9 Decizia de investire în mediu cert

Problematica se include în strategia financiară a firmei.

Schimbarea unei sume prezente şi certe contra speranţei de

Financiară
încasare viitoare a unor venituri probabile
Alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui
Contabilă activ fix care va genera fluxuri viitoare de venituri şi
cheltuieli

Figura 36 Definirea investiţiei

Criteriu de clasificare Tipuri de investiţii Observaţii

Tehnică Active fixe
Formarea / calificarea / specializarea
În resurse umane
personalului
Baze sportive, unităţi educative,
Obiectul investiţiei Socială
cantine, unităţi de sănătate
Financiară Titluri mobiliare
Publicitate, marcă, studii de
Comercială
marketing
Risc mare
De înlocuire Nu se schimbă tehnologia, nici
generaţia tehnică
Risc redus
Asimilarea unor noutăţi tehnice sau
De modernizare
tehnologice pe fondul dotării
Risc existente
Risc relativ ridicat
De dezvoltare Extindere de volum însoţită sau nu de
modernizare
Risc considerabil
Strategice Investiţii pe alte amplasamente în ţară
sau în străinătate

Figura 37 Tipologia investiţiilor utilizată în analiza financiară

 Gestiunea financiară a întreprinderii

Nr. Elementele
Observaţii
crt. investiţiei
1. Suma investită Valoarea investiţiei la momentul dării în funcţiune
Fiscală/contabilă: durata normală de serviciu conform
cataloagelor de norme de amortizare
anexă la legea amortizării;
Tehnică: durata de funcţionare conform caietelor tehnice;
2. Durata de viaţă Comercială: durata de viaţă a produselor fabricate prin
respectiva investiţie;
Juridică: durata protecţiei juridice asupra dreptului de
concesiune, dreptului de utilizare a unui obiect,
duratei mărcii fabricii etc.
Valoarea investiţiei la data încetării duratei de viaţă,
3. Valoarea reziduală presupunând că aceasta va putea fi vândută integral, parţial,
pe componente.

Figura 38 Elementele financiare ale investiţiei

9.1 Valoarea actuală netă

Este valoarea rezultată ca şi câştig din exploatarea unei investiţii,

exprimată în puterea de cumpărare de la momentul dării în folosinţă a acesteia:
dv
VAN = ∑ F ⋅ (1 + d)
t =1
t
−t
− I0 (1)

unde:
t = index temporal;
dv = durata de viaţă a investiţiei;
Ft = flux financiar pozitiv în anul t;
d = rata de actualizare pe intervalul t ∈ [1, dv];
I0 = valoarea investiţiei la momentul dării în folosinţă.

Rata de actualizare este, de regulă, rata medie a plasamentelor pe piaţa

financiară; deoarece este estimată la momentul efectuării investiţiei i se zice „la vedere”.
Evoluţia ei în timp îi aduce variaţii la diferite momente t ∈ [1, dv] din
durata de viaţă a investiţiei faţă de valoarea „la vedere” şi generează efecte
favorabile sau nefavorabile în rezultate estimate iniţial ale investiţiei.
Tendinţa descrescătoare a ratei medii a plasamentelor pe piaţa financiară
este avantajoasă pentru o investiţie deja efectuată deoarece:
- face ca rata internă de rentabilitate a investiţiei să fie mai acoperitoare
în raport cu rata „la vedere” a pieţei, diminuând astfel riscul;
- face ca investiţia să fie mai bună decât oportunităţile viitoare de
plasament;
- stimulează procentul investiţional „de azi”.
Decizia de investire în mediu cert

Tendinţa conservatoare („plată”), adică de situare la acelaşi nivel în viitor

ca şi „azi” induce o neutralitate între prezent şi viitor, generând conservarea
comportamentului investiţional de „azi”.
Tendinţa crescătoare induce efecte inverse celei descrescătoare.

