MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „Ştefan cel Mare”

FACULTATEA DREPT, ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE CIVILĂ”

CATEDRA DREPT PENAL ŞI CRIMINOLOGIE

REFERAT
La disciplina ,,Criminologie. Statistica
judiciara.”

Tema: Criminalitate gulerilor albe: caracteristici

criminologice si masuri de prevenire.

A efectuat: A verificat:
Studentul Grupei Prof. univ. Iurie Larii
academice DFT-203
Terinte Dragos

Chişinău – 2023

1
 Cuprins:
Introducere.............................................................................................................. 3

1. Caracteristica generala a criminalitatii ,,gulerilor albe,,. Conceptul de

criminalitate si trasaturile ei…………………………………………….. 4
2. Criminalitatea gulerilor albe in vizorul teoriei lui E. Sutherland si altor
teorii criminologice………………………………………………………. 6
3. Principalele directii de activitate a ,,gulerilor albe,,…………………… 8
4. Prevenirea si combaterea criminalitatii ,,gulerilor albe,,………………10

Concluzie................................................................................................................12
Bibliografie.............................................................................................................15

2
 Introducere

Putem spune cu certitudine ca dupa 1990, in Republica Moldova ca de altfel

in toate tarile din Europa Centrala si de Est, apartinand fostului bloc comunist,
marile prefaceri economice si politice, pe langa efectul lor benefic, au adus si o
crestere alarmanta a fenomenului infractional, la aproape toate genurile de
infractiuni prevazute de Codul Penal.
Odata cu dezvoltarea societatii, apare însă si un regulator al relatilor sociale -
normele de drept. Lupta cu criminalitatea reprezintă un proces îndelungat în timpul
caruia omenirea a întreprins diverse actiuni pentru stoparea acesteia. In cardul
acestei lupte societatea a cunoscut atât realizari cât si esecuri.
Actualmente, la nivel international se pune problema criminalitatii
„gulerelor albe" . Criminalitatea gulerelor albe, a fost pusa în discutie pentru prima
data de E. Sutherland, mai mult de saptezeci de ani in urma, si ramâne a fi pâna in
prezent un obiect de cercetari profund in tarile dezvoltate. Insă in Republica
Moldova problema criminalitatii gulerelor albe ramane a fi nestudiata, existând
doar unele lucrări in care sunt abordate anumite manifestari ale criminalitatii
gulerelor albe, cum ar fi coruptia sau infractiunile economice, precum si corelatia
acestui termen cu alte tipuri de criminalitate. Putini incearca să vorbeasca despre
acest fenomen reiesind din specificul manifestarii acesteia in societate. Prin
urmare, consider utila abordarea acestei probleme care exista in societate si este
actuala.
Prezenta lucrare are drept scop abordarea criminalitătii a „gulerelor albe" din
perspectiva criminologica, desi ne-am obisnuit cu tipicul prototip al infractorului
că provenind dintr-un mediu social-vulnerabil, cu venituri mici, apartinând unei
clase inferioare, cu un IQ mediu sau scăzut, uitam ca adevarata criminalitate
presupune ansamblul de infractiuni comise de persoane respectabile cu statut social
inalt in cursul activitătii lor profesionale.
Astfel, in urma celor relatate anterior, imi propun in cadrul acestui referat sa
vorbesc despre caracteristicile criminologice si masurile de prevenire a
criminalitatii gulerilor able.
3
 1. Caracteristica generala a criminalitatii ,,gulerilor albe,,. Conceptul de
criminalitate si trasaturile ei.
Termenul de "white collar crime" reflecta o preocupare de aproape jumatate
de secol de a redefini conceptul de criminalitate. Profesorul si sociologul Edwin
Sutherland este cel care a introdus acest termen într-un raport al său ,,White Collar
Criminality" adresat societății americane de Sociologie in anul 1939, si după cum a
remarcat S. M. Inșacov : " a avut un răsunet colosal in toată lumea, la timpul sau
producând efectul exploziei unei bombe « iar de atunci aceast termen a cunoscut o
