2.nicolae Iorga - Istoria Românilor. Volumul 7 - Reformatorii PDF

N.
IORGA
uOn
ISTORIA
ROMANILOR
VOL. VII
REFORMATORII
:
BLICURE*TI
1938
CARTEA I
REFORMELE BIZANTULUI
EUROPENISAT
CAPITOLUL I
Originea primelor reforme. Fanarul.
Inca dela sfar0tul secolului al XVII-lea se vede limpede

cum, pe basa monarhiei absolute care s'a infipt adnc in viata
politica a tarilor romne0i, se trece de pe planul vechilor tradatii cu origini milenare la regimul de idei.
El nu e MI% legaturi cu ceia ce se observa atunci In Apus,
mai ales in cel frances care, de la jumatatea acestui secol, cla
tonul In Europa. Acolo, e in adevar, vremea cand un Fnelon
creiaza pe temelii teoretice un nou Stat de dreptate, cu caracter rationalist 0 scopuri filantropice, cand pentru educatia
ducelui de Burgundia se elaboreaza un intreg program, care nu
se potrivete cu sensul monarhiei aa cum 11 fixa Bossuet in
K Discursul asupra Istoriei universale , 0 atat de clevetitul
regent, ducele de Orlans, 10 propunea s schimbe chiar resorturile de capetenie ale regatului cu origini medievale. Filosofi ca Leibniz predica 0 ei o reforma fundamentala a aezamintelor politice. e Revolutia francesa incepe mult mai de vreme
de cum se crede; ea nu e un punct de plecare, ci resultatul

ultim al unei intregi micari de idei politice 0 sociale.
Cand, cum vom vedea, la noi apar, de la o Domnie la alta,
incercari de a inoi, care se concep ca un el de dalorie, nu era
hied, afara de relatiile personale intretinute de Dimitrie Cantemir, la Constantinopol, cu ambasada Franciei Rusia insa0 a descoperit Parisul numai prin Antioh Cantemir, trimes
pe langa Ludovic al XV-lea 1 , niciun raport cu aceasta lume
1 La Neculce ici i colo se semnaleazg fapte din istoria contemporang a
Franciei.
Reformele Bizantului europenisat
francesa In curs de adnca transformare a spiritului public,

care va cauta necontenit sa duc la noile institutii. Ce vine
deci ca sa acopere pe alocuri o datina cu care de at:Rea veacuri
toata lumea era deprins este din Conslanlinopol, din noul
Constantinopol In care se pregateste acel ceva, cu totul neobisnuit, care va face ca Turci s mearg la Paris s'i s se intoarca de acolo cu planuri de tipografie si cu moravuri care
sa sperie pe batrnii. hogi 1
Daca deci influenta vine din aceasta imensa capitala unde
se lupta si se amesteca rasele si se ciocnesc curentele, s'ar crede
a opera ce se Indeplineste pe Incetul si in Moldova si TaraRomneasca e aceia a asa-numitilor Fanarioll, cari, In chip
cu totul gresit, se socot ca nationalisti greci porniti pe desn4ionalisare 2, pe cAnd ei represint o forma de noua sinlesei,
din care nu lipsitn nici noi, in aced Sud-Esl al Europei. Din

aceasta Intelegere nedeplina si din sentimente care apaqin
numai secolului al XIX-lea s'a ajuns la conceptia, falsa si
umilitoare pentru noi, a Domniei Fanariotilor , a # secolului
Fanariotilor .
Trebuie sa se defineasca IntAiu sensul acestui Fanar si al

locuitorilor lui, inainte de a purcede la cercetarea tentativelor
de schimbare a unui trecut romanesc 'Ana atunci respectat
si de stap&nitorii cu originile cele mai straine.
Cuvntul de (I Fanar apare numai pe la Inceputul secolului
al XVIII-lea, la cronicari, fat% ca el sa OA vre-un sens politic
si sa Insemne o designare dusmnoas 3. Acest cartier al farului
nu era, ca mult mai trziu, locul de adunare a mai multor

familii, grecesti sau grecisate, avnd Stare ele stranse legaturi
de interese care nu excludeau frig o continua concurenta

pentru situatii si onoruri. Domnii romani isi aveau locuintile
de retragere In mazilie prin deosebite puncte ale imensei Capi1 V. Iorga, Voyageurs orientaux, (din Rev. Hist. du S.-E. eur., IV, 1927),
pp. 10-1: casul lui Said-Efendi de prin 1740.
' V. Th. Moschopulos, 01 (DavaetOrat daoloymgevot, 1894; Psahu, In
Zevocpdvng, VII (1910), p. 193 i. urm., i conferintile mele din Cultura
rorruind supt Fanarioli, Bucureti, 1898.
8 Axintie Uricariul, pp. 127, 131; Mustea (v. mai departe).
Originea primelor reforme
tale sau In vecinatate, ca la Curii-Cevin: astfel palatul lui

Vasile Lupu, acela al lui Serban Cantacuzino, ale carui socoteli
al lui Duca-Vod, unde se aveza apoi representanta germana, aI lui Dimitrie Cantemir, care nu era
41e cunoavtem 1,
deck, continuarea aceluia al socrului, Cantacuzinul 2 Mavrocor-dat, tii preferau locuinta lor din margenea Constantinopolului,
la Araut-chioiu, Ipsilantii la Curh-Cevin 3.
In ce privevte numarul, caracterul i originea marilor familii
:grecevti din aceasta vreme, Delacroix, In Elul prsent des na4ions et glises grecque, armnienne et maronile, Insemna la 1673
-aceste neamuri : Iulianb, din care, cum am vazut, NicolaeVoda vi-a ales credincioasa capuchehaie de multi ani, Roset,
rapede romAnisata In Intregime, Levantini de veche avezare
gn Orient, Diplovatatzii, cari vin din, provincie, poate din cea
asiatica, Hrisosculo sau Hrisosculeu, crora am spus c Dimitrie Cantemir li atribuie o origine regal bizantina, Vlastb,
.care se muta foarte rapede la noi, Cariofil, care a dat pe carturarul Mare Logoft al Bisericii ecumenice, Mamona, Peloponesieni din vremea Impdraliei crevtine4, Eupraghioti, dintre
.cari am gasit pe unul langa Dimitrie-Voda, mai Fanariot
de fapt decat multi din Fanariotii considerati ca atari, Musedintre cari, aliati cu Cantacuzinii, a venit Patriarhul
.constantinopolitan Dionisie, Sutii (Succi) chiar, carora li s'a
iscodit legenda venirii tarzii din Anatolia, numele lor fiind

pus In legatura cu terminul turcesc de suiulgiu pentru laptar,
un Iamandachi Sutul, de altfel, la noi Inca de la Inceputul

secolului al XVIII-lea 5
Venelii
(poate Venizelii din
Atena), Ciuchii ( Ciuchidi ), dintre cari Nicolae Mavrocordat
Ii alese una din sotii, Doamna Pulcheria, socrul iscalind cu

-aceasta calitate venita din Inrudirea domneasc 6, Contoradii,
-altf el necunoscuti, Mavrodii, Rainadanii, Intre cari until joaca
Iorga, Studii gi Doc., XXII, pp. 84-5 ; Doc. grecegti, I, p. 261, no. cccxxix.
I Pasagiile despre el In I. Minea, Dimitrie Cantemir, p. 63, nota 3.

3 Axintie Uricariul, p. 123. Cf. lorga, Doc. grece.gti, III, pp. 472, mai ales
pp. 481-2, no. cccis

V. i D. Russo, In BuL Com. 1st., II, p, 78, nota 1.
5 Axintie Uricariul, p. 130.
Iorga, .Doc. grecegti, II, p. 927, no. DCCCCI; pp. 1123-4, no. Aix= ; PP'98-9, no. Lx; Axintie Uricariul, p. 171.
Beformele Bizantului europenisat
un rol de capetenie supt cea dint:41u Domnie s greceasca * In,

Moldova, Francudii si Frangopolii, Cretani sau altfel de ina-
sulari amestecati cu Latinii, un Frangopulo hind cumnatull

Doamnei Ecaterina a Tarii-Romnesti, unchiul lui Mihnea
Turcul 1. Nu lipsesc Inca de atunci Mavrocordatii. lata din4
cine era sa se alcatuiasca pe Incetul, si anume pe pcImeinlul rorndnesc, unde se creiaz siniesa greac f i confliinfa uniicIfii grece0.-
nafionale, prin situatii oficiale la Dunre si apoi prin casatoriii

cu neamurile din lark o lume greceasca noua, deosebit de a
vechilor arhonti mutati aici Inca din secolul al XVI-lea 2.
La Inceputul erei acesteia, care pentru noi nu e a sinlinilor
venifi ca strei ini fi ca s" ne Mara ineze, Dimitrie Cantemir, care
cunoaste bine pe acesti oameni prin lunga lui sedere In cetatea
de Scaun Imparateasc', Inseamna ca Greci mutati Inca deatunci in cele dou tali romanesti pe Cantacuzini si Paleologir
fireste, dar apoi pe Sevastosi, pe cari nu-i putem gasi In cronici
si documente, pe Grilli, din familia, levantink a aceluia cares'a logodit cu domnita Ruxandra a lui Vasile Lupu si cari eraui
deci ortodocsi, pe Asani, dintre cari unul figureaza data tit
traditia noastra istorica, pe Hrisoverghi, In leggtura si cu Petra,
Schiopul, fiul invtand la Venetia, In tovrAsia celebrului
Iesuit Possevino 3, pe Hrisosculei, pe Petralifi, alti provincialir
de sigur, pe lnga cunoscutii Rosetesti si pe dregatorul lui

Dimitrie Insusi, acel Eupraghioti 4. A se adriugi un capitau
Afenduli, autorul unei povestiri grecesti despre petrecerea la
Bender a lui Carol al XII-lea 4.
Unii din acesti Greci aduceau cu dnsii, ca Nikusios, ca
Alexandru Mavrocordat, legaturile de familie cu catolicii italieni sau amintiri de studii In Italia, ca ale a iatrofilosofilor ,.
3 P. 7.
' V. Iorga, Byzance aprt3s Byzance, 1935.
3 Veress, Annuae literae Societatis lesu de rebus transylvanieis temporibu,v
principum Bathori, Budapesta 1921; cf. Iorga, In Rev, 1st., VII, pp. 213-4._
4 Hronicul, p. 23. Cf. Prefata, pp. xxxrvV.

5 Pomenit 0 la 1718; Litzica, Cat. mss. grec., p. 197, no. 372. Povestirea
In Papadopulos-Kerameus, Hurmuzald, KIII (0 tradueere romaneasa deLitzica i Gh. Murnu). V. 0, la Ierusalim, e le recueil d'Aphendoulis lo; Comont,_
Missions scientifiques, 1855-1856, p. 645. Cf., pentru alti Greet contemporani, Camburoglu, 01 Xmixoxov60.at, Atena 1926.
media cu pregatire de cultura' filosofica , generalk In sensul

Renasterii. Acestia nu aveau de loo Infatisarea unor nationalisti
exclusivi, In sensul modern, care ar fi anahronic In aceasta
vreme de pe la 1700. Insular, cum era Mavrocordat Insusir
fiu al unei Romance de origint domneasca 1, legandu-1 detraditia se pastra,
tefan-cel-Mare i Alexandru-cel-Bun
ei aveau un orizont mai mult interputernick In familie
Unii credeau mai mult decal Dimitrie Cantemir
dainuirea Impratiei otomane, pe care erau departe de a oiubi. Acela care, ca delegat al Sultanului pe langa un Turc,
poate el Insusi cu Inaintasi crestini, pregatise pentru stapanii
sal pacea, desastroask de la Carlovat, MI% sa atraga tra'snetuL
asupra capului sau de nepriceput sau de tradator, destinuia
Intr'un memoriu redactat italieneste, a doua limba a sa, cea

de-a treia fiind, natural, cea latina, absolut necesara In desbaterile diplomatice, iar turceasca oficiala numai a patra,
motivele decaderii turcesti: luxul, nesupunerea, ravagiile pejaful continuu, lipsa
riodice ale ciumei se simte doctorul
de dreptate i asa mai departe, OM' la cincisprezece puncte 2-
Dar aceasta nu Inseamn c s'ar fi gandit, catusi de putin, la

o Inviere, la o palingenesa a Fenixului elenic. Era si un om de
afaceri, un mare negustor, care se asociase cu unul din Rosetesti, Manolachi, In acel moment capuchehaie al lui DumitrascuVoda Cantacuzino, In vederea unui mare negot In Apus, pecare-1 stricara Insa piratii 3. Ca scriitor, el alcatuieste un tratat
de retorica, pe care fiul sAu Nicolae puse sa-1 traducii In romaneste
si am gasit din el cateva foi, frumos caligrafiate_
Avem de la dnsul i o Isiorie sacra, menita poate scolilor, cese Intemeiau atunci, i In lumea greceasc, la Constantinopol
In Epir, prin dania lui Gheorghe Castriotul, precum i memoriii
cu privire la rzboiul lichidat prin acea pace a ostenelilor salein 1699. In total, nimic mai strain cleat tipul, de Inchipuire,
al unui Grec grecisant i grecisator.
V. D. Cantemir, Ist. Imp. woman, p. 391, nota 13; Al. Mavrocordat,.
Despre originea lliavrocordaglor, in Arhioa din lai, V, pp. 170-88.
Un discours italien emit par le sieur Maurocordato, touchant la forceet la foiblesse de l'Empire Ottoman ; Galland, Journal, ed. Sehfer, 1, p. 236Al. Mavrocordat, o. c., pp. 170-171.
10
O nous generaiiie nu va mai avea, si din causa dusmniei

slbatece dintre Imprtia Sultanilor si Venetia, cuceritoare
-a Moreii, pentru a fi apoi izgonit cu grozave vrsri de snge de
-acolo, contactul cu Italia. Se incearc, pentru atingerea cu

Apusul, drumul la Paris, unge merge Hrisant Notara, cu fiul
Stolnicului Cantacuzino, Radu. Acesl linerei se va inloarce deci,
.n lips de once all ideal, cdire anlichilalea clasicd.
Intre scrisorile, bine redactate, dar in care nu e nimic cAutat,
pretentia lipsind cu totul, ale lui Alexandru Mavrocordat si
ale fiului su Nicolae,

scris,
cellalt, Ioan, nu ni-a lsat nimic

este o mare deosebire. Acela pe care 1-am vzut de dou
-ori Domn in Moldova, asteptnd si o stpnire in Tara-Romaneascg, la 1716, e un imitator dibaciu i priceput al scriitorilor
eleni din vremile clasice ; alusiile la elementele acelei vieti. de
senintate pggn se intlnesc necontenit. El se intereseaz

astfel de identificArile fAcute de Patriarhul Hrisant pentru vechile cetti Clazomene i Teos, a lui Anakreon 2,
urm'reste dup arti, monete i o chipuri , altoria In
lonja, prin prtile Smirnei, a invtatului elenic clasicisant 3.
Scrisorile in pur dialect ionic ale acestuia Ii snt o desflare 4.
Numirile chiar snt imprumutate acestui tesaur literar,

Dimitrie Cantemir, din causa legendei ttresti a familiei
sale, e astfel, un rob din Scitia . Multe din aceste misive nu cuprind altceva dect, Cu amintiri din cetirile domnescului scriitor,
exercitii perfecte de retoric. savant.
El va da literaturii o carte de moral, Heel xaOlpsn-cov 5,
..care se indreapt dup estita cercetare filosoficA a datoriilor pe care a lsat-o Cicerone, este si o form latink
datorit Sasului brasovean, Stefanopolitului stefan Bergler,
va presinta exemple i precepte de politic In al su Teatru
V. 'Aileciv(Seov MaveoscoeScirov rot, 4 dnoeg15ran, intarolal e', Trieste 1879.
Cf. i Al. Papadopol-Calimah, Despre Alexandru Mavrocordat Exaporitul gi

4lespre activitatea sa politicd Ft literard, Bueureti 1884.
Iorga, Doc. grecegti, II, p. 897.
8 Ibid., pp. 901-902, no. ncccLxxix.

4 Ibid., p. 904, no. DCCCLXXXI
*i 02oOlov ndeseya.
11
politic , scris tot Intr'o elegant:A elenia 1. Avem de la el o culegere de PAreri si cugetri rviti pat xal epecnalapara 2. Nu stiu
ce temeiu se poate pune pe asertiunea lui Sulzer, Elvetianul
care a locuit In Tara-RomaneascA dupg jumtatea acestui

secol, a Nicolae-Vod s'ar fi ocupat de agricultur In TaraRomneascA (walachische Mayereien 3) : o astfel de scriere,
cu subiect real, practic, n'ar corespunde cu dispositia pur
ideologied a spiritului su.
Ideologia acestui de-al doilea din Mavrocordati, asezati la
Constantinopol si avndu-si si o cas In Fanar, se deosebeste
-en totul de aceia a Domnilor de pan acum, al cror tip ca

monarhi sprijiniti pe o neclintit traditie II represint Constantin
Brancoveanu. Il intereseaz istoria trilor peste care a ajuns

a stpani, li ceteste cronicile, caut ca ele s fie continuate,
lormndu-se un corp care s mearg de la origine pn In
zilele sale, dar temeiul Insusi al acestei vieti pe care vrea s'o
cunoascA, de si nu pentru a supune ragunea sa obiceiurilor, nu-1
intereseaz. Cugetrile lui 4, de altfel banale si de o originalitate IndoielnicI, snt de o moral care nu Intreab In ceruri.
Oricum, el
nu Intelege a trece pe aceste subrede tronuri
fr a lsa o urm, si-1 vom vedea In aceast privint

luAndu-se la Intrecere cu oameni ai trii, dar crescuti la Constantinopol, cari si ei gndesc astfel. Va cAuta s rivaliseze
-cu Brncoveanu, ridicand lngA Bucuresti acea mnstire
de la Vcresti care, In concurent cu Hurezul, imit stlpii
din pronaosul de la Biserica Episcopal din Arges si-i Impodobeste cu toate rafinrile sculpturii la mod, dar simtul religios,
asa de aclnc, al mrinimosului Domn muntean Ii lipseste, de
lapt, acelui care corespunde si cu arhiepiscopul de Canterbury 5.
1 V. oi Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVII, p. 93.
2 V. mile Legrand, Gnalogie des Mavrocordato, Paris, 1887, 1890.
Pentru traducerea In latinete, Iorga, Doc. grecegti, II, p. 877, no. Dcccur.
Bergler lucreazI i la Indreptarea unui Lexicon grecesc; ibid., p. 886.
a Ms. In Bibl. Gimnasiului din Brasov; copie In Bibl. Ac. Rom. V. 1
D. Russo, In Bul. Com, 1st., II, p. 9, nota 2. Se pomenete, de acelai Sulzer,
en studiu despre Vechea i Noua Dacio..
4 Papadopulos Kerameus, o. c., no. xxi.
3 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 886-7, no. Dcccrix.
12
Fundatia lui, purtnd In frunte o inscriptie In cel mai pur i

mai greu de inteles stil elenic versificat, urmarete i afirmarea
unei noi dinastii plecand de la marii Domni moldoveni, i, de-
fapt, aici i se vor aeza, la 1730, ramaitile Inteun mormant

de marmur cu o proclamare, tot aa de mandr ca dedicatia
catre Dumnezeu, a meritelor sale. Dar In fundul sufletului
acest inchinator al zeilor nemuritori n'are nicio evlavie pentru
noua credinta rasrita printr'o revolutie a spiritului la Ierusalim. La cutare prilej el o i marturisete cuiva despre careputea sa fie sigur c nu-1 va part. Cel mai invatat dintre Grecii
vremii sale vorbia aa Francesului Saumery:
aceasta credinVa
a noastr samna mai mult cu un labirint de superstitii i deerori deck, cu un sistem rational i logic 1. Si un alt Apusean
In legatura ca dnsul caracteriseaza astfel pe acest om carenu smeria niciunei puteri mai mari mandria de sine Insui:
el urmarete maretia .1 ar crede c scade din demnitatea
de print clack' 1-ar intrece cineva in generositate ; unete ea,
multa tiinta toata vanitatea Grecilor vechi i noi 2.
In acest spirit fusese crescut i fratele lui, Scarlat, sotul unei
domnite de-a Brncoveanului, care se istovi prin studii i muri
foarte tnr, i aa va cuta s creasc' Nicolae pe fiul, de bunesperante, dar de putin noroc, Constantin. Despre el va ajunge.
a se scrie c ar fi fost pus In randul Invtatilor In trile cretine unde literatura e mai cunoscuta deck, In cele 'n care a
trait to 3.
I Le prince Maurocordato m'avoiia que leur croyance ressembloit phltdt
un labyrinthe de superstitions et d'erreurs qu' un systme raisonn&

et suivi ; Saumery, Mmoires et aventures secretes et curieuses d'un voyage du.
Levant, II, Lige, 1732, p. 177. Totusi Corfiotul Cristofor Emporokomites 1i
dediel lucrarea prin care combate adesiunea cab:aka a lui Nicolae Comnen.
Papadopol ; Litzica, Cat. mss. grecegti, pp. 192-3, no. 366.
2 Le dernier surtout se pique de magnificence, et il croiroit deroger la

dignit de prince si quelqu'un le surpassoit en generosit. Il joint beaucoup
de savoir toute la vanit des Grecs anciens et modernes ; Omont, in Missionsscientifigues, 2855-6, p. 502.
3 Scrisoare a ambasadorului frances Villeneuve : e II auroit (50 mis au
nombre des savants dans les pays chrtiens o la littrature e st plus connue
que dans ceux oil a vcu *; Omont, 1. c., p.695. Lauda lui De off iciis, .1780
xaOmalvrcov, ibid., pp. 693, 697. Pentru ocrotirea de el a lui D. Procopie
Pamperis, Litzica, Cat. mss. grec., pp. 344-6, unde, la pagina 399, si Sfa-
13
Marea lui mndrie e s adune cArtile, grecesti, latine, orien-
tale, pe alturi i romnesti, ale unei biblioteci cunoscute

rvnite in toat luznea 1. Pentru &Lisa el adause o elegant
.cldire la unja chiliilor de la Vcresti, in fata bisericii, cas unic
de legAtur Intre dogma vesnic i invttura anticA pe care
-ctitorul o voia inviat'S 2.
S'a crezut c aceast biblioteck din care avem un exemplar
pecetluit cu armele muntene ale lui Constantin Mavrocordat,

e traducerea, elegant editat, a lui Longin de Boileau,
-ar fi ars in intregime la 1739, nenorocire pe care o deplor un
Frances afltor la Constantinopol S.
turile lui. PrecuvAntarea de el la Faptele Patriarhilor de Alexandru Mavrocordat, ibid., p. 411, no. 677. Scrisori ale lui Nicolae, p. 446, no. 704.
V. catalogul ei, publicat de mine in Mem. Ac. .Rom., seria a 2-a,

XXXVII (1914) (Activitatea culturalti a lui Constantin-Vodd Brdncoveanu
scopurile Academiei Romdne); Doc. grecesti, III, p. 145 si urm. Cf. al colectiei
de la mAntistirea ieseanA Barnovschi; ibid., II, pp. 909-11.

