FO neurologie

FO = document medico-legal pe care il primeste medicul la internarea pacientului in spital

urmarim atitudinile particulare: care sunt obs prin simpla inspectie atat in ortostatism cat si
in decubit
ex: in B. Parkinson este atitudinea in semn de intrebare
in paraplegia spastica membrele inferioare sunt in extensie
in leziunile nervilor periferici -> paralizia n. brahial mana in gat de lebada
in sdr Aran-Duchene mana in simiana sau in grifa
in meningite atitudinea in cocos de pusca
miscarile involuntare: tr sa le obs localizarea, distributia musculara, ritmicitatea,
regularitatea, recurenta, amplitudinea daca sunt inf de somn, odihna
se examineaza miscarile involuntare prin insepctie si teste clinice: ex tremurul bratelor
intinse, percutia muschiului
semnele de iritatie meningeala
daca apare cefalee, rahialgii (dureri articulare de la coloana)
hiperestezie cutanata
facem ca si manevre:
> redoarea de ceafa -> pacientul este in decubit dorsal, cu membrele inferioare
intinse, flexia pasiva a cefei este limitata ca miscare si
dureroasa, direct proportional cu intensitatea inflamatiei
meningeene
> Kernig -> semnul Kernig 1 - din pozitia culcat in decubit dorsal, pacientul este ridicat cu
trunchiul la verticala iar aceasta va usura suferinta prin indoirea
genunchilor
-> semnul Kernig 2 - din pozitia culcat in decubit dorsal medicul produce flexia din
articulatie a soldului, ridicand la verticala membrele inferioare iar
pacientul va usura suferinta prin indoirea genunchilor
> Brudzinski --> se obtine prin fortarea miscari de flexie a cefei peste limita de toleranta a
bolnavului iar aceasta va uzura suferinta prin indoirea genunchilor
examinam motilitatea amplitudinea miscarii, viteza si forta musculara
- probele de pareza: Proba bratelor intinse, proba Fisher
- pt membrele inf: Barre, Migazzini, Vasilescu
Proba bratelor intinse - i se va cere bolnavului sa stea cu bratele intinse in pozitie orizontala,
acestea fiind in supinatie. Membrul paralizat va cadea, iar antebratul
va trece din supinatie in pronatie

Proba Fischer - in cazul mentinerii membrelor superioare in pozitie orizontala, cu bratele in

supinatie, in partea deficitului piramidal membrul superior incepe sa cada, iar
antebratul ia atitudinea de pronatie

Proba Barre

punem pacientul in decubit ventral (pe burta), cu gambele flectate in unghi drept pe coapsa
( trebuie sa il tinem asa 10 min)
daca leziunea este unilaterala incepe sa cada incetul cu incetul membrul afectat

Proba Migazzini

pacientul este in decubit dorsal (pe spate) cu coapsele flectate pe abdomen si gambele pe
coapsa
cade de partea leziunii

Proba Vasilescu

este folosita in cursul examenului neurologic, pentru a pune in evidenta existenta unui deficit motor
pacientul este in decubit dorsal (pe spate)
il punem sa flecteze rapid membrele si de partea leziunii ramane in urma
la membrele superioare: tinem membrele in pozitie orizontala, degetele in supinatie, cade membrul
de partea leziunii si trece in pronatie

 pt motilitatea involuntara palpam muschiul

mai evaluam coordonarea: ataxie cerebeloasa, dismetrie, hipermetrie
- probe: indice nas, calcai genunchi, proba Grigorescu, proba moristii pt adiadocokinezie
facem ROT:
reflexul bicipital
reflexul tricipital
reflexul stilo-radial
reflexul cubito-pronator
reflexul rotulian
reflexul Ahilian
reflexele cutanate:
- abdominale superior la nivelul rebordului costal
- mijlocii la nivelul ombilicului
- inferioare
- plantare: Babinski
reflexe patologice:
reflexul Rossolimo
reflexul Bechterew
reflexul Hoffman
reflexul palmomentonier
examenul echilibrului:
static: Romberrg- cu ochii inchisi si deschisi
dinamic: il punem sa mearga intai cu ochii deschisi, pe varfuri, calcaie
putem sa intalnim anumite tipuri de mers specifice anumitor boli:
mersul cosit in Hemiplegia Spastica
stepat in boala Charcot-Marie
mersul cu pasi mici in B. Parkinson
mersul deviat de partea leziunii in lez vestibulare
mersul topait, dansant- in coree
la nivel de sensibilitate:
distributia
intensitatea
caracterul
durata
factorii ce influenteaza caracterul
limbajul:
vorbirea expresiva- daca se exprima singur
vorbirea receptiva ii spunem un cuvant ex: cana el tr sa arate pe planse cana)
tr sa evaluam lexia daca poate sa citeasca
grafia (scrisul) sa scrie 2-3 cuvinte, sa copieze 2-3 cuvinte de pe ceva
praxia= totalitatea gesturilor si miscarilor necesare efectuarii unei miscari voluntare
complexe pentru indeplinirea unui scop