a regretat pana ın ziua mortii  ca nu a Sa evitam orice ne-ar putea ımpiedica sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
reusit  sa manifeste stapanire de sine. (Deut. avem stapanire de sine. De exemplu, trebuie
˘ ˘
3:23-27) sa evitam site-urile si divertismentele care

IUNIE 2020 15
 ˘ ˘
Sa evitam orice
ˆ
ne-ar putea ımpiedica
˘ ˘ ˆ
sa avem stapanire de sine

˘ ˘ ˘ ˘
promoveaza o conduita gresit  a. (Ef. 5:3, 4) ne rugam lui Iehova. Dar tocmai atunci tre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
De fapt, trebuie sa evitam tot ce ne-ar putea buie sa ne rugam mai mult ca oricand. Asa- 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tenta sa action  am gresit.  (Prov. 22:3; 1 Cor. dar, sa-l imploram imediat pe Iehova sa ne
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
6:12) O persoana ınclinata spre necuratie  se- ierte cand gresim,  sa cautam ajutorul sau
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
xuala ar putea decide sa evite ın totalitate si sa fim hotarati sa nu repetam greseala. 
˘ ˘
cartile  si filmele cu caracter romantic. (Ps. 51:9-11) Iehova nu va dispretui  rugaciu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Poate ca nu ne este usor  sa aplicam acest nea noastra sincera pentru ındurare. (Ps.
˘ ˘ ˘ ˘
sfat. Totusi,  daca ne straduim, Iehova ne va 102:17) Apostolul Ioan ne da asigurarea ca
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
da puterea de a ne stapani. (2 Pet. 1:5-8) El sangele Fiului lui Dumnezeu „ne curat a de
˘ ˆ ˘ ˘
ne va ajuta sa ne tinem  sub control gandurile, toate pacatele”. (1 Ioan 1:7; 2:1; Ps. 86:5) Sa
vorbirea si actiunile.  De exemplu, Paul si Mar- ˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ nu uitam ca Iehova ne cere sa ne iertam de
co, mentiona  ti la ınceput, au ınvatat  sa-si tin  a repetate ori unii pe altii.  Putem fi deci con-
ˆ ˆ ˘
ın frau temperamentul violent. De asemenea, vinsi ca si el va face acelasi lucru pentru noi.
ˆ ˘
un frate care ısi pierdea de multe ori cumpa-
ˆ ˆ ˘ (Mat. 18:21, 22; Col. 3:13)
tul cand era la volan, ajungand chiar sa se ˆ
Cand Moise si-a  pierdut, pentru moment,
certe cu alti soferi,  spune: „M-am rugat fier- ˘ ˆ ˆ
ˆ
binte ın fiecare zi. Am studiat articole despre
cumpatul ın timp ce se afla ın pustiu, Iehova
˘ ˆ ˆ
stapanirea de sine si am memorat versete uti- a fost nemultumit,  totusi l-a iertat. Cuvantul
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
le. Chiar daca ma straduiesc de multi ani sa lui Dumnezeu ıl descrie pe Moise drept un
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fac ımbunatatiri,  tot trebuie sa-mi spun ın fie- exemplu remarcabil de credint a. (Deut.
˘ ˘ ˘ ˘ 34:10; Evr. 11:24-28) Iehova nu i-a permis
care dimineat a ca este necesar sa-mi pastrez ˘ ˆ ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ ˆ lui Moise sa intre ın Tara  Promisa, dar ıi va
calmul. In plus, cand trebuie sa ajung la o ın-
ˆ ˘ ˆ ˘
talnire, plec mai devreme ca sa nu intru ın cri- acorda perspectiva de a trai vesnic  pe un
˘ ˘ ˆ ˘
za de timp”. pamant paradiziac. Si  noi putem sa ne
˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ bucuram de aceasta perspectiva daca ne
CAND NU REUSIM
 SA NE STAPANIM ˘ ˆ
straduim ın continuare sa cultivam stapani-
˘ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘
Cu totii
 ne pierdem uneori cumpatul. In re de sine, aceasta calitate esential  a. (1 Cor.
˘ ˘
astfel de situatii,
 poate ca ne este rusine
 sa 9:25)

16 TURNUL DE VEGHE
 ˆ ˘
INTREB ARI DE LA CITITORI

˘ ˆ
Sunt calitatile
 enumerate ın Galateni 5:22, 23 singurele aspecte
ale ‘rodului spiritului’?

˘ ˘
IUBIREA le asemanatoare acestora”. (Gal. 5:19-21)
Asadar,  Pavel ar fi putut mentiona  si alte ele-
˘ ˘
mente care fac parte din „lucrarile carnii”,
ˆ
BUCURIA cum ar fi cele din Coloseni 3:5. In mod ase-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
manator, dupa ce a enumerat ˆ noua calitati
excelente, el a spus: „Impotriva acestor lu-
PACEA cruri nu exista lege”. Termenul din limba origi-
˘
ˆ ˘ ˘
nala tradus prin ‘aceste lucruri’ poate fi redat
INDELUNGA RABDARE si prin „astfel de lucruri”. Asadar,
˘

˘
Pavel nu a
intentionat  sa enumere toate calitatile  pe care
˘ le putem cultiva cu ajutorul spiritului sfant.
ˆ
BUNAVOINTA
 Putem ıntelege
ˆ

˘
aceasta idee comparand
ˆ
˘ „rodul spiritului” cu „rodul luminii”, mentio- 
BUNATATEA nat de Pavel ın scrisoarea adresata congrega-
ˆ ˘
˘ ˆ
tiei
 din Efes: „Rodul luminii consta ın orice
˘ ˘
fel de bunatate, de dreptate si de adevar”. (Ef.
CREDINTA
 ˘
5:8, 9) „Bunatatea”, la fel ca dreptatea si ade-
ˆ ˘
varul, face parte din „rodul luminii”, dar este si
BLANDETEA un aspect al ‘rodului spiritului’.
ˆ ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ In mod asemanator, Pavel l-a ındemnat pe
Timotei sa urmareasca sase
˘ ˘ ˘

˘
calitati exceptio- 
STAPANIREA DE SINE nale: „dreptatea, devotiunea 
ˆ ˘
sfanta, credinta, 
ˆ
iubirea, perseverenta,  blandetea”.  (1 Tim. 6:11)
Dintre acestea, numai trei – credinta,  iubirea
ˆ
ˆ si blandetea  – sunt mentionate  ca aspecte ale
˘ ˘ ˆ
In aceste versete sunt enumerate noua calitati ‘rodului spiritului’. Totusi,  Timotei avea, ın mod
crestine care fac parte din „rodul spiritului”: ˆ
sigur, nevoie de ajutorul spiritului sfant pen-
ˆ ˘ ˘
„iubirea, bucuria, pacea, ındelunga rabdare, tru a cultiva si celelalte calitati:  dreptatea, de-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
bunavointa,  bunatatea, credinta,  blandetea,  votiunea  sfanta si perseverenta.  (Compara cu
˘ ˆ ˘
stapanirea de sine”. Totusi,  nu trebuie sa con- Coloseni 3:12; 2 Petru 1:5-7.)
˘ ˘ ˘
sideram ca aceste calitati sunt singurele pe Prin urmare, Galateni 5:22, 23 nu contine  o
˘ ˘ ˘ ˘
care spiritul lui Dumnezeu ne ajuta sa le culti- lista a tuturor calitatilor  crestine.
 Cu ajutorul
˘ ˆ ˘
vam. spiritului sfant, putem cultiva cele nou
˘ ˘ ˘ ˆ a˘ cali-
Sa remarcam ce a scris apostolul Pavel tati mentionate  ca ‘rod al spiritului’. Insa exis-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ın versetele precedente: „Lucrarile carnii . . . ta si alte calitati pe care trebuie sa le cultivam
˘ ˘ ˘
sunt: fornicatia,  necuratia,  conduita libertina, pentru a progresa spre maturitate crestin  a si
˘ ˆ ˘
idolatria, spiritismul, dusm  aniile, cearta, gelo- pentru a ımbraca „noua personalitate care a
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
zia, izbucnirile de manie, disputele, dezbinari- fost creata dupa vointa  lui Dumnezeu, ın ade-
˘ ˘
le, sectele, invidiile, betiile,
 chefurile si lucruri- varata dreptate si loialitate”. (Ef. 4:24)

IUNIE 2020 17
 ARTICOLUL
DE STUDIU 25
ˆ
„Eu ınsumi
ˆ ˘
ˆ
ımi voi cauta oile”
CANTAREA 105
„Dumnezeu este iubire”
ˆ
„Eu ınsumi ˆ voi cauta
ımi ˘ ˆ
oile si le voi ıngriji.” (EZEC. 34:11)