Tip de rată
Definiţie Observaţii
de dobândă
Cea convenită între debitor
Nominală Se bonifică la valoarea nominală a
şi creditor pentru un anume
dn plasamentului
plasament
de = dn ⋅ VN
Cea calculată în raport cu VA
Efectivă
costul de piaţă al VN = valoarea nominală a plasamentului;
de
plasamentului VA = valoarea de achiziţie (de piaţă) a
plasamentului
Reală dr = 1 + dn − 1
Cea corectată prin deflatare 1 + ri
dr
ri = rata inflaţiei
(1 + d1 ) k = (1 + d 2 ) k
1 2

Două rate de dobândă se zic

echivalente dacă, fiind
bonificate pe intervale de
Echivalentă timp diferite, produc
dε rezultate financiare egale
pentru un plasament dat şi
pentru aceiaşi durată a
plasamentului
T T
k1 = , k 2 =
t1 t2
d1 şi d2 = rata de dobândă echivalente;
k1(k2) = numărul de intervale pe care se
bonifică rata de dobândă d1(d2);
t1(t2) = intervalul pe care se bonifică rata
de dobândă d1(d2);
T = durata plasamentului

Figura 39 Forme de rate de dobândă utilizate în analiza financiară

9.2 Indicatori financiari pentru selecţia variantelor de investiţie

a) durata de recuperare (dri) a investiţiei:
I0
dri = (2)
1 dv
⋅ ∑ Ft
dv t =1
I0
dri = dv
(3)
1
⋅ ∑ Ft ⋅ (1 + d) − t
dv t =1
unde: I0 = valoarea investiţiei la momentul dării în folosinţă;
dv = durata de viaţă a investiţiei;
t = indice temporal;
Ft = fluxul financiar degajat de investiţie în anul t;
d = rată de actualizare.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

Observaţii:
• numitorul ambelor relaţii reprezintă fluxul mediu anual degajat de
investiţie pe durata ei de viaţă: neactualizat în relaţia (2), respectiv
actualizat în relaţia (3);
• fluxul anual degajat de investiţie poate să nu fie pozitiv în toţi anii din
durata ei de viaţă.

b) rentabilitatea contabilă a investiţiei

dv

∑Ft =1
t
rc = dv
(4)
∑ VNC
t =1
t

VNCt = VNCt-1 – At (5)

unde: t = indice temporal;
VNCt = valoarea netă contabilă la finele anului t;
At = suma amortizării în anul t.

Observaţii:
• rentabilitatea contabilă este calculată ca medie anuală pe toată durata de
viaţă a investiţiei;
• acelaşi sens de medie pe un interval se păstrează şi în cazul în care
calculul rentabilităţii contabile se face în oricare an τ ∈ [1, dv] pe
parcursul duratei de viaţă a investiţiei; relaţia (4) se modifică în sensul
că în cele două sume indicele t nu mai are valori de la 1 la dv, ci de la 1
la τ (evident τ < dv);
• în cazul în care t = 1 avem VNC0 = I0.

c) rentabilitatea financiară:
Ft
rft = (6)
I0
F
rf = (7)
I0
Ft (1 + d) − t
rft = (8)
I0
unde: F = fluxul financiar mediu anul degajat de investiţie.

Observaţie:
Calculul se poate face cu fluxul curent al anului t neactualizat (relaţia (6)),
respectiv actualizat (relaţia (8)) sau cu fluxul mediu anual (relaţia (7)).
Decizia de investire în mediu cert

d) rentabilitatea globală actualizată a investiţiei:

VAN
rg = (9)
I0
Deci rg > d ⇒ investiţia este mai bună decât plasamentele medii pe piaţă şi
cu atât mai bună cu cât rentabilitatea globală actualizată a investiţiei este mai mare.

e) investiţia specifică:
I0
is = (10)
K
unde: K = capacitatea de producţie rezultată în urma investiţiei.

Observaţie:
Indicatorul exprimă valoarea investiţiei necesară pentru realizarea unei
unităţi de capacitate de producţie.

f) valoarea actuală netă (VAN) vezi subcapitolul 9.1 din acest capitol;

g) rata internă de rentabilitate (RIR) a investiţiei este acea rată a

dobânzii pe piaţa capitalurilor care anulează valoarea actuală netă a
investiţiei; astfel, relaţia (1) devine:
dv

∑ F (1 + d)
t =1
t
−t
− I0 = 0 (11)

din care se poate obţine d* (adică RIR) ca soluţie a ecuaţiei în d.

