1.Pregtirea mecanizat a terenului.

Lucrrile de pmnt snt primele care apar la realizarea unei construcii i intervin cu o pondere mare,
reprezentnd 6 ... 10% din costul construciei industriale i 8 ... 15% din consumul de manoper. Totalitatea
proceselor de lucru legate cu lucrrile de pmnt sunt reunite ntr-o singur noiune de lucrrile de terasament.
Suprafaa terenului pe care urmeaz s se execute obiecte de construcii trebuie s fie pregtit n prealabil prin
lucrri speciale numite lucrri pregtitoare sau lucrri de pregtire mecanizat a terenului. Lucrrile pregtitoare
se desfoar n avans fa de lucrrile de baz (spturi i umpluturi), n aa fel nct s se poat asigura frontul
de lucru i condiiile necesare asigurrii ritmului de execuie a acestora. Capitolul de lucrare, pregtirea
mecanizat a terenului poate cuprinde urmtoarele procese tehnologice de lucru:
---identificarea i protecia instalaiilor subterane;
defriarea mecanizat a terenului de tufiuri, arbuti, arbori, inclusiv scoaterea rdcinilor;
curirea (dezafectarea) terenului de frunze, crengi, iarb, buruieni, vegetaie de balt, pietre, deeuri .a.
scarificarea mecanizat a terenului;
sparea i ndeprtarea (decaparea, decopertarea) stratului vegetal;
demolarea construciilor vechi i ndeprtarea materialului rezultat;
epuizmente de suprafa;
trasarea i ablonarea lucrrilor de pmnt. Diversitatea amplasamentelor necesitat diverse lucrri din aceste
procese tehnologice.
Executarea spturilor Dup marcarea pe teren a conturului gropii de fundaie, urmeaz executarea spturilor
pe baza planului de spturi i a planului de fundaii, precum i a planului de gospodrire subteran a
amplasamentului (cabluri electrice, telefonice, conducte de ap, gaz, etc). Spturile se pot clasifica astfel: d.p.v. al utilizrii sprijinirilor:
spturi cu perei sprijinii
spturi cu perei nesprijinii

2.Executarea spturilor cu excavatoarele dotate cu diferit echipament

Excavatoarele sunt maini specializate pentru sparea pmntului, care execut i un transport la mic distan
necesar descrcrii materialului n mijloace de transport, sau n dipozite. Din punct de vedere al modului de
alctuire i funcionare, excavatoarele pot fi clasificate n dou categorii, i anume:
- excavatoarele cu o cup, cu funcionarea ciclic;
- excavatoarele cu mai multe cupe, cu funcionarea continu.
Excavatorul cu ocup este utilajul terasier cel rspndit, executnd 45 ... 65 % din volumul total al lucrrilor de
pmnt. Echipamentele excavatorului pentru lucrrile de spare a pmntului pot fi:
- cup dreapt;
- cup invers;
- cup draglin;
- cup graifer.
In funcie de capacitatea cupei, excavatoarele se mpart n:
- excavatoare cu capacitate mic (< 0,5 m3);
- excavatoare cu capacitate mijlocie (0,5 ... 1 m3);
- excavatoare cu capacitate mare (1 ...3 m3). acestea din urm fiind folosite la lucrri de mare volum (lucrri
hidrotehnice, exploatri miniere de suprafa .a.).
Exavatoarele moderne snt acionate cu echipament hidraulic.Dup tipul motorului principal, se deosebesc:
excavatoare cu motoare termice (diesel) i excavatoare cu motoare electrice, numite i excavatoare electrice.
Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi:
- pe pneuri;
- pe enile;
- pe ci de rulare (pe ine);
Pentru elaborarea unui proiect tehnologic mecanizat, este necesar s se cunoasc: - parametrii constructivi ai
excavatorului, capacitatea geometric a cupei, dimensiuni de gabarit, masa excavatorului; - parametrii
economici; - parametrii tehnologici: raza de spare, raza de descrcare, nlimea de descrcarea n mijloacele
de transport.

3.Executarea spturilor cu excavatorului cu cup invers i draglin

Alctuirea general a excavatorului cu cup invers este aceeai cu a excavatorului echipat cu cupa dreapt:
diferena esenial o constituie echipamentul de lucru. Echipamentul de lucru este alctuit din: sgeata (3)
articulat la platforma rotitoare, braul (4) i cupa (5).
Capacitatea cupelor este diferit, similar cu a excavatorului cu cup dreapt. Excavatorul echipat cu cup
invers sap din poziie fix, sub nivelul la care staioneaz sau se deplaseaz, deci n timpul lucrului el se afl
la partea superioar a spturii (abatajului). Un ciclu de lucru const din: coborrea sgeii i mpingerea cupei
la o distan ct mai mare de excavator, sgeata i braul fiind, aproximativ, n prelungire. Urmeaz nfigerea
dinilor cupei n pmnt, continund coborrea i rotirea braului n jurul articulaiei cu care este prins de
sgeat; pmntul este tiat i introdus n cup. Concomitent, cupa este rotit n jurul articulaiei cu care este
prins de bra pentru a o aduce ntr-o poziie n care materialul spat i ncrcat s nu cad. Urmeaz ridicarea
cupei i rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de transport sau depozitului; descrcarea se
realizeaz prin ndeprtarea braului i rotirea cupei n sens invers fa de ncrcare. La final, platforma se
rotete n sens invers pentru revenirea n poziia de spare, dup care ciclul se reia.
Alctuirea excavatorului cu echipament de lucru draglin nu difer de celelalte excavatoare cu o cup, dect
n ceea ce privete echipamentul de lucru care poate nlocui uneori echipamentul de lingur dreapt sau invers
la acelai excavator. Echipamentul draglin const dintr-o sgeat articulat la platforma rotitoare i o cup de
form special suspendat de cablul de ridicare ; cupa draglinei mai este legat i de un cablu de traciune
pentru spare (umplere) ; nclinarea a sgeii poate fi modificat.
Un ciclu de lucru se desfoar astfel: la nceput cupa este tras (apropiat) cu ajutorul cablurilor de ridicare i
de traciune, spre mijlocul sgeii. Se d apoi drumul cablului de traciune astfel nct cupa rmnnd
suspendat de cablul de ridicare, penduleaz; n momentul n care cupa a atins amplitudinea maxim, se slbete
brusc cablul de ridicare, cupa cade liber pe teren nfigndu-se cu dinii n pmnt. Cupa este tras apoi (cu
cablul de traciune) i efectueaz sparea prin raclare pn se umple, apropiinduse de excavator, dup care se
ridic la nlimea de descrcare; platforma excavatorului mpreun cu braul i cupa se rotete spre punctul de
descrcare, unde, prin slbirea cablului de traciune cupa basculeaz i se descarc.
Echipamentul draglin prezint avantajul unei lungimi mari a braului, ceea ce permite sparea i descrcarea
la raze mari de lucru. Cnd capacitatea cupei este sub 3,0 m3 draglinele sunt folosite att pentru lucru cu
descrcarea n depozit, ct i pentru descrcarea n mijloace de transport. Draglinele de capacitate mai mare de
3 m3 lucreaz de obicei cu descrcarea n depozit. Sunt utilizate la spturi de anuri, gropi, executarea de
ramblee, canale, excavaii de balast din albia rurilor, cupa lucrnd sub nivelul apei.

4.Executarea spturilor cu excavator graifer i cu mai multe cupe

Excavatoarele cu mai multe cupe sunt maini de spat pmntul cu funcionarea continu, prevzute cu
echipament de lucru mobil, avnd ca organ de lucru mai multe cupe tietoare de dimensiuni reduse. Sub
aspectul modului de fixare a cupelor excavatoarele pot fi cu:
- cu cupe fixate pe un lan fr sfrit;
- cu cupe fixate pe rotor, n vrful unui bra.
Din punct de vedere al modului de spare, ele pot fi cu:
- spare laterale (transversal);
- spare frontal (longitudinal).
Se disting:
-Excavatoarele cu cupe pe lan i spare transversala
-Excavatoare cu cupe pe lan i spare longitudinal
-Excavator cu rotor portcupe, cu spare transversal
-Excavator cu rotor portcupe cu spare longitudinal (sptor de anuri).

