Pupezescu Bianca

Grupa 3, An II
Drept, ZI
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

CRIMINALITATEA GULERELOR
ALBE

Ce este criminologia?
Stiinta , studiul
stiintific al
criminalitatii ca
fenomen social , al
infractorului si al
tratamentului penal
Ce este criminologia?
Stiinta , studiul
stiintific al
criminalitatii ca
fenomen social , al
infractorului si al
tratamentului penal
Ce este criminologia?
Stiinta , studiul
stiintific al
criminalitatii ca
fenomen social , al
infractorului si al
tratamentului penal
dCe este criminologia?

Stiinta , studiul
stiintific al
criminalitatii ca
fenomen social , al
infractorului si al
tratamentului penal
 Prin criminalitatea gulerelor albe ne referim la infracțiuni violente sau
nonviolente comise în baza unor motivații de natură financiară de indivizi,
întreprinderi și funcționari ai statului.
 A fost definită pentru prima dată de sociologul Edwin Sutherland în
1939 drept „o infracțiune comisă de o persoană respectabilă sau din înalta
societate în timpul activității sale profesionale”. Infracțiunile care se
încadrează în această categorie sunt:
- neplata salariului,
-frauda, 
-mita, 
-schema Ponzi, 
-tranzacții privilegiate, 
-coruperea muncitorilor, 
-delapidare, 
-infracțiuni informatice, 
-încălcarea drepturilor de autor, 
-spălare de bani, 
-furt de identitateși uz de fals
Criminalitatea gulerelor albe coincide cu criminalitatea corporativă.

Cea mai recentă abordare a criminalității „gulerelor albe” aparține

doctorului în drept Rub Jacob: fiind considerată „un act săvârșit intenționat,
dirijat de dorința de a obține profit, nonviolent, ilegal, interzis de legea
penală, exprimat în săvârșirea unor ilegalități financiare, afaceri înșelătoare
sau necinstite; practici înșelătoare sau abuz de putere săvârșite de o persoană
juridică sau fizică care își folosește statutul ocupațional, cunoștințele
speciale sau competențele tehnice pentru a obține un folos financiar ilegal,
acțiuni care au cauzat un prejudiciu sau care au creat un risc real de
survenire a prejudiciului în sectorul public sau privat”.
Principalele caracteristici ale criminalităţii „gulerelor albe” sunt:
- motivul comiterii crimelor este urmărirea câștigurilor materiale;
- implică relaţii strânse între participanţi, uneori chiar forme complexe de
organizare;
-se comit într-o perioadă mare de timp, greu de circumscris;
- implică sentimente de victimizare din partea persoanelor cercetate, însă
are un caracter nonviolent;

Factorii determinanți ce favorizează criminalitatea „gulerelor albe”

sunt:
 Factorii economici. Infractorii cu „guler alb” nu comit aceste infracțiuni
datorită lipsurilor sau mizeriei în care trăiesc, ci, dimpotrivă, aceștia au o
poziție economică bună și comit infracțiunile date din lăcomie, cupiditate,
necesități exagerate, lux și opulența cu care sunt obișnuiți.
Factorii socioculturali. Acești criminali provin din familii bune, au studii
superioare, sunt caracterizați de societate ca fiind familiști, dețin experință în
domeniul afacerilor, au conexiuni sociale în diferite sfere, inclusiv în
autoritățile de aplicare a legii, precum și în lumea criminală.
Factorii politici. Majoritatea dintre infractorii cu „guler alb” comit astfel
de infracțiuni, având asigurat paravanul politic, adică fiind membri ai
partidelor politice de guvernare, care controlează principalele instituții în
stat.

De ce este atât de greu de detectat criminalitatea cu guler alb? Deoarece

sunt de obicei oameni care cunosc legea foarte bine, au o mulțime de
cunoștințe în domenii precum finanțe, impozite, contabilitate, economie etc.
Știu cum să-și ascundă infracțiunile și o fac uneori atât de intim încât într-o
mare măsură parte a fraudei, autorii nu pot fi detectați.

Teoretic, se recunoaște că infracțiunea cu gulere albe este o infracțiune

fără victime, dar nu se poate nega că, printr-o urmare a fraudei efectuate
de gulere albe mulți oameni au suferit. Astfel de acțiuni pot provoca eșecul
întreprinderilor și mulți oameni să-și piardă locul de muncă, astfel încât
ideea că nu există victime umane este oarecum denaturată. Poate nu direct,
ci indirect, există multe.

Din păcate, este îngrijorător faptul că există din ce în ce mai multe dintre
aceste abuzuri în fiecare an, în timp ce în același timp sunt detectați din ce în
ce mai puțini autori. Cunoștințele și abilitățile lor se traduc în aceste date.
Cel mai adesea acestea sunt infracțiuni precum falsificarea documentelor,
evitarea TVA și frauda în acest domeniu, producția ilegală sau chiar
divulgarea secretelor de afaceri.

