Indicatiile incrustatilor ceramice

1.
2.
3.
4.
5.

Rezultat estetic la diposteriori

Leziuni carioasa mici si moderate, profunzimea cavitatii 1,5- 2 mm
Leziuni carioase mari, grosime pereti 0,5- 1mm
Dinti care au ca antagonisti lucrari protetice din portelan
Distructii coronare mari la care este greu de realizat forma de
retentie
6. Igiena orala corespunzatoare si risc de carie mic
7. Dinti cu fracture coronare si fisuri
8. Dintii la care se poate asigura o protective pulpara
9. Dintii devitali la care s-a compromise rezistenta dintelui
10.
Alergie la metale si materiale composite

Contraindicatii:
1.
2.
3.
4.
5.

Parafunctii - bruxism si obiceiuri agresive

Igiena orala deficitara
Risc de carie crescut
Discromii importante
Cand rebordul gingival este situate prea mult subgingival-izolare
deficitara
6. Problem majore de sanatate
7. Problem economice
8. Unde nu exista motivatia necesara realizarii prep.

Avantaje:
1. Estetica asemanatoare culorii naturale a dintelui
2. Ideale pentru sanatatea paradontala
3. Usor de realizat minim invazive
4. Au o rezistenta la abraziune
5. Stabilitate in timp
6. Inchiderea marginala superioara unui INLAY metalic sau compozit
7. Punctul de contact interproximal superior altor restaurari
8. Puncte de contact ocluzale stabile si rezistente
9. Radiotransparenta asemanatoare structurilor dure dentare
10.
Biocompatibile

Dezavantaje:
1.
2.
3.
4.
5.

Timp de lucru mai lung

Duritatea incrustatiei necimentate este relativa
Necesita laborator bine utilizat ,technician competent
Abrazarea dintilor antagonisti
Pierderea colorantului de suprafata

Tehnica de realizare a preparatilor

1. Localizarea punctelor de contact ocluzal, arile de stres masticator maxim.

Determinarea stabilitatii ocluzale. Verificarea miscarilor de lateralitate si
indepartarea interferentelor.
2. Preparatie conservatoare, se indeparteaza pana in dentina dura sau usor
pigmentata
3. Nu este necesara retentia prin frictiune si indepartarea peretilor de smalt
subminati (deretentivizare si intarire cu CIS sau captusire cu RC)
4. Nu este necesara extensia preventiva
5. Se pastreaza principiul rezistentei
6. Grosimea ocluzala a incrustatiei => 1-2,5 mm, peretii laterali usor
divergenti fata de podeaua cavitatii
7. Intalnirea dintre pereti => linii si unghiuri rotunjite
8. Marginile nu trebuie bizotate, in cavitatile verticale peretele gg - plan cu
marginea externa situata in smalt.
9. Forma peretelui pulpar depinde de procesul carios plan sau in forma de V

Realizarea INLAY-ULUI
1. Smaltul nesustinut nu este indepartat daca este sanatos. Se aplica
glass, iar cuspizii nesustinuti se reduc.
2. Curatarea dintelui preparat cu piatra ponce si CHX pe o periuta
3. In zona apropiata de pulpa liner cu CaOH2 pe zona cu stratul de
dentina de 0,5 mm, iar in zonele cu smalt subminat CIS (cis nu
trebuie sa vina in contact cu smaltul, iar inlay-ul trebuie sa vina in
contact nu doar cu cis ci si cu dentina si smalt sanatos)
4. Pentru inlay ocluzo-proximal snur de retractie gg
5. Toaleta si inspectia cavitatii.
6. Prag gg bizotat - mareste supraf de adeziune
7. Marginea preparatiei se plaseaza in zona de convexitate maxima
ocluzo-cervicala.