V. pentru bibliotea. i Bonnac, Mmoires historiques sur l'ambassade
.de France et Constantinople, ed. Schder, Paris 1894, p. LXIV; Sulzer, partea
manuscript& ; Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1. c.
3 20 August 1739: s Les Grecs ont fait une perte irrparable dans la
bibliothque que le prince de Valachie, Nicolas Maurocordato, avoit amasse
depuis plusieurs annes et Won dit qui (sic) &Loa pleine de mss. et autres
trs curieux. Quoiqu'elle ft dans un lieu voiit, bAti exprs, li feu y a
pntr et l'a rduite en cendres aussi bien qu'une grande quantit d'effets
.que les principaux Grecs y avoient refugis; Omont, 1. c, pp. 732-3.
Dar v. p. 787: J'ai fait connoissance et li une troite amiti avec un gentilhomme valaque, fort lettr, qui a accompagn Mr. le comte des Alleurs
.clepuis la Pologne jusqu'aux frontires de Boucharest, capitale de cette prin.cipautIS. Il m'a promis de m'avoir le catologue des liares grecs de la bibliothque du prince de Valaquie (Septembre 1747). Pentru Vietile Sfintilor din
pustie, pe care vrea s le cumpere Nicolae Mavrocordat, Omont, Mis-sions archologiques frangaises en Orient aux XVII et XVIII sicles, p. 390.
CumpArare de carti curioase .; ibid., p. 459. Se doresc daruri pentru

Biblioteca Regall de la el, asa de lAudat (.ce que la renomme nous
apporte de son ardeur et de ses connoissances en fait de livres II; ibid.,
pp. 467-8). s Je sais de bonne partie qu'il a visit le Mont Athos plusieurs
reprises . Cercetead i in Moreia, in Maina, pe la episcopi, clutAnd i medalii ;
tp. 602. I s'ar putea trimete colectia de Concilii a lui. Hardouin ; Thid.L pp.
470, 473, 485, 487, 511. Focul din Constantinopol Ii imprAstie biblioteca la
1730, p. 518. Pentru moartea lu, pp. 670t; cf. si Paspatis, in Ztm.uxra din
Constantinopol, IV, n-le 16-8.
14
Aceast iubire pentru carte se 1ntfilne0e, de altfel, la

oamenii din dou generatii In aceast lume sud-est orientalcare-i simia noi indemnuri de gndire i de fapt. Si Constantin Postelnicul Cantacuzino Ii adunase o astf el de comoarr
la Mrgineni, pe care o pstra cu sfintenie i pietate fiul, Constantin Stolnicul, care va fi mers i la Afumati i aiurea cu
crtile dui:4 dnsul, pe cand, cu lot patronagiul acordat de

Voda-Brancoveanu scrillorilor i traducalorilor, nu cunoaftem
rico biblioteca a lui sau a fiilor lui, totui aa de bine crescuti
cunoscnd Intr'un grad inalt misterele retoricei elenice. O mgrturie frances arat i la Panaioti Nikusios un precursor in ce
privete aceast Indreptare spre antichitate, prin existenta unei
colectii considerabile I. Numele lui Hrisant Notara 2 se gsqte une ori pe crti &Amite acelei Scoli inalte din Iai, cAreia
i-a purtat grija totdeauna, vznd Inteinsa un apzmnt de

cultur elenicA 2.
Ihainte de dnsul avuse pasiunea dirtilor
ecumenic Dionisie (f 23 Septembre 1696)'.
Patriarhut
Mrgenindu-se la acest orizont de clasicitate greceascA,

oamenii acestui timp au putine legAturi cu Apusenii. NicolaeMavrocordat Intretinea doar raporturi cu traducnorul sas al
operei sale de moral, apoi cu acel Schendius Vanderbeck, care
se va arunca pe urm injurios impotriva lui 5, ori cu medicul
evreu Fonseca 6. Odat6-1 vedem In schimb de scrisori cu Le
Quien, cercettorul seriilor de episcopi r6s5riteni 7.
1 La bibliothque de Panajotti, premier drogman du Grand Vizir, estoit
fort considrable ; Omont, Missions archologiques, Paris 1902. Sepomenesc Ealoyot ale lui fnteun manuscript, Omont, Missions scientif
ques, p. 645. V. si Sevin, Lewes sur Constantinople, Paris, an x, 1802, In
Iorga, Mem. Ac. Rom., 1926-7, p. 170 (acolo i despre biblioteca Mavro-
cordatilor). In Sevin, pp. 5, 25-6 si despre medicul Fonseca, In legatura cu Nicolae-Voda.

2 El moare dupa Nicolae Mavrocordat, la 1730 numai ; Omont, Z. c., p. 695..
3 In ultimul timp al vietii sale Nicolae Mavrocordat ceteste i e Istoriile
Tarii Romanesti ; Iorga, Doc. grece,sti, II, pp. 1051-2, no. xxx.
Litzica, o. c., p. 333, no. 629.
5 Emile Legrand, Gnalogie des Mavrocordato citata.
Pentru el v. Sevin, pp. 5, 25-6, si Al. Mavrocordat, In Archiva, i. c.

V. Iorga, In aceiasi revista, X, pp. 132-4, 185 i urm.
CAPITOLUL II
Boierimea tarn i Nicolae-Vod Mavrocordat

Insufletit de cele mai bune intentii, care nu se pot pune la
Nicolae-Voda, care a recomandat apoi fiului sa nu aduc4
Greci cu dansul, nici macar atatia ei adusese el Insusil

a cautat s'a faca In Moldova unde venia intaiu la 1709, un locr
cat de larg in sfatul su represintantilor vechilor familii, i am
vilzut, futre dansii, pe Nicolae Costin, tovaras de cetiri
scris, ocupancl locul cel dintaiu. Claud, In 1716, i se (Mu celalt
Stat romanesc, unde numi caimacami pe Mihai Cantacuzino,
chemat apoi la Poarta pentru ispasire, pe Radu Golescu i peSerban Bujoreanu, el fu Intampinat la granita de boieri localnici, cari aratau Incredere In acela care putea sii aduca
potolire a cumplitelor luple interne din ultimul timp. AxintieUricariul pomeneste pe Petrascu Brezoianu, care va simti apoi
rasbunatoarea manie a acestui Domn pe care-1 tradase cu

Imperialii austrieci, pe Grigore Baleanu, pe Radu Dudescu, pecronicarul Radu Popescu, care va primi sarcina de a infatisa
aceastii Domnie muntean 2.
Dar n'au trebuit anumite dovezi ale unui temperament

aprins, capabil de a osandi la moarte pe un biet ofiter carecalcase protocolul 3 si de a face sii se exercite imediat o alta
sentintA pripita
nici masurile neierttoare pe care, de la.
1 V. Daponte, phnzrides daces, ed. Emile Legrand, I, Prefata ; Papado-
pulos Kerameus, n Hurmuzaki, XIII, cap. xxt; Litzica, Cat. mss. grecegti,
p. 127.
2 P. 172.
a P. P. Panaitescu, Cltori poloni, pp. 37-8
Iorga, Doc. grecesti, III, p. 73.
16
Reformele Bizantuiui europenisat
inceput, In prima Domnie, indrazni sa le ieie contra celor mai

puternici boieri moldoveni, cari erau 0 cei mai neastamparat,i
lintre intriganti, pentru ca oameni cari reibdaserd in Moldova
for Greci curati, probabil f i ei necunosedlori de limba ldrii, ca un
Dumilru,scu Caniacuzino f i un Anlonie Rosel, sa se ridice impo-
triva strainului, netiutor de datini 0 incapabil de a intelege

-de-a dreptul la judecati.
Nemultamirea celor legati de Mihai Racovita sau de Dimitrie Cantemr e puternica, 0 ea va contribui la formarea unui
-nou partid cretin in Moldova care cunoscuse pe acela, de simpatii polone, al Costinetilor. Cronicarul racovitesc vorbete
-de boierii parnnteni pe cari Nicolae-Voda nu-i primia afar
-de Ilie Cantacuzino, czut apoi 0 el In disgratie, de 4 Grecii tarigrdeni cari sant deprin0 ca tog Domnii,
ded nu e vorba
-de o inovatie a primului Mavrocordat , a a veni In tara sa se desfateze, unii pentru agonisit, altii pentru imbucaturi. Dar in
sarcina lui Nicolae-Voda se pune e multa cheltuiala (de la

Constantinopol) 0 mandria greceasca , sosirea cu o adev-
rata oaste exotica de Sarbi 0 Arnauti, ca 0 cum s'ar teme

de noii sai supu0. a Nu ca un Domn, ce ca un leu sta) asupra
tuturor... Nici cu ochii asupra lor nu cauta, necum s graiasc
.cu dan0i sau BA mai intrebe pre cineva vre-un cuvant... Nicio
.cinste nu aveau boierii... Limba romaneasca netiind, tot

cu talmaciu graia . i apoi, In aceia0 pornire de critic
aprinsa: o 0 multime de Greci au venit , pe cari insa
nu-i arata documentele , -2 cat r'masese Feneriul pustiu
in Tarigrad, cat numai muierile lor ramasese ce imagi-
natie ! , 4 cAci Grec umblai mult pana dai de vre unul

acolo, iara aice, sosind, implut-au curtea domneasca, prin toate
odaile, i prin targ pre la gazde ... Banii ce se strangeau din tara,
tot la mana Grecilor se strangeau, iara nu lk Vistieria Vrii .
Darile se culegeau prin zapcii greci , dar se 9tie cu cata
socoteala chivernisia noul Domn veniturile Moldovei, introducand, cum se va mai ved ea, 0 inovatii fiscale, din core nu
lipsia 0 o oarecare filantropie in sensul filosofic al antichitatii.
i se revine asupra temperamentului de violenta pe care acest
Intelept nu i l-a putut stapni totdeauna: e Foarte era stranic
0 rapit la manie, ca s se cutremure toti , dup acea dating.
...=7.7.-...
4111110MT' "'
i
VI111::
4,
'
,, I ,
14,, ,IT
___
I.I
le.
-....-- _,................ . _....... _..."...... E:.7_
Fig. 1.
......
Nicolae Mavrocordat.
Boierimea tarii i Nicolae-Vodg Mavrocordat
17
turceascA de teroare care domnia In acel moment la Stambul vi

-care aduse catastrofa Brncovenilor.
Deprins cu formele impuntoare ale imperialei monarhii

bizantine-otomane, el vrea sei inlroducei un adaus la elicheld,
isoldnd persoana Domnului care, pdnei alunci, fosl boier, rdJneinea lolufi Cu obiceiurile de camaraderie f i familiarilale
4e peind alunci. i omul lui Mihai Racovit, care fusesese
tip de un asemenea Domn la indemana vi la nivelul oricui,

intelege lucrul ava: Uva lui era inchis, tot pentru mndrie
ce o avea. Urit vi neplcut era tuturor Nicolae-Von, vi, de ar fi
mai domnit, toat boierimea , depring a-vi face de cap cu

.emigrrile demonstrative vi pArItoare , se ridica s fug din
1 ara vi s mearga s fac jalh la Imprtie ... Nelmblanzit vi
strin de urea moldoveneasc ,
ava cum o formase aceast
politicA de vevnice rsturnri, pe care Brncoveanu o vtiuse
impiedeca la Muntenii si, In aceeavi msur In care o Incuraja,
.dint rsputeri, la Moldoveni, fiind aproape creatorul acestui
sistem nenorocit. Si, cum vi In Moldova, in ciuda intentiilor
lui Dimitrie Cantemir, care vi In exil se intituleazA a Domn
de movie , adec: ereditar, -- vi din aceast tendint a lui a
venit vi contra lui o puternia opositie boiereascA , se ajunsese
-acum la introducerea alegerii Domnilor, ava-zisul Mustea
-observ In diatriba pe care vi-o strecoara Intre vtirile despre
aceast prim Domnie a u T arigr A d e a nului : Nepoftit de nime
-au venit Domn 1. Acestea in Mail de critica, de care va fi

vorba aiurea, a a democratiei trnevti pe care o introdusese
acest om de la Turci, Inftivnd alt conceptie a osebirii dintre
clase.
Aceiavi sentint cade vi asupra Domniei a doua: uNicolaeVod tot ca vi In Domnia d'intAiu Ivi tinea lucrul ; pe nime din
boieri nu credea ; uva lui Inchis , o la judet avvi nimAnui nu
-alegea, nici limba trii vtiind . Si acest cugettor asupra
cu ce sigitire Inftiveaz el aderea Branlucrurilor lumii,
rostevte
judecata: a unde Domnii Inchid uvile
coveanului 1
supuvilor si, acolo vi supuvii inchid inimile Domnilor si 2.
I P. 40 O. urm. din ed. KogAlniceanu.
a P. 51.
2
18
In alta form, WA aceastA elocventA si vulgaritaie, aceleasi

invinuiri se lilt Alnesc In acea cronicA a lu Neculce care represintri
de fapt memoriile lui, serse mai tArziu, supt influenta ImprejurArilor vietii lui dup 1711. La acest semi-Grec de traditiemoldoveneascA aceleasi plAtgeri impotriva Bizantinului inabordabil : Usa ii era inchis tare. Nime nu intra la dAnsul :-.
a doa zi, a tria cAnd cherna cAte vre un boier la doA-trii cuvinte,
iarA intealt chip nu putea nime sA meargA la chInsul, si din SO-
tilde incolo mai inlliuntru nimene nu putea intra, nici boierii,

nici mazilii . Si aici se aratA intimitatea exclusiv'A cu Grecii, sin-
gurii pe cari, de altfel, ii cunostea noul venit, si se inseamnit

pc 1A.nea.. Spandoni, care e fAcut doar numai CAminar, Scull%
CrtmArasul, care poartA grija veniturilor personale ale Domnieir
si acel Ramadan, cum am vAzut de vechiu neam grecesc, cAruia
singur se putea incumeta VodA a-i incredinta secretele Postelniciei
pe care, de alminterea, Dimitrie Cantemir le dAduse in sama

lui Euppaghioti, tot asa de Greci si din aceiasi aristocratie greceascA pe care am gasit-o semnalatA Inca din ultimul sfert al secolului precedent. Nedeprinderea cu limba t'Arii si primul Mavrocordat a cAutat indat s'o corecteze e si aici alt cap de acusatie : Nicolae-VodA, nu stia limba moldoveneasck si era un lucrui
prea cu nAcaz boierilor si tArii . . . Ii era cu greu si lui, cA nu stia
rAndul tArii si nu putea pre boieri sA-i supuie cu chiverniseala ,
ceia ce inseamna aici, nu socotelile boieresti, ci guvernarea

monarhick dup cum ii era voia lui . Dar, In deosebire depArtenitorul inferior si obscur al lui VodA-RacovitA, isteata
minte al lui Neculce, inrudit cu Cantacuzinii, lAudAnd foarte
Inuit pe eArturar, intelege toate motivele acestei neobisnuite
si uimitoare atitudini: Si isi tinea lucrurile inalte . . . Vrea &it'
stApAneascA Moldova ca Poarta Turceasck cu mare mArire . . .
Si desfAtriri, voroave de glumA, nimicA nu se fAceau inaintelui , care avea idealul de regalitate imperialA al antichitAtii_
Si era foarte cunoscAtor la oameni, si la ed. ce-1 slujiau bine,
arAta dar 1. Si Neculce va trebui sA recunoascA faptul cAr
In a doua Domnie, pentru care si la Mustea , lipsesc uneledin invinuiri, Nicolae-VodA isi l'Asase firea cea mAreatA cunt
I P. 296.
Boierimea %Aril
19
i Nicolae-Voda Mavrocordat
era In Dornnia d'intaiu ; ce mult se mai lsase, i traia bine cu

boierii, in dragoste .
Dar intreg acest sistem monarhic cu caracter constantinopolitan, doar MI% inraurirea puternica a acelui clasicism de
care Voda Mavrocordat a fost stapnit in toate scrierile ca i
In toate actiunile sale, se intalneste la loll Domnii din acest

limp, afara de Antioh Cantemir, ramas foarte bstinas, cu toata
indelungata sedere la Constantinopol, unde nu s'a incetatenit
de fapt niciodata, cerandu-se de la o vreme si el la Petersburg 1,
si de Mihai Racovita, care, cu toate cele trei Domnii ale sale,
a ramas boier , fara macar o biserica de pomenire, asa cum
fusese la inceputurile sale, In ciuda originii, pe jumatate cantacuzineasca. Aceiasi nevoie de autoritate
Dimitrie Can-
temir poate, la mnie, s bata i sa ucid pe ofiterii si cu

buzduganul i sabia
aceiasi dorinta de a se impune prin
pompa, ca In ceremonia primirii de boieri a monarhiei ereditare impuse de dansul, aceiasi incunjurime greceasca.
Dar un Constantin Duca scrie greceste i face dovada unor

solide studii clasice, de a caror izband se arata mandru, iar
Dimitrie Cantemir nu numai c adopta i retine pe Anastase
Condoidi, care-1 acopere de laude s, dar pastreaza si in exil
Greci ajutatori In jurul lui, pe o vreme cand, In Tara-Roma-
neasc, un asa de convins si de fierbinte nationalist ca

Stolnicul Constantin Cantacuzino incredinteaza cresterea fiilor sai lui Anastase din Ianina, 4- poate acelasi Condoidi
precum Brancoveanu insusi
dat copiii pe sama lui Gheorghe
Maiota, a facut mare maestru al invalamntului pe Sevastos

Chimenitul i asculta la Curte predicile grecesti ale lui loan
Abramios.
Aceiasi pornire contra Grecilor se intalneste In aceast6

vreme i in rndurile clericilor.
Ciobanu, o. c., Anexe.
3 Neculce.
3 V. Iorga, Doc. grecegti, III, pp. 69 0 urm., '21 i urm., no. xis; pp. 83-5,
no. Ia.
4 Ibid. p. 95.
2*
20
Aici fug era o Indreptatire, 0 una puternica. Dosoftei de

lerusalim fusese In adevar un f el de a ipermitropolit In aman-
doua tarile noastre, acoperindu-le 0 umilindu-le cu prestigiul

sau, exploatandu-le pentru nevoile unui Scaun sracit cu totul
de stpanirea turceasca. Mai navalitoare 0 cople0toare a fost
influenta, Intovr4ita de unele concesii, a lui Hrisant, urmaul
aceluia. Prin el chestia manastirilor Inchinate capata un alt.
aspect. Nu mai e vorba numai de o Instrainare a unei prti
din venituri pentru a sustinea, In grelele lor nevoi supt a pagani ,
Locurile Sfinte, ci de o des/acere Wald a bisericilor de supl obleidutrea ierarhului local, de o adevel rate' anexare, Inting asupra a zece
ma' nastiri 0 mergand pana la rugaciunile preotilor de sat In

legaturi cu ele. Contra acesteia s'a ridicat, cu o energie care
a biruit, Georgianul desbracat de vemantul cultural grecesc 0
asimilat sufletete cu societatea romneasca pe care o servia
duhovnicete, Antim.
Sprijinit pe canoanele stramo0lor ca 0 pe legile dumnezeieti , el discuta patriarhiceOile porunci care vreau s-1
despoaie de dreptul pe care nu-1 poate ceda. El nu admite

nicio stapanire strina, afara de singurul cas al stavropighiilor, atarnand direct de Scaunul patriarhal care le-a creat.
Cu hotarirea mndriei sale jignite 0 cu puterea contiintii sale
de dreptate el afirma: N'au fost vre-odat, nici nu vor fi

f n Ungrovlahia mngstiri supuse vre unuia dintre Patriarhii
de aiurea, ci toate acestea sant supt a noastra carmuire, In care.
i cand savar0m jertfa MI% sange, stam numai noi pe sfntul
Scaun, nu 0 al Ierusalimului ; ci deci dam numai de voia

noastra min.' Sfantului Mormnt de la manastirile noastre,
Patriarhului Ierusalimului, alt dat'd i la al Ungrovlahiei .
Oricat s'ar fi fcut alt obiceiu, oricati Domni netiutori ar fi
hotarIt-o, el, sprijinit pe canoane, pe actele ctitorilor, nu-1 recunoate, oprind pana 0 aezarea Ierosolimitanului In ele. Adresandu-se de-a dreptul Patriarhului ecumenic, Atanasie, ale carui
stavropighii a declarat Ca' le respecta.', dar le crede 0 pe ele amenin-
tate, el striga : Dar de unde face (Hrisant) ale sale manastirile ce se OA In eparhia noastra 0 (introduce), cu o uriaqa saritug, aroganta lui pomenire, folosindu-se de a celui al Alexandriei 0 al Antiohiei? . e Caci spun legile dumnezeieti cs lucru-
Boierimea ttirii 0 Nicolae-Vodl Mavrocordat
21
rile ru alcAtuite nu le Intrete nici vremea, nici obiceiul, 0,
iar0, cele dintru Inceput sigure, once ar veni asupra lor,

nu-vi pierd puterea ... Nu e Dumnezeu Biserica Sffintului
Mormnt, ci Biseric a lui Dumnezeu, 0 numai a lui Dumnezeu,
ca 0 celelalte Biserici... i, dac un Inger din cer ni-ar porunci,
noi, socotind mai de temeiu sfintele canoane ale fericitilor PArinti
0 legile dumnezeeti decfit porunca lui, nu ne vom supune