PREZENTARE IEHOVA a ıntrebat ˆ ˆ zilele profetului Isaia: „Poate o feme-

ın
ˆ ˘ ˘ ie sa-si ˘  uite copilul pe care-l alapteaz ˘ ˘
a?”. Apoi a adaugat: ˘
De ce se ındeparteaza de
congregatie  unii slujitori „Chiar daca˘ aceste femei ar uita, eu nu te voi uita”. (Is.
49:15) De obicei, Iehova nu s-a comparat cu o mama. ˘ To-
ai lui Iehova care i-au fost
fideli multi ani? Ce simte tusi,  ın acest context, s-a folosit de legatura puternica˘ din-
ˆ ˘
Dumnezeu cu privire la ei? tre o mama˘ si  copilul ei pentru a arata ˘ cat ˆ de mult ıˆ si  iubes- 
˘ ˘ te el slujitorii. Majoritatea mamelor subscriu la cuvintele
Articolul de fat a va ras-
ˆ
punde la aceste ıntrebari.
˘
unei surori pe nume Jasmin: „Cand ˆ o mama˘ ıˆ si  alapteaz˘ a˘
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
In plus, arata ce putem copilul, ıntre cei doi se creeaza o legatura speciala, pe via-
ˆ ˘ ˆ ˘
ınvata din modul ın care t a”.
Iehova i-a ajutat pe unii 2 Iehova observa˘ cand ˆ unul dintre copiii sai ˘ nu mai par-
˘ ˘ ˆ
slujitori ai sai din vechime. ticipa la ıntrunirile congregatiei  si  la lucrarea de predicare.
Sa ne gandim deci cat de mult sufera˘ El cand
˘ ˆ ˆ ˆ vede ca, ˘ ın ˆ fie-
care an, mii de slujitori ai sai ˘ devin inactivi1.
3 Multi  dintre acesti  frati si  surori inactivi se ıntorc ˆ ˆ
ın
congregatie,  unde sunt primiti cu bratele  deschise. Iehova
doreste  ca persoanele inactive sa˘ se ıntoarc ˆ a˘ la el si  la fel
ˆ
dorim si  noi. (1 Pet. 2:25) Cum le putem ajuta? Inainte de
˘
a raspunde la aceasta˘ ıntrebare,
ˆ sa˘ vedem de ce nu mai par-
˘
ticipa unii frati si ˆ
 surori la ıntruniri si  la lucrarea de predi-
care.
DE CE NU-I MAI SLUJESC UNII LUI IEHOVA?
4 Unii se lasa˘ absorbiti de munca laica.
˘ Hung2, un frate
˘ ˘
1 NOTA EXPLICATIVA: Un vestitor inactiv este un Martor care nu a predat ra-
ˆ ˘
port de activitate de cel putin
 sase
 luni. Totusi,
 cei inactivi sunt ınca surorile si
ˆ
fratii
 nostri
 si ıi iubim.
2 Unele nume au fost schimbate.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
1. In ce sens se aseamana Iehova cu o mama care ısi alapteaza copi-
lul?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
2. Ce simte Iehova cand unul dintre copiii sai se ındeparteaza de el?
3. Ce doreste
 Iehova cu privire la cei inactivi?
ˆ ˘ ˘
4. Cum ıi influenteaz
 a munca laica pe unii?

18
din sud-estul Asiei, marturise ˘ ste:
 „Am el? Pablo spune: „M-am suparat ˘ foarte
permis muncii laice sa-mi ˘ consume prea rau˘ si,  treptat, m-am ındep ˆ ˘
artat de con-
mult timp si  energie. Am facut ˘ marea gre- gregatie”. 
 a sa cred ca, daca voi avea sigurant a˘
seal ˘ ˘ ˘ ˘ 7 O persoana˘ care, ın ˆ trecut, a comis un
˘ voi putea sa-i ˘ slujesc mai bine ˘
financiara, pacat grav ar putea sa˘ fie mult timp chi-
lui Iehova. Asa  ca˘ am decis sa˘ lucrez mai ˘
nuita de mustrari ˘ de constiin  ˘ Ea ar pu-
t a.
multe ore. Am ınceput ˆ sa˘ merg din ce ın ˆ ce ˘ ˘ ˘
tea sa se simta nedemna de iubirea lui
ˆ ˆ
mai rar la ıntruniri, iar, ın final, nu am mai Dumnezeu. Chiar daca˘ s-a cait ˘ si  i s-a ara- ˘
mers deloc. Satan se foloseste  de lume ˆ
tat ındurare, ea ar putea sa˘ nu se simta˘
pentru a ne determina sa˘ ne ındep ˆ ˘ am
art ˘ ˘
demna de a mai face parte din poporul
ˆıncetul cu ıncetul ˆ de Dumnezeu”. lui Dumnezeu. Un frate pe nume Fran-
5 Unii frati  si  surori sunt coplesi  ti de cisco a ıncercat ˆ sentimente aseman ˘ atoa- ˘
probleme. Iata˘ ce spune Anne din Marea re. El spune: „Am fost mustrat pentru
Britanie, mama˘ a cinci copii: „Fiul meu cel ca˘ am comis imoralitate sexuala. ˘ Chiar
mai mic s-a nascut ˘ cu un handicap fizic ˘ ˆ
daca, la ınceput, am asistat la ıntruniri, ˆ
grav. La un moment dat, o fiica˘ a mea a cu timpul m-am descurajat, consideran- ˆ
fost exclusa, ˘ iar celalalt ˘ fiu a dezvoltat o du-ma˘ nedemn sa˘ fac parte din poporul
afectiune  psihica. Am ajuns atat ˘ ˆ de depri- lui Iehova. Aveam mustrari ˘ de constiin  t a˘
˘ ˆ ˆ
mata, ıncat nu am mai mers la ıntruniri ˆ si si ˘ ˘
 credeam cu tarie ca Iehova nu ma ierta- ˘

ˆ
ˆın predicare. In cele din urma, am devenit ˘ se. Dupa˘ un timp, am rupt legatura ˘ cu
inactiva”. ˘ Suntem alaturi ˘ de Anne si  de fa- congregatia”.  Ce simti fat a˘ de fratii  si  su-
milia ei, precum si rorile care trec prin situatii  aseman ˘ atoare ˘
 de toti cei care trec
prin astfel de necazuri. celor prezentate mai ınainte? Simti empa- ˆ
6 Citeste  Coloseni 3:13. Unii slujitori tie? Si,  mai important, ce simte Iehova
ai lui Iehova au fost rani ˘ ti de un colabora- fat a˘ de ei?
ˆ
tor ın credint a. Apostolul Pavel a recu- ˘ ˆ
˘ uneori, am putea avea moti- IEHOVA ISI
 IUBESTE
 OILE
noscut ca,
ˆ
ve ıntemeiate ‘sa˘ ne plangem ˆ ˆ
ımpotriva’
8 Iehova nu ıiˆ uita˘ pe cei care i-au slujit
ˆ
candva, dar care, de un timp, nu mai merg
unui frate sau a unei surori. Poate chiar ˆ ˆ predicare. El nu uita˘ nici
am fost tratati ın ˆ mod nedrept. Daca˘ nu la ıntruniri si ın
˘ ˆ serviciul sau.
˘ (Evr.
suntem atenti,  am putea sa˘ dezvoltam ˘ ce au facut acestia  ın
resentimente, iar, ın ˆ cele din urma, ˘ sa˘ 6:10) Profetul Isaia a ilustrat grija lui Ie-
ˆ ˘ ˘ hova pentru poporul sau ˘ prin cuvintele:
ne ındepartam de poporul lui Iehova. De ˆ ˘ ˘
exemplu, Pablo, din America de Sud, a „El ısi  va pastori turma ca un pastor. Va
˘
fost acuzat pe nedrept ca˘ a comis o gre- aduna mieii cu bratul
ˆ
 sau si-i
 va purta la
˘
seal
 a, ˘ motiv pentru care i-a fost retras un san”. (Is. 40:11) Ce simte Marele Pastor
candˆ ˆ
una dintre oi se ındep ˘
arteaz a˘ de tur-
privilegiu de serviciu. Cum a reactionat  ˘
ma? Sentimentele lui Iehova reies din cu-
˘ ˘
5. Cum a fost afectata o sora de problemele prin vintele adresate de Isus discipolilor sai: ˘
care a trecut?
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
6. Cum ar putea cineva sa se ındeparteze de po- 7. Ce efect poate avea o constiin
 t a ıncarcata?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
porul lui Iehova daca nu aplica sfatul din Coloseni 8. Ii uita Iehova pe cei care i-au slujit candva? Ex-
3:13? plicati.


