1.

ECZEMELE
Eczema (dermatit) este un sindrom cutanat caracterizat din punct de vedere clinic printro succesiune de modificri: eritem, vezicule, exudaie (zemuire), crustificare, descuamare i n
final posibile lichenificri.
Se pot individualiza i din punct de vedere evolutiv n:
1

eczema acut ce debuteaz brusc prin plci eritematoase pe a cror suprafa apar
microvezicule ce prin rupere determin o arie zemuinda;

2 eczema subacut, placardele eritematoase se acoper de cruste (rezultate din uscarea fazei
umede)

scuame;

eczema cronic ce prezint dou tipuri: 1. forma uscat: plci pruriginoase

eritematoscuamoase, cu scuam furfurace_sau groas, uneori avnd pe suprafa

leziuni

de

grataj;

2. forma lichenificat, din cauza

evoluiei prelungite i a gratajului indus de prurit apar ca plci eritematoase brun-glbui,
ngroate

cu

accentuarea

cadrilajului

normal

al

pielii.

Indiferent de stadiul eczemei, pacientul acuz prurit i pot fi prezente leziuni de grataj.
Din punct de vedere histopatologic sunt prezente: spongioz, vezicule spongiotice i infiltrat
limfohistiocitar perivascular.
Cauzele de producere clasific eczemele n:
1

eczeme exogene, dermit iritativ (ortoergica), dermita de contact (alergic), eczema de

contact pe cale sistemic;

eczeme mixte (exo/endogene): eczema numulara, dishidrozic, microbian, fisurar, de

staz, dermita seboreic;

eczeme endogene: eczema constituional (dermatita atopic).

2.1. Eczemele exogene pot fi aa cum artam:

2.1.1. ortoergic (iritativ) prin aciunea iritant direct a unor substane aplicate pe
piele;
2.1.2. alergice ce apar numai la persoanele ale cror tegument a fost anterior sensibilizat
la contactul cu un anumit alergen.
2.1.1. Dermita iritativ are urmtoarele caracteristici:

leziunile apar la scurt timp dup expunerea la substana respectiv;

manifestrile clinice apar la toi subiecii ce au fost expui;

leziunile pot fi reproduse prin testare cutanat cu substana inductoare.

Exist forme acute, n care apar eritem, bule, necroze prin contact de exemplu cu acizi, i
forme cronice cu tegumente uscate fisurate, dup contactul cu detergeni, ciment, etc.

2.1.2. Dermita de contact alergic are urmtoarele caracteristici:

1

nu apare de la prima expunere ci dup o prim faz (de inducie, sensibilizare) cu durata de
aproximativ o sptmn (timp necesar sensibilizrii i migrrii limfocitelorT,macrofagelor
respectiv celulelor Langerhans). La expunerea la substana sensibilizant n 48 de ore apare
erupia eritemato-veziculoas;

erupia apare la locul de contact cu substana, dar poate aprea i la distan;

erupia apare numai la unele din persoanele ce vin n contact cu substana (persoane cu
potenial sensibilizant).
Substanele ce pot produce sensibilizarea sunt diverse: nichel, crom, colorani, substane

volatile, medicamente topice,cosmetic, detergeni, plante (pot fi aproximativ 4000 de alergene

responsabile).

2.1.3. Eczeme de contact pe cale sistemic, apar leziuni de eczem dup introducerea pe
cale sistemic a unor alergene fa de care pacientul a fost sensibilizat anterior prin contact
cutanat (ex. Nichel).

2.2. Eczemele mixte

2.2.1. Eczema numulara: plci rotunde sau ovalare eritemato-veziculoase pruriginoase,
situate pe dosul minilor i feele de extensie ale braelor i antebraelor, cu evoluie recidivant.
Factorii cauzali sunt: colonizarea bacterian, traumatisme locale (apare pe cicatrici).

2.2.2. Eczema dishidrozic, varietate de eczem cu localizare la mini i picioare,

constnd n apariia unor vezicule ncastrate n piele, cu coninut clar, foarte pruriginoase i
adesea recidivante.
Etiologia poate fi divers:
1

sensibilizare de tip ide la distan indus de un focar micotic;

sensibilizare endogen la nichel, stress;

tulburri

ale

secreiei

sudorale.

Se

vindec

lsnd

descuamare

rezidual.

2.2.3. Eczema fisurar (asteatozic) apare de electie pe faa anterioar a gambelor, mini
i brae, afectnd mai ales vrstnicii iarna. Sunt implicate urmatoarele mecanisme declanante:
scderea filmului hidrolipidic, xeroza cutanat, splatul frecvent, diabetul zaharat etc.
Tegumentele

sunt

pruriginoase,

uscate,

fisurate,

acoperite

de

scuame

fine.

