\,

MASURAREA DEBITELOR
H10

1. Introducere
Aparatul de misurarea a debitelor este proiectat sE se obiEnuiasc6 studentii cu metodele
tipice de m5surare a desc[rc*rii esen;iale a ului fluid incompresibil, in acel*Ei timp avtnd aplicalii
ale ecualiei lui Bernoulli. DescErearea este determinat[ utiliztnd un tub Venturii, un orificiu
diafragml gi un rotar*etru. Pierderile locale as*ciate cu fiecare aparat de m6surl sunt mesurate $i
comparate cu o m[rire rapid6 de se4iuae gi un cot la 90". Unitatea este proiecta$ pemru utilizarsa
cu Banca hidraulic* Hl, care fyrniz*azd fluidul neccsar de lucru gi evaluarea gravimetrici a
curgerii.

1.1

Descriereaaparatului

Aparatul de m[surare a debitelor este ar5tat in fig. 1. Apa de la bancul hidraulic intrl in
echipament printr-un tub Venturii din plexiglas, care coastE dintr-o micgorare treptat[ a secfiunii,
urmati de o gituire, gi o lung[ mlrire a secfiunii. DupE schimbarea rapidi a sec.tiunii printr-un
difuzor, curgerea continu[ de-a lungul unei lungimi de conduct[ gi printr-un orificiu diafragmE.
Acesta este produs in concordan{E. cu B.S.1042, dintr-o plac6 cu o gaur[ de diametru redus prin care
curge fluidul.

Dup6 o curgere de-a lungul conductei gi un cot drept, fluidul intri ?ntr-un rotemetru. Acesta
conste dintr-un tub transparent in care uil corp plutitor urcE intr-o pozi{ie de echilibru. Pozilia
acestui plutitor este o mlsurtr a debitului.
Dup[ rotametru apa se intoarce printr-un robinet de control la banca hidraulic[ gi la
rezervor. Echipamentul are nouE prize de presiune, dup[ cum este detaliat in fig. 2, fiecare este
conectat la un manometru propriu pentru o citire imediatd.

Fig. I Aparatul de mdsarare a debitelor

&

E*:;:i:if-{''
!

;i

i{*rcn*tpi.':':-" : -

Fig. 2 Schema aparatului de m[surare a debitelor

1.2. Instalarea qi preg[tirea

a)

inl6tur[ s&rma de transport de la rotametrul de sticl6, ?nl[tur*nd intii robinetul de control

qi ansarnblul de deasupra rotametrului. Dernonta{i robinetul, asamblali cu grijl cotul de
Se

deasupra.

b)

c)

d)

Se conecteaz& furfunul de furnizare a fluidului de la bancul hidraulic la intrarea in tubul

Venturi 6i se asiguri cu un colier. Conectagi un furtun Ia iegirea robinetului qi direclionalil
liber la gaura central[ a bEnciului. inainte s[ continuati, referilivi la Manualul b[ncului
hidraulic pentru a afla metoda de determir:are a debituli cantirind.
Cu gura de introducere a aerului inchis[, inchideli robine&rl gi apoi deschideli-l i/3. Dali
drumul la Banc Ei deschideli ugor valva pdnl ce api incepe si curg6, perrniteli aparatului si
se umple cu ap6 apoi continua6i s[ deschideli robinetul pini este deschis la maxim. inchideli
robinetui aparatului. Cupl4i pompa de aer la valva de introducere gi pomp*li pdn[ ctnd
taate rnanometrele indicd apraximativ 280 mm. inltrturali aerul din manometre lovind uqor
cu degetele. Verifica! c[ nivelul apei sete constant. Se va vedea un dezechilibru a nivetrelor
dacd sunt scurgeri de aer la valva de introducere.
Verificaqi ineleie de siguranlE cd nu blocheaz6 apa, cazin care se poate modifica nivelul
manometrului. Blocarea datoratl ineleior de siguran{l poate fi ?nliturath printr-o pompare
brusc6 cu pompa de aer.

i.3.
a)
b)

c)

Supravegherea regulatS gi intrelinerea

Cind nu se folosegte aparatui, apa nu.trebuie s[ stea in aparat pentru o perioad[ lung6. DupI
folosire, golili aparatul gi stergelil bine pe exterior cu o bucat[ de p6nz[Dac[ valva de control are semne de curgeri, procedura de verificare gi inspectare este
detaliate in manualul tehnic al bancului hidraulic Hl.
DaeE tuburile din plastic a manometrelor devin o petE decoiorati inl*turarea depozitului este
posibill.