Echipamentul de graifer este ntlnit, n principal, la excavatoarele hidraulice pentru cupe cu capaciti mici,
unde cupa se nchide i se deschide hidraulic, precum i excavatoarele mecanice, pentru cupe cu capaciti mari,
care sunt manevrate prin cabluri.
Alctuirea este similar cu ceea a excavatorului echipat cu cup invers sau cu cup draglin. Cupa este
alctuit din dou pri articulate ntre ele, prevzute la partea inferioar cu dini. Cupa este suspendat de
cablul de ridicare (5). iar elementele din care este alctuit sunt prinse cu cablul de nchidere (6). Prin
intermediul prghiilor (8) se produce nchiderea flcilor (4).
Pentru evitarea rsucirii cupei n aer. graiferul este dotat cu un cablu de reinere (9), prevzut cu un dispozitiv
automat de ntindere. Modul de lucru se deosebete de al excavatoarelor prevzute cu celelalte echipamente prin
faptul c raza de spare este constant pentru aceeai nclinare a sgeii i poate fi modificat numai atunci cnd
excavatorul nu lucreaz.
Sparea se desfoar astfel: prin slbirea cablului de ridicare cupa reazem n cablul de traciune i se
deschide; n aceast situaie, se deruleaz simultan ambele cabluri iar cupa este lsat s cad pe vertical i s
se nfig cu dinii n pmnt; prin manevrarea concomitent a cablurilor de ridicare i de traciune, cupa se
nchide executnd sparea pmntului i umplerea ei; cupa plin este ridicat cu ajutorul cablului de ridicare i
de traciune care ine nchis cupa; prin rotirea excavatorului cupa este adus deasupra locului de descrcare,
operaie care se produce prin slbirea cablului de ridicare, ceea ce are drept efect deschiderea cupei rmas
agat n cablul de traciune.

5.Executarea lucrrilor de terasament cu screpere

,
Screperele sunt utilaje pentru lucrri de pmnt, care efectueaz procesele de spare-ncrcare, transport i
descrcare. Screperele se clasific dup mai multe criterii:
- dup sistemul de traciune: autoscrepere (autopropulsate) i screpere tractate;
- dup capacitatea cupei: screpere de capacitate mic 3 ... 5 m3, mijlocie 6 ... 12 m3 i mare peste 12 m3;
- dup modul de ncrcare a cupei: screpere cu oblon sau cu elevator.
Screperul propriu-zis este alctuit, n principal, dintr-o cup (lad) susinut de un cadru i prevzut la partea
inferioar, pe toat limea cu un cuit..
Cu ajutorul screperelor se pot executa lucrri de spare (debleuri) i lucrri de umplutur (rambleuri) avnd
adncimi, respectiv nlimi de maximum 6,0 m. Cnd adncimea sau nlimea lucrrii depete 1,5 m se
realizeaz rampe respectiv pante pentru accesul utilajelor la punctele de spare i descrcare.
Screperele se folosesc cu eficien la executarea mecanizat a urmtoarelor lucrri de pmnt:
- spturi (deblee), cu transportul pmntului n ramblee sau depozite;
- ramblee cu transportul pmntului din gropi de mprumut sau din depozite;
- lucrri de compensri la platforme de pmnt, prin sparea supranlrilor (movilelor) i umplerea
adnciturilor (gropilor);
- lucrri de decopertare, prin ndeprtarea stratului vegetal i de steril, la zcminte de balast, piatr, nisip,
crbune .a.;
- spri de tranee i gropi de fundaie de mari dimensiuni, la construcii industriale i de locuine; terasamente de drumuri i ci ferate.
Sparea pmntului cu screpere se recomand s se execute n linie dreapt cu tierea fiilor de pmnt n
pant de 8 ... 10%.
Schemele tehnologice de deplasare a screperului n timpul lucrului se alctuiesc n funcie de:
- amplasarea debleelor n raport cu depozitele de pmnt, sau a rambleelor n raport cu gropile de mprumut,
amplasare ce determin distana de transport a pmntului;
- adncimea (nlimea) debleelor, care determin i modul de realizare a declivitilor;
- lungimea frontului de lucru i volumul de pmnt.

6.Executarea lucrrilor de terasament buldozere.

Buldozerul este alctuit dintr-un tractor pe enile sau pe pneuri, pe care este montat echipamentul de lucru.
Echipamentul de lucru este constituit dintr-o lam susinut de un cadru care este acionat de cilindrii hidraulici
sau de cabluri, n cazul tipurilor mai vechi.Lama dreapt perpendicular pe direcia de mers constituie
echipamentul propriu-zis de buldozer; lama articulat n ax, cu posibilitatea de variere a unghiului fiecreia din
cele dou jumti fa de direcia de mers, de la un unghi ascuit pn la unul obtuz.
Sparea cu buldozerul presupune nfigerea lamei n pmnt i apoi prin mpingere, tierea unui strat de pmnt
a crui grosime variaz ntre 10...20 cm. Distana de transport a pmntului cu buldozerul pe enile este
cuprins frecvent ntre 5 ... 150 m, i cel cu pneuri 5...200m.
Buldozerul are o utilizare complex, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de completare ntr-o sistem de
maini, la urmtoarele lucrri:
a) sparea pamatului:
- din gropi de mprumut laterale pentru executarea rambleelor de 1,5 ... 2,5 m nlime;
- pentru executarea debleelor de 1,5 ... 2,5 m adncime cu deplasarea pmntului n depozite (pe distane sub
100 m);
- pe terenuri cu decliviti; - pentru realizarea gropilor de fundaii (n spaii largi).
b) nivelarea:
- umpluturilor n straturi uniforme i a terenurilor ondulate;
- curirea i defriarea terenurilor naturale, inclusiv decaparea stratului vegetal;
- terenului la platforme, sau la cota inferioar a gropilor de fundaii sau de mprumut;
- pmntului descrcat de excavator sau de mijloace de transport.
c) executarea umpluturilor:
- generale;
- pentru acoperirea gropilor de fundaii i a conductelor aezare n tranee.
d) deplasarea pmntului:
- spat i de alte utilaje, cu formarea depozitelor;
- la locul de ncrcare sau din depozite provizorii.
e) formarea grmezilor (de regul cu nlimi mai mici dect 2,5 m i pante sub 20%).
Pentru evitarea suprasolicitrii motorului ca i pentru sporirea productivitii, se utilizeaz urmtoarele procedee
de spare cu buldozerul, a pmntului:
- n pant crete fora de traciune a buldozerului, scade rezistena la deplasare a utilajului i a prismei de
pmnt etc;
- n trepte cu variante de tiere: n form de pan, dini de ferstru i dreptunghiular.

7.Compactarea pmntului n spaii largi prin rulare.

Nui obligatoriu... Principalele metode folosite la compactarea pmntului sunt urmtoarele: - compactarea prin
rulare; - compactarea prin batere; - compactarea prin vibrare; - metode combinate (rulare i batere, vibrare i
batere).
Utilajele de compactare prin rulare realizeaz compactarea prin presiune static sau prin vibrare. Ele pot fi
grupate dup urmtoarele criterii principale:
- suprafaa de acionare a utilajului: cu fee netede (lise): cu proeminene de tipul celor cu crampoane (picior de
oaie), tamping, segmeni, gril; cu pneuri (anvelope); mixte sau combinate (pneuri i fee netede, pneuri i
crampoane);
- modul de deplasare al utilajului, utilaje tractate (remorcate), numite i tvlugi; utilaje autopropulsate;
- masa utilajului: masa proprie; masa lestat, adic masa mrit prin lestare cu ap. balast sau prin adugarea
unei mase suplimentare (agle, plci de font.
Compactarea cu utilaje cu fee netede. Utilajele folosite sunt: ruloul tractat; utilajul autopropulsat tandem, cu
dou rulouri i dou osii; utilajul autopropulsat triplex, cu trei rulouri i trei osii.
Utilajele de compactat cu fee netede se folosesc, n general, la compactarea de finisare a umpluturilor, dup
compactarea primar realizat cu celelalte utilaje. Ele compacteaz straturi relativ subiri de 10 ... 20 cm i
necesit un numr mare de treceri.

8.Compactarea pmntului n spaii largi cu utilaje cu crampoane

Compactarea cu utilaje cu crampoane. Compactoarele cu crampoane acioneaz prin rulare, presiune,
frmntare, avnd fixate pe rulouri proeminene: crampoane (picior de oaie), tamping (tampoane), segmente
(bare), gril (grtare).
Forma optim, dedus teoretic i confirmat experimental, este a cramponului tamping.
Din punct de vedere constructiv, pot fi: rulou cu crampoane tractat, compactor tandem, autopropulsat, cu un
singur rulou cu crampoane, sau cu ambele rulouri cu crampoane; compactor mixt, avnd puntea din spate pe
pneuri i un rulou cu crampon.
Compactorul cu crampoane tamping tandem este un utilaj modern; fiecare rulou este acionat de un motor
independent i sunt legate ntre ele printr-o articulaie central.
Realiznd o presiune mare, compactoarele cu crampoane sunt indicate pentru compactarea primar (de
adncime), n special al pmnturilor coezive (argile plastice) cu umiditate mare, a celor sub form de bulgri.
Ele favorizeaz compactarea n profunzime a stratului i legtura dintre straturi . Se utilizeaz pentru executarea
lucrrilor de umpluturi la diguri, baraje, fundaii de drumuri etc.
Compactarea se face n straturi de grosime mare, 20 - 50 cm i chiar de 80 cm. Numrul de treceri este de 10 ...
15 ori pentru cei de mas mic i medie i de 5 ... 10 treceri pentru cei de mas mare.