larga si o rapida râspândire în rândul cetătenilor.
La acea vreme, criminalitatea gulerilor albe presupunea ,,infractiuni comise
de catre o persoana respectabila si cu statut social inalt, în cursul activitatii sale "
E. Sutherland a atras atentia asupra faptului ca majoritatea considerau ca populatia
criminala era compusa in mare parte din indivizi ce apartineau paturilor joase ale
societatii, însa aceasta nu trebuie sa conduca la concluzii gresite in ceea ce priveste
criminalitatea claselor sociale superioare care includea si oameni de afaceri
respectati ce ocupa un loc social superior, precum si persoanele politice. 1
Criminalitatea gulerelor albe" se produce cel mai frecvent, sustinea
E.Sutherland, prin prezenterea eronată a situatiei financiare a intreprinderilor, prin
manipularea bursei si mituirea persoanelor publice in scopul de a asigura contracte
avantajoase, prin mita care se da pentru realizarea unor tranzactii comerciale,
deturnarea de fonduri financiare si folosirca lor in alte scopuri ce vizeaza
incalcarea legii.
Infractorii cu ,,gulere albe,, commit fapte care sunt definite de catre
Sutherland ca fiind ,, o violare a legii penale de catre persoane cu statut socio-
economic de inalta clasa in cadrul activitatilor lor ocupationale. 2
Daca prin metodele folosite este incalcata leagea, iar autorii acestor fapte nu
sunt condamndati in cadrul unui proces penal, atunci ne aflam in fata unui gen
specific de criminalitate, cunoscut sub denumirea de criminalitate a ,,gulerilor
albe,,.
1
https://ro.scribd.com/document/492220354/CRIMINOLOGIE-Criminalitatea-gulerelor-albe (Accesat la 20.10.23)
2
https://www.universuljuridic.ro/white-collar-crime-cateva-repere-conc (Accesat la 20.10 23)
4
 Cea mai recentă abordare a criminalității „gulerelor albe” aparține doctorului
în drept Rub Jacob: fiind considerată „un act săvârșit intenționat, dirijat de dorința
de a obține profit, nonviolent, ilegal, interzis de legea penală, exprimat în
săvârșirea unor ilegalități financiare, afaceri înșelătoare sau necinstite; practici
înșelătoare sau abuz de putere săvârșite de o persoană juridică sau fizică care își
folosește statutul ocupațional, cunoștințele speciale sau competențele tehnice
pentru a obține un folos financiar ilegal, acțiuni care au cauzat un prejudiciu sau
care au creat un risc real de survenire a prejudiciului în sectorul public sau privat”.
In urma celor expuse, consideram ca criminalitate ,,gulerilor albe,, ar
presupune totalitatea infractiunilor savarsite de persoane care ocupa pozitii inalte
in lumea facerilor si in aparatul de stat si care folosesc pozitia si influenta lor
politica si economica in scopuri criminale. Se realizeaza prin ignorarea si prin
interpretarea falsa a legii, facandu-se o confuzie voita intre limitele licitului si ale
ilicitului, uneori profitanduse de ambiguitatea unor legii adoptate, parca in mod
voit, in interesul acestei categorii favorizate.
Principalele caracteristici ale criminalităţii „gulerelor albe” sunt:
 motivul comiterii crimelor este urmărirea câștigurilor materiale;
 implică relaţii strânse între participanţi, uneori chiar forme complexe de
organizare;
 se comit într-o perioadă mare de timp, greu de circumscris;
 implică sentimente de victimizare din partea persoanelor cercetate, însă
are un caracter nonviolent;
 presupune implicarea unor persoane care se bucura de pozitii sociale,
economice, politice si profesionale dintre cele mai bune
 acoperirea lor este usurata de complexitatea operatiunilor financiare si de
posibilitatile pe care le ofera tinerea contabilitatii, pentru a disimula
afacerile frauduloase
 autorii lor stiu sa inspire incredere prin aptitudine si comportament, sunt
inteligenti, avizati si versati.

5
  Complexitatea si dificultatea in actiunea de descoperire si de cercetare 3

2. Criminalitatea gulerilor albe in vizorul teoriei lui E. Sutherland si altor

teorii criminologice.