(26 Decembre st. n. 1710) 1
Abia peste mai bine de un an, relatiile flu% reluate, dup ce
Hrisant ki prsise punctul de vedere 2. Antim se socoate

atunci, In toamna anului 1712, aezat din nou cu dragoste
i bunvoint o In vechea intimitate a Patriarhului nvlitor,
dar, serie el, nu se poate s nu bage de sam c o unele parapone 0 vechi bnuieli, despre care Fericirea Voastr spune a
le-a aruncat In abisul uitrii, iarA0 se ridicg din abis 0 lnoiesc
amintirea cu sunet . E gata ali scoate din nou Inainte drepttile, dar, de oare ce poruncete printeasca-Ti iubire s nu
mai scriem nimio pentru aceast afacere, s tAcern toate deocamdat, pentru ascultare i evlavie n 3.
Antim, deplin contient de rostul su, avuse, de altfel,
s se apere, nu numai Impotriva unor astfel de Inclcri bisericeti, dar 0 de intrigi din Muntru, care porniau, mcar In parte,
de la acel oler grecesc care In Moldova pan atunci, cu toat
presenta a trei Patriarhi, In functie sau mazili, la Inmormfintarea lui Constantin-Vod Cantemir 0 cu toat moartea acolo
a unuia din efii ierarhiei patriarhale, nu Insemna nimio.
Ni s'au pstrat, IncAlzite de aceia0 elocvent ca 0 In
lupta cu Hrisant, ca 0 In predicile, pline de mustrri contra
luxului 0 altor pAcate, ca ale veacului lui Hrisostom, din Didahiile
sale 4, actele unui proces In care, iar4i, Antim a ctigat biruinta 4.
supt anumite influente constantinopolitane, mitropolitul

fiind la 1711 un sprijinitor aproape fAti al politicii cretine
bid. pp. 79-82, no. xmx.
2 Ibid., p. 100.
3 Ibid., pp. 105-6, no. LXV. Corespondenta urmatoare prive0e afaceri
de tipografie ; v. no. LXVI.
1
4 V. Iorga, ht. lit. rom., H, p. 476 si urm., dup Didahiile, ed. Erbi-ceanu, p. 96 s'l urm.
22
alaturi de Tar, i se ceru de Constantin-Vod Brncoveanu, s'A

paraseasca un Scaun in care fiinta sa putea fi compromitatoare
pentru Domnie. El refusa cu toata hotarirea.
La 24 Ianuar 1712 indemnul domnesc Ii fusese adus de

duhovnicul Domnului, Mitrofan de Nisa, originar de la manastirea Dionisiu din Athos. Daca nu se retrage, va fi
caterisit de Ecumenic, dupa ce va fi fost scos cu sila de catre
Domnie.
Ca ra'spuns, Antim arat cu ce spirit de smerenie a trait

In tara, de la sosirea sa, cum n'a ravnit nimic pentru sine, dar,
unde a fost pus, vi-a facut toat. datoria. Daca Mitropolia e impovarata, nu este tot aa din intamplrile vremii , i. Domnia
citi ne fierbem inteaceasta ticaloasa tara ? Nu se
simte strain, cum i se aduce invinuirea: u In Hristos seitzlem toli
una, f i apoi n'am fost numai eu episcop si milropolit streiin
Teara-Romeineasa, ci a fost si alfii mulfi, precum scl aid in

condice f i precum s politicialle in Maj Besearica, precum au
sieilut f i aiji Domni, de learal ;i streini, ca f i in toda lumea, de'
Dumnezeu au flicut lumea slobod pentru 100 >>. De alminterea,
dup verificarea, in favoarea sa, a socotelilor, i. impcarea cu
Domnul, care nu indrazni s'a mearga mai departe, Antim,

intemeind stralucita biserica de arta care-i poarta numele,
hotria, in testamentul sau din Iulie 1715, ca veniturile ei
yor intretinea de o potriva tipografia greceasca 9.1 cea romaneasca
In Moldova, Nicolae Mavrocordat aratase tot respectul

Mitropolitului roman Ghedeon, pe care-1 facu, in prima Domnie, arbitru suprem in procesul lui cu boierii conspiratori. Dar
nici acesta nu protesta cand Domnul desbraca de drepturile

ei pe Maria, vaduva lui Ilie Cantacuzino, ca s deje lui Samuil
de Alexandria, adpostit, dupa lungi legaturi cu ceste t6ri 2,
Erbiceanu, i. c., Prefat, p. XVII; Cipariu, Acte gi fragm., p. 226; Condica Sfdntd, p. 111 i urm.; Iorga, Ist. lit. rom., II, p. 472, nota 4.
2 Axintie Uricariul, pp. 168-170; Codrescu, Uricariul, V, p. 365 si urm.;
Iorga, Studii gi doc., V, p. 419; VI, pp. 414-419, nota 2; Gh. Ungureanu,
lifandstirea Hanguluisau Buhalnita, Iasi 1931, V. expunerea acestei petreceri
In Moldova, cu fntrebuintarea tuturor izvoarelor, In Dimitrie G. Ionescu,
Relagile rdrilor Romdne ca Patriarhia de Alexandria, Bucuresti, 1935, p.
34 fi urm.
Boierimea tarii i Nicolae-Vodl Mavrocordat
23
pe lng4 dnsul, stApnirea asupra moiei Hangu, a schitului

anchinat alunci 1
La Bucureti Nicolae-Voda vine Impreuna cu Samuil,
pristreaz rolul de arbitru, judecAnd intre Domn i Intre boierii

nemultAmiti de numirea lui, intervenind pentru scutirea eleceara ca risplat Cernica,
rului de dAjdi, pentru ca apoi
In locul mrmAstirilor prildate, ca Segarcea 2. La el se indreapt
afacerile ei intreaga boierime de Oil i rolul lui de nou arhidnitropolit fu mai hoaritor decat al lui Dosoftei de Ierusalim,
.odinioark i in cele politice. El fu impus de Imprejuarile grele
fin care se gsi Tara-Romneasc la cAteva luni dup aezarea
an Bucureti a lui Mavrocordat, In 1716.
Dar pentru a intelege cele petrecute In acest an e de nevoie
..s se vad spiritul Insui de care era insufletit Domnul In aceastA
lnLie atingere cu boierimea munteang pe care de sigur voia s

cAtige cu noua metod a blAndetei, aa cum fAcuse In
.Moldova.
Inslircinilnd pe Radu Popescu, numai Vornic de Thrgowite, s Indeplineasc In aceastlalt tar sarcina incredinat In Moldova lui Axintie Uricariul, dar aici nu se gAsi
.acelai umil suflet onest, Mi% nicio patimg i. incapabil de
orice minciunk i primind ca prefa15. o scriere a vechiului
.autor de memorii care n'avea nici linitea de credincios supus
a unui Greceanu, el araa cum intelege s i se trateze, In ceia
.ce nu putem numi: o istorie, inaintaii.
BrAncoveanu va fi deci In aceast expunere. trivial pasiomat i ducnd cu dnsa dumgnii care sita personale scriitoTului, acela care, pentru a-i salva tronul In 1703, a Ingreuiat
i mai mult graca tara , care era totdeauna In casne i In

-vaiete i In lacrAmi pentru 111.11 care li venise . De atunci
Domnul, pc care alte izvoare Il arat blAnd pan6 la sfarit,
s'au filcut mai ru, mai cumplit , cerand necontenit bani

Patriarhul fusese i la Argm de unde O, un privilegiu ; Dimitrie G.
1 onescu, o. c., pp. 34-5.
Corespondenta cu Hrisant a Mariei Dudescu, publicatil de C. Olanescu,
In Cono. Lit., XXVI i XXVII. In general Dimitrie G. Ionescu, o. c., p. 37
ukm.
24
ca s-0 sature o clip. stpanii. Pe de aka' parte, ne mai avand

la indeman pe Imperialii din Apus, dupgi pacea incheiat
1699, el se ajunge cu Muscalii, crora li cere s alerge la Dunre,
rgAduind tot concursul i reservanduii pentru el 0 ai lui titlut
de e cnezi de Moscovia . El, Brancoveanu, ca 0 un Dimitrie Cantemir, e deci de vin pentru grerala militara din 1711. Turcilorli refus,
ceia ce nu e mai adevrat s ias din locul de-
panda de la Urlati, unde Radu Popescu nu uit s spuie cA

era, cu boierii, i Antim, care se intelege cu Toma Cantacuzino-
pentru trecerea la Ru0. La Prut numai lipsa provisiilor Domnului muntean ar fi adus infrangerea creOinilor, pocaltiti defoame o i atat. Dup aceast teribil Incercare, Tarul socoatepe falul su aliat drept viclean i ineltoriu de cretini , iarTurcii vd in el, fr s'o arate Inca, un e hain . Deci, se cunoate
cum Constantin-Vod au viclenit pre stpanul su Turcul,
carele l-au miluit cu Domnia prin multi ani . Vine ins vremea
cand aceast duplicitate trebuie s se pedepseasca. In memoriile anterioare ale lui Radu Popescu se luda fericitul Domn,
bogat, cu familie mare, druit cu toate bunttile vieii i vina
Imprejurrilor de la 1711 cdea numai asupra itanescului
vechea ur contra Cantacuzinilor a neamului lui Hrizea
Popescu
Toma Sptarul. aitanicii ogulari , feciorii Dracului , iat autorii catastrofei.
Pedeapsa lui Dumnezeu asupra Brancoveanului se va face,
astfel, prin Cantacuzini, cari pururea au fost vicleni Domnilor
acetia sant Infierati ca unii cari supt nepotut
1 Cf., ca dovada deplina a i Memoriile i Cronica lui Mavrocordat sant

de ace1a.5i autor, lucrurile privitoare la ace*ti dumani ai scriitorului: Memorii, Mag. Ise., V, p. 176: .1 Iar Cantacuzine0ii, adeca itnetii, carii din feliul.
lor era' neodihniti i nemultamitori tuturor Domnilor, precum s'au lazut

mai pro urma scris, a tuturor Domnilor s'au aratat cu vicleug i Cu Mutate *;_
Cronica, ibid., IV, p. 25: Cantacuzinii carii pururea au fost vicleni Domnilor
n'au fost odihniti de niciun Domn, i acum la Constantin-Voda au Inceput
vicleneasca i sa-1 desradacineze din fata pamantului, neavand alte pri-
cini fara numai rautatea lor aceia ce din fire o au avut i mai d'inainte
Pana LA cuvintele sant acelea.3i. In ambele locuri urmeaza apoi aratarea binelui
ce au avut ei de la Brancoveanu. Vezi apoi, Cronica, p. 26: e Vazand pre Domnul ca s'au stricat de spre toate partile, mai 'Altos de spre Turci, cu numele
ca.3tigat ca este hain *; Memoriile, p. 176: e vazand ca Turcii s'au maniat,
Boierimea irii i Nicolae-Voda Mavropordat
25.
lor avuser de toate, fiind u plini de bani, de sate, de viir

fr bir, MT% Imprumuturi ca altii. Zic adevrul, iar
minciun, ea' mai bine triau ei cleat Constantin-Vod,

el avea grij ele Domniei, iar ei avea' prinblrile i desrtrile si castigurile si tot binele, dar tot nu era' multumiti debinele acela, ci poftia' i mai mult, adec Domnia . Ei merg.
pan la falsificarea pecetilor boierilor In parile mincinoasedare Turci, Intrebuintand pentru ducerea lor pe Diichiti, autoruf
jurnalului expeditiei In Moreia. Inftisandu-se scena
din nou Cantacuzinii, mai mari peste ()stile trii , sant
art4i ca pricinuitorii nenorocirii lui Constantin-Vod, Impie-
decand o eventual. fug In crestingtate. Ei sant aceia cari

prin Postelnicul Caramanlaul, vechiu credincios al celui czut,
struie la MustafA-Aga s se numease In loe stefan Cantacuzino. Nu lipsesc consideratii filosofice asupra adevratei f ericiri de care nu s'a Invrednicit Brancoveanu, lipsindu-i singuruf
ei temeiu, care sant faptele bune : Costandin-Vod nicio bu-
ntate sufleteasc 'n'au arnat In viata i Domnia lui, care au

rilmas la cei dup urm greutate i blestem. Avea o lcomie
mare peste msur i obiceiurile cele bune ale trii, care ca
mult socoteal si osteneal le au fAcut acei btrani, toate le
au stricat si cum i-au plcut le au fAcut ; slujitorimea care
era de rdica' numai ei hara-ciul Imprtesc, pe toti i-au strans
de i-au fAcut podani prin satele lui i ale rudelor lui, Cantacuzinii,.
altele nenumrate , repetandu-se Invinuirea cresterii haraciului pentru a se mntui pe sine In 1703. In intriga rsturnrii
se gseste mijlocul de a amesteca si pe..5erban Greceanu si pe
Bujoreanu.
In ce priveste pe stefan Cantacuzino, se repet strasnicul
portret, de usurtate, nqstatornicie i lcomie, de trdare cu
pre aim', numindu-1 hain i. A0derea povestea pecetilor Mute la Braov.
Cronica, p. 27: ce sa faca Constantin-Voda nu tia s; Memoriile, p. 177:
n'au mai avut ce sa mai zica 0 ce A. feel i. Tot a despre fericirea lui Brancoveanu ; Cronica, pp. 28-9; Memoriile, p. 170. Apoi contrastul hare grijile
lui Brancoveanu
desfatarile Cantacuzinilor: Memorii, p. 182; Cronica,
p. 26. Inteun loc i In altul se zice Rumani* locuitorilor tarii In genere (p.
38) In Cronica, la sfar0t,atunci cand In Memorii Brancoveanu e Domnui
Rumanilor *. Portretul lui *tefan-Voda de la inceputul Domniei In Memorii,
apare In Cronica.
Ileformele Bizantului europenisat
26
Imperialii. din Memoriil. El e, prin Constantin tirbei, cel tratat

asa de dusmAneste de Radu Popescu. In Memorii, i prin Radu
Dudescu, acela care prin pArile sale statornice face sA se verse
-sAngele crestin la Constantinopol 2. In aceastA Invinuire for-
malk rostitA cu patimk Stolnicul Constantin e tratat cu
-obisnuita trivialitate, In Memoriile ca si In Cronica Popescului:

hotul acel bAtrAn , acel rAu hAtrAn , care profita de
toate tainele ce stia, ale Domnului i nepotului sAu. Nu se uitA In
Memorii niciinterventia, plin. de aceiasi urA, pe MO Imbrohor,
a lui Mihai SpAtarul. Acesti rAi. i vicleni bAtrAni pun la cale
manifestatia Inaintea Turcului a tAranilor cari se plAng
-greutatea sarcinilor supt BrAncoveanu, a acestor mojici. ce-i
-scotea, fru voia lor 3.
Atacul de nebunie, de
nevoie ,
al Doamnei PAuna la
MAnAstirea Dintr'un lemn, In chiar ziva peirii BrAncovenilor,
reprodus aproape Intocmai din mai vechile Memorii. Dar

aici se adauge cA mAtusa, bAnuits de familie, a Doamnei ar
fi fost 4 zidit Inteo chine i douA muieri de pe lAngA
dAnsa, spAnzurate.
Ne mai avAnd de aici Inainte sprijinul scrierii anterioare,

Radu Popescu presintA apoi evenimentele de cApetenie din
aceastA scurtA Domnie. IntovArAsitor al lui Carol al XII-lea
la trecerea prin Tara-RomAneasck el nu uitA s'o spuie. CAnd
..5tefan-VodA cade, se adauge infamia cA Stolnicul, arAtAnd cAtre
trimesui turc credint,a sa si a familiei sale, ar fi declarat cA,

-vAzAnd necredinta fatA de Sultan a fratelui SU,
erban-VodA,
1-ar fi otrvit. apoi si pe alt frate, Iordachi, compromis cu

CA el. pentru acelasi motiv, a adus i moartea BrAn.coveanului 4.
Atitudini care contrasteaz cu a agentului la
P. 179.
Ca elemente de identitate, v. Cronica, p. 31: cat sit nu scape Costantinlroda i feciorii lui vii *; Memorii, p. 180: inteatat cat sit nu scape cu viata
niel Costandin-Voda, nici feciorii lui *.
3 Se afla intocmai i in Cronica, pastrand acelasi calificativ de mojici *. Cf. si in Memorii, p. 182. S,i in Memorii se numarau intre paritori
Constantin *tirbei, urmarit de ura lui Popescu, s't Radu Dudescu ;
pp. 181-3.
cu ochii nostri le am vazut i Cu mainile noastre le am pipait p;
p. 37.
Bolerimea larii i Nicolae-Voda Mavrocordat
27
Poart al lui Nicolae-Vodii, care dorete ca viata lui Stefan

-s6 fie pAstrat i nu uita nici pe noua Hecubg
Doamna PAuna,
.care va pleca In lume, spre Venetia, Roma, Viena, cu cei doi

meniti unei vieti de unte aventuri 2. Si, adAugind slugArmicia fat de noul st6pAn, cronicarul aduce Inainte, nu Mx% a
fi imputernicit a o face, mrturia lui Ioan Mavrocordat
informat pentru aceasta de Turci, Ianache dragomanul,
fratele Mgriei Sale lui Nicolae-Von. 3. In ce privete pe Stefan
recunoscAndu-se iertarea veritului 4 i scutirea de
bir a preotilor, dup stAruintile lui Hrisant poate, se adauge

totui cA de spre o parte Ricea un bine i de spre alta Weft
zece rele 5. Se afirm cu toat hotsrtrea c'd Nicolae-Vod, a
genealogie prin mam, Sultana Scherlet, i bunica lui.
Casandra, fiica lui Alexandru Ilia, Il leag de marii Domni ai
Moldovei, n'a fcut nimic ca s adua aceast5, nou prAbuire.
Ba chiar el a poftit s rAmaie pe lng dnsul Stolnicul ConintovreascA fiul In nestantin, care de la sine a vrut
Iorga, Doc. grecefti, II, p. .783.
2 Iorga, Acte fi fragm., I; Radu Cant tcuzino, In Ment. Ac. Rom., seria
-a 3-a, XIII.
3 P. 37.
4 Decretul, in Iorga, Studii fi doc., III, pp. 04-6, cuprinde un atac violent
-contra lui Brancoveanu: Pentru aceaia dar, cu mult scarba. i intristaciune
-a inimii noastre uitandu-ne la atatea nevoi i ticalosii ale 'aril, patridei noastre, si la ranele ceale nevindecate ce s'au pricinuit la tot norodul din strarnbatatea, carea n'au fost nici odinioara ca in zilele lui Costandin Basaraba VoeNod Brancoveanul, ce au domnit mai nainte de noi, am cunoscut cu adevarat
lacomiia i nedreptatea i neobianuitele dari au adus patriia noastra la
aceasta stare ticaloasa i vrednica de lacrami, si mai vartos blestematul
acesta de vacarit, carele tntai s'au izvodit In tara noastra, spre paguba, de cel
.ce s'au zis mai sus, ca au pus supt dare 0 dobitoacele, lipsind cu aceasta
memilostivire i laptele pruncilor celor mici, cu carele s hrnia. Se arata
Iumea fugand sa se ascunda in munti, altii in pesteri, altii in paduri, altii
prin stufuri i altii prin gaurile pamantului, inpreuna cu muerile i cu copiii
&or si mor acolo, neavan.d cu ce satura nesatioasa lacomie a nemilostivului
Domn s. De aici, spune decretul-pamflet, urgia lui Dumnezeu cea direaptii
spre izbanda asupra nedireptului s, care l-au surpat de pe Scaun i farti
de nadeajde l-au pogorit, ca pre un vrajmas al saracilor si al patriei i.E curioa.sa
data de 4 Mart 7222 (1714), cand )5 tefan nu era Inca Domn.

5 P. 38.
28
norocirel, si a iertat, pAstrAndu-1 In rostul de caimacam, peSpAtarul Mihai, care, voind s'A fugA In Ardeal, fusese oprit devamesii de la CAmpina 2. Dac'A urgia Imp'ArAteascA care a atins.
pe Cantacuzini e numai pentru legAturile de peste granitA, deunde li venir A 4 cArti, confirmatii i privileghii , care s'au descoperit
si Cu acest prilej din nou se 1ntoarce biciul cronicarului oficial si asupra celuilalt viclean, BrAncoveanu
Nicolae-
VodA se va intrista de aceastA nenorocire pe care n'ar

cAsunat-o 2, fiindu-i milA mai ales de Dudescu, cA era tAnArsi cu coconi mid , si el va merge pAnA a cheltui multi bani
ca sA-1 scape 4.
Afa privia noul Domn lreculul fiirii unde venia n1iai dal&
Se infelege ce greu Ii va fi sel" se lnieleagel deci ca o boierime numeroasii , bogald f i meindrei, deprinsei a guverna aMluri de Domniiiefifi, de la , erban Canlacuzino incoace, dinlre ei ci cu voia lor-
tefan Cantacuzino avuse in jurul su pe mai toti boieriii

de tarA, cari deci pArAsiserA pe BrAncoveanu, consimtind chiar,
prin injuriosul decret contra vAc'Aritului, la Injosirea memoriei
lui. In acest act iscAlesc, In adevAr, Constantin tirbei, ceF
odinioarA luat din scurt de fostul Domn pentru nereguli bAnesti, Bunea GrAdisteanu, Radu Dudescu, cumnatul lui
Radu Cantacuzino, fratele acestuia din urrnA, Mihai Cantacutino, fiul SpAtarului, erban Greceanu, amestecat In catastrofa
erban Bujoreanu, arAtat de Radu Popescu

ea unul din pArfsii de la 1714, un nou erban Priseceanu, un
Petrascu Brezoianu, care va peri de ascutita sabie tarigrA dean&
a lui Mavrocordat, un Statie Leurdeanul, totusi vrAjmas prim
traditie al Cantacuzinilor, un Neagoe Topliceanu si un erban,
HerAscu, tot tineret din generatia noului stApAnitor.
brAncoveneascA,
P. 41. Si Ion Mavrocordat aratA c5. Stolnicul nu era cuprins in firman;`

Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 776-7, no. DCCLXVI; cf. ibid., p. 778, no_
DCCLXVIIL
2ibid. Pentru situatia mai departe, pAra fu chemat la PoartA; Radu

Popescu, pp. 42-3.
Ibid., pp. 41-5.
Dar cronicarul se bucurit de moartea, In bAtAlia de la Relgrad, a lui
Gin-All Vizirul, om rAu i crud ; p. 46. Cf. Neculce, p. 351; Hrisant II regreta
Loma, Doc. grecegti, II, pp. 793-4, no. DCCLXXXV.
Boierimea jrii i Nicolae-VodA Mavrocordat
29
Mai tarziu, Intre boierii lui se mai afl un .5erban Cantacuzino, un Barbu BrAiloiu, un Chirca Rudeanu, un Constantin
Contescu 1. Pe cliva din ei i-am Intalnit venind de sil Inaintea
Domnului strin, dar lang Brezoianu i Dudescu e Grigore
Bgleanu, care nu figureaz in Divanul cantacuzinesc, i acest
Radu Popescu, lipsit de once atentie din partea celui czut 2.
Rpede, neintelegeri izbucnir Intre aceti raliati de nevoie
Domnul pe care, dupd cloud Domnii elective, nu-1 ceruse nimeni.
Razboiul Inceput In Iunie de ImpAratul Carol al VI-lea, aliat

-al Venetienilor, contra Turcilor, a cror Imprtie prea c
st s fie impartit, ddu nemultmitilor sperant de intoarcere la un trecut pe care, prin neapAratele OH contra Canta-cuzinilor, ajungand la nimicirea lor i a rudei, Dudescu, NicolaeVod c'ut s-1 desfiinteze i material, dup ce Incuviintase
.desfiintarea lui moral prin odioasele clevetiri ale Popescului.
Lmuriri depline asupra originii acestui conflict le d acest
cronicar Insui.
Pe lang cei patru 8 caimacami pomenitd de ambii cronicari domneti, ce! din Moldova i cel din Tara-Romanease,
Grecul trimesese ca oameni de incredere pe Constantin
Ciuchi i pe Constantin Ramadan, dintre cei mai de aproape
iintimi ai si 4. Nu lipsete Spandoni 5, care, iscAlind: o al lui
Scarlat poate c se afirm rud a acestor Scherletogli cari
-sant Mavrocordatii 8, ap.oi Spileoti i episcopul de Betleem 7.
Cand i se ceru lui Nicolae-Vod s contribuie cu ostai la rzboiul contra Imperialilor, el trimese cei 3.000 de oameni luati
,de la o breslele de scutiti, cu un boierina oltean, Obedeanu,
Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXI, p. 20, not.
Axintie Uricariul, p. 172.
3 Radu Popescu adauge i pe Snsusi Radu Dudescu; p. 40.
6 Axintie Uricariul, p. 171; Radu Popescu, p. 40.
5 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 774-5, no. DCCLXV.
Iuliand a trecut acuma ca Mare Logoilt al Patriarhiei; ibid., p. 777, no.