Criminalitatea gulerelor albe ca fenomen social apare mai târziu, la o

anumită etapă de dezvoltare a societăţii (deşi unele manifestări ale acesteia
au luat naştere odată cu apariţia statului, de exemplu, corupţia), când în
societate se formează o anumită categorie de populaţie, numită convenţional
„gulerele albe”.
Din această categorie fac parte, în primul rând, funcţionari publici, ,
persoane cu funcţii de răspundere şi manageri de diferite trepte şi domenii de
activitate; persoane cu un înalt statut social ereditar (aristocraţie); persoane
cu un înalt statut social material (oligarhie); antreprenori şi intelectuali
(savanţi, profesori, medici, ingineri etc.).

Nu orice infracţiune comisă de aceste persoane poate fi inclusă

categoriei infracţiunilor comise de gulerele albe. Trăsătura distinctivă a
criminalităţii gulerelor albe o constituie faptul că infracţiunile aparţinând
tipului în cauză ţin neapărat de profesia (ocupaţia) infractorului cu gulerul
alb.
În cele mai dese cazuri, criminalitatea gulerelor albe este confundată cu
criminalitatea economică și cu însăși corupția. În primul rând, termenul de
criminalitate economică nu poate fi utilizat în calitate de sinonim al
termenului de criminalitate a gulerelor albe și, cu atât mai mult, nu-
l poate înlocui. Deși criminalitatea gulerelor albe, într-adevăr, include și mul
te infracțiuni economice, sensul termenului dat este însă cu mult mai larg

Criminalitatea “gulerelor albe” în România: profilul unui “white

collar criminal”
Bărbații între 41 și 50 de ani, care lucrează în departamantele financiare,
urmați de executivi și upper-management, sunt cei mai predispuși la
comiterea infracțiunilor economice, așa cum reiese din cercetări
internaționale. În România, industria petrolieră, alimentară și cea a
construcțiilor, precum și domeniul atragerii de fonduri structurale s-au
dovedit cele mai vulnerabile din punct de vedere al riscului penal, explică
avocatul Gabriel Albu.

În România, dreptul penal al afacerilor s-a născut cu adevărat în

perioada 2005-2010, „în contextul organizării și practicii din ce în ce mai
sofisticate a organelor judiciare specializate să investigheze diferite tipuri de
infracțiuni complexe și grave, în particular DNA și DIICOT. Era evidentă
inflația de reglementare penală din ce în ce mai complexă și imprevizibilă a
statului și creșterea numărului de fapte incriminate ca infracțiuni, dar mai
ales a spețelor de acest fel procesate de organele judiciare.

Bărbații au un risc dublu față de femei, lucru ce poate fi pus și pe seama

inegalității de gen – bărbații dețin mai multe poziții de conducere decât
femeile, deci mai multe „oportunități” de a comite fraude, dar probabil și
faptului că bărbații par a avea un „apetit” mai mare de risc. În cele mai multe
cazuri, white collar criminals se bucură de încredere în cadrul
echipei/companiei.
 Viziunea lui Sutherland totuși conține anumite puncte de vedere cu tentă
socialistă și anti-afaceristă deoarece modul în care sunt anchetate persoanele
nu ține în mod necesar de cât de intenționată a fost persoana sau de
gravitatea faptei ci se bazează mai degrabă pe sistemul de clase sociale și
tratamentul diferit aplicat membrilor acestora.
Tocmai din această cauza este foarte puțin probabil să se întâmple că un
mare manager, de exemplu, să fie judecat și condamnat la ani grei de
închisoare.

Pe lângă acest fapt există și posibilitatea ca aceste pedepse, de altfel extrem

de ușoare, să fie și mai atenuate dacă inculpatul își asumă responsabilitatea
și ajută poliția în elaborarea anchetei.O altă cauza pentru aceste diferențe
este și modul în care este organizată apărarea astfel încât cei mai săraci nu
își pot permite un avocat de top, de multe ori fiind apărați de unul din oficiu.
El susține că o metodă prin care s-ar putea diminua un asemenea tratament
ar fi reconceptualizarea termenului de criminalitate prin introducerea celui
de “criminalitate a gulerelor albe”.

BIBLIOGRAFIE:

-https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/sociologie/criminalitatea-gulerelor-
albe-devianta-in-organizatii-143451.html

-https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/150-153_20.pdf

-https://ro.wikipedia.org/wiki/Criminalitatea_gulerelor_albe

-https://www.academia.edu/13882437/
Definirea_conceptului_de_criminalitate_a_gulerelor_albe

-https://www.juridice.ro/682357/white-collar-crime-cateva-repere-
conceptuale.html