0 Lucian Blaga (1898 1961) Universul poeziei - poet al generatiei interbelice - vol: Poemele luminii (1919), Pasii profetului

i (1921), In marea trecere(1924), Lauda somnului (1938), Nebanuitele trepte (1943) - poeziile scrise dupa 1943 au fost publicate postum in volumele: Varsta de fier, Corabii cu cenusa, Cantecul focului, Ce aude unicornul - 1. Blaga este principalul reprezentant al expresionismului in literatura noastra - elemetne expresioniste in poezia sa ar fi: lirismul reflexiv, meditativ, nelinistea filozofica existentiala, cultivarea arhaicului si al mitului - Blaga a morificat concepul de arta poetica la noi; el nu considera poezia un mestesug, o imbinare de cuvinte potrivite precum Arghezi, ci o modalitate de situare a eului in univers - el nu se adreseaza unei colectivitati privindu-se pe sine in raport cu altii - sensibilitate moderna, el are perceptia intelectuala si filozofica a lumii, gandeste lumea metaforic, printr-o poezie incarcata de simboluri: de ex lumina, fantana, cautarea adevarului, copacul samanta germinatia - 2. intreaga viziune poetica este reflexul unei filozofii proprii, Blaga fiind unul din singurii filozofi romani, cu un sistem bine articulat, usor de regasit in lirica, - poetul afirma ca existenta este fundamental misterioasa si nu poate fi cunoscuta pe cale logica - are in vedere 2 tipuri de cunoastere: cunoasterea luciferica, prin arta, poezie, religie, filozofie, prin care omul incearca sa reveleze misterul universal, sa-l potenteze, sa-I confere sensuri noi, dar se opune Marele Anonim, care instituie o bariera, numita de Blaga, cenzura transcendenta - omul nu are alta cale decat aceea de a accepta misterul si de a-l spori de vreme ce nu poate sa-l elucideze - poezia prin mituri si simboluri, patrunde tainele universale, mai bine decat o poate face ratiunea sau logica - al doilea tip de cunoastere e cunoasterea paradisiaca, pe cale pozitiva, prin stiinte, prin ratiune si logica - problematica liricii blagiene se caracterizeaza prin efortul continuu de a imbogati cu fiecare volum universul imagistic, nazuinta marturisita in poezia Autoportret: cautare pana la cele din urma hotare in volumul de debut, Poemele luminii, cultiva o poezie plina de vitalism, de dorinta contopirii cu cosmosul, cu substanta ascunsa a lumii, cu misterele universale, la care eul poetic se simte participand natura descrisa in poezie e una pagana, inspirata din filozofia lui Nietzsche, ceea ce s-a numit paganism cosmic: pamantule da-mi aripi sa spintec nemarginirea, poezia vreau sa joc temele centrale ale volumului sunt lumina, vara, si temele mitologice. Izbitoare este viziunea cosmica in care chiar trasaturile fizice si spirituale ale fiintei iubite