1DCCLXVII.
7 Ibid., pp. 780-1, no. DCCLXX; p. 791, nr. DCCLXXXIII. Acestui

episcop Ii trimete salutari Ierotei Comnenul, de Dristra; ibid., pp. 788-9, no.
DCCLXXX. Se grabete a veni i Hrisant ; ibid., pp. 748-5, no. DCCLXXII.
30
dar si cu cumnatul au, Ianachi Roset 1,
alt Roset, care

se va aseza apoi, conte catolic, scriind cu neologisme latinesti,
dar i cu obiceiuri vechi de tabac rgritean 2, Nicolae, va scrier
intr'un stil impodobit pe un fond cu totul gol, o cArticic de proslvire a 4 Fanariotului 3. Am vrtzut rolul decisiv, care trebuia
s' jigneasc'. pe Mitropolitui Antim, al lui Samuil de Alexandria,
si peste putin favoarea domneasc.' era A' caute pe smeritul

pn atunci tipograf grec Mitrof an 4.
P. 47.
Iorga, Studii fi doc., V, pp. 56-7, n-le 255-6. Era frate cu tefanit6
Roset; ibid., p. 57, no. 257.
3 Iorga, 1st. lit. rom., II, pp. 230-2.
V. scrisorile lui catre Patriarhul Hrisant din 1716, in Iorga, Doc. grecevi, III, pp. 119-21, 123.
CAPITOLUL III
Boierii romilni si Imperialii austrieci. Cea d'intaiu rIpire

de plmAnt romfinesc.
Rd zboiul, izbucitil la 1716 chiar mire Inzperialii austriecir

cari, avelnd la indemeind lateniele militare ale lui Eugeniu deSavoia, credeau di pot adeiugi Staletor lui Carol al VI-lea restut
o provinciilor vasale ale Ungariei cucerite, dddu prilej boierimir
muntene set* areite sentimentele laid de Domnul pe care, mai

mull deceit Moldovenii, deprinfi acuma sel fie guvernafi alga,
il priviau ca pe un drain.
In Oltenia mai ales, leagnul lui Matei-Vod 0 al Brancoveanului, se trezi, la 1716, cand catanele Impratului cretin
de la Apus 4i fa' cur apar4ia, un fel de nationalism romanesc.
Obedeanu trgdeazA pe ascuns cnd Turcii de la granit pleac5..
la Cladova i el se .retrage %and pe Imperiali s. ocupe

acele judete. Indat i alti boieri se declar pentru creOini z
Barbu, fiul lui Cornea BrAiloiu, vechiul duman al lui Radu
Popescu, 0 un Bengescu, din Targul Ben& sau al Gilortului
(arbuneti). loan Roset n'are mai mult noroc, 0 Invinuirea de
trAdare, chiar a c6pitanului de acolo, o arunc6 i capuchehaiaua
Iulian 1. Un corp de catane Otrunde prin pasul Valcanului

la TArgul-Jiiului.
Atunci se trimete Banul Insu0, Bujoreanu, alipindu-i pe

Obedeanu, ale crui legnuri nu se tiau fried.
Al doilea corp de soldati ai Impgratului cretin trece la
26 August pe la Caineni la Piteti. i atunci Nicolae-Vodil,.
1 Iorga, .Doc. grecefti, II, p. 794 Pentru ce trupe avea Mavrocordat,
Hurmuzaki, VI, p. 159, no. Lxxxvm.
.32
.neavand nicio trup la Indeman, se hotrI s se retrag spre

Giurgiu, a la CopAceni sau la CAlugreni, legand tabr , pn
Ja venirea Turcilor, cari zAboviau.
In acel moment Milropolilul AnJim, care se stia parIt de
mult vreme si se plngea lui Hrisant 1, lied asupreili set-i
-areile c Jara nu-1 urea, cd se desparte de dnsul i cA el Insusi,
-arhipstorul ei, e dator s meargA la Bucuresti, unde, dup o
stire de la Abramias,-si eLtrecut la crestini, st s vie ca Damn
Gheorghe Cantacuzino cu oaste Imprteasc.
Mavrocordat se adAposteste deci, fr a Incerca vre-o Impotrivire, la Turcii din Giurgiu, trecnd pe aici la Rusciuc2.
Antim Ins nu-1 urmeaz, ci se Intoarce la Bucuresti, cu o

indreptatire pe care cronicarul, care-i e dusman, nu poate
n'o Insemne, i aceia corespunde sufletului acestui arhiereu,
asa cum s'a vdit si In alte prilejuri: ca un pstoriu ce este,
riu se cade sA lase turma .
In cetatea de Scaun el chiam6 poporul, cci acestia snt
sama de bojari mazAli de care vorbeste Radu Popescu. Domnia cea nou'A trebuia deci s vin dintr'un astfel de Consiliu na-
3.ional la Mitropolie. Dar Imperialii asteptati nu venir, ci,

In locul lor, Nicolae-Vod, Domnul pe care Vldica-1 socotia
-cgzut, ImpreunA cu o ceat aprnoare de Turci dunreni 3.
El ceru Indat la Patriarhia ecumenick pe care o socotia
ea avand toate drepturile asupra acestei Biserici muntene,

-care nu odat6-si afirmase, puternic, neatfirnarea In alctuirile
ei, calerisirea irdtorului. Capuchehaiaua Iulian serie: A
.cunoscut (Vod) si pe fericitul Vldica cum a este uneltitor
a gei sit scrisori fi invoieli ceilre Germani, i Indat 1-a scos
1-a pus supt paz, si a poruncit de s'a trimes de aici caterisirea
lui, ca s fac acolo alt mitropolit , i adauge atre Hrisant:
-a uite acesta e acel bun prieten al Tu, dar si-a gsit plata
ruttii lui! 4i Spandoni, care e Mare Retor al Bisericii constantinopolitane: Al Ungrovlahiei a fost scos din Mitropolie
Ar fi indreptatit prin frica de cium5 plecarea sa; ibid., p. 162.
Iorga, Doc. grecega, II, p. 796.
8 Ibid., III, p. 122 (24 Mart 1716).
4 Ibid., II, pp. 794-5.
Boierii romni i Imperialii austrieci
33.
-i dupg porunca impArateasck vadit fiind ca apostat i uneltitor,

crui caterisire s'a trimes de aici acuna cateva zile, dup raportul i cererea prea-Inltatului Domn, i ingtiduire patri-
.arhiceascli soborniceasc pentru a se alege si a se hirotonisi

.ori a se stralmuta alt mitropolit al Ungrovlahiei, cel ce va fi
potrivit si ales si declarat ca vrednic 1. Ea fu acordat grabnic,
-cu o fals'a constiint de drept i cu siguranta c'A astfel se dove-
-deste credinta LO de Imprtie.

Indat se facu i alegerea lui Mitrofan tipograful, ocrotitul
lui Hrisant 2, acel Mitrofan care va ajunge apoi, In suferintile
-sale fisice, trezindu-i chinuri de constiinta, s regrete aceast
hotrire. La 29 Septembre, sigur de sine, el Instiinta pe Hrisant, vechiul s'Au patron, despre aceast Inltare, scusand
inlturarea Inaintasului prin faptul c acel de odinioara' al
Ungrovlahiei Antim n'a pzit randuiala cuvenit arhiereilor,
s'a apucat ca i In lucrurile politice s'A se amestece 3.
Dat pe mana Turcilor, cari trebuiau s-1 dua la Constanti~poi ca hain, caterisitul Andrei dispru pe cale, Inecat, dup cat
in apele raului Tungea, pe la Enos. Petrascu Brezoianu
:se spune
,plti cu capul sperantele ce va fi avut de a se face el Domn 5.

1 Ibid, p. 796.
3 V. ibid., II, pp. 790-1, no. DCCLXX XII.
a Ibid., III, pp. 124-5, no. Lxxx; C. Erbiceanu, In Bis. ortodoxd, XV,
Ipp. 397-8; N. Dobrescu, Antim Ioireanul; Iorga, Ist. lit. rom., II, pp. 472-3;
-1st. Bis., I.
Del Chiaro, ed. Iorga, pp. 2021-3. Cf. Mustea, ed. KogAlniceanu, p. 57: pre
_Antim Mitropolitul, pentru a 1-au Infruntat cu cuvfintul pentru Urania lui,

1-au omorlt, nu se tie cu ce fel de moarte s. In acelai fel, taiat pe cale, a
tperit i Lupu Costachi, pe care Mihai-VodA i-1 Mcuse Mare Vornic de Tara-de-jos, Impreung cu doi boieri sarbe0i s; Neculce, p. 351; Mustea,
p. 58.
Mitrofan Grigoras, ed. D. Russo, Re'. Ist..Rom., IV. Gel patru fii fugirl
da Ardeal, mama lui, sopa, fiicile fiind retinute. Ei spun d. Domnul sine
doisprezece boieri i c5. ar fi Wat pe sotul surorii
ostateci pe VIddica
(7) lui Gheorghe Cantacuzino; Hurmuzaki, VI, p. 160, no. LXXXVIII.
Povestirea acestor imprejurari In no. urmAtor: Brezoianu fusese Wat de un
-Turc, beleaga refusand a o face. Nicolae-Voda ar fi avut apte tunuri; ibid.
raportul apitanului de Sainte Croix; ibid., p. 162. 0 scrisoare a lui Barbu
BrAiloiu, care vorbete de doi frati retinuti de Domn; ibid., pp. 168-9, no.
mcvir.
34
Acuma Domnia greceased se putea crede asiguratVeniau Tatarii, i cronicarul mavrocordtesc fu unul dintre
aceia cari alergar s-i primeasc6 la granita Moldovei, undestpania Mihai Racovit. Intampinat de Domn la Corntel, peDunre, Hanul fu petrecut Ong la Cerneti, mergand s ajuteTimisoara pe care Eugeniu de Savoia, biruitor, o asedia, dar
cetatea czuse acum ; Impratul crmlean fu mazilit pentru zbava sa, iar Nogaii cari plecaser de capul lor Spre casi
fur Imprstiati de mica oaste muntean ce se putuse 1njgheba.
Dar mita trup din Oltenia nu putea s apere tara, Balm!!
Serban Bujoreanu fiind chiar prins la BrAncoveni i apoi liberatBrAiloii, fiii lui Cornea, Barbu i clug'rul Dosoftei, erau fAisci
nvlitorii. Alte catane erau la Tismana, la Vieros, de undepornind In hotii, cu un apitan romn Mihuz care ar putea fi
vestitei balade, au ucis pe Serban Priseceanu, pe un Vldesqu
de la Tigveni, pe un Izvoranu. CoborIndu-se la Golesti,

erau siguri cs boierul de acolo, de si pretuit sfetnic al lui Mavrocordat, e cu Nemtii ; totusi ocupantii putur fi scosi dint
acest loc, i cu ajutor ttresc. Radu Popescu insusi fu numit
Ban, i, Indat ce el lu cu sine putinele forte de care dispuneas
Mavrocordat, se organis expeditia care trebuia s puje mAna
pe domnescul intrus. Cu Indemnul lui Golescu si al lui Bleanu,.
dar cu un manifest al generalului Stainville contra strictorului
de pacel, cpitanul Stefan Dettine, zis Pivoda, 1n serviciul Imperialilor, se strecurg, Impreun cu Barbu Briloiu i PharnicuE
Serban, din prtile oltene, si la 25 Novembre ei ptrundeau In BAcuresti, unde nimeni nu fusese Instiintat de primejdie. Inarmati,_
conspiratorii fcur ca putinii seimeni s se predea. Domnul:fui

prins cu toti ai s, Intre cari Alexandru, fiul Ruxandrei, sora
Domnului, mritat cu Alexandru Ghica 2, Doamna Pulheria
C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt Austriaci, I, Bncuregti 1913, pp. 50-2, No. 55.
lorga, Doc. grecegti, II, pp. 802-3, no. DCCXC; pp. 806-8, n-le DCCXCVII-
III; p. 813, no. DCCCV; p. 827 *i urm. (pentru liberare). Cf. *i Hurmuzaki,
VI, pp. 166-7, no. xciv. Alt fiu, Grigore, era acum Mare Dragoman; ibidp,
urmator.
O scrisoare a ei catre Hrisant ; ibid., pp. 779-80, no. DCCLXIX.,Erci,prktend cu domnifele brdncovenegti; ibid., pp. 785-6, no. DC.CLXXV; Iprg,
ZPce inscriptii de mormant ale Mavrocordaglor, in Mem. Ac. Rom., 1937.
Boierii romani 0 Imperialii austrieci
35
murise, fiind ingropata la Mitropolie, 0, dup o inchidere provisorie la Cotroceni, dus, prin Targoviste, la Sibiiu, unde avu
multa vreme, ca prisonier de rzboiu, sa se gandeasca la

operele sale literare 1.
Intreaga miscare era datorit nu atata lui Stainville, cat

grupului de boieri care represinta impoirivirea fdrii pe linia
poliiicei brdncovenefli, aj de sidpeinirea prinir'un om din afar&
Pe and Domnul grec cauta s intretie bune legaturi cu vecinii
din Ardeal, de si in cartea lui din 20 Octombre st. v. catre

locuitorii de toate treptele, osandind tradarea lui Barbu
Brailoiu, vestia sosirea Turcilor din 4Ruseiue, Giurgiu 0 alte
parti turcesti si indemna pe fiecare s ajute la strpirea
dusmanilor Imparatiei noastre , ei se gandiau la aducerea
cat mai rapede a fiului lui erban-Voda. Prin sprisoarea de la
25 Novembre ei ii faceau cunoscut in adpostul lui brasovean
cat in sfarsit o au fost liberati crestinii de obarcapitanul o
imprtesc 0 de cei doi boieri cari-1 calauziser. Li parea ru
ea' stile germane n'au rmas o pentru paza cetatii si a crestinilor si a mnastirilor acestei tad . Venirea altor ostasi e de
cea mai mare nevoie, dat fiind pericolul unei rasbunari tur-
cesti. De si nu i se vorbeste cleat ca unui mijlocitor, tonul

scrisorii lamureste Inca de atunci ce se confirm in actul de
unire de la 13 Decembre 2. Supt acest bilet, scris la vreme de
noapte, in acea o Miercure, 14 Novembre 7225 , se afra acest
isclituri: erban Bujoreanu Vornicul, Ilie tirbei Vistierul,
Grigore Baleanu, Radu Golescu, erban Greceanu Stolnic,
Matei Cretulescu Vistier, Ion Baleanu (Balanul), capitan de
1 Radu Popescu, pp. 57-9. Radu Popescu, parasit de osta0i sai, fu 0 el
adus la Targovi0e 0 la Sibiiu, dar avu voie sa se a.,eze la Braov; ibid., pp.
60-1. Grija lui Nicolae-Voda de bibliotecile de la Sf. Saya 0 Sf. Gheorghe,
Iorga, .Doc. grece.gi, II, p. 782, no. DCCLXX. Cf. C. Giurescu, o. c., p. 22 0
urm. (mai ales rapoartele lui Saint-Croix de la Tismana), p. 71, no. 75;
pp. 74, 79, 84-5, 110, 114-5, 151-2. Nicolae-Voda contra lui Barbu BrAiloiu, ibid., pp. 43-4, no. 49. Acela0 catre generalul Tige, 7 Nov. st. v.;
ibid., pp. 46-8, n-le 52-3. Raportul lui Dettine, ibid., pp. 58-9, no. 62
(afla aptesprezece frumoase tunuri 0 de la Mihai Viteazul) 0 n-le 69, 79;

pp. 108-9, no. 103. Obiectele pradate; ibid., p. 122 0 urm.
' Ibid., pp. 67-9, no. 71. Cei ce nu vor primi vor fi priviti ca 4 hundi 4,
caini.
3*
36
lefegii, i altii toti legati cu cea mai mare supunere de Mria
Ta 1. Dar, lucrul fiind ascuns, unii din acesti bojen i altii de
aceleasi sentimente, ca Radu Popescu, vor fi cei ctre cari

se va adresa fratele i urmasul lui Nicolae-Vod 2. Din TArgovistea retragerii scriu lu Stainville i mitropolitul si o sumri
de alti boieri 3.
O vreme de anarhie urm, cci boierii cari d'Aduser lovitura,
preocupatl de ce form va trebui s se druiasc nii, i propunand o administratie In patru, nu stiura sji organiseze izbAnda.
Deci sentimentul jignit de trecerea strAinilor aduse scene sAngeroase, ca uciderea verilor Domnului prins, fratii Hrisoscoleu,
Dimitrie, care era Mare Postelnic abia numit 4, si Ioan, care
Mouse in Italia studii de medicin. CAteva zile, cionfAgasii cu
; mciuci prdar. lovir In voie. Boierii rmasi nu indrz-
nir a se folosi de voia Pasei din Giurgiu, care, trecAnd Dunrea, Ii lsase pe dAnsii s-si aleag un nou Domn. Samuil de
Alexandria, silit s'A fac slujb pentru Impratul crestin, la
care participar i doi episcopi mazili, de Ohrida si de Vidin,
rmase singur s represinte pe locuitorii cinstiti i pasnici,
cci smeritul Mitrofan se retrsese si el spre munte 5.
Cum Stainville n'avea cu ce s'A ocupe Tara-RomAneasc
unde, dup6 p'Arsirea si a TArgovistii, numai la Mrgineni,
Brebu, Sinaia, CAmpulung i Cozia se asezar soldati Poarta
Lrimese8 pe fratele lui Nicolae-Vod, acel dragoman Ianachi care
1 C. Giurescu, o. c., pp. 53-4, no. 57.
2 Ibid., pp. 56-7, no. 60. Dettine dime o nobilime o frumoasa ca
aiurea o; ibid., pp. 58-9, no. 63.
3 Ibid., pp. 62-3, no. 66. Urmeaza o scrisoare a lui Gheorghe Cantacuzino ;
dispunsul, no. 68. V. i n-le 71, 86. Fugarii, cu mitropolitul, la Brapv;

ibid., no. 102. Memoriul lui Bujoreanu i Baleanu pentru garnisonarea provinciei, ibid., no. 80. Stainville credea c Turcii voiserii a face pe NicolaeVodd print ardelean; ibid., p. 78.
Iorga, Doc. grecepti, II, p. 802, no. DCCLXXXIX.
3 Cronica lui Mitrofan Gregoras, /. c.
Ina din Main un agent al lui Nicolae-VodA aratase intentia acestuia
de a se supune trupelor imperiale, dar, firete, nuJusese crezut; Hurmuzaki,
VI, p. 150, no. Lxxvii.

Iorga, Mem. Ac. Rom., 1936, comunicatia despre MArgineni.
8 V. lorga, .Doc. grece.yti, II, pp. 804-5, no. DCCXCIII.
Boierii romAni i Imperialii austrieci
37
curnd cercetase Bucuretii 1 i care nu uitase jignirea

suferit la 1711, cnd el se credea Domn al Moldovei, unde
acuma socotia pe Mihai Racovit drept un bun prieten 2, legat
i de Hrisant 3, 1 se trezi inlocuit de acest frate al su. $i
acuma situatia lui era nelmurit : de i. prisonierul dela
Sibiiu il considera numai ca pe un locotenent de Scaun, el
se intitula 4 loan-Von , ndea documente domneti i. inspira
pe poetul aticisant Mitrofan Gregoras s scrie o cronic5
menit s arte greelile fratelui i catastrofa care ieise din
impopularitatea ce o provocase 4.
In Mart al anului urmAtor, el, care adusese cu sine pe ginerii lui BrAncoveanu
i ingi Doamna Marica se 1ntorsest,
purtnd cu sine nepotul, singurul scpat din mcel, i scumpa
(..
sarcin a oaselor sotului pe care le va depune, supt o piatr WA inscriptie, dar luminat de candela venied purtndu-i numele, la bi-
serica Sfntului Gheorghe din Bucuresti 5-, avea c sine ca Ban
pe un $erban Nsturel, dintre rudele lui Matei-Von, pe un

Pan' Negoescu, fratele 4 Hecubei brncoveneti, pe Iordachi
Cretulescu, unul din sotii domnitelor brncoveneti, pe $erban
1 Radu Popescu, pp. 53-4. loan-Voda ingrijevte 0 de afacerile rom'ne0i ;
lorga, Doc. grecegi, II, pp. 797-9, no. DCCLXXXVII. 0 scrisoare din Bucu-
re0i, C. Giurescu, o. c., pp. 48-50, no. 54.