In dezvoltarea conceptiei sale cu privire la criminalitatea gulerilor albe, Edwin

Sutherland a avut in vedere trei planuri, respective: infractiunea, infractorul si
atitudinea societatii.
Infractiunea care face parte din criminalitatea gulerelor albe reprezintă un
act al unei persoane care are un statut socio-economic ridicat, respectabil si
respectat, act care încalca o regula legală sau de altă natura referitoare la activitati
profesionale. Acest act constă in exploatarea increderii sau a credulitatii altora, find
realizat intr-o maniera ingenioasa, care sa excluda ulterior descoperirea. Prin acest
concept se atrage atentia ca în afaceri pot apărea comportamenete ilegale, care de
multe ori nu sunt incriminate, iar in masura în care comportamentele sunt
incriminate autorii nu sunt urmariti in justitie, nefiind considerati infractori in
sensul clasic al termenului.
Infractorii sunt cei care săvarsese infractiuni in domeniul economic sunt, de
regulă, cetateni care prin statutul lor sunt deasupra oricaror suspiciuni. Ei comit
actele criminale in legătura cu afacerile, cultura si mediul lor profesional, sunt
constienti de caracterul legal ori ilegal al conduitei lor, dar nu se considera
infractori, find convinsi ca ratiunea si rentabilitatea primeaza in fata legii. Astfel se
poate spune ca ei consideră ca au un drept personal, in virtutca pozitiei sociale pe
care au dobândit-o, de a incalca legea. Sutherland constata ca un asemenea
comportament este invatat in interactiunea cu alte persoane in procesul
comunicarii, iar directiile specifice ale motivelor si impulsurilor sunt învatate din
continutul legilor, care sunt favorabile sau nefavorabile. In acest fel Sutherland
sustine ca sensul actelor criminale, indiferent ca este vorba de un furt dintr-un

3
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/150-153_20.pdf (Accesat la 25.10.23)
6
magazin, evaziune fiscalã, prostituție sau delapidare, apare in principal ca urmare a
sensurilor date acestor acte de catre alte persoane cu care individul se asociaza in
cadrul grupurilor intime de persoane (cercurile de prieteni).
Atitudinea societății si reactia sa fata de acest gen de criminalitate deseori
incurajează pe infractori. Astfel scopul principal urmarit de infractori este reusita,
succesul social sau financiar. In realizarea acestui scop, chiar daca exista si
mijloace legale, mijloacele ilegale sau imorale nu sunt excluse, în masura in care
sunt eficiente, astfel, vechiul principiu „scopul scuza milloacele’’ este permanent
în actualitate.
A defini un oarecare fenomen social este intotdeauna o chestiune
complicata, dar cu atât mai dificila este, in special, definirea unui fenomen social
complex cum este criminalitatea gulerelor albe.
E. Sutherland sustine ca criminalii cu gulere albe sunt relativ imuni la
condamnarea penala datorită puterii clasei din care provin de a influenta justitia în
ceia ce priveste implementarea si aplicarea legii. Ca rezultat, crimele comise de
catre cei care apartin claselor superioare sunt, in general, tratate diferit decât cele
comise de indivizi care apartin paturilor sarace ale societatii.
In asa fel criminologul german a evidentiat doua tendinte de aplicare a legii,
tinând cont de clasa căreia apartine infractorul:
*faptele de incalcare a legii comise de indivizi care apartin claselor joase
sunt tratate de politisti, procurori si judecatori cu sanctiuni penale sub forma
amenzilor, a inchisorii si,uneori, chiar a pedepselor capitale.
* faptele de incalcare a legii comise de cei din clasele sociale superioare au
frecvent ca rezultat faptul ca nu are loc nici o actiune oficiala ori sfârșesc intr-o
mutime de procese civile si de cele mai multe ori se finalizeaza cu avertismente, si
doar rareori cu retragerea licentei sau cu condamnari.4
Din perspectiva teoriilor clasice, criminalii cu gulere albe sunt tratati ca niste
criminali rationali care,inainte de a-si desfasura activitatea delictuala, cântaresc
care sunt costurile si beneficiile pe care le v-or obtine. In acest caz este de asteptat