IUNIE 2020 19
 ˆ ˘
„Ce credeti?  Daca˘ un om are o suta˘ de oi IEHOVA ISI
 CAUTA OILE PIERDUTE
si una dintre ele se rat ˘ ace ˘ ste,  nu le va lasa ˘ 10 Iehova ne iubeste  pe fiecare dintre
el pe cele nouazeci si ˘ ˘
 noua pe munti si  va ˆ
noi, inclusiv pe cei „micuti”  care s-au ın-
pleca ın ˆ cautarea
˘ celei rat ˘ acite?
˘  daca˘ se
Si, ˘ ˘ Prin intermediul pro-
departat de turma.
ˆ ampl
ˆ a˘ sa˘ o gaseasc
˘ ˘ adevarat ˘ va˘ spun
ınt a, fetului Ezechiel, el a promis ca˘ ıˆ si  va cauta ˘
ca˘ se bucura˘ mai mult de ea decat ˆ de cele
oile pierdute si ˘
 ca le va ajuta sa-si ˘  redo-
˘ ˘ ˘ acit”.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
nouazeci si  noua care nu s-au rat bandeasca sanatatea spirituala. In plus, a
(Mat. 18:12, 13) spus ce actiuni  ˆ
va ıntreprinde pentru a le
9 De ce poate fi comparat Iehova cu un salva, aceleasi  actiuni pe care le facea ˘ un
˘
pastor? Deoarece, ın ˆ timpurile biblice, un ˘ ˆ ˘
pastor israelit cand observa ca lipsea o
˘ ˆ
pastor bun era foarte grijuliu cu oile sale. oaie. (Citeste  Ezechiel 34:11-16.) In pri-
De exemplu, David s-a luptat cu un leu si  mul rand, ˆ ˘
pastorul pleca ın ˆ cautarea ˘ oii,
cu un urs pentru a-si  apara ˘ turma. (1 Sam.
ceea ce pretindea mult timp si  efort din
17:34, 35) Un astfel de pastor ˘ ıˆ si
 dadea ˘ ˆ ˘ ˆ
partea lui. Cand o gasea, o aducea ınapoi
ˆ
seama cand lipsea chiar si  o singura oaie. ˘ ˆın turma. ˘ Daca˘ oaia era ranit ˘ a, ˘ slabit ˘ a˘ sau
(Ioan 10:3, 14) El le lasa ˘ pe cele nouazeci ˘ ˆ ˘ pastorul˘
ınfometat a, o ajuta cu iubire le-
si ˘ ˆ
 noua de oi ın sigurant a ın staul sau ın ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ brate ˘
gandu-i ranile, purtand-o ın  si  hra-
grija altor pastori si ˘  pleca ın cautarea oii ˆ ˘ ˘ ˆ
nind-o. Batranii de congregatie,  care sunt
pierdute. Prin aceasta˘ ilustrare, Isus ne-a ˘
pastorii turmei lui Dumnezeu, trebuie sa˘
ˆ a˘ tat ˘ „Nu este voia ˆ
ınv  o lectie  importanta: ıntreprind a˘ aceleasi  actiuni pentru a-i aju-
˘
Tatalui meu care este ın cer ca unul dintreˆ ˆ ˘
ta pe toti cei care s-au ındep artat de con-
acesti  micuti sa˘ piara”. ˘ (Mat. 18:14) gregatie.  (1 Pet. 5:2, 3) Ei ıi cauta, ıiˆ ajuta˘ ˆ ˘

ˆ ˘
9. Cum se ıngrijeau de oi pastorii buni din timpuri- 10. Potrivit cu Ezechiel 34:11-16, ce a promis Ieho-
˘ ˘
le biblice? (Vezi imaginea de pe coperta.) va ca va face pentru oile sale pierdute?

20 TURNUL DE VEGHE
 ˘ ˆ
Un pastor israelit se ıngrijea cu
˘ ˘
multa atentie
 de o oaie pierduta
(Vezi paragrafele 8 si
 9)

sa˘ revina˘ ın ˆ turma˘ si  le ofera˘ cu multa˘ iu- tranii ˆ nu trebuie sa˘ se grabeasc ˘ a˘ sa-i ˘ con-
bire ajutor spiritual.1 sidere pe cei inactivi cauze pierdute. Dim-
˘ ˘ ei trebuie sa˘ se straduiasc ˘ a˘ sa˘ ın-
ˆ
11 Un pastor bun era constient  ca˘ oile se potriva,
˘ aci. ˘ Daca˘ o oaie se ındep ˆ ˘ teleag ˘
a motivul pentru care acestia s-au
puteau rat arta de  
˘ ˘ ˆındepartat ˘ ˘
de turma. Cand o oaie se ın- ˆ ˆ
turma, pastorul nu se purta aspru cu ea
ˆ ˘ ˆ toarce la Iehova, batr ˘ anii ˆ continua˘ sa˘ se
cand o gasea. In continuare vom vedea
ˆıngrijeasca˘ de ea cu iubire.
cum i-a ajutat Iehova pe unii dintre sluji-
torii sai ˘ din vechime. 13 Scriitorul Psalmului 73 s-a descurajat

vaz ˘ and ˆ ca˘ oamenii rai ˘ pareau˘ sa˘ prospere.

12 Profetul Iona a fugit de responsabili-

tatea primita. ˘ Totusi,

 Iehova nu s-a grabit ˘ Psalmistul s-a ıntrebat daca merita sa˘ faca˘
ˆ ˘
˘ ˘
sa-l considere o cauza pierduta. Aseme- ˘ vointa  lui Dumnezeu. (Ps. 73:12, 13, 16)
nea unui pastor ˘ bun, Iehova l-a salvat si Cum a reactionat  Iehova? El nu l-a con-
˘
l-a ajutat sa dobandeasc ˆ a˘ forta  necesara˘ damnat, ci a permis sa˘ fie consemnate
ˆ Biblie cuvintele acestuia. In ˆ
pentru a-si duce la bun sfarsit ˆ ˆ ˘ ın cele din
 ınsarcina- ˘ ˆ ˘
ˆ urma, psalmistul a ınteles  ca nimic nu este
rea. (Iona 2:7; 3:1, 2) Mai tarziu, Dumne- ˆ viat a˘ decat ˆ prietenia cu
mai important ın
zeu s-a folosit de o planta aga˘ t atoare
˘ ˘ pen- ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ Iehova. (Ps. 73:23, 24, 26, 28) De aici ın-
tru a-l face pe Iona sa ınteleag  a cat de ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vat am ca batranii nu trebuie sa se gra-
valoroasa˘ este viata  fiecarui ˘ om. (Iona ˘ ˘ ˆ ˘
˘ beasca sa-i judece pe cei care ıncep sa se
4:10, 11) Ce lectie  desprindem de aici? Ba- ˆ
ıntrebe daca˘ merita˘ sa-i ˘ slujeasca˘ lui Ieho-
ˆ ˘ ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ aniiˆ
1 In urmatorul articol, vom analiza cateva modalitati va. In loc sa-i condamne, batr trebu-
˘ ˆ
concrete prin care batranii pot face acesti
 pasi.
 ˘
ie sa se straduiasca sa ınteleag˘ ˘ ˘ ˆ  ˘
a motivul
˘ ˆ ˘ ˆ
11. De ce anume era constient
 un pastor bun? 13. Ce putem ınvata  din felul ın care a reactionat

12. Cum s-a purtat Iehova cu Iona? Iehova la cuvintele scriitorului Psalmului 73?

IUNIE 2020 21
 Cum se simte
˘
o oaie pierduta
ˆ ˆ
Multi frati si surori care au ıntre- Cand era inactiv, un frate
˘ ˘
rupt legatura cu poporul lui Ie- din Spania a spus: „Vreau sa
˘ ˆ ˘ ˆ
hova s-au simtit  ca urmatoarele redevin activ, ınsa ımi este foar-
˘
persoane: te greu. Stiu  ce trebuie sa fac si
˘
ˆ vreau sa trec la actiune,  dar
Flora, care locuieste  ın Came-
nu-mi este deloc usor.  Trebuie
run, spune: „Am simtit  un gol ˘ ˘
ˆ sa-mi schimb modul de viat a si
imens ın viata  mea. Mi-am pier- ˘ ˆ ˘
˘ sa ıntrerup legaturile cu priete-
dut bucuria si pacea interioara ˆ ˆ ˘
˘ ˘ nii din lume. Intrucat am slabit
si aveam mustrari de constiin  t a.
˘ ˆ din punct de vedere spiritual,
Voiam sa-mi redobandesc pa- ˘ ˘
˘ ˘ trebuie sa-mi impun sa merg la
cea si sa ma bucur de compania ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ıntruniri dupa o zi de munca
fratilor
 si a surorilor. Insa, mai ˆ ˘ ˘ ˘
˘ obositoare. Insa ma voi stradui
presus de toate, doream sa-mi ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa fac ımbunatatiri  deoarece ıl
restabilesc relatia  de prietenie ˘
iubesc pe Iehova si vreau sa-mi
cu Iehova”. ˘
ajut sotia  si cele doua fiice”.

