-

1. Simptome clinice in achalazie:

Definitie: Denumirea provine din gr achalazis fara relaxare.
Boala de etiologie neccunoscuta, rara, afecteaza adulti prin:
Tulburare functionala a esofagului
Pierderea perisaltici esofagiene si lipsa relaxari cardiei ce duce in timp la alungirea si
largirea esofagului cu cresterea stazei alimentare in esofag de la 500 ml pana la 1500, iar
golirea se realizeaza prin prea plin.
Simptomatologie:
Debut progresiv- disfagie(dureri la deglutitie) pt solide, initial pt ca in stadii avansate sa
fie si pentru lichide.
Apar si regurgitatii , scadere ponderala, dureri retrosternale(senzatie de presiune)
simptomatologia se accentueaza in conditii de stres sau alimentari rapide.
Primul simptom este disfagia, apare la majoritatea pacientilor, initial este intermitenta dar
in conditii de stres devine constanta.
In stadii avansate apare la orice aliment. Regurgitatiile apar in timpul meselor cat si dupa
(regurgitarea alimentelor nedigerate si uneori au iz fermentat) .
Riscul regurgitatiilor; aparitia stazei pulmonare prin aspirarea in arborele respirator a
alimentelor regurgitate (sindrom Mendenson).
Consecinta alimentatiei necorespunzatoare: scaderea in greutate.
Apare:
Tuse iritativa, nocturna ca rezultat al aspiratiei continutului esofagian in plaman.
Sughit
Palpitatii, apar prin compresia esofagului dilatat asupra cordului.

2. Diagnostic paraclinic :
- Semne si simptome clinice + explorari paraclinice (radiografia simpla, toracica pune in
evidenta mediastinul largit).
- Tranzit baritat (bariul da senzatia de umbra esofagiana largita, absente undele perisaltice
golirea esofagului se realizeaza prin prea plin)
- Endoscopia digestiva superioara prezinta complicatiile date de staza alimentara asupra
mucoasei esofagului (eroziuni, exulceratii)
- Exploararea nanometrica.

3. Simptomele clinice in refluxul gastro esofagian:

Definitie: Reprezinta pasajul continutului gastric in esofag.
Simptomatologie:
Debut progresiv cu disfagie pentru solide initial, regurgitatii, scadere ponderala senzatie
de presiune retrosternala. In conditii de stres si alimentarii rapide simptomele se
accentueaza.
- disfagie cel mai constant simptom, apare la toti pacientui, la inceput intermitenta dar
in conditii de stes tardiv la orice aliment
- regurgitatii- alimente nedigerate , accentuate in timpul meselor sau imediat dupa masa
- scadere ponderala dupa alimentatie deficitara
- tuse nocturna aspiratie a continutului esofagului. Prin iritarea frenicului sughit
persistent , palpitatii

4. Diagnosticul paraclinic in RGE:

Se stabileste pe baza semnelor clinice si investigatiilor
Explorarii radiologice(relevante in cazul complicatiilor boli de reflux ulcere, stenoze
esofagiene)
Endoscopie digestiva superioara- pune in evidenta diagnosticul de esofagita
Ph metria- monitorizarea pH-ului in esofagul inferior (fara reflux pH neutru, cu reflux
pH acid)

5. Simptome clinice in herniile hiatale

Definitie: Reprezinta o varietate de hernii diafragmatice in care se produce migrarea
stomacului, transdiafragmatic prin hiatusul esofagian.
Incidenta 5 la 1000 cazuri, de remarcat ca doar 5% necesita tratament chirurgical, clinic
prezinta durere epigastrica si retrosternala(dupa mese copioase sau in decubit).
Simptomatologie asimptomatica descoperita la endoscopie.
Durere- prezenta in epigastru , retrosternal cu iradiere interscapulara sau interscapulovertebral stang, accentuata dupa mese copioase.
Pirozis constant
Regurgitari, postptrandial, caracter acid
Reflux esofagian accentuat in pozitie aplecat inainte semnul siretului
Tulburari cardio- respiratorii apar mai ales la hernii voluminoase.
Anemie de tip feripriv gastrica si hemoragica localizata la nivelul pungi herniale