2 Iorga, Doc. grecevi, II, pp. 769-70, no. DCCLX. Se bucur 0 de numirea
fratelui la Munteni.
3 Ibid., pp. 772-3, no. DCCLXIII. Iscalitura lui romAneascd e gTeoaie 0
stangace. Primise 0 ocrotia pe Cosma, fost Patriarh ecumenic ; ibid., pp.
787-8, no. DCCLXXIX. Vestirea de Nicolae-Voda cgtre Hrisant a noii Domnii ; ibid., p. 774, no. DCCLXIV. Racovita scria Muntenilor In Decembre ca
li se da In loe de Domn serascherul Husein ; C. Giurescu, o. c., pp. 69-70, no. 72;
cf. no. 107. Stainville numeste o regenta de patru boieri ; ibid.. pp. 71-2,
no. 76. Apoi numai pe Radu Golescu 0 Barbu Brailoiu ; ibid., p. 84, no. 84_
4i Radu Popescu, pp. 93 0 urm. V. scrisoarea lui din Adrianopo1,1-iu

Decembre ; C. Giurescu, o. c., pp. 56-7, no. 60. Cea din 17, condamnand
politica fratelui ; pp. 70-1, no. 74. Cea catre mitropolitul, p. 93, no. 91; a
lui Cretulescu, no. urmator. E trimes de loan la Imperiali ; ibid., p. 102, no. 98
5 Ea serie la 17 Maiu din Bucure0i Imparatului, amintind credinta si serviciile sotului jertfit ; C. Giurescu gi N. Dobrescu, o. c., p. 305. Cf. ibid., p. 306
ai urm. 0 scrisoare, din Potlogi, cAtre Stainville, ibid., pp. 309-10, no.463
(recomanda pe Nicolae Roset). Ea cerea, prin agentul Gheorghe din Trapezunt, averea brancoveneascl din Ardeal ; ibid., pp. 311-3, no. 466, 0 C.
Giurescu, o. c., pp. 97-8, no. 94.
38
Reformele Bizanlului europenisat
Greceanu, revenit la vechile sale legAturi, pe o ma.' a ucisului

care va scrie apoi un opuscul
Ienachi Vcrescu, Constantin,
destul de erudit despre va lui Nicolae-Vodri Insusil,
pe un alt Greceanu, Constantin, pe Constantin Brileanu, pe un
Barbu Merisanu, pe intimul su Done Slugerul, pe l'ang5. un
alt singur prieten al lui Nicolae-Vodk ginerele brncovenesc
Nicolae Roset, care supt acela nu avuse niciun rost, pe and

acuma era Mare PAharnic, s'i pe un singur Grec nou, Postelnicul
Dumitrachi 2 Era ca o restaurare a regimului Brdncovenilor, qi.
soarta paru a voieste s-1 lege vesnic de tar, &dci peste

cAteva luni, murind de ciumk el va fi Inmormntat la Bucuresti, tot la Sf Antul Gheorghe, si, anume, supt o inscriptie romanease, alAturi chiar de oasele risipite ale lui Constantin-Vod3.
Artnd a In jurul lui a boierii au venit toll, afar de doi,

trei , loan-Vod se bucura c scrisoarea care Eugeniu de Savoia,
Inoit In Seetembre, cu aratarea c o tar WA cetti nu
poate fi o bas' militar 4, prin Postelnicul su, care fusese trimes imediat In Ardeal, a clipdtal de la Stainville evacuarea Wit,
catanele plecand de la Mrgineni, de la Cmpulung 6, medicul
Dimitrie Gheorghulis (Iorgu Notara adause cg s'au dus si acei
Sarbi, vechi inercenari austriaci, de cari se servise Pivoda. Numai
Oltenia rmnea ocupatk supt cuvnt a e vreme de iarn. Convenia din Februar 1717, cumprat cu pretul a o sut de pungi,
nu prevedea Ins& iesirea garnisoanei din mnstirea Cmpulungului, ca si din Minnie si din spatiul Intre Cozia s'i Tismana 6.
2 Iorga, 1st. lit. rom., II, pp. 232-5.
2 Iorga, in Mem. Ac. Rom., XXI, seria a 2-a, p. 290, nota.
3 V. mai departe.
4 Hurmuzaki, V, pp. 190-1, no. Cxxiii. El declard cd n'are Inca o misiune
cuvantul e si la Radu Popescu
Anglia i Glenda.
formald si-i propunea ca mediatori
5 Iorga, Doc, grecegi, II, pp. 809-811, no. xcvm.

2 C. Giurescu, o. c., pp. 143 si urm., 156-7, no. 130; Hurmuzaki, VI,
pp. 169-70, no, DCCCI. Pribegii 10 pot primi veniturile. In Maiu, loan,
ardtand neincredere In boieri, se plAnge cd a fost chemat la oaste ; i,bid., pp.

175-6, no. my ; ordinul, ibid., p. 180, no. cXt. Alte relatii cu Ardealul, n-1
urmilitor. Nicolae Roset asigurd cd Ioan-Vodgi nu va merge ; ibid., p. 182,
no,. MEW. V. 0 n-1 urmator (cf. si pp. 188-9, no. cxxi-u). Pentru Tismana arsd de Turci; ibid., p. 176, no. CV. atiri de la Bengescu; ibid., p. 185,
no. cxvii; de la Barbu Brdiloiu, n-1 urmItor.
Poierii romani i Imperialii austrieci
39
Regimul lui era atat de deosebil de al fratelui, Inca situatia

enoultii mitropolit, ocupat mai mutt Cu tipariturile sale grecesti 2,
.Cil coala sa greceasc de la Sfantul Gheorghe 2, ajunse asa

-de grea, Inca la un moment si-a oferit retragerea 3. In fata
se ridica marea Inraurire a lui Samuil de Alexandria 4, care
cuta s puje mana acum pe manstirea Stirbeilor de la Cernica, i Mitrofan trebuia s afirme, cu toate c Scaunul ecumenic Ii daduse Invoirea, rupand manastirea de la legatura,
stabilit supt Teodosie, cu Mitropolia munteana, cu autorisatia
vi a lui Hrisant 5, ea se opun obiceiurile acestei tari
- Cum putem afierosi Inchinrile Mitropoliei la alte Scaune ?
Care aceasta nu numai GA ni aduce si cea mai rea 1nvinuire, dar
cu totul cu neputinta sa voim noi acum, la capatul vigii

noastre i zacand In pat, a face un lucru ce nu l-a facut nimeni,
mai ales di &Intern slraini, i, daca ne-am apuca a face ceva,
nu putem, caci n'avem nicio oie... Stapanul mieu aici

Domn , dar, aiurea, el regret ca nu este acela pe care
.el II vrea, prisonierul de la Sibiiu
aici sant boieri, i lor
E s'a dat voia, sit de ar vrea, nu numai Cernica sa o Inchine
.oricarui Scaun pot, dar si toate ale Mitropoliei; Irisa ca eu
fiu Inceputul i pricina unor datini ca acestea de neobisnuite,
fereasca Dumnezeu, Hristoase Imparate! . Nici ca stavropighie a Constantinopolului nu s'ar putea ajunge la o astfel
de Inchinare, caci altf el asa s'ar putea face si Cu Hurezul Brancoveanului 7. De alminterea, Samuil, care-si Inftisa miseria
lneasca, real sau aparenta, i Tarului, ramnnd In adaIorga, Doc. grecevi, III, p. 127, no. Lxxxtit. El traducea, In vulgarA (?),
-o Filosofie Etia. O editie a canoanelor ; ibid., /I, p. 138.

2 Ibid., n-1 urmator.
3 Ibid., pp. 133-5, no. Lxxxvii.
Dimitrie G. Ionescu, o. c., p. 39. In schimb Abramios continua sl fie cu
.Gheorghe Cantacuzino ; C. Giurescu, i Dobrescu, o. c., pp. 310-1, n-le
464-5.
Iorga, Doc. grecevi, II, pp. 833-7, i n-1 urnator, pentru ate venituri.
Dimitrie G. Ionescu, /. c. Cf. Atanasie Mironescu, Mandstirea Cernica,
Eucuresti, 1930.
V. si Iorga, Doc. grecefti, III, p. 132.

I Ibid., pp. 135-7, no. txxxvrn.
40
Refornaele Bizaniului europenisat
postul gil bucurestean de la Zlatari 1, nu se dadu batut: seajunse candva, dupa plecarea lui, Inca din Maiu al acestui an,
Ja o luare In stapanire 2.
Doamna Marica Instisi acopere de laude aceasta carmuirecare, peste usurparea cantacuzineasca, parea ca se Intoarce la
vremurile brncovenesti. Tara era In primejdie de a se pustiis
si de a ajunge o 'liada de rele, si noi, Impreuna cu boierii ,.
ca inir'o adeveiraid republicei a vechilor familii, sArguindu-ne cu ce putere si grija am fost In stare, jata ca iarasi, ID,
putina vreme, tara s'a adunat si a venit la cea d'intaiu starea sa si orice am fi crezut folositor si prielnic pentru ridicarea,
tarii, aratandu-1, cu cea mai mare iubire si tara zabava s'a

savarsit . Si ea adauge, neprevazand un apropiat sfarsit al
acestei stri traditionale: Sant sigura ca, Domnul carmuind
tot astf el, cu harul lui Dumnezeu si rugaciunile Tale sfinte ,.
ale lui Hrisant , se va aseza si Intari in prea-Inaltatul Scaurt
Intru ani foarte multi 3. Ioan-Voda. Insusi expune si aceluiasi,..
Cu o hotarire foarte puOn frateasca, deosebirea Intre cele dou.
regimuri: Nicolae-Vod prin carmuirea lui In ce stare adusesetara, vei afla-o ; si apoi si noi ce fel de carmuire facem 4 . $i
cronicarul lui Nicolae Mavrocordat trebuie sa admita ca.

boiarii si toa& tara, daca au vazut cartile lui loan-Voda si.
ferrnanul Imparatesc, au Inceput a se strange si a veni, carelede pre unde au fost, si au dat loan-Vod toate boieriile, si celemari si cele mici, s'i s'au fcut toat podoaba Curtii s'i cinstea
Domniei, si se cauta' trebile tarii si poruncile Imparatiei toatedupa obiceiu 6. Nu lipseste nici lauda, in Septembre din acest
an 1717, a acelor boieri cari voiau Ostrarea tArii lor Intregi
i Dimitrie Ionescu. o. c., p, 40 si notele 4,5. Ioan-Voda ecomandase pe
Samuil lui Hrisant ; lorga, Doc. grecesti, II, pp. 817-8, no. Dcccx.
1 0 scrisoare romaneasca Impotriva lui Mitrofan; Hurmuzaki, VI, p. 1743 Iorga, Doc. greceyti, II, p. 810.
' Ibid., p. 811, no. Dcccr. loan capata, In primavara lui '1717 Inca, fir-
mane pentru pribegii cari se 1ntorc; ibid., p. 813, no. Dccav. $i Aposta
Manu, omul Brancovanului, 11 arata pradand pe negustori i pe boieroaicelevacluve s; Hurmuzaki, VI, p. 158, no. Lxxxvn.
5 Pp. 94-5. Dar el observa ca s'a luat oierit i vacarit ; p. 95. Se (15. Mitropoliei, pentru mai huna Ingrijire, manastirea Antim, pe care ctitorul o dorise_libera ; Iorga, Doc. grecoti, II, pp. 818-21, no. Dcccxr.
."-..7V-.4
X4474
!s.k,,,:^-v-,Z,-.v.,?", ..-,"-..`t
",,.%4,?.",
, s
: :,-...i$;,,,
'
,;1 ,-, ,,_
Li:4-4;:ar
,
,.
..
-- -
-.-- IA!!
,...,_r____
...4.
---t.'s !!
'''-'
W.,-4A4.,..,"
'
4,
'
2Y
4t
Ek.
-"'t
-
;Y:4":
r..
A.'
,..,..
4,
' ?' i
.,'',
rs
. -
r."
44,
cr
N
_
e;
'
tr.
'
.VO4 !
47:7%7
Ay
44:4
_AI L.
TWIli."411
n
Fig. 2.
Mormantul lui Nicolae Mavrocordat in biserica nanastirii VacAresti.
,fir''''''''.4.'
4-''.. 7-,,...,
;' .s.
,;*a. .--. , 4 ` .
,?
3 . *....
,"
.,;:"
e'.
1.
'. -- ',"
-0-.0*- ''''' ,
--n.
''.
....t.....4
4,,A"1, .
'4.::...'
r--
-. -4-s:42444--' 14 .--,
Le'
'4",,, se.
'
.4.
r:111
%%;,....
;,,,,I,
.,
,j, 5 r-K ,i4111,?-i,"; ,
..
Boieril romAni i Imperialii austrieci
41
pentru acea indurare a lui Dumnezeu care e armuirea lui

loan-Vod. E un Atlas i un Domn prea-iubitor i preaplAcut 1. In fat, grupul sprijinitorilor lui Gheorghe Cantacuzino, tnr crescut grecete i deprins nemtete, anexionitii,
artau cA dri grele au azut asupra trii din lcomia acestuf

simplu
administrator ,
care amenint a va da Nemtilor
doar pmntul gol. Isclesc: Radu Popescu, cel d'intiu, carea i redactat, de sigur, actul, pentru ca, pe urm, intors in
sil se atearn la picioarele vechiului stpn, apoi Bujoreanu,
pe care-1 va acopen i de injurii in cronia, Radu Golescu, Grigore.
Bleanu, tratati acolo tot aa, Ilie Stirbei, State Leurdeanu,.

Ptru Obedeanu, Constantin BrAiloiu, Vintil Bucanu, Barbir
Greceanu, Drghici BalAceanu i acel Matei Cretulescu, boier
invAtat, care va l'Asa prin testament, la 1719, In satul su Baloteti, fiului mai mare lantul cel de auru cu moneda, chipul
ImpAratului nemtesc, Carol al aselea Chesar, care mi 1-au dat
acest Imprat and am fost la Viena, pentru trebile trii
noastre 2. Aceasta e cetioara de care va vorbi apoi cu

despret. Radu Popescu, schimbat la fat 3. CAnd Tatarii prada
In Oltenia, omul de isprav care e Domnul muntean pornetecontra lor, cu un Pea*, i. libereaz la Corntel 17.000)> derobi 4.
Intand in legAtur cu Eugeniu de Savoia 3, loan Mavrocordat

lucra la incheierea pAcii, care nu va fi isalit deat in anul urmtor e. Aceasta-i ceru, In Novembre 1717, un drum la Adrianopol,.
Hurmuzaki, VI, pp. 191-2, no. cxxvi.
2 Petitie, din Sibiiu, In Septembre 1717, in Hurmuzaki, VI, pp. 192-3,
no. cxxv. Cf. C. Giurescu, o. c., pp. 182-4, no. 153; pp. 188-9, n-le 157-8.
Testamentul, In lorga, Doc. Cant., pp. 198-211. Dar tot acolo el pomeneste a fiica Ancuta a fost logoditd cu Petrascu 1341Aceanu de MAria
Sa rgposatul i prea-bunul loan Alexandru-Voda Mavrocordat s; p. 204.
3 Alte petitii; Hurmuzaki, VI, pp. 197-9. Se adauge un *tefan PrAscoNeanu, un Antonachi Florescu. V. si ibid., p. 201, no. cxxxL
P. 98.
5 Iorga, .Doc. grecesti, II, pp. 815-7, no. DCCCVIII. O interventie a lui
Nicolae Roset; C. Giurescu. o. c., pp. 175-6, no. 142. Cf. n-le 145-6;
pp. 202 si urm., 230-1, no. 209; p. 236 i urm.
Interventie In Maiu, printr'un Franciscan; Hurmuzaki, VI, pp. 177-8,
no. CVIII.
42
.aa inca ara rci'mase de fapl in sarna boierilor 1. Altii din boierii
mari 11 intovrilir In aceast misiune, aa c el apibea, ea

Domni, In fruntea Vira, revenit la drepturile ei 2. Numai
tn primvar kan se intoarse la Bucureti, a doua zi dup

cumplitul foc, i Cu arderea mngstirii Sfntului Gheorghe, de
-care vorbete, In dou scrisori din April-Maiu 1718 i Doamna
Marica 3. Aceasta avea atta influent, Inct se supra pentru c
Ruxandra Ghica nu recunoate c prin ea i s'a liberat fiul prisonier In Ardea14.
Ostenelile pentru pace ale lui loan Mavrocordat fui% reluate 5 in primvara anului 1718, el putndu-se mndri a a
indeplinit rolul tatlui su la iscglirea tratatului de la Carlovt,.
In 1717, credea chiar c'd ar palea s adune pe represiniantii
beligerantilor si pe medialori la Bucuralli 6, ceja ce ar fi fosl o
slrlucild incununare a carierei sale.
Dar, Inainte de a ajunge la Incheierea acestei pAci, care se

ifricu Intr'un biet sat sarbesc, pe locul biruintilor imperiale, la
Pojarevae, pentru Austriaci: Passarowitz, in Iunie al anului
1718, trelmie s se urm'reascA i In Moldova desvoltarea unui
partid austriac asemenea cu acela care strnsese la Braov

Qpoi la Sibiiu pe amatorii de anexiune cretin, cari, mnati
fiecare de alte dumnii i. ambitdi, nu incercar s'A dea o
sigur form: a unei monarhii cantacuzineti In ramura lui
- erban, a unei oligarhii boiereti sau a unei simple patrii sprijinit pe clasa lor, viitorului trii. E adevArat ins c, dup
un informator trimes In Ardeal de Dimitrie Cantemir, Gheorghe
Canlacuzino cerea Domnie de sine sleilloare ca pn atunci,
1 Iorga, Doc. grecegti, II, p. 824, no. DCCCXIV.
2 bid. Cf. C. Giurescu, o. c., p. 257, no. 233.

5 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 830-2, n-le neccxxi-II. Cf. Radu Popescu,
v. 99. Ea se plange de neajunsurile cu Nicolae Roset (o donatie a lui la

SfAntul Mormant; Iorga, .Doc. grecegti, H, pp. 844-6, no. ncccxxvn).
Ibid., pp. 840-1, no. DCCCXXV. Un privilegiu al Ecumenicului pentru
Domnita Ilinca, vaduva lui Serban Greceanu; n-1 urmdtor. Ioan-Vodd ceruse
-scutirea de once sarcind; ibid., p. 843.
5 Pentru cele de la sfar*itul lui 1717, Hurmuzaki, VI, p. 202 i urm.
Ibid., p. 191, no. cxxin. Se vorbia de Cerneti, Craiova, Targovite,

Filipeti; C. Giurescu, o. c., p. 272, no. 248.
Boierii romni i Imperialii austrieci
43
in acest sens s'ar fi vorbit i de cei patru delegati la Viena, cari

Inu primesc un alt fel de stpanire nemteascAe.
Ioan-Vod Mavrocordat bnuia pe acest vecin moldovean,
<le la care candva asteptase pentru familia si politica sa tot
lucreaz contra lui, cu gandul de a-1 rsturna, pentru
sine Insusi, sau pentru altcineva 2. De f apt, Domnul Moldovei
nu avea vreme sa. se gandeasc la astf el de lucruri: el se gsia
dn fata marilor greutali pe care i le trezia Inainte incercarea
ui Francisc Rkczy, sustinut si de Indrznetul conducAtor
al unei politici spaniole de orizont european, cardinalul Alberoni, de a Intrebuinta acest razboiu austro-turc pentru a ridica
tiarsi In arme pe credinciosii domniei national-maghiare. Acestia,
fun Eszterhazy, un Cski, un Papay, un Horvath, un Bercsnyi,

in Forgch, un Talaba., Roman rgrsean, trecand une ori
prin Tara-Romaneasc 5, 1i stabiliser lagrul In aceastlalt
har', unde Pap de Hotin li era un sprijin de apetenie, acel

Pas care, de curand, In dauna Moldovei, Ii rotunjise raiaua 5.
Se credea ea' se va face un pod la Isaccea, de unde ar porni,
prin acest Rsrit, o diversiune turceasc Impotriva Imperialilor e.
imbAtranit, Racovit nu mai era acum Domnul drept

fete erau
prielnic tuturora de odinioar. Dintre cei cinci fii,
doi
se
schimbau
ca
ostateci
la
Poarta
7.
trei
Ciobanu, Dimitrie Cantemir, Apendice, Nr. 26. Cf. cererea lu Gheorghe-Vod6 ca Domn, cu garantarea rosturilor boieresti; C. Giurescu, o. c.,
p. 159 si urm.
2 Hurmuzaki, VI, pp. 175-6. Cronica racoviteasa sine de rlu pe boierii
din cealalt ar pentru purtarea fat6. de Nicolae Mavrocordat: Muntenii,
ca niste iubitori de lucruri nou *; Mustea, p. 123.
Sotia lui Eszterhfay moare la Rusciuc si o ingroapI boierii la Bucuresti; Hurmuzald, VI, p. 242, no. cLxv. Cf. i ibid., pp. 249-57, no. CLXXIII.
4 Ibid., p.152,no. LXXIX; p.155, no. LXXXII4 p. 156; p. 170, no. xcix;
131). 173-4, no. cni; p. 177, no. CVII; pp. 205-6, no. cxxxvi.
2 Ibid., p. 209, no. CXL.

Ibid., pp. 153-4, no. LXXX; p. 154, no. Lxxxi. Planul e denuntat
Moldoveni la ei; Neculce,
vi de Nicolae Roset; ibid., pp. 178-9, n-le
p. 386. Cf. si N. Costin, pp. 114-5; Mustea, pp. 133-5. Cf. si Septime Gorceix,
In Mlanges Iorga.
7 Neculce, p. 351.
44
Insi cronica favorabil lui pn atunci Il invinuiete c,

s'a 1ncunjurat numai de rudele lui, starnind astfel nemultmiri. Totui, gsim la Inceput lng dnsul, dal% de Lupo
Costachi, a crui patim am vzut-o, dar nu Domnul lui era
vinovat de (Rana, pe btranul Ilie Catargiu ca Logoft, alturi
de alt btrn al trii, Ioan Sturdza, pe un Constantin Roset,.
care fusese i lang6 Dimitrie Cantemir, pe un Constantin Cdstachi, pe un Darie Donici i un Gavril Miclescu. Sfint i
unii Greci, ca Dumitru Macri, Ban, demnitate Imprumutat
de la Munteni i MI% sens In aceasta biat tar, Aga Conachi i mai
ales foarte prquitul Constantin Ipsilanti, zis i. Psiolu, Postelnic,
al crui frate, Manolachi, era capuchehaie, tot oameni cari

serviser i. pe Brncoveanu. Constantin Ipsilanti, ludat i
de Mustea , ca bun viteaz, fiind slujil la Moscali, la Cdozaci,
liind radul oflirii 1, va avea pentru tulburrile ce urmar.

i un cronicar grec, pe Chiparisa 2. E drept Insa c nu lipsescrudele, al cror numr supsr pe Mustea : Hatman e Dumitracu, fratele lui Vod, Spam-, dup aceiai mod muntean,
loan Paladi, un cumnat, apoi Stolnic alt cumnat, Costandachi, i
el un Grec, Comis Iordachi Cantacuzino de la Deleni, cumnatut
al treilea 3. I se pare chiar lui Neculce c aceti boieri cu aceiai
trecere erau mai toti un neam 4. In ei, attia i aqa cum erau,.
tria Ins acea dorint de libertate, fie i supt Nemti , care-
fcea pe Nicolae Costin s atribuie Turcilor, la negocierilepcii de la Carlovl, declaratia c Moldova nu se poate cedar
de oare ce a tara Moldovei este volnica i. Turcilor este Inchi-
nat, nu este luat cu sabia 5.