sunt reliefate prin atribute cosmice in poeziile, Lumina raiului sau Izvorul noptii lumina are aici un sens metafizic, ea devine o modalitate de comunicare cu universul, ea intensifica misterele lumii inconjuratoare, lumina ce o simt navalindu-mi in piept cand te vad/E poate ca ultimul strop din lumina creata in ziua dintai Lumina poetul este convins ca adevarata cunoastere nu se poate realiza decat prin revelatie, de ex poezia Mi-astept amurgul in vol Pasii profetului (1921), Blaga aseaza intreaga natura surprinsa in anotimpul verii, sub semnul lui Pan, zeul antic, prin care cauta freamatul misterios al firii reliefeaza culorile vii si pure ale notimpului, percepand-o sensorial, (vezi ciclul Pan prin volumul In marea trecere (1924), poetul paseste catre o alta poetica, titlul metaforic simbolizeaza drumul omului catre sfarsitul biologic ireversibil poetica diferita consta in aceea ca vitalismul din primele volume dispare, natura isi pierde inocenta si infatisarea paradisiacal, ruptura dintre poet si univers se precizeaza, predomina problematica filozofica, meditativa, in poezii cum sunt Psalm, In marea trecere temele predilecte sunt trecerea, noaptea, somnul in volumul Lauda somnului, din 1929, nu se ofera o lume, eliberata de materie, sub cupola somnului, ca semn al exitintiei universale volumele urmatoare La cumpana apelor, La curtile dorului sunt dominate de intoarcerea spre amintirile copilariei, spre valorile etice ale satului, spre o lume eterna si esentiala poemele din acest volum valorifica mituri stravechi prin ciclul Nebanuitele trepte (1943) se produce impacarea dintre poet si univers Blaga revine la simbolurile din primele volume, iubirea, lumina, cunoasterea etc, intrebarile, nelinistile existentiale devenind afirmatii rostite cu o liniste apolinica poeziile grupate de poet in ciclurile publicate postum nu egaleaza calitativ lirica antuma volumul Mirabila samanta, poate cel mai realizat dintre ele, este un elogiu adus germinatiei universale, reintoarcerii vesnice a naturii

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

publicata initial in ianuarie 1919 de catre Sextil Puscariu, in Glasul Bucovinei, apoi inserata in volumul de debut Poemele luminii, 1919 deschide volumul de debut este cea mai cunoscuta arta poetica blagiana ideile poetice sunt in linii mari aceleasi enuntate in Trilogia cunoasterii in care poetul vorbeste despre o dualitate a cunoasterii luciferica si paradisiacal Blaga explica viziunea sa intr-o cugetare ramasa celebra: Veacuri de-a randul, filozofii au sperat ca vor putea patrunde misterele lumii. Astazi ei nu o mai cred si se plang de neputinta lor. Eu insumi ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile dimprejurul meu, caci numai asa pot sa proiectez in misterul lumii un inteles, un rost si valori. Omul trebuie sa fie un creator si de aceea renunt bucuros la cunoasterea absolutului

TITLUL enunt propozitional , evidentiind raportul dintre eul poetic si univers ; metafora revelatorie, corola de minuni figureaza universal totalizator printr-o reprezentare sferica fragila , mirabila . Subliniat prin recurenta in incipitul poeziei , titlul devine profesiunea de credinta a creatorului . INCIPITUL repeat titlul iar sensul este imbogatit prin antiteze si prin lantul metaforic urmator Structura si semnificatie Monolog liric compus din 20 de versuri nedispuse in strofe . compositional, poezia cuprinde 3 secvente marcate de obicei prin scriere cu majuscula Prima secventa: 1. Este compusa din primele 5 versuri inegale 2. Exprima prin verbe la negativ atitudinea poetului fata de mister si refuzul cunoasterii logice, rationale Secventa a doua, mai ampla, compusa din 13 versuri, e construita pe baza opozitiei, prin conjunctia adversativa dar 3. Opozitia contine termenii: eu altii; lumina mea lumina altora 4. Ampla comparatie asezata intre linii de pauza functioneaza ca o contructie explicativa a ideii anterioare plasticizand-o si se realizeaza cu elemente specifice imaginarului blagian: luna, noapte, zare, fiori, mister Ultima secventa, compusa din numai 2 versuri are rol conclusive, desi este exprimata prin conjunctia cauzala caci