Dacă d* > d ⇒ investiţia este rentabilă şi cu risc cu atât mai mic cu cât d*
este mai mare ca d.
Rezultă că RIR este un prag minim al rentabilităţii unei investiţii.
Notă: indicatorii marcaţi în bold sunt recomandaţi de Banca Mondială.

9.3 Calculul VAN în cazul investiţiilor cu durate de viaţă diferite

În cazul unor investiţii care au durate de viaţă diferite este posibil ca

indicatorul VAN să nu reflecte corect raportul de ordine (ierarhia) acestora. Pentru
a le face comparabile, se lucrează cu o „durată extinsă” de viaţă reprezentând cel
mai mic multiplu comun al duratelor de viaţă ale respectivelor investiţii. Rezultă
astfel un număr de „cicluri” de repetabilitate pentru fiecare investiţie în parte, iar
valoarea actuală netă a acesteia se face însumând valorile actualizate ale fiecărui
ciclu.
Fie variantele de investiţii de valoare Ik cu duratele de viaţă respectiv dvk şi
cu fluxuri anuale constante de mărime, Fk, pe o piaţă cu rata de actualizare d, unde
k = [1, K].
„Durata extinsă” de viaţă este cel mai mic multiplu comun al duratelor dvk
fie dv.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

Numărul de „cicluri” de repetabilitate pentru varianta k este dat de

raportul:
dv
ck = ∈ℕ (12)
dv k
Momentul actualizării pentru fiecare ciclu al oricărei variante de investiţii
este momentul de debut al „duratei extinsă” de viaţă, adică momentul actual când
se face calculul de evaluare a oricăreia din cele K variante în care s-ar putea face
investiţia.
Valoarea actuală netă a variantei k de investiţie este:

dv k 2 dv k
VANk = ∑ Fk ⋅ (1 + d) −t − I k +
t =1
∑F
t =dv k +1
k ⋅ (1 + d ) − t − I k ⋅ (1 + d) −dv k + ... +
dv
+ ∑F k
t =( c k −1) dv k + 1
⋅ (1 + d) −t − I k ⋅ (1 + d) −( ck −1) ⋅ dvk (13)

9.4 Politica optimă de înlocuire a investiţiei

Înlocuirea investiţiei presupune lichidarea ei şi recuperarea sumei investite.

Înlocuirea poate surveni în oricare an t din durata de viaţă dv a investiţiei, adică
t = [1, dv].
Problema constă în a determina care este acest an t.
Fie investiţia de valoare iniţială I0, cu un flux financiar mediu anual de
mărime constantă F, pe o piaţă cu rata de actualizare d.
Fie VRt valoarea reziduală a investiţiei k finale anului t, adică valoarea ei
lichidativă în acest an.
Pentru determinarea anului optim de înlocuire se face ipoteza unui
comportament investiţional interativ similar şi ciclic astfel:
- se face investiţia I0 cu caracteristicile descrise mai sus;
- se lichidează această investiţie în anul t;
- imediat, în acelaşi an se face o investiţie identică I0;
- noua investiţie se lichidează în acelaşi an t al ciclului ei de viaţă ca şi
precedenta;
- se continuă similar pe o durată nedeterminată.

Presupunând că investiţia se lichidează în anul t = m (m ≤ dv), valoarea

actuală netă a investiţiei (care a funcţionat până în momentul m când a fost
lichidată) este:
m
VAN(m) = ∑ F ⋅ (1 + d)
t =1
−t
+ VR m ⋅ (1 + d ) − m − I 0 (14)

unde: VRm = valoarea lichidativă a investiţiei în anul m;

VAN(m) = valoarea actuală netă a investiţiei lichidată în anul m.
Decizia de investire în mediu cert

În acelaşi an t = m, după lichidarea investiţiei, se face o nouă investiţie,

identică cu cea iniţială şi care se lichidează în acelaşi an t = m al ciclului ei de
viaţă. Valoarea actuală netă a noii investiţii se calculează la momentul debutului ei
şi este identică cu valoarea calculată prin relaţia (14), atâta doar că momentul de
calcul este deplasat cu m ani faţă de momentul în care s-a calculat valoarea actuală
netă a primei investiţii.
Continuând similar comportamentul investiţional pe o durată
nedeterminată vom obţine din m în m ani câte o valoare actuală netă de mărime
VAN(m) ca în relaţia (14); adică vom obţine un şir infinit de valori VAN(m) din m
în m ani.
Valoarea actuală netă a acestui şir, calculată la momentul iniţial al
procesului investiţional, este:
∞
VANm = ∑ VAN(m) ⋅ (1 + d)
τ=1
− m ⋅τ
(15)

∞
sau VANm = VAN(m) ∑ (1 + d)
τ=1
− m⋅τ
(16)

Suma din relaţia (16) este suma unei progresii geometrice descrescătoare
cu primul termen egal cu raţia, respectiv (1 + d)-m. Mărimea acestei sume este
1
, astfel că avem:
(1 + d ) m − 1
1
VANm = VAN(m) (17)
(1 + d ) m − 1
Pentru fiecare an t (adică 1, 2, ..., dv) se obţine o valoare actuală netă de
forma (17). Dintre ele se caută valoarea maximă, iar mărimea lui t corespunzătoare
reprezintă anul optim de înlocuire a investiţiei, deoarece pentru acest an se obţine
cea mai mare valoare actuală netă a investiţiei:
doi = ⎨m / max VANm⎬ (18)
m

unde: doi = durata optimă de înlocuire a investiţiei.

 Gestiunea financiară a întreprinderii

Aplicaţii la capitolul 9
1. Din punct de vedere financiar investiţia reprezintă:
a) achiziţia unui activ necesar derulării activităţii unei firme;
b) alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va
genera fluxuri viitoare de venituri şi cheltuieli;
c) schimbarea unei sume prezente şi certe contra speranţei de încasare viitoare
a unor venituri probabile;
d) plasamentul care are în vedere desfăşurarea, în perioada de gestiune, a
activităţii economice a firmei;
e) angajarea unor disponibilităţi în cumpărarea unor active corporale.

2. În analiza financiară riscul investiţiei este folosit drept criteriu de clasificare a

acestora. Din acest punct de vedere investiţiile pot fi:
A. de înlocuire; B. tehnice; C. de dezvoltare;
D. comerciale; E. strategice; F. de modernizare;
G. sociale; H. în resursa umană; I. financiare.

Răspuns: a) B, D, G, H, I; b) A, C, E, F; c) B, E, H; d) A, C, F, I; e) C, E, F, I.

3. Elementele financiare ale unei investiţii sunt:

A. suma investită; B. rata de actualizare a investiţiei;
C. dobânda; D. durata de viaţă;
E. capacitatea de producţie rezultată; F. durata de recuperare;
G. valoarea reziduală.

Răspuns: a) toate; b) B,C; c) D, F; d) A, C, E, F; e) A, D, G.

4. Durata de viaţă a investiţiei este unul din elementele financiare ce

caracterizează orice investiţie. Durata de viaţă a investiţiei poate fi definită în
termeni:
A. economici; B. fiscali; C. contabili; D. bancari;
E. tehnici; F. bursieri; G. comerciali; H. tehnologici;
I. organizaţionali; J. juridici.

Răspuns: a) A, E, J; b)B, C, E, G; c) C, D, E, G, H, I;
d) A, C, E, G, J; e) toate.
Decizia de investire în mediu cert

5. Valoarea actuală netă a investiţiei este dată de expresia:

dv T
a) VAN = I – A; b) VAN = ∑ Ft ⋅ (1 + d)− t − I ;
t =1
c) VAN = ∑F − I;
t =1
t

dv
d) VAN = ∑ F ⋅ (1 + d)
t =1
t
−t
; e) VAN = P.

unde: I – valoarea de inventar a investiţiei;

A – amortizarea;
dv – durata de viaţă a investiţiei;
t – indice de timp;
d – rată de actualizare;
T – durata în ani de la darea în funcţiune până în prezent;
Ft – fluxul financiar adus de investiţie în anul t;
P – valoarea de piaţă actuală a investiţiei.

6. Rata internă de rentabilitate a investiţiei este:

a) valoarea de piaţă curentă a investiţiei;
b) suma la care fiind vândută, investiţia ar aduce încasarea cea mai mare;
c) suma necesară azi pentru a înlocui investiţia cu o alta nouă absolut similară;
d) rata de actualizare care asigură o valoare actuală netă nulă;
e) fluxul financiar adus de investiţie astfel încât să acopere cheltuielile ei de
funcţionare / exploatare.

7. În legătură cu un plasament pe piaţa bancară sau de capital, dobânda efectivă a

acestuia se calculează la:
a) valoarea nominală a plasamentului;
b) valoarea reală a plasamentului;
c) valoarea netă a plasamentului;
d) valoarea de achiziţie a plasamentului;
e) valoarea economică a plasamentului.

8. Există mai mulţi indicatori financiari pentru alegerea investiţiei. Dintre aceştia,
următorii sunt agreaţi de Banca Mondială:
A. durata de recuperare a investiţiei;
B. rata rentabilităţii contabile a investiţiei;
C. rata rentabilităţii financiare a investiţiei;
D. rentabilitatea globală actualizată a investiţiei;
E. investiţia specifică;
F. valoarea actualizată netă a investiţiei;
G. rata internă de rentabilitate a investiţiei.
Răspuns: a) A, B, C, E; b) A, D, F, G; c) B, C, G; d) D, E, F, G; e) toate.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

9. Rentabilitatea financiară a investiţiei se determină după relaţia:

I I
a) rf = ; b) rf = ;
⎛ dv
⎞ ⎡ dv
⎤
⎜ ∑ Ft : dv ⎟ ⎢∑ Ft ⋅ (1 + d ) : dv ⎥
−t

⎝ t =1 ⎠ ⎣ t =1 ⎦
dv

∑Ft =1
t
c) rf = (VNC + A)/I; d) rf = dv
; e) rf = Ft ⋅ (1+d)-t/I.
∑ VNC
t =1
t

unde: I – valoarea investiţiei; dv – durata ei de viaţă;

t – indice de timp; Ft – flux financiar în anul t;
VNC – valoare netă contabilă; A – amortizare;
d – rată de actualizare.

10. Investiţia specifică se determină după relaţia:

a) is = K/I; b) is = I/K;
d) is = VNC / VAN;
unde: K – capacitate de producţie;
F – flux financiar;
VAN – valoare actuală netă.
c) is = I/F;
e) is = VAN / K.
I – valoarea investiţiei;
VNC – valoare netă contabilă;

11. O firmă procedează la creşterea capitalului său social printr-o emisiune

suplimentară de acţiuni cu aport în numerar. Ca urmare, cursul acţiunilor sale:
a) creşte, dacă rata dividendului pe ultimul exerciţiu a fost mai mare decât
dobânda pieţei;
b) creşte; c) scade; d) nu se modifică;
e) scade, dacă rata dividendului pe ultimul exerciţiu a fost mai mică decât
dobânda pieţei.

12. Dreptul de subscriere al acţionarilor:

A. se referă la acţionarii vechi ai unei firme;
B. se referă la acţionarii noi ai unei firme;
C. este legat de conversiunea datoriilor;
D. este legat de emisiunea suplimentară de acţiuni cu aport de numerar;
E. este legat de creşterea valorii nominale a acţiunilor;
F. este legat de emisiunea suplimentară de acţiuni cu încorporarea rezervelor.

Răspuns: a) A, C, D, E, F; b) B, C, D, E, F; c) toate; d) A, D, E; e) B, D, E;
f) A, F; g) B, F; h) A, C; i) B, C.
Decizia de investire în mediu cert

13. O condiţie pentru succesul unei emisiuni suplimentare de acţiuni cu aport în

numerar este ca:
a) valoarea nominală a acţiunilor să fie mai mică decât preţul de piaţă anterior
emisiunii;
b) valoarea nominală a acţiunilor să fie mai mare decât preţul de piaţă anterior
emisiunii;
c) preţul de piaţă anterior emisiunii să aibă un trend crescător;
d) preţul de piaţă ulterior emisiunii să aibă un trend crescător;
e) preţul de piaţă ulterior emisiunii să fie mai mare decât cel anterior emisiunii.
14. Valoarea dreptului de subscriere se determină după relaţia:
PE Cbv ⋅ ( N + n ) n ⋅ (Cbv − PE)
a) Ds = Cbv + Cbv ; b) Ds = ; c) Ds = ;
VN PE ⋅ n N+n
n ⋅ Cbv n ⋅ Cbv N + Cbv + n ⋅ PE
d) Ds = ; e) Ds = ; f) Ds = ,
N+n N+n N+n
unde: Ds – valoarea dreptului de subscriere;
Cbv – preţul bursier anterior emisiunii (al acţiunilor vechi);
PE – preţul de emisiune al acţiunilor noi;
Vn – valoarea nominală a acţiunilor;
N – numărul acţiunilor anterior emise;
n – numărul acţiunilor nou emise.

15. Valoarea dreptului de atribuire se determină după relaţia:

PE Cbv ⋅ ( N + n ) n ⋅ (Cbv − PE)
a) Da = Cbv + Cbv ; b) Da = ; c) Da = ;
VN PE ⋅ n N+n
n ⋅ Cbv n ⋅ Cbv N + Cbv + n ⋅ PE
d) Da = ; e) Da = ; f) Da = ,
N+n N+n N+n
unde: Da – valoarea dreptului de atribuire;
Cbv – preţul bursier anterior emisiunii (al acţiunilor vechi);
PE – preţul de emisiune al acţiunilor noi;
Vn – valoarea nominală a acţiunilor;
N – numărul acţiunilor anterior emise;
n – numărul acţiunilor nou emise.
16. În cazul unui împrumut obligatar convertibil în acţiuni, rata dobânzii asigurată
deţinătorilor de astfel de obligaţiuni este:
a) mai mare decât rata dobânzii pieţei;
b) mai mică decât rata dobânzii pieţei;
c) mai mare decât rata dobânzii pentru obligaţiunile ordinare;
d) mai mică decât rata dobânzii pentru obligaţiunile ordinare;
e) dependentă de valoarea nominală a obligaţiunii şi de valoarea nominală a
acţiunilor firmei emitente.
 Gestiunea financiară a întreprinderii

17. În cazul unui împrumut obligatar convertibil în acţiuni, la scadenţa acestuia:

A. valoarea pasivului de bilanţ se modifică;
B. valoarea pasivului de bilanţ nu se modifică;
C. structura pasivului de bilanţ se modifică;
D. structura pasivului de bilanţ nu se modifică;
E. structura capitalului permanent se modifică;
F. structura capitalului permanent nu se modifică;
G. structura capitalului propriu se modifică;
H. structura capitalului propriu nu se modifică.

Răspuns: a) A, C, F, G; b) A, C, E, H; c) A, C, F, H; d) A, C, E, G;
e) B, D, F, H; f) B, D, F, G; g) B, D, E, H; h) B, D, E, G.

18. Leasing-ul este o operaţiune:

A. de antreprenoriat; B. de proiectare;
C. de construcţie; D. de vânzare;
E. de închiriere; F. de intermediere;
G. de consolidare; H. de creditare.

Răspuns: a) A, B, C; b) F, G; c) E, H; d) D, F, G; e) A, F, G, H.

19. O investiţie de 2300 mil. lei este în măsură să aducă fluxuri financiare pozitive
anuale de 640 mil. lei timp de 5 ani, pe o piaţă pe care rata dobânzii este de
15%. Această investiţie este:
a) oportună, deoarece suma fluxurilor financiare pe 5 ani depăşeşte valoarea
investiţiei;
b) oportună, deoarece rata ei de rentabilitate este 39,1%, mai mare decât
dobânda pieţei;
c) inoportună, deoarece valoarea ei actuală este negativă;
d) la limită, deoarece valoarea ei actuală netă este nulă;
e) inoportună, deoarece valoarea ei actuală netă este negativă.

20. Un proiect de investiţie estimează valoarea acesteia la 28.000 mil. lei, cu o

durată de viaţă de 8 ani, pe o piaţă pe care rata dobânzii este 14%. Pentru ca
investiţia să fie oportună din punct de vedere financiar, este necesar ca fluxul
financiar anual minim adus la ea să fie (mil. lei);
a) 3500; b) 6285,5; c) 11260,4; d) 5660,7; e) 12600.