Tehnici de realizare a restaurarii provizorii:

Tehnica 1: - Folosirea de gutaperca incalzita plasata direct in contact cu
papila interdentara pt a o proteja de contactul cu restauratia provizorie.
- Cavitatea pregatita se umple cu rasina acrilica, se
modeleaza, se indeparteaza excesul, apoi pacientul inchide gura
Inlay-ul ramane pana la sedinta in care se aplica restaurarea din
ceramica.
Tehnica 2: Cand restauram mai multe preparatii: -realizarea unui tipar
care va fi umplut cu rasina provizorie si cand aceasta are consistenta
pastoasa se aplica tiparul in gura

- inainte ca rasina sa se intareasca, tiparul se retrage din gura, se

raceste cu apa rece si se replaseaza in gura
- dupa polimerizare se retrage din tipar, se finiseaza si se plaseaza in
cavitate

Avantaje inlay temporar

1.
2.
3.
4.
5.

Confort sporit pentru pacient

Protectia preparatiei
Mentinerea relatiilor ocluzale si proximale
Impiedica iritatia gg
Creste timpul de lucru alocat laboratorului

Adaptarea si cimentarea incrustatiei

1. Indepartarea restaurarii provizorii
2. Curatarea dintelui cu o pasta de finisat fara fluor sau cu pulbere de
piatra ponce
3. Verificarea:
-culorii dintelui
-contactul proximal cu fir de ata, intai pe model, apoi pe pacient
-marginile restaurarii trebuie sa asigure o inchidere marginala
precisa, sa fie netede, uniforme, continue, portelanul sa nu se
extinda peste marginile de smalt ale preparatiei
-se verifica in ocluzie cu hartie de articulatie
4. Izolarea cu diga, spalare si uscarea preparatiei.
5. Preparatie: gravata total etch
INLAY: gravat, spalat, uscat, agent de colaj (silanizare) + uscat usor
cu aer + compozit fotopolimerizabil in strat fin apoi se aplica in preparatie
6. Se indeparteaza excesul grosier, se polimerizeaza 5 secunde, se
indeparteaza din nou excesul aparut
7. Polimerizare finala 3 minute pentru fiecare dinte = 1 min- ocluzal,
1 min V, 1 min O
8. Verif restauratiei in ocluzie, finisari, reajustari
9. Indicatii pacient: - sa vina la control regulat
-tehnica de periaj corecta
-sa curete z. Interproximale cu un fir de ata dentara
-pasta de dinti putin abraziva cu florura de sodiu
-sa NU foloseasca ape de gura cu chx

FATETELE LAMINATE DIN CERAMICA

Indicatii:
1. Fracturi dentare la copii
2. Dinte unic devitalizat
3. Eroziune mare a fetei vestibulare
4. Coloratii forte
5. Pierdere importanta de smalt
6. Pierderi mari de substanta cervical
7. Diasteme, treme, malpozitii
8. Modificari de forma si volum
9. Malformatii, hipoplazii dentare
10.
Leziuni de uzura dentara

Contraindicatii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Pierderi mari de subst dura cu descoperirea dentine

Ocluzie cap la cap
Obiceiuri vicioase, pacienti cu bruxism
Carioactivitate crescuta
Absenta motivatiei
Igiena bucala deficitara

Avantaje:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Estetica asemanatoare culorii naturale a dintelui

Rezistenta mare la eroziune
Stabilitate in timp
Risc de fractura ~ riscului de fractura a coroanei ceramice (... )
Se indeparteaza 0,5-0.75 mm
Complicatii functionale limitate
Adeziune intre portelanul gravat acid si compozit la fel de puternica
precum cea dintre compozit si smaltul gravat acid
8. Rezistenta la tractiune si flexiune odata cimentata
9. Poate fi plasata si subgg si supragg

Dezavantaje
1. Indepartarea de tesut dur dentar
2. Nu poate fi fixata provizoriu
3. Odata fixata, corecturile sunt uneori imposibile

4. Indepartarea unei fatete cimentate in vederea unor retusuri nu este

posibila
5. Efectuarea fatetei vestibulare este o operatiune grea
6. Pret de cost ridicat

Diagnostic si plan de tratament

Anamneza:
1. Cauzele leziunilor dentare, se atrage atentia cu privire la faptul ca
alimentatia acida modifica suprafetele de ceramica
2. Notarea parafunctiilor
3. Igiena orala asupra restaurarii, pastele de dinti cu PH scazut sau cu
capacitate abraziva importanta modifica suprafata ceramicii in timp
4. Dupa o curatare profesionala a dintilor, culoarea se stabileste in
functie de dorintele pacientului.
5. Efectuarea fotografiilor extraorale, rx retroalveolara, film panoramic,
model de studiu

Tehnica de preparare in vederea fatetarii

Obiectivele prepararii:
- loc suficient pentru portelan
-mascarea limitelor preparatiei
-ax unic de insertie
-realizarea spatiului necesar de 0.2 mm atunci cand se utilizeaza cimenturi
opacifiante sau colorante
-sa se usureze plasarea fatetei
-sa se conserve cat mai mult smalt posibil
-sa se inlature zona de smalt mai bogata in fluor si rezistenta la gravarea
acida
-reproducerea unor componente anatomice => Jonctiunea smalt-cement,
Punctele de contact interdentare, Lobii de dezvoltare, Muchia incizala,
Liniile unghiulare
=> Se reduc 0,5 mm pe fata vestibulara (freze speciale de ghidaj, freza
diamantata usor conica, rotunjita la varf) si 1 mm incizal

=> Limitele cervicala si proximala sant cu adancime de -0,5 mm,

proximal marginile preparatiei sa se apropie cat mai mult de punctul de
contact fara a-l desfinta.
Pentru ca ceramica sa nu fie subtire in acest loc se prepara un sant de
ghidaj de -0,5 mm profunzime. La nivel gingival sant de ghidaj cervical
=> Marginea incizala va fi scurtata cu 1-1,5 mm, limita palatinala se
continua cu un sant terminal palatinal cu o freza diamantata cu terminatie
in forma de obtuz
=> Inaintea prepararii fetei vestibulare se plaseaza un fir de retractie
gingivala care ramane pana la luarea amprentei

Tehnica de preparare cu prag vertical

Presupune identificarea prealabila a unor elemente anatomice:
-jonctiunea smalt-cement
-conturul cervical al fetei vestibulare
-punctele de concavitate
-lobii de crestere longitudinala
-liniile proximale concave
-crestele proximale meziale si distale
-forma anatomica lingulo-incizala
1. Cu ajutorul unei freze diamantate cilindrice se realizeaza pe marginea
incizala 3 santuri de ghidaj de 1,4 mm care se unesc => suprafata plata.
2. Cu o freza cilindrica cu diametrul de 1,4 mm se plaseaza 3 santuri de
ghidaj de 0,7 mm pe suprafata vestibulara, peste lobii longitudinali,
santurile se unesc
3. Cu o freza diamantata cu lungimea partii active perpendicular pe axul
lung al dintelui se prepara pe fata proximala un sant vertical cu 1-1,2 mm
latime
4. Se realizeaza praguri verticale in zona proximala si cervicala a dintelui
5. Preparatia se finiseaza cu o piatra de Arkansas alba :| la contraunghi.
Preparatia terminata trebuie sa fie neteda cu o margine a pragului vertical
bine definita si o margine incizala plata

Avantajele prepararii cu prag vertical:

1. Prag paralel cu axul lung al dintelui
2. Prag vertical in 1/3 cervicala si o forma exterioara cu aspect estetic
maxim
3. Realizarea unor contururi proximale concave si o curbura naturala a
dintelui, forme anatomice a ambrazurilor
4. Prepararea cu prag gg permite imbunatatirea aspectului estetic
5. Grosime suficienta, rezistenta la fractura

Restaurarea provizorie
Metoda 1: - se foloseste o fateta V din compozit, efectuata prin metoda
directa.
- in centrul fetei vestibulare smaltul va fi gravat acid
-la nivelu acestei zone se plaseaza materialul adeziv, apoi se modeleaza
deasupra sa o cantitate de compozit foto, reconstituind forma dintelui
-se polimerizeaza, se evita finisarea daca modelajul este efectuat cu grija
-la nevoie finisare rapida cu pasta de lustruit
-verificare in ocluzie si functiune
Metoda 2: -se foloseste o coroana de celuloid transparenta sau o capa
adaptata pe modelul de studiu
- se umple cu compozit de culoare potrivita, se inlatura excesul cu grija
-fotopolimerizare
-fateta temporara se scoate, se ajuteaza, se verifica forma si
functionalitatea
-smaltul se graveaza acid punctual, in centrul fetei vestibularea si va fi
aplicata cu un adeziv foto
Metoda 3: - model de ipsos pe care se realizeaza fateta din compozit

Adaptarea si cimetarea fatetei

1. Indepartarea restaurarii provizorii
2. Curatarea dintelui cu o cupa de guma sau cu pulbere de piatra
ponce. Se curata si intradosul fatetei din ceramica
3. Dintele este umezit prealabil si se probeaza fateta pe dinte
4. Micile defecte de culoare se corecteaza cu un ciment special
5. Curatarea fatetei, gravare cu acid fosforic 32% in laborator,
silanizare 2-3 straturi
6. In acelasi timp, dintele este spalat, uscat, izolat, gravat cu acid
fosforic 37% (15 sec) de la periferie catre centrul fetei vestibulare
unde daca exista dentina descoperita trebuie acoperita cu CIS. Apoi
spalare 15 sec, uscare, aplicare adeziv gen 5
7. Pe suprafata fatetei silanizata se aplica adeziv (uscat usor), injectare
ciment fotopolimerizabil in strat fin si fixarea pe dintele pregatit
anterior
8. Eliminarea excesului de ciment cu varful ascutit al unei sonde
9. Polimerizare 10 sec pentru V si L
10.
Indepartare exces (din nou :|)
11.
Polimerizare din 3 directii diferite, 60 sec de fiecare data
12.
Finisare dificila, cu freza de finisat din metal dur
13.
Spatiul proximal va fi nivelat cu un disc de finisat, iar excesul
lingual se indeparteaza cu o freza din metal dur in forma de obtuz
14.
Verificare ocluzie static si dinamic
15.
Indicatii, pacientul revine la control dupa 1-2 saptamani

CAD/CAM
Tehnica utilizeaza: - amprenta cu camera intraorala
-model virtual
-macheta virtuala
-realizarea piesei prin frezare de catre un robot (CAM)
Amprentarea se face din mai multe unghiuri => model virtual =>
proiectare piesa asistata pe PC ( sistem CAD)
Pentru o buna amprenta este necesar ca: - peretii preparatiei sa fie cat
mai plani
-peretii verticali/proximali sa fie usor divergenti ocluzal
-marginile preparatiei sa fie rotunjite

-leziunile prea adanci trebuie acoperite cu pulbere care reflecta lumina

Pentru amprenta: - se face toaleta cavitatii si uscarea
- se foloseste o sonda optica din unghiuri si perspective diferite
- imaginea e stocata in pc => retus, identificare si trasare contur
preparatie
-pc => stabileste forma amprentei => o transfera la CAD => proiecteaza
modelul virtual

Proiectarea INLAY-ului se face in 4 etape:

1.
2.
3.
4.

Proiectarea intradosului
Proiectarea fetelor V, O, M, D
Proiectarea fetei ocluzale in raport cu antagonistii
Obtinerea piesei prin frezare cu ajutorul unui robot din blocul de
ceramica prefabricat

Dupa terminare piesa este finisata de medic.

Sistemul Cerec 2 -> anatomie individualizata ocluzala si a sp. proximal
Sistemul Celay 2 -> adaptare precisa
->ceramica feldspatica omogena de 3 culori A1, A2, A3,5
->reproduce piesa prin copiere

Avantaje:
1. Nu necesita laborator
2. O singura sedinta de lucru
3. Timp de lucru redus ( incrustatie mica- 3 min, Mod- 8 min, Onlay 13
min)
4. Timpul total de preparare 1-1,5 H
5. Nu necesita amprenta
6. Posibilitate redusa de fractura

Dezavantaje:
1.
2.
3.
4.
5.

Aparatura sofisticata
Pret de cost ridicat
Sculptarea anatomica cere timp
Morfologia dentara mult simplificata
Functia ocluzala poate fi deficitara