1.

Introducere
Discuiile legate de investiiile strine directe, n mediul academic, dar i n cel politic i
public, asociaz fluxurile de capital cu o serie de rezultate favorabile pentru rile primitoare.
Astfel, investiia strin devine motorul esenial al strategiei de dezvoltare economic i de
modernizare, de cretere a veniturilor i a locurilor de munc, n special pentru rile n
dezvoltare, economiile emergente i rile n tranziie. Atenia sporit ctre domeniul investiiilor
strine directe se justific prin aceea c acestea sunt vzute ca factor principal de stimulare a
creterii economice. Ele fac parte din clasa fluxurilor financiare ce nu genereaz datorie extern
i sunt considerate a fi un complement al investiiilor autohtone i, totodat, un finanator
semnificativ al deficitului de cont curent. Aadar, este clar c investiiile strine directe sunt de
preferat altor surse de capital, dac lum n considerare faptul c ieirile de capital pe care le
implic repatrierea profiturilor depind de rezultatele economice obinute, rspunznd att
interesului specific al investitorului, ct i al statului, care urmrete creterea economic.
Important de menionat sunt efectele indirecte pe care le manifest ISD n cadrul unei economii
locale, spre exemplu, impulsionarea formrii capitalului uman, externalitile tehnologice,
accesul la piee externe. Acestea sunt menionate n noua teorie a creterii ca factori generatori de
cretere economic pe termen lung. Cercettorii i-au ndreptat atenia i spre legtura dintre
investiiile strine directe i creterea economic, o serie de studii empirice urmrind dac
investiiile influeneaz pozitiv creterea. Acetia au sugerat c legtura pozitiv este influenat
de anumite conjuncturi economice. n cadrul acestei teme, voi ncerca s evideniez rolul i
efectele investiiilor strine directe, necesitatea rii noastre de a atrage investiii strine directe,
acestea avnd o influen semnificativ asupra modernizrii economiei romneti. Consider c
investiiile atrase trebuie dirijate ctre acele sectoare economice care contribuie la o cretere
economic sustenabil agricultur, turism, industria prelucrtoare i nu spre sectoarele
speculative, precum sectorul imobiliar sau de retail.