Antigen

Etimologie gre aca anti=contra

geano= a cre a, a naste, a genera

Ce este un Ag?
-Este o substanta care determina o secretie de anticorpi.(defi nitie
insufi cienta)
- Orice substanta straina care este introdusa in org anism ?
-Substanta non-self ?
Este o substanta straina care introdusa in organism determina secretie
de anticorpi specifi ci.(?)
-Substanta straina- taxonomic vorbind neinrudita cu omul. (insulina de
porc)
-Proteina cu greutate moleculare mare > 10kDa?(toate asertiunile sunt
incomplete)

Karl Landsteiner (1868-1943) premiu nobel in fi ziologie pt

descoperi rea grupelor sangvine. (Sistemul ABO)
Antigenii se mai afl a si in celulele endoteliale.

Antigenul este defapt acea subst. care aparuta in organism

declanseaza o reactie imuna cu aparitia unor p roduse ind reptate
specifi c impotriva ei, fi e anticorpi, fi e limfocite T citotoxice specifi ce,
cu care subst. re spectiva re actioneaza, iar in urma acestei re actii apare
neutralizarea ei.

Carac. generale ale antigenelor

-Specifi citatea - este capacitatea substantei de a re actiona specifi c cu
un anumit tip de anticorp a carui elaborare a declansat- o, sau cu un un

anumit tip de limfocit T citotoxic (celula imuna efectoare), a carui

multiplicare clonala a declan sat- o.
-Antigenitatea - cap acitate a unei subst. de a induce un RI (raspuns
imun) in activarea unor celule imuno -competente (limfocite B sau T).
Declansarea raspunsului imun
-Selectie clonala
-Activarea clonei
-Expansiunea clonei

Selectia clonala -Din totalul limfocitelor pe care le intalneste antigenul,

sunt selectate numai acelea care exprima pe membrana lor re ceptori cu
o structura adecvata si capabila sa recunoasca numai antigenul
inductor. Acest grup de limfocite se numesc limfocite antigen specifi ce,
ele vor forma o clona.

Activ si expansiune - Aceste celule ies din stadiul de repaus al diviziunii,

se activeaza si isi intensifi ca metab. si in urma activarii ap are o
proliferare in celule limfocitare identice care vor avea acelasi marker
specifi c cap abil sa recunoasca numai antigenul inductor. In felul acesta
se creeaza un grup populational celular care ap are datorita stimularii
antigenice specifi ce. Acest grup populational este capabil sa
re actioneze doar cu antigenul re spectiv.

Clasifi carea Ag
Ag. complexe (complete): sunt caract. prin ambele propietati. Atat
specifi citate cat si antigenitate. In functie de mecanismele prin care
aceste Ag declanseaza un raspuns imun, populatia lor se imparte in 2
grupe:
1. Ag T-dependente (antigen timo dependente) Ag t-dependente sunt
in general proteine.
2. Ag T-independente
-Ag. T- dependente sunt antigene capabile sa reactioneze si sa
declanseze, atat un raspuns imun umoral cat si unul celular. (fi e
anticorpi fi e lifocite T citotoxice). Declansarea produselor de

imunogenitate este strict dependenta de cooperare a antigenului cu un

limfocit aparte (Limfocite-helper limfocit TH).

-Ag T- independente , declanseaz a numai un raspuns umoral, cu

cooperarea directa cu limfocitul B, fara a fi necesara prezenta
limfocitului B helper.

Antigenele incomplete (haptene)

-Sunt fragmente chimic active, sunt specifi c imunologic, singure nu pot
produce un raspuns imun. Pentru induce rea unui raspuns imun trebuie
sa se cupleze cu o substanta transportoare si ele se caracterizeaza
doar prin specifi citate . Doar prin unirea cu carrier- ul dobandeste si
propietatea de antigenitate .

Determinantii antigenici(epitopi)
-Reprezinta ace a parte a unui antigen care are rolul de a declansa o
re actie imuna.
-Sunt substructuri ale macromoleculei de antigen.
-Ei pot fi clasifi cati in : Structuri diferite de determ. vor declansa in
mod diferit TI

Det. Ag. liniari sau secventiali sunt alcatuiti dintr- o inlantuire

succesiva a unor aa. (10 aa.) ce formeaza un lant polipeptid. Sunt
pozitionati in stru ctura antigenica in interiorul macromoleculei de
antigen. Sunt secvente amfi patice (aa. hidrofi li si aa.hid rofori),
iar pt. declansarea raspunsului imun trebuie evidentiati.
Evidentiere a poate lua loc in momentul in care Ag a fost
procesata de o celula specializata cu numele de APC(Antigen
presenting cell celula prezentatoare de antigen).
Det. Ag. conformationali sunt inlantuiri aa. (in jur de 10 aa.), se
gasesc la supraf ata celulei de antigen, sufera procese de plie re si
replicare, prezentand legaturi slabe intra-catenare, sunt hidrofi li
si sunt re cunoscuti de limfocitele B.

In functie de activ lor ei pot fi clasifi cati in D-ag:

Efectori:

-D-Ag B declanseaza doar Ri umorale prin intermediul limf. B, pot

fi timo dependenti sau timo independenti liniari sau
conformation ali.
-D-Ag c, declanseaza Ri celulare, sunt lineari, timodependenti

Imunoreglatori:

D-Ag H activeaz a limfocitul t helper cu rol in amplifi care a Ri.

D-Ag S cel care re actioneaza cu limfo. T supresor. (rol in supresia
rasp imun)

Celule p rezentatoare de antigen (apc):

macrofage (profesionala)
Celule dendritice (prof)
Limfocitul B. (p rof)

Sunt celule cu rol esential in declansarea Ri, impolicate si in Ri umoral

si celular.
Indeplinesc 3 functii foarte importante:
1. re sp. de declansarea Ri.
2. Contribuie la intretine rea Ri
3. Au o buna cota de parti cipatie la controlul Ri.
Rolul lor principal este acela de a prelucra molecula de antigen si de a
o prezenta unei celule care va declansa Ri umoral sau celular.
In functie de efi cienta cu care participa la p rezentarea antigenului se
impart in celule prezentatoare de antigen profesionale si ocazionale
-cele ocazionale indeplinesc functia de celula prezentatoare de antigen
in mod secundar si atunci cand lipsesc in tesuturile invadate celulele
profesionale. (neutrofi le, celule epiteliale, celule endoteliale etc)

Macrofagul(pana la 40-60-80 microni) (descoperit de mecinikov) produs

in MH eliberata in sangele ci rculant sub forma inactiva sub numele de

monocit(diam 18-20 microni). In tesut intra datorita contributiei unor

factori chemotacti ci. In tesut este activat, creste metabolismul, se
maturizeaza, ii cre ste nr. granulelor intra-citoplasmatice devenind o
celula activa cap abila sa ingereze si sa fragmenteze particule
antigenice mari.

Captarea antigenului se face de catre macrofag prin propietatea de a

emite pseudopode. Macrof agele capteaz a Ag corpusculate (bacterii,
virusi, paraziti, celule somatice care au devenit antigenice). Nu pot
capta antigene solubile.
Captarea Ag corpusculate se face prin pseudopode sau prin eliberare a
de opsonine.

Opsonine:
Macrofagul are propietatea de a primii pe suprafata ceulule pe
re ceptori specifi ci molecule de Ag. Receptorii pt imuno globuline g
numiti Fc re ceptor.
C3a sau C5a se fi xeaza pe re ceptorul macrof agului si pe antigenul
corpusculat. Fagocitoz a rezultata prin intermediul acestor mecanisme
se numeste fagocitoza opsonizata.

Dupa ce corpusculatul a fost endocitat se formeaz a in jurul fagocitului

o vacuola formata din membran a celulara. In interiorul vacuolei se
varsa intregul continut al lizozomilor intracitoplasmatici si acestia au
rolul de a fragmenta antigenul in particule mici. Vacuola= fagosom
In vacuola sunt distrusi doar determinantii antigenici. Macrofagul
exprima la supraf ata sa niste molecule specifi ce cu ajutorul carora va
prezenta determ. Ag limfocitului B sau limfocitului T helper in functie
de determ. Ag.
in Org. exista 2 molecule ale MHC (complex major de
histocompatibilitate).
*Ribozomi (corpusculii lui palade).

Moleculele complexului major de histocompatibilitate de tip I

-Sunt ubicuitare, se gasesc pe toate celulele din organism cu exceptia
eritrocitelor.
-Prezinta 2 lanturi polipeptidice , Lantul alfa foartte lung, alcatuit dintro insirui re de aa. dand un polipeptid cu o g reutate molara de 40-45
kDa; un alt lant beta care este o beta-2-globulina si care are o greutate
moleculara mult mai mica.
-Lantul alfa prezinta o portiune extracelulalara, amino -terminala, o
portiune intra membranara si una intra-citoplasmatica carb oxiltemrinala.
-Portiunea extracelulalara alantului alfa prezinta 3 regiuni (alfa1alfa
3) dinsp re cap atul amino spre capatul carboxil.
-Domeniile alfa 1 si alfa 2 au o secventa amino -acidica extrem de
variabile. Este variabila de la ocelula la alta. Sunt domenii deosebit de
polimorfe si formeaza prin plierea lor o cavitate care poarta numele de
situs combinativ si in care va fi fi xat determinantul antigenic. Aceasta
fi xare a determinantului antigenic la niv situsului combinativ (paratop)
in care este inclavat determ. antigenic (epitop) din punct de vd r.
structural este complementar cu epitopul.
-Aceasta inclavare a epitopului, in paratop se re alizeaza la niv.
ribozomului in timpul sintezei moleculei complexului major de
histocompatibilitate.
-Atunci cand sinteza moleculei este completa ea paraseste ribozomul,
ajunge la niv. unor vezicule intra- citoplasmatice imp reuna cu determ.
antigenic si este exprimata la suprafata celulei prezentatoare de AG si
in felul acesta celula va p rezenta determ. AG urmatoarei celule care
parti cipa la R.I.
-Ca regula moleculele complexului major de histocompatibilitate
coopereaz a de obicei cu limfocitele T citotoxice si T supressor,
prezentand acestora de obicei AG-le endogene.
-Sunt molecule implicate direct in rejectul de g refa, pt. ca ele apartin
sistemului de antigene HL A (human leucocyte antigenes). Variabilitatea
antigenica 10 8 .
* Acest sistem de antigene este codifi cat de alele care se gasesc pe
cromozomul 6. pt MHC tip I (sunt alele A, B,C).

Molecula complexului major de histocompatibilitate de tip II .

-Nu sunt la fel de ubicuitare.
-Sunt p rezente pe celulele prezentatoare de AG.
-2 lanturi polipeptidice, 1 lant alfa si lant beta.
-Ambele lanturi au portiune extramembrananra, una
intramembran ara(zona balama deosebit de mobila dand portiunii celei
extracelulara o mobilitate f.mare) si ce alalta intracitoplasmatica
-zona amino terminala p rezinta portiuni alfa 1 si alfa 2 la niv lantului
alfa si beta 1 si beta 2 la niv lantului beta. La niv. acestor zone extrem
de variabile se constituie paratopul in care va fi inclavat epitopul sau
determ. antigenic, aceasta inclavare a epitopului in paratop se
re alizeaza in ribozom pe masura ce este sintetizata molecula de MHC
tip II. Apartin sistemului HL A, alelele de pe cromoz omul 6 sunt de
tip variabilitate a antigenica este destul de mare (astronomic).
-Importanta lor in rejectul de organ este minor. (respinge rea grefei).
-Prezinta antigene exogene, limfocitelor T helpe r. Ele vehiculeaz a
antigene T dependente