Se organis deci o conspiratie ca aceia care (Muse peNicolae-Vod in mna Imperialilor. Prin cronic i. prin documentele de pedeaps ale Domnului, care izbuti ss biruie, cu-
noatem numele uneltitorilor, tot boieri de ctre munte, din

prtile unde se ridicase odat Gheorghe Stefan, cruia am vzut
1 P. 65.
2 V. mai departe.
3 Neculce, p. 351.
4 Ibid.
' P. 262.
Boierii romani i Imperialii austrieci
46
e mare origine ungureasc5.4 atribuia Dimitrie Cantemir. TrAia

nepotul fostului Domn, Vasile Ceaurul, mazil cu titlul de Stolnic,
care nu uitase c6 o rud, fata lui Dumitrascu Ceaurul, fusese

Doamna lui Antioh Cantemir, si ar fi vAnat insusi Domnia 1.
Se adugir un Gheorghie Veliscu, un cpitan Contescu, un
Cuza Serdarul, fost joimir polon, tat vitreg al lui
Neliscu, un Aslan, un Nicolae Soldan 2 dup en se pare mai
mult elemente ostsesti. Cum se vede un fenomen local, cu-
prinznd mult boierime mick neprimit de mult la Curte,

cu deosebire acei mazili cari ar fi fost nemultmiti de multelc
ale acestei Domnii Impovrate. Nimio asemenea cu frmnftarea marilor boieri, alctuiti In puternice partide, la Munteni.
Vechea generatie, atata timp Indusmnit, se stnsese ; din
noi nu se putuse ridica nimio care s. li semene.
Acest mic grup de ambitiosi, cari nu formau un partid,

'TM puteau determina o pribegie organisat si nu s'au inteles
miciodat cu Muntenii doritori de Domnie nemteasc , dar
.ei
avur legturi pe care nu le cunoastem cu Francesul
.care poruncia In Ardeal, Stainville. Aceasta aduce trimeterea unui mic corp de Imperiali a cror menire era s ocuf)e
iunele puncte intrite, deci mntistirile, de la Casin, pe unde se
rcu trecerea, pn la Neamt, cAtiva fiind si la Cmpulung
.i de acolo s prade, starnind elementele moldovenesti gata
-s fac acelasi lucru. E repetarea actlunii de la Munteni, cu

asezarea la Cozia, Tismana, In mnstirea din Cmpulung i cea
din Mrgineni. Supt comanda unui ofiter loren, Frangois Ernaut
- 4 Frena , Frantuj , al cronicilor, apoi, ungureste, Ferent al
ei prind pe Ilie Catargiu, care scap, si pe alti
poporului 3
lboieri. Raitele lor ajung pan la Roman si Ong la Agiud,

Mustea, p. 58. Ar fi fost conte de Imperiu; ibid. Cf. pentru Vasile
Ceaurul si C. Giurescu, o. c., pp. 81, 97, no. 93.
2 Uricariul, III, p. 53 si urm.; Iorga, In Rev. Ist., VII, p. 62 si urm.

3 C. Giurescu, o. c., p. 126 si urm. Alt Frances apare in calitate de cdpitan
regimentului valah , Maquire, i un al treilea, capitanul Gessel de St.
Amour ; Hurmuzalti, VI, pp. 179-80, no. ex; p. 207, no. cxxxvu. O scrioare francesa a lui Tige, ibid., p. 158, no. Lxxxvr. V. pentru St. Amour
C. Giurescu, o. c., passim.
46
Reformele Eizantalui europenisat
pn la Focani, unde se aeaz in mnstire un cpitan sarb 17.

ele cearc Suceava, trec Siretiul i pan la Barlad i Flciiu 2 i la
mnstirea lui Adum, pn In Covurluiu, unde fu prins6 sora luii
Mihai-Vod 3, sotia lui Costandachi. S'a putut spune c'', Turcii
fiind la Hotin i la Cernuti, Domnul n'avea nicio stpanire

panic In toat.' tara sa, trebuind s'A se ascund6 noptile trapo/
triva unei primejdii totdeauna posibile 4.
Cand podgheazul de vre-o dou sute de oameni, intre

cari Moldovenii lui Velicu, ajunse In sfArit, pe la mijlocur
lui Ianuar 1717, Tatarii, chemati de Racovit, care-vi fcuse

o mic armat, de seimeni, streliti, de obiceiu rusesc, vntori,
i intrise Cettuia, refugiindu-se acolo, erau acuma la AronVoclii, de cealalt parte a Iaului. Nv'litorii, crora slujitorii,
nesiguri, nu li se Impotrivir 2, deschiser temnitile, chemnd
humea la rscoal, dar fra folos. Cu ajutorul Vtresc trupa nem-
teascg fu rpede biruit i. prinii, Intre cari Frangois, MI*

ca nite hoti, ii pierdur capul, cerdacul lui Ferent aelnd
li 0114 azi locul jertfirii lor. Dintre cei socotiti c. s'au Intelescu catanele, Sp.tarul Cuza fu spanzurat e.
NeizbAnda de la Iai, urmat de o prad a Tatarilor, aduse
evacuarea Neamtului, Cainul lui Gheorghe atefan, supt ocrotirea Ceaurului 7, rmind singur ocupat. Trebui pentru curtirea prtli de peste Siretiu pana la Mira Cantemiretilor 15
expeditie anume a Domnului 2. Se faca apel penlru aceasla f i lainca rzboinicii Codreni f i Lpufneni 2, precum, pentru campanitb
1 Ii izgonird Turcii din Brgla; Mustea, p. 125. Un osta sarb de-al lui.
Mihai-Vocid, ibid., pp. 127-8.
2 Mustea, pp. 58-67; Amira, pp. 12!-5; Neculce, p. 352; Chiparisa, In Erbiceanu, Cron. greci.
3 Mustea, p. 62; ..A.mira, p. 126; Codrescu, Uricariul, III, 1. C.
4 Neculce, p. 352. Mihai-VocIti luase intAiu Tatari, Lipcani, Cazaci

Mustea, p. 59.
5 Mustea, p. 60. Negustorii ieeni ajutard !lisa la apArare; ibid., p. 61.
V. i Minea, Dimitrie Cantemir, p. 272 i urm.
7 Egumenul, care trecuse la Nemti, fu ars; Amira, p. 129. V. i nienltiunile imperiale In C. Cdurescu, o. c.
a Mustea lud parte la dnsa; p. 64.
2 Ibid., p. 65.
Boierii romAni i Impeiialii austrieci
47'
urmtoare, se. adusera i Campulungeni i oameni de la Hangu
Apoi Domnul Intra pe la Vama, unde facu s se ridice un

stlp de pomenire a ispravii lui 2, In Ardeal, ducand cu el Tatari
i pe Colceag de la Hotin. Avea de rasplatit jluirea Moldovei,
i o facu In Tinutul Bistritei, care vazu Intaia oar de la Petru
Rare steaguri moldoveneti, i, In ce privete Tatarii, pana
Maramura.. Un ordin holeirtl al Domnului opri once pradcl
marile f i bogalele sale romemessli de acolo 3. De altf el la Rodna,
peina' ande se ajunse, comandanlul imperial era un Romein 4.
Imperialii nu raspunsera la aceasta provocare, dar MihaiVoda, de i deplin credincios Sultanului, Incerca nu tara succes,
o negociatie, care sa-1 asigure, cu generalul din Sibiiu 5.
Cu aceasta cazura planurile cretine, d'are se Indreptau aici
i spre Tarul, zvonindu-se c Dimitrie Cantemir i Toma Cantacuzino au Intrat la Tatarii din Crimeia 6. Fostul Domn
djduia s i se deschid drum spre tara veche, i Neculce,

iscalind, dupa moda ruseasca,
Hatman moldavschii,
gubernator suceavschii , trebui s parseasca gandul de a se
hilatura cu ajutorul muscalesc focul cel nestns la pagan ,
cu luarea Hotinului i busurmnirea locuitorilor, viind In loe
stapanirea monarhului slavnic pe toti cretinii pravoslavnici ..
In zadar tiplicuise el, cerand ca printr'o voina de la
noul stapan s'a ne radice Hotinul din spate i s'a ne les
obiceiurile cele vechi . Fugarii la Rui, ca fiii lui Sandu
Sturdza, un Beldiman i alii, vor trebui s. se Intoarc acasa
lar prietenii Nemtilor mersera prin Ardeal la Munteni i-i

isprvira acolo zilele, moiile lor fijad daruite altora 8.
1 Ibid., p. 66.
Kozak, Inschriften, p. 181 i urm.; rectificare, in Iorga, Studii gi Doc.,.
VI, pp.643-5.
3 Chiparisa. Descrierea celor trei acte militare in Mustea i Neculce.
Hurmuzaki, V. Fusese vorba de o intrare i pe la Oituz, dar nu primirA.
Tatarii; Mustea, p. 67. 0 ultimg ralla de catane spre
; ibid.
5 V. actele In C. Giurescu, c. c., pp. 220-19, no. 199; pp. 254-5, no..
230.
Hurmuzaki, VI, p. 157.

Ciobanu, 1. c., no. 65; cf. ibid., no. 32.
8 Codrescu, Uricariul, 1. c., i Iorga, In Rev. 1st., VII, /. c.,
Reformele Bizantului europdnisat
48
In aceste ImprejurAri Incepurg negociatiile pgcii 1, cu parti.ciparea lui Ioan Mavrocordat 2. El venise aducand cu dnsul
doua sute de pungi care trebuiau s fac6 pe Turci a nu ceda
Tara-Romneasc. Cum nu crezu c atAta ajunge si ceru
sa se mai adauge bani din task aceasla deidu cea mai slreclucilek
.dovada- a senlimenlelor ei palriolice. Aflnd aceasta , se spune
inteo scrisoare a pribegilor care cei patru deputati la Viena,

veiduva Doamnii Brncoveanca a dal de bund voia ei (di sua
buona voglia) faizeci de pungi, ginerii ei palruzeci, si celelalte
o sut au fost luate cu aspre amenintri de la mAnstiri, de la
boieri si de la breasla negustorilor 3.
Din partea lor, cei trei noi trimesi: Golescu, Ilie Stirbei
Abramios, stgruiaus6 se alipeasc Intreg teritoriul patriei lor
la Imp'rAtia crestin' i sA se aseze ca Domn Gheorghe Voevo4,
dar set" se pisireze bale dalinile, care nu vor pulea sei fie schimbale
-deceit infro adeveiralet Adunare nafionald 5. Dacet insil nu s'ar
pulea ajunge la aceasla, sei nu se facei Domn strain, ci unul de

lard, pe viatcl, care sa ntt fie scos decal cu coja boierilor, sei
bale
se scadei din lribul ce s'a adaus prin Brncoveanu,
afacerile 1)611.0 s se poarle prin cap uchehaiele fi nu prin supdrdlorii lrimei turd 6. Se arat6 ce mare folos, i pentru Ardeal
s'ar avea dac bald Jara ar fi anexald. Se Insir bogstiile ce
skit acolo: minele de sare, de aramk de fier i de pucioas6 ,
salitra, argintul, aurul, ascunse Oda' In ziva de azi de frica
lemne In cantitate mare,
barbarilor .- apoi, pentru
Contele Otto de Virmont, care le conduce (Hurmuzaki, VI, pp. 216-7,
no. cx.mv), e si el de origine frances; v. ibid., p. 227, no. CIA.
3 Imparatul nu admite discutii secrete cu el; ibid., p. 221, no. cxLvii.

El s'ar fi oferit a trece la Imperiali. De fapt, promitand a continua politica
de stiri secrete a Inaintasilor, el cerea ca, la nevoie, s se poatti retrage In
Virile Impgiratului, undeva langt1 Viena, la DunAre , cu titlu de print si
Pentru salbateca pedeaps6. a Moldo-pensie; ibid., pp. 227-9, n-le
vendor compromisi. Mustea, p. 62.
3 Hurmuzaki, VI, p. 217, no. CXLIT.
4 Ibid., p. 218.
5 Ibid., pp. 231-2, no. cLvz. -Unele acte s'au tipArit de Laurian, In
..illag. Ist., IV, p. 179 si urm.: cererea si programul din Mart 1718 al boierilor.
Meg. le., IV, pp. 209-10.
Boierii rcimani i Imperialii austrieci
49
/ieroacura, catran, anepa i altele aseffienea . Se semnaleaza
Nicolae Mavrocordat a gahtat sa distruga prin

-Turci unul din vaduri , indicandu-se i insemnatalea Brit* ilei 2.
poreurile
Dunarea lrebuie set fie lnlreaga. Boierii nu uor suferi imparlirea

inlereselor lor. La once impunere de taxe, contribuabilii, In casul
-separatiei, ar avea unde s fuga. Se Hi spinge ideia legiurii cu
Ardealul, de unde ar pulea sa vie nemulfeimili unguri, ca sa

Jreaca la Turei, ceia ce, cat era un Domn neutru dincoace de Car-
pati, nu fusese cu putint,a. In sfarsit, capul politic care a alaituit memoriul din Mart 1718 prevede ca, daca' Tara-Romneasca
trmne osebita, Turcii, cari nu mai au Pas In Timisoara, vor

Incerca s aseze unul In Bucuresti, cu coloni turd i moschei,
-cum s'ar fi i rostit. .44$a era dispus s faca, destainueste el, si
Gin-Ali Vizirul, In momentul cderii lui la Petruvaradin ; asa
-s'a facut, de altf el, pentru Moldoveni, la Hotin
rspunsul fu, ca si mai Inainte, ca fiul lui i erban-Voda
-va fi Domn, iar asezarea Ora se va face cu Invoirea tuturor
treptelor de locuitori 4.
De la Inceput Ina se impusese punctul de vedere ca Impegrialii se vor opri la cererea acelor teritorii pe care le ocupa,
.distrugndu-se i cetatea Hotinului. Era vorba deci, pe l'anga
Serbia de sus, numai de cele cinci judge ollene, ale caror avantagii le arna pe larg, Inteun memoriu, Stainville 5. Se raspunse ca' nu poate fi vorba de o adevrata ocupatie, ca acele
-cateva sute de catane pot fi usor Inlaturati, ea' s'a trecut

Radu Popescu, p. 126. Boierii pretindeau a nu e alt vad decat al Vidimului.
Mag. se., IV, p. 195.

3 Se adauge apoi necesitatea de a se darama Vidinul, Nicopolul, Si0ovul,
.Rusciucul, Silistra, liberand Braila, Wand cetati la Maxineni i Focani,
oricum fortificandu-se malul stang ; ibid., pp. 204-8 (iscalesc Abramios,
-care redacteaza ta iteliene0e, Golescu iStirbei). Un memoriu al episco-
vului Damaschin, C. Giurescu, o. c., p. 325 0 urm. Cererile, din August-Octombre, ale boierilor (Gheorghe Cantacuzino ca Voevod in loo de Ban),
privilegii i scutiri pentru ei; ibid., p. 331 i urm.
4 Hurmuzaki, VI, p. 219. Consiliul de Razboiu, care da aceasta parere, se
ocupa 0 de cererile Doamnei Patina i fiilor ei; ibid., pp. 219-20, 231-2, no.
cLvz. Pentru Barbu Brailoiu i capitanii lui, C. Giurescu, o. c., p. 322 i
QUM.
3 Hurmuzaki, VI, p. 212 0 urm., no. cxLifi.

4
60
acum In urmA Oltul 1. La 19 Iunie plenipotentiarii imperiali, Virmont si Talman, puteau sA anunt,e cA s'a eAstigat
punctul privitor la Banatul oltean 2. Aceasta de si Stainvilleincercase s'A capete toatA unja muntilor, asa cum s'a cerut.
,apoi, peste dou6 veacuri la tratatul din Bucuresti, adecA3
xi micul judet, valah, zis Prahova *, pe care-I intindea c din,
partea Ardealului In fatli cu tinutul BArsei si Haromsecului,
de la pasul Branului la al Bretcului #, adecA, de fapt 3, in judet,A
BacAu. Din Moldova s'ar lua, deci, Putna si BacAul, ha chiarpasurile care due de la Bistrita, adecA Rodna si Dorna, pentru cA e locul de unde se poate supraveghia triplex con/ iniunz
al Moldovei, Maramursului si Poloniei. Si, afar de aceasta3
n'ar fi nepotrivit (unanstndig) s se aibA si tArgul moldovenesc al CAmpulungului. S'ar pAstra Cetatea Neamtului, ComAnestii din BacAu, Tazlul, Casinul, Ocna si Vrancea (La Frange),.
cu Soveja.
Pentru a se Impiedeca silintile lui loan Mavrocordat de ai

se pAstra tara IntreagA, se merge pAns la amenintarea cA seva semnala Portii, ca sA-1 piardA, cA el n'a fost In stare a faceacelasi lucru ca, in Moldova, Mihai Racovit 4. Atunci hotArIrea,
Domnului cAzu, si, pentru a-si face mAnA bung cu Imperialii,
el ii instiint.5. CA impotrivirea Turcilor e numai aparent si
cA s'a cAstigat mut area de hotar pe pAmAntul romAnesc 5.
In lipsa lui loan-VodA, Poarta orAnduise ca administratia,
TArii-RomAnesti s'fi fie incredintatA, cu cAlearea oricArui drept,
i Ibid., pp. 230-1, no. CLV; pp. 232-2, no. cLvn. Intervine, la 19 Iulie,.
Oi. Damaschin de Rmnic, pe lngl vechii doritori de stdpAnire imperiald, la
cari se adaugA Matei Brdiloiu, un Zdtreanu, mai multi Poienari, un Otetelisanu, doi FArcAseni, un Oldnescu, un Argetoianu, un BAlcescu si toti egumenii; ibid., pp. 236-7. Intre refugiati mai era Grigore Vlastd, Anton Calliarchi, doi CAmpineni si Loan BAldceanu; ibid., p. 243, no. claw. loanVodd rechiamA pe erban Bujoreanu, Grigore Baleanu, Constantin Dudescu si Matei Cretulescu; C. Giurescu, c. r., p. 324, no. 301.
2 Hurmuzaki, VI, p. 225, no. cxLix.

3 11)4., pp. 213 6.
4 ibid., pp. 225-7, no. CL.
5 Ibid., pp. 226-9, no. cur. ,5i Imperialii au inteles motivul, cual o apune
Virmont.
Boierii romani i Imperialii austrieci
61
Pasei de Braila, Mustafa, inlocuind pe Pap. Abdullah, care

fusese 'Ana atunci la Bucuresti. Domnul li va adaugi (appresso
di cui constituirele) un administrator al sdu, inlim gi credincios, fi nu un boier romd n 1. Intors de la Pojareva, Ioan
urm s carmuiasca o tara cu care se deprinsese asa de mult
Inca parea adoptat de dansa. Dar moartea-1 prinse la 23 Februar al anului 1719 2.
N'avem, In trista cronica de carpeala incurcata a lu Radu
Popescu nimic despre acest sfarsit. Dar tara care sprijinise pe
acest om cu intelegere i priinta fata de dansa 1i dadu mor-.
mantul de la Sfantul Gheorghe din Bucuresti lipit de acela al
Brancoveanului, pe care ajunsese a-1 continua. Si nu In gre-
ceste, ci In romaneste e redactata inscriptia, de mult usata,

din care se desfac cuvintele acestea de pomenire si de lauda:
Supt a'easta piatra [odihneste robul lui Dumnezeu... [de
bunal
Ioan, impodobit cu Voevozia, care cu pravoslavie,
cu mult intalepciune Domn Tartii-Rumanesti, carmuind prea
bine, pre Alexandru cel numit aVand firescu parinte, pre tai-
nicul impratesc cela cu multa minte, iar frate bun pre Intaleptul pre Domnul Nicolae Voevod prai-Rumanesti, care...
n'are pre Dumnezeu dreptul... ; 7227 3. Din Moldova, dusmanul Grecilor, Ioan Neculce, II pomeneste astf el: t loan-Voda
era minunat de om bun, cat niel acum nu pot uita Muntenii

buntatea lui 4.
Nicolae-Voda, care se coborise In tara Inca fiind fratele ski
In viata, fiind intampinat de acesta 3, pentru a trece apoi la Con2 Ibid,, p. 258, no. cLxxiv.
2 Marchisul de Bonnac serie la 10 Main: t ayant est emport il y a troi
mois par une mort violente,; ibid., p. 263, no. ci.xxiv. V. N. Iorga, Inscripiii, I, p. 74.
3 Iorga, Inscripiii, I, p. 306, no. 764. Mormantulil ingrije0e, din Constan-
tinopol, sotia, ramas in grade, Doamna Zamfira; Iorga, Doc. grecevi, II,
pp. 851-2, no. DCCCXXXII; pp. 855-6, no. DCCCXXXV; pp. 858-9, no. DCCCXXXVn.
loan lasase fii, dintre cari unul, Alexandru, zis Firaris (e Fugarul s), a domnit
In Moldova, trecand apoi la Ru0. i sinete de datorie a lui loan catre Dumitra.5cu Vlastel ; ibid., p. 852, nota 2.
P. 352.
Radu Popescu, p. 101.
4*
52
stantinopol, lua' , la 2 Mart 1, motenirea pe care el n'o con-
sidera deck, ca urmarea unei Domnii care era singura legala.

