Vulpea este mai mic dect cinele obinuit i evident mai mic dect lupul.

Are ntre 7 i 10 kg, rar

mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoas circa 30-40 cm.
Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemntor cu al cinelui, dar iese n eviden datorit
cozii lungi i stufoase, care are vrful alb. Blana este rocat. Vulpea mnnc cele mai multe mici
mamifere: oareci de cmp, popndi, castori, lemingi, veverie, iepuri etc. Detecteaz prada chiar i
fr s o vad (dup miros sau dup sunet), dar nu alearg dup ea, ci sare asupra sa, cu labele
din fa, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult dect pot mnca la o singur mas i
ngroap ce le prisosete, urmnd a reveni alt dat la locul cu provizii.
Puii se nasc n vizuini subterane, o singur dat pe an, din martie pn n mai. De obicei, vin pe
lume cte cinci frai, dar au fost studiate i cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singur
natere! Puii de vulpe sunt orbi la natere, ochii lor deschizndu-se abia dup a doua sptmn de
via. Prinii sunt foarte grijulii cu micuii: mama este mereu n preajma puilor pentru a i apra, iar
tatl pleac la vntoare pentru a asigura hrana ntregii familii. Este vorba despre maturi, cci n
prima lun puii se hrnesc doar cu laptele supt de la mama lor. ncepnd cu a doua lun, puii de
vulpe sunt luai la vntoare de ctre aduli, pentru a ncepe primele ncercri pe cont propriu.
Considerate n trecut devoratoare de gini, vulpile au fost vnate cu cruzime ani la rnd. Un alt
motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul c acestea rspndesc mai ales n mediul rural - cteva boli foarte grave, printre care i turbarea. Pot fi afectate n special
mamiferele cu care vulpile intr n contact direct, dar boala poate fi transmis i omului, fie direct
prin muctur, fie prin intermediul psrilor din ograd.