9.Compactarea pmntului n spaii largi prin batere

Compactarea prin batere se realizeaz prin ocul repetat produs de o mas relativ mare, lsat s cad de la o
anumit nlime.
Principalele utilaje folosite sunt maiurile i plcile (bttoare) grele, suspendate i acionate de utilaje de
ridicare (excavatoare cu bra de macara, macarale pe pneuri sau pe senile, automacarale etc.).
Maiurile sau plcile bttoare grele (l ... 4 tone) sunt confecionate din oel, font sau beton armat, au forma
unor blocuri tronconice sau tronco-piramidale cu scopul ca centrul de greutate s fie ct mai jos, pentru a se
asigura o cdere vertical. Suprafaa de batere (baza) este circular sau ptrat.
Dup stabilirea nlimii de cdere i a numrului de lovituri, se execut operaia de compactare; se face n fii
de arc de cerc, dup circumferina de rotire a braului de macara, de la marginea taluzului spre axa rambleului.
n vederea asigurrii unei compactri uniforme, unghiul de rotire a sgeii este limitat la 40... 60 n fiecare
sens, pentru a se putea pstra paralelismul fiilor compactate
Plcile bttoare grele realizate din beton armat, au suprafaa de contact cu pmntul prevzut cu nite came
care au rolul de a sfrma bulgrii de pmnt i a transmite ocul n adncime. Capacitatea de ridicare a
macaralei trebuie s fie mai mare de 1,5 ... 2,0 ori masa maiului sau a plcii.
Domeniul de folosire al compactrii prin batere este limitat la spaii unde nu pot fi folosite utilajele care
lucreaz prin rulare, cum sunt fundaiile adnci ale silozurilor, turnurilor de rcire, compactarea fundului
spturilor la construcii civile etc.
Metodele de compactare prin batere prezint i unele dezavantaje: compactare neuniform n adncime;
suprafaa rmne denivelat i necesit o compactare de finisare: producerea de ocuri care duneaz
construciilor i taluzurilor din apropiere.
Parametrii tehnologici sunt: nlimea de cdere (H = 1,5 ... 4,0 m): grosimea stratului de pmnt dup
compactare (hc = 0,3 ... 1,2 m); numrul de lovituri pe aceeai urm (n = 4 ... 6). Compactarea se execut pn
la atingerea refuzului de compactare, care este de 1 ... 2 cm pentru pmnturi coezive i 0,5 ... 1,0 cm pentru
pmnturi necoezive.

10.Compactarea pmntului n spaii nguste. Controlul compactrii terasamentelor

Compactarea pmntului n spaii nguste. Atunci cnd dimensiunile suprafeei de compactare nu permit
circulaia utilajelor, compactarea se efectueaz astfel:
- prin batere, folosind maiuri mecanice cu explozie, de tip broasc, sau maluri electromecanice;
- prin vibrare, folosind maiuri sau plci compactoare vibratoare.
Maiurile mecanice sunt utilaje cu greuti cuprinse ntre 200 i 1200 daN, care la explozia unui amestec de
benzin i aer n corpul maiului provoac un salt de 15 40 mm ntregului ansamblu. La maiurile grele de tip
broasc, avansul utilajului se obine prin nclinarea axului fa de suprafaa de baz, n timp ce la maiurile
uoare, avansul este dat de ctre muncitor, care la fiecare salt i imprim o uoar mpingere.
Malurile electromecanice au greuti cuprinse ntre 30-200 daN. Sunt alctuite dintr-un cilindru metalic
prevzut la partea inferioar cu o talp metalic, curbat. Procesul de lucru se realizeaz prin transformarea
micrii de rotaie a axului maiului ntr-o micare de dute-vino pe vertical, astfel nct n momentul cderii se
obine o micare de naintare de 0,15 - 0,40 m.
Plcile vibratoare dup greutatea proprie, se deosebesc urmtoarele tipuri: uoare, mijlocii, grele.
Se compun, n principal, dintr-o plac de baz pe care este fixat un generator de vibraii.
Controlul compactrii terasamentelor
Controlul proceselor de compactare const n verificarea gradului de compactare realizat fa de cel din proiect.
Abaterile maxime de la mrimea indicate n proiect se admit n limitele 0,05t/m3 la nu mai mult de 10% din
totalul probelor. n cazul nerespectrii acestei cerine normative , este necesar continuarea compactrii, sau,
dup caz, scarificarea i recompactarea stratului respectiv.
Numrul minim de verificri asupra gradului de compactare constituie o prob de pe un sector de teren de
fundare cu o suprafa de 300m2.
Poriunile slab compactate pot fi depistate prin metode cum ar fi:
- metoda trecerii de prob:
- metoda prin care se determin deformarea elastic a stratului
- metoda prin care se determin o caracteristic de portant a stratului
- metoda prin penetrare.

11. Compactarea pmntului n spaii nguste. Controlul compactrii terasamentelor

Compactarea prin batere se execut prin aplicarea succesiv pe suprafaa stratului a unor ocuri repetate,
realizate prin cderea unor mase de o anumit greutate de la diverse nlimi.
Ca utilaje pentru compactarea prin batere se utilizeaz maiuri i plci cu baza circular sau ptrat, cu
latura de 70 i 150 cm i cu greuti de 1-5 tone, avnd centrul de greutate situat ct maijos, pentru realizarea
unei cderi verticale.
De mare eficien este compactarea cu maiuri foarte grele i supergrele. Acest procedeu de sporire a
capacitii portante a terenurilor de fundare, const n aplicarea de lovituri repetate, pe aceeai amprent, cu un
mai avnd masa de 10...30 t, ce cade de la nlimi de 10...30 m.
Loviturile se aplic n 3...4 faze pe o reea de ochiuri (de regul triunghiular sau ptrat), trasate
prealabil pe teren, nainte de fiecare faz.
Introducerea unor energii foarte mari n teren determin comprimarea terenului pe adncimi apreciabile
i creterea presiunii apei din pori, uneori pn la lichefiere.
Compactarea cu maiuri foarte grele i supergrele poate fi utilizat pentru sporirea capacitii portante a
pmnturilor necoezive, slab coezive sau coezive cu diferite grade de umiditate i a umpluturilor neconsolidate.
Maiul se poate confeciona monocorp sau din module asamblate din oel masiv sau beton armat turnat
ntr-o manta metalic din tabl de 15...20 mm. Foram maiului este tronconic cu baza mare n jos i uor
convex, pentru a uura desprinderea de teren.
Alte utilaje sunt maiurile mecanice sau pneumatice cu greuti de 100-1200 kg, 50-60 lov./min. i salturi
de 15-20 cm.
Pentru volume mici i spaii nguste sunt folosite vibro maiuri portative cu greuti de 20-200 kg.
acionate de motoare termice, electrice, sau cu aercomprimat, cu o frecven de 500-600 lov/min.
3. Compactare prin vibrare
Compactarea dinamic reprezint o metod mult mai eficient cu aplicaii largi. Ea const n transmiterea de
vibraii asupra stratului de pmnt supus compactrii, provocnd o deplasare relativ a particulelor i o
reaezare mai compact a lor. Metoda se aplic n cazul pmnturilor necoezive (nisipuri, pietriuri, bolovni
uri i anrocamente). Nu se apic la pmnturile argiloase.
Din practic se cunoate c frecvena vibraiilor trebuie s depeasc 15001600 cicluri/min. dar s fie mai mic dect 3g, deoarece peste aceast valoare creterea greutii volumice este
practicnul.
Ca utilaje de compactare prin vibrare, frecvent se folosesc rulouri liss i picior de oaie vibratoare n
greutate de 8-16 tone, vibratoare manevrate cu utilaje de ridicat, plci vibratoare i utilaje cu saboi vibrani.

12. TEHNOLOGIA DE EXECUIE A PERETILOR DIN ZIDRIE DE CARAMID PLIN

Pentru a se asigura zidriei coninutul monolit se ntrebuineaz legtura rosturilor si respectarea legturii
rosturilor n rndurile vecine.
Se utilizeaz ca material de legtur mortarul(amestec bine omogenizat de liant, ap i agregat mrunt, dup
natura lianilor mortarele obinuite sunt: pe baz de var, de ciment, de ipsos, de pmnturi argiloase,iar dup
rezistena la compresiune, mortarele pot avea mrcile: M4, M10, M25, M50, M100)i anumite adaosuri, ca:
pigmeni, , substane de reglare a prizei, substane active hidraulice etc
Faze de lucru la realizarea zidriei

trasarea elementelor de zidrie se realizeaz pe fundaie pe planeu, pe ziduri inferioare folosim sfori,
dreptare, abloane, colare;

ntinderea i nivelarea mortarului;

zidirea crmizilor;

tierea;

verificarea orizontalitii i verticalitii la fiecare rnd cu dreptarul i nivela (boloboc);

curirea feelor zidului, de mortarul ieit din rosturi

Reguli tehnologice la executarea zidriei de crmid

Zidria se execut n rnduri orizontale pe toat suprafaa construciei;

Zidria se ncepe de la coluri sau de la un gol de u sau fereastr;

ntreruperile n timpul zidriei se las n form de trepte a cror nlime nu trebuie s depeasc 1 m;

ntreruperile n dreptul capetelor buiandrugilor este interzis;

Nu se aeaz mortar pe ultimul rnd;

Primul i ultimul rnd de crmid se execut din crmizi aezate curmezi;

Crmizile nainte de lucrare se ud cu ap;

Compoziia mortarului este dat n proiect i trebuie s aib consisten determinat cu conul etalon.