6. Diagnostic parclinic in herniile hiatale:

- pe baza semnelor si simptomenlor + diagnostic imagistic(
- radioscopie toracica,-la hernii voluminoase anterior-posterior profil unda mediastinala
marita
- tranzit baritat
- endoscopia digestiva superioara- vizualizarea semnelor indirecte ale existentei herniei
staza in esof. Inferior decolare pungi cu aer a stomacului)

7. Simptomele cancerului de esofag:

Ocupa locul 7 in lume ca incidenta, frecventa crescuta in Europa si America de Nord
90-98% este un carcinom epidermoid, incidenta maxima in decada 6-7 de viata
Simptomatologie:
Evolutie insidioasa, indolora
Momentul in care se instaleaza depasirea etapei curabile
1. Disfagia- sem tardiv, 80% din cazuri
Semne ce pot sugera invazia neoplazica:
Tuse iritativa
Stridor (respiratie suieratoare)
Raguseala
Sindrom Claude Bernard
Icter
Dureri osoase
Anemie

8. Diagnostic paraclinic in cancerul de esofag:

Diagnostic: pe baza clinici + investigatii imagistice
Radiologia toraco-pulmonara invazia pulmonara, compresii date de tumora pe arborele
respirator
CT si rezonanta magnetica nucleara- ofera date despre: dimensiuni, invazie locala,
structuri adiacente, metastaze- importante pentru diagnostic si stadializare -> TMN
permite predictia rezecabilitati
Scintigrafia osoasa (utila pt despistarea metastazelor osoase)
Endoscopia (cea mai buna) permite vizualizarea functiei tumorale si preluarea de biopsii
Ecografia endoscopica permite stadializareaT
Bronhoscopia- utila in vizualizarea invaziei traheei
RMN diagnostic mai friabil cu rezerva limitarii predictiei rezecabilitatii

9. Ulcerul gastric simptome clinice:

Definite: Reprezinta expresia digestiva a unei afectiuni cronice ce evolueaza in pusee
acute, periodice produsa prin actiunea clorhidropeptidica a secretiei gastrice
Durerea in epigastru, caracter de crampa sau torsiune, cu debut la 30 de nimnute
-postprandial precoce, durerea dispare odata cu evacuarea continutului gastric sau dupa
administrarea de alcaline; nu iradiaza iar cand iradierea apare = complicatie in evolutie
(de tipul penetrari)
Varsaturi: semn inconstant, expresia hipersecretiei acide sau tradeaza o tulburare de
evacuare .
Arsuri retrosternale
Pirozis postprandial consecinta refluxului gastric la nivelul esofagului; apare la ulcerele
gastrice inalte pe curba mica sau la cei cu hernii hiatale
Varsaturi in zat de cafea hemoragii/ sub forma de melena complicatie acuta si
majora favorizata de anumite alimente sau medicamente
Hemoragie digestiva exterioriazata prin hematemeza sau melena

10. Diagnostic paraclinic in ulcerul gastric:

Examen radiologic este esential radiografia abdominala pe gol- pneumoperitoneu lama
abdominala de aer subdiafragmtic
Tranzit baritat pune in evidenta nisa ulceroasa ca semn direct.
Semne indirecte:
Retractia sau scurtarea mici curburi
Incizia spastica a mari curburi
Convergenta pliurilor gastrice

11. Ulcerul duodenal simptome clinice:

Definitie: Pierderea circumscrisa de substanta de la nivelul peretelui duodenului, care
depaseste in profunzime musculara mucoasa.
? Anatomie patologica:
Leziune profunda ce ajunge aproape de seroasa, la nivelul ei se produce o reactie
cicatriceala stelata usor de recunoscut intraoperator.
Acut ( spre deosebire de cel cr nu prezinta inflamatie si induratie in jurul leziuni
ulceroase)
Cronic( leziune profunda care penetreaza toate straturile pana la seroase. Intraoperator se
recunoaste ca o leziune circulara stelara pe mucoasa duodenala)
Leziunea ulceroasa poate fi unica sau multipla.
Ulcerul duodenal tinde sa produca o durere mai severa, aceasta este absenta dimineata
la treziredar apare la pranz. Este ameliorate de ingestia de alimente, dar reapare dupa
2-3 ore dupa masa. Durerea care trezeste bolnavul din somn noaptea este des intalnita
si sugestiva pentru ulcerul duodenal. La nou-nascuti, perforatie si hemoragia este
comuna si prima manifestare clinica.
Caracteristicile durerii in ulcer:
-se resimte epigastric cu iradiere in tot pieptul
-dureaza de la minute pana la ore
-se agraveaza pe stomacul gol
-se exacerbeaza noaptea
-se amelioreaza la alimente care fermenteaza
-apare in pusee cu perioade de remitere de cateva zile sau cateva saptamani
Mai rar ulcerele pot determina:
-varsaturi cu sange care pot fi de culoare rosie sau negre
-sange negru in scaun
-greata si varsaturi
-pierdere in greutate inexplicabila
-anorexie

12. Diagnostic paraclinic in ulcerul duodenal:

Diagnostic paraclinic:
Pe baza examenului baritat gastro-duodenal, fiabilitate 75 -80%
Semnul direct al boli este nisa ulceroasa, acumulare de bariu in craterul ulceros de profil
vom avea imaginea de aditie ca o proeminenta pe marginea superioara a duodenului
Semnul indirect de mare importanta atragand atentia asupra bulbului: deformarea in
trefla sau ciocan, stenoza incompleta tranzit bulbar accelerat.
Teste secretorii gastrice au valoare diagnostica si de indicatie terapeutica.
Explorari endoscopice- fiabilitate 95% permit vizualizare leziuni, prelevarea de biopsie
si asocierea unor gesturi terapeutice in urgenta

13. Hemoragii digestive superioare cauze(clasificare):

Definitie: Reprezinta o extravazare sangvina la nivelul tubului direstiv de la nivelul
esofagului pana la nivelul anusului(unghiului Treitz)
Cauze( afectiuni ) digestive
Afectiuni digestive (esofagiene- varice esofagiene, tumori, ulcer, esofagite erozive,
traumatisme, leziuni iatrogene)
Gastroduodenale (ulcer, gastrite acute sau cronice, hernia hiatala, tumori, diverticuli,
traumatisme prin corpi straini, infectii, valvulusul gastri, gastrita de iradiere)
Ciroza, splenopatii, tromboza venei porte, tromboza venei hepatice(sange din caile
biliare)
Pancreatita acuta sau cronica-tumori, tesut pancreatic, boala celiaca
Cauze (afectiuni) extradigestive:
Hemopatii, purpura, hemofilie, purpura alergica, leucemie, boala Hodking,
hemoprotrombinemie, fibrinolize anemie pernicioasa
Vasculopatii, HTA, fistula aortoenterica anevrism de aorta,
Hemangioame, vasculite
Boli sistemice, poliartrita nodoasa, mielom multiplu, lupus eritematos, scorbut
Boli renale: ulcer duodenal
!!!Cauza:
Ulcerul duodenal; incidenta 40%
Ulcerul gastric; incidenta 10-20%
Gastrita difuza; incidenta 15- 20%
Varice esofagiene: incidenta 10%
Sdr. Mallory- Weiss; incidenta 10%
Carcinomul gastric; incidenta sub 5%

14. Clasificarea orfanidi:

Orfanidi clasifica HDS in:
Mici (TA si AV normale; Hb > 60%; Ht >35%)
Mijlocii (pierdere intre 500-1000 ml; 10-20% din volemie; Hb= 8-10%; indicele Algover
<1)
Mari (pierdere 1500- 2000ml, volemie 30-40%; Indicele Algover= 1 sau mai scazut; Hb
5-8%)
Foarte grave (pierdere de 2000-3000ml, >50% din volemie; Indice Algover =
supranumeral; TA< 70 mm Hg; Puls/ TA > 1,5)
Cataclismice (volumul si viteza pierderilor de sange duc rapid la deces inainte de a se
putea interveni terapeutic)
Terenul biologic pe care survine hemoragia (varsta mai mare de 50 an, boala de fond, tare
asociare)

15. Cancerul gastric diagnostic clinic:

- majoritatea cancerelor gastrice= neoplasme; prinicpala cauza de deces in unele tari; 9095% sunt carcinoame; limfoame non- Hodgking 5%; sarcoame 1-3 %
?? Diagnostic:
- la evaluarea unui pacient efectuam tranzitul baritat, endoscopia cu prelevare de material
pt biopsie, evaluarea statusului general.
Extensia tumorala: Posibilitati de diseminare
1. local extensia directa
2. calea limfatica nu avem o corelatie intre nodulii si marimea tumorii
3. calea hematogena diseminare in ficat, plaman os creier
4. metastazarea peritoneala.
Tablou clinic:
- Nu exista simptomatologie caracteristica, simpt nediferentiate, tranzitorii variabile la
inceput; precocitatea aparitiei simptomelor depinde de localizarea tumori.
Tumori juxtacardiale: disfagie, epigastralgii, durere retrosternala, pierdere marcata in
greutate
Tumori ale corpului gastric: acuze tardive de tipul anorexie, greturi pierderi in greutate,
anemie, durere epigastrica, schimbare a preferintelor alimentare
Semne precoce: anorexie, scadere ponderala
Tardiv: balonari, satietate precoce, disfagie, durere epigastrica, varsaturi anemie
Tumori avansate cu metastaze: icter, ascita.
Diagnosticul cancerului gastric
Pentru diagnosticarea cancerului gastric, medicii vor realiza o serie de studii de
laborator, studii imagistice (examenul radiologic) dar i o serie de alte examene.
Printre cele din urm, endoscopia gastric poate confirma diagnosticul pozitiv
de cancer gastric. Aceasta se realizeaz pe baza unor endoscoape suple i a unor
colorani. Examenul citologic sau echoendoscopia reprezint alte modaliti de
diagnosticare a cancerului gastric.

10

16. Cancerul gastric diagnostic paraclinic:

Explorari paraclinice:
Examenul radiologic(pasaj baritat) in forme vegetative de cancer gastric avem imaginea
de lacunara ; in forma iritativa imagine de nisa: in forma infiltrativa avem defileu
neregulat si anafractus; in linita plastica aspect de tub rigid.
Endoscopia cu biopsie acuratete 95- 99%.
Antigenul carcinoembrionar nu are specificitate de boala si de organ- util pentru
monitorizarea pacientilor postoperator
Ultrasanografia, C. T. Ecograf- utile in stadializarea si urmarirea postoperatorie.

17. Litiaza biliara diagnostic clinic in colica biliara:

- prezenta calculilor in interiorul colecistului ce determina modificarea peretilor sai, este
cu atat mai pronuntata cu cat litiaza este mai veche.

Tablou clinic:
Perioada de latenta: asimptomatica- lipsita de colici biliare sau alte complicatii evolutive.
Cca 60% din totalul pacientilor pot ramane fara alte acuze pe intreaga viata.
Perioada manifesta: aparitia colicelor biliare ce consta in: durere intensa in hipocondru
drept cu iradiere interscapulo-vertebral in dreapta, in umarul drept sau in loja lombara
dreapta. Ea se insoteste de greturi si varsaturi seara si noaptea dupa un pranz bogat in
lipide. Bolnavul este anxios, imobil, nu suporta atingerea hipocondrului drept, semnul lui
Murphy este prezent. Durata variabila de la 30 h pana la cateva zile.
Perioada complicatiilor:
Exista 4 categorii de complicatiii:
Complicatiile mecanice: hidrocolecistul, migrarea calculilor in coledoc si fistulele biliare
interne
Complicatii inflamatorii: colecistita acuta comunicarea anormala intre colecist si alte
organe cavitare
Complicatii degenerative
Complicatii diverse: pancreatita biliara, stenozele oddiene asociate.
Explorari paraclinice:
Explorarea radiologica colecistografia pe cale orala sau colangiocolecistografia
Examenul ecografic cea mai uzuala in patologia biliara: metoda neinvaziva fara nici un
fel de discomfort pentru pacient

11

18. Diagnostic clinic in pancreatita acuta:

Reprezinta expresia anatomo clinica a procesului de autodigestie pancreatica declansat
de activarea intraglandulara a enzimelor proprii.
Diagnostic clinic:
Debut brutal la pacienti cu antecedente bilare, marcat de o colica biliara intensa .
Simptomul major: (90-95% din cazuri)durerea in bara intensa, atroce,rezistenta la
antialgiece obisnuite, continua, localizata in etajul abdominal superior iradiind in bara
din hipocondrul drept in cel stang si dupa in lomba stanga. Pozitii antalgice in cocos de
pusca
Greturi, varsaturi(alimentele devin bilioase)
Ileul paralitic
Infarct miocardic acut
Sarcina extrauterina rupta
Anevrism aortic rupt/ embolie pulmonara
Sensibilitate abdominala
Abdomenul este de tip peritonitic
Semnul Mallet-Guy

19. Clasificare Ronson in pancreatita acuta:

Pe baza scorului Ranson- in primele 24 h de la internare include 11 criterii:
Varsta peste 55 de ani
Leucocite mai mari (16 mii)
Glicemia crescuta (200 mg/ dl)
LDH crescut (350mg/l)
GOT crescut (250 UI)
Semne de prognostic dupa 48h
Scaderea hematocritului cu peste 10%
Cresterea ureei sangvine cu 1,8mmoli/l
Hipocalcemie sub 8mg/dl
pO2 arterial sub 60 mm Hg
scaderea bicarbonatului (deficit baze ) cu peste 4 mEq/l
sechestrare lichidiana peste 6l

12

20. Apendicita acuta diagnostic clinic:

- cea mai frecventa urgenta abdominala fiind apreciata a surveni la 500-600din locuitorii
Terrei; frecventa maxima in primele 3 decenii ale vietii fara insa a fi rara la adultul
varsnic sau la batrani. Frecventa redusa la nou-nascut si sugar. Mecanismul cel mai
adesea responsabil il reprezinta obstructia lumenului apendicular.
??Examene paraclinice:
hiper leucocitoza20-30% leucocite normale, diagnostic diferentiat, evolutia clinica
transeaza dg.
Cresterea leucocitelor >20.000 perforatia organului sau prezenta abcesului
Radiografia abdominala pe gol elemente doar in perforatie; pneumoperitoneu
Ecografie abdominala evidentiaza lichidul in cavitatea peritoneala
Examen sumar de urina cu sedimente eliminarea afectiunilor tractului urinar
Tablou clinic:
Inapetenta: semn constant si precoce, dar nespecific
Greturi/varsaturi: survin mai tardiv; initial reflexe (alimentare, ulterior
bilioase), pot deveni fecaloide in caz de ileus prin iritatie peritoneala
Tulburari de tranzit: frecvent constipatie; posibil diaree (forma pelvina, cea
toxica sau la copii)
Febra: de obicei pana in 38 (sub-febra); mai ridicata in caz de perforatie si peritonita;
frisonul este un semn al formei gangrenoase

21. Diagnostic diferential in apandicita acuta:

1. Afectiunile cecului
tumorile cecului
tumori apendiculare
gastro- entero- colita
adenita mezenterica
infectii urinare
infectii ale diventicululi Mekel
invaginatii intestinale
peritonita pneumococica
pneumopatii bazale dr.
2. Afectiuni genitale abdominale:
sarcina extrauterina
13

chist ovarian rupt sau torsionat

salpinghita
metroanexita

3. Colica renala:
calculi ureterali
cistita

14

22. Ocluziile intestinale clasificare:

- Sindrom caracterizat prin intreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale.
Clasificarea: - pe baza a 4 criterii:
1. Clasificarea etipoatogenica:
A. Mecanice (organice) exista un obstacol(ansele intestinale nu au lumenul liber)
B. Dinamice (functionale)- nu au un obstacol in lumen
a) paretice inhibarea peristaltici normale intestinale
b) spastice spasmul musculaturi netede din peretele anselor intestinale
2. Clasificarea topografica
A. Inalte- mai aproape de pilor
B. Joase localizate pe intestinul gros
3. Clasificarea clinico-evolutiva
A. Acute infarct intestino-mezometric
B. Subacute
C. Cronica- tumora maligna cu evolutie indelungata
4. In functie de tulburarile vasculare:
A. Neischemiante
B. Ischemiante
Clasificarea chirurgicala:
A. Primare fara interventie chirurgicala
B. Secundare(postoperatorii)

23. Simptome clinice ale ocluziilor intestinale:

Apare setea, varsaturi care accelereaza deshidratarea, tulburari metabolice.
Abdomenul mult mai destins, meteorism, flora intestinala se exacerbeaza(anaerobi
gram-), cresc gazele intestinale, eliberarea de endotoxine (creste socul)
15