LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL

CUPRINS LUCRARE DE STAGIU

GRUPA I - Categoria I

pag.

GRUPA I Categoria XI

pag.

GRUPA II Categoria II

pag. 12

GRUPA II Categoria IV

pag. 15

GRUPA II Categoria V

pag. 17

GRUPA II - CATEGORIA X

pag. 19

GRUPA III Categoria III

pag. 32

GRUPA III Categoria VIII

pag. 37

GRUPA V Categoria IX

pag. 41

GRUPA I - Categoria I
1. Care sunt reducerile de pre pe care le pot acorda furnizorii pentru livrri i
ncasri aferente, precum i modul de realizare a operaiunilor de aceast natur?
2

Rspuns:
Reducerile comerciale, care mbrac forma de rabaturi, remize i risturne.
Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate i se practica asupra preului de
vnzare.
Remizele se acord asupra preului pentru vnzri superioare volumului convenit
sau poziia de transport preferenial a cumprtorului.
Iar risturnele sunt reduceri de pre caklculate asupra ansamblului de operaii
efectuate cu acelai ter n decursul unei perioade detrerminate.
Spre exemplu:
Inregistrare factur de vnzare produse finite
411
=
%
119
701
100
4427
19
Inregistrare reducere comercial la factur de vnzare produse finite
%
=
411
11,90
709
10,00
4427
1,90
Inregistrare factur de achiziii materiale
%
=
401
119
301
100
4426
19
Inregistrare reducere comercial la factur de achiziii materiale
401
=
%
11,90
609
10,00
4426
1,90
Reducerile financiare sunt fub form de sconturi de decontare pentru achitarea
datoriilor nainte de termenul normal de exigibilitate.
Inregistrare reducere financiar la factur de vnzare produse finite
%
=
411
11,90
667
10,00
4428
1,90
Inregistrare reducere financiar la factur de achiziii materiale
401
=
%
11,90
767
10,00
4426
1,90

2. O unitate cu profil comercial efectuiaz i nregistreaz operaiile economice

care se prezint n continuare:
3

a)se achiziionez mrfuri ce se reflect n contabilitate la costul de achiziie de

5.000 lei, nsoite de ambalaje n valoare de 600 lei, care circul n regim de restituire
direct. TVA este 19%.
b)ambalajele primate anterior, dup golirea de coninut, au urmtoarele destinaii:
- ambalaje n valoare de 400 lei se restituie furnizorului de la care au fost primite.
- ambalaje evaluate la 100 lei sunt degradate.
- ambalaje n sum de 100 lei se rein pentru nevoi proprii.
Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaiuni?
Rezolvare:
a) achiziia de ambalaje i mrfuri care circul n regim de restituire:
%
371
4426
409
4428

401

6.664 lei
5.000 lei
950 lei
600 lei
114 lei

(19% *5.000)
(19%*600)

b) restituirea ambalajelor ctre furnizor:

401

%
409
4428

476 lei
400 lei
76 lei

(19%*400)

c) ambalaje nerestituite degradate:

608

409

100 lei

Si TVA : 100 x 19% = 19 lei:

4426

4428

19 lei

d) ambalajele treinute pentru nevoi proprii:

381

409

100 lei

Si TVA : 100 x 19% = 19 lei:

4426

4428

19 lei

3. n legtur cu echipamentul de lucru ce se achiziioneaz de la teri, se

efectuiaz i nregistrez operaiile economice ce privesc:
a) cumprarea a 300 de halate la preul unitar de 600 lei., TVA 19%.
b) cheltuielile de transport-aprovizionare sunt de 4.000 lei, fiind facturate de o
unitate specializat.
c) predarea ctre salariai, n baza tabelelor ntocmite n acest sens, a 30% din lotul
de bunuri cumprate anterior, salariaii supot 50% din cost, TVA 19%.
d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului
eliberat n exploatare.
4

Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii?

Rezolvare:
a) achiziia a 300 halate x 600 lei = 180.000 lei
%
303
4426

401

214.200 lei
180.000 lei
34.200 lei

b) cheltuieli de transport effectuate de o firm specializat:

%
303
4426

401

4.760 lei
4.000 lei
760 lei

c) predarea ctre salariai a 30% din lotul de bunuri cumprate anterior:

30% x 184.000 lei = 55.200 lei
-salariii suportnd 50% din cost:
50% x 55.200 lei = 27.600 lei:
%
603
4282

303

55.200 lei
27.600 lei
27.600 lei

i TVA: 19% x 27.600 lei = 5.244 lei:

4282

%
7588
4427

32.844 lei
27.600 lei
5.244 lei

d) repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare aferente echipamentului

eliberat n exploatare:
4.000 lei x 30% = 1.200 lei
4282

%
7588
4427

1.428 lei
1.200 lei
228 lei

4. S se nregistreze n contabilitate urmtoarele operaii referitoare la

gestiunea clienilor:

a) facturarea a 400 de uniti din sortimentul de marf A, cunoscnd c preul unitar,

exclusiv TVA, este de 120 lei, din care se acord un rabat de 2% pentru defecte de
calitate, TVA fiind de 19%.
b) ncasarea creanei de 1.000 $ fa de un partener extern la cursul de 29 lei/$,
avnd n vedere c a avut loc o cretere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data
livrrii bunurilor.
c) livrarea, cu facturare ulterioar, a 250 uniti din semifabricatul B la preul de
vnzare unitar de 200 lei.
d) primirea a 100 bucai ambalaje restituite de alt unitate, facturate anterior
proform la valoarea unitar de 130.000 lei.
e) acceptarea unui billet la ordin n valoare de 70.000 lei.
Rezolvare:
a) Factura:
Pre de vnzare: 400 buc x 120 lei/buc
- rabat (2% x 48.000 lei)
= net comercial
+ TVA (19% x 47.040 lei)
= Total factur
4111

%
707
4427

48.000 lei
- 960 lei
47.040 lei
8.937,60lei
55.977,60lei
55.977,60 lei
47.040,00 lei
8.937,60 lei

b) cursul de schimb la data livrrii a fost de 29 lei/$ - 5% x 29lei/$ = 27,55 lei

ncasarea creanei:
5124

%
4111
765

29.000 lei (1.000 $ x 29 lei/$)

27.550 lei (1.000 $ x 27,55 lei/$)
1.450 lei

%
702
4428

59.500 lei
50.000 lei
9.500 lei

c) iniial s-a nregistrat:

418

Factura ulterioar:
4111

418

59.500 lei

4428

4427

9.500 lei

d) primirea ambalajelor restituite:

409

401

130.000 lei

e) acceptarea unui billet la ordin:

5113

4111

70.000 lei
6

5. Dispunei de urmtoarele date:

profit net nainte de impozitare

1.350.000 lei
cheltuieli cu amortizarea
270.000 lei
diminuarea creanei clieni
90.000 lei
cretere cheltuieli n avans
36.000 lei
cretere datorii furnizori
120.000 lei
pli impozit pe profit
540.000 lei
pli privind achiziia de terenuri
300.000 lei
achiziia unei cldiri
450.000 lei
achiziia de maini, utilaje, instalaii
120.000 lei
mprumuturi ncasate din emisiunea de obligaiuni
120.000 lei
dividende pltite aferente activitii de finanare
312.000 lei

S se calculeze fluxurile nete de numerar pentru activitile de exploatare, investiii

i finanare.
Rezolvare:
Profit net nainte de impozitare
1.350.000 lei
+ cheltuieli cu amortizarea
270.000 lei
+ diminuarea creanei clieni
90.000 lei
- cretere cheltuieli n avans
36.000 lei
+ cretere datorii furnizori
120.000 lei
- pli impozit pe profit
540.000 lei
= FNT din activitile de exploatare
1.254.000 lei
- pli privind achiziia de terenuri
300.000 lei
- pli pentru achiziia unei cldiri
450.000 lei
- pli pentru achiziia de maini, utilaje, instalaii
120.000 lei
= FNT din activitile de investiii
- 870.000 lei
+ mprumuturi ncasate din emisiunea de obligaiuni
120.000 lei
- dividende pltite aferente activitii de finanare
312.000 lei
= FNT din activitile de finanare
- 192.000 lei
Flux net de trezorerie = 1.254.000 192.000 870.000 =192.000 lei

GRUPA I Categoria XI
7

1. Aportul la capitalul social n valut este:

Aportul subscris n valut
Curs valutar la data subscrierii
Curs valutar la data vrsarii capitalului

10.000 USD
3 lei/USD
2,9 lei/USD

Constituirea capitalului social (10.000 USD * 3 lei/USD):

456

1011

30.000

Inregistrarea varsmintelor (10.000 USD * 2.9 lei/USD):

5124
665

=
=

456
456

29.000
1.000

Virarea capitalului din categoria nevrsat in categoria vrsat:

1011

1012

30.000

2. La SC CLASICIOR SA se majoreaz capitalul social prin ncorporarea:

Profitului de la finele exerciiului ncheiat cu
500 lei
Profitului net din exerciiile precedente cu
1.500 lei
Alte rezerve
2.000 lei
De prime legate de capital
700 lei
De rezerve din reevaluare n plus
300 lei

Incorporarea profitului de la finele exerciiului ncheiat (numai cnd nregistrarea se

face la nceputul anului urmtor):
121
1171

=
=

1171
1012

500 lei
500 lei

Incorporarea profitului net din exerciiile precedente:

1171
=
1012
1.500 lei
Incorporarea altor rezerve:
1068
=

1012

2000 lei

Incorporarea primelor de capital:

104
=

1012

700 lei

Incorporarea rezervelor din reevaluare (tratament contabil) d.p.v. fiscal inregistrare

este interzis:
105
=
1065
300 lei
1065
=
1012
300 lei.
3. SC MEDA SA procur n anul 2003 o instalaie de dozare cu valoare de 2.400
lei i durat de folosin de 6 ani. Amortizarea anual este de 400 lei. La sfritul anului
8

2005 amortizarea nregistratera de 1.200 lei. Totodat are loc reevaluarea instalaiei care
este estimat la 2.100 lei.
Achiziia instalaiei de dozare, n anul 2003, cu valoarea de 2.400 lei
213
=
404
2.400 lei
Amortizare anual: 2.400 lei/6 ani = 400 lei/an
Inregistrarea amortizrii:
2003:
2004:
2005:

6811
6811
6811

=
=
=

2813
2813
2813

400 lei
400 lei
400 lei

La sfritul anului 2005 valoarea net contabil a instalaiei este de :

2.400 (valoarea de achiziie) 1.200 (amortizarea cumulat) = 1.200 lei
Reevaluarea instalatiei la sfarsitul anului 2005 a fost estimata la 2.100 lei
2813
2131

=
=

213
105

1.200 lei
900 lei (2.100 lei 1.200 lei)