4
https://ro.scribd.com/document/475000480/Criminalitatea-Gulerelor-Albe (Accesat 25.10.23)
7
ca criminalul cu gulerul alb v-a deveni destul de calculat atunci când isi face
socotelile cu privire la cât pierde si cât câstiga daca îsi pune in aplicare intentia sa
de fraudare a legii. Mai mult ca atât, daca legiuitorul v-a fixa o pedeapsă mult mai
mare care sa depaseasca beneficiile crimei, criminalii cu gulere albe care sunt niste
indivizi rationali,cu siguranta ca v-or decide sa se supuna legii. Aceasta ar fi
idealul, fiindca, din pâcate, datorita puteri grupurilor gulerelor albe, nivelul maxim
al sanctiunilor este incomparabil mai mic decât nivelul anticipat al profiturilor pe
care aceste grupuri le-ar obtine prin comiterea infractiunilor.
Desigur, teoriile clasice nu au luat in considerare, atunci când au fost emise,
ca această putere imensa pe care o au grupurile infractoare de a controla
elaborarea, dar si aplicarea legilor. De aceea ne alaturam opiniei expuse în
literatura de specialitate de catre Tudor Amza, precum că este oportun de a sustine
ca teoriile clasice sunt pur si simplu inadecvate pentru a se confrunta cu problema
criminalitatii gulerelor albe asa cum exista ea in lumea reală. Aceste teorii clasice
ignora o realitate majora a lumii contemporane si anume aceea ca unele grupuri de
interese au mai multa putere decât altele. Ca si in cazul crimei organizate, teoriile
comportamentului criminal nu par a fi cele mai potrivite în cazul infractiunilor
comise de gulerele albe.

3. Principalele directii de activitate a ,,gulerilor albe,,

Literatura de specialitate straina (europeană si americană) comentează si

include cu prilejul dezbaterilor pe această tema o serie de infractiuni cum sunt:
fraude pe internet, criminalitatea antitrust, fraudele prin utilizarea carților de credit,
cele realizate cu ajutorul telemarketingului, infractionalitatea in sistemul sanitar,
violarea legilor privind mediul inconjurator, a celor privind asigurarile, fraudarea
sistemului postal sau, mai „populare" si cu mai mult succes pentru mass-media:
evaziunea fiscală, darea sau luarea de mită, coruptia in administratia publica,

8
spalarea de bani, spionajul economic, divulgarea sau furtul secretului profesional,
abuzul de incredere, etc.
Manifestarea acestei forme de criminalitate are loc în cele mai multe situatii
sub „protectia" autoritatilor publice, (administratie centrala si locala, justitie,
organisme de control si constatare, poliție, , curtea si de conturi, protectia
consumatorului, inspectia sanitară etc. , precum si a factorilor politici sau de
decizie, inclusiv a parlamentarilor.
Asemenca activitati se produc in majoritatea sferelor economico-sociale,
cum ar fi:
- comertul desfãsurat prin vinzarea de produse contrafacute, infectate,
depreciate, expirate, cu prejudicii mari sub aspectul protectiei sanatatii
populatiei, dar si a evaziunii fiscale, societatii comerciale ilegal constituite,
titluri de credit fara acoperire, contrabanda etc.
- in domeniul mediului prin traficul rezidurilor, defrisari, escavari etc
- in industrie, prin activitatea societatilor „capusa" ‚directionarea fluxului de
produse spre societâti private „recunoscatoare" de la firmele de stat ori
achizitii de produse ce nu sunt necesare, ori slab calitative de la firme
private, diminuarea artificiala a valorii patrimoniului in vederea privatizarii,
creditarea cu produse si valori a firmelor particulare in condifi nelegale,
facilitati salariale, bonificatii, diurne, premieri in scopul unor profituri
uriase, privatizari ilegale etc.
- in domeniul financiar – bancar prin acordarea de credite fara acoperire, cu
facilitați nelegale, dobanzi preferentiale, reesalonari repetate, nerecuperarea
debitelor, acceptarea de garantii supraevaluate etc. 5