Poezia apare ca o scurta confesiune; textul este structurat in jurul opozitiilor de mai sus; eu e cuvantul cheie, desemnand eul liric marcat Lumina mea e metafora pentru cunoasterea luciferica poetica Lumina altora pentru cunoasterea paradisiaca pe care pozitiva prin logica Metafora Corola de minuni desemneaza misterul universal, iar enumeratia, flori, ochi, buze, morminte, formele concrete in care se infatiseaza misterul Structura antitetica marcata prin termeni principali e adancita prin distributia verbelor. Subiectului eu ii sunt asociata verbe predicative la negativ: nu strivesc, nu ucid, dar si sporesc, imbogatetsc Pentru lumina altora exista un singur verb predicative sugruma, dar prin asociatii se pot atasa si altele, strivec, ucide, nu imbogateste Cunosterea logica reduce numeric misterul prin determinare conceptuala, sugruma vraja, prin conceptualizasre si abstractizare Dimpotriva, cunoasterea poetica, luciferica, conserva misterul, il sporeste, ii confera sensuri valori noi Termenii flori, ochi, buze, morminte reprezinta arhietipuri ale lumii inconjuratoare, misterul in infatisarile lui concrete, florile - vegetalul, ochii perceptia intelectuala, buzele simbolul iubirii, mormintele nasterea, moartea Intregul text ar putea fi redus la numai doua propozitii: Nu strivesc corolla de minuni[], caci eu iubesc Iubirea are la Blaga, nu numai o functie afectiva, ci reprezinta o modalitate de cunoastere, de patrundere in misterele lumi, prin trairea nemijlocita a formelor tangibile in care el se revela Poezia e confesiunea unui crez, la persoana I, o arta poetica care presupune un subtext polemic cu alte poerici anterioare, sau contemporane Cand spune eu, Blaga exprima faptul ca poezia este expresia individualitatii subiective Pentru poet, lumea e alcatuita din taine din mistere, corolla de minuni, metafora ce se amplifica treptat, potentand ideea exprimata, prin alti termini ca vraja nepatrunsului ascuns, adancimi de intuneric, intunecata zare, largi fior de sfant mister, taina noptii Eul blagian se afirma printr-o atitudine negativa, aflat intr-o penumba lunara, cum luna nu micsoreaza si tremuratoare mareste si mai tare taina noptii Mai degraba poetul vrea sa se contopeasca pana la identificare cu misterele universle, cu substanta ascunsa a lumii, la care eul liric se simte participand Desi potenteaza misterul , pe parcursul poeziei minunile se obscurizeaza treptat transformandu-se in adancimi de intuneric, sau neintelesuri si mai mari Poezia apartine modernismului

1. modifica conceptul de arta poetica, nu mai considera poezia un mestesug, Cuvinte potrivite, ci un mod de raportare a eului la mister si univers 2. lexic poetic care revigoreaza discursul , limbaj autoreflexiv , termeni cu sensuri noi , contextuale sau resemantizarea unor sintagme 3. ca toti poetii moderni, Blaga e preocupat de esente, foloseste aici un lirism reflexiv, meditativ, filozofic, o lirica care incorporeaza filozofia sa ; poezie filozofica de meditatie existentiala ; poezie intelectualizata , cu functie de cunoastere 4. la nivel formal, introduce in spirit modern inovatii, text negrupat in versuri, vers liber, fara rima, fara ritm ; tipar sintactic modern , ingambament , discurs de tip gnomic , asertiv . NIVELURILE TEXTULUI 1 morfosintactic pronumele eu e plasat in pozitie initiala si e repetat de 6 ori in poezie , imprimand caracterul confesiv ; conjunctia si e prezenta in 10 pozitii , conferind cursivitate discursului si accentuand ideile cu valoare gnomica 2 lexicosemantic lexic abstract , termini imprumutati din sfera cosmicului si a naturii - campul semantic al misterului - antitezele eu altii , lumina mea lumina altora , lumina intuneric releva simbolic relatia cunoastere prin poezie / cunoastere logica , rationala 3 stilistic plan filozofic secundar - comparatia ampla dintre termenul abstract si cel concret , fizic, ( luna ) - metafora revelatorie corola de minuni - metafore plasticizante care dau cocretete - antitezele - caracterul reflexiv dat de planul filozofic secundar 4 sintactic inversiuni sintactice - dislocari - topica afectiva 5 prozodic 20 de versuri libere - masura inegala - absenta rimei si a ritmului - ingambamentul

ARTA POETICA