2.2.4. Dermatita seboreic este o afeciune frecvent ntlnit mai ales la tineri, cu evoluie n
puseuri de etiologie neclar. Sunt implicai Pitirosporum ovale, sebumul n exces, predispoziia
genetic, infecia HIV, imunosupresia, stressul emoional, afeciuni neurologice,boala Parkinson.

Clinic: la nivelul scalpului sunt prezente plci eritemato-scuamoase, izolate sau unite, ce
pot depi inseria firelor de pr la nivelul frunii (coroana seboreic) sau poate fi prezent numai
o descuamare accentuat: mtreaa(pitiriazis uscat al scalpului). Pe fa pot s apar leziuni
eritemato-scuamoase n zona santurilor naso-geniene ,intersprancenoasa; presternal i
interscapular au un aspect circinat.
Ameliorarea prin tratament se obine n timp ndelungat, evoluia fiind sub form de
pusee de recidiv multianuale. mpotriva Pitirosporum ovale se pot folosi ampoane cu
Ketoconazol,ciclopiroxolamina, sulfur de seleniu, zinc pirithion , gudroane. Local se pot folosi
soluii sau creme cu dermatocorticoizi (ex.hidrocortizon ) asociai cu antifungice i/sau
antibacteriene.

Cazurile

severe

necesit

uneori

tratament

Ketoconazol,Fluconazol ,Itraconazol, uneori necesit corticoterapie sistemic.

intern

cu

2.3. Eczema endogen Dermatita atopic (gr. Atopos ciudat, neobinuit), reprezint
totalitatea manifestrilor cutanate aprute la persoane ce au predispoziie genetic pentru
dezvoltarea unor afeciuni alergice: eczem, astm bronic, rinit alergic, conjunctivit alergic =
ATOPIE.
Cauzele de apariie pot fi: predispoziia genetic, tulburrile imunologice = creterea
nivelului seric al IGE, scderea limfocitelor T helper, factorii microbieni prin intermediul
superantigenelor.
Clinic, pot fi:
2.3.1. Dermatita atopic a sugarului:debuteaz ntre luna a 3-a i a 8-a, cnd apar leziuni
papulo-veziculoase, pruriginoase pe obraji, scalp i zonele convexe. Plcile eritematoase se pot
suprainfecta, pot mbrca un aspect numular, sunt pruriginoase. Xeroza cutanat este prezent i
semnificativ.

2.3.2. Dermatita atopic a copilriei o poate continua pe cea precedent sau aparede
novo

dar

afecteaz

zonele

de

flexie

ale

articulaiilor

mari

(eczeme

flexurale).

2.3.3. Dermatita atopic a adultului se caracterizeaz prin leziuni simetrice situate pe

fa, gt, dosul minilor, zonele flexoare, occipital de aspect lichenificat, escoriate, intens
pruriginoase.

Pielea

este

xerotic

ansamblu.

Mai

pot

apare:

Keratoz

pilar,

eczem

perimamelonar,

cheilit sicativ, paloare facial, hiperliniaritate palmara,pliu suplimentar palpebral inferior,

dermografism alb.
Criteriile de diagnostic:
1

Major afeciune cutanat pruriginoas;

Minore:
1. Istoric de leziuni flexurale;
2. Istoric de astm bronic;
3. Istoric de tegumente xerotice n ultimul an;
4. Dermatite flexurale vizibile la copilul mai mare de 4 ani (la copilul sub 4 ani la
obraji i frunte);
5. Debut sub vrsta de 2 ani.

Diagnostic pozitiv: criteriu major si 3 criterii minore. Evolueaz cronic ondulant. 50% din cazuri
se remit spontan pn la vrsta de 8 luni, 70%, dispar pana la 4-5 ani, 10% persit la adult.
Stimulii declanatori ai unui nou puseu sunt cei ce declaneaz hipersecreie sudoral (emoii,
efort), contactul cu lna i solvenii lipidici.
TRATAMENTUL ECZEMELOR
n msura posibilului, ndeprtarea factorilor cauzali este necesar indiferent de forma
clinic.
Tratamentul local: n stadiu acut= eritem- vezicule-zemuire se folosesc comprese umede

cu soluie antiseptic si antiinflamatorii (nitrat de argint, cloramin, soluie Burow), acid boric,
spray cu DC. n stadiu subacut (cruste, scuame, furfuracee) sunt necesare creme cu DC
(dermatocorticoizi). n stadiu cronic (lichenificare, scuame aderente) sunt necesari DC poteni
sub forma de unguente (Clobetazol), ocluziv, eventual asociat cu reductoare i keratolitice. n
dermita atopic sunt de preferat DC cel mai uor ce poate controla erupia (LOCOID) i trebuie
combtute complicaiile (pruritul,impetiginizarea) i obligatoriu trebuie controlata xeroza
cutanat folosind creme ,emulsii si sapunuri non detersive. Pentru ntreinere:Elidel.Protopic.
Tratamentul general: antihistaminice, sedative, corticoterapie sistemic n formele
severe, extensive; n dermit atopic uneori se folosete Ciclosporina; PUVA terapia este util n
controlul pruritului i al eritemului.