2.

Teorie
Pentru a se pf,stra echilibrul, la curgerea adiabatic[ a unui fluid incompresibil de-a lungul

uilui tub (a

se vedea

fig. 3), ecua{ia lui Bernoulli poate fi scris[ sub forma:

D,

_-:__.:_r

--2

l''

p'g -)-,
z'g

.....1

:
*--f

"..,--

:T- ,*'*,'"

Fig. 3 Ecualia de echilibru a energie de cwgere

unde: pl W - presiunea statictr;

V' IZS - viteza cinetic6 (V este viteza- debitul masic supra aria sec{iunii tubului);

z - catapunctului
p I g *v'' fzT + z

-in[!!imea hidrodinarnicl

Fig. 4 Construclia diafragmei

Pierderea de presiune AI1,, poate fi considerati ca o consecinlE a curgerii turbulente.
Deoarece fluidul e$e vascos vor ap[rea pierderi de presiune pe perelii conductei qi atunci trebuie
aplicatl o presiunea pentru a acoperi aceste pierderi. Ca o consecin!1 a cregerii presiunii apare ca o
crestere a energiei interne. De asemeneq deoarece fluidul este vf;scos, profilul vitezelor ?n sec{iune
nu este uniform. Energia cinetici pe unitatea de masi in orice secliuoe este atuaci mai mare decdt
L'- l2g gi atunci acest termen in ecualia lui Bernoulli este incorect evaluat. Determinarea cu
ajutorul mecanicii fluidelor, in toate cazurile, precum qi cele simplq este prea complicat pentru a
oblioe in alt mod pierderea de presiune Afl, alt mod dectt cel experirnental. intruc&t o cor$raclie a
grani,telor de curgere poate fi arltat5 (cu fluidele incompresibile] pentru a cre$te uniformitatea
curgerii gi pierderile de energie corespunz[toare s6 le sc[dem, pierderea de presiune AII este
neglijabil[ intre capetele unei conducte dar este irnportant[ c&nd apar schimblri de direclie.

3.

Procedura experimentalb

Cu ajutorul echipamentului prezentat in secliunea i.2, m*suririle pot fi frctrte ?n urm[torul

mod. Deschid4i robinetul aparatului pflnl cind rotametrul zrate a valoare de 10mm. C0nd debitul
este menfnut constant misura{i debitul cu bancul hidraulic dup6 curn a fost mentionat tn acest

manual. In timpul acesle perioade, i:registrafi citirile manometrelor intr-un tabel de forma celui din
L Repetati aceast[ procedur6 per$ru un numtrr echidistant de valori ale citiri rotametrului plnh
la'un maxim de aproximativ 220 mm.

fig.

4.
4.

Rezultate gi calcule

l. Calculul pierderilor de energie

Tubul Venturi, diafragma sau ro*rmetrul sunt toate dependente de ecuatia lui Bernoulli
pentru principiul lor de funclionare. Urmltoarele ecua$i au fost preg6tite pentru un set tipic de
rezultate pertru a ar*t[ modul de calculalie.
Tubul Venturi

intruc6t A.II,, este mig neglijabil, lntre capetele de misur[, impreunl cu cotele de nivel, z,
pot fi omise din ecualia (l) intre punctele A 9i B.
Conform ectraliei continuitef

p-V r.Au = p.t e-Au

Debitut va fi:

Q=

Ar'v,

.....2

Cu aparatul furnizat, diametrele in punctele de mlsr:r6 A qi B sunt 26 mm, respectiv 16 mm.

Astfel:

&
A,

= 0.38

' AB = 2.01'10 " m?