Amortizarea anual dup reevaluare: 2.100 lei/3 ani = 700 lei

Inregistrarea amortizarii in anii 2006-2008:
2006:
2007:
2008:

6811
6811
6811

=
=
=

2813
2813
2813

700 lei
700 lei
700 lei

4. SC GAMA SA emite un pachet de obligaiuni n valoare de 6.000 lei, pe care

le cumpr SC SIGMA SA. Dobnda cuvenit prin negocieri este de 1.000 lei. Dup un an
SC GAMA SA rscumpr pachetul de obligaiuni emis, la preul de 5.000 lei i le
anuleaz. nregistrri la ambele societi comerciale.
Inregistrari la SC GAMA SA
- emisiunea i vnzarea obligatiunilor
5121
=
161

6.000

- plata dobanzii negociate

666

5121

1.000

5121

5.000

- rascumparare obligatiuni proprii

505
=

- anulare obligatiuni
9

161

%
505
768

6.000
5.000
1.000

- cumparare obligaiuni
506

5121

6.000

- incasare dobanda
5121

Inregistrari la SC SIGMA SA

- vanzare obligatiuni
%
5121
6642

766

1.000
506

6.000
5.000
1.000

5. SC CRISANA SA efectueaz urmtoarele operaii n luna decembrie:

Achiziionare de materii prime 2.000 lei, TVA 19%
Livrarea de produse finite 4.000 lei, din care:
La intern 2.000 lei, TVA 19%
La export 500 lei
La intern scutite de TVA 1.500 lei
S se realizeze exigibilitatea TVA.
nregistrnd strict conform datelor din problem:
Potrivit art. 134 alin. (2) Cod fiscal, exigibilitatea taxei reprezint data la care
autoritatea fiscala devine indreptit, n baza legii, s solicite plata de catre persoanele
obligate la plata taxei, chiar dac plata acestei taxe poate fi amnat.
Pe lang noiunea de exigibilitate a taxei, legiuitorul a definit i exigibilitatea plaii
taxei care reprezint data la care o persoana are obligaia de a plati taxa la bugetul
statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1).
Data exigibilitii plaii taxei reprezint momentul de la care persoana obligat la plat
datoreaz majorri de ntrziere pentru neplata taxei n termenul legal stabilit.
Conform art. 145 din Codul fiscal, dreptul de deducere ia natere la momentul exigibilitii
taxei.
Achiziionarea de materii prime genereaz TVA deductibil: 2.000 lei * 19% = 380 lei
%
301
4426

401

2.380 lei
2.000 lei
380 lei

Livrarea de produse finite la intern genereaz TVA colectat: 2.000 lei * 19% = 380 lei
411
=
%
2.380 lei
701
2.000 lei
4427
380 lei

10

Livrrile la export sunt scutite de TVA, deci exportul i livrrile la intern scutite nu
genereaza TVA colectat.
TVA ul deductibil (4426) este la acelai nivel cu TVA ul colectat (4427) = 380 lei.
Deci nu este nici TVA de plata (4423) i nici TVA de recuperat (4424). Deoarece n acest
caz operaiunile au avut loc in luna decembrie, exigibilitate taxei este data de 25 ianuarie a
anului urmtor cu suma de 0 lei (zero).
Dac se are n vedere c SC CRISANA SA efectueaz livrri la intern att cu TVA
19% ct i scutite de TVA se va proceda astfel:
a) achiziia materiilor prime:
%

401

2.380

301

2.000

4426

380

b) livrarea produselor finite la intern:

4111

%
701

2.380
2.000

4427

380

c) livrarea produselor finite la export (scutite cu drept de deducere)

4112

701

500

d) livrarea produselor finite la intern (scutite fara drept de deducere)

4111

701

1.500

Pentru calculul exigibilitii TVA se calculeaz PRO RATA:

Venituri din operaiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere/
(Venituri din operaiuni ce permit exercitarea dreptului de deducere + Venituri din
operaiuni ce nu permit exercitarea dreptului de deducere =
(Valoarea exportului + Valoarea livrrilor interne)/(Val.exp.+Val.livr.int.scutite far
drept de deducere+Val.livr.int.far drept de deducere)=
(500 + 2.000)/(1.500 + 2.000 + 500) = 0,63
TVA exigibil 380 x 0,63 = 239,40
Pentru diferen
635

380 239.40 = 140,60

=

4426

140,60

11

TVA de plata = (TVA colectat TVA deductibil) = 380 239,40 = 140,60

4427

%
4426
4423

380
239,40
140,60

Deoarece operaiunile au avut loc n luna decembrie, exigibilitate taxei este la data
de 25 ianuarie a anului urmtor cu suma de 140,60 lei.

GRUPA II Categoria II
1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situaiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate
constituie:
a) Obiectivul unei misiuni de audit de baz;
b) Scopul fundamental al auditului financiar;
c) Definitiv auditului extern, n general.
Rspuns:
a)Obiectivul unei misiuni de audit de baz;
Explicaii:
Conform Standardului International de Audit 810 Misiuni de raportare cu
privire la situaii financiare simplificate (n vigoare pentru misiuni, pentru perioadele
de ncepere de la sau ulterior datei de 15 Decembrie 2009) stipuleaza:
Obiectivele auditorului sunt:
a) S determine dac este adecvat s accepte misiunea de a raporta cu
privire la situatiile financiare simplificate; i
b) Dac se angajeaz s raporteze cu privire la situaiile financiare simplificate:
(i)
S i formeze o opinie cu privire la situaiile financiare simplificate
n baza unei evaluri a concluziilor trase din probele obtinute; i
(ii)
S i exprime n mod clar acea opinie printr-un raport scris care
descrie de asemenea baza pentru acea opinie.
Obiectivul unei misiuni de audit de baza este:
* de a permite auditorului s exprime o opinie potrivit creia situaiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate.
2. Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre:
a) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active
nevalorificate;
b) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i veniturile bancare;
c) Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i
nebilaniere).
Rspuns:
12

a)Dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active

nevalorificate;
3. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.
Rspuns:
Scopul controlului calitii este de a stabili standarde i de a furniza instruciuni privind:
politicile i procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit n
general
proceduri referitoare la munca delegat asistenilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitii vor ncorpora urmtoarele:
cerinele profesioanle
aptitudini i competente
repartizare actvitatea de audit este repartizat personalului cu grad de
instruire tehnic i experien profesional cerut n circumstanele date
delegare ndrumare, supraveghere i revizuire la toate nivelurile astfel ncat
s se asigure rezonabilitatea activitii desfurate
consultare consultan ori de cte ori e necesar, n cadrul sau n afara firmei
cu persoane competente
acceptarea i pstrarea clienilor evaluarea potenialilor clieni i verificarea
celor existeni
monitorizare se monitorizeaz gradul de adecvare continuu i eficacitatea
operaional a politicilor i procedurilor de control al calitii.
4. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Rspuns:
Temei legal:
AUDIT STATUTAR:
Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 17 mai
2006 privind auditul statutar al aconturilor anuale i al conturilor consolidate
O.U.G. nr. 90/24.06.2008 privind auditul statutar al situaiilor financiare
anuale consolidate i Legea 278/07.11.2008 pentru aprobarea O.U.G.
90/2008.
AUDIT FINANCIAR:
O.U.G. 75/1999 privind activitatea de audit financiar republicat n M.O.
598/22.08.2003 cu modificarile i completrile ulterioare.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la
certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal,
controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase
alte misiuni ca, de exemplu:
auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situaiile financiare;

13

auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica

respectarea legislaiei sociale;
auditul financiar asupra situaiei fiscale;
auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea
creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate
fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau
unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai
cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a)
i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra
situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea
sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit
statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei
financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit,
inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale
(legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare
a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai).
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau
persoan juridic;
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i
celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul
contabil aplicabil;
scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea
fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei
financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat;
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim
opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele)
contabile.
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile
utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea
auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor
sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i
probleme sociale.

14

Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-i exprima opinia,

daca situaiile financiare sunt ntocmite, sub toare aspectele semnificative, n conformitate
cu un cadru general identificat de raportare financiar. Pentru exprimarea acestei opinii,
auditorul va folosi formula ofera o imagine fidel sau prezint n mod corect sub toate
aspectele semnificative, aceste expresii fiind echivalente.
Prin audit statutar se inelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situatiilor financiare ale unei entiti n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a pozitiei i situaiei
financiare precum i a rezultatelor obinute de aceasta.

GRUPA II Categoria IV
1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus
evalurii, pe baz de expertiz i diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO.
b) n funcie de raportul de schimb leu/dolar.
c) la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie
din cea mai recent perioad.
Rspuns:
c) la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de
achiziie din cea mai recent perioad.
2. Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n
evaluarea unei ntreprinderi?
Rspuns:
Valoarea rezidual reprezint suma net pe care ntreprinderea sconteaz s o
obin n schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dup deducerea tuturor
costurilor de cedare prevazute.
Valoarea rezidual, de regul se calculeaz prin aplicarea unui multiplicator Z la
cash flow-ul ultimului an prognozat
Vr = Z x CF
Unde:
Vr - valoarea reziduala,
Z - multiplicator i
CF cash flow
Modelul Z este construit pe baza metodei scorurilor i are ca obiectiv punerea la
dispoziia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe
baza metodei statistice. Modelul Z reprezint o funcie construit pe baza unui numar mai
mare de indicatori pentru care a fost necesar observarea n timp a mai multor
ntreprinderi.

15

Modelul Z are forma:

Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn
Unde X1 Xn = ratele folosite n calcul i a,b,...,n = coeficienti de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei ntreprinderi indic gradul de vulnerabilitate al acesteia,
nc inainte ca situaia sa devin compromis.
sau aplicnd modelul Gordon:
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar.
Valoarea rezidual este valoarea estimat a proprietii/ntreprinderii evaluate la
sfritul perioadei explicite de previziune.
n determinarea valorii reziduale evaluatorul trebuie s analizeze dac estimeaz
valoarea unei unei ntreprinderi care are o durat de via finit sau, dimpotriv, durata de
via estimat este nelimitat. De exemplu, o durat finit apare n cazul societilor
comerciale care au prevazut o durat limitat precizat n actele constitutive, sau n
cazurile n care ntreprinderea epuizeaz resursele pe care le prelucreaz ntr-un anumit
interval de timp. In toate aceste situaii valoarea rezidual n care investiia este estimat a
avea o durat de via finit, pentru estimarea valorii reziduale se va reine valoarea de
lichidare a ntreprinderii.
n situaia n care se estimeaz o durata de via nedeterminat a investiiei
(ntreprinderii) evaluatorul va estima valoarea rezidual prin capitalizarea venitului
disponibil (profit net, cash flow, etc.), Aceasta reprezint abordarea cea mai uzual n
estimarea valorii reziduale a ntreprinderilor care nu au o durata de via limitat.
Funcie de estimarile privind evoluia ntreprinderii dup perioada explicit de
previziune (evoluie constant sau cretere/descretere), evaluatorul va aplica una din
relaiile urmatoare de calcul.
Vr = CFn sau PNn/ c sau
Vr = CFn sau PNn/(a-g),
in care:
CFn = flux de lichiditi din ultimul an de previziune explicit
PNn = profitul net din ultimul an de previziune explicit
c = rata de capitalizare
a = rata de actualizare
g = rata de crestere/reducere constant a fluxului de venit considerat
3. Dai cteva exemple privind cauzele intrrii unei ntreprinderi n stare de
dificultate.
Rspuns:
Noiunea de ntreprindere n dificultate poate fi judecat n funcie de 2 criterii
eseniale:
1. Criteriul juridic: ntreprinderea e n dificultate dac face obiectul unei proceduri
judiciare;
2. Dac se afl n imposibilitatea plii datoriilor curente. Aceast dificultate poate fi
accidental datorit nencasrii unor clieni sau structural, cnd fondurile sunt
insuficiente pentru a continua activitatea.

16

O ntreprindere care se confrunt cu dificulti prezint urmatoarele caracteristici:

existenta unui fond de rulment negativ sau a unui rezultat negativ
importante credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finanarea datoriilor
i a investiiilor
mprumuturi importante devin scadente far a exista posibilitatea rennoirii
lor
imposibilitatea achitrii datoriilor la scadene normale
imposibilitatea obinerii unor finanri pentru investiiile indispensabile pentru
supravieuirea ntreprinderii
falimentul unor furnizori sau clienti importani
persistena unei proaste gestionri
transferul sau demisia conductorilor.
Nerealizarea obiectivelor de rentabilitate i lichiditate definete ntreprinderea n
dificultate.
Dificultile pot avea la baz cauze interne sau externe, att obiective ct i
subiective, ce acioneaz n mod independent sau n intercorelaie. Cauzele dificultilor
pot fi legate de oricare din aspectele activitii agentului economic, iar ncetarea plilor
constituie efectul ultim al disfuncionalitilor ntmpinate n activitatea ntreprinderii.
Pot exista dificulti temporare i permanente ; toate ntreprinderile sunt expuse
riscului de a nu-i mai continua activitatea. De aceea, cunoaterea temeinic a cauzelor
dificultilor i nelegerea lor constituie premisa aciunii de previzionare a activitii
ntreprinderii i a strategiilor pe care le va aborda o ntreprindere n funcie de starea ei de
sntate.

GRUPA II Categoria V
1. Patru societi comerciale A, B, C, D hotrsc s fuzionese ntr-o societate nou
E cu un capital social de 24.000 lei. Consiliul de administraie hotraste c pentru
consemnarea fuziunii i pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea operaiei de
fuziune taxa de participaie, de fuziune, sa fie de 5% din valoarea capitalului social aportat.
24.000 lei * 5% = 1.200 lei,
Calculul primelor de fuziune este:
A: 10.000 lei * 5% = 500 lei prima
B: 8.000 lei * 5% = 400 lei prima
C: 5.000 lei * 5% = 250 lei prima
D: 1.000 lei * 5% = 50 lei prima
TOTAL 24.000 lei
1.200 lei prima
Sa se efectueze nregistrri n contabilitatea societii E.
Rezolvare:
Subscrierea capitalului i a primei de fuziune:
456

%
1011
1042

24.000
22.800
1.200

17

Respectiv:
Decontri cu asociaii =

%
Capital social subscris
Din care
A
B
C
D
Prima de fuziune
Din care A
B
C
D

24.000
22.800
9.500
7.600
4.750
950
1.200
500
400
250
50

2. SC GAMA SA particip cu o cladire administrativ la capitalul social al SC

OMEGA SA, care este o societate n afara grupului, cunoscandu-se urmatoarele date:
- valoarea cldirii 10.000 lei
- amortizarea cldirii 4.000 lei
- valoarea de aport 6.000 lei
- valoarea nominal a aciunilor emite de SC OMEGA SA 5.000 lei
- preul de vnzare a aciunilor 7.000 lei.
S se fac inregistrarile n contabilitatea ambelor societi.
Rezolvare:
Inregistrri la SC GAMA SA
%
456
2812

212

10.000
6.000
4.000

Respectiv :
- Aportul societii SC GAMA la capitalul societii Omega
Decontri cu asociaii
=
Cldire
6.000 lei valoare aport
- are loc operaiunea de ieire din eviden a valorii amortizate a cldirii
Amortizare
=
Cldire
4.000lei pt. valoarea amortizat
-

SC GAMA S.A. primeste aciuni la SC OMEGA n valoare de 6.000 lei prin

vrsarea n natur a capitalului (cldire).

Inregistrri la SC OMEGA SA
212

%
456
1043

6.000
5.000
1.000

263

%
1012
1043

6.000
5.000
1.000

Respectiv :
-Preia cldirea de la SC GAMA ca aport la capitalul social:
Cldire
=
Decontri cu asociaii
5.000 lei valoare nominal
Cladire
=
Prima de aport (cont 1043) 1.000 lei

18

-Subscriere majorare capital social la valoare nominal n urma aportului n natur

cldire:
456
=
1011
5.000
Decontari cu asociatii = Capital social subscris nevrsat 5.000 lei
(la valoarea nominal)
456
=
1041
1.000
Decontri cu asociaii = Prime de emisiune (cont 1041) 1.000 lei
1011
=
1012
5.000
Capital social subscris nevrsat = Capital social subscris vrsat 5.000 lei
Preul de vnzare a aciunilor 7.000 lei:
Debitori = Aciuni
5.000 lei
Debitori = Prime de capital
2.000 lei
Banca = Debitori
7.000 lei (incasarea)
Capital social vrsat = Aciuni 5.000 lei
GRUPA II - CATEGORIA X
1. Principala surs de informare pentru management este contabilitatea.
Transformarea contabilitii ntr-o contabilitate orientat spre conducere trebuie s aduc
n prim plan susinerea deciziilor conducerii i nu documentaia activitii trecute.
Identificai informaiile furnizate de contabilitate pentru echipa mangerial. Studiu de caz:
Societate de prestri servicii.
Informaia, n general, i cea economic, n particular, sunt principalele surse
folosite n procesul de asistare a deciziilor de ctre management, care permit
examinarea critic a modului de utilizare a resurselor materiale, umane i naturale.
Valorificarea optim a informaiei economice este posibil numai n cadrul
sistemelor
informaionale ale firmelor a cror funcie de baz este de a vehicula o cantitate raional
de informaii, pe baza crora s se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele
organizatorice ale entitii. Principala surs de date a sistemului informaional economic al
firmei, i totodat, una dintre componentele de baz ale acestuia, este contabilitatea.
Practica contabil este o activitate desfurat n cmpul de aciune al cel puin
trei protagoniti, n al cror joc de interese apar adesea fenomene de divergen i chiar
de contradicie, i anume:
Administratorii firmelor;
Profesionitii-contabili, respectiv persoanele nsrcinate cu organizarea i conducerea
contabilitii, precum i cu garantarea credibilitii informaiei contabile;
Utilizatorii informaiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica i lua decizii,
cum ar fi: investitorii actuali sau poteniali, furnizori, clieni, creditori, salariai, organisme
ale statului, publicul.
Dac se face o analiz cu privire la ntreptrunderea intereselor managerilor,
profesionitilor - contabili i a altor categorii de utilizatori ai informaiilor contabile
rezult mai multe nivele posibile de organizare a sistemelor informaionale contabile ale
firmei care se situeaz ca sfer de cuprindere i complexitate ntre dou extreme:
1. Organizarea unui sistem informaional contabil al firmei integrat care s furnizeze
toate informaiile contabile pe care firma este dispus s le finaneze i s le difuzeze.
2. Organizarea unor sisteme informaionale contabile ale firmei pe criterii de

19

profitabilitate. Raportul de fore dintre interesele managerilor firmelor, profesionitilor

-contabili i utilizatorii din afara firmei ai informaiei contabile, modific frecvent att
obiectul i sfera general de cuprindere a obiectului contabilitii ct i raportul dintre
contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune. Arbitrajul general ntre aceste
raporturi de interese se realizeaz prin normarea sau normalizarea contabilitii, prin care
se ncearc armonizarea tuturor
funciilor ce-i sunt atribuite: mijloc de prob n justiie, instrument de control i de dare de
seam, instrument economic de gestiune, element de arbitraj ntre agenii economici.
Contabilitatea financiar are ca principal obiectiv de a oferi o reprezentare
specific ntreprinderii prin intermediul documentelor de sintez, informnd astfel partenerii
economici i sociali ai ntreprinderii cu privire la situaia financiar, performanele i
activitile acestea.
Contabilitatea financiar are un rol dublu, ea este n plan extern un instrument
de verificare i de prob i un instrument de comunicare financiar, prin informaiile
furnizate utilizatorilor externi, iar n plan intern un instrument de gestiune la dispoziia
managerilor.
Alturi de rolul pe care l are n a controla modul de gestionare a resurselor i n a
contribui la luarea deciziilor de ctre diveri utilizatori, contabilitatea financiar a dobndit
un rol de reglare social.
Contabilitatea este vzut ca un sistem de informare, adic un ansamblu de elemente,
resurse umane i materiale, care permit culegerea, prelucrarea, stocarea i comunicarea
informaiilor, n vederea lurii deciziilor.
Activitile informaionale specifice domeniului contabil sunt cele care privesc
producerea i utilizarea informaiei contabile i se traduce n aciuni care vizeaz crearea,
colectarea, pstrarea, transformarea datelor i apoi difuzarea informaiilor. Aceste activiti
presupun efectuarea operaiilor de nregistrare i de calcul, precum i aciunilor de analiz,
interpretare, grupare, sintez a datelor i utilizarea informaiilor n luarea deciziilor.
Contabilitatea financiar se difereniaz de alte sisteme de informare sub trei
planuri:
Planul 1.
Specificitatea principiilor pe care la aplic.
n privina modului n care principiile contabile intervin n procesul de reprezentare
unii autori apreciaz c principiile contabile sunt rezultatul constrngerilor generale
inerente ale tuturor activitilor de modelare i, mai ales, al obligaiilor juridice rezultate din
jocurile sociale i interesele contradictorii care nconjoar contabilitatea.
Planul 2.
Specificitatea datelor tratate.
Datele tratate n contabilitatea financiar se caracterizeaz prin aceea c sunt
exprimate n uniti monetare. Contabilitatea efectueaz reprezentarea unei pri din
realitatea
ntreprinderii i nu reine dect aspectele monetare ale tranzaciilor.
Planul 3.
Specificitatea metodelor tratate.
Metodele de tratare ale contabilitii financiare sunt influenate de alegeri colective
care se exprim prin norme i reguli legale:
- utilizarea unei terminologii i a unui formalism specific(contabilitatea are un vocabular
propriu)
- normalizarea i reglementarea situaiilor financiare conform standardelor internaionale
de contabilitate

20

- utilizarea de proceduri care pun accentul pe control i verificare pentru a garanta

fiabilitatea tratamentelor
- utilizarea de metode i principii specifice.
Obiectivul unui sistem contabil este s furnizeze informaii de natur financiar
privind entitatea studiat. Aceste informaii de refer la situaia financiar i performanele
unei entiti i sunt destinate utilizatorilor n vederea lurii deciziilor.
ntr-o ntreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau
descentralizat. Studiile au demonstrat c o centralizare n luarea deciziilor prevaleaz
influena i viziunea managerilor n difuzarea informaiei contabile. O autonomie, mbinat
cu o descentralizare a conducerii ntreprinderii, confer serviciului financiarcontabil
posibilitatea s impun propria viziune n difuzarea informaiei.
Deciziile de prezentare i difuzare a informaiei sunt decizii colective, n care
sunt implicai managerul, directorul financiar, serviciile specializate, informaia difuzat
fiind rezultatul unui consens i al unui compromis ntre acetia.
Dac o ntreprindere caut noi surse de finanare pe piaa financiar, ea va fi
tentat s mbunteasc imaginea pentru a fi atractiv. n aceste condiii, ntreprinderea
are interes s amelioreze calitatea informaiei contabile n situaiile financiare din perioada
precedent deciziei de refinanare. Cnd o ntreprindere are nevoie de noi lichiditi, ea
trebuie s atrag investitorii i va dori s o fac obinnd un cost al capitalului ct mai mic.
Difuzarea informaiilor contabile conduce la reducerea asimetriei informaionale
ntre manageri i investitorii poteniali, facilitndule acestora din urm previziunile i
anticiprile legate de investiie. Dac investiia este tentant se creeaz o concuren ntre
investitorii instituionalizai i micii acionari, aceast concuren genereaz creterea
cursului aciunilor pe care doar investitorii instituionalizai sunt capabili s o susin.
Decizia tranzacionrii aciunilor pe o pia strin aduce pentru ntreprindere
costuri suplimentare de difuzare, adaptarea sistemului informatic i modificarea
standardelor de audit. ntreprinderile, lund n considerare aceste costuri, vor cuta o pia
financiar strin, care solicit informaii contabile inferioare celor pe care ea le obine i le
difuzeaz.
Incidena deciziilor de refinanare asupra informaiilor contabile difuzate i a
calitii acestora i au relevat concluzii contradictorii:
- n momentul majorrii capitalului, informaiile difuzate n rapoartele anuale i n presa
financiar sunt foarte bogate. Aceast ameliorare este temporar sau limitat la
ntreprinderile care realizeaz o cretere de capital pentru prima dat.
- cutarea de noi lichiditi n strintate nu pare s aib o influen pozitiv asupra
difuzrii informaiilor pe piaa mondial.
- dac numrul ntreprinderilor care caut noi capitaluri crete n cursul unei perioade,
difuzarea informaiilor previzionale rmne constant.
- ntreprinderile care recurg uor la piaa financiar difuzeaz informaii previzionale n
plus, dar nu schimb nimic n oferta lor n momentul lansrii operaiei de refinanare.
Factori care influeneaz modul de organizare a sistemului informaional
contabil, i anume: mrimea ntreprinderii, modul de luare a deciziilor centralizat sau
descentralizat, interdependena dintre serviciul financiar contabil i celelalte structuri
organizatorice din ntreprindere, poziia atribuit serviciului contabil n cadrul ntreprinderii,
utilizarea noilor tehnologii i produse informatice n prelucrarea i comunicarea informaiei
contabile, concepia monist sau dualist n organizarea sistemului contabil, modul de
obinere a informaiilor interne i a informaiilor externe, influena exercitat de organele de
conducere i de control dintr-o ntreprindere.
Elaborarea unui sistem informaional integrat, care s reuneasc toate
structurile organizatorice dintr-o ntreprindere, n cadrul creia sistemul contabil
informaional este chemat s rspund tuturor nevoilor informaionale formulate de

21

celelalte servicii i compartimente asigur un volum de informaii mare i o calitate sporit

a informaiilor difuzate. Dac celelalte structuri organizatorice dintr-o ntreprindere nu-i
exprim nevoile i nu exist un dialog, un schimb de informaii constant i reiterativ,
difuzarea i calitatea informaiilor contabile vor fi influenate n sens negativ.
IASC, n cadrul su contabil conceptual, impune neutralitatea ca o caracteristic de
calitate a situaiilor financiare: pentru a fi fiabil informaia coninut n situaiile financiare
trebuie s fie neutr. Situaiile financiare nu sunt neutre dac, prin soluie sau modul de
prezentare a informaiei, influeneaz lurile de decizii sau judecat, astfel nct s se
obin un rezultat predeterminant. Chiar dac IASC cere respectarea neutralitii ca un
criteriu de calitate al informaiei contabile, acesta nu poate fi valid dect dac ne raportm
la un anumit sistem contabil, la un tip de contabilitate. Astfel, existena i definirea unor
concepte fundamentale n contabilitate n mod diferit ne fac s apreciem c informaia
contabil este subiectiv i c sistemul contabil nu poate fi neutru, obiectiv, ci subiectiv.
Contabilitatea reprezint principala surs de informaii pentru conducerea
ntreprinderii n vederea administrrii, previzionrii i controlului activitii.
Prin informaiile pe care le ofer, sistemul contabil al ntreprinderii trebuie s
serveasc fundamentrii deciziilor managerilor. Conducerea ntreprinderii folosete
informaiile contabile nu numai pentru a lua decizii, ci i ca pe o cale important de
comunicare cu utilizatorii externi. Difuzarea i publicarea situaiilor financiare reprezint
principalul mod de comunicare a informaiilor contabile ctre acetia. Relaiile ce se
stabilesc ntre conducerea ntreprinderii i utilizatorii externi genereaz i o serie ntreag
de costuri.
Rolul informaiilor contabile n reglarea acestor relaii este esenial. innd cont
de gradul de difuzare i de acces la informaii vom spune c ntreprinderea obine i
utilizeaz dou tipuri de informaii: informaii private i informaii publice.
Rolul i poziia compartimentului financiarcontabil n cadrul ntreprinderii
condiioneaz producia i difuzarea informaiei contabile. Trebuie luate n considerare
urmtoarele aspecte care, n funcie de poziia serviciului contabil, asigur un grad mai
mare sau mai mic de difuzare: capacitatea serviciului contabil de a produce informaiile
contabile reglementate i de a se adapta schimbrilor impuse de modificarea normelor
contabile i a practicilor de difuzare reglementate:
- capacitatea serviciului contabil de a evalua i a rspunde cererilor de informaie
formulate de utilizatorii interni i externi;
- implicarea serviciului contabil n deciziile de producie; refinanare i gestiune curent a
ntreprinderii;
- capacitatea serviciului contabil de a reduce incertitudinile rezultate din relaiile
ntreprinderii cu mediul exterior;
- formalizarea informaiei difuzate i continuitatea difuzrii informaiilor.
Potrivit Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat
de IASC, utilizatorii informaiilor contabile sunt:
1. investitorii actuali i poteniali, care sunt preocupai de riscul inerent al
tranzaciilor i de beneficiul adus de investiiile lor. Ei au nevoie de informaii pentru a
decide dac trebuie s vnd sau s cumpere, respectiv de informaii care s le permit
s evalueze capacitatea ntreprinderii de a plti dividende;
2. personalul angajat i grupurile lor reprezentative (sindicate), care sunt interesai
n obinerea de informaii privind evaluarea capacitii ntreprinderii de a oferi salarii, pensii
i alte avantaje, precum i oportuniti profesionale;

22

3. creditorii financiari, care sunt interesai de informaiile care s le permit s

evalueze dac mprumuturile acordate i dobnzile aferente vor putea fi rambursate,
respectiv pltite, la scaden;
4. furnizorii i ali creditori comerciali, care sunt interesai de informaiile care s le
permit s evalueze dac sumele ce le sunt datorate vor putea fi pltite la scaden. Ei
sunt interesai de informaii pe termen scurt dect creditorii financiari, cu excepia cazului
n care sunt dependeni de continuitatea activitii ntreprinderii n calitate de principal
client;
5. clienii, care sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii unei
ntreprinderi, n special atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu ntreprinderea
respectiv sau sunt dependeni de ea(situaia n care entitatea patrimonial deine o
poziie de monopol sau oligopol);
6. Guvernul i instituiile sale, care sunt interesate de alocarea resurselor i, implicit,
de activitatea ntreprinderilor, pentru a determina politica fiscal, calculul produsului
intern brut i a altor indicatori statistici macroeconomici;
7. publicul, care este interesat n diverse moduri de activitatea firmelor, cum ar fi, de
exemplu, ofertele de locuri de munc, ofertele de bunuri i servicii ale furnizorilor locali,
evoluiile curente i tendinele legate de prosperitatea ntreprinderilor i a sferei de
activitate a acestora.
Contabilitatea nu este doar un instrument, ea este un fenomen social traversat
de contradiciile societii, devenind o miz pentru diferii protagoniti ai vieii
economicosociale, fiecare ncercnd s profite n funcie de interesele sale.
Studiu de caz: Societate de prestri servicii
A. Prezentarea Situatiilor Financiare Anuale ale
SC JIUL SA CRAIOVA
Bazele intocmirii Situatiilor Financiare
1) Informatii generale
Situatiile Financiare ale societatii au fost intocmite in conformitate cu
prevederile Legii nr.82/1991 republicata si cele ale OMF NR.1752/2005 cu modificarile
ulterioare.
Prezentele situatii financiare au fost intocmite pe baza conventiei costului istoric, cu
exceptiile prezentate in continuare in politicile contabile .
2) Utilizare estimarilor,
Intocmirea Situatiilor Financiare in conformitate cu prevederile OMFP
1752/2005 si modificarile aduse, cere conducerii unitatii sa faca estimari si ipoteze care ar
putea sa afecteze valorile raportate ale activelor si pasivelor.
La data intocmirii situatiilor financiare, in notele explicative nu au fost prezentate
eventualele active si datorii contigente pentru perioada respectiva ;
3) Continuitatea activitatii,
Prezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului
continuitatii activitatii care presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in
viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii se cere conducerii sa-si
analizeze in continuare previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar.

23

Pe baza acestor analize, conducerea crede ca societatea va putea sa-si continue

activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in
intocmirea situatiilor financiare ar fi justificata;
B) Conversia tranzactiilor in moneda straina
Moneda de masurare a situatiilor financiare
Elementele incluse in situatiile financiare sunt masurate in moneda care reflecta cel
mai fidel substanta economica a evenimentelor si circumstantelor relevante pentru
Societate( moneda de masurarea) Aceste situatii sunt prezentate in lei romanesti, leul
fiind si moneda de masurare in cadrul societatii si nu este o moneda convertibila in afara
Romaniei;
1) Tranzactiile si soldurile in moneda straina
Tranzactiile si soldurile in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb
comunicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) pentru data tranzactiilor. Soldurile in
moneda straina u fost convertite in lei la cursul de schimb comunicat de BNR pentru data
bilantului .
Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o
moneda straina si din conversia activelor si datoriilor monetare exprimate in moneda
straina au fost recunoscute in contul de profit si pierdere, influientand astfel rezultatul
financiar.
C. Imobilizarile necorporale
1) Cost
Costurile pentru dezvoltarea sau intretinerea programelor informatice
sunt recunoscute ca o cheltuiala, in momentul in care sunt efectuate . Costurile care sunt
asociate direct unui produs unic si identificabil care este controlat de Societate si este
probabil ca va genera beneficii economice depasind costul pe o perioada mai mare de un
an, sunt recunoscute ca imobilizari necorporale .
Pachetele informatice si licentele sunt recunoscute la cost de achizitie.
Imobilizarile necorporale nu sunt reevaluate.
D Activele imobilizate
Activele imobilizate sunt inregistrate in contabilitate si prezentate in situatiile financiare
dupa cum urmeaza:
Constructiile la valoarea justa obtinuta prin reevaluarea facuta la data de
31.12.2007, potrivit scopului in care a fost intocmit raportul de evaluare.
Restul imobilizarilor corporale sunt prezentate la costul istoric, corectat cu
deprecierea fizica inregistrata in intervalul dintre data achizitiei si data incheierii
exercitiului financiar.
Imobilizarile in curs realizate in anul financiar 2008 sunt raportate la costuri efective.
Metoda de amortizare folosita este metoda lineara, ca si in anii precedenti, unitatea
respectand principiul contabilitatii privind permanenta metodelor. Amortizarea inregistrata
in exercitiul financiar al anului 2008 este de 1.043.258 lei din care, corespunzator activelor
scoase din evidenta 15.570 lei.
Complexul Jiul nu are titlu de proprietatea asupra terenului pe care este desfasurata
constructia, acesta apartinand domeniului public de interes local.

24

Activele imobilizate sunt prezentate in structura si evolutie ca valoare bruta si ca deprecieri

cumulate in Anexa nr.1 la prezentul raport, formular cod 40 cat si in Anexa nr.4_ nota
explicative nr.1.
ANEXA NR.1
EXPLICATII
Active necorporale
Terenuri si constructii
Instalatii tehnice si masini
Alte instalatii, utilaje si mobilier
Avansuri si imobilizari corporale in curs
de executie
Imobilizari financiare
Total active imobilizate

1.
2.
3.
4.
5.
6

2007

2008

4.325
8.614.692
1.586.681
787.152
0

8.614.692
1.594.218
804.338
37.815

0
10.992.850

11.055.388

Au fost inregistrate cresteri la grupa de instalatii tehnice si masini precum si la grupa de

alte instalatii, utilaje si mobilier urmare achizitiilor efectuate conform anexei nr.1 la note.
Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta o scara exterioara la
birourile societatii inca nereceptionata.
E Stocurile
Situatia stocurilor la data de 31.12.2008, se prezinta dupa cum urmeaza :
Materii prime si materiale
4.758 lei;
Marfuri si ambalaje
44.587 lei;
Total
49.345 lei.
Contabilitatea materiilor prime si materialelor consumabile s-a evidentiat cantitativ valoric
la pretul de achizitie Contabilitatea marfurilor se tine global-valoric pe gestiuni, marfurile
fiind inregistrate la pretul de vanzare.
La incheierea exercitiului financiar evaluarea stocurilor s-a efectuat la valoarea contabila
corectata cu rezultatul inventarierii.
In anul 2008, societatea nu a constituit provizioane la stocuri.
F Situatia creantelor
Creantele au fost evaluate prin inventariere la inchiderea exercitiului la valoarea nominala.
Volumul total al creantelor este in suma de 169.998 lei structurat pe categorii si in functie
de lichiditate astfel:
Nr.crt
1.
2.
3.
4.
5

Cont
specificatie
Clienti
Clenti incerti
Debitori
Alte creante
Total creante

Valoare in sold
la 31.12.2008
129.823

Vechime
sub 90 zile
118.045

241
38.934
168.998

241
38.934
157.220

Vechim
peste 90zile
11.778
0
0
11.778

25

G. Disponibilitati banesti si echivalente

Societatea are deschise conturi in lei si in devize la mai multe banci comerciale .
La aceasta categorie de active circulante se mai inregistreaza si casa in lei si
valuta, alte valori, dobanzi, avansuri de trezorerie si viramente interne.
Casa si conturile la banci la data de 31.12.2008, inregistreaza un disponibil in
valoare de 435.319 lei fata de 49.415 lei, inregistrat la 31.12.2007.
Disponibilitatile banesti in valuta in sold la 31.12.2008 au fost evaluate si evidentiate la
cursul comunicat de BNR pentru aceasta data iar diferentele de curs rezultate au fost
inregistrate in venituri sau cheltuieli financiare si apoi au fost preluate in contul de profit si
pierdere al exercitiului.
Imprumuturile pe termen lung pentru investitii contractate in anii precedenti,
reprezinta suma de 1.160.000 lei si sunt structurate conform tabelului de mai jos.
Rambursarile in anul 2008 reprezinta suma de 162.077,8 lei la care se adauga dobanda
aferenta conform urmatorului tabel:
CREDITE
BANCI
BANCA

SUMA
OBTINUTA

RAIFFEISEN
BANK
RAIFFEISEN
BANK
RAIFFEISEN
BANK
ITALOROMENA
ITALOROMENA
TOTAL

PLATI

SUMA

VALUTA

2008 RAMASA

DOBANZI
PLATITE
2008

500000

46764

105215 EUR

6661.68

340000

50736

160675 EUR

10036.32

40000

9996

11014.7 EUR

721.08

200000 37581.84 125272.7 EUR

8472.48

80000
17000 59499.94 EUR
1160000 162077.8 461677.3

4023.48
29915.04

H. Cheltuieli in avans
Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans la 31 decembrie 2008 prezinta un sold de
14.196 lei fata de 12.906 lei realizat in anul precedent si cuprinde cheltuieli cu
abonamentele, asigurari cladiri, cheltuieli cu proiectul de modernizare al instalatiei de gaze
la Compexului Jiul, conform tabelului urmator:

SITUATIA CHELT. ANTICIPATE CT .471

PROIECT MODERNIZARE COMPLEX JIUL
PROIECT INSTALATIE GAZE COMPLEX JIUL
ASIGURARI
TOTAL:

10920
2000
1276
14196

I Datoriile societatii
26

Au fost evaluate la valoarea nominala si reprezinta suma de 2.341.128 lei din care:
418.034 lei reprezinta datorii curente cu o vechime de pana la un an si suma de
1.923.094 lei reprezinta datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an,
structurate pe categorie de cheltuieli astfel:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
9.
10.
11.
12.

Natura datoriei
Furnizori
Furnizori imobilizari
Clienti creditori
Datorii cu personalul si
asig.sociale
Tva neexigibil
- TVA de plata
- Impozit pe profit
Decontari cu actionarii
Creditori diversi
Dividente de plata
Credit bancar pe
termen lung

Total,
Din care,
133.112
5.284
894
79.823

Sub
30 zile
77.634

Intre 30
si 90 zile
27.739

79.823

11.967
4.340
97.820
72.514
83.190
1.839.904

Intre 90
si 365 zile
24.244
5.284
894
-

Intre 1 si 5
ani
3.495
-

11.967
4.340
97.820
25.840

478

46.126
83.190
1.839.904

J Capitalul social
Capitalul social este integral privat si reprezinta valoarea de 3.300.000 lei,
reprezentand 33 000 000 actiuni la valoarea nominala de 0.1 lei /actiune.
Actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, fiind gestionate
societatea de registru DEPOZITARUL CENTRAL SA Bucuresti.
Structura actionariatului la de 31.12.2008 este urmatoarea:
Selea Pompiliu cu o cota de detinere de 73,73402%;
Persoane juridice cu o cota de detinere de 0.00416%;
Persoane foizice cu o cota de detinere de 26,26182%.
In ce priveste istoricul capitalului social:
Societatea a fost cotata pe piata RASDAQ si incepand cu 01.05.2008 actiunile sunt
tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti.
K. Impozitare
1) Impozitul pe profit curent
Societatea inregistreaza impozitul pe profit curent in valoare 30.423 lei stabilit in baza
raportarilor fiscale, potrivit legislatiei romanesti .
L Recunoasterea veniturilor
Veniturile totale sunt in valoare de 5.999.357 lei si se refera la serviciile de alimentatie
publica, cazare hotel si inchiriere spatii, etc.
In situatiile financiare, veniturile si cheltuielile sunt prezentate la valoarea bruta. In
bilantul contabil, datoriile si creantele de la aceeasi parteneri sunt prezentate la
valoarea neta in momentul in care exista un drept de compensare.

27

M Cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezinta sumele facturate, nete de TVA si rabaturi comerciale, pentru
bunuri livrate si servicii prestate tertilor si este in valoare de 5.940.941 lei.
N. Cheltuieli de exploatare
Cheltuielile de exploatare sunt in valoare de 5.449.145 lei si sunt recunoscute in
perioada la care se refera.
O. Managementul riscurilor
1) Factorul de risc financiar
Prin natura activitatilor efectuate, Societatea este expusa unor riscuri
variate care include: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de
lichiditate.
Conducerea urmareste reducerea efectelor potential adverse, asociate acestor factori de
risc, asupra performantei financiare a societatii.
(i)
Riscul de credit si riscul valutar
Societatea este expusa unui risc de credit datorat imprumuturilor pe termen lung in
valuta luate pentru investitii .
Societatea este expusa fluctuatiilor cursului de schimb valutar prin datoria generata de
imprumuturile sau datoriile comerciale exprimate in valuta si nu utilizeaza instrumente
financiare pentru protectie.
(ii) Riscul de rata a dobanzii
Fluxurile de numerar operationale ale societatii sunt afectate de variatiile ratei
dobanzilor in principal datorita imprumuturilor in valuta.
O parte semnificativa din imprumuturile Societatii au o rata a dobanzii fixa iar
societatea utilizeaza inmstrumente financiare pentru a se proteja fata de fluctuatiile
ratei dobanzii;
(ii)

Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implica mentinerea de numerar suficient.

Datorita naturii activitatii Societatea urmareste sa aiba flexibilitate in posibilitatile de
finantare.
Indicatorii lichiditatii pentru anul 2008 se situeaza la 1.56 privind lichiditatea curenta si
1,45 privind indictorul lichiditatii imediate, apropiindu-se de valoarea recomandata si
crescand fata de anul 2007 unde acestia erau de 1,08 si respectiv 0.21.
2) Instrumentele financiare
Instrumentele financiare evidentiate in bilantul contabil includ: casa si conturile
bancare, creantele comerciale si alte creante, datorii comerciale si alte datorii, precum
si sumele datorate institutiilor de credit.

28

P. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI

1. Indicatori de lichiditate
a) Indicatorul lichiditatii curente _ este calculat ca raport intre
activele curente si datoriile curente, numit si indicatorul capitalului circulant. Indicatorul
reflecta gradul de acoperire a datoriilor curente din activele curente.
Valoarea recomandata a acestui indicator se situiaza in jurul valorii 2.
Lichiditatea curenta 31.12.2007 = 241.151/767404 = 1.08
31.12.2008 = 525.498/484.937 = 1.56;
b) Indictorul lichiditatii imediate este numit si testul acid si se calculeaza ca
raport intre activele curente din care s-au scazut stocurile si datoriile curente, iar daca
acesta este supraunitar reflecta faptul ca societatea poate sa-si achite imediat datoriile din
surse proprii.
Lichiditatea imediata = 31.12.2007 (241.151-81.181)/767.404 = 0.21
31.12.2008 (525498-71163)/484.937 = 1,45

2.2. Indicatori de risc

a) Gradul de indatorare _ volumul capitalului imprumutat reprezinta 25% din
capitalul angajat, ceeace reprezinta un risc relativ destul de mare avand in vedere ca limita
gradului de indatorare admis este de 3%.
Capitalul imprumutat = credit peste un an.
Capital imprumutat /capital angajat x 100, unde,
capitalul angajat = capital imprumutat + capital propriu
31.12.2007 _ 2.287.644/7.888.952 X 100 = 28.9%
31.12.2008 _ 1.923.094/ 7.686.973 X 100 = 25%
b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor
Indicatorul arata de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat
valoarea acestuia este mai mica cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta.
Profit inaintea platii dobanzii si imp.pe profit/cheltuieli cu dobanda = numar de ori:
31.12.2007 _209.793/157.532 = 1,33 ori;
31.12.2008_ 347867/154867 = 2.25 ori
2.3 Indicatori de gestiune
a) Viteza de rotatie a stocurilor calculata ca raport intre
costul vanzarilor si stocul mediu, aproximeaza de cate ori stocurile au fost rulate intr-un
an.
31.12.2007 _ 1.605.179 /76.175 = 21,07 ;
31.12.2008 _ 1.638.371/65.266 = 25.10

29

b) Numarul de zile de stocare _ numarul mediu de zile in care stocurile au stat

in unitate intr-o perioada de 365 zile.
76.175 / 1.605.179 x 365 zile = 17.32 zile in anul 2007 si
66.266 / 1.638.371 x 365 zile = 14.54 zile in anul 2008;
c) Viteza de rotatie a debitelor clienti reflecta eficacitatea intreprinderii de a-si
colecta creantele intr-o perioada de 365 zile.
138.158 /5.163.542 x 365 = 9.77 in anul 2007.
113.385/ 5.940.941 x 365 = 6.97 in anul 2008;
d) Viteza de rotatie a creditelor _ furnizori calculata ca raport intre soldul
mediu al furnizorilor si cifra de afaceri, inmultit cu 365 zile, aproximeaza numarul zilelor de
creditare obtinut de la furnizori.
153.854 / 5.163.542 x 365 = 10.88 in anul 2007;
141.933 / 1.638.371 x 365 = 31.62in anul 2008;
e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate - este calculata ca raport intre cifra de
afaceri si activele imobilizate astfel:
5.163.542 /8.402.229 = 0.61 lei la fiecare leu investit. _2007
5.940.941/ 7.437.149 = 0.80 lei la fiecare leu investit _ 2008;
f) Viteza de rotatie a activelor totale calculata ca raport intre cifra de afaceri si
total active, reprezinta 0.60 lei la fiecare leu investit in anul 2007 si respectiv 0.73 lei la
fiecare leu investit in anul 2008.
5.163.542 / 8.656.356 = 0.60_anul 2007;
5.940.941 / 8.090.811 = 0.73 anul 2008;
2.4. Indicatori de profitabilitate
a) Rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe care -l obtine unitatea din
banii investiti in afaceri, si este egala cu raportul dintre profitul inaintea platii dobanzii si
impozitul pe profit la care se aduga capitalul angajat, echivalent cu (activele totale minus
datorii curente).
209.793/ 7.888.952 = 0.27 in anul 2007 si 0.05 in anul 2008;
b) Marja bruta din vanzari este raportul procentual dintre profitul brut din vanzari si cifra
de afaceri neta;
370.200 / 5.163.542 x 100 = 7.17% in anul 2007 ;
510.129/5.940.941 x 100 = 8.59 %_ in anul 2008;
3.PREZENTAREA SOCIETATII PE PIATA
3.1. Date de identificare societatii:
Denumire: SC JIUL SA
Sediul social:Judetul Dolj, str. Calea Bucuresti nr.6, Municipiul Craiova;
CUI: RO 2308342;
Nr. inregistrare ORC J16/19/1991

30

3.2 Scurt istoric al societatii

SC JIUL SA s-a constituit in anul 1991 in baza legii nr.15/1990 si functioneaza in baza
Legii nr.31/1990 cu modificarile ulterioare si a actului constituire .
Forma de proprietate: capital integral privat.
Situat in centrul orasului Craiova, kilometrul 0, pe DE 70 ce face legtura intre Timisoara si
Bucuresti, hotelul reprezinta o atractie pentru orcine tranziteaza orasul.
Arhitectura si finisajele de tip clasic sunt combinate cu rafinament si modernism facand din
cladire o emblema arhitecturala a Craiovei. Aripa veche a hotelului a fost inceputa in anul
1965 si s-a dat in folosinta in anul 1970 in timp ce aripa noua (spatii de cazare si sala de
protocol) a fost construita intre anii 1975-1980. Constructia se desfasoara pe patru nivele,
avand suprafata totala construita de 2400mp si o capacitate de 396 locuri.
3.3 Obiectul de activitate al societatii
Obiectul principal de activitate al societatii il constituie desfasurarea activitatilor specifice
de prestari servicii hoteliere _ cod CAEN 5510.
Activitate anexa este cea de restaurante prevazuta de cod CAEN 5510.
3.4 Competitia si riscul societatii
Principalii competitori ai firmei sunt societatile cu acelasi profil, cele mai cunoscute fiind
Hotel Helin, Hotel Ema, Hotel Golden House, Hotel Bavaria, Hotel Plaza Craiova.
Factorii de risc la care este expusa societatea sunt iu special de natura economica dar si
sociala astfel:
Factori economici: concurenta practicata de firmele de profil cu capital privat
fluctuatia ratei dobanzii bancare; fluctuatii ale cursului de schimb; sincope intre
incasari si plati; caracterul sinusoidal al activitatii.
Factori sociali: fluctuatii in randul personalului angajat.
3.5. Conducerea si administrarea societatii
Este asigurata de:
Adunarea Generala a Actionarilor care stabileste politica economica si comerciala;
Administrarea societatii este asigurata de administratorul unic, Selea Pompiliu si
Uncheselu Marian in calitate de director;
Conducerea executiva a fost asigurata in anul 2008 de d-nul Selea Pompiliu _
administrator unic si d-na Ninulescu Mrgareta_ contabil sef;
Conducerea societatii este adaptata economiei de piata concurentiale, iar formatia
profesionala a cadrelor este corespunzatoare domeniului de activitate.
3.6. Tranzactii pe piata de capital
Actiunile societati sunt urmarite pe piata de capital, fiind cotate pe Bursa Valorilor Mobiliare
Bucuresti.
3.7. Informatii privind personalul unitatii
Pe parcursul anului financiar 2008,societatea a fost condus de administratorul
unic, avnd un venit brut de 152796 lei.
Nu s-au acordat avansuri i credite directorilor pe parcursul exerciiului financiar.

31

Detalii privind salariaii:

Numrul mediu al salariailor aferent exerciiului financiar 2008 a fost de 101
salariai.
Salariile brute ale salariailor la nivelul anului financiar au fost de 1468685 lei.
ntreprinderea a raportat cheltuieli cu asigurrile sociale pentru salariai in valoare de
385.740 lei;
ADMINISTRATOR UNIC,

CONTABIL SEF,

GRUPA III Categoria III

1. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil.
Rspuns:
Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n
drept deriv din obligaia acestuia de a ine seam de toate cazurile de incompatibilitate
abinere i recuzare prevazute de Codul de procedur civil i alte reglementri
procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care
se afl in situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le
aduc la cunostin organului care i-a numit.
Independena absolut este caracterizat prin starea de spirit care nlesneste obinerea
unei opinii neafectate de influene care compromit raionamentul profesional, permind
profesionistului s acioneze cu integritate, cu obiectivitate i cu pruden profesional.
Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu
orice activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile
prevzute de lege.
Independena relativ denot din faptul ca profesionistul contabil n rationamentul
profesional un poate fi independent n sensul izolrii sale de relatiile economice, financiare
sau de alt natur, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societii are
relaii cu alii.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n
Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este
obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care
ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze
integritatea i obiectivitatea.
Art 27 CPC i Art 51 CPP Cazuri aplicabile judectorilor pentru care i expertul
poate fi recuzat:

Cnd el, soul su, ascendenii sau descendenii lor au vreun interes n
judecarea pricinii, sau este so, rud sau afin pn la al patrulea grad inclusiv cu
vreuna din pri;
Cnd se afl n vreunul din cazurile prevzute n art 100 din Legea organizrii
judectoreti;
Cnd soul este rud sau afin al uneia din pri sau dac incetat din via fiind, au
rmas copii;
Dac el, soul sau rudele lor pn la al patrulea grad inclusiv au o pricin
asemntoare sau dac au o judecat la instana unde una din pri este judector
(expert);

32

Dac ntre aceleai persoane (jud, exp) i una din pri a fost un caz de judecat
penal timp de cinci ani naintea recuzrii
Dac este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre pri;
Dac i-a spus prerea cu privire la pricina care se judec;
Dac a primit de la una dintre pri daruri sau fgduieli de daruri sau altfel de
ndatoriri;
Dac este vrjmie ntre el, soul sau rudele lor GIV i una dintre pri.

2. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind indeplinirea atributiilor

sale?
Rspuns:
Condiiile ce trebuiesc ndeplinite pentru ocuparea postului de expert
verificator sunt:
a).- s fie expert contabil active ; s aib o practic n expertize contabile de
minim 5 ani de zile;
b).- s fie cu plata cotizaiei la zi;
c).- s beneficieze de pregtire profesional desvrit;
d).- s beneficieze de capacitate de munc sporit i s se poat adapta
condiiilor de stres;
e).- s se bucure de o moralitate ireproabil;
f).- s fac dovada , prin cel puin dou recomandri , c a beneficiat de un
comportament personal i profesional ireproabil de la nscrierea n Corp pn n
present i rspunde cerinelor din punct de vedere al independenei , al conflictului
de interese ia celorlalte aspecte etice i deontologice;
g).- cunoate i aplic n lucrrile profesionale prevederile Codului etic naional al
profesionitilor contabili din Romnia i Normele profesionale emise de CECCAR;
h).- a efectuat pn la solicitarea angajrii ca expert contabil verificator cel puin
20 de expertise contabile judiciare.
Expertii contabili verificatori au urmatoarele atribuii :
a) verificarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara inainte de depunerea
acestora la organele care le-au solicitat;
b) intocmirea referatelor de verificare tehnica- profesionala asupra lucrarilor de
expertiza contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale corpului la cererea
acestor comisii;
c) elaborarea documentelor de evidenta a activitatilor desfasurate si raportate.
In indeplinirea atribuiilor experii contabili verificatori vor proceda astfel:
1. Studiaz raportul de expertiza urmarind dac :
In elaborarea lucrarilor, expertii contabili autori au respectat in
totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000
Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile
date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu
cauza;
Autorii lucrari nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii, procedand la
incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari de
operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile;
Autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al
profesionistilor contabili.
33

2.Analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertiilor contabili consilieri ai

partilor urmarind acealeasi obiective ca in cazul raportului de expertiza.
3. Verifica starea de independenta a expertului contabil in raport cu cauza si
mandatul primit pe baza de declaratie (model anexat) semnata si datata pe propria
raspundere de catre expertul contabil; declaratia se apostileaza de catre auditorul de
calitate cu mentiunea data in fata noastra.
Coninutul referatului ntocmit de expertul contabil verificator este:
- data primirii
- Experi contabili nume i prenume i calitatea
- Observaii cu privire la :
a).- Concordana dintre obiective , constatri i concluzii
b).- Respectarea Normei profesionale nr.35/2001
c).- Respectarea Codului etic naional al profesionitilor contabili
d).- Alte observaii
- Semneaz expert verificator i tampila.
3. Care sunt calitatile esentiale ce confera autoritate stiintifico-profesionala
lucrarilor expertului contabil si cum le dezvolta?
Rspuns:
Principiile deontologice fundamentale crora trebuie s li se supun
profesionistul contabil , deci inclusiv expertul contabil , sunt explicit definite n
Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor
autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr.1/1195 a Conferinei Naionale a
experilor contabili i contabililor autorizai),
integritate
obiectivitate
independen
secretul profesional
respectarea normelor tehnice i profesionale
competen profesional i
comportare deontologic
Norma profesional CECCAR nr.35 privind expertizele contabile reine i
comenteaz explicit urmtoarele principii deontologice dup care expertul contabil
trebuie s se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare:
independena expertului contabil
competena expertului contabil
calitatea expertizelor contabile
secretul profesional i confidenialitatea expertizelor contabile
acceptarea expertizelor contabile i
responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.
Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin
urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei.
Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere.
Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile in parte. Pe acest palier,
aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, aprecieaza
calitatea expertizelor contabile in functie de utilitatea acestora in atingerea scopurilor
penrtu care au fost solicitate.

34

Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier

se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate in cadrul profesiei contabile axat pe
aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.
Calitatile esentiale ale unui expert contabil, ce confera autoritate stiintifico-profesionala
lucrarilor, sunt educatie, calitate si etica si acestea se dezvolta printr-o continua participare
la programul national de pregatire profesionala. Pregatirea profesionala continua asigura
indeplinirea celor mai inalte standarde de profesionalism si atingerea celor mai inalte
niveluri de performanta.
4. Care sunt raspunderile expertilor contabili?
Rspuns:
Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar,
administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii.
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in
raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat.
In O.G. nr. 65 /1994 modificat, la Sectiunea a IV-a sunt prevzute raspunderile
expertilor contabili si ale contabililor autorizati si anume:
Raspunderi in exercitarea profesiei:
DISCIPLINARA (conditionari)
Raport de munc concretizat printr-un contract de munca
Existenta unui regulament
Abaterea disciplinara
ADMINISTRATIVA(contraventionala)
Fapta savrsit cu vinovatie
Sanctiune prin avertisment
Fapta prevazut de lege sau alt act normativ ca find contraventie se
sanctioneaza chiar daca este savrsita fara intentie.
CIVILA
Contractul
Fapta
Prejudiciul
Cauzalitatea
Vinovtia
PENALA
Forma a raspunderii juridice
Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovie,
prevzute de legea penal.
Faptele care pot atrage raspundera disciplinara a expertilor contabili :
o
Comportament necuviincios fat de membrii Corpului, de reprezentantul MF
sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale
Corpului.
o
Absenta nemotivat de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
35

o
Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a
expertilor contabili si contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate.
o
Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare
profesionala, reglementate prin normele emise de Corp.
o
Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul
sau pe baza unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui
care il incheie: E.C., C.A.
o
Nerespectarea obligatiilor de pstrare a secretului profesional.
o
Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la
plata cotizaiei stabilite de Regulament.
o
Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de
care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice
raspunderea
incumba
presedintelui
consiliului
de
administratie,
sau
administratorului, dup caz.
o
Inclcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si rspunderea
disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este
interzisa efectuarea de lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude,
sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau
activitate comercial.
o
Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a
documentelor privind activitatea profesionala.
Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de
consecinte jundice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale
Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil:
ADMINISTRATIVA(contraventionala)
Fapta savrsita cu vinovatie
Sanctiune prin avertisment
Fapta prevazut de lege sau alt act normativ ca find contraventie se
sanctioneaza chiar daca este savrsita fara intentie.
In ce conditii expertul raspunde penal:
PENALA
Forma a raspunderii juridice
Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovie,
prevzute de legea penal.
in cazul obtinerii de foloase necuvenite si cuprinderii unor date nereale in raportul
de expertiza.
In ce consta raspunderea civila a expertului contabil?
CIVILA
Contractul
Fapta
Prejudiciul
Cauzalitatea
Vinovtia
Expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea
desfasurata, prin subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la
fondul de garantii.

36

GRUPA III Categoria VIII

1. Sa se analizeze pozitia financiara a unei intreprinderi din sectorul commercial cu
urmatoarea situatie bilantiera:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
30.000
4.000
5.000
1.000
20.000
5.000
13.000
2.000

Rezolvare :
Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor
evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice.
Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate
de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.
Active imobilizate =30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=4.000 + 5.000 + 1.000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 40.000
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung = 5.000
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt =
13.000 + 2.000 = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente ( indicatorul capitalului circulant )
10.000
----------------------------------------------------------------- = --------------- = 0,67
Datorii curente
15.000
-active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4.000+5.000+1.000=10.000
-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori)
=2.000+13.000=15.000
Valoarea de 1,3 nu ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente ,
valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2.

37

b) Indicatorul lichiditatii rapide

Active curente Stocuri
10.000 4.000
--------------------------------- = --------------------- = 0,4
Datorii curente
15.000
Acest indicator elimina stocurile , deoarece nu se pot transforma imediat in
disponibilitati , exprimand capacitatea intreprinderii de a plati datoriile.Valoarea
recomandata este in jur de 1 .Cu cat valoarea este mai mare decat 1 , cu atat situatia
intreprinderii este mai buna .
c) Indicatorul lichiditatii imediate se determina prin raportarea elementelor celor mai
lichide ale activului la obligatiile imediat exigibile ale pasivului
Plasamente + disponibilitati
1.000
------------------------------------- = --------------- = 0.2
Datorii imediat exigibile
5.000
d) Rata solvabilitatii globale indica in ca masura datoriile totale sunt acoperite de catrea
toate activele firmei si se determina astfel :
Active totale
40.000
----------------------- = -------------- = 2
Datorii totale
20.000
e) Rata solvabilitatii financiare se determina prin raportarea activului total la totalul dariilor
financiare :
Total activ
40.000
------------------------------- = ---------------- = 5.71
Datorii financiare totale
7.000
2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat
5.000
---------------------------- x 100 = ----------- x 100 = 25
Capital propriu
20.000
Capital imprumutat
5.000
---------------------------- x 100 = ----------- x 100 = 20
Capital angajat
25.000
unde:
Capital imprumutat = credite peste un an = 5.000
Capital propriu = 20.000
Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 5.000 + 20.000 = 25.000

38

Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii

asigurata de proprietar. O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pentru
creditori. O valoare mai mica de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari
volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa
permita pe viitor suportarea serviciului datoriei).
Bilan contabil
ACTIVE
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Total Active

PASIVE
30.000Capitaluri proprii
4.000Datorii mai mari de un an
5.000Datorii de exploatare
1000Datorii bancare pe termen
foarte scurt
40.000Total Pasive

20.000
5.000
13.000
2.000
40.000

FR = Capitaluri proprii + Datorii financiare Imobilizari =

= 20.000 + 5.000 30.000= -5.000
NFR = Stocuri + Creante Datorii de exploatare = 4.000 + 5.000 13.000 = -4.000
TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1.000 2.000 = -1.000
SN = Active totale Datorii totale = 40.000 5.000 13.000 2.000 = 20.000
Bilan funcional
ACTIVE
Imobilizri
Active pe termen lung
Stocuri
Creante
Active din exploatare

Disponibiliti
Total Active

PASIVE
30.000Capitaluri proprii
30.000Datorii financiare
4.000Resurse pe termen lung
5.000Datorii de exploatare
9.000Pasive din exploatare
Datorii bancare pe termen
foarte scurt
1.000Resurse de trezorerie
40.000Total Pasive

20.000
5.000
25.000
13.000
13.000
2.000
2.000
40.000

FRNG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung =

= 25.000 30.000 = -5.000
NFR expl = Active din exploatare Pasive din exploatare = 9.000 13.000 = -4.000
TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1.000 2.000 = -1000
In urma acestor indicatori intreprinderea are suficiente lichiditati pentru acoperirea
cheltuielilor , datoriilor scadente .
Situatia neta pozitiva ceea ce inseamna ca daca ar fi lichidata intreprinderea ,
actionarilor le-ar reveni 20.000 .
2. O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret unitar de
40 u.m. . Intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de
60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care 90% reprezinta salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu unitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se
calculeze si sa se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in
39

unitati fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere

la 5.500 a numarului de produse vandute.
Rezolvare :
Pragul de rentabilitate reprezinta acel nivel al activitatii prin care intreprinderea isi
acopera cheltuielile, dar rentabilitatea este nula.
*Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil unitar
*Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/(1-cost variabil unitar/pret de vanzare unitar
*Volumul fizic al prod.prag= Cheltuieli fixe totale/(pret de vanzare unitar-cost variabil
unitar)
*Cifra de afaceri critica=Cheltuieli fixe totale/ 1-(cost variabil unitar/pret de vanzare unitar)
Cheltuieli variabile = cheltuieli materii prime materiale+cheltuieli personalul productiv+
cheltuieli
utilitati = 60.000+ (80.000*90%)+5000 =138.000
Cheltuieli fixe = cheltuieli personalul indirect +cheltuieli amortizare + cheltuieli dobanzi
=8.000+4.000+5.000 =17.000
Cheltuieli variabile unitare = 138.000/5000=27,6
*Volumul fizic al prod.prag= 17.000/ (40-27,6) = 1.371 produse
Cifra de afaceri critica = 17.000/ 1- (27,6-40) =17.000 / 0,31 = 54.840
Pentru un rezultat nul, intreprinderea trebuie sa vanda un numar de 1.371 de
produse, iar valoric o cifra de afaceri de 54.840 . Acesta reprezinta punctul mort, momentul
in care intreprinderea isi acopera in intregime cheltuielile cu productia realizata.
* Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare Total cheltuieli din exploatare
Venituri din exploatare =5000 buc* 40 p.u./ buc =200.000
Cheltuieli din exploatare = 60.000+ 80.000+5000 +4.000 =149.000
Rezultatul din exploatare = 200.000 -149.000=51.000
* Pentru un numar de produse de 5.500 buc :
Rezultatul din exploatare =( 5.500*40 )- 149.000=220.000 -149.000=71.000
Observam o crestere a rezultatului din exploatare, odata cu cresterea numarului de
produse vandute, in conditiile in care cheltuielile nu au suferit modificari in volum.

40

GRUPA V Categoria IX
1. O societate comerciala a inregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de
afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care
10.000 lei reprezinta impozitul pe profit platit in cursul anului, 30.000 lei reprezinta
cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezinta majorari de intarziere rezultate in urma
unui control fiscal, 5.000 lei reprezinta contravaloarea unor servicii de consultanta
furnizate de un partener, pentru care nu exista contract incheiat si nu este justificata
necesitatea lor. Sa se determine impozitul pe profit de virat statului.
Rezolvare :
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
Venituri totale
Cheltuieli totale

790.000 lei
600.000 lei

Cheltuieli nedeductibile
- impozit pe profit
10.000 lei
- majorari de inatarziere rezultate in urma controlului fiscal
3.000 lei
- servicii de consultanta fara contract si fara justificare
5.000 lei
- Cheltuielile cu sponsorizarea
30.000 lei
____________________________________________________________________
Total cheltuieli nedeductibile
48.000 lei
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Cheltuieli deductibile =Cheltuieli totale ch.indirecte=600.000-(20.000 + 30.000 + 3.000 +
5.000)=552.000
Calcul impozit profit:
790.000 600.0000 + 48.000 = 238.000
Impozit profit datorat 238.000 x 16% = 38.080 lei
Se calculeaza limita legala a sponsorizarii:
3% x 750.000 = 2.250
20% imp.profit = 20% x 38.080 lei = 7.616 lei
Suma ce se scade din impozitul pe profit datorat este 2.250 lei
Impozit pe profit de virat TRIM.II: 38.080 2.250-10.000 = 25.830 lei
2. O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma
de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana.

41

Cheltuielile inregistrate sunt:

- cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica
necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva);
- cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei;
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa din gestiune, neimputabile 2500 lei;
- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si
diferenta contributii aferente fondului de salarii;
- cheltuieli de protocol 2400 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea in bani 1200 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei.
Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an.
Rezolvare :
Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
Venituri totale
560.000 lei
Cheltuieli totale
285.075 lei
La cheltuielile totale se adauga TVA la lipsurile din gestiune neimputabile
2.500 x 19% = 475 lei
(11.000 + 200.000 + 2.500 + 475 + 63.500 + 2.400 + 1.200 + 4.000 = 285.075 lei)
Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli deductibile limitat 2% asupra diferentei dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente ( mai putin cheltuielile de
protocol si impozitul pe profit ).
Venituri neimpozabile
Venituri impozabile

1.200 lei
560.000 lei 1.200 lei = 558.800 lei

Cheltuieli deductibile
- ch. cu serv.prestate de terti
- ch. cu materii prime si mat.consumabile
- ch.cu salariile
-ch.protocol
Total cheltuieli deductibile

11.000 lei
200.000 lei
63.500 lei
2.400 lei
276.900 lei

Cheltuieli protocol deductibile = 2%(558.800285.075+2.400+4.000)=280.125*2%=5.602,50

Impozit pe profit=16%( 558.800-276.900)=16%*281.900=45.104
Cheltueili cu sponsorizarea =3*558.800=1.676,40 sau 20%*45.104=9.020,80
Impozit pe profit datorat pentru tot anul=45.104-1.200=43.904
Impozit de plata; 43.904 lei 4.000 lei =39.904 lei

42

3. O persoana fizica este arhitect si isi infiinteaza in ianuarie 200x un birou de

arhitectura unde isi desfasoara activitatea independent si nu este inregistrat in scop de
TVA. La inceputul anului 200x el a estimat un impozit anual pentru veniturile din activitati
independente in suma de 1.200 lei, efectuand astfel, in anul 200x plati anticipate in contul
impozitului pe venit in suma de 1.200 lei. La sfarsitul anului 200x el constata realizarea
urmatoarelor venituri si cheltuieli:
Indicator
Venituri din prestarea activitatii de architect
Venituri din sponsorizari
Venituri din dobanzi la contul current utilizat pentru
activitatea de arhitectura
Cheltuieli:
- cheltuieli cu hartia, pixuri, etc
- cheltuieli cu chiria
- cheltuieli cu personalul angajat
- cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa, gaze
- cheltuieli cu sponsorizarea
- cheltuieli cu protocolul

Sume (lei)
95.000
10.000
200
20.000
12.000
10.000
25.000
3.000
2.500

Separat de valorile inregistrate mai sus se cunosc urmatoarele:

a) la data de 27 iunie 200x achizitioneaza un apartament in municipiul Bucuresti
pentru care va datora pana la sfarsitul anului un impozit de 150 lei. Imobilul va folosi ca
locuinta de domiciliu.
b) La data de 31 iulie 200x, contracteaza un imprumut de la o banca comerciala in
valoare de 30.000 pe termen de 2 ani rambursabil integral la scadenta. Rata anuala a
dobanzii: 10%, rata dobanzii de referinta a BNR 9%. Din imprumutul contractat
achizitioneaza in luna august un autoturism in valoare de 28.000 lei pe care il va folosi
exclusiv pentru activitatea de arhitectura (deplasari la clienti, furnizori, etc), iar restul de
imprumut este folosit pentru activitatea curenta. Autoturismul se amortizeaza liniar in 5 ani.
c) In urma controlului inopinat realizat de autoritatile statului in luna septembrie
200x, I se aplica o amenda contraventionala de 2.200 lei.
Cerinte:
a) impozitul pe veniturile din activitati independente datorat pentru anul 200x;
b) diferenta de impozit pe veniturile din activitati independente de plata sau de
recuperat de la buget rezultata in urma definitivarii impozitului anual.
Rezolvare :
Venitul net din activiti independente se determin ca diferen ntre venitul brut i
cheltuielile aferente realizrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea n
partid simpl.
Venitul brut = 95.000 + 200 = 95.200 lei (venitul din sponsorizari nu este
considerat venit brut conf. Codului fiscal)
Cheltuieli decutibile= 20.000 + 12.000 + 10.000 + 25.000 + 1.250 + 1.866,7 +
2.000 + 1.154,20 + 461,7 + 412,5 = 74.145,10
Cheltuieli deductibile cu dobanzile= 30.000*10%*5/12=1.250
Cheltuieli deductibile amortizare auto=28.000*4/60=1.866,7

43

Cheltuieli deductibile activitate curenta=30.000-28.000=2.000

Cheltuieli deductibile sponsorizare =5%(95.200-72.116,70)=1.154,20
Cheltuieli deductibile protocol=2%(95.200-72.116,70)=461,7
CASS =5.5%*1.200/0.16=6.6/0.16=412,50
a) Impozitul pe veniturile din activitati independente anul 200x=16%(95.20074.145,10)=3.368,80
b) Diferenta de plata la buget=3.368,80-1.200=2.168,80
4. O microintreprindere, platitoare de impozit pe venit, prezinta urmatoarea situatie a
veniturilor (valorile sunt in lei si sunt cumulate de la inceputul anului);
Tip venit
Venituri
din
vanzarea
marfurilor
Venituri din diferente de
curs valutar
Venituri din dobanzi

Trim. I
70.000

Trim. II
100.000

Trim. III
160.000

Trim. IV
230.000

900

1.000

1.200

2.100

500

1.500

2.600

3.700

De asemenea, cunoastem ca microintreprinderea cumpara si pune in functiune o casa de

marcat, in luna iunie, in valoare de 700 lei.
Determinati impozitul pe venitul microintreprinderilor de plata la fiecare dintre scadentele
legale.
Rezolvare :
TRIMESTRUL I
Total venituri impozabile trim.I
70.000 + 900 + 500 = 71.400 lei
Impozit pe venit datorat
71.400 x 3% = 2.142 lei trim.I
TRIMESTRUL II
Total venituri impozabile cumulat trim.II
100.000 + 1.000 + 1.500 = 102.500
Venituri impozabile trim.II
102.500 71.400 = 31.100 lei
Se scade casa de marcat
31.100 700 = 30.400 lei
Impozit pe venit datorat
31.400 x 3% = 912 lei trim.II
TRIMESTRUL III
Total venituri impozabile cumulat trim.III
160.000 + 1.200 + 2.600 = 163.800
Venituri impozabile trim.III
163.800 71.400 31.100 = 61.300 lei
Impozit pe venit datorat
61.300 x 3% = 1.839 lei- trim.III

44

TRIMESTRUL IV
Total venituri impozabile cumulat trim.IV
230.000 + 2.100 + 3.700 = 235.800 lei
Venituri impozabile trim.IV
235.800 71.400 31.100 61.300 = 72.000 lei
Impozit pe venit datorat
72.000 x 3% = 2.160 lei trim.IV

45