2.ROZACEEA

Rozaceea este o afectiune cronica ce afecteaza zona centrala afetei si este

caracterizata de de doua component clinice:o modificare vasculara constand in

flush intermittent apoi persistent insotit de eritem persistent precum si o modificare
de tip eruptie acneiforma cu papule,pustule,chiste si hiperplazie sebacee.Fluxul
vascular la nivelul leziunilor de rozacee facial masurat prin laser Doppler este de 34 ori mai mare fata de normal.
Rozaceea debuteaza in jurul varstei de 30-50 de ani,este maifrecventa la femei ,dar
barbatii fac forme mai severe.Diagnosticul se stabileste pe baza criteriilor
primare:eritem sau flush tranzitor,eritem facial persistent,papule,pustule si un
numar crescut de telangiectazii.Criteriile secundare sunt:senzatia de
cald,arsura,placi elevate faciale,edem facial persistent,modificari de tip
fima,manifestari oculare: senzatie de prurit,arsura,hiperemie conjunctivala,uneori
modificari ale corneei.
Exista patru subtipuri de rozacee
1)Eritemato-telangiectatica-flushing si eritem centrofacial persistent cu sau fara
telangiectazii
2)Papulo-pustuloasa-edem persistent centro-facial precum si papule si pustule
3)Fimatoasa piele nazala ingrosata cu pori dilatati,noduli sebacei(hiperplazie s
glandelor sebacee)=rinofima
4)Oculara-blefarita,conjunctivita,keratita
In etiopatogenia rozaceei intervin mai multi factori :un deficit al caii nervoase
aferente trigeminale ce predispune la flush facial repetitiv ,care la randul sau poate
determina vasodilatatie tranzitorie apoi permanenta-telangiectazii.Pe acesta cale
mai poate interveni Helicobacter Pylori-o bacteria microaerofilica gram negativa
implicata in boala ulceroasa.25-50 % din populatie are anticorpi anti Helicobacter
Pylori.Prezenta sa in stare multiplicata se asociaza cu cresterea nivelului seric de
gastrina ce poate cauza flush.
In forma papulo-pustuloasa intervine Demodex Folliculorum,un parazit saprofit al
tegumentului facial localizat la nivelul porilor cutanati.In rozacee se formeaza un
infiltrat inflamator in jurul Demodex proliferat ce duce in timp la aparitia papulopustulelor.
Tratament:
Evitarea alimentelor congestive:ceai,cafea,expuneri solare,caldura,stres.
Tratamentul cel mai efficient este administrarea de antibiotic sistemice,in special
din clasa ciclinelor dar prin efect antiinflamator.Tetraciclina diminueaza pe term,en
lung papulo-pustulele,diminueaza eritemul si de asemenea diminueaza
keratita.Doza
este
de
250
mg
/zi.Alternative
terapeutice
sunt
Doxiciclina,Minociclina,Eritromicina,Metronidazolul.Claritromicina,Azitromicina.
Isotretinoinul poate fi efficient in doza de 0,5 mg/kg/zi in formele severe refractare
de rozacee papulo pustuloasa ,edematoasa cu diminuarea hiperplaziei sebacee,a
rinofimei,si a seboreei cutanate.

Tratamentul topic al leziunilor este similar celui din acneea vulgara.Metronidazolul

1 % gel diminueaza leziunile inflamatorii cu 77 % avand rol antiinflamator si anti
Demodex Folliculorum.
Mai pot fi utilizate:Acidul azelaic 15 % sub forma de gel,benzoil peroxidul,sulful
topic i concentratie de pana la 15 %.
Telangiectaziile in functie de calibrul vascular se pot trata sau atenua folosind
crme cu potential vasoconstrictor care au si culoare verzuie cu rol de camuflaj,sau
cu IPL ce actioneaza sip e component papulo pustuloasa,sau cu lasere vascularedye laser(585-600 nm).
Rozaceea vasculara ce asociaza blefarita poate fi tratata cu antibiotice
topice:Bacitracina,Polimixina.
In rinofima dupa o pregatire cu Isotretinoin se recomanda decorticarea
chirurgicala.