- g=9.81 m/s2
n/
- p.g
, p.g sunt in6llimile respective ale tuburilor manometrice
"
rezultd din ecua;ia 2:
Q = 9.62 -lo-' - Qrn-h,

)l

m3is

Considerf,nd densitatea apei de 1000 kgim3, debitul masic va fi:

rir=0.962.(a,
exemplu:
DacE

}l, =372mm,

-ar)i

gs

4 =116mm atunci:
(n,

- nr)i = (o ztz- o.l l6)i = o.5r

A gi B in metri

lll = 0.955.0.51 = 0.49 kg/s

(Fixarea corespunzeto&re a rezervorului a fost de 0,47kg/s)

Diafragma

tntre punctele de priz[

G] qi (F) AI/1, in ecuafia (t)

nu are valori neglijabile. Rescriem

ecualia cu simbolurile apropiate.

v', *V',

:-_:-''l_*,,

1.o 7.o =([p.S p.g )

Efectul pierderii de sarcind este sI creeze o diferenl6la nivelul manometrelor

@n-ft.)

mai

mic[ dec8t ar fi fost de altfel.

O ecualie alternativi este:
_1

v; _v" _ K=.( P, _&'l

2'g 2'g " [p's p's )
-l

unde coeficientul pierderilor de sarcin6 K a fbst obfrnrt anterior, in B.S: lMz (1943)*, pentru
geometria particular[ a diafragr*ei. Pentru apara* pierderea de sarcini este 0,601.
Reducind expresia in acelaqi mod ca la tubul Venturi;

Q=

A,'v,

Cu aparatul furnizat, diametrele in punctele de

8s.

misurlE

ro--.i1*Hi

Q=e.lo.1o-4

qn,

(n,-n)l

qi F sunt 51

- n,yl

,rf

t,

Astfel:
lrl = o.9lo.(/lr

-4")i

tgis

exemplu:

DacL

h, = 354mm, hr = 44mm
(h,

atunci:
1I

ho)i = (o :s+ * 0.044), = 0.55

mn\ rospectiv 20 mm.

rr = 0.910,0.55 = 0.50 kgls

(Fixarea corespunzltoare a rezervorului a fost de 0,47kgls)

* N.B. A fost descoperit c[

valoarea K datf, in 1943 BS1M2, publicafia di rezultate mai bune

asupra domeniului vitezelor a aparatului dectt figurile date in edilile anterioare aga cb noi am

utilizat acest manual.

Rotametrul
Observind imegistrarea clderii de presiune in rotametru, (f0 - (I), arate cI acestl diferenlf,
este mare pi virtual independent[ de pierderile de sarcin6. Deqi este ur termen cere cre$te datorit[
pierderilor liniare gi care este deci dependent de vitezl intrucit rotametrul are o secfiune rnare acest
termen este mic. Majoritatea diferenfei de presiune observate este necesarl pentru menlinerea

in echilibru, pluta este de greutate constantE" aceast6 diferen$ de presiune este

independenti de pierderile de sarcinf.
Cauza acestei diferenle de presiune este pierderea locall de presiune asociat[ cu viteza mare
a apei in jurul perimetrului plutitomlui. Intrucit aceasti pierdere locali de presiune este constante
atunci viteza perimetrall ecte constantl. Pentru a meatine o vitezl constant[ cu o rat6 variafiei
pierderii de sarcin6, suprafap secfiunii transversale prin care apare acea$tl vitezE mars trebuie si
varieze. Aceasti varialie a suprafe.tei secfiunii transversale va ridica plutitorul migcinduJ sus jos in
tub a rotametrului conic.
plutitorului

ij

\l:r ' "ri:,.

l
rrr-J
liir---*t
-1llF--=df

"'\./,;//il

ir
,i
li

:r

i,

; ,4r
:
l,

-.l.*.--1-Fig. 5 Principiul rotametrului

Din fig. 5, dacl raza plutitorului este

2.r-R,.d'
"'(n; -fi;)=

ft,

gi diametrul tubului rotametrului este

2{, atunci:

:ariasecfiuni detraversare:pierdereadesarcin6 lvhezaperiferialtr

'constante

Acum:

6=1.0
unde: / - distanla de la plecare pdnl la secliunea transversalE la care diametrul secliunii este R,
d - semiunghiul ascutit creat cu tubul.
De aici incolo este propo4ional cu pierderea de sarcin6. O aproximare a calibririi lineare
caracteristice va fi anticipat[ pentru rotametru.