Pereii de zidrie se ntlnesc ntre ei n diverse forme:

-Coluri, intersecii, ramificaii (ncruciri)

13. Scule, unelte, instrumente, folosite la executarea zidarii

Principalele scule, unelte, instrumente, dispozitive si echipamente folosite la executarea zidariilor

se pot clasifica dupa destinatia pe care o au, astfel:
-

Pentru masurat lungimi: metrul articulat, ruleta, lantul

Pentru verificat verticalitatea, orixontalitatea si planeitatea, in timpul executarii zidariei:

firul de plumb, nivela cu bula de aer, furtunul de nivel, abstecul, sfoara, scoaba, dreptarul

Pentru depozitarea mortarului la punctul de lucru: galeti, targi, lazi, lopeti, sapa de mortar

Pentru intinderea si nivelarea mortarului: canciocul, farasul, lopata-cancioc, mistria

Pentru executarea propriu zisa a zidariei: ciocanul de zidar, mistria, canciocul, rostuitorul,
spaclul cu lama flexibila din metal sau cauciuc, rascheta, pensule, pistolul manual pentru
aplicat chit, fierastraul manual, fierul de rostuit

Pentru verificare si control dupa executarea zidariei: dreptarul, metrul articulat, ruleta,
firul de plumb, nivela cu bula de aer, furtunul de nivel, echerul

Pentru determinare consistentei mortarului: conul etalon.

Schele si esafofaje sunt constructii ajutatoare care trebuie sa asigure la diferite inaltimi,
dupa necesitati, suprafete si spatii de lucru pentru muncitori, pentur transportul si
depozitarea materialelor, precum si pentru executarea zidariei de catre muncitori. Pentru a
putea permite verificarea verticalitatii zzidariei, ele se amplaseaza la o distanta de cca 405- mm de fata zidariei. Nivelul podinelor scheletelor si esafodajelor se stabileste tinand
seama de urmatorii parametri:- productivitatea optima pentru realizarea zidariei se obtine
pentru o inaltime a acesteia de cc 0.60 m fata de nivelul podinii; pentru asigurarea calitatii
corespunzatoare si pentru ca productivitatea sa nu devina inacceptabil de mica, nivelul
zidariei trebuie sa se afle la minim 0.15 m si la maxim 1.20 m deasupra nivelului podinei.
Mai jos sunt reprezentate citeva schele si esafodaje, sin cele utilizate la lucrarile de
zidarie:
Schela reglabila
Schela mobile plianta
Esafodajul E75
Platforma rulanta
Schela mobile pe rotile
Schela de fatada
Schela metalica cu platforma autoridicatoare

14.Principiile generale de alctuire a zidriilor. Zidrii din piatr natural brut i cioplit.
Comportarea zidariei realizate din pietre cu forme regulate sau neregulate (fie ca sunt din piatra bruta sau
prelucrata, din caramida arsa, blocuri ceramice sau nlocuitori), ca un tot monolitsub actiunea ncarcarilor
exterioare se datoreaza dpe de o parte modului de tesere a rosturilor, pede alta mortarului ca material de
legatura.n zidaria de caramida arsa caramizile se aseaza unele lnga altele formnd rnduri decaramizi, astfel
ca zidaria este alcatuita dintr-un numar de rnduri de caramizi suprapuse penaltime.
Dupa forma si dimensiunile pietrelor si dupa modul de asezare in zidarie, se pot executazidarii: din
piatra bruta, din piatra cioplita, din piatra lucrata, mixte.

1. ALCATUIREA SI TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIEI DIN PIATRA BRUTA

Aceste zidarii se alcatuiesc din piatra de cariera sau bolovani de rau in forme neregulate,asa cum se scot din
cariera sau din rau. Pietrele se cioplesc usor cu ciocanul, pentru a se puteaaseza cat mai bine in zidarie,
indepartandu-se partile pamantoase moi sau fisurate.Grosimea zidariilor portante va fi de cel putin 60 cm, cand
se executa din piatra brutasparta neregulat sau bolovani de rau si de cel putin 50 cm pentru cele din piatra bruta
cu douafete plane si paralele; mortarul intrebuintat va fi de var si ciment, cel putin de marca 10
Aceste zidarii se intrebuinteaza, la fundatii, ziduri de imprejmuiri, pereuri, socluri etc.Inainte de a fi asezate in
opera, blocurile se curata si se uda cu apa, pentru o mai bunaaderenta a mortarului. Primul strat al zidariei se
executa din pietre cat mai mari si de formeregulate.Peste el se asterne un strat de mortar plastic, in care se
aseaza apoi blocurile de piatra alerandului urmator, urmarind teserea rosturilor si legatura lor in toata grosimea
zidariei.
Alcatuirea si tehnologia de executie a zidariei din piatra cioplita
Aceasta zidarie este alcatuita din pietre de cariera care in prealabil au fost cioplite.Fata vazuta este cioplita din
gros, cu muchiile vii cat mai paralele. Pe fetele laterale, blocurile sunt cioplite din ciocan, la echer, pe 3-7 cm,
pentru a putea fi asezate in bune conditii inzidarie.Masa blocurilor de piatra nu trebuie sa depaseasca 25-30 kg,
astfel ca sa poatea fimanevrate de un singur om
La zidaria din piatra cioplita, prevazuta cu o singura fata vazuta, se executa din piatracioplita numai
paramentul, iar spatele din piatra bruta in cazul a doua fetevazute, asigurandu-se ca in acelasi rand, la o coada
scurta pe o fata sa corespunda o coada lunga pe fata opusa Zidariile din piatra cioplita sunt intrebuintate la
acelasi fel de lucrari ca si cele din piatra bruta

15.

Noiuni generale despre zidrii. Materiale utilizate pentru zidrii.

Zidaria este un material de constructie neomogen, alcatuit din elemente rigide

numite blocuri si materiale sau elemente de legatura. Blocurile pot fi din piatra
naturala, piatra artificiala arsa(caramida, blocuri ceramice) sau piatra artificiala
nearsa (beton, argila etc.), iar materialele de legatura sunt mortarele de diferite
tipuri, agrafe metalice, adezivi sintetici.
Materialele folosite la lucrrile de zidrie i tencuieli se mpart in dou grupe i
anume : materiale de baz i materiale auxiliare. Din prima grup fac parte agregatele
pentru mortare (nisip, pietri etc.), lianii (var, ciment, ipsos) i materialele ceramice
(crmizi). Din a doua grup fac parte materialele care intr n compoziia mortarelor ca

aditivi (ntarzietori de priz), sau materiale necesare pentru executarea suporilor de

tencuieli (rabi, ipci etc.).
In continuare, se prezint numai materialele care sunt necesare pentru reparaii i alte
lucrri uoare de zidrie i tencuieli.
1.Nisipul
Nisipul este agregatul care se gsete in prundisul rurilor sau in cariere. De asemenea,
se poate obine prin mcinarea pietrei cu ajutorul concasoarelor. Granulele de nisip
trebuie s aib dimensiunea maxim de 7 mm.asemenea, nisipul trebuie s fie n stare
uscat, respectiv s curg cu uurin printre degete.
2. Lianii
Lianii sunt substane minerale sub form de pulberi care, amestecate cu ap, i
modific starea fizic i chimic, ntr-o form cleioas care are proprietatea de a se ntri
cu timpul. Amestecat cu nisip, aceast past leag granulele de nisip ntre ele, formand
mortarul care se lipete de suprafaa suport, n cazul execuiei tencuielii, sau leag
crmizile ntre ele, n cazul execuiei unei zidrii. Pentru ca un liant s fie bun trebuie s
se muleze uor, s adere bine i s nu prezinte variaii mari dup ntrire, lucru ce ar
putea afecta stabilitatea elementului de construcie.
Dintre liani, n mod frecvent, la prepararea mortarelor pentru zidarie sau tencuieli se
folosete varul, cimentul sau ipsosul.
a) Varul.
Varul se prezint sub form de var slab, de culoare alb-cenuiu, obinut din piatr de var,
care conine n afar de calcar, alte materii prime, precum i sub form de var gras, de
culoare alb, obinut din piatr de var curat. Prin arderea n cuptoare la temperaturi
ridicate (850900 C), piatra de var se descompune n oxid de calciu, care este varul ars
(varul nestins) i n bioxid de carbon. Varul ars, amestecat cu ap, se stinge
transformandu-se n var past (var stins). Stingerea varului. In cantiti mai mari se face
n varnie, dup care se depoziteaz n gropi, acoperit cu un strat de nisip, pentru a-l feri
de uscare.
Varul hidraulic se obine prin arderea marnei calcaroase, care are n coninutul su
materii argiloase ; dup ardere varul hidraulic se prezint sub form de bulgri. Pentru a
putea fi folosit, varul hidraulic se stinge cu o cantitate mic de ap, obinandu-se o past
care are proprietatea de o se ntri i sub ap.
b) Cimentul.
Cimentul se obine prin mcinarea fin a clincherului, care este un produs sub form de
granule, rezultat din arderea la temperaturi nalte (circa 1400C) a unui amestec de
argile, marneci calcare. Cimentul amestecat cu ap formeaz o past, care face priz (se
incheag), dup circa o or de la amestecare i se ntrete treptat pe o durat de mai
multe zile, n care timp rezistena la compresiune a cimentului crete.
O caracteristic de baz a cimentului o constituie rezistena de rupere la compresiune,
cu cat ea este mai mare, cu atat calitatea cimentului este mai bun. Cimentul de
calitate trebuie s aib o stare de conservare bun, uscat, respectiv nu trebuie inut la
umezeal, deoarece se poate altera cu uurin i poate s nceap priza, apoi ntrirea
cimentului nainte de folosire. Acest lucru se poate constata prin formarea unor gogoloi
i bulgri n masa cimentului..
c) Ipsosul.
Ipsosul se obine prin arderea n cuptoare a pietrei de gips la o temperatur de 300 C i
printr-o mcinare fin dup ardere.