i aparilia lui starni cea mai zgomotoasa bucurie a elementului
strain care, .1 in Moldova, poruncise supt Racovit prin Grecii
cei mrunti, cei de frunte , cu Ipsilantii, Constantin i Ienachi,
cu un Tudorachi, Iosufachi i cutare medic, avand grija Domniei
la Constantinopol. Restaurafia bretrwoveneascei se opri oaf el, indata.
Daca Doamna Marica declar la 13 Mart 1719 ea 4 s'a bucurat foarte de aceasta restabilire a cui n'o ajutase i. a mul-Omit lui Dumnezeu i In numele acestei tari nenorocite ,
ea-i explica aceasta lui Hrisant prin faptul ca Pronia mcar a n'a
lsat s Inainteze vre-un strain , ci acela care, mai fiind Domn
intre Romani, e ca un fiu al nostru iubit i prea-dorit , aa
ca rara poate A' iea mare uprare 2 Ea primete cu placere
tirea ca. noul Domn, ferindu-se poate de boar& s'a arzat In
casa unde fusese ea aa de fericit In mijlocul unei frumoase
familii, palatul de la Mogoraia 3. Dar bucuria cea mare e a

mitropolitului Mitrofan, care vorbete de Dornnul i. binefcatorul sail , de neasamanata veste ; danduli sama ins
de datoria lui de pastor al tuturora, el arata ca Nicolae-Voda
aduce iertarea totala a celor petrecute , In ciuda celor din
ohlocratie , cari sant nestapaniti i. neincercati In cele
vechi i. adauge cu Intelepciune: Domnii cei Impodobiti
cu evlavie atunci mai ales se grabesc a face bine supuilor,
cand, suferind de la danii ceva nevrednic, dup imprejurarile
vremii, iarai de la Dumnezeu se Intaresc la stapanirea lor,
tiind bine c nevrednicia acelora nu pateaza nici propria stapanire, cat li aduce lor, pentru cele ce le-au fcut, cainta' .
Tn acest sens ii ureaza toate cele bune In noua carmuire. N'ar
a Legrand, Gncdogie, p. 13; Iorga, Inscriplii, I, p. 75.
a Iorga, Doc. grecegti, II, p: 847, no. DCCCXXIX. Ii murise atunci fratele,
Pana Negoescu ; no. urmator.
a Ibid. Pentru plecarea lui Nicolae-Voda de acolo in Iulie, alta scrisoare
a Doamnei; ibid., pp. 853-4, no. DCCCXXXIII. Se mutgi acolo Hrisant;
ibid. Ea statea cu nora vaduva, Anita, si cu fiii ei, Constantin si Mariuta. Pe
ginerele Manolachi Lambrind noul Domn 11 Meuse Logofat, si ea arata ca
e sigurti de prietenia domneasca ; ibid. Mavrocordat era bolnav In toamna ;
i,bid., p. 857.
Boierii romAni 0 Imperialii austrieci
53
fi bine s se aduc o once fel de oameni qi multi , o cari, venind

aici, de sigur, loji vor cere dregdiorii, fi deci boierii romemi fi
localnici vor rdmdnea frd slujbe fi deparle-de Curlea domneascd :
Hrisant, care cunoaqte obiceiurile trii acesteia , ar face bine
s i-o aminteasa 1 Serse putin Inaintea mortii dup o lung

suferint, aceste rnduri au o deosebit Insemntate: in sufleful
celui care se simia fi se mdrlizrisia sirdin se oglindia insdfi con#iinfa ldrii p'dsiorile.
Nicolae-Vod raspandi de fapt scrisori In acest sens, PAO-
duind iertare i dreptate, Inatrinduli asigurarea cu jurmnt,

i Patriarhul Hrisant se simti dator s adauge c'rtile Y> sale
de garantie a. Cei greiti nu se multmesc a-i iei In cale la
Bucureti, ci-1 caut la conace 0 apoi la Constantinopol, unde
se dusese el s-i capete Domnia 3.
Si, In adevr, iat,6 cari Ant la 1721 boierii Domnului revenit in
Scaun : pe lnga Radu Popescu, Intrat In gratiile stpanului,e Inlocuit apoi cu Matei Flcoianu 4 , Iordachi Cretmlescu; ginere
brancovenesc, Nicolae Roset, cumnatul acestuia, ruda lor,

Matei Cretulescu, loan Dedulescu, rud cu acela pe care-1
prinseser Tatarii la Focani In 1717, i acesta, ajuns i
Mare Vistier, trd pe Domn s, Barbu Meripnu, altul din
i Ibid., III, pp. 140-2, no. xcr.
a Radu Popescu, pp. 162-3.
3 Ibid., pp. 163-4. Cu bairam-pqchepl se trimete la PoartA Mihalachi
Roset ; Iorga, Doc. grecegti, II, p. 189, no. DCCCXCIX. El iese intro IntAmpinarea lui Hrisant la 1727; ibid., pp. 924-5, no. DCCCXCIX. Era nepot de
soil al Domnului ; Radu Popescu, p. 169. Ianachi Roset e in 1728 Mare Comis ;
ibid., pp. 174-5. 0 scrisoare a acestuia, ibid., pp. 999-1000, no. DCCCLXVI.
Casa lor la Constantinopol, ibid., pp. 1052-3, no. MXI. Cf. Radu Popescu, p. 152.
Alt Ianachi era sotul uneia din domnite, mAritatA la treisprezece ani ( I) ;
ibid., pp. 111-2; v. 0 p. 125; moartea ei, p. 142. Cf. Gnalogie des Maurocordato gi Iorg a, Zece inscriptii de mormant ale Mavrocordatilor, In Mem. Ac.
Rom., 1937. Un IonitA P Roset luA pe Nona lui Matei Filipescu ; Radu
Popescu, p. 129. Un Grigore Filipescu era bAnuit cd vrea sA fugA ; Iorga,
Doc. grecegti, II, pp. 1023-4, no. DCCCXXXV (an. 1728). Sora Doamnei iea pe
un Constantin, fiul Tarigradeanului Andronic ; Radu Popescu, pp. 123-4.
Ianache GrAmaticul, fratele Doamnei Smaranda, se insoarl co fiica lui
Barbu Greceanu ; ibid., p. 149.
4 Ibid., p. 128.
5 Ibid., p. 150 0 urn'.
54
cei trecuti la Nemti, i care va fugi la danii 1 i va fi din nou

iertat ; ca al doilea logofat e Constantin Vacarescu, din
aceia0 tagrna a vechii Domnii pamantene. Clucerul Manolachi
pare a fi Lambrin, ginere al Doamnei Marica. Constantin,
fiul lui Radu Dudescu, ginerele Stolnicului, se insura cu o fata
a lui Antioh Cantemir, .1 tanarul fu Comis supt Domnul strain 2.
Poate ea, daca n'ar fi fost retinuti in semi-domnia oltean a

lui Gheorghe Cantacuzino, numit de Nemti Ban la Craiova,
altii din boierii de pana atunci ar fi intrat in aceasta Curte.
Dintre vechii Greci, acum naturalisati , apare Ramadan.
Pe MO un Panaiotachi Mare Clucer mai sant Greci: Postelnicul,
c a de obiceiu i la alti Domni, un loan Stamu. de curnd venit,
dar i, pentru buna paza a veniturilor, Vistierul,
Grigore
Halepliu, un Sirian 3, pe care Nicolae-Voda fu silit s-1 mazileasca pentru hrpire, dar Il reprimi 4. Alai tarziu numai
Draco Sutu ajunge a fi Mare Logofat al tarii (1728) 5.
2 Ibid., pp. 115-6, 124-5.

! Ibid., pp. 123-4.
3 Iorga, Doc. grecegti, H, p. 875, no. DCCCL. Se pastreazti i legaturile
cu corespondentul de afaceri al lui BrAncoveanu la Venetia, Nicolae Caragiani ; ibid., p. 888. Cf. Iorga, Studii fi doc., IV, p. 76, no. Lxxm; p. 85, nota 1.
Testamentul, din 1715, al lui Nico Papa zaraful, cu vaste leggituri la Bucure,ti,
marturi fiind Abramios, Manu Apostolu i s iatrofilosoful Gheorghe Hypo-
menas din Trapezunt.

Radu Popescu, pp. 116-8. La mijloc e Vistier.
5 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 566-7, no. Dcccxxxxx. Acelai la Constantinopol ; ibid., p. 1021, no. Dccaxxxa. Ramadan scrie In n-1 urmator
(pentru fiul sAu Iordachi, care fu Mare Postelnic ; Radu Popescu, p. 171).
CAPITOLUL IV
Cele d'intaiu acte de reforme In a doua jum6tate a

secolului al XVII-lea
Odat, In Moldova, ceia ce se tinea In sam la Inceputul unei
ioi Domnii, ceia ce Insemna cronicarul cu laude sau cu mustrAri,
s'A nu se uite, era felul cum Intelegea stApAnul sA-si adune
-veniturile, pentru ImpArAtia de care atArna, ori i pentru el

insusi. In acest fel slim cine a Irnprumutat de la Munteni vAcAritul, pe vite mari si pe vite mici, cum ni se d explicatia 1,
-cine I-a InlAturat solemn, cu blstum, cinp a fost silit de ImprejurAri s'A revie la dAnsul ; cunoastem care din dijmele, cu
-care In principiu era datoare tara, se ridica : pe oi (gostina),
pe stupi (desetina), pe vii (pogongritul), pe coarnele vitelor
-vAndute (cornArit), pe miere (si mierea seac6 ), pe vadrA (vAdrArit). 2, pe Tigani, pe once izvor de venit i chiar, In casul fuTnAritului, ca In Apusul frances, de care se vorbia la Constanti-
nopol, pe fumuri , deci pe case, Oa la ultimul bordeiu. Se

Inseamn ce categorii sociale suferiau de pe urma acestei
lacome fiscalitAti silite.
Dar de la o vreme gAsim i alte preocupatii In judecarea

acestor regimuri, un timp asa de rApede schimbAtoare. TAnArul
Constantin-Vod Duca, deprins, la Constantinopol cu feluri de
.a gAndi care nu erau acelea ale tArii peste care atAta vreme domnise tatAl sAu, e cuprins de o pornire filantropicA si el tine ca,
inaintea tuturora, s arAte &A a despovArat mostenirea aceasta
" V. i C. Giurescu i N. Dobrescu, o. c., Prefata.
N. Costin, pp. 46, 52-3, 56-7. *i rasuri pentru camAnA (4 piatr )
.cArciume; p. 51.
56
o Intaiu s'au sculat Domnul Constantin-Vodk.

luandu-si gugiumana din cap, plectinduli capul cu chip smerir
pArinteasca :
spre fard, de pi-au cerpil ieriticiune caci in Domnia lui s'au izvodil acesie obiceiuri de mare nepulinfei a feirii. i, wi, ara, cu
,
loiii,cu dragosie, au sirigai pcinei in de irei ori: 4 Dumnezeu sa-11

ierte 1 .
Revenind In Domnie, Mihai RacoviVa se crede dator a fgaduil
prin testament , cu blstam, di nu se va mai plati desetina,

taraneste , si cronicarul 11 mustr ca' a calcat aceasta solemna,
fagaduial, lapta fiind necuviincioasa. 2 i Duca e artat deNeculce ca stricand plata birului In patru sferturi 2, introdusa..
de Antioh Cantemir 4.
Poate si supt influenta regimului turcesc, totdeauna prtenitor pentru saraci, de unde si recomandatia catre toti Domnii,
de a nu nemultami saraca rai , se cauta acum o judecat dreapta, de la care taranii si lumea umila sa nu ias strmbatatiti. Se laud giudetul ca de pravila al lui Antioh-Vod ceI
grozav si cu mai putin Invlatura. Invatatul fiu al lui Miron.
Costin nu-1 tine de r4u pe acesta cand se rasteste grosolan, cu o.
violenta mostenit de la simplul su parinte, la episcopul Varlaam de Hui: o Popo, ce nu giudeci drept, cand iti 'crin cartile
mele? l'i-oiu rade pletele . I se pare ca e bine ca un Domnr
A* fie Infruntator, MI numai spre cei mici, ce si spre cei mari .
Dar i se face un pacat ch., In procesele pentru libertatea satenilor,.
lesne da pre om la vecinat ate 5.
Daca acesti oameni nscuti si crescuti, Oda' la o vreme,

In tara, introduc obiceiul nou al injosirii privilegiatilor In folosur
tranimii, cu atat, mai mult trebuia A se tie de dansul un

Nicolae. Mavrocordat, hranit cu filosofia institutiilor atenienesi deprins cu exemplul pe care supt ochii lui 11 ddeau zilnic,
Turcii. Toti marturii celor doua Domnii ale lui o arata. cu sentimente care at'arna de rangul si de interesele lor.
1 Ibid., p. 46. Cf. Neculce, p. 271.
2 Nicolae Costin, p. 56.
3 Neculce, p. 270.
4 P. 274.
5 Nicolae Costin, p. 55.
Fg. 3.
Biserica mgnAstirii VIcare0i.
Cele d'intaiu acte de reforme
57
In prima Domnie, spune Nicolae Costin, care vorbeste

atat de larg despre dnsa, acela care a strans tarani de pretutindeni, asezandu-i in slobozii, slobozienii
si era mandru ea a reimprospatat astfel tara, opreste acele pecetluinpasti pe care Mihai Racovip, pastrand plata
turi
birului in patru sferturi. le rspandise asupra locuitorilor.
Taranii se invita a veni la Divan cu pr asupra zlotasilor -
ineasatori 1. A urmat neobisnuita inchidere i amenintare cu

moartea a unora din boierii cei mai mari 2.
Marele Logofat al lui Nicolae-Vod indur efectele, de fapt
revolutionare, ale acestei politice. Nu tot asa i Neculce, aparator continuu al privilegiilor clasei sale, de i, cum vom vedea,
Domnul pe care l-a servit cronicarul, Dimitrie Cantemir, urmeaza mcar la inceput, caci in intelegerea cu Muscalii nu
e vorba decat de clasa de sus, aceiasi politica de democratie Nicolae-Voda indata au si dat cuvant mojicilor
Au poroncit boierilor
ieie banii inapoi de la boierii
zlotasi, cu mare groaza., numai sa intoarca toti banii mojicilor
inapoi... S'au i ridicat toata taranimea Tarii-de-gios cu mare
jalob asupra boierilor zlotasi prin toate targurile: la Tecuciur
In Barlad, in Vasluiu, la Scanteie, pe la toate conacele; tot

divanuri de zlotasi erau cu mojicii, i ziotaii, ca vai de capetelelor, umblau rugandu-se taranilor, i Ii fceau i zapise c li-or
da banii, numai sa-i mai astepte, i mojicii nicidecum nu prii-
miau. Dupa ce au sosit Nicolae,-Voda in Iai, ridicatu-s'au tot

targul asupra zlotailor, de nu putea om s razbeasca pre ulita
de norod multe de oameni, dupei cum este reindul proslimii, .
I-au batut Nicolae-Voda pre boieri cu buzduganul i i-au inchis
In temnita ca talharii, pan si-au vndut ce-au avut si au plait
taranilor pana la un ban. Deci mojicii, vazand acea voie, asa
s'au indarjit i s'au sumetit In toata tara 3. 5i, mai departe:
Trii, prostimii, vrea s li arte mil i dreptate i vrea s li
ie parte , restabilind cele patru sferturi cu pecetluituri
tiparite. $i marele. povestitor trebuie s recunoasea faptul
Pp. 74 5.
2 V. mai sus, cap. r.
3 P. 295.
.58
tinuturile, parcalabiile i starostiile erau Incredintate unor

boieri de cinste , In locul zlotasilor abusivi 1.
E interesant cum priveste aceasta atitudine un al treilea

povestitor.
Asa-zisa cronica a lui Mustea e opera unui om care gandeste
-asupra conditiilor Domniei, asupra liniei politice. In cateva

randuri el arata toate causele catastrofei rusesti din 1711:
-schimbarea directiei ostii rusesti, sparcuirea ei, expeditia,
-ceruta. de Toma Cantacuzino, a cavaleriei la Braila, lipsa de
hrana i necunostinta locurilor, ignorarea inimicului, speranta
-vana ca de la Moldoveni i Munteni va veni calarimea, Incurcarea
prin locuri paduroase, observnd lipsa acestui element al ostirii,
adaugind apoi si neIndreptAita banuiala de tradare a generalului Janus.

Nu lipsesc la el calificative care dovedesc o Indemanare
literara. Asa and Dimitrie Cantemir e Infatisat ca grabnic la
Domnie nesc imbata , adeca ereditara.
Foarte Moldovean, el nu admite hegemonia, asa de Stridelungat, a Muntenilor. Cele doud feiri snt $i irebuie sei fie egale,
fiecare sprijinild pe dreplul ei. Au amandoi (Domnii) tari

osebite i stapnirea lor de atocma 2
Scriitorul crede Inteo grij de dreptate mai Inalta care spri_jina pe cel slab contra celui tare si astfel Ii explica', In folosul
Moldovenilor, intre cari deosebeste totdeauna interesul lui
Mihai Racovita, caderea lui Brncoveanu.
La &instil inidlizini, apoi, o adevdrald morald a Doniniei $i a
.viefii publice.
Avem a face cu un dusman al vrajbelor celor mai mari ,

.care o de multe ori se descarc' In spatele celor mici i toatil
rautatea cade peste cei supusi i nevinovati . Si el adauge :
Ce vor da seama acei ce Incep rutatile, varsandu-si mania
asupra celor nevinovati 3. Impotriva Domnului nimeni s nu
-se ridice. C oricati s'au sculat din boierii moldovenesti asupra
Domnilor, nici unii din aceia s'au pricopsit, ce tot cu osand

P. 297.
2 P. 56.
a P. 37.
69
-dumnezeiasca au pierit. .A.a zic: ca pre Domn nime sa nu-1 de-
laime ca Domnul, ori bun, au rau, ferit trebuie. Domnul nu in

4.1eert poarta arm, i. mai mult armele Domnilor asupra celor
Improtivnici stapanesc i ranesc pre danii. i, de cate ori zarve...
_s'au atatat asupra vre unui Domn, tot de risipa Aril au fost I.
E i un adversar al partidelor boiereti care se in numai de
intrigi, de conspiratii, de ieiri In strainktate precum este
-deprinsa firea Moldovenilor, grabnica la lucruri noi : # tot
.spre caderea i. spre slbiciunea tarii erau toate rocoiturile lor
.acele asupra Domnului lor 2 Dar, de-odata, in mijlocul Domniei a doua, In sine indiferenta, fat% mari evenimente i
de prefaceri a lui Antioh Cantemir, el amesteca o intreaga

teorie a rostului stapnirilor: Domnul sa fie # cinste la cuv5nt
lata de toti fat% osebire, cat nime nici dintre boieri, nici din
cei mai profti, sa nu-I poata Insamna In vr'o rautate, ca nu se
cade de acolo s se nasc strmbatti, de unde se nasc giudecaVle . Judecata lui trebuie sa fie dreapta i celui ce vine din
OH de departe; ca mai bine este sa-i Imparta Domnul toatii
avutia sa ispravnicilor si decal, giudecata sa sa o fagaduiasca
lor . Adevarul sa.-i fie Indreptarul: sa se fereasca la voroave
sa nu fie deirat , eland sperante zadarnice. La petrecnii
bland i la mil pentru slujba &A fie sarguitor . Nu i se cade
gr5i lucruri ware ; aa spre ascultarea celor upare . Giambai i
Innoitori pe lang dnsul sa nu se
afle.
i el
ispravete scusandu-se astfel pentru cele-- spuse: De aceste

nimarui cu banat sa nu fie, ca pentru invttura i aducerea
-aminte s'au scris aice .
Unui asemenea moralist, adevarat Agapet moldovean, care
-va fi cetit In traducerea lui Nicolae Costin pe Guevara in Cea-sornicul Domnilor, unde se intalnesc atatea sentinte de acest
fel 3, purtarea lui Nicolae Mavrocordat fata de trani ar trebui
placa In chip deosebit. El observa tug c taranilor au fost
dat voie de se ridicau cu Ora asupra boierilor, de nici li baga' in
P. 63. *i el aduce exemple din toat4 vremea pe care o cunoaste.
s Ibid.
V. Iorga, Ist. lit. rom., II. De atunci s'a dovedit cl pasagiile care mi
se pareau originale snt si ele traducen.
60
sam . Astfel, In Divan suduiau mojicii pre bojen i, curro

iesiau la Divan de se jluia un Oran pre un boier, mndal dce
pre boier in mdna fdranului, fr de nicio giudecat sau drep-
tate . Dar, de vreme ce nu era dreptate, totul nu era deal

ceia ce am numi astzi reclam sau demagogie . Astfel,
hoierinasul adauge si el, ca i Neculce, critica, jignit i am4fit, a clasei de care, fie si Inteun rang mai mic, nu se poate
totusi desprti: Care de ar fi fcut aceasta cu vre o dreptate,
iat c s'ar ad a-1 luda i a-1 numi c era drept giudeator,
neveghind nimnui voie, artnd dreptatea tuturor, cum s cader
ca unui Domn ; dear aceasta o fcea el numai tot ca s defaime-
si s rusineze neamul boieresc, mirndu-se ce ar mai face sa

mai Ingrozeasc pre boieri 1.
Venind dintr'o lume de Invtati, de gnditori, de poeti, deTurci crescuti In mila de om a Coranului, de Greci cetitori ai.
lui Plutarh, de Apuseni francesi din vremea ilusiilor sociale cap
ale lui Fnelon, Dimiirie Caniemir va irebui sei urmeze fi el inaceasid direclie, odat tras. Ina de rivalul su, tnrul Duca,
a reformelor. Din iubirea filosoficA de simplicitate, ca sit
din causa greuttii vremilor i poate din setea de a-si revedea
tara, unde domnise andva numai ateva zile, el apare fr,

obisnuita pompa domneasc, cu posta, In cai de menzil
numai cu Aga Scaunului , Mr% tuiuri, fr sangeac, Mr%
tabulhauana Imprteasca' , musica de la Sultan, el, cunoscatorul i codificatorul, Inoitorul nubeturilor i pestrefurilor &turcesti. Doar, la primirea lui de boieri, un Turc cu ghioaga
lung. de lemn , Ii merge Inainte.
Discursul pe care-1 tine si el e pstrat In povestirea lui Nicolae Costin e si el Intiprit de acelasi Inalt spirit filosofic,
Dimitrie-Vod nevrnd s se lase Intrecut de Invtatul Fanariot, cu veden luminate In sensul vremii, care-1 precedase
Dumitrasco-Vod au fcut voroav singur la toti de obste, a
era slovesnic la aceste, ziand s'd fie unii alre alfii infra dragosie, pollind pre cei bdIrdni ca pre nifle peirinfi, pre cei de veirsla
1 Pp. 41-2. Pare a vede si In aceasta privity/A ca sfatuitor pe Spandonir
om urn, podggros ..., un blastAmat si de nimica, WA de nicio meserie
numai Ii linea capul cu minciuni i cu milosteniile ce-i dau s; p. 42. Cum
gonad poghibala spurcata p. 43.
Cele d'1ntAiu acte de reforme
61
.sa ca pre ni0e frafi, pre cei ,nai lineri ca pre nifie fii,
.ce ar fi folosul unirii boieresii 1. Aceasta ca o mustrare pentru
luptele de partid, care nu sant de admis, in conceptia lui, supt
am. Domn neschimbat, transmiVand puterea fiului su mai mare,
-aya cum s'a fcut invoiala cu Tarul yi. aa cum s'a socotit el
totdeauna, yi. in guvernarea aspr a lor si, considerati ca
extrateritoriali In Imprlia ruseasc, yi in titlul insuyi ce-vi
-d In operele sale, de-a lungul celor dou decenii de exil. De
ca s arate c yi fall de Domnii rivali cari ayteptau

la Constantinopol el n'are niciun sentiment de duyinanie,
Dimitrie-Vod vorbeyte, inteun act de intrire de moyie, de