4. Prevenirea si combaterea criminalitatii ,,gulerilor albe,,

5
https://ro.scribd.com/document/56179024/Criminalitatea-gulerelor-albe (Accesat 25.10.23)
9
Pentru a fi eficienta si pentru a se bucura de succes, lupta impotriva criminalitatii,
in special, a gulerilor albe trebuie dusa in mai multe planuri:
1. in plan social-economic
2. in plan juridic
3. in plan politic

In plan social- economic s-ar include măsurile care au ca scop inlaturarea cauzelor
si conditiilor care genereaza si/sau favorizeaza criminalitatea; implicarea pe larg a
mass-media in popularizarea cunostintelor juridice; formarea la cetateni a unei
pozitii morale înalte; crearea unui climat negativ-ostil fata de criminalitate; precum
si promovarea prin intermediul institutiilor obstesti, de invățamânt a unor masuri
educationale. Societatea poate si trebuie să contribuie la prevenirea criminalitatii,
dar nu constientizeaza rolul ei potential in acest proces. Educatia civica reprezintă
o latura importanta a prevenirii fenomenului coruptiei si se impune prin derularea
unor programe specifice în centrele de învatâmînt, ìn institutiile de invatâmânt
preuniversitar general sau superior.

In plan juridic se impune misiunea pregatirii bazei pentru elaborarea si

realizarea tuturor masurilor de prevenire si profilaxie a criminalității. Plecând de la
afirmatia făcută de Raymond Gassin, conform căreia nu exista prevenire fara
represiune, o masura legislativa importantã este acea a incriminării tuturor
formelor de manifestare ale coruptiei, de spalare a banilor. Aceste masuri trebuie
sa includa: perfectionarea legislatiei în special a celei penale, administrative, de
munca, economice etc.; stimularea cetatenilor la participarea activa in prevenirea
criminalitatii; reglementarea activitatii subiectilor profilaxiei: Ministerul Afacerilor
Interne, Procuratura, Ministerul Justitiei, Centrul National Anticoruptie etc.
O importanta deosebita trebuie acordată modului in care este conceputa recrutarea,
selectarea, specializarea, perfectionarea corpului de magistrati si a celorlalti
specialisti cu care acestia colaborează, dar si a functionarilor publici.

10
 In plan politic se intelege perfectionarea masurilor statale si obstesti de
control social. Acest lucru este extrem de important in sfera activitatii organelor de
drept: promtitudinea intervenirii; coordonarea activitatilor la diverse nivele si intre
structuri; specializarea fata de anumite genuri infractionale etc.

Concluzie:

In urma celor relatate in referatul de fata putem spune că societatea moderna,

este caracterizată de un viciu cum este criminalitatea gulerelor albe ce porneste de
11
la cele mai inalte paturi sociale si se manifestă în diverse domenii de activitate,
viciu care nu poate fi extirpat in totalmente, reiesind din criza politica si economica
in care se afla tara noastra. Ci dimpotriva acesti factori facilitează activitatea
gulerelor albe, creând un mediu destul de favorabil pentru adoptarea unor decizii
ce ar spori profitul lor. Astfel doar într-un stat unde predomina legile si nu interesul
personal, unde ordinea de stat este pusă la punct pot fi intreprinse actiuni de
prevenire si combatere a criminalitatii, actiuni care s-ar solda cu un rezultat
pozitiv.

12
 Bibliografie:
[1] https://ro.scribd.com/document/492220354/CRIMINOLOGIE-Criminalitatea-
gulerelor-albe (Accesat la 20.10.23)

[2] https://www.universuljuridic.ro/white-collar-crime-cateva-repere-conc
(Accesat la 20.10 23)
[3] https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/150-153_20.pdf (Accesat la
25.10.23)
[4] https://ro.scribd.com/document/475000480/Criminalitatea-Gulerelor-Albe
(Accesat 25.10.23)
[5] https://ro.scribd.com/document/56179024/Criminalitatea-gulerelor-albe
(Accesat 25.10.23)

13