16.Tehnologia executrii zidriilor armate i complexe.

Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora este inglobata oarmature de otel care trebuie sa
reziste impreuna cu zidaria la actiuneadiferitelor solicitari; zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele,
incatsa se asigure o conlucrarea lor la prelucrarea eforturilor.
Zidariile armate pot fi realizate cu armare transversala saulongitudinala.
La zidariile cu armare transversala,armatura sub forma de bare saude plase sudate se dispune in rosturile
orizontale in urmatoarele pozotii :
1.la colturile, ramificatiile si intersectiile zidurilor exterioare siinterioare, atunci cand nu sunt prevazuti
stalpisori de beton armat;-sub ferestre, la doua assize dedesubtul golului
2.la plinurile dintre ferestre, care nu sunt legate cu peretii perpendiculari de rigidizare si in care nu se
dispun stalpisori de betonarmat.
Pentru armare se folosesc bare din otel-beton OB 37; in mod obisnuitcu diametrul de 2-6/60 cm.
Lungimea pe orizontala a zonelor de armare sese limiteaza la 1,00 m de fiecare parte a coltului sau ramificatiei
sau pana lamarginea golului, cand acesta este situate mai aproape de 1,00 m de coltsau ramificatie
La realizarea zidariei armate se respecta urmatoarele regulitehnologice specifice:
-mortarul utilizat are marca minimum M50, in incaperi cu umiditatearelative a aerului scazuta, si minimum
M100, in incaperi cu umiditatearelative a aerului ridicata;
-zidaria armata se executa respectand aceleasi reguli ca si la zidariasimpla, de caramida, cu deosebire ca in
rosturile zidariei, pe masuraexecutarii acesteia, se monteaza armatura din otel-beton la intervale deinaltime de
maximum cinci randuri de caramida, respectiv 40 cm;
-armaturile se dispun in treimile exterioare ale grosimii zidului, cu oacoperire laterala de minimum 4 cm.
Zidariile cu armare longitudinala,la care barele din otel-beton sunt dispuse in
rostuile verticale si legate cu etrieri dispusi in rosturileorizontale, se folosesc relative rar, deoarece sistemul co
mplica multexecutarea zidariei, sporeste consumul de manopera si durata de executie;se poate totusi aplica cu
caracter local, in special la stalpii din izdarie sau la plinurile de zidarie dintre doua goluri de usi sau ferestre
vecine, unde ariasectiunii transversale a plinului rezulta de dimensiuni reduse.
Zidariile mixte sunt realizate din mai multe materiale, in scopulimbunatatirii
anumitor calitatii ale ansamblului, se pot realize in
d o u a variante
:- z i d a r i i m i x t e , l a c a r e m a t e r i a l e l e c o n l u c r e a z a l a p r e l u c r a r e a incarcaturil
or;- z i d a r i i c u s t r u c t u r a m i x t a , l a c a r e u n u l d i n m a t e r i a l e
p r e i a i n c a r c a r i l e , c e l e l a l t e i m b u n a t a t i n d r e z i s t e n t a t e r m i c a , c o m p o r t a r e a l a umiditate,
aspectul, etc.

18.FUNDATII PE PILOTI
In cazul in care terenul bun de fundare se gasete la adincimi mari, n situatia in care nivelul ape lor subterane
este ridicat, fundarea directa devine neeconomica, iar uneori necorespunzatoare chiar si din punct de vedere
tehnic. In astfel de situatii se recomanda fundarea indirecta.
Pilotii sint elemente de constructie sub forma unor stilpi infipti in pamint, prin intermediul carora sarcina
provenita din constructie se transmite straturilor din pamint in adincime.
Din cauza zveltetei, pilotii sint capabili sa suporte in genere numai sarcini axiale. La forte transversale pilotii
rezista numai daca au o sectiune capabila sa preia incovoierea si, mai ales, daca terenul in care sint infipti este
suficient de rezistent pentru a asigura o buna incastrare. De aceea pentru preluarea sarcinilor orizontale se
folosesc in general pilotii inclinati. Inclinarea se da n aa fel ca sarcina verticala si orizontala s dea pe ct
posibil o rezultanta apropiata de directia corespunzatoare nclinarii.
Fundaiile pe piloti constau din piloii infipi n pamint si uniti la partea superioara printr-o placa, numita
radier, ce transmite sarcina din constructie.
Daca radierul se gaseste sub nivelul terenului , pilotii se numesc piloti adinci, iar dac deasupra terenului , ei se
numesc piloti inalti. Asemenea cazuri apar indeosebi la ziduri de cheiuri, poduri provizorii etc.
Dupa modul cum pilotii transmit sarcinile terenului, se deosebesc doua categorii de piloti :
- pilotii de rezistenta (piloti purtatori pe virf), care predau sarcina prin intermediul virfului lor, virf ce este
infipt intr-un teren rezistent, putin compresibil ;
- piloti flotanti (purtatori pe manta), care transmit sarcina prin frecarea intre suprafata laterala a pilotului si
terenul inconjurator. Pilotii flotanti se folosesc de obicei in cazul in care terenul rezistent se gaseste la adincimi
mari.
Tinind seama de procedeul de executie si de infigere in pamint, pilotii pot fi subimpartiti in doua grupe :
-

piloti prefabricati, confectionati in prealabil si care se infig in pamint prin batere, vibrare, insurubare,
subspalare cu jet de apa; sau prin combinatii intre metodele amintite ;
- pilotii executati la flata locului, care se executa prin mai multe metode.
o reprezentare schematica a diferitelor categorii de piloti se prezinta in tabelul 3.1.

19. Metode si instalatii pentru infjgerea pilotilor realizati in prealabil

Metode si instalatii pentru infjgerea pilotilor realizati in prealabil.
Pilotii realizati in prealabil , se introduc in teren prin batere cu un berbec de o anumita greutate, vibrare sau
vibropercutie, subspalare prin tractiunea unui jet de apa cu presiunea sub virful si in jurul pilotului si prin
insurubare.
lnfigerea piloplor prin batere. Instalatiile pentru baterea pilotilor in general sint de doua tipuri :

cu cadere libera a berbecului

automate.

Partile principale ale unei instalati de batere cu cadere libera sint :

soneta,
berbecul
aparatul de ridicat al berbecului.