pentru care acestia  vorbesc sau se com- 19:11-16, 18) Ce ınv ˆ a˘ t am

˘ de aici? Cu totii, 
˘ ˆ
porta ıntr-un anumit fel. Doar atunci vor ˘ ˆ
dar mai ales batranii de congregatie,  tre-
putea sti  ce sfaturi biblice ar trebui sa˘ le buie sa˘ ne purtam ˘ cu bunatate ˘ fat a˘ de oile
ˆ
ofere pentru a-i ıncuraja. lui Iehova. Indiferent ca˘ o persoana˘ ıˆ si  ex-
14 Profetul Ilie a fugit de regina Izabela. ˘
prima sentimentele de nemultumire  sau
(1 Regi 19:1-3) El credea ca˘ era singurul spune ca˘ se simte nedemna˘ de ındurarea ˆ
profet care ıiˆ slujea lui Iehova si  ca˘ servi- ˘ anii
lui Iehova, batr ˆ o vor asculta cu aten-
˘ ˆ ˆ ˆ
ciul sau era inutil. Ilie s-a descurajat atat tie
 ın timp ce ısi  varsa˘ inima ınaintea
ˆ lor.
ˆ ˆ ˘ ˘
de mult, ıncat a dorit sa moara. (1 Regi Apoi o vor asigura ca˘ este pretioas  a˘ ınˆ
19:4, 10) Cu toate acestea, Iehova nu l-a ochii lui Iehova.
condamnat, ci l-a asigurat ca˘ nu era sin- ˘ ˘
gur, ca˘ se putea ıncrede ˆ ınˆ puterea Lui si  CE AR TREBUI SA SIMTIM
 FAT A DE
˘
ca mai avea multe lucruri de facut. ˘ Plin de OILE PIERDUTE ALE LUI DUMNEZEU?
˘
bunatate, Iehova l-a ascultat pe Ilie ın ˆ 15 Ce sentimente vrea Iehova sa˘ avem
timp ce acesta ısi ˆ ˆ
 exprima ıngrijorarea si,  fat a˘ de oile sale pierdute? Isus ne-a oferit
˘ un model ın ˆ acest sens. El stia
 ca˘ Iehova
apoi, i-a dat noi responsabilitati.  (1 Regi
ˆ ˘
14. De ce avea Ilie nevoie de ajutor si ın ce fel i l-a 15. Potrivit cu Ioan 6:39, ce a simtit
 Isus fat a de
˘ ˘
dat Iehova? oile Tatalui sau?

22 TURNUL DE VEGHE
  fiecare oaie, astfel ca˘ s-a stra- ˘ simt impulsionat ca, ın ˆ calitate de pastor
˘
pretuie ste
duit sa˘ ajute „oile pierdute ale casei lui Is- spiritual, sa˘ fac tot ce pot pentru a le aju-
rael” sa˘ se ıntoarc
ˆ a˘ la Iehova. (Mat. 15:24; ta. Sunt convins ca˘ Iehova vrea sa˘ am gri-
Luca 19:9, 10) Fiind pastorul ˘ cel bun, Isus ja˘ de ele”.
˘
a facut tot ce a putut pentru a nu pierde 17 Toti
 cei mentiona  ti ınˆ acest articol
ˆ ˘
care s-au ındepartat de congregatie  au
niciuna dintre oile lui Iehova. (Citeste 
Ioan 6:39.) fost ajutati sa˘ se ıntoarc
ˆ a˘ la Iehova. Chiar
16 Apostolul Pavel i-a ındemnat ˆ ˘ ˆ prezent exista˘ multi frati si
ın  surori care
pe ba- ˆ
ˆ ˘ s-au rat˘ acit
˘  care vor sa˘ se ıntoarc
si ˆ a.˘ In
tranii de congregatie  din Efes sa urmeze
˘
exemplul lui Isus: „Trebuie sa˘ le veniti ın ˆ articolul urmator, vom vedea ce mai pu-
ajutor celor slabi si  sa˘ va˘ amintiti de cuvin- tem face pentru a-i ajuta sa˘ se ıntoarc ˆ a˘ la
tele Domnului Isus, cand ˆ a zis: «Este mai Iehova.
˘ ˆ
multa fericire ın a da decat ˆ ınˆ a primi»”.
ˆ
(Fap. 20:17, 35) Intelegem,  asadar,
 ca˘ ba- ˘
ˆ
tranii au responsabilitatea importanta˘ de
ˆ
a se ıngriji de poporul lui Iehova. Salva- 
dor, un batr ˘ an
ˆ de congregatie  din Spania, ˘
LEGENDA IMAGINILOR, paginile 20 si 21: Un pas-
ˆ ˘
spune: „Cand ma gandesc cat ˆ ˆ de mult ıiˆ ˆ ˆ
tor israelit se ıngrijora cand pierdea o oaie, motiv
pasa˘ lui Iehova de oile sale pierdute, ma˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
pentru care o cauta si o ajuta sa se ıntoarca ın
˘ ˘ ˘
turma. Pastorii spirituali din prezent procedeaza
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
16, 17. Cu ce atitudine ar trebui sa-i ajute batranii la fel; pagina 22: O sora inactiva aflata ıntr-un au-
ˆ ˘ ˘ ˘
pe cei care s-au ındepartat de Iehova? (Vezi che- tobuz observa doi Martori care participa bucurosi
˘ ˘ ˘
narul „Cum se simte o oaie pierduta”.) la marturia publica.

˘
CUM ATI
 RASPUNDE?
˘
˛ De ce devin inactivi unii ˛ Ce simte Iehova cu privire ˛ De ce ar trebui sa ne
˘
frati si surori? la oile sale pierdute? interesam de cei inactivi?

ˆ
CANTAREA 139
ˆ
Te poti vedea ın Paradis?
ARTICOLUL
DE STUDIU 26
ˆ ˘
ˆ
„Intoarceti-v
 a la mine”
CANTAREA 102
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
‘Sa le venim ın ajutor „ Intoarceti-v
 a la mine si ma voi ıntoarce si eu la voi.”
celor slabi’! (MAL. 3:7)

PREZENTARE ASA  cum am vazut ˘ ınˆ articolul precedent, Iehova se asea-

Iehova vrea ca slujitorii
˘ fiecare dintre oile sale si le cauta pe cele care se rat
sai care nu mai merg la
ˆ ˆ
ıntruniri si ın predicare sa
ˆ ˘
se ıntoarca la el. Exista
˘
ˆ ˆ
multe moduri ın care ıi pu-
tem ajuta pe cei care do-
˘
resc sa dea curs invitatiei 
ˆ ˘
lui Iehova: „Intoarceti-v
 a la
ˆ
mine”. In acest articol vom
ˆ
analiza cateva dintre ele.
˘ ˘ ˘
mana cu un pastor bun, care se ıngrije ˆ ste
 cu tandrete  de
˘ ˘ a-˘
ˆ
˘ cesc. Iehova le-a spus israelitilor  care l-au par˘ asit:
˘ „Intoar-
ceti-v ˘ ˘ ˆ
 a la mine si ma voi ıntoarce si eu la voi”. Suntem con-
vinsi ca˘ el are si ın ˆ prezent aceleasi sentimente, ıntruc ˆ ˆ a
at
afirmat: „Eu nu ma˘ schimb”. (Mal. 3:6, 7) Isus a spus ca˘ Ie-
hova si ıngerii ˆ sunt foarte bucurosi chiar si cand ˆ un singur
˘ ˘ ˆ
slujitor care s-a ratacit se ıntoarce la El. (Luca 15:10, 32)
ˆ
2 In continuare vom analiza trei ilustrari ˘ ale lui Isus, din
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
care ınvat am cum putem sa-i ajutam pe cei care s-au ınde-
˘
partat de Iehova. De asemenea, vom vedea ce calita˘ ti tre-
buie sa manifestam ˘ ˘ pentru a ajuta o oaie pierduta˘ sa˘ se ın- ˆ
˘ ˆ ˘ ˘
toarca la Iehova. In plus, vom vedea de ce merita sa ne
straduim˘ ˘ sustinem
sa-i  pe cei slabi.
ˆ ˘
IN CAUTAREA MONEDEI PIERDUTE
3 Trebuie sa˘ ne straduim˘ ˘ gasim
sa-i ˘ pe cei care vor sa˘ se
ˆıntoarca˘ la Iehova. Intr-o ˆ
parabola consemnata˘ ın
˘ ˆ Evan-
˘
ghelia dupa Luca, Isus vorbeste  despre o femeie care cau-
ta˘ cu atentie  o drahma, ˘ o moneda˘ valoroasa, ˘ pe care o
˘
pierduse. Parabola se concentreaza asupra eforturilor ei
de a gasi ˘ moneda pierduta. ˘ (Citeste  Luca 15:8-10.)
4 Isus descrie ce simte femeia dupa˘ ce gase ˘ ste drahma

˘ ˘ ˆ
valoroasa. Se pare ca, ın zilele lui Isus, unele evreice le ofe-
reau fiicelor lor ın ˆ ziua nuntii un sirag de zece drahme.
 
Probabil ca moneda pierduta˘ facea
˘ ˘ parte dintr-un astfel de
sirag.
 Femeia presupune ca˘ moneda a cazut ˘
 ca˘
pe jos, asa
ıˆ si aprinde lampa si o cauta, ˘ dar nu o gase ˘ ste.
 Poate ca˘ lu-
ˆ ˘
1. Ce simte Iehova cand una dintre oile sale este salvata?
ˆ
2. Ce vom analiza ın acest articol?
˘
3, 4. Potrivit cu Luca 15:8-10, de ce a cautat femeia cu meticulozitate
˘
drahma pierduta?

24
mina lampii ˘ cu ulei nu este suficient de gregatie ˆ
 care locuieste  ın Spania, a ajutat
puternica˘ pentru ca femeia sa˘ vada˘ micu- peste 40 de Martori inactivi. Iata˘ ce spu-
˘ ˆ ˘ ˆ ai ˆ de toate, ıiˆ ıntreb
ˆ
ta  moneda de argint. In cele din urma, ea ne el: „Mai ınt pe dife-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ In ˆ ˘
matura cu multa atentie  ıntreaga casa. riti frati si surori daca stiu unde locuiesc
praful adunat, zareste ˘  moneda, care stra- ˘ persoanele inactive sau daca˘ ıˆ si amintesc
luceste ˆ
 ın lumina lampii. Femeia rasufla
˘ ˘ ˘ de vreo persoana˘ care nu mai participa˘
˘ ˆ ˘ ˆ
la ıntruniri. Majoritatea sunt ınc ˆ anta
ˆ ti sa˘
usurat
 a si ısi cheama prietenele si vecine-
˘ ˘
le ca sa˘ se bucure ımpreun ˆ a.˘ ajute, deoarece le face placere sa se impli-
5 Din ilustrarea lui Isus ın ˆ telegem ca˘ e ce ın ˆ cautarea
˘ celor inactivi. Apoi, cand ˆ

˘ ceva pier- ˘
vizitez un frate sau o sora inactiva, ıntreb ˘ ˆ
nevoie de eforturi pentru a gasi
ˆ
dut. In mod asemanator, pentru a-i gasi ˘ ˘ ˘ daca˘ are copii sau rude. Unii dintre cei
pe cei care s-au ındep ˆ ˘
artat de congrega- inactivi obisnuiau sa˘ vina˘ la ıntruniri
ˆ cu
tie, ˘ ˘ copiii lor, care, probabil, au fost si ei ves-
 trebuie sa facem eforturi. Probabil ca
au trecut multi ani de cand acestia ˆ  nu mai titori la un moment dat. Si  acestia
 pot fi
ˆ ˘ ˆ ˘
vin la ıntruniri. Sau poate ca˘ s-au mutat ajutati sa se ıntoarca la Iehova”.
ˆ
ıntr-o zona˘ ın ˆ care vestitorii locali nu-i ˘ ˆ
ˆ ˘ ˆ acest moment, unii SA-I ADUCEM INAPOI LA IEHOVA
cunosc. Insa, chiar ın PE CEI CARE S-AU PIERDUT
vestitori inactivi tanjesc ˆ sa˘ se ıntoarc ˆ a˘ la
˘ ˘ 8 Ce calita˘ ti trebuie sa˘ manifestam ˘ pen-
Iehova. Ei doresc mult sa se alature fami- ˘ ˆ
ˆ ˘ ˘ ti ai lui Iehova, tru a-i ajuta pe cei care vor sa se ıntoar-
liei de ınchin atori adevara 
ˆınsa˘ au nevoie de ajutorul nostru. ca˘ la Iehova? Sa˘ vedem ce lectii  putem
˘ desprinde din ilustrarea lui Isus despre
6 Cine poate participa la cautarea ce- fiul care a plecat de acasa. ˘ (Citeste  Luca
lor inactivi? Cu totii  – batrani, pionieri, ˘ ˆ ˘ ˘
15:17-24.) Isus arata ca fiul si-a  venit,
membri ai familiei si vestitori – putem ˆ cele din urma,
ın ˘ ınˆ fire si a hotar ˘ at ˆ sa˘
˘ 
contribui la gasirea celor inactivi. Ai un ˆ ˘ ˘
se ıntoarca acasa. Tatal a alergat ın ın- ˘ ˆ ˆ
prieten sau un membru al familiei care a ˆ
tampinarea lui, l-a ımbrati sat ˆ ˘  cu caldura˘ ˘
devenit inactiv? Ai ınt ˆ alnit ˆ ınˆ lucrarea din
si l-a asigurat de iubirea sa. Totusi,  fiul
casa˘ ın ˆ casa˘ ori ın ˆ marturia ˘ publica˘ o per- avea mustrari ˘ de constiin  t a˘ si nu se sim-
soana inactiva? Daca este de acord sa˘ fie
˘ ˘ ˘
tea ˘
 demn sa mai fie numit fiul tatalui sau.
˘ ˘
vizitata, ˘ spune-i ca˘ le vei da cu placere ˘ ba- ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ˆ Insa tatal a manifestat empatie fat a de
tranilor locali datele ei de contact. fiul sau, ˘ care s-a cait ˘ si care si-a varsat ˘ ini-
˘ ˘ anii ˆ  
7 Ce masuri practice pot lua batr ˆ ˆ
ma ınaintea lui. El a ıntreprins cateva ac- ˆ
˘ ˘ ˆ
pentru a-i gasi pe cei care vor sa se ıntoar- tiuni
 concrete pentru a-si asigura fiul ca˘
ca˘ la Iehova? Thomas1, un batr ˘ an ˆ de con-
era bine-venit acasa˘ si considerat nu un
1 Unele nume au fost schimbate. simplu angajat, ci un membru pretuit  al
familiei. Pentru a-i demonstra ca-l ˘ iubes-

˘ ˘ ˘ ˆ
5. De ce poate fi greu sa-i gasim pe cei care s-au te, tatal a organizat o petrecere si l-a ım-
ˆ ˘ ˘
ındepartat de congregatie?
ˆ ˘ bracat cu cele mai bune haine.
6. Cum poate ıntreaga congregatie  sa se implice
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ın cautarea celor inactivi? 8. In ilustrarea despre fiul pierdut, consemnata ın
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
7. Ce ınvat am din cuvintele unui batran de congre- Luca 15:17-24, cum s-a comportat tatal cu fiul sau
˘
gatie
 pe nume Thomas? care s-a cait?

IUNIE 2020 25
 9 Iehova se aseaman ˘ a˘ cu tatal ˘ din aceas- fost vizitati ın ˆ repetate randuri
ˆ ˘
de ba-
ˆ
ta˘ ilustrare. El ıiˆ iubeste  pe cei inactivi si tranii de congregatie,
 precum si de alti
doreste  ca acestia  sa˘ se ıntoarc
ˆ a˘ la el. Si
 frati si surori din congregatie.  Nancy, o
ˆ
noi ıi vom putea ajuta pe cei inactivi sa se ˘ sora˘ din sud-estul Asiei, a scris: „O prie-
ˆ ˘
ˆ
ıntoarc a˘ daca˘ ılˆ imitam ˘ pe Iehova. Ins a tena˘ apropiata˘ din congregatie  m-a ajutat
˘ ˘
trebuie sa manifestam rabdare, empatie ˘ enorm. Ea ma˘ iubea ca o sora˘ mai mare.
si multa˘ iubire. De ce avem nevoie de Mi-a amintit de clipele frumoase pe care
ˆ ˘ M-a ascultat cu
aceste calita˘ ti si cum le putem manifesta? le-am petrecut ımpreun
˘ ˆ timp ce ımi
ˆ
a.
10 Trebuie sa˘ avem rabdare ˘ deoarece rabdare ın exprimam senti-
˘
este nevoie de timp pentru ca o persoana˘ mentele si nu a ezitat sa-mi dea sfaturi.
sa˘ se vindece din punct de vedere spiri- S-a dovedit a fi o prietena˘ adevarat ˘ a,˘ gata
ˆ trecut au fost ˘ ˘
sa ma ajute oricand”. ˆ
tual. Multi dintre cei care ın ˘
˘
inactivi recunosc ca au ınceput sa-i ˆ ˘ slu- 11 Asa  cum o alifie poate vindeca o rana,
jeasca din nou lui Iehova doar dupa˘ ce au
˘ tot asa  empatia poate vindeca sentimen-
˘
tele ranite. Unele persoane inactive nu-
˘
9. De ce calitati avem nevoie pentru a-i ajuta pe tresc de ani de zile resentimente fat a˘ de
˘ ˆ ˘ ˘
cei inactivi sa se ıntoarca la Iehova? (Vezi chenarul cineva din congregatie  care le-a ranit.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
„Cum sa-i ajutam pe cei care vor sa se ıntoarca”.)
˘ ˘ ˆ ˘
10. De ce trebuie sa avem rabdare cand ajutam pe 11. De ce avem nevoie de empatie pentru a alina
˘ ˘
cineva sa se vindece din punct de vedere spiritual? sentimentele ranite?

˘ ˘
Cum sa-i ajutam pe cei
˘ ˆ ˘
care vor sa se ıntoarca
Majoritatea celor inactivi au nevoie de prieteni
˘
apropiati care sa-i ajute. Acesti  prieteni trebuie:
˘ ˘ ˘ ˘
˘ sa fie dispusi sa tin  a legatura cu ei si chiar
˘
sa-i viziteze de mai multe ori,
˘ ˘ ˘
˘ sa le arate o iubire sincera si sa-i asigure
˘ ˆ
ca Iehova si fratii  ıi iubesc,
˘ ˘
˘ sa fie gata sa asculte cu empatie, ceea ce
˘ ˆ ˘
presupune sa le ınteleag  a problemele
˘ ˘
si sa nu aiba un spirit critic.

26 TURNUL DE VEGHE
Aceste sentimente le ımpiedic ˆ a˘ sa˘ se ın-ˆ tru a ram ˘ ane
ˆ ˆ viata,
ın ˘ ˘
 nu este suficient sa
toarca˘ la Iehova. Altele considera, ˘ proba- avem o vesta˘ de salvare. Deoarece apa
˘ ˆ
bil, ca au fost tratate ın mod nedrept. este rece, trebuie sa˘ ajungem la o barca˘ de
Prin urmare, au nevoie de cineva care sa˘ salvare. Avem nevoie de cineva care sa˘ ne
le asculte si sa˘ le ın
ˆ teleaga.

˘ (Iac. 1:19) Ma- arunce o funie si sa˘ ne traga˘ ın ˆ barca.˘ Ie-
ria, care a fost inactiva˘ un timp, spune: hova a spus despre israelitii  care se ın-
ˆ
„Am avut nevoie de o ureche ascultatoa- ˘ ˘ ˘
departasera de el: „I-am tras . . . cu funiile
˘ ˘ ˆ ˆ
re, de un umar pe care sa plang si de o iubirii”. (Os. 11:4) In prezent, Dumnezeu
man ˆ a˘ care sa˘ ma˘ cal ˘ auzeasc
˘ ˘
a”. are aceleasi sentimente fat a˘ de cei care
12 Biblia compara iubirea lui Iehova fat a˘
˘ nu-i mai slujesc si care sunt coplesi ti de
ˆ
de slujitorii sai ˘ cu o funie. In ce sens? Sa˘ griji si de probleme. El ıiˆ asigura˘ de iubi-
˘ ca˘ ne aflam ˘ pe o mare ınvol- ˆ rea sa si vrea sa-i ˘ ajute sa˘ se ıntoarc
ˆ a˘ la el.
ne imaginam
˘ ˘ Iehova ne poate folosi ca sa-i ˘ ajutam
˘ pe
burata si ca suntem pe punctul de a ne
ˆ ˘ ˘
ıneca, iar cineva ne arunca˘ o vesta˘ de cei inactivi sa simta iubirea sa.
ˆ ˘ ˘ asigu-
salvare. In mod sigur, suntem recunosca- 13 Este foarte important s a-i

tori pentru ajutorul primit, ıntrucat pu- ˆ ˆ ˘

ram pe cei inactivi de iubirea lui Ieho-
˘ Ins ˆ ˘ ˘ Pablo,
tem sta mai usor  la suprafat a. a, pen- va, precum si de iubirea noastra.
ˆ ˘ ˘
12. In ce sens este iubirea lui Iehova asemenea 13. Relatati o experient a care evidentiaz
 a puterea
˘
unei funii? iubirii frate
 sti.


IUNIE 2020 27
 mentionat ˆ articolul precedent, a fost
ın lui Satan. De aceea, trebuie sa-i ˘ ajutam ˘

ˆ ˘ si reınsufle ˆ
inactiv peste 30 de ani. El spune: „Intr-o sa-  teasc
 a˘ credinta ˆ
 ın Iehova.
˘ ın ˆ timp ce ieseam din casa, ˘ ˆ ˘ Isus
dimineat a,  In ilustrarea despre oaia pierduta,
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
arata ca pastorul pune oaia pe umeri si o
m-am ıntalnit cu o sora ın varsta, foarte
˘ care mi-a vorbit pe un ton iubi- duce ınapoi ˆ ˆ turma.
ın ˘ Pastorul
˘ a cheltuit
amabila,
ˆ ˘ oaia
tor. Am ınceput sa˘ plang
ˆ ca un copil. I-am deja timp si energie pentru a gasi
˘ ˘ pierduta, ınsa stie ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ca va trebui sa o care
spus ca Iehova o trimisese sa-mi vorbeas- 
ˆ
˘ In acel moment, am hotar ˘ atˆ sa˘ ma˘ ın-
ˆ ˆ ˘ ˘
ca. pana la turma deoarece ea nu are puterea
de a se ıntoarce ˆ singura. ˘ (Citeste  Luca
torc la Iehova”.
˘ 15:4, 5.)
SA-I SUSTINEM
 CU IUBIRE PE CEI SLABI 15 Probabil ca˘ va trebui sa˘ cheltuim mult
14 Cei inactivi au nevoie de sprijinul timp si energie pentru a-i ajuta pe cei
nostru constant. La fel ca fiul pierdut din
˘ ti inactivi sa˘ redevina˘ tari spiritualiceste. 
ilustrarea lui Isus, ei ar putea fi rani ˆ ˘
Insa, cu ajutorul spiritului lui Iehova, al
profund pe plan afectiv si au nevoie de Cuvantului ˆ sau ˘ si al publicatiilor furniza-
mult timp pentru a se vindeca. Probabil te de organizatie, ˆ
 ıi putem ajuta sa- ˘ si re-
ca˘ sunt si slabi
˘ ti spiritualiceste din cauza
  dobandeascˆ a˘ vigoarea spirituala. ˘ (Rom.
experientelor
 ˘ ın
pe care le-au trait ˆ lumea
ˆ ˘
15. Cum ıi putem sustine
 pe cei slabi care vor sa se
˘ ˘ ˆ ˘
14. Potrivit ilustrarii din Luca 15:4, 5, ce a facut ıntoarca la Iehova? (Vezi chenarul „Un instrument
˘ ˘ ˘ ˘
pastorul dupa ce a gasit oaia pierduta? nepretuit”.)


Un instrument nepretuit

ˆ ˘ ˆ
Brosura
 Intoarce-te la Iehova de a le explica batranilor situa-
ˆ
poate trezi ın cei inactivi dorinta
 tia
 mea. Ei m-au ajutat foarte
ˆ
de a reveni ın congregatie.
 mult”.
˘ ˆ ˘
Maria, mentionat
 a ın articol, Tatiana, din Bulgaria, marturi-
˘ ˘ ˘ ˘
spune: „Aceasta brosur  a m-a seste:
 „Aceasta brosur  a a fost
˘ ˆ ˘ ˘
ajutat sa ınteleg
 ca Iehova ma ca o invitatie din partea lui Ieho-
ˆ iubeste
˘ ˘
 si vrea sa-mi fie alaturi
˘ ˆ
va. M-a ajutat sa ınteleg 
˘
ca el
Intoarce-te la Iehova
ˆ
mereu”. se ıngrijeste
 de oile sale pierdu-
˘ te, indiferent de motivul pentru
Flora, din Camerun, afirma: ˆ ˘ ˘
ˆ care s-au ındepartat de turma”.
„Partea a 4-a din brosura
 In-
toarce-te la Iehova mi-a dat pu-
˘
terea si curajul de a-mi varsa ini-
ˆ
ma ınaintea lui Iehova si, apoi,

28 TURNUL DE VEGHE
 15:1) Cum putem face acest lucru? Un Cand
17 ˆ ıiˆ ajutam ˘ pe cei slabi spiritua-
˘ an
batr ˆ cu multa˘ experienta˘ spune: „Ma- liceste ˘ ˆ ˘
  sa se ıntoarca la Iehova, simtim 
joritatea celor inactivi care decid sa˘ se ˘
multa bucurie. Salvador, un pionier care
ˆ
ıntoarc a˘ la Iehova au nevoie de un stu- le acorda˘ o atentie  speciala˘ celor inactivi,
diu biblic”.1 Daca˘ ni se cere sa˘ studiem spune: „Uneori ımi vine sa˘ plang
ˆ ˆ de bucu-
cu o persoana˘ inactiva, ˘ sa˘ nu refuzam
˘ rie. Sunt foarte fericit cand ˆ ma˘ gandesc
ˆ
˘ ˆ
acest privilegiu. Acelasi batran mai spu- ˘
ca Iehova a smuls una dintre oile sale din
ne: „Vestitorul care conduce studiul tre- ghearele lumii lui Satan si ca˘ am avut pri-
buie sa˘ fie un bun prieten, o persoana˘ ınˆ vilegiul sa˘ colaborez cu El la salvarea ace-
˘ ˘ ˘ ˆ
care celalalt sa aiba ıncredere”. lei oi”. (Fap. 20:35)
ˆ ˘ ˆ 18 Chiar daca˘ te-ai ındep ˆ ˘
artat de po-
BUCURIE IN CER SI
 PE PAMANT
˘ ˘ porul lui Iehova, fii sigur ca˘ El continua˘
sa˘ te iubeasca. ˘ Iehova vrea sa˘ te ıntorci ˆ
16 Multe experiente  demonstreaza ca
ˆıngerii ne ajuta˘ sa-i ˘ gasim
˘ la
pe cei inactivi ˆ ˘
˘ ˆ ˘ el. Insa aceasta presupune eforturi din
care doresc sa se ıntoarca la Iehova. (Rev. partea ta. Asemenea tatalui ˘ din ilustrarea
14:6) De exemplu, Silvio, din Ecuador, s-a lui Isus, Iehova asteapt  a sa˘ te ıntorci
˘ ˆ si va
rugat din inima˘ pentru a primi ajutorul ˘ ˘
fi bucuros sa te primeasca ınapoi acasa.ˆ ˘
necesar ca sa˘ se ıntoarc
ˆ a˘ ın
ˆ congregatie.

ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
In timp ce se ruga, cineva a sunat la us a. 17. Ce simtim
 cand ıi ajutam pe cei slabi din punct
Erau doi batr˘ ani
ˆ de congregatie. Pe par- de vedere spiritual?
 ˘
cursul acelei vizite, ei i-au oferit, plini de 18. De ce anume poti fi sigur daca esti
 inactiv?
bucurie, ajutor spiritual.
1 Unele persoane inactive au tras foloase din studierea
˘ ˘ ˆ
unor capitole din cartea „Pastra ti-va ın iubirea lui Dum-
˘
nezeu”, iar altele, din cartea Sa ne apropiem de Iehova.

Comitetul de serviciu al congregatiei va alege persoana
˘ LEGENDA IMAGINILOR, paginile 26 si 27: Trei
cea mai potrivita pentru a conduce acest studiu.
ˆ ˘ ˘
frati ıl ajuta pe un frate inactiv care doreste
 sa se
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
16. De unde stim
 ca ne putem baza pe sprijinul ın- ıntoarca la Iehova tin  and legatura cu el, asiguran-
gerilor? ˘ ˆ
du-l ca este iubit si ascultandu-l cu empatie.

˘
CUM ATI
 RASPUNDE?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
˛ Cum ıi putem cauta pe cei ˛ Ce calitati trebuie sa ma- ˛ De ce trebuie sa-i sprijinim
˘ ˆ
inactivi? nifestam pentru a-i ajuta pe cu iubire si ın mod constant
˘ ˆ ˘
cei inactivi sa se ıntoarca la pe cei inactivi?
Iehova?

ˆ
CANTAREA 103
˘
Pastorii – oameni ca daruri
 ˘ ˘ APELUL DE A PARTICIPA LA INTRUNIRI
ˆ
Sa raspundem DE PROPORTII
ˆ

ˆ ˘
Cand Iehova dorea ca „ıntreaga adunare” sa
cu promptitudine se prezinte la intrarea de pe latura estica a ta-
˘
bernacolului, preotii  sunau din ambele trom-
la apelul pete. (Num. 10:3) Sunetul lor inconfundabil
era auzit de toate triburile, care erau ımpartite
ˆ ˘

ˆ ˆ
trompetelor! ın patru grupuri, dispuse ın jurul tabernacolu-
lui. Probabil ca israelitii
˘
 aflati aproape de intra-
ˆ
ˆ ˘ ˆ rea ın tabernacol ajungeau mai repede, iar cei
ESTE cat se poate de clar ca, ın aceste ‘zile aflati mai departe aveau nevoie de mai mult
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
din urma’, Iehova ısi ındruma si ısi sprijina po- timp si trebuiau sa faca mai multe eforturi
porul din punct de vedere spiritual. (2 Tim. ˘
˘ pentru a ajunge. Totusi,  Iehova voia ca to ti sa
3:1) Evident, fiecare dintre noi are obligatia  sa se adune pentru a auzi instructiunile  sale, indi-
ˆ ˘ ˆ ˘
dea ascultare ındrumarilor sale. In acest sens, ferent ca erau aproape sau departe.
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ne asemanam cu israelitii,  care, ın timp ce se In prezent nu ne ıntrunim la un tabernacol,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
aflau ın pustiu, trebuiau sa raspunda la apelul totusi suntem invitati sa luam parte la ıntru-
trompetelor. niri de proportii,  cum ar fi congresele regiona-
˘ ˘
Iehova i-a poruncit lui Moise sa faca le sau alte evenimente speciale, unde primim
˘ ˘ ˆ ˘
doua trompete de argint batut, din care pre- informatii  si ındrumari importante. Pretutin-
˘ ˘
otii trebuiau sa sune pentru a anunta  „convo- deni pe glob, poporul lui Iehova beneficiaza
˘
carea adunarii” sau „pornirea taberelor”. de acelasi program spiritual. Prin urmare, toti
ˆ ˘
(Num. 10:2) Modul ın care sunau din trompe- cei care dau curs invitatiei  formeaza o multi- 
ˆ ˘
te varia ın functie  de mesajul pe care voiau me bucuroasa de frati si de surori. Unii trebuie
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa-l transmita. (Num. 10:3-8) Si  ın prezent sa parcurga distante  mai mari decat altii.  Dar
ˆ ˘ ˆ ˘
poporul lui Dumnezeu primeste  ındrumari ın niciunul dintre cei prezenti nu regreta eforturi-
˘ ˘ ˘
diverse moduri. Sa analizam trei dintre aceste le facute.
ˆ ˆ ˘
moduri, care ne duc cu gandul la semnalele de Insa ce putem spune despre fratii  si surorile
˘ ˘ ˆ
trompeta din Israelul antic: Poporul lui Iehova care traiesc ın zone izolate, departe de locul
˘ ˆ ˆ ˘
este invitat sa ia parte la ıntruniri de proportii,  unde se tin  ıntruniri de proportii?  Datorita teh-
˘ ˘
supraveghetorii numiti sunt invitati sa pri- nologiei moderne, multi dintre ei pot urmari
˘ ˘
measca instruire, iar congregatiile  sunt solici- programul spiritual, simtind  ca sunt si ei pre-
˘ ˆ ˘ ˆ
tate sa aplice ındrumari noi sau actualizate. zenti la ıntrunirile respective. De exemplu, cu