.4( fratele nostru Domnia Sa Constantin-Duca Vod , yi de
- fratele Domnii Sale , tefnit.-Vod, yi de surorile Domniilor Sale, anume Salta domnita i Nastasica domnita 2.
iaryi, din laturea cealalt, Nicolae Mavrocordat va face
toate silintile ca s inceteze nenorocitul sistem al parilor,
-ajungandu-se prin moartea, obosirea i inspimantarea marilor
uneltitori cari spasera la temeliile inseyi ale terii ca dorinta
de yapte ani pentru Mihai RacoviV a uneia din cronici s fie
Intrecuta prin cei unsprezece Intregi din Domnia a treia a

aceluiai Mihai-Vod, Nicolae-Vod insuyi avand a stpani
la Munteni patrusprezece, moartea singura puindu-i capt

rostului, yi moytenirea fiului mai mare, Constantin fiind pregtit.
Din partea lui, Neculce, care ytia pe Dimitrie Cantemir din
prima Domnie ca nerAbdtor yi manios, zlobiv la betie ,
ieyise numele de om ru , se uimeyte In fata filosofului
pe care-I trimet anii de invttur din Tarigrad : Aya s arta
-de bun yi de bland, c tuturor le sta uyile deschise, yi nemeiref,
vorovia cu lofi copiii . Bunvointa fat de tar i-o arta
de la inceput, sckand banii steagului , suma datorit pentru
instalare. Prielnic mazililor, din randul crora i se ridicase

familia, acei mazili, ajunyi la increderea In sine, pe care am
-vzut cum i-a suprat pe urm. Mihai Racovit, intors in Scaun,
injumtteyte dajdea lor, i unora yi. mai bine , dar crut
1 Pp. 89-90.
2 I. Minea, Dimicrie Cantemir, p. 401.
62
prin act scris, prin o testament , cAci aceasid noud opera e

una prin asif el de acie scrise, impoiriva iradifiei
i boierilor
desetina OrsdneascA. Dacg la judecAti i se IntAmpla A greseasck.
era, cum explicA Neculce, poate fi unde fusse trit mult la
Tarigrad, in strdintate , dar si fiindc el se desfcuse sufleteste din acele traditii pe care le inseamn ca pe niste curiositsti
locale in Descrierea Moldovei *. E de crezut c, dac i-ar fi fost
ingdduit Domnia fdrA termin de care spera, Cantemir ar fi cAutat
s inlocuiasa obiceiul trii, ce i se va fi prut invechit i nelogic, prin legi ca bizantino-otomanele canoane ale ImpArAtiei
de unde venia, si cA supt el Moldova, pe deplin reformat, ar
cptat, cu sau fdr folosul ei, o alt inftisare deck, acest

amestec confus i haotic de datini cu care Ins lumea era deprins,
deci i multmit.
In sfrsit i cronica zis a lui Mustea are aceiasi recunoastere
pentru o Domnie de impAcare si de bunvoint : S'au artat
crib% toti cu dragoste i cu blAndete. . si tara nu o au supArat
cu bani, ce prea lifOr au ldsal pre sdraci ca sod se poaid

mai lesne 1
Aceiasi atitudine o constat Neculce i pentru Nicolae

Mavrocordat In a doua Domnie, despre care Mustea, legat de
interesul lui Mihai Racovitd, nu stie s spuie o singued vorb.
bun : Atunce Nicolae-Vod Ii rdsase firea cea mreat, cum
era In Domnia d'intAiu ; ce mult A mai l'Asase, i tria bine
cu boierii, in dragoste. . . Arna cAtre toti bland* , grija lui
de Cdpetenie fiind s poat aduna tara Imprstiat', cu boierir
cu cei mai prosti , din nou In jurul Au.
Dar Nicolae Mavrocordat a tinut ca aceia ce a fcut pentra
tara de care acum se legase mai strAns s fAmAie, cu amnuntimi, In amintirea acelor urmasi, pe a csror judecat filosoful,
ingrijat de posteritate , trebuia s puie Ana temeiu.
El Incredintd deci sarcina de a serie povestea acestei a doua
Domnii, continuand pe Nicolae Costin, cuiva care, ca uricariu,
avea in acelasi timp mestesugul caligrafiei i cunoasterea normelor gramaticei i cerintelor retoricei asa cum seria i In
lucrarea despre acest subiect a Exaporitului, pe care probabil
P. 43.
lui fu acela care o fAcu s fie tradus in romAnete

Axintie
Opera trebuia sZi se integreze apoi in corpul de cronici pecare-1 doria stApAnul i care era pentru dnsul nu o culegerede # letopisete cusute cap la cap, ci mai mult cleat aceasta
4 isioriile trii Moldovei , aa cum Nicolae Costin le scosese cu
osteneala lui 2.
Scrierea lui Axintie e interesant Intiu prin caracterul scriitorului. Nu mai e un boier mare acela care alcatuiete povestea
Domnilor Nicolae Costin murise
; scriitorul nu mai aduce cu
sine interesele i pasiunile carierei sale. Nu va fi deci nicio jude-
cat, chiar atunci ciind e vorba de dumanii stgpnului, cari pot.

fi supt Ora' Domnie, pe care o va servi de o potrivA secretarul,
puternicii de mane. Calificativele injurioase i chiar simpleleInteplituri vor disprea deci. OdaL doar Axintie se alunecA a critica obiceiul Turcilor de a face totul pe bani 4. Pentru eroismul
Suedesilor i iubirea fanaticA fa r de regele lor, cu care prefer
s xn.oar, el are admiratie f445. 5, dar pe Carol al XII-lea
face fspunztor pentru cAte rele au cAzut de la refugiarea

lui asupra acestor prti e.
ducea la Imprtie infurat In
boarfe i Mgat inteun rdvan prost pre acel Craiu i vestit
viteaz 7 .
Il doare adnc pentru ocuparea Hotinului de cAtre Turci

ca o rang trii, mult slbiciune i scclere i-au fcut ;
numai vraciul tuturor s o tmduiasc6 aceast ran i s Insntwze i tot trupul 5. Nicolae Mavrocordat e presintat ca
Pentru Axintie Uricariul v. i tiri1e noi ce dau despre dansul in
Mem. Ac. Rom., 1935.
2 Domnul grec puse de le-au scris *; Kogalniceanu, Letopisile, II, p. 172.
3 P. 137. A.xintie-1 califica de: om vestit carele era si din parinti biagorodnic i invatat, feciorul lui Miron Costin i dintru sine cu adevarat im-
podobit cu invatatura *; p. 172.

P. 136.
5 bid., pp. 155 6.
P. 151.
P. 156. Arath' ce a MR i regele Stanislav si regreta ca Iosif Potocki

nu si-a avut si el pedeapsa; ibid.: a*i. slehticia i blagorodnicia, cand nu_
este cu fapte bune, nu cinsteste, si mai vartos ocarilste pre om 8.
8 P. 158.
664
rugandu-se cu lacrimi ss nu se ciunteascA din nou hotarul

lArii 1 Cand la cetatea ocupat6 se adauge itinutul, el scrie-:
S'au pAgubit dintr'acel am tara Moldovei de acel minunat
l'inut al Ifotinului 2.
Cu mult discretie noul cronicar urmase pe predecesorul
sAu care era un asa de mare boier ca Nicolae Costin, dar, pe
.cand acesta introduce Domnia lui Nicolae Mavrocordat In sirul
povestirilor despre Domni, Axintie desface biografic activitatea
acestuia In a doua Domnie 3. 0 Intinde mult peste proportiile
observate par& atunci, dar nu indeplineste toate cerintile
biografiei, ce ar trebui s'A Inceap6 cu viata Insusi a aceluia
ale cArui rosturi numai, In anume limite de timp, le Inftttiseazg.
Ca mijloc de informatAe, el avea,
acesta e Inaiul cas,
corespondenta lui Mavrocordat i chiar stiri de prin
gazeturi 4. Putem spune deci c avem pe 1nsusi NicolaeVod vorbind despre gAndurile i despre faptele sale.
Ni se va spune de la Inceput i aici c' noul Domn a rechemat,
eu promisiuni de iertare, pe toti boierii pribegi, zicandu-li cA
acele trecute le-au dat uitgrii , relatiile cu el fiind de acum

4irecie5. Ca si Dimitrie Cantemir, Nicolae vine sprinten, In%
de agarlic 3. Pe t5ranii rscumprati din robie Ii Imbrac,
I P. 159.
Data scrierii trebuie sl fie cand Nicolae-Vodd era Ina In
_Moldova. Atunci trebuie sa se socoata ca un adaus mentiunea mortii, la 1718,

a lui Carol al XII-lea ; p. 166.
P. 170.
3 Totui, p. 126: o precum s'au scris despre Domnia lui Dumitraco-Voda s.
P. 135. 0 scrisoare a lui Stanislav e datk in latinete ; p. 157. Se

face osebire intre letopisetul tarii s i aceast.1 istorie o; p. 158. Dar
pentru lupta de la Pultava: 4 precum scrie la aceasta istorie o; p. 166. Se
pare cg. s'a ajuns apoi la ideia de a trece de la istorie s la leatopisep: iar6
celalte ce s'au lucrat i se vor lucra se vor scrie la a tria Domnie a lui MihaiVoda*i la alte Domnii a' Moldovei s; p. 172.
CiteazA pe Euripid, scriitorul de tragodii (p. 158) i laud& invat.ltura lui Hrisant, care fusese trimes
In mai toata Evropa, din Tara Moschiceasa pang in Tara Frantuzeascgt i.
pina la Englitera o (p. 162) i grija lui, i a Domnului prieten, pentru tipografie i coli (ibid.).
5 Pp. 129-31. Pentru boierii inchi5i la Varna, p. 136.
P. 129.
65
13ani de cheltuial, celor cilstoriti li face arti de scuteal 1.

Cu toate sarcinile grele, nu se cresc dArile 2, ci se scade vedritul
sau vadrritul, se ridicA pogonritul, se iart contributia
-arhiereilor si se scutesc de datorii toti privilegiatii, pAnA si la
mazili, dAndu-se sculelnici ( argati In scuteal ) vAduvelor
hoieresti grace s. u Pe graci nu-i cAlcau nimenea, nici ti IncArcau ca altAdat 4. El merita de sigur ca, In firmanul de mutare
Ala Munteni, g i se zic : te pui tare pentru rai 4.
Data aceasta, grija cea mare a Domnului constantinopolita n
.e sa introduc Intr'o tar' asa de Ingrozitor prdat cel mai

strict control al banului public. Cum Dimitrie Cantemir II In-vinuise pe nedrept de hrpire, el numi o comisiune de vechi
toieri ai trii, cu Manolachi Roset, loan Sturdza s'i un PAharnic
GheorghitA, ca g descopere c'd o ImprumutA a fost pug de
.dou ori si c6 unde erau u banii birului s'au pus ai bairamIAcului 6. Dupl un an de Domnie, el adunA boierimea In casa
cea mare si li presinid # calaslihele de incasdri f i chelluieli,
adelugind fi pe acele ale primei Domnii, 0 el Intreabg : Rs-
pundeti dumneavoastrA de s'a mai fi luat vr'un venit si nu

s'au pus In seam, sau de este vr'un condeiu In cheltuieli afarA
,din cale . Se InseamnA deficitul pe care Domnul 1-ar fi acoperit deci din averea sa 1.
O a doua adunare asemenea se tine dup al doilea an al

aceslei Domnii supraveghiale, cu socoleli publice, dupd exemple
.euro pene. Data aceasta, seama Vistieriei se InfAtiseazti si
Thaintea Patriarhului Hrisant, a tuturor arhiereilor si boierilor
'trei 8 E deci o adunare national asemenea cu aceia pe
are, la sfrsitul acestui veac, tot pentru o lmurire de socoteli

4i pentru gsirea mijloacelor de Indreptare a chemat-o la Ver7 P. 132.
2 Pp. 137-8. Pentru felul cuna se Incearcti a masca despoiarea Mariei
Cantacuzino In folosul Patriarhului de Alexandria, pp. 168-9.
7 Pp. 170, 171 2.
4 P. 172.
5 P. 171.
P. 122.
7 P. 140.
' P. 163.
s
46
sailles Ludovic al XVI-lea. E sigur ccl 'Ana alunci lit nicio tar&
din Europa nu se indrznise a aduce irzainlea celor
cela ce am pulea numi un budget devenil aslf el public. i cronicarul, fArA s'A adauge laudele care s'ar fi cuvenit, se mulpmeste.
BA Incheie astf el: i iarA s'au aflat cheltuit mai mult de Nicolae-VodA In trebile tArii, neputAndu-se cuprinde toate din venituri ; i iar au luat zapis, isalit de arhierei si de boieri1.
In Tara-RomAneascA, dupA scurta si tulburata guvernarea lui Nicolae-VodA, asa a cAutat sA lucreze i loan Mavrocordat,.
Intru cAt i-au IngAduit ImprejurArile, Inch' mai rele.
Pentru Moldova, dupA plecarea filantropului se adaughi

sarcini pe care nu uitA sA le Insemne Axintie Uricariul, fAgAduind s urmeze cu cercetarea acestei opere de reforme: iark
celelalte ce s'au luerat si se vor lucra se vor scrie la a tria Domnie a lui Mihai-Von si la alte Domnii a' Moldovei 2.j Neculcedenunta desetina tArAneascA dublA i asupra clerului i boierilor 8, vAcAritul restabilit, morAritul, prisAcAritul, tigAnitul
Am vAzut cum Mihai RacovitA, revenind la regimul traditiei,
sprijinit si pe simple oportunitAti, a adus o adevAratA rAscoal
pentru Imperiali a unei pArti largi a OHL Din partea lui, )V eculcese aralci prolivnic al inoirilor, oricare ar fi ele i, vorbind de situatia
din Polonia, el strigA: fratilor boieri moldoveni cari sAnteti

musaipi, sfetnici la Domni, i faceti obiceiuri care n'au mai
fost In tara noastrA a Moldovei, vA poftim s'A vA aduceti aminte,
cetind acest punct de-asupra, sA vedeti ce au pAtit atunceacei hatmani pentru obiceiuri noug ce Incepuse a facere
Tara LeseascA 4.
acelasi apArAtor al boierimii atacA pe Mihai-Vod pentra

panca din acjiunea sa in care fi el a final sei se afirme ca Domn
al piranilor: Pre vecinii boieresti i cAluggresti IncA nu-i da
lesne stApAnilor si, cu priee zicAnd c i-au adus pre unii din
ra, iarA altor vecini li ziceau c5 sAnt mosteni. Foarte Prea rar,
de avea boierul prea mare dovadA i scrisori, de-i da, si zicea
1 Ibid.
I P. 172.
3 P. 361.
4 P. 355.
67
sa-si caute taranul giuratori sa se indrepteze ; si asa foarte bine

se indreptau oamenii, iesind din vecinatate. Ce, de la o vreme,
mazilii nu se mai parau cu vecinii lor sa-i trag, ce tranii trageau pre stapanii lor, pre mazili, la giudecata. Acesle bale
obiceiuri au Hi rims in fard 1, incheie suspinand acela care el
insusi va fi avut sa suf ere in interesele sale de la noua politica
social, de care, macar In Moldova, nu se mai putea desface
niciun Domn, oricare i-ar fi fost originea si trecutul 2.
Din partea lui, asa-zisul Mustea laud pe Mihai-Vod ea a
ridicat sferturile la cinci ( !) 3, dar el trebuie s admita' acea
adunare suplementar a desetinei generale pe stupi s'i arumcarea vacritului. Osandind desetina indoita In cursul
unui singur an, apoi marele imprumut ridicat de la boieri si

negustori la cderea Domniei 4, s'i acest cronicar se ridica ins
intru apararea datinei, care tot e mai bung decat once Invoke: Dar% tot era mai Cu cale a scoate de cele obisnuite, pe
tar sa fi luat, decdl a se face obiceiu. Domnii, cat ar putea, s se
fereasca A nu scoat obiceiuri ce n'au mai fost. De vreme ca
sant oameni mari, trebuie si lucrurile lor sa urmeze dup cinstea
lor si pentru ca A' nu ramaie in blestemul norodului, a suspi-
nul saracilor nu ramane in desert, macar cat de tarziu. Si,

deaca face un Domn obiceiu, macar cat de rail, altii pe urma
lui prea lesne fac pre obiceiul acela, fara de nicio indoiala,
aruncand grija sau pcatul asupra aceluia ce l-au scornit 5.
In continuarea liniei democratice )), el nu uita s'o observe,
filranii stint scofi de la vdcdril 6.
In sfarsit, Alexandru Amira 7, Userul, apoi Clucerul si

Slugerul, care, resumnd foarte pe scurt Domniile anterioare,
i P. 361. El observa i. aceeia ca nu mai era vechea sila a datoriilor fiscului,
earl de cei mai instariti din prostime *, de catre zlotai s; ibid., pp. 361-2.
Pp. 67-8: Iara alta nimica, niciun fel de angarie n'au mai scos,. gi li
era tuturor saracilor mai cu odihna, di fievecine tia Mt bir are a da tntr'un an-
Nu umbla' zlotaii totdeuna pin tara, cum era pana atunci i.

3 Pp. 69, 70.
4 P. 73. Tara s'a plans impotriva acestei samavolnicii ; v. Iorga, Doe..
grecevi, II, p. 82, no. cxxvi.

5 P. 70.
P. 71. Cronicarul da vina pe Grecii raj sfatuitori ; ibid., p, 71.
7 V. Iorga, Ist, lit. rom., II, p. 520 i urm.
5*
68
1ncepe opera sa proprie cu aceasta a treia stpanire a lui Mihai

Racovit, ca o introducere la Infliarea, ce i se ceruse, a Intaii
Domnii a lui Grigore Ghica, Inseamn o alt form a grilii de
stiraci a lui _Mihai-Vod. Cnd s'a produs marea foamete, el
nu se multmete a hrni pe cei cari muriau de lips, cerand
pit, ca s.-i hrneascri viata lor , ci-i imparte pe la boieri,
dafori sti-i trdrefie: i-au Imprtit pe la boieri, dand fietecruia.
cate 30, cate 20, cate 10, cate 5 sau mai putini oameni, dup
en Ii era putinta s-i hrneasc' 1.
Aceasicl polilica e, de allfel, sprijinild fi de Turci. Astfel cAtre
sfaritul acestei Domnii, care, cum vom vedea, Impreun cu a lui
Grigore Ghica, a adus liberarea mariiIntinderi de pmant de mult
IncAlcat de Tatari, In fata pustiirilor ciumei, se scade provisoriu la
jumtate birul timp de trei ani i se Impart pe ase am pocloanele , ca bairamlIcul, mucarerul, . a., havalelele, cererile ocasionale, avand a fi pltite nu imediat i laolalt, ci pe cIferturi 2.
La Munteni, noua Domnie a lui Nicolae Mavrocordat nu

pare s'A fi Insemnat o uqurare a sarcinilor fiscale, de i fr
Indoiall ca qi acolo fiscalitatea va fi fost supus unui de aproape
control. In privilegiul din 1721 pentru noua i strlucita d'Adire de la V'creti se Inir ca d'AH de care ea va fi scutit :
haraciul, lipsa haraciului , deosebit de t sama cea mare, a
doua i a treia , pe 14110 care sant i alte oranduieli domneti: la scanduri i alte lemne Imprteti , gloabele, apoi
toate dijmele, Inirate pe rand : dijma albinelor i a porcilor,
adeca dijmritul, oieritul, fumritul bltii , dare noug, tutunritul qi, la capst, aa de producnorul vcgrit, mnstirile
avand doar privilegiul de a plti oieritul la trei ani odat 3 .
1 KogAlniceanu, Letopisig, III, p. 136. Urmeaza un an de mare bielsug;
ibid. Pentru deseting si casmarit, prisIcarit, morara, tiganArit, oprit de

Nicolae-Vodk p. 140. Vaaritul U pastreazti, ceva sazut, si urmasul, Grigore Ghica; p. 72. Dar el scade desetina pentru boieri gi mantistiri, ose-
hindu-i de 4 prostinte ; ibid., p. 73. Se reproduce oare insusi textil' testamentului * cAnd se spune, neistoric, cl Doman' ce ar schimba acest aseziimant
va fi privit nu ca e Domn crestin, ce ori Ion-Voda Armanul ori Gaspar Sasul
(sic) s, e calctitor de lege? *
a bid., pp. 136-7.
3 Iorga, Doc. grecegti, II, p. 373.
69
Deci Intre Domnul din intaia stapanire O din cele doug

moldoveneti i. Intre acesta care, Intarit de Turci, Ii va pre4
lungi peste zece ani petrecerea la Bucureti, este o mare deosebire. Petrecerea ca prins de razboiu la Sibiiu, t usurparea frateasca, intrigile pe care, de la Inceput, le tese contra lui pana
i Marele Dragoman, fiul surorii lui, Ruxandra, Grigoracu
Ghica 2, i pe care le va continua ani Intregi de zile Mihai Racovita 2, par a-1 fi obosit i. desgustat. E de-acum Inainte, Intr'un
cadru de mretie care imita', pe cat se poate, In mult mai

srace conditdi, fastul Monarhiei brancoveneti, o Domnie de
oporlaniiale ca oricare ala.
Nu lipsqte pentru ca s'o putem judeca In amanunte i. o
cronica asemenea cu cele pe care continua' a le serie Moldovenii,
prin Mustea, prin Neculce, prin Amira, .1 cum vor reIncepe
Muntenii odat cu ingaduinta, supt Doinni mai slabi, mai

putin experienