EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

Lucian Blaga

R1 Particularitatile unei poezii moderniste

Introducerea pentru lirica interbelica.

Doua aspecte teoretice ale modernismului.

Aventura cuvantului lui Lucian Blaga intemeiaza un teritoriu

privilegiat “la cumpana apelor, intre traditionalism si modernism”. Poezia
programatica (programul literar/ arta poetica- ce este poezia? / care este
misiunea creatorului?) “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide
volumul “Poemele luminii’ in 1919 si anunta o lirica reflexiva, o
confesiune a trairilor autentice, o poetica inzestrata cu o adevarata forta
vizionara. (detaliaza)
Un prim element caracteristic al acestui tipar estetic defineste “poezia
de idei” prin care se exrpima gandul neingradit.
Imaginarul poetic a lui Lucian Blaga isi intemeiaza reperele in jurul
semnificatiei luminii ce devine o metafora simbol pentru cunoastere. In
spirit modernist, universul blagian capata functie de cunoastere in sfera
misterului. In viziunea lui Lucian Blaga, la baza existentei umane sta
misterul iar datoria noastra in fata uni mister nu este de a-l elucida, ci
dimpotriva de a-l amplifica astfel incat sa devina un mister si mai mare.
Blaga delimiteaza in acest context cunoasterea luciferica, o cunoastere
totala, poetica de cunoasterea paradisiaca, cea rationala logica. Metafora
revelatorie “corola de minuni a lumii” transpune intregul orizont mundan
(al existenti profa) asociat unei reprezentari sferice a ideii de miracol.

DE COMPLETAT
In egala masura recuzita modernista este evidentiata si de structura de
suprafata a discursului liric sustinuta de tehnica ingambamentului
(explicatie) ceea ce subliniaza ca poezia devine expresie a unui sentiment/
pasiuni si nu a unor rigori prozodice clasice. Cele 20 de versuri transpun
o adevarata retea semantica asociata conceptului de mister “ Si-ntocmai
cum cu razele ei albe luna/ mareste si mai tare taina noptii”
( +semnificatia versurilor)
R2. Poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” se constituie sub
forma unui monolog confesiv si dezvolta tema creatiei si a creatorului.
(de completat)
 Prima secventa reprezentativa pentru modul in care se detaliaza relatia
eu-univers este insumata in primele 5 versuri si se intemeiaza pe un
scenariu al calatoriei initiatice. Eul poetic/ rostitor intalneste in calea sa
niste intruchipari concrete ale miracolului vietii si ale misterului mortii pe
care nu incearca sa le destrame “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/
(de completat toate cele 5 versuri) in ochi, in flori, pe buze, in
morminte”. Fiecare simbol din “ geografia mitologica a lui Blaga”
reprezinta parti ale unui univers totalizator.”Florile’ sugereaza frumusetea
vietii dar si taina infloririi, a rodirii, “Ochii” sunt oglinda sufletului,
devin o cale de cunoastere, o intalnire intre eu si lume si in egala masura
o deschidere a universului interior spre tot ceea ce inconjoraza fiinta,
“Buzele” devin simboluri ale cunoasterii prin rostire, prin Logos, dar si
prin Eros. Mormintele pot fi simboluri ale mineralului ca resurse de
inspiratie, ale cunoasterii prin asumarea traiditiei dar si ale legaturilor cu
stramosii.
O a doua secventa relevanta pentru tematica/viziunea abordata,
cunoasterea, defineste cunoasterea paradisiaca (cea logica). Aceasta este
figurata poetic prin metafora “lumina altora” in care pronumele nehotarat
“altora” desemneaza multimea celor care aleg calea descifrarii misterului.
Substantivul “tainele” din prima secventa se completeaza aici cu alte
sintagme metaforica “nepatrunsul ascuns” si “adancimi de intuneric”.
Daca primul tipar cognitiv este exprima poetic prin verbe la forma
negativa “ nu strivesc, nu ucid”, al doilea al cunoasterii paradisiatice,
exprima printr-o forma afirmativa” lumina altora sugruma vraja
nepatrunsului ascuns. Aceasta metafora reprezentativa exprima o dubla
negatie si inlustreaza miracolul vietii si al mortii, tainele teluricului si ale
celestului.
De completat din caiet

R3. Caracterul modernist al lucrarii si viziunea artistica a lui Lucian Blaga se

materializeaza la nivelul textului prin intermediul unor elemente de structura
si continul semnificative dintre care atrag atentia titlul si arhitectura textuala.

Titlul identifica tema si concentreaza mesajul discursului liric, si se constituie

intr-o metafora revelatorie si evidentiaza legatura intre eul creator si universul
integrator si o atitudine protectoare fata de “corola de minuni”. Subliniat prin
recurenta (versul incipit al poeziei), titlul devine o confesiune de credinta a
creatorului, repetata cu rigoare mai ales in prima etapa a creatiei pe care
criticul Eugen Todoran o numeste “expresiionista”

DE COMPLETAT

La nivel compozitional, discursul poetic nu este structurat strofic, cele 20 de

versuri cu masura inegala organizandu-se in patru secvente ce corespund
unei structuri bipolare a discursului cristalizata in raportul antitetic: prim-
planul este focalizat asupra eului liric care opteaza pentru cunoasterea
luciferica (lumina mea) in opozitie cu “ lumina altora” care aleg calea luminii
pasaridisiatice. Se creioneaza astfel o viziune asupra lumii in care iubirea
devine o forma de cunoastere si cale de intuire a misterelor lumii. Prin acest
dublu regim stilistic reprezentat de antiteza, precum si prin concentrarea
viziunii poetice in jurul unei metafore revelatorii ….

Incheierea