30 TURNUL DE VEGHE
 ˘
ocazia vizitei reprezentantului sediului mon- Poate ca unii erau reticenti uneori cu privire la
ˆ mutare.
dial, filiala din Benin a transmis programul ın-
ˆ ˘ ˘
trunirii si ın Arlit, Niger, un orasel  minier din Ei considerau, probabil, ca li se cerea prea
˘ ˘ ˘ ˘
desertul
 Sahara. Programul a fost urmarit de des sa se mute si ca erau luati pe nepregatite.
21 de frati,  surori si persoane interesate. Desi ˘ ˆ ˘
Uneori, „norul statea de seara pana diminea-
erau foarte departe, ei s-au simtit  ca si cum ar ˘ ˆ
ta”,
 alteori, „ramanea deasupra tabernacolului
ˆ ˘ ˘ ˘
fi fost ımpreuna cu cei 44 131 de participanti doua zile sau o luna sau mai multe zile”. (Num.
˘ ˆ ˘
la program. Un frate a scris: „Va multumim  din 9:21, 22) De cate ori s-a mutat tabara? Nume-
suflet pentru programul spiritual pe care l-ati ˘
rele, capitolul 33, mentioneaz  a aproximativ 40
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
transmis. Ne-ati dovedit o data ın plus ca ne de locuri ın care israelitii  si-au  asezat  tabara.
iubiti foarte mult”. ˆ ˘ ˘
Cateodata, unii israeliti gaseau, poate, un
˘
loc unde era umbra, ceea ce era de dorit
APELUL ADRESAT SUPRAVEGHETORILOR ˆ ˆ ˘
ıntr-un pustiu „mare si ınfricos ator”. (Deut.
NUMITI  ˘
1:19) De aceea, ei considerau, probabil, ca
ˆ ˘ ˘ ˆ
Cand se suna dintr-o singura trompeta, nu- mutarea era ın defavoarea lor.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
mai „capeteniile miilor lui Israel” trebuiau sa Odata ce triburile ıncepeau sa plece, unora
ˆ ˆ ˘ ˆ
se prezinte la cortul ıntalnirii. (Num. 10:4) dintre ele le era, poate, greu sa-si astepte  ran-
ˆ ˘ ˆ
Acolo, ei primeau ındrumari si instruire din dul. Toate triburile auzeau ın acelasi timp sune-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
partea lui Moise, ceea ce ıi ajuta sa se achite tul trompetei, ınsa plecarea trebuia sa aiba loc
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ın mod corespunzator de responsabilitatile  lor. pe rand. Primul sunet de trompeta anunta  ple-
˘ ˘ ˘
Daca ai fi fost una dintre acele capetenii, ai fi carea triburilor de la est, adica Iuda, Isahar si
˘ ˘ ˘
facut tot posibilul sa fii prezent, nu-i asa?  Zabulon. (Num. 2:3-7; 10:5, 6) Dupa plecarea
˘ ˆ ˘ ˘
Batranii de congregatie  nu sunt ‘capetenii’, acestora, preotii  sunau a doua oara din trom-
˘ ˆ ˘ ˆ
nici nu stapanesc peste turma lui Dumnezeu, peta, dand semnalul de plecare pentru grupul
˘ ˆ de trei triburi asezate  la sud. Preotii  procedau
aflata ın grija lor. (1 Pet. 5:1-3) Totusi,  ei se
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
straduiesc sa pastoreasca turma cat mai bine. la fel pana la plecarea tuturor triburilor.
˘ ˆ ˘ ˆ
De aceea, raspund cu promptitudine cand sunt Poate ca si tu ai avut retineri  ın ce priveste 
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
invitati sa primeasca mai multa instruire, de unele schimbari organizatorice. Probabil ca
ˆ ˆ
exemplu la Scoala  pentru Serviciul Regatului. te-ai simtit  coplesit  cand, ın mod neasteptat, 
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Cu aceste ocazii, batranii ınvat a sa se achite au venit multe schimbari. Sau poate ca ıti pla-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntr-un mod cat mai eficient de responsabilita- cea foarte mult cum se faceau ınainte anumi-
ˆ ˆ ˘ ˘
tile
 teocratice. Drept urmare, atat ei, cat si res- te lucruri si nu considerai ca era necesara vreo
˘ ˘
tul congregatiei  sunt ajutati sa progreseze pe schimbare. Oricare ar fi motivul, poate ca ti-a 
˘ ˘ ˘
plan spiritual. Chiar daca nu ai participat la ni- luat timp sa te adaptezi sau probabil ca ai sim-
˘ ˘ ˘ ˆ
ciuna dintre aceste scoli,  si tu beneficiezi de tit ca rabdarea ti-a  fost pusa la ıncercare. To-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
instruirea oferita aici, ıntrucat cei care au par- tusi,  daca ne straduim sa reaction  am asa  cum
ˆ ˘ ˆ
ticipat o folosesc pentru a ajuta ıntreaga con- stim ca trebuie, vom fi pe deplin binecuvantati. 
ˆ
gregatie.  In zilele lui Moise, Iehova a condus prin
˘ ˘
˘ pustiu milioane de barbati,  femei si copii. Daca
APELUL DE A FACE SCHIMBARI ˆ
el nu i-ar fi ındrumat si nu le-ar fi purtat de gri-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Uneori, preotii  israeliti sunau din trompeta ja, ın mod sigur ca ei nu ar fi supravietuit.  Si ın
˘ ˘ ˘
scurt si repetat. Acest sunet specific arata ca prezent supravietuim,  ba chiar prosperam, spi-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Iehova voia ca ıntreaga tabara sa plece. ritualiceste  numai datorita ındrumarii lui Ieho-
(Num. 10:5, 6) Deplasarea acesteia era o do- ˘ ˘ ˆ
va. Asadar,  sa fim cu totii  hotarati,  asemenea
˘ ˆ ˘ ˘
vada a modului impresionant ın care erau or- israelitilor,  sa raspundem cu promptitudine la
˘
ganizati israelitii.  Totodata, ea presupunea apelurile inconfundabile ale trompetelor figu-
˘
eforturi serioase din partea fiecaruia dintre ei. rative!

IUNIE 2020 31
34567 MATERIALE CE APAR
ˆ
June 2020  Vol. 141, No. 8 ROMANIAN IN JW LIBRARY SI
 PE JW.ORG

ˆ ˘
IN ACEST NUM AR AJUTOR PENTRU FAMILII
 ˘
˘ ˘ ˆ Cum va pute ti ajuta copilul
Articolul de studiu 23: s apt am ana 3-9 august 2 ˘ ˘ ˘
s a fac a fa t a unui e sec

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
„Sa fie sfintit
 numele tau” Esecurile
 fac parte din viat a. Invata ti-l
 pe
˘ ˘ ˆ
copil sa priveasca ın mod realist esecurile 
 ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ si ajutati-l
 sa gaseasca solutii. 
Articolul de studiu 24: s apt am ana 10-16 august 8 ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ In JW Library, cauta la PUBLICATII  ˛ SERII
„Unifica-mi inima ca sa se teama de numele tau!” DE ARTICOLE ˛ AJUTOR PENTRU FAMILII.
˘ ˆ ˘ ˘
 Pe jw.org, cauta la INVAT ATURI BIBLICE ˛
˘ ˆ ˘ ˘
CASNICIE & FAMILIE ˛ CRESTEREA
Stapanirea de sine – esential
 a pentru  COPII-
LOR.
a obtine
 aprobarea lui Iehova 14

ˆ ˘ EXPERIENTE

INTREB ARI DE LA CITITORI 17
˘ ˆ ˘

S-au oprit s a dea o m an a de ajutor
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Articolul de studiu 25: s apt am ana 17-23 august 18 Ce i-a motivat pe cinci tineri sa ınfrunte frigul
˘
ˆ ˆ ˘ si viscolul ca sa ajute un semen?
„Eu ınsumi ımi voi cauta oile” ˆ ˘
In JW Library, cauta la PUBLICATII  ˛ SERII
 DE ARTICOLE ˛ EXPERIENTE. 
˘ ˘ ˆ ˘
Articolul de studiu 26: s apt am ana 24-30 august 24 Pe jw.org, cauta la DESPRE NOI ˛ EXPERIEN-
ˆ ˘ TE
˘ ˆ ˘
 ˛ RASPANDIREA ADEVARULUI BIBLIC.
„Intoarceti-v
 a la mine”

˘ ˘
Sa raspundem cu promptitudine la apelul
trompetelor! 30

˘
IMAGINEA DE PE COPERTA:
˘ ˆ
Un pastor din Israelul antic se ıngrije ste

˘ ˘ ˘ de o oaie care s-a pierdut
Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita
ˆ ˘ ˘ (Vezi articolul de studiu 25, paragraful 9)
ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute
 prin
˘ ˘ ˘
donatii.
 Pentru a face o donatie,
 va rugam sa accesati donate.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie,
 citatele biblice sunt din Accesati site-ul jw.org ˙ sau scanati acest cod
Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.

s
The Watchtower (ISSN 0043-1087) June 2020
˘ 2020 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania.
Printed in Germany.
w20.06-M

˘ Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.,

200213

V. i. S. d. P. Manfred Steffensdorfer, Selters/Ts.