Soneta serveste la sustinerea si ghidarea berbecului, compus din doua piese lungi, numite luminari, intre care
gliseaza berbecul in decursul manevrarii si caderii lui libere (fig. 16.16).
In cazul utilajelor actionate cu abur-aer, cu actiune dubla, partea de soc este un piston ce se deplaseaza in sus si
jos sub presiunea aburului sau a aerului comprimat, cilindrul raminind insa fix.
Ciocanele cu actiune dubla au avantaje considerabile fata de cele cu actiunea simpla. Energia aburului este
folosita la acestea mult mai raional, servind atit pentru mersul in gol cit si pentru cel de lucru, ceea ce mareste
coeficientul de actionare utila. Datorita frecventei mari a socurilor, ciocanele au o mare productivitate, aceste
ciocane nu necesita instalatii de ghidaj si pot fi asezate pe capul pilotului,cu macarale obisnuite. Ele se folosesc
nu numai pentru batere, dar si pentru extragerea pilotilor. Prin socuri dirijate in sus se extrage pilotul, simultan
tragindu-se cu troliul macaralei. Ciocanele cu actiune dubla care functioneaza cu aer comprimat pot lucra bine
si sub apa.
O larga folosire o au si ciocanele Diesel. Dupa principiul de functionare ele se prezinta ca ciocane cu actiune
simpla.
In ultimii ani o larga folosire o are infigerea pilotilor prin vibrare. Vibroinfigatorul consta dintr-un motor
electric si din excentricele , care se rotesc cu aceeasi viteza unghiulara dar in sensuri contrarii, fapt in urma
caruia apare o forta centrifuga suma, adica forta perturbatoare, dirijata in lungul axei pilotului.
Infigerea cu ajutorul jetului de apa. Practica lucrarilor cu pilotii a aratat ca nisipurile fine dovedesc o rezistenta
considerabila la infigerea pilotilor. Baterea pilotilor in asemenea pamint cere eforturi foarte mari, ceea ce duce
la deteriorarea pilotilor, iar uneori este posibila numai prin vibrare.

21.Organizarea executrii lucrrilor de zidrie n cadrul obiectului.

Execuia lucrrilor de zidrie

Execuia zidriei se va face utiliznd elementele pentru zidrie i mortarul specificate n
proiectul de execuie. Nu se accept nlocuirea materialelor (elemente i/sau mortar) fr
acordul scris al proiectantului.
Execuia pereilor din zidrie nearmat
Zidria se alctuiete din elemente aezate pe lat sau pe cant (cu excepia celor cu
goluri verticale, care se aeaz numai pe lat), n rnduri orizontale i paralele. La
alctuirea zidriilor din elemente pline i cu goluri verticale, pe lng elementele ntregi
se folosesc i fraciuni, necesare realizrii eserii legturilor, ramificaiilor i colurilor.
Toi pereii structurali de pe un nivel al cldirii se vor zidi din elemente cu aceiai
nlime; n cazul n care acest lucru nu este posibil, legtura dintre ziduri se va realiza
prin executarea de stlpiori n zonele unde se modific nlimea elementelor pentru
zidrie.
Execuia pereilor din zidrie confinat
Un perete de zidrie este considerat confinat dac este mrginit pe toate cele patru
laturi de elemente de beton armat verticale (stlpiori) i orizontale (centuri) turnate
dup executarea zidriei asigurnd conlucrarea acestora n toate stadiile de solicitare
Elementele verticale de confinare se vor executa n poziiile i cu dimensiunile i armrile
prevzute n proiect Legarea elementelor verticale de confinare cu zidria se va face prin
trepi (executai la zidire) sau prin bare de armtur
Zidria confinat executat cu blocuri care au nlimea asizei > 150 mm se va realiza
fr trepi (cu fa plan la contactul cu betonul) i legturi prin elemente din oel.
Pentru esere se vor folosi elemente cu dimensiuni mai mici din sortimentul respectiv (de
regul 1/2 din lungimea blocului). Nu este permis utilizarea fragmentelor de element
rezultate prin spargerea elementelor ntregi n cazul elementelor din argil arsa. Pentru
elemente din BCA se admite obinerea elementelor cu dimensiuni mai mici, prin debitare
la dimensiunile cerute prin procese mecanice.
La montarea armturilor din elementele de confinare i din rosturile orizontale
ale zidriei se vor respecta urmtoarele prevederi
Armturile vor fi fasonate i montate n conformitate cu detaliile i cu specificaiile din
proiect i cu toleranele corespunztoare.
Ancorarea armturilor din rosturile orizontale n elementele de beton de confinare se
va realiza conform detaliilor din proiect.
Se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe iz distanieri pentru legarea armturilor
n poziiile corespunztoare, astfel nct s se asigure acoperirile de beton specificate n
proiect.
Indirea barelor se va realiza numai n poziiile indicate n proiect.
Armturile se vor lega provizoriu cu srm n vederea meninerii poziiei corecte a
acestora, pe parcursul punerii n oper a betonului sau mortarului.
Execuia pereilor din zidrie cu inim armat
Cele dou straturi exterioare din elemente pentru zidrie, care formeaz cofrajul pentru
inima armat, trebuie s fie bine legate ntre ele cu ancore astfel nct s poat suporta
mpingerile date de betonul proaspt.

Legtura dintre cele dou straturi exterioare ale peretelui se va face cu dispozitive de
ancorare ale cror dimensiuni i poziii se vor determina prin calcul i se vor specifica n
proiect.
Dispozitivele de legtur vor fi rezistente la coroziune pentru clasa de expunere a
peretelui.

24. Piloti din beton sau din beton armat turnati la fata locului.
Dupa modul cum se executa, pilotii turnati la fata locului se pot grupa in modul urmator :
- pi loti executati fara tub metalic de protectie ;
- piloti executati cu tub metalic de protectie pierdut ;
- piloti executati cu tub metalic de protectie recuperat.
Piloti executati tara tub metalic de protectie. Pilotii executati fara tub metalic se toarna la fata locului intr-o
gaura facuta cu ajutorul unei piese conice cu greutatea de 15... 22 kN (fig. 16.20, a) si diametrul de circa 80 cm.
Aceasta este lasata sa cada de la o inaltime de 8. . . 10 m, perforind astfel terenul. Dupa ce s-a executat gaura
pina la adincimea de circa 5... 6 m, se toarna betonul in straturi de 50 em, care se compacteaza cu ajutorul altor
greutati de forma celor din figura 16.20, b si c.
Din cauza greutatii mari a pieselor care cad de la o inaltime mare se produc trepidatii, facind ca aceasta metoda
de lucru sa nu poata fi aplicata in apropierea cladirilor existente.
De asemenea, metoda nu se po ate aplica la executarea pilotilor in nisipuri sau sub nivelul apelor subterane,
precum si in paminturi cu coeziune prea mare.
Metoda descrisa da rezultate bune in paminturi din loess si in paminturi nisipoase legate printr-o slaba coeziune.
Daca sint mici infiltratii de apa, se poate opri patrunderea apei in gaura formata, prin introducerea de argila
moale, care, presata pe peretii gaurii de catre greutatea conica, il impermeabilizeaza.
Piloti turnati la fata locului cu tubul pierdut. Pentru executare se introduce in teren un tub din tabla subtire de
circa 1 . . . 3 mm, cu ajutorul unui pilot din lemn sau al unei tevi metalice introduse in tub.
Dupa ce tubul a fost adincit prin batere cu o soneta pina la cota dorita, tubul sau pilotul din interior se scoate.
Tubul metalic se mai introduce uneori si prin forare.
Dupa ce tubul a ajuns la adincimea necesara, se continua cu forarea circa 30... 40 cm fara a deplasa si tubul. In
spatiul creat sub tub se introduce un burghiu special (care se poate deschide, fig. 16.21), cu ajutorul caruia se
sapa un gol cu o sectiune mai mare decit aceea a tubului. Se trece apoi la turnarea betonului.
Daca nivelul apei este ridicat, betonul se toarna cu ajutorul unui tub cu diametrul mai mic, respectindu-se
procedeul descris la betonarea sub apa cu tubul fix. In felul acesta betonul proaspat nu va veni in contact cu apa
si se obtine un pilot de mare rezistenta pe virf.

Piloti turnati la fata locului cu tubul recuperat. Turnarea pilotilor cu tubul recuperat urmareste economisirea
tubului, prezentind in acelasi timp si alte avantaje. In cele ce urmeaza se descriu citeva din metodele mai des
aplicate.

25. Piloti turnati la fata locului in tub de protectie.

Turnarea pilotilor n tub de protectie urmareste economisirea tubului.
Metodele mai des aplicate:
Pilotii Franki. Aceasta metoda intrebuinteaza tuburi cu diametre intre 30 si 60 cm. Tubul se aseaza pe teren in
pozitie verticala si in el se introduce beton de consistenta ridicata pe inaltimea de circa 1,0 m.
Apoi asupra betonului se aplica lovituri cu o mandrina cu greutatea de 5 000-5 500 daN.
Din cauza formei rotunjite a virfului mandrinei, betonul prin lovituri, nu numai ca se indeasa, dar si produce o
presiune laterala pronuntata asupra tubului, astfel sporind rezistenta de frecare dintre tub si dopul de beton.
Continuind cu lovituri de la o inaltime mai mare asupra dopului din beton, tubul se infige in teren.
In felul acesta tubul poate fi introdus in pamint pina la adincimea ceruta. Tubul se fixeaza de soneta prin cabluri puternice si se
continua aplicarea loviturilor cu mandrina.

Pilotii Wolfholtz. Pentru realizarea metodei, se introduce in pamint prin forare un tub cu diametrul de
30 . . . 40cm, pina la adincimea prevazuta pentru pilot.
Pe capul tubului se insurubeaza, in mod etans( ermetic), o ecluza.
Lucrarea incepe prin introducerea cu presiune de 1 . . . 2 bar in ecluza goala.
Cu ajutorul acestei presiuni se evacueaza apa ,din tub, fiind presata in pamint sau scoasa afara printr-un tub si
un robinet de golire.

Dupa golirea apei din tub se inchide ventilul si, prin capacul de la partea superioara a ecluzei se introduc 100. . .
150 l beton in ea in stare plastica.
Se inchide capacul si, prin sporirea treptata a presiunii, se impinge betonul in tub.
Sporind mai departe presiunea, se produce comprimarea betonului si a pamintului de la capatul tubului.
Paralel cu aceasta se produce si ridicarea tubului din cauza presiunii sporite treptat in tub. Manevrarea
robinetului prin care se introduce aerul comprimat trebuie facuta cu atentie, pentru a evita smulgerea tubului din
teren.

27 PERETI INGROPATI DIN PILOTI TURNATI PE LOC

Peretii ingropati din piloti se realizeaza cu tehnicile specifice pilotilor executati pe loc prin forare. Peretii pot fi
din piloti joantivi sau din piloti secanti. Peretii din pilati joantivi se utilizeaza in principal ca pereti de rezistenta, in terenuri putin permeabile, in care conditiile de etansare nu sint severe.
Sint doua metode de realizare a peretelui: se executa la inceput pilotii primari (impari), iar dupa aceea pilotii
secundari , sau pilotii se executa pe rind
In functie de marimea solicitarilor pilotii pot fi nearmati sau armati. In cazul armarii tuturor pilotilor este
preferabila cea de-a doua metoda de realizare a peretilor.
Peretii din piloti secanti intrepatrund asigura o etansare mai buna decit cei din piloti joantivi. Se executa mai
intii pilotii primari, apoi cei secundari. Daca este necesara armarea peretelui aceasta se realizeaza prin armarea
pilotilor secundari. Etapele de executie ale unui perete din piloti secanti sint, in acest caz, urmatoarele : forarea
si betonarea pilotilor primari, forarea pilotilor secundari, introducerea carcasei de armatura in pilotii secundari si
betonarea acestora.
Executarea unui pilot din acest ecran s-a facut in patru etape de lucru.
Etapa I. Pentru a se asigura forarea pilotilor in pozitiile prevazute in proiect s-a executat o centura de ghidaj din
beton B 90, servind drept cale de rulare pentru cele doua foreze necesare forarii
Etapa a II-a. S-a trecut la forarea gaurilor pilotului cu ajutorul noroiului bentonitic. Schematic instalatia de
forare se prezinta in figura 17.55. Noroiul bentonitic este impins in timpul forarii de pompa 7, prin prajina 2 si
sapa de forare 3, antrenind apoi detritusul in afara in jgheabul din lemn 4 si apoi in recipientul 5. Aici noroiul se
curata de detritus, se redozeaza si se refoloseste in acelasi circuit.
Etapa a III-a. Dupa ce forajul a atins cota dorita, noroiul din gaura forata se spala cu apa curata. pina ce se
subtiaza stratul din bentonita, pentru a permite introducerea coloanelor de betonare.
Etapa a IV -a. Dupa terminarea spalarii se introduc coloanele de betonare imbinate intre ele prin cirlige. Primul
tronson este astupat la partea inferioara cu un dop din lemn 8 pentru a impiedica scurgerea betonului in faza
initiala. Se introduce apoi beton in foraj cu ajutorul pilniei 6 care este montata la partea superioara a coloanei.
Se inlatura dopul din lemn prin percutue, permitind curgerea betonului; betonarea se face continuu, pe masura
retragerii coloanei, astfel ca partea inferioara a coloanei sa ramina mereu in beton circa 1 m. Pilotii s-au
executat in ordinea 1, 3, 5 etc. din beton simplu si apoi 2, 4, 6 etc., din beton armat, realizindu-se o imbinare a
celor din beton armat in cei din beton simplu.

Folosirea pilotilor secanti la executarea incintei amintite a permis executarea fundapilor la uscat baza pilotului
fiind introdusa intr-un strat din argila) economisirea sprijinirilor, precum si evitarea antrenarii nisipurilor de sub
fundapile celulelor (in cazul folosirii epuismentelor).

28. Componena i structura lucrrilor de betonare.

Betonul este durabil, posed de rezisten sporit la aciunile mediului exterior i asigur protecia armturii
contra coroziune. Datorit aderenei bune dintre beton i armatura este posibil conlucrarea efectiv a acestor
materiale la preluarea sarcinilor de diferit gen. Este cazul s menionm, c costul construciilor din beton armat
este mai mic dect costul construciilor metalice de aceeai destinaie.
Tehnologia de execuie a lucrrilor de betonare n mare msur depinde de proprietile materialelor
componente, particularitile mediului exterior i bine neles de procesele tehnologice.
Sub amestecul de beton de nelege dozajul tuturor componentelor betonului, ncepnd de la momentul de
preparare (amestecare cu ap) pn la momentul nceperii prizei. n dependen de modificrile dozajului
componenilor proprietile amestecului de beton pot s varieze n limitele largi.
Determinarea componenii betonului se efectueaz, de obicei, prin metoda de calcul experimental, care
prevede calculul preliminar a componenii betonului cu ajutorul formulelor i verificarea ulterioar
experimental i precizarea componenei pe baza amestecului de prob.
Calculul se reduce la determinarea cantitilor de ciment, ap, agregatelor mrunt i de dimensiuni mari n kg la
1 m3 a amestecului de beton compactat, reieind din proprietile amestecului i rezistena betonului.
O importan major la asigurarea calitii amestecului de beton este meninerea masei omogene a amestecului
la prepararea, transportare, punere n oper i compactare. Acest lucru se obine prin determinarea corect a
cantitii agregatului mrunt nisipului, care completeaz golurile mari dintre granulele agregatului mare
prundi.
Cantitatea apei pentru prepararea amestecului de beton este un factor principal, care influeneaz calitatea lui,
afectnd proprietile reologice (tensiune de forfecare i vscozitatea) i, de asemenea, proprietile tehnice
plasticitate i consistena.
Pentru asigurarea rezistenei necesare a betonului valoarea raportului A/C trebuie s fie constant, de aceea
creterea cantitii apei duce la majorarea volumului de ciment. n cazul utilizrii nisipurilor mrunte aceast
majorare constituie 15 25%. La determinarea componenei betonului se ine cont, c cantitatea apei necesare
pentru obinerea amestecului de beton de plasticitate prescris din materiale date, este o valoare aproximativ
constant, dac consumul liantului se afl n limitele de la 200 pn la 400 kg/m3. De aceea, cantitatea de ap se
determin utiliznd tabelele i graficele construite pe baza datelor practice i experimentale, innd cont de tipul
i fraciile agregatului.

29.Criteriile de proiectare a cofrajelor. Clasificarea cofrajelor.

Cofrajul este forma utilizat la executarea construciilor din beton i beton armat la antierul de construcie. El
este alctuit din elementele de formare, portante i de susinere. Amestecul de beton se toarn n cofrajul
instalat, se compacteaz i se ntreine pn la cptarea rezistenei necesare. Lucrrile legate de executare i
montare a cofrajului se numesc de cofrare, iar lucrrile de demontare a cofrajului de decofrare.
Cofrajul trebuie s corespund unor exigene de rezisten, ermetice i de stabilitate, se asigur exactitatea
dimensiunilor construciilor monolite, montarea i demontarea rapid, calitatea necesar a suprafeei
construciei betonate. Cofrajul u trebuie s mpiedic montarea armturii, punerea n oper i compactarea
amestecului de beton.
Se deosebete cofrajul de inventar (utilizarea multipl) i staionar de unic folosire. Cofrajul inventar const
din complectul de elemente unificate, ce permite asamblarea formelor de cofraj pentru diferite tipuri de
construcii.
Cofrajele se clasific dup modul de executare a lucrrilor, tipul construciilor i edificiilor executate cu
dimensiunile geometrice i soluiile constructive respective.
Cofrajul mobil demontabil din scuturi mici const din elementele separate cu masa pn la 50 kg,
inclusiv scuturi cu suprafaa pn la 1 m2, elementele portante, de susinere i de fixare. Cofrajul este
destinat pentru betonarea construciilor de diferit contur de destinaie industrial, civil, transport etc.
Cofrajul mobil demontabil din scuturi mari const din scuturi de dimensiuni majore, dotate cu
elemente portante i de susinere, contrafie, cricuri de reglare i de fixare, schele de betonare. Cofrajul
este destinat pentru edificarea construciilor masive i de dimensiuni mari, inclusiv pereilor de
lungime mare i repetate n plan, planeelor cldirilor.
Cofrajul mobil ridictor const din scuturi, elementele portante, de susinere i de fixare, pardoselii de
lucru i dispozitivelor pentru ridicarea lui. La deplasarea cofrajului la nivelul urmtor scuturile se
desprind de construcia betonat. Cofrajul se utilizeaz pentru betonarea construciilor i edificiilor de
seciune variabil (couri de fum, fntni, turnurilor de rcire etc.).
Cofrajul spaial mobil const din blocuri de secii n forma de , cu posibilitatea de deplasare n
interior. Seciile se asambleaz pe lungime i se amplaseaz paralel i perpendicular una fa de alta,
formnd cofrajul pentru betonarea pereilor i planeelor la construcia cldirilor civile i obteti.

Cofrajul din blocuri const din scuturi separate, asamblate n blocuri cu ajutorul cadrelor, tijelor,
buloanelor i a altor elemente de fixare, i din blocuri separate speciale. Poate fi utilizat ct la cofrarea
suprafeelor exterioare a construciei caselor scrii, puurilor de ascensor, celulelor nchise a cldirilor
de locuit, aa i la cofrarea suprafeelor exterioare fundaiilor sub stlpi, radierilor generale etc.

30.Executarea lucrrilor de armare.

3. Armtura se utilizeaz pentru majorarea capaciti portante a construciilor din beton.
n dependen de materialul din care este confecionat se deosebete armtura din oel i nemetelic.
n calitate de armtur nemetalic pot fi utilizate srm stecloplastic, steclo-toroane i alte materiale, dar
pentru armarea dispers fibre de sticl sau azbest.
La obiectul de construcie armtura se livreaz n form de bare separate, carcaselor plane i spaiale, armoblocuri, plase plane i n rulouri sau oel de armtur, din care armtura se confecioneaz nemijlocit la antier.
Procesul lucrrilor de armare const din patru etape de baz: pregtirea elementelor de armtur; transportarea
elementelor gata; montarea armturii n poziia de proiect; verificarea i recepia armturii montate.
Armarea construciilor cu bare separate se realizeaz innd cont de poziia spaial a armturii n construcie
(coloane, grinzi, planee etc.). Montarea armturii se ncepe cu instalarea barelor de lucru.
La armarea coloanei iniial se instaleaz i se fixeaz barele verticale de lucru cu legarea capetelor inferioare
de musteele de armtur i amplasarea etrierelor. Apoi se instaleaz etrieri pe toat nlimea coloanei (de jos n
sus) i se fixeaz barele verticale.
La armarea grinzilor, riglelor cu nlimea pn la 60 cm asamblarea carcasei de armtur se efectueaz pe
garnituri deasupra cutiei de cofraj i dup asamblarea lui se introduce n cofrajul construciei.
La nlimea mai mare de 60 cm asamblarea carcasei se efectueaz la fundul cutiei de cofraj cu o latur a cutiei
deschise.
Armarea panourilor, planeelor i a altor construcii asemntoare se ncepe cu determinarea poziiei barelor
longitudinale i transversale prin indicarea poziiei lor cu cret pe baz. Apoi se instaleaz barele i se leag
ntre ele. Plas executat se ridic pe garnituri pentru asigurarea stratului de protecie.
Armarea construciilor cu plase i carcase plane se realizeaz cu macara, care asigur livrarea pachetelor de
armtur nemijlocit n construcie.
Carcasele plane se monteaz n cofrajul i se leag cu ajutorul armturii de distribuie.
Plasele plane i n rulouri se monteaz n cofraje i se fixeaz n poziia de proiect.
Racordarea plaselor se execut prin suprapunerea. n direcia barelor de lucru suprapunerea plaselor din bare
netede rotunde constituie l 250 mm cu amplasarea n zona racordrii cel puin a dou bare transversale.

La plasele din bare profilate amplasarea barelor transversale n zona de racordare nu este obligatorie, dar
lungimea de suprapunere este egal l + 5 diametre a barelor de lucru. n direcia barelor de distribuie plasele
pot fi instalate fr suprapunere, sau cu suprapunere, sau cu instalarea plasei adugtoare, care acoper locul de
racordare a plaselor de baz.

31 Tehnologia de punere in opera a betonului

Prin punerea in opera a betonului se intelege ansamblu de operatii prin care betonul se introduce(se
toarna) in cofraje si se compacteaza. Atat modul de turnare cat si procedeul de compactare depind de tipul de
element de constructie,de caracteristicile betonului proaspat si de mijloacele pentru care se dispune pentru
compactare.
Pregatirea turnarii betonului:
Inainte de a se incepe efectiv turnarea betonului se vor respecta dupa caz urmatoarele verificari:
- terenul de fundatie,dimensiunile in plan,si cotele de nivel ale sapaturilor
- cofrajele,elementele de sustinere a cofrajelor,armaturile si piesele inglobate
- nu se admite turnarea elementelor de fundatie din beton armat direct pe terenul de fundare ci numai prin
intermediul unui strat de egalizare din beton cu grosimea de minim 5cm.
- se verifica corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan cat si pe nivel cu cele prevazute in proiect
- se verifica orizontalitate si planeitatea cofrajelor pentru placi sau grinzi
- verticalitatea cofrajelor pentru stalpi si diafragme corespondenta pozitiei acestora cu cele ale elementelor
similare de la nivelurile inferioare]
- existenta masurilor pentru mentinrea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor
- masurile pentru fixarea cofraelor de elementele de sustinere
- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere,existenta si montarea corecta a contravantuirilor,existenta
dispozitivelor care asigura o decofrare usoara
Tehnologia de compacatare a betonului
Operatia de compacatare a betonului are drept scomp umplerea completa a cofrajului in care este turnat
fara goluri de aer.Operatia de compacatare este indispensabila pentru obtinerea unei bune aderenete a
betonului cu armatura,pentru obtinera unor rezistente mecanice corespunzatoare si pentru cresterea rezistentei
ala inghet-dezghet la actiunea factorilor agresivi si pentru o buna impreabilitate a betonului
Compactarea se realizeaza de regula prin vibrare mecanica,temporar in situatii deosebite pentru perioade
scurte si volume mici de beton se poate folosi si compactarea manuala.
Prin vibrarea betonului se reduct fortele interne de coeziune iar betonul se transforma dintr-un corp plastic
intr-un fluid care curge si umple cofrajul,fata sa se orizontalizeaza iar aerul este expulzat.
Compactarea prin vibrarea se aplica betoanelor semiplastice plastice si vartoase.
Betoanele fluide suprapuse compactarii prin vibrare prezinta un risc ridicat de segregare.
Comportarea prin vibrare se poate realiza in 2 moduri:

a.Prin transmiterea directa a vibratiilor de la vibrator la beton cu ajutorul vibratoarelor de interior

(pervibratoarele)
b.Prin transmiterea indirecta a vibratiilor cu ajutorul vibratoarelor exterioare care actioneaaza asupra
cofrajului sau fetei superioare a betonului.
a.Vibrarea interioara se executa cu pervibratoarele care se introduc in masa betonului proaspat turnat
1.motor electric
2.suport
3.multiplictor de statii cu roti dintate
4.ax flexibil
5.butelie metalica
6.ax cu mase excentrice
32 Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie
1.La betonarea stalpilor,peretilor,puturilor de recipienti si a radierelor fata de conditiile mentionate
anterior trebuie sa se mai respecte urmatoarele reguli:
- inaltimea de cadere libera a betonului pana la partea superioara a cofrajului,a terenului de de betonare sau a
betonului turnat anterior sa nu depaseasca 1m
- betonarea trebuie sa se faca fara intreruperi chiar si atunci cand betonul se introduce prin ferestre laterale
- turnarea betonului se face in straturi orizontale cu grosimea de 30-50cm, suprapunera stratului unioform de
beton trebuind sa aiba loc inainte de incepera prizei in srtatul imediat inferior
2.La betonarea grinzilor sau a placilor se vor respecta urmatoarele reguli:
- turnarea betonului in grinzile si planseele care au legatura cu stalpii se va incepe numai dupa ce s-a
constatat si s-au consemnat tasarile betonului turnat in stalp pentru a se asigura legatura corespunzatoare a
betonului din aceste elemente
- turnarea betonului in grinzi se va face in straturi orizontale
- la turnarea placilor se vor utiliza reperi de grosime dispusi la distanta minim de 2m intre ei pentru a se
respecta grosimea prevazuta in proiect
3.Betonarea elementelor masive
- se considera elemente masive,elementele din beton sau beton armat la care niciuna dintre dimensiuni nu
este mai mica de 1.5m
- la elementele masive trebuie evitata aparatia unor solicitari interne importante datorita constractiei si
degajarii de caldura din perioada prizei si intaririi betonului in acest scop se recomanda urmatoarele masuri:
- utilizarea la preaparea betonului a agregatelor de diametru mare
- folosirea unei compozitii de beton cu lucrabilitate corespunzatoare
- folosirea de cimenturi corespunzatoare cu compozitie speciala si cu adaos sau cu termicitate scazuta
- utilizarea de aditivi plastifianti
- asigurarea la preparaera betonului a unei temperaturi scazute
- uilizarea la pomparea betonului de adaosuri de tip:zgura,cenusa etc