Microeconomie

Cap 5
Specializarea este ceea ce distinge orice societate bogata care a existat vreodata in lume.
Adam Smith observa urmatoarele in legatura cu cresterea economica a Marii Britanii in
secolul al optsprezecelea: Marea multiplicare a productiilor diferitelor arte, ca urmare a
diviziuni muncii, conduce, intr-o societate bine guvernata, la opulenta universala, care se
extinde la cele mai joase niveluri ale populatiei.
5. LEGEA AVANTAJULUI COMPARATIV

Avantajul comparativ este un concept descris pentru prima dat

de ctre economistul clasic David Ricardo, n 1817, n cartea sa: Despre
Principiile Economiei Politice i ale Impunerii, printr-un exemplu privind
Anglia i Portugalia:
Pentru producia vinului, n Portugalia sar putea cere doar munca a 80 de oameni timp de
un an; iar pentru a produce stofa n aceeai ar sar putea cere munca a 90 de oameni pe aceeai
perioad de timp. Ar fi, prin urmare, avantajos pentru ea s exporte vin n schimbul stofei. Acest
schimb sar putea face chiar dac marfa importat de Portugalia ar putea fi produs de ea cu mai
puin munc dect n Anglia. Dei ar putea s fac stofa cu munca a 90 de oameni, ea ar importao
dintro ar n care se cere munca a 100 de oameni pentru a o produce, deoarece ar fi mai avantajos
pentru ea si ntrebuineze capitalul pentru producia de vin, pentru care ar obine din Anglia mai
mult stof dect ar putea ea produce prin trecerea unei pri din capitalul ei de la cultivarea viei de
vie la fabricarea stofei.

Conform textului, n Portugalia este posibil producerea, att a

vinului ct i a stofei, cu mai puin efort (for de munc) dect ar f
necesar n producerea acelorai cantiti n Anglia. Totui, costurile relative
ale producerii acestor bunuri sunt diferite n cele dou ri. n Anglia exist
o mare difcultate n producerea vinului i o difcultate moderat n
producerea stofei. n Portugalia ambele bunuri sunt mai uor de produs. De
aceea, n timp ce este mai ieftin s produci stof n Portugalia dect n
Anglia, este n interesul Portugaliei s produc mai mult vin pe care s l
schimbe cu stofa englezeasc. i, invers, Anglia benefciaz de pe urma
acestui schimb, pentru c poate obine vinul la un pre mai mic, n timp ce
costurile producerii stofei rmn neschimbate. Concluzia pe care o tragem
este c fecare ar poate ctiga specializndu-se n producerea de bunuri
i servicii pentru care are un avantaj comparativ i recurgnd, apoi, la
schimb.
Aadar, n economie, legea avantajului comparativ se refer la
abilitatea unui productor de a produce un anumit bun sau serviciu la un
cost marginal de oportunitate mai mic dect al unui alt productor . Chiar
dac o anumit ar este mai efcient dect alta, n producia total de

bunuri (avantaj absolut n producia de bunuri), ambele ri vor continua

s efectueze schimburi att timp ct au efciene relativ diferite.
DIVIZIUNEA MUNCII = PROBLEMA CENTRALA (cap. 1)
CUM APARE DIVIZIUNEA MUNCII Legea av. comparativ (cap. 2)
CE-I DETERMINA PE INDIVIZI SA COOPEREZE IN PROCESUL
SCHIMBULUI ?
- Imensa ignoran: cine poate face singur un creion ? Cunotinele i informaiile
sunt bunuri rare
Sistemele de piata sunt compuse exclusive din solicitanti si ofertanti, care sunt fiinte umane
adevarate, ce urmaresc proiectele care le intereseaza, economisesc in functie de insuficientele
relative cu care se confrunta si negociaza acorduri pentru a-si asigura produsele pe care le vor
de la altii, oferindu-le, la randul lor, altora, ceea ce acestia doresc sa obtina.
Piata nu este o persoana, un lucru sau un obiect. Piata este un proces de coordonare a
planurilor intre vanzatori si cumparatori.
Banii faciliteaza capacitatea de a desfasura aceste acte de cooperare: schimbul
Apare si concurenta si, asemenea cooperarii, concurenta se manifesta pe parcursul intregului
process de piata. Nu exista neaparat concurenta intre cumparatori si vanzatori, ci mai degraba
cumparatorii tind sa concureze cu alti cumparatori, iar vanzatorii tind sa concureze cu alti
vanzatori.
Procesul de licitatie elimina deficitul
In cazul unui deficit, cumparatorii de chitare *citeste exemplul din carte cu chitarele*, ale
caror asteptari au fost inselate, concureaza intre ei oferind preturi mai mare sau
demonstrandu-si disponibilitatea de a plati pretul mai mare afisat.
In cazul unui excedent, vanzatiruu concureaza unii cu altii, incercand sa atraga clientii sis a
scape de stocurile excedentare.
Pretul tinde sa creasca in perioadele de deficit si sa scada in perioadele de excedent. Procesul
de licitare competititva are loc