26r

?L'.
E ?2
t-J
,
(., ?0

z 18
16

H 1l
lri

12

10

OI

a-J
l--

LJ

t I
0
0^

05C 0'&
$0 0?0 0'3 C'tO
^.
'-'l{AS H-Sd tr HIIR kg/s

Fig. 6 Curba tipic6 de calibrare a unui rotametru

4.2. Calculul pierderilor locale

Referindu-ne la ecua{ia 1 pierderea de sarcin6 locali asociatA fiecirui aparat de mlsuri

poate

fi evaluati.

Tahal Venturi
Aplic$nd sualia intre prmctele de mf,sur[ (A) $ (C)

Pe*- Pt *
p'8 p'g LH u"
h.,

hr, = LH

,"

Acessta pierdere poate fi dimensionat6 imp[rgindu-l cu viteza cinetic[ de intrare

tf

olZg.

Acum:

,z_ z.g (p, pr')

' u--J;.'\ps- ps)

'-[r,

.J

$r

f;

=f,'; [A.]'
\A^ )

Astfel:

v', _( nr\'

Ts-lA")

Cu acest aparat furnizat, An/A,t:0.38 qi atunci viteza cinetic[ de intrare este:

V) = ;taa.

!-- 4-l 0.167

Ip's p's ) =

r. 16. {

(n, - n,)

exetnplu:

Daci &, =372mrl

ir =116mnr,

4, =332mm,

atunci:

LH ," =hn-ftc =40mm

tr2

!^' = 0.167

7.a

(h"

hu)=O. 167. 256

42.7 Smm

Pierderea local[ in tubul Venturi este raportul dintre AIf..,.. qi f'.i IZS
Pierderea local[ = 0.936 viteza cinetic[ de intrare

Didragftrq

Aplicind ecuafia

(l) intre E 9i F substituind

viteza cinetic[ gi presiunea hidrostaticl la

ci, la o obturare
ca la orificiul din placi" acolo este o mic[ cre$tere de presiune pe peretele conductei datoritE
impactului cu placa in care este prev[zut orificiul, energie care este cedatl peretelui conductei. B.S.
1042 (secliunea 1 . 1 1 98 1) d5 a expresie aproximativ6 pentru determinarea pierderii de sarcin6 qi in
general scesta pate fi considerat[ 0.83 din diferenla de presiune m6surati.
Deci:
capete vom avea o valoare a pierderilor de sarcini peritru aparat. Acesta este pentru

MI

,,

=0'83 '(ft' -

i.

) mm

AiL/n -0.83.(:s+-++)= 257 mm

Diametrul orificiului din placi este aproximativ dublu decat diametr,ul de intrare in tubul
Venturi, deci viteza cinetici de intrare in orificiu este aproximativ t/16 din sea pentru tubul
Venturi. Deci:
ar.,
LH
o =-

257

-A<
,*=96

'
i- intrare
-.!+^-^
^:-^3:^x de
viteea cinetic[

Rotametrul
Pentru acest aparat de m6sur6, aplicarea ecualiei

(l)

ne

o. *,,,\-( 3-*,,\=

\p'8

) \p's

d[:

LH

,,,

DupE cum este arltat in fig. 7:

ho

-h, -

LH

Hl

T_**^T_**
f

r'\
lr
.i

t--:'

p:

'a

iL
i/-.

.
,

--1-.S.r---"

'

t."7

#7= f.{>

ir-..
t;'

ii=
*

+;

irlz
J*
lh

'.

l{
i1

/t{

(.
r-

.-)

-,-

Y-.,

r'-'.

lr
^

-<
Fig. 7 Pierderile de presi:ine in rotametru

Daci verific[m tabelul se obsewi c[ rezultatele experimentale aceastl pierdere locall este
virtual independent6 de pierderile de sarcinfi qi are o valoare constantl aproximativ 100 mmHzO.
Precum deja s-a arhtat, aceasta este o proprietate caracteristic[ a rotametrului. Pentru cornpararea
rezultatelor poate fi exprimatn ln viteza cinetictr de intrare. De exemplu, din clipa conefiArii tubului
are diametrul de 26 mm, cu rezultatele testului dedesubt considerdm c[ viteza cinetici de intrare
este 42.75 mmHrO cu tubul Venturi. Din acest motiv pierderea local[ a rotametrului este atunci 2.3
din viteza cinetic* de intrare. Oricum c&nd viteza este foarte mici pierderea locali r[miae aceeaqi
gi astfel devine de rnulte ori viteza cinaici de intrare.
Este instructiv s[ compari pierderea local[ asociatl cu trei metrl eu acelea asociate
schimb[rilor rapide de secliune, cu difuzoarele qi cu coturile sau curbele drepte. Aceearyi procedurl
este adoptati pentru evaluarea acestor pierderi.
Difuzerul
Intrarea
ecuafia

in difuzor

fi

poate

consideratl a

fi punctul (C) qi iegirea puncrul {D}. Aptcnnd

1:

r.rl

tt2

" l 2.9
" = p.8
" +"?'g +a,H,'^
p.g
Pentru

cI propor$a arilor,

iegire
este 1:16 dinviteza cinetici de intrare.

intrare, ale difuzorului este 1:4, viteza cinetic[ de iegire

exemplu:

l't

Dai, h.u =3'72mm, &e = 1l6mm, h" = 332mm, ho =337 r*m. viteza cinetici de intrars este
42.73mm (vezi calcul pierderilor locale in tub Venruri).
Viteza cinetic[ corespunz[toare ieqirii este egal[ cu 2.9mm qi astfel:

Nf
"o

=(::z-::z)+ (+z3s-2.9)=-5+39.85

pierderea

locali

= 34.85 mmHzo

*g
= 0.81 5 pierdere cinetici de intrare
42 75

Curbd dresptd
Intrarea
punctul

(II)

in curbl este la (G) unde diametrul conductei

unde diametrul este de 26mm. Aplicind ecualia

p^

V:

este de 51 mm,

iar iegirea este la

l:

trx

*.*=**f;*tn"'
Acum viteza cinetici de intrare este de qaisprezece ori mai mare decit pierderea cinetic6 de
intrare,
exemplu:

Dacd

h.n

=372mm,

ir =116mm. ho=94mm,

&a

=33mm, pierderea cineticd de intrare

este 2.67mm gi pierderea cinetic6 de iegire este 42.75mm. gi astftl:

L,H

u, =(S+-:f)+(Z

pierderea localf,=

5.

.67

*42.75)= 61-40.08 =20.92mmHro

ry*=
2.67

T.8pierderea cinetic6 de intrare

Disculii

5.1. Discu{ie asupra caracteristicile aparatelor de m6sur6

!l

o
U

h'
il

*l
rl*

bc

",

xB._ ,_)

It

{u

oE8

o
d
(,
j4

/---:-\
., ^l b0
j]
:^

"4""-i
,jal

t.r
+ .,-l us ,

C),

(E:

Ul

o
lz

.f

.,,,1

6 \-l a.,

5J

il.

i5

(u\O

(9

(!
U
oll

(u

o
(u

[U

o o

r"r'

-l.t

Ei

i:

,j(
-lar

-cF

$ )(gA$E
c.r

H
o E;
'crctrl,9H

zi

-l.o

{F
lt.g

co

{-,

*-:)

6a

bc

I.\

b-e
-ia

[J

z.

I e'I

E *iS il'*iI
P '.'''
)ro 'f. t*l
E E AIC\

lldtrrt

.qE
6->

-q,,

-i

xloil

bt
].-..-i
L-\I'
o / *lol
EE

ll..

l*-

.
Awl
\
A

?t

ac

bt

Fsl*
E
X ,lt

tr,
o\--__-./

lho *l:-

:Li:i:xl'.s
$:[L1s
_\ r=l; \n
._f__ \-ln t*l I

= i
E
E^=l T,

o E
d L.,

o
U

li

.cr
.-l bo
t- Avl .
-lQ= \--i
L]

UI

il

Y
E.--l--tol
olc-nI
*l* T'l.l
E."l P
*l-

i5

- 19 ";.1 F

Ii*,1 Jit :riX i"' *iis I

l"'

r-{

r{

rf) \f, lr) \o

EIl

E.S
EE E
b.s6E

st

t_