Constipatia

Scurt istoric al afectiunii :

Eliminarea, reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa substantele nefolositoare,
vatamatoare, rezultate din metabolism.
Am ales lucrarea de practica cu tema 'Constipatia' in dorinta de a aprofunda cunostintele
pe parcursul efectuarii stagiilor de practica.
Constipatia este un sindrom caracterizat prin eliminarea la interval de 2-3 zile a unui scaun,
de obicei de volum redus si consistenta crescuta, ca urmare a incetinirii tranzitului intestinal.
Doresc ca prin cunostintele aprofundate si realizarea acestei lucrari sa stiu sa educ
preventiv persoanele si dupa externare .
Pentru documentare am consultat o bibliografie mai ampla, am facut uz de cunostintele
acumulate la orele de nursing si in timpul practicii efectuate in Unitatile spitalicesti .

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Notiuni de anatomie si fiziologie
Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla apartenenta),
esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.
Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse tesuturi.
Superior este limitata de bolta paltina, inferior de planseul bucal, lateral de obraji, anterior de
buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala este captusita cu mucoasa bucala.
Functiile pe care le indeplineste gura sunt: functia de masticatie pentru formarea bolului
alimentar, inceputul digestiei glucidelor sub actiunea ptialinei salivare, functia de fonatie, functia
receptoare, functia de aparare si functia fizionomica.
Faringele este un organ care apartine atat aparatului digestiv, cat si aparatului respirator.
El se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale si se continua cu esofagul. Captusit cu o
mucoasa, este bogat in tesut limfoid. In faringe se gasesc amigdalele palatine, amigdala
faringiana pe peretele posterior si amigdala linguala la radacina limbii, legate intre ele prin
numeroase vase limfatice si formand inelul limfatic Waldeyer.
Esofagul este un organ musculo-membranos, tubular, care face legatura intre faringe si
stomac. El incepe la nivelul vertebrei a 7-a cervicala (C7) in dreptul cartilajului cricoid, si se
termina in dreptul vertebrei a 11-a toracale la cardia; este lung de 25 32 cm si are un calibru
care variaza intre 10 si 22 cm. Are trei stramtori fiziologice: stramtoarea cricoidiana, stramtoarea
de la nivelul incrucisarii cu artera aorta si cea de la nivelul cardiei.
Fiziologic, esofagul reprezinta un organ menit sa faca legatura dintre faringe si stomac.
Prin reflexul de deglutitie, bolul alimentar trece din faringe in esofag; prin coordonare nervoasa,

musculatura formeaza unde contractile care imping bolul spre esofag.

Stomacul, organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre
esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu varful usor indoit si
indreptat in sus: la examenul radiologic apare ca litera J sau ca un carlig. Forma lui este
variabila in functie de : continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretului abdominal,
pozitia individului si volumul organelor vecine.
Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi : la interior se afla mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este
alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului : glandele
fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele
secretoare de mucus.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei sale
motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden.
Intestinul subtire incepe la pilor si se termina la nivelul valvulei ileo-cecale. El are trei
segmente : duoden, jejun si ileon. Duodenul are forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni :
prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila ; portiunea a
doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa secretia biliara si
cea pancreatica ; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se
continua cu jejunul, formand unghiul duodeno-jejunal.
Fiziologic, duodenul are doua functii principale : motorie si secretorie. Motilitatea
duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun (in cateva secunde). Secretia
duodenala elaboreaza secretina (cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului), enterokinaza
(care transforma tripsinogenul in tripsina) si mucus.
Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale.
Este alcatuit tot din patru straturi : mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Spre deosebire
de duoden, seroasa inveleste intreaga circumferinta a jejuno-ileonului.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv ; el incepe de la valva ileocecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si
prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia coli. Lungimea lui variaza intre1,5 si 3 metri.
Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente : cecul, colonul ascendent, colonul
transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.
Cecul este situat in fosa iliaca dreapta ; legatura dintre ileon si cec se realizeaza prin
sfincterul ileo-cecal (formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se afla apendicele, a
carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical la fata
inferioara a ficatului, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se continua cu colonul transvers. Este
fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneu.
Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul stang)
si este situat orizontal sau in forma literei V .
Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic pana la
nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in pelvis, are
forma unui S si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este portiunea terminala : se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la anus si
este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care, continua ampula
rectala.

Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi : mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa.
Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea
asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si prin contractii masive.
Bolul fecal se aduna in sigmoid ; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin
actul fiziologic al defecatiei.
Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se
exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului ; se absorb apa, sarurile, vitaminele,
glucoza.

SEMIOLOGIA INTESTINULUI
Interogatoriul : varsta si sexul sunt primele elemente care trebuie avute in vedere. Ocupatia si
modul de viata pot influenta patologia intestinala: sedentarismul, schimbarea modului de viata,
profesiile cu tensiune nervoasa sau cu noxe toxice (plumb, mercur etc.). Felul alimentatiei, orarul
dezordonat al meselor, abuzul de cruditati sau creme, abuzul de alcool sau de tutun, starea
danturii pot orienta directia investigatiilor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca se fac abuzuri
de medicamente, care pot fi responsabile de tulburari intestinale: laxative, antibiotice (mai ales
cele din grupa ciclinelor).
Simptomele functionale sunt reprezentate de dureri, tulburari ale tranzitului, cu
modificari ale scaunului si tulburari in emisia gazelor.
Durerile intestinale sunt frecvente, insa nu obligatorii. De multe ori, durerile au caracterul
unor crampe, torsiuni sau sfasieri si sunt numite colici intestinale. Apar de obicei spontan si, spre
deosebire de durerile peritoneale, nu se exarcebeaza la presiune. Pe de alta parte, sunt insotite de
fenomene care indica originea lor : diaree, constipatie, meteorism, ghioraituri. Alteori, durerile
pot fi vagi sau sa aiba grade de intensitate variabila de la simpla jena, pana la colica.
Tenesmele constau intr-o senzatie imperioasa de defecare, insotita de arsura si tensiune
dureroasa la nivelul rectului. Sunt caracteristice bolilor recto-sigmoidiene sau proceselor
inflamatorii care intereseaza regiunea perirectala.
Caracterul scaunelor trebuie analizat cu mare atentie: numar, frecventa, orar, volum,
consistenta, miros.
Constipatia este un sindrom caracterizat printr-o eliminare intarziata a scaunelor, la 2 3
zile si mai mult dupa ingerarea pranzului respectiv. Scaunele sunt de obicei dure si in cantitate
mica. In caz de constipatie, bolnavul poate sa nu aiba nici un simptom sau sa prezinte o serie de
tulburari : cefalee, indispozitie, astenie, inapetenta. De multe ori constipatia este de natura
functionala (constipatie habituala), dar poate avea si cauze organice : cancer, stenoza,
megacolon, afectiuni pelviene, boli gastro-intestinale, boli endocrine. Exista si constipatii
provocate de unele medicamente.
Examenul obiectiv. Inspectia generala poate arata o toleranta buna a afectiunii sau,
dimpotriva, o alterare a starii generale. Se vor cerceta constitutia pacientului, faciesul, culoarea
tegumentelor, starea tesutului adipos subcutanat, temperature, aspectul limbii. Se va proceda apoi
la inspectia abdomenului, urmarindu-se volumul, forma, aspectul, precum si faptul daca se
observa miscari peristaltice ale intestinului.
Palparea va depista sensibilitatea abdominala, punctele dureroase (duodenal, apendicular,
sigmoidian, mezenteric) si se va executa superficial si profund.
Examene complementare. Examenul coprologic are o importanta covarsitoare pentru

diagnosticul tulburarilor de ordin digestiv. Examinarea materiilor fecale se face din punctele de
vedere : macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, parazitologic, precum si din acela al
vitezei tranzitului intestinal.
Examenul se face din scaunul obisnuit al bolnavului, insa pentru a capata informatii
exacte asupra digestiei este necesar ca acesta sa fie precedat de un regim alimentar de proba. In
acest scop se foloseste regimul Schmidt-Strass-burger, care se da timp de 3 zile, bolnavul
ingerand obligatoriu, in fiecare zi, 250 g carne de vita, fiarta sau fripta, 50 80 g unt si 400 g
fainoase (paine, macaroane, cartofi) ; in plus, se mai pot lua supe, ceaiuri, cafea, un ou, evitand
alimentele bogate in celuloza. Pentru examen vom folosi scaunele eliminate in zilele a III-a si a
IV-a.
Examenul macroscopic cerceteaza cantitatea, consistenta, forma, culoarea, mirosul si
prezenta elementelor patologice : mucus, puroi, sange, paraziti.
Sangele de culoare rosie, care preceda sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu el, are
originea rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere). Sangele rosu amestecat cu fecale provine
din portiunea colon transvers sigmoid. Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul
ascendent in sus), apare melena. Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta
sangelui prin reactii chimice : Adler, Weber, Gregersen.
Puroiul este gasit in scaun in afectiunile organice ale segmentului terminal :
rectosigmoidite, rectocolita ulceroasa, cancer sau in cazul deschiderii unui abces in intestin (de
origine perigenitala la femei, apendiculara).
Examenul chimic poate decela modificari ale reactiei : reactie intens alcalina, in
putrefactia exagerata ; reactie acida, in fermentatia amilolitica foarte pronuntata.
Examenul microscopic poate arata cum au fost digerate grasimile, fibrele musculare,
tesutul conjunctiv, amidonul, celuloza.
Examenul bacteriologic se face cu ajutorul coproculturilor si poate pune in evidenta
prezenta diferitelor bacterii.
Examenul radiologic al intestinului se face cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru
intestinul subtire se practica metoda Pansdorf, cu pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu
examinari repetate in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.
Pentru examenul radiologic al intestinului gros sunt preferate irigoscopia si irigografia
prin clisma si bariu, dupa ce s-a facut o clisma evacuatoare.
Rectosigmoidoscopia este o metoda foarte utila, care permite explorarea rectului si a
sigmoidului pana la 30 35 cm departare de orificiul anal. Se foloseste rectoscopul, aparat care
permite si efectuarea unor biopsii. Bolnavul va fi pregatit pentru examen prin evacuarea
intestinului cu ajutorul laxativelor si al clismei. Examinarea cu rectoscopul va fi neaparat
precedata de tactul rectal.

CAPITOLUL II
CONSTIPATIA
Fiziologia constipatiei
Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de
pacienti, in special la varstnici. In Franta, aproximativ 10 milioane de persoane sufera de
constipatie, iar in Germania aproximativ 30 % din populatie.
In ultimii ani, medicii au raportat o crestere a numarului persoanelor suferind de
constipatie. Convingerea ca este necesara eliminarea scaunului in fiecare zi este inradacinata in
mintea oamenilor inca din antichitate. Din aceasta cauza, unele persoane complet sanatoase,
incep tratamente pentru constipatie si abuzeaza de laxative deoarece nu au o eliminare zilnica a
bolului fecal. Totusi frecventa scaunelor la pacientii sanatosi poate fi foarte variata. O eliminare
zilnica a bolului fecal nu este obligatoriu o dovada a bunei functionari a intestinului. In prezent
este larg acceptat ca frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana.
Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatiei cu
dificultate sau cantitati sistematic insuficiente).
Pentru majoritatea populatiei, imposibilitatea de a elimina scaunul pentru mai mult de 24
de ore, este considerata constipatie. Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de
asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei. Toate
aceste simptome sunt prezente la majoritatea pacientilor care sufera de constipatie. Totusi, uneori
lipsesc unele simptome. Prezenta unui singur simptom este o dovada a constipatiei. Modificari
ale obiceiurilor proprii fiecarei persoane (privind frecventa si ritmul eliminarii bolului fecal)
constituie de asemenea o dovada a constipatiei.
Cauzele constipatiei
Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele
principale sunt tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in
structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului
bolului catre rect.
Cauzele constipatiei in detaliu
In general, intestinul este divizat in doua parti intestinul subtire si intestinul gros.
Intestinul gros are urmatoarele segmente:
1.
cecum-ul si apendicele vermiform
2.
colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent)
3.
sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera S
4.
rectul
In conditii normale, o medie de 1-2 litri/zi de continut lichid intra in primaparte a
intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul
optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si
anumite substante chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un
container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absorbtia excesului de
apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu

stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari :

segmentare

peristaltice
Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor
invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal,
permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.
Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului
care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului.
Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si
stimuland receptorii (terminatile nervoase) ale mucoasei. Odata cu varsta, sensibilitatea acestor
receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal,
pentru eliminarea scaunului.
Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate
fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele
acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la
necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale.
Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai
multe cauze. Cea mai comuna include : dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia
tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne.
Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile : conflicte, depresii,
anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele.
Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii
care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos.
Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care
pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc de asemenea la constipatie.
Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari
vasculare, afecteaza de asemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie.
Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la
varstnici.
Medicamentele administrate pacientilor sunt un factor independent, de mare influenta
asupra miscarilor intestinale : unele pot cauza constipatie, in special administrate pe termen lung.
Aceasta se refera in special la atropina si la medicamentele cu activitate similara, diferite
narcotice, unele spasmolitice, bicarbonatul de sodiu. Medicamentele psihotrope (tranchilizantele,
diureticele, componentele de fier si hidroxidul de aluminiu, pot de asemenea determina
constipatie.
Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata
si munca obisnuita, pot contribui de asemenea la constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata
de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele.
Constipatia poate fi, de asemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc
la ingustarea lumenului.
Substantele organice implicate in aparitia constipatiei
Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si
capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.
Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima
categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile i napa, continute in plante

subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este
ca aceste plante nu constituie o sursa importanta de energie.
O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus
are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal.
Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic
de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei.
CLASIFICAREA CONSTIPATIEI
Constipatia poate sa fie :
1.
Simptomatica.
2.
Primitiva.
1.
Constipatia simptomatica
O intalnim in nenumarate afectiuni in cadrul carora ocupa un loc mai mult sau mai putin
intins.
a) Obstacole mecanice pe intestinul gros dau fenomene de obstructie, din tabloul careia
face parte si constipatia.
b) inflamatiile abdominale sunt aproape intotdeauna insotite de constipatie. Astfel :
colecistitele, afectiuni genitale feminine, veziculitele etc. produc constipatie fie prin compresie
mecanica, reflex sau prin intermediul temperaturii.
c) afectiunile sistemului nervos, central (tulburari psihice) sau periferic (hemiplegii
nevrite) sunt insotite de constipatii.
d) in starile de denutritie si casexie putem avea si constipatii. Aceasta este data de lipsa
alimentelor in intestine, care sunt cel mai important excitant al peretelui intestinal si de
comprimarea tesuturilor si in special a muschilor abdominali.
e) in afectiunile tubului digestiv intalnim constipatia destul de des.
f) afectiuni cardio-renale cu staza abdominala precum si cirozele cu sindrom de
hipertensiune totala, dau de cele mai multe ori constipatie.
g) parazitii intestinali dau constipatie sau alternative de constipatie si diaree.
h) intoxicatii cronice opiu saturnism, tabagism sunt cauze de constipatie.
i) in afectiunile glandelor cu secretie interna intalnim destul de des constipatia.
2.
Constipatia primitiva numita si constipatie obisnuita, este considerata in general,
de natura functionala.
a)
ereditatea se pare ca joaca un rol important faptul ca apare mai ales la femei si dupa
varsta de 20 ani ;
b)
viciile alimentare sunt cauze destul de dese ale constipatiei. Regimurile prea sarace
in celuloza cu putine lichide, regimurile de subnutritie (fainos sau numai cu carne si
lapte), painea prea alba sau din contra, alimentatia prea abundenta cu supraincarcarea
intestinului gros de materii fecale, sunt la originea celor mai multe cazuri de
constipatii.
c)
ocupatiile sedentare, nerespectarea obisnuita a orei de defecatie, lipsa de miscari
corporale, preocuparile psihice, necazurile, pot fi invocate de asemeni drept cauze ale
constipatiei.
d)
atonia musculaturii la batrani si la femeile ce au avut multe sarcini, slabirea
muschilor perineali, pot fi cauza constipatiei obisnuite.
SIMPTOME

Simptomele care acompaniaza constipatia sunt variabile si depind intr-o mare masura de
afectiunea de baza. In unele cazuri, constipatia este singurul simptom, in alte cazuri pacientii au
si alte simptome.
Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila : de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de
2 ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente
lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie
sau alta impletitura.
Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de
constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare
a iritarii acestuia.
Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu
eliminarea fecalelor sau a gazelor.
Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze,
produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin
fecale.
Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata.
Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn.
Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor acestea devin palide,
uneori chiar cu otenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Unul din cinci pacienti cu ileita terminala
sufera de constipatie si jumatate din pacientii cu colita ulcerativa au si constipatie.

Simptomatologia generala
In descrierea noastra vom avea in vedere mai ales constipatia primitiva, deoarece putem
separa simptomele ce tin numai de ea. In formele simptomatice, fenomenele morbide se
amesteca cu simptomele bolii cauzale.
Inceputul constipatiei obisnuite poate fi situat in adolescenta ; am vazut ca la femei
incepe in jurul varstei de 20 ani. Uneori ea apare chiar de la sugar ca o consecinta a unei
alimentatii necorespunzatoare si poate continua toata viata sau sa dispara o data cu alimentatia
mixta. Alteori, constipatia apare in varstele inaintate fara o cauza bine determinata ; instalarea ei
se face progresiv.
1.
Semne subiective
Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lucru ce-l pot
spune este ca materiile fecale sunt prea dure.
Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune ca au un fel de
tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se servesc de diferite purgative si duc o
viata absolut normala.
Semnele subiective le putem imparti in :
a)
semne locale ;
b)
semne generale.
Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defecarea din cauza
aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua
nastere mai ales la copii, prolapsuri rectale. Din cauza efortului prea mare pe care il necesita
evacuarea unor materii prea dure, cardiacii, hipertensivii, emfizematosii pot avea accidente
uneori mortale. Dupa scaun, mucoasa rectala ramane iritata si musculatura peretelui excitata,
incat timp de o jumatate de ora pacientul are senzatia ca nu si-a golit complet rectul. Uneori,
bolnavii au senzatia de plenitudine rectala sau tensiune abdominala.
Multi se plang de gaze abdominale mai ales in formele de constipatie dreapta. Alteori,

colonul este sediul unor dureri foarte vii.

Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom vedea, scaunele
constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ; reactia lor este neutra. Starea
generala a bolnavilor poate fi foarte buna, unii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu
anemie, oboseala.
In multe cazuri sistemul nervos prezinta o serie de tulburari care uneori sunt datorita
autointoxicatiei intestinale, alteori sunt de origine reflexa care variaza paralel cu constipatia.
Astfel putem avea oboseala permanenta si in special dimineata, cefalee, ameteli, aprinderi la fata,
maini reci, stari lipotimice. La batrani scaunul este o necessitate mai mult psihica decat fizica.
2.
Semne obiective
Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-constipatie
cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la formele clinice cum uneori
materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceasta se intampla cateodata cand avem
evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitatea materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza
supradigestiei alimentare in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu
resorbtia prea mare a apei.
Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpretat cao
reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuarea scaunului si nu ca o iritatie
a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci este mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva
a purgativelor si clismelor.
Forme clinice
Dupa cum am vazut la patogenie, deosebim trei forme clinice de constipatie:

Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;

Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;

Constipatia stanga sau hipochinetica.

Constipatia rectala
Constipatia rectala se recunoaste prin tactul rectal. Rectul contine in permanenta materii
fecale si nu intermitent ca in mod normal. Prin examenul radioscopic constatam un tranzit
normal sau accelerat in intreg colonul pana la sigmoid. La acest nivel si in rect, materiile fecale
se acumuleaza. Bolnavul poate sa nu aiba scaun cu saptamanile sau sa aiba zilnic in cantitati
mici. Masa de materii fecale adunate in rect si ansa sigmoida se poate simti la palparea
abdominala cao tumora in fosa iliaca stanga. Uneori bolnavii se plang de o stare de plenitudine
cu apasare in regiunea perineala. Durerile pot sa iradieze in coapsa stanga in fosa iliaca si in
vezica urinara, dand tenesme vezicale. Cand evacuarile sunt foarte rare, se pot forma tumori
fecale sau fecaloame.
Materiile fecale pot lua cu timpul o consistenta pietroasa. Cauza acestei constipatii este
slabirea reflexului defecatiei care are punct de plecare in mucoasa rectala.
Constipatia colonului drept
Intre constipatia colonului drept care reprezinta forma toxica si dureroasa si intre cea a
colonului stang care este mai mult mecanica exista nenumarate varietati ce difera de la individ la
individ. Constipatia poate fi mai mult dreapta sau mai mult stanga, dupa cum poate fi mai mult
prin atonie sau prin spasme, prin hiper sau hipokinezie. De obicei constipatia dreapta si stanga
sunt rare.
Constipatia colonului drept a fost izolata de autorii englezi in frunte cu Herty si de catre
Stierlin. Acesta a gasit la radioscopie staza ce merge de la 24-48 ore si care cuprinde cecul,
colonul ascendent si treimea dreapta a transversului (colonul priximal embriologic). Staza in

colonul drept poate fi data de atonia acestui segment intestinal sau de spazmele prelungite ale
transversului si descendentului.
La inceput colonul drept lupta contra acestui obstacol functional, cu timpul el slabeste,
devine aton si se lasa destins.
Simptomatologia este determinata de fenomenele de auto intoxicatie, date de resorbtia
prelungita a continutului cecoascendentului.
Am vazut cat de activa este flora microbiana la acest nivel. Din cauza aceasta, bolnavii se
plang de dureri de cap, migrene, gura amara cu miros fetid, limba incarcata, stare de depresiune
sau excitatie, tulburari psihice, maini reci, transpiratii urat mirositoare, stare de anemie ; uneori
avem perioade febrile. Acesta este tabloul auto intoxicatiei intestinale a lui Pauchet.
Scaunele pot fi numai tari sau sa se prezinte ca o falsa diaree. Aceasta din urma coincide
cu perioadele febrile si este data de o stare de inflamatie a mucoasei colonului drept. Diareea
falsa este produsa, cum am vazut la examenul coprologic, de colonul stang, in special de ansa
sigmoida. Aceasta inseamna, ca pe langa staza dreapta avem si una stanga. Cand scaunele sunt
tari reactia lor este neutra ;
Uneori aceasta forma de constipatie este insotita de dureri. Ele sunt localizate in fosa
iliaca, pe colonul drept si la unghiul splenic. Cand durerile sunt la nivelul cecului, este greu sa le
deosebim de durerea apendiculara. Durerile in constipatie se pot exagera in picioare, la eforturi si
uneori dupa miezul noptii.
Constipatia colonului stang
Ea este vechea constipatie atona. Stim de la examenul coprologic, ca la acest nivel
resorbtia este determinata si flora microbiana foarte mult redusa. Din cauza aceasta in constipatia
colonului stang nu vom observa fenomene de intoxicatie. Starea generala a acestor bolnavi este
foarte buna. Fenomenele nervoase care se pot observa in astfel de cazuri sunt datorita unei stari
nervoase concomitente, sau participari intr-o masura mai mica a unei atoni a colonului drept.
Bolnavul, in general nu se plange decat de lipsa scaunelor. La palpare putem simti colonulca o
coarda. In acest caz se adauga spasme intestinale. Cum am vazut la examenul radiologic, trecerea
pastei baritate este mult incetinita in colonul descendent, iar materiile fecale ne par segmentate.
COMPLICATIILE CONSTIPATIEI
Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei
intestinului gros.
1. Am vorbit despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia am avea
depresii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee,
maini reci.
Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei.
Microbi din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei
prelungite, patrund prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc
fenomenele de pielo-nefrita si de cistita.
Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie
sindromul enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter.
Masa de materii fecale poate fi uneori de consistenta dura chiar pietroasa si atunci poarta
numele de copriliti. Ei sunt de dimensiuni mai mici decat fecaloamele de la o nuca pana la un ou.
Unele medicamente ca bismutul, bariul etc. pot de asemeni da astfel de tumori. Bolnavii
se plang de senzatie de corps train in corp, uneori efortul de defecatie apare in anus. Destul de
des ei sunt mobili in rect si se pot ridica in sigmoid.

Din cauza stazei prelungite, mucoasa intestinului gros se inflameaza si avem colite. Este
foarte important sa ne dam seama daca a fost intai constipatia si inflamatia este secundara, sau
constipatia este urmare a inflamatiei. Masele fecale pot eroda mucoasa intestinala si duce la
abces al peretelui, gangrena lui, inflamatia intregului perete intestinal cu colite ulceroase. Chiar
colitele mai usoare pot da diaree ; aceasta este uneori mai trecatoare si urmeaza o noua perioada
de constipatie. In fine putem avea falsa diaree (Mathieu). Persoanele care abuzeaza de clisme pot
avea colite mucoase sau chiar muco-membranoase. Inainte, cand clismele se intrebuintau pe o
scara mai mare, aceasta afectiune era mult mai des intalnita.
DIAGNOSTIC:
De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el
impunandu-se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de
obicei in cantitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara,
este cea mai frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie
cantitativa aceea in care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste
cazuri necesita ca, in afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen
coprologic si un studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie
facut in special la indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la
persoanele cu un regim alimentar defectuos.
Falsa diaree este in fond singura problema diagnostica a constipatiei. Diagnosticul acesta
se face pe caracterul heterogen al scaunului portiuni dure, sciabile, in mijlocul unei evacuari
lichide. Scaunul de falsa diaree apare de obicei dupa 2, 3 zile de constipatie ; staza materiilor in
colonul distal determina o iritatie locala cu raspuns secretol care duce la o redisolutie a
scaunului si motor in sensul unui peristaltism violent, dureros, cu evacuare brusca. Rareori in
scaunul de falsa diaree se mai observa si mucus in cantitate crescuta. In cazul acestei false diaree
omogene, diagnosticul nu este posibil decat prin examene complementare : studiul coprologic
(care arata o hiperdigestie) si tranzitul intestinal.
Studiul tranzitului intestinal se poate face :
- administrand la o anumita ora, preferabil l masa de pranz, un caset de carmin si se
urmareste aparitia coloratiei caracteristice in scaun, care in mod normal se produce aproximativ
la 24 ore ;
- examenul radiologic prin pranz baritat, care in plus permite urmarirea tranzitului in
diferite segmente ale colonului, permitand precizarea asa numitelor constipatii segmentale.
Constipatia cronica obisnuita constipatia boala va trebui deosebita de
constipatia simptom in cursul unei afectiuni digestive sau extradigestive.
Constipatia obisnuita rezulta dintr-o tulburare functionala care duce la intarzierea
tranzitului si la evacuarea insuficienta a intestinului gros. Din punct de vedere clinic aceasta
afectiune se poate manifesta doar prin tulburarea evacuarii colonului, constipatia compensata sau
la aceasta se adauga o serie de fenomene patologice locale si generale, constipatia decompensata.
Constipatia obisnuita are in special la femei si dateaza de cele mai multe ori din copilarie.
Perfect tolerata mult timp, uneori zeci de ani ea nu este in constiinta bolnavei decat prin faptul ca
are un scaun la 2 -3 zile si in cantitate insuficienta, obtinut dupa un efort de defecare. Din cauza
scaunului dur, nu rareori atentia este atrasa de complicatiile locale : dureri la defecatie,
hemoroizi, fisura anala. Toate aceste tulburari dispar odata cu evacuarea materiilor fecale si a
gazelor. Dupa un timp variabil, constipatia cronica obisnuita devine din ce in ce mai prost
tolerata.

La examenul obiectiv se constata un miros rau al gurii, limba, limba saburala, abdomen
balonat, colonul se palpeaza uneori plin cu materii fecale. Palparea unui fecalom poate crea
confuzia cu o formatiune tumorala, care insa dispare dupa clisma.
Examenul coprologic are rolul de a afirma diagnosticul de constipatie, precizand o falsa
diaree, de a aduce informatii in diagnosticul diferential al constipatiei simptomatice, cat si rolul
de a descoperi eventualele elemente inflamatoare, expresie a unei colite, complicatie a
constipatiei cronice.
Anamneza va pune in evidenta eventualele greseli de regim alimentar. Persoanele a caror
alimentatie este saraca in resturi nedigerabile provenite mai ales din zarzavaturi, fructe, paine
neagra sunt predispuse la constipatie cronica, in special cand acest regim se prelungeste pe
perioade indelungate. Tot prin anamneza se pot scoate in evidenta retinerile repetate de la
defecatie, atat de frecvente in conditiile vietii moderne, acestea ducand cu timpul la stergerea
reflexului de defecatie.
O forma clinica deosebita a constipatiei cronice o constituie diskezia sau constipatia
proctogena. Constipatia din diskezie este in general bine tolerata, dupa o perioada mai
indelungata bolnavii avand doar o senzatie de distensie, care rareori merge pana la durere in
pelvis. Cao particularitate se noteaza reactii ale organelor de vecinatate : tulburari de mictiune,
congestii uteroanexiale sau prostatice : de asemenea, episoade hemoroidale acute, fisuri anale
etc. Un examen pretios il constituie si determinarea sensibilitatii la presiune a mucoasei rectale.
Diagnosticul etiologic se face prin tact rectal, ca si prin rectesigmoidoscopie si
radiologic, care vor preciza tulburari in redresarea unghiului recto-sigmoidian determinate de o
ginecopatie sau o cauza sigmoidiana. Diskezia functionala va fi luata in considerare numai dupa
eliminarea unei cauze organice ano-rectale sau neurologice.
Constipatia simptomatica se poate intalni, fie in cadrul unei afectiuni digestive sau
generale cu un tablou clinic bine caracterizat, in care tulburarea de tranzit apare pe planul al
doilea, fie in cadrul unui tablou clinic dominat de constipatie, celelalte semne trebuind sa fie
cautate.
Afectiunile sau starile care duc la o slabire a musculaturii abdominale cum sunt slabirea
accentuata, obezitatea, emfizemul pulmonar insotesc constipatia.
Constipatia din boala ulceroasa este citata clasic printre simptomele acestei boli.
Administrarea indelungata a unor medicamente, ca : beladona si derivatele sale, opiacee,
pansamente gastrice, bismuth, fier, determina constipatia care va trebui combatuta din vreme.
Intr-un numar de cazuri constipatia este primul simptom care apare si care domina tabloul
clinic. Cauza, boala de baza, declansatoare a sindromului ramane pe planul al doilea. Tulburarea
de tranzit poate aparea mult inaintea oricarei manifestari generale sau chiar locale la examenul
fizic. Tumorile abdominale paracolice pot duce la constipatie, fie prin reflex inhibitor al
motilitatii intestinului gros, fie prin compresiune. De cele mai multe ori aceste tumori tin de
organele genitale : cancer sau fibrom uterin, cancer de prostata care sunt descoperite de tactul
vaginal, respectiv rectal.
Stenozele intestinale, in special cele tuberculoase, pot sta la baza unor constipatii tenace.
Tratamentele cu strptomicina care duc la vindecarea rapida a leziunilor tuberculoase intestinale,
cu formarea de cicatrice retractile, au facut ca numarul acestora sa fie ceva mai mare in ultimii
ani.
La examenul radiologic al tubului digestiv urmarirea tranzitului barital va trebui sa se
faca la intervalle apropiate pentru a sesiza locul obstacolului.

TRATAMENT
Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale. In unele
boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile intestinale, febra tifoida etc). Alteori
purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce produce constipatia. La copii unele stari
febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.
Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului gros
prin :
a)
Igieno- dietetic regim alimentar ;
b)
tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;
c)
tratament medicamentos ;
d)
tratament chirurgical ;
e)
tratament hidro-mineral ;
f)
psihoterapie.
Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe ori
suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul alimentatie ca din punct
de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros, alimentele se impart in
constipante si laxative.
In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi celulozice
ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi, untdelemn si in salate,
multe fructe, carne putina.
In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.
Tratamentul prin agenti chimici , fizioterapic :
a) masajul abdominal va fi facut de un om experimentat. El trebuie prelungit 4 6
saptamani si fiecare sedinta va dura 10-20 minute, nu vom recomanda masaj in formele
dureroase decat in formele atone. Va fi inceput din fosa iliaca dreapta pe traiectul colonului si in
directia normala de evacuare.
b) hidroterapia este intrebuintata in toate formele de constipatie.
c) electroterapia o vom folosi in aplicatiuni de curenti galvanici si faradici.
d) clismele produc contractii intestinale in mod reflex prin distensia rectului si
asimoidului.
Tratament medicamentos : supozitoare cu glicerina si ulei de parafina, dulcolax
papaverina suprima spasmul fibrelor musculare netede, magneziu si potasiu,Vit. B12,Vit. A
Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la
orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv,
peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse
si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.
Psihoterapia, aceasta este o metoda care are efecte bune in constipatie si este din ce in ce
mai mult intrebuintata. Psihoterapia se face in grup sau individual.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI
CU CONSTIPATIE

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide
- recomand alimente bogate in reziduuri
- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile
sale;
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza la indicatie, laxative

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.

ROLUL ASISTENTEI IN EDUCATIA PENTRU SANATATE

O persoana sanatoasa are control liber asupra mediului inconjurator, sau se poate
indeparta, sau schimba daca devine periculos. Boala il poate priva de aceasta libertate. Ignoranta
poate fi de asemenea cauza fricii nejustificate atat in caz de boala dar si in caz de sanatate.
Pacientul poate avea anumite tabuuri pe care personalul sanitar nu le cunoaste si acestea il pot
face sa sufere teribil. In functie de casta, obiceiuri sau crez religios, unele persoane pot face uz de
anumite obiecte pe care altii nu le folosesc. In final, sunt persoane de o extrema delicatete ce
traiesc intr-un mediu inconjurator ce-i protejeaza. Aceste persoane nu vor accepta cu bucurie
orice forma de coabitare in comun.
In cazul persoanelor cu delir, sau psihopate, problema protectiei devine o problema
majora. Prevenirea suicidului si protejarea pacientului de a se autodistruge, prevenirea lezarii
celor din jur, reprezinta exemple care scot in evidenta aceasta functie protectoare cu rol esential
in ingrijirile de baza. Cand pacientul sufera de o boala foarte contagioasa, atat protectia celor din
jur cat si a acestuia consuma un numar important de ore, ceea ce se intampla in serviciile de boli
contagioase.
Protejarea pacientului de lezare de natura mecanica cum este caderea, de pericolele de
natura fizica, ca focul, de substante chimice, toxice, de animale si insecte periculoase, de
microbii prezenti continuu in mediul inconjurator intr-un serviciu de pacienti, face parte din
ingrijirile de baza.
Predarea masurilor de prevenire si de securitate trebuie sa faca parte din programul de
pregatire al oricarei asistente medicale. Indiferent ca ea lucreaza la domiciliu, in scoli sau in
servicii de sanatate, ea se afla in masura de a contribui la prevenirea accidentelor. Programul de
prevenire a accidentelor de la domiciliu, a fost mai eficient cand asistentele au conlucrat in acest
sens cu ingineri, educatori si cu publicul.

Conducatorii administrativi competenti reduc substantial pericolul de accidente in

institutiile respective. Totodata, chiar si in serviciile care dispun de cele mai bune servicii de
mecanici, de intretinere, o mare parte din responsabilitate in ceea ce priveste asigurarea
securitatii, revine asistentei medicale. De fapt, asistentele medicale sunt cel mai mult timp in
preajma pacientilor. O mare parte din observatiile acestora sunt utilizate de medici pentru
prescrierea masurilor de protectie, a mijloacelor de constrangere sau supraveghere constanta a
pacientului cu tentativa de suicid. Cu cat mai mult vor fi acordate ingrijiri de calitate, cu atat va fi
nevoie in mai mica masura de recurgerea la mijloace de contentie, lucru care de altfel trebuie
evitat la maximum.
Asistenta medicala se afla adesea in postura de a participa la constructia cladirilor,
achizitionarea materialelor si organizarea serviciului de intretinere ce vizeaza reducerea la minim
a riscului de accidente. Asistentele medicale vad in aprovizionarea, pastrarea medicamentelor si
cooperarea cu alti membrii ai echipei din care fac parte, modul de a controla infectiile.
In multe tari, asistenta medicala initiaza punerea in aplicare, daca nu chiar stabilirea
masurilor de sanitatie si a procesului de sterilizare, ceea ce asigura inlaturarea pericolului de
infectare a tuturor celor care inconjoara pacientul si care il servesc. Fiind convinse de
superioritatea procedeelor fizice asupra mijloacelor chimice de dezinfectie si sterilizare,
persoanele informate in acest sens se asteapta ca vesela, articolele de toaleta, rufaria oferita, sa
fie expuse in prealabil temperaturilor ridicate sau radiatiilor. Ele pot, de asemenea, sa solicite ca
orice vine in contact cu o plaga sa fie sterilizat prin vapori sub presiune, expuse la o caldura
intensa si prelungita, sau la radiatii, cu exceptia anumitor circumstante.
In toate comunitatile, fiecare persoana reprezinta mai mult sau mai putin un pericol
latent. Spalarea pe maini a asistentei medicale, utilizarea mastii, a manusilor, a halatului, cand
este necesar un material dezinfectant, steril sau cu utilizare unica, reprezinta aspecte ale
protectiei pacientului.

DESCRIEREA A DOUA TEHNICI

1. EFECTUAREA CLISMEI
Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide pentru indepartarea
materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente.
Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare
Scop: -evacuator:
pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie,
irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului sau terapeutic in introducerea de
medicamente sau alimente.
Materiale necesare :

irigator Esdmarch cu untub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm lungime, prevazut

cu robinet sau pensa Mohr

canula rectala din ebonit sterilizata

tavita renala

bazinet

musama si traversa

invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului

substanta lubrifianta(vaselina boricata)

casoleta cu comprese sterile

stativ pentru irigator

apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru adolescenti, 150 ml
pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)

sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g la 500
ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)
ETAPE DE EXECUTIE
TIMPI DE EXECUTIE
1. Pregatirea instrumentelor
si materialelor necesare.

1
2

Se pregatesc materialele si instrumentele necesare.

Se racordeza tubul de cauciuc la irigator, se fixeaza canula
rectala pe tubul irigatorului si se inchide robinetul.
3 Se aseata irigatorul pe stativ la o inaltime de 0,5m.
4 Se verifica temperatura solutiei sau substantei
medicamentoase prescrise de medic(35-37 C)si se umple
irigatorul.
5 Se verifica permeabilitatea canulei si se evacueaza aerul si
prima coloana de apa captand-o intr-o tavita renala.
6 Se lubrifiaza canula folosind o compresa sterila.
7 Se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu
canula pe stativ, fara sa se atinga de obiectele din jur.
2. Pregatirea psihica si fizica 1 Se anunta bolnabvul si i se explica in ce consta tehnica.
a bolnavului
2 daca in momentul introducerii canulei in rect bolnabvul are
senzatia necesitatii de defecatie, va fi solicitat, sa inpiedice
miscarile reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci
pe gura si relaxarea musculaturii peretelui abdominal si sa nu
evacueze sonda.
3 Se izoleaza patul cu un paravan de restul salonului.
4 Se inpatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului,
apoi acesta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral stang cu
membrul inferior stang intins si dreptul flectat.
5 Se aseaza sub bazinul bolnavului traversa si musamaua.In
situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare.
6 Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se acopera
bolnavul cu o invelitoare.
3. Efectuarea tehnicii
1 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun.
2 Se indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, si se
introduce canula prin anus in rect, perpendicular pe suprafasa
subiacenta, cu varful indreptat putin inainte, in directia vezicii
urinare, prin miscari de rotatie, pana se invinge rezistenta
sfincterului.
3 Se ridica extremitatea externa a canulei, imediat cev varful a
trecut prin sfinter si se indreapta varful in axa ampulei rectale.
4 Se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm.
5 Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei
din irigator in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la
aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului.
6 Se indica bolnavului sa inspire adanc.
7 Se inchide robinetul in momentul cand nivelul apei din

irigator se apropie de nivelul tubului de scurgere.

8 Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala.
9 Se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 min.
10 Bolnavul este adus in decubit lateral drept si peste cateva
min in decubit dorsal .
11 Daca bolnavul se poate deplasa va merge la toaleta, in caz
contrar scaunul se capteaza la pat.
12Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun.
b.Clisma inalta
1 Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm inaltime, in colon.
2 Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai
mare a apei.In rest se procedeaza ca la clisma evacuatoare.
c. Clisma
Se pt administra medicamente ( digitala, clorura de calciu,
-medicamentoasa(terapeutica tnctura de opiu, chinina), care se absorb prin mucoasa rectala,
)
sau cele cu efect local(solutii izotonice) in microclisme sau
clisme picatura cu picatura(la 1-1,5 ora dupa clisma
evacuatoare), cu un ritm de 60 picaturi pe minut.
-microclisma
10-15 ml apa, ser fiziologic, solutie izotonica de glucoza sau
substanta medicamentoasa, care se introduc cu o seringa
adaptata la canula rectala.
-clisma picatura cu picatura Pentru mentinerea temperaturii solutiei de introdus se
intrebuinteaza rezerve termostat; irigatorul se inveleste intr-un
material moale sau vata, perna electrica.
d.Clisme uleioase
200ml ulei vegetal incalzit la 37C in baie de apa se injecteaza
profund.Se indica in constipatii cronice, fecalom.
4.Ingrijirea bolnavului dupa 1 Se efectuiaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.
tehnica
2 Se indeparteaza bazinetul, musamaua si traversa.
3 Se aseaza lenjeria de pat in ordine, bolnavul in piozitie
comoda,se acopera si se indeparteaza paravanul.
4 Se deschid ferestrele pentru aerisirea salonului.
5.Reorganizarea locului de 1 Se indeparteaza materialele cu care s-a efectuat tehnica
munca
2 Se spala instrumentele utilizate, se dezinfecteaza si se folosesc
pentru sterilizare.
3 Efectuarea clismei se noteaza in foaia de observatie.
Incidente :

canula intampina rezistenta in acest caz se retrage cativa cm sau se va da drumul la apa
din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in continuare, prin intinderea si
largirea rectului precum si prin dizolvarea si dislocarea materiilor fecale

daca in fata canulei se aseaza schibale care ingreuneaza trecerea apei se va ridica
irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul normal.
Accidente

dureri,crampe intestinale in acest caz se opreste curentul de apa pentru cateva minute
pana ce se linisteste musculatura colonului.
2. PERFUZIA INTRAVENOASA

Perfuzie = introducerea pe cale parenterala (intravenoasa), picatura cu picatura, a

solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volumica a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule
de material plastic ce se introduc transcutant prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).
Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care
se urmareste un efect prelungit; depurativ-diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; alimentatie pe cale
parenterala.
Materiale necesare : tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat
solutii ambalata steril; solutiile hidratante in sticle RCT inchise cu dop de cauciuc si armatura
metalica sau in pungi originale din material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura
corpului; garou de cauciuc; tavita renala; stativ prevazut cu bratari si cleme pentru fixarea
flacoanelor; 1-2 seringi Record sau Luer de 5-10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si
intramuscular sterilizate (seringile si acele Record nu se mai utilizeaza); o perna tare, musama; 12 perne sterile; o perna hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casoleta cu comprese sterile;
substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, benzina iodata, romplast, foarfece, vata.
Etape de executie
Timpi de executie
1
se pregatesc instrumentele si materialele necesare;
2
se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se
topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului care se dezinfecteaza cu
alcool;
3
se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul;
4
se
indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop in
flacon;
5
se inchide cu pensa hemostatica imediat sub ac, tubul de aer, se
indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon,
prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul;
6
se suspenda flaconul pe suport;
1. Pregatirea
7
se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast
materialelor,
avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau a substantei
instrumentelor si
medicamentoase;
aparatului de
8
se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in
perfuzie
flacon;
9
se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se
ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se
deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de
perfuzie, picuratorul fiind orizontal;
10 se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid
fiind eliminate complet bulele de aer;
11 se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul,
aparatul ramanand atarnat pe stativ;
Amboul nu trebuie sa se atinga de nimic din jur (pentru a nu se
desteriliza).
2. Pregatirea fizica 1
se anunta bolnavul convingandu-l de importanta tehnicii;

si psihica a
bolnavului

3. Efectuarea
perfuziei

4. Ingrijirea
bolnavului dupa
tehnica
5. Reorganizarea
locului de munca
Accidente

2
se aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu
antebratul in extensie si pronatie;
3
subratul ales se aseaza o perna tare, acoperita cu musama si un camp
steril;
4
se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.
1
spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se examineaza calitatea si
starea venelor;
2
se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului;
3
se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura
de iod; se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia
venei alese; de preferinta se incepe cat mai periferic;
4
se verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza amboul aparatului
de perfuzie;
5
se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului
in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu
ajutorul prestubului la 60 picaturi/min sau in functie de necesitate;
6
se fixeaza cu benzile de leocoplast acul si portiunea tubului
invecinata acestuia, pe pielea bolnavului;
7
se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de
functionare a aparatului;
8
se pregateste (daca este necesar) cel de-al doilea flacon cu substanta
medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului;
9
inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul
pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza
aparatul la noul flacon;
10 se deschide imediat prestubul pentru a permite sa curga; operatia
trebuie sa se petreaca cat mai repede, pentru ca sangele regulat prin ac sa
nu se cuaguleze si se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de
perfuzat (la 60 picaturi pe minut, de exemplu);
11 inainte ca flaconul sa se goleasca, se inchide prestubul, se aplica o
pensa hemostatica intre ambou si tubul de control, se exercita o presiune
asupra venei punctionate cu un tampon imbibat intr-o solutie dezinfectanta
si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage acul din
vena;
12
se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un
pansament steril si se fixeaza cu un plasture.
1
se aseaza bolnavul confortabil in patul sau;
2
se administreaza bolnavului lichide caldute (daca este permis);
3
se supravegheaza bolnavul.
1
se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele (aparatul de perfuzat
din material plastic se arunca), se dezinfecteaza si se pregateste pentru
sterilizare;
2
se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat,
cine a efectuat perfuzia.

hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci poate determina edem pulmonar acut : tuse,
expectoratie, polipnee, cresterea TA. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiatorice.
- embolie gazoasa prin patrunderea aerului prin curentul circular. Se previne prin eliminarea
aerului din tub inainte de instalarea perfuziei si intreruperea ei inainte de golirea completa a
flaconului si prin neutralizarea perfuziilor cu presiune
Atentie!
nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
Instalarea perfuziei se face in conditii de asepsie completa.
Inlocuirea rezervorului sau intreruperea perfuziei se va face ca aceasta sa se goleasca
complet, pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor. De obicei aerul nu patrunde in vena
(fara pompare cu para) in afara unor defecte ale perfuzorului.

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
UNITATEA SANITARA: SPITALUL JUDETEAN
JUDET:BRASOV
SECTIA: INTERNE
CULEGEREA DATEOR
INFORMATII SOCIALE:
NUME: POPA
PRENUME: CRISTIAN
SEX : M
VARSTA : 52 ani
NATIONALITATEA :roman
DATA INTERNARII: 15.07.2012
DATA EXTERNARII: 19.07.2012
SITUATIA FAMILIALA: necasatorit.
DOMICILIUL: BRASOV
OCUPATIA: salariat.
MOTIVUL INTERNARII: burelete hemoroidale, procidente ulcerate sangerande, dureri
anorectale, constipatie.
ISTORICUL BOLII: debut insidios cu dureri anorectale si aparitia unor burelete hemoroidale
care in timp au devenit ulcerate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: hemoroizi sangeranzi , constipatie
ANTECEDENTE FIZIOLOGICE:

neaga boli infecto-contagioase: TBC

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

fara importanta.
ANTECEDENTE PERSONALE, FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:

neaga alte afectiuni.

IMPRESII DE LA SPITALIZARILE ANTERIOARE: pacientul a fost multumit de modul
cum a fost tratat in perioadele anterioare de spitalizare.

INFORMATII FIZICE
GREUTATE: 80 kg
INALTIME: 1.65 m
CAPUL
Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.
Aspectul gurii: normala.
Aspectul buzelor: normal colorate.
Aspectul ochilor: incercanati.
Aspectul nasului: normal.
Aspectul dintilor: ingrijiti.
Aspectul limbii: normal.
Probleme vizuale: nu prezinta.
Probleme auditive: nu prezinta.
TRUNCHIUL
Semne particulare: nu are.
Aspectul si culoarea tegumentelor: normala.
Sistem muscular: normoton, normochinetic.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Sistem osteo-articular: clinic normal.
Aparat respirator: torace simetric normal conformat.R=17r/min.
Aparat cardiovascular: AV 84 / `, T.A. 120/80mmHg
Aparat digestiv: abdomen suplu nedureros, dureri anorectale.
Bureletele hemoroidale, procidentele ulcerate sangerande la ora 11 si 7 in pozitie genu-pectorala.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: normale.
MEMBRE
Semne particulare : nu prezinta.
Aspectul si culoarea tegumentelor: normale.
Mobilitatea articulatiilor: mobile.
COMPORTAMENT
Ii place sa fie singur: nu.
Evolutia comportamentului cu anturajul: pacientul este comunicativ, a prezentat intelegere si
a cooperat cu asistenta.
Isi intelege starea actuala si urmeaza cu strictete recomandarile medicale.
Atitudinea personalului fata de bolnav: adecvata.
OBISNUINTE PRIVIND ALIMENTATIA
Alimentatia : deficit alimentar.
Apetit: prezent.
Numar mese: 2-3 pe zi.
Alimente preferate: carne si preparate din carne, pizza
Lichide preferate: Coca Cola,Pepsi, berea.
Alte probleme: alimente pe care nu le poate consuma: nu are.
Regim hidric: (hidric, hipocaloric, hipoglucidic, hiperproteic) serveste masa singur.
OBICEIURI IN LEGATURA CU ELIMINARILE
Scaun: wc; aspect: pastos, omogen, 1 la 3 zile=constipatie.
Urina : wc; aspect clar, transparent, culoare galben deschis, miros caracteristic, nr. 6-7 pe zi.

OBISNUINTE DE IGIENA INDIVIDUALA

Se spala si se piaptana singur.
Se imbraca si se dezbraca singur.
Se spala pe dinti singur.
Isi realizeaza toaleta singur.
OBISNUINTE PRIVIND ODIHNA
Probleme privind somnul: nu are.
Activitatea fizica: nu are pe durata spitalizarii.
Preocupari: cititul.
INFORMATII MEDICALE
Alergii: nu prezinta.
Tratamentul actual: algocalmin , fenobarbital ,Proctolog , Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer
. Glucoza 10%.
DIAGNOSTICE DE NURSING
1. Alterarea starii de confort cauzata de procesul inflamator manifestat prin facies crispat,
gemete, iritabilitate, vaicareli.
2. Alterarea functiei de eliminare a scaunului cauzata de alimentatia neadecvata
manifestata prin absenta scaunului de mai multe zile, dificultate in a defeca, scaune tari si rare.
3. Sentiment de tensiune si de inconfort resimtit de pacient cauzat de durere si de
neadaptare la rolul de pacient manifestat prin agitatie, neliniste, insomnie, nervozitate.
4. Alterarea modului de somn cauzata de durere manifestata prin treziri frecvente,
timpurii, somn agitat.
5. Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita procesului inflamator cauzat de lipsa
de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative a leziunilor pielii manifestate prin hemoroizi,
fisuri anale, roseata, ulceratie.
6. Alterarea starii de nutritie cauzata de lipsa cunoastere a nevoilor de hidratare a
organismului , singuratate manifestata prin consumarea de alimente si bauturi interzise,omisiuni
ale meselor, mese neechilibrate.
7. Alterarea confortului, din cauza durerii manifestata prin incapacitatea de a
indeplini pe deplin o activitate .
Dialog la externare:
Data externarii: 19 .07 .2012
Luat de familie: pacientul Popa Cristian este luat acasa de catre rude
Destinatia la externare: Brasov
Mijloc de transport: masina nepotului.
Situatia de acasa: satisfacatoare
Capacitatea de a se ingriji: pacientul se poate ingriji singur
Recomandari la externare:
- evitarea efortului fizic ;
- prezentare la controale periodice;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- evitarea alcoolului si tutunului.
S-a discutat cu familia: am purtat discutie atat cu sotia privind perioada imediat urmatoare si de
durata a ingrijirilor pacientului.
Impresia pacientului despre spitalizare: relativ buna

Au fost atinse scopurile: da.

EVALUAREA CAZULUI
Pacientul Popa Cristian in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 07. 2012 la serviciul
de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor burelete hemoroidale,
care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe abdominale.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de chirurgie I
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu rectal,
clisma
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctalog ,
Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.
Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a ameliorat,
se externeaza cu urmatoarele recomandari :
- respectarea tratamentului medicamentos
- regim de viata si de munca organizat
- prezentarea periodica la control medical
- evitarea efortului fizic ;
- respectarea regimului igieno-dietetic;

PLAN DE INGRIJIRE
HEMOROIZI SANGERANZI - CAUZA A CONSTIPATIEI
NEVOI
A
PROB
LEM
A
1.
Nevoia
de
a
evita
pericole
le.
Durere

2.
Nevoia
de a
elimina.
Constip
atie

INTERVENTII
ETIOLOGIE

SCOP

Alterarea starii
de
confort
cauzata
de
procesul
inflamator
manifestat prin
facies
crispat,
gemete,
iritabilitate,
vaicareli.

Pacientul sasi diminueze

semnele
durerii in
termen 12 ore.
Pacientul sa
demonstreze
absenta
durerii in
termen de 2
zile.

Alterarea
functiei de
eliminare a
scaunului
cauzata de
alimentatia
neadecvata
manifestata prin
absenta
scaunului de mai
multe zile,
dificultate in a
defeca, scaune
tari si rare.

Pacientul sa
elimine un
scaun moale
in termen de 2
zile.
Pacientul sa
aiba scaun
fara dificultate
in termen de 3
zile.
Pacientul sa
prezinte
absenta
constipatiei in
termen de 4
zile.
Pacientul sa

EVALUARE

PROPRII

DELEGATE

- amplasez pacientul intr-un salon

aerisit , linistit cu pacienti in salon
care au o evolutie favorabila.
- evaluez caracterele durerii: intensa
cu sediul anorectal.
- arat pacientului ca ma ocup de el ca
un tot unitar si nu numai de durerea
sa
- informez pacientul ca-i este permis
sa-si exprime durerea
- ajut pacientul sa descrie corect
durerea si sa sesizeze momentele de
remisie sau exacerbare
- asigur confortul pacientului: asez
pacientul
in pozitie de
d.v.;d.l.s.;d.l.d
- urmaresc si apreciez corect
potentialul inflamator si aplic
masurile de prevenire a surselor de
infectie.
- aleg procedurile de investigare si
tratament cu risc minim de infectie.
- informez si stabilesc impreuna cu
pacientul planul de recuperare a starii
de sanatate.
- aerisesc salonul pacientului.
- Pregatesc materialul si
instrumentarul necesar administrarii
tratamentului medicamentos
- masor si notez functiile vitale in
F.O.
- determin pacientul sa ingere o
cantitate de lichide suficienta.
- stabilesc impreuna cu pacientul un
orar regulat de eliminare.
- urmaresc si notez in F.O. consistenta
si frecventa scaunelor.
- pregatesc materialul si
instrumentarul pentru clisma
evacuatoare
- fac pregatirea psihica si fizica a
pacientului in vederea efectuarii
tehnicii
- efectuez clisma evacuatoare.
- curat si usuc regiunea anala dupa
fiecare scaun.
- aplic creme protectoare.
- fac toaleta anusului de mai multe ori

La indicatia medicului
administram:
algocalmin
D.T. = 2f
D.U. = 1f
Cale = i.v.
supozitoare Proctolog
D.T. = 2 sp/zi
D.U. = 1 sp
Ketonal
D.T. = 2f
D.U. = 1f
Cale = i.m.
Detralex
D.T. = 2tb
D.U. = 1tb
Ritm= D,S
Cale = i.m.

15.07.2012
Pacientul prezinta
dureri anorectale
puternice.
16.07.2012
Pacientul prezinta
o usoara
ameliorare a
semnelor durerii.
17.07.2012
Durerea a fost
combatuta.

La indicatia medicului
administram:.
Proctolog
D.T. = 2 sp/zi
D.U. = 1 sp
Ketonal
D.T. = 2f
D.U. = 1f
Cale = i.m.
Detralex
D.T. = 2tb
D.U. = 1tb
Ritm= D,S
Cale = i.m.
Institui la indicatia medicului
o perfuzie endo-venoasa cu :
Solutie de

15.07.2012
Pacientul prezinta
constipatie.
17.07.2012
Pacientul prezinta
scaun moale.
18.07.2012
Pacientul prezinta
scaune
normale
fara dificultate.
19.07.2012
Constipatia a fost
combatuta

aiba tranzit
intestinal in
limite
fiziologice.

3.Nevoi
a de a
evita
pericole
le.
Anxieta
te

Sentiment de
tensiune si de
inconfort resimtit
de pacient cauzat
de durere si de
neadaptare la
rolul de pacient
manifestat prin
agitatie,
neliniste,
insomnie,
nervozitate.

4.
Nevoia
de a
dormi
si a se
odihni.
Insomni
e

Alterarea
modului de somn
cauzata de durere
manifestata prin
treziri frecvente,
timpurii, somn
agitat.

5.
Nevoia
de a fi
curat si
de a
proteja
tegume

Alterarea
tegumentelor si a
mucoaselor
datorita
procesului
inflamator cauzat
de lipsa de

Pacientul sasi exprime

diminuarea
anxietatii in
termen de 2
zile.
Pacientul sa
demonstreze
absenta
semnelor de
anxietate in
termen de 4
zile.
Pacientul sa
beneficieze de
siguranta
psihologica
pentru
inlaturarea
starii de
anxietate.
Pacientul sa
doarma fara
treziri si fara
intreruperi in
termen de 24
ore.
Pacientul sa
doarma 8 ore
in fiecare
noapte in
termen de 3
zile.
Pacientul sa
beneficieze de
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ pe
durata
spitalizarii.
Pacientul sa-si
diminueze
roseata in
termen de 2
zile.
Pacientul sasi diminueze

pe zi si dezinfectez cu acid boric 23%.

- determin pacientul sa ingere o
cantitate de 3000 ml/zi lichide
- recomand pacientului sa consume
alimente bogate in reziduri
- determin pacientul sa faca exercitii
fizice cu regularitate
- observ manifestarile psihice ale
pacientului: apatie, lipsa de interes
pentru evolutia bolii cat si pentru
tratament.
- identific cauza anxietatii si a
factorilor care au declansat
anxietatea.
- Incerc sa conving pacientul de
importanta urmarii tratamentului si a
respectarii regimului hidric pentru
evolutia bolii.
- sfatuiesc familia sa sustina moral
pacientul pe perioada anxietatii.
- asigur un mediu de protectie psihica
adecvat starii de boala a pacientului.
- incurajez pacientul sa comunice cu
cei din jur, sa-si exprime emotii,
nevoi.

NaCl 10%.Ringer, Glucoza

5%
D.T. =1500ml/zi
D.U.=500 ml
Ritm=60pic/min

La indicatia medicului
administram:
Diazepam
D.T. = 1f/zi
Cale = i.m.

15.07.2012
Pacientul prezinta
anxietate moderata.
17.07.2012
Pacientul prezinta
o diminuare a
anxietatii.
19.07.2012
Pacientul prezinta
o stare de bine in
urma
evolutiei
favorabile a bolii si
a sustinerii celor
din jur

- invat pacientul sa practice tehnici de

relaxare, exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare.
- observ si notez calitatea, orarul
somnului, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi.
- intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului.
- sfatuiesc pacientul sa bea o cana de
lapte inainte de culcare
- administrez tratamentul
medicamentos.
- observ efectul acestuia asupra
organismului.

La indicatia medicului
administram:
Diazepam
D.T. = 1f
D.U.= 1f
Cale = i.m.

15.07.2012
Pacientul prezinta
ore insuficiente de
somn.
16.07.2012
Pacientul prezinta
somn linistit si fara
intreruperi.
18.07.2012
Pacientul prezinta
ore
de
somn
suficiente calitativ
si cantitativ

- sfatuiesc pacientul in legatura cu

importanta mentinerii curate a
tegumentelor si mucoaselor pentru
prevenirea complicatiilor
- sfatuiesc pacientul sa ingere 1000
ml ceai antihemoroidal, legume,
fructe, fainoase, zarzavaturi

La indicatia medicului realizez

toaleta regiunii anale cu:
solutie de betadina
cloramina 5%.
apa oxigenata 3%.
rivanol 1%.
tamponarea plagii cu

15.07.2012
pacientul
se
interneaza
cu
:hemoroizi
sangeranzi, fisuri
anale,ulceratie.
16.07.2012

ntele.
Alterare
a
tegume
ntelor si
a
mucoas
elor

cunoastere a
ingrijirilor
preventive si
curative a
leziunilor pielii
manifestate prin
hemoroizi, fisuri
anale, roseata,
ulceratie.

leziunea in
termen de 3
zile.
Pacientul sa
prezinte
tegumentele si
mucoasele
curate si
integre in
termen de 4
zile.

- incurajez in permanenta pacientul si

ii explic necesitatea realizarii
interventiilor
- pansamentul se va face cu blandete
pentru a favoriza procesul de
vindecare

comprese si tampoane de tifon

sterile.
Medicul efectueaza ligatura si
rezectia bureletelor
hemoroidale.

6.
Nevoia
de a
bea si a
manca.
Refuz
de a
urma
dieta .

Alterarea starii
de nutritie
cauzata de lipsa
cunoastere a
nevoilor de
hidratare a
organismului ,
singuratate
manifestata prin
consumarea de
alimente si
bauturi
interzise,omisiun
i ale meselor,
mese
neechilibrate.

Pacientul sasi urmeze

regimul
indicat in
fiecare zi.
Pacientul sa
fie echilibrat
hidroelectrolitic pe
durata
spitalizarii.

Institui la indicatia medicului

o perfuzie endo-venoasa cu :
Solutie de
NaCl 10%.Ringer, Glucoza
5%
D.T. =1500ml/zi
D.U.=500 ml
Ritm=60pic/min

7.
Nevoia
de a se
recreea.
Dificult
atea de
a
efectua
activitat
i
recreati
ve

Alterarea
confortului, din
cauza
durerii
manifestata
prin
incapacitatea de
a indeplini
pe
deplin
o
activitate .

Pacienta sa
prezinte
confort fizic si
psihic
nealterat
pe
timpul
spitalizarii si o
stare de buna
dispozitie.

- explorez preferintele alimentare ale

pacientului asupra alimentelor
permise(legume, fructe, zarzavaturi
si fainoase) si
interzise(condimente,prajeli,conserv
e,afumaturi,alcool)
- fac bilantul lichidelor eliminate si
ingerate
- constientizez pacientul de
importanta respectarii regimului
alimentar in mentinerea sanatatii
- servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, la ore regulate
si prezentate atragator
- las pacientul sa aleaga alimentele
dupa gusturile sale, respectand
contraindicatiile regimului
- cantaresc zilnic pacientul
- constientizez
pacientul de
importanta activitatilor fizice modera
- stabilesc un
program de activitati
in functie de gusturi si capacitate,
impreuna cu pacientul
- aerisesc salonul si asigur un mediu
calm si de securitate in care
pacientul sa se simta bine ;
- linistesc pacientul, si il ajut in
satisfacerea nevoilor fundamentale;
- invat pacientul sa comunice cu
semenii sai;
- stimulez increderea pacientului in
fortele proprii si in cei care il
sustin, in personalul medical.

Psihoterapie

pacientului i se
efectueaza rezectia
si
ligaturarea
bureletelor
hemoroidale.
Din
data
de
17.07.2012
pacientul prezinta
o
evolutie
favorabila
a
leziunilor
din
regiunea
anorectala.
15.07.2012
pacientul urmeaza
regimul indicat.
Pacientul este
echilibrat
hidroelectrolitic pe
durata spitalizarii.

Pacientul
a
prezentat confort
fizic
si
psihic
nealterat pe timpul
spitalizarii.

CONCLUZII FINALE
CONCLUZII TEORETICE
Pacientul Popa Cristian in varsta de 52 ani se prezinta in data de 15. 07. 2012 la
serviciul de urgenta a Spitalului Judetean acuzand dureri anorectale,si aparitia unor
burelete hemoroidale, care in timp au devenit ulceratii insuportabile , constipatie, crampe
abdominale.
In urma unui examen clinic se hotaraste internarea pacientului in sectia de
chirurgie I
Pe perioada spitalizarii se fac multiple investigatii: analize de sange, urina ,tuseu
rectal.
Pe perioada spitalizarii se face tratament cu: algocalmin , fenobarbital ,Proctolog ,
Detralex:, Perfuzie cu solutie Ringer . Glucoza 10%.
Dupa efectuarea investigatiilor si tratamentului starea generala a pacientului s-a
ameliorat, se externeaza cu urmatoarele recomandari :
- respectarea tratamentului medicamentos
- regim de viata si de munca organizat
- prezentarea periodica la control medical
- evitarea efortului fizic ;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare, vatamatoarem rezultate din metabolism.
Organismul trebuie deasemenea sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei
(fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul tubului digestiv) si alte
substante nefolositoare trebuie eliminate.
Scaunul = reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate
din organism prin actul defecatiei.
Scaunul este alcatuit din : reziduuri ramase in urma digestiei alimentelor, celulele
descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive, produsele de excretie
a tubului digestiv si a glandelor anexe, numar mare de microbi. Scaunul este, pana la un
punct, un indicator al starii de sanatate a unei persoane.
Defecatia = eliminarea materiilor fecale prin anus. Deplasarea materiilor fecale in
intestin se termina prin evacuarea lor prin actul defecatiei. Chemarea la scaun se produce
in momentul in care continutul sigmoidului patrunde in rect. Rectul este totdeauna gol in
afara de timpul in care se face defecatia.
Declansarea defecatiei se face prin reflexul de defecatie. Acesta poate fi modificat
prin vointa : el poate fi favorizat si atunci efortul de evacuare este eficient sau moderat in
care caz evacuarea este aminata sau chiar suprimata.
Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei.
Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun la 3
zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.
O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului.
Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra tubului digestiv,
iar o tulburare a acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv,

manifestate intre altele prin rarirea evacuarii intestinale. O perturbare a functiilor

intestinului poate influenta la randul sau functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele
din urma asupra starii generale.
Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:
-Insuficiente fibre alimentare in dieta
-Alimentatie cu prea putine lichide
-Lipsa de exercitiu fizic
-Medicamentele
-Sindromul intestinului iritabil (SIB)
-Schimbarile din viata de zi cu zi
- Abuzul de laxative
-Ignorarea nevoii de a merge la toaleta.
-Afectiuni si boli tipice
CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR
Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport cu
cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse clasificari:
1.
- constipatia rectala

atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului;

spastica
2.
- constipatie a colonului drept;
una a colonului stang;
alta a colonului transvers.
3. - constipatii secundare:
- constipatia trecatoare sau intamplatoare
- simptomatica sau organica.
- constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta
cauza locala:
- constipatie rectala sau dischezia
-constipatie cronica,
SIMPTOMATOLOGIE
Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale,
balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene chinuitoare,
greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar,
respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie fizica, depresie, chiar anxietate.
Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii rectului se
irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un strat subtire de la
suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de chemare la scaun, dar nu
poate evacua materii ci o cantitate de obicei mica de lichid fecaloid pe care alteori il
pierde spontan.
TRATAMENTUL CONSTIPATIEI
Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in tratarea
bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune
uscate oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse
in cantitati mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca
atare, sa le consume o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si
grau incoltit.

Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand:

Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete pentru

ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E si A .
Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii
rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului
digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente,
stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal.
Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori
caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In cazurile de constipatie
functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice), se poate apela si la remedii
alternative:
preso
si
acupunctura,
homeopatie,
radiestezie,
bioenergie.
Complicatii produse de constipatie.
Uneori, constipatia poate duce la complicatii:
-hemoroizi
-fisuri anale
-hernii abdominale
Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie :

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide
- recomand alimente bogate in reziduuri
- stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de
activitatile sale;
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor
- efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza la indicatie, laxative

Pacientul sa fie echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu
starea sa.

BIBLIOGRAFIA
1 GHID DE NURSING, Editia V, Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti 2001-LUCRETIA TITIRCA;
2 TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTI MEDICALI - NURSING - LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata
Medicala Romaneasca, Noiembrie 2000;
3 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI Editia IV, Dr. CAROL MOZES,
Bucuresti, 1978;
4
INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CATRE
ASISTENTELE MEDICALE, LUCRETIA TITIRCA - Editura Viata Medicala
Romaneasca, Editia IV 2004;
5 MEDICINA INTERNA Editura ALL, Bucuresti, 1996 CORNELIU
BORUNDEL
6 SEMIOLOGIE MEDICALA Editura Medicala, Bucuresti 2002, Ion
I. Brukner
7 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura Corint, Bucuresti
1997, Roxana Maria Albu
8 FIZIOPATOLOGIE MANUAL PENTRU SCOLI SANITARE
POSTLICEALE, Bucuresti 1995, T. Negru, M. G. Serban
9 DIAGNOSTIC CLINIC Editura Medicala, Bucuresti, 1994, C.C.
Dimitriu
10 TEHNICI SPECIALE DE INGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
11 ATLAS DE ANATOMIE Editura Aqvila, 2000, Oradea, Editor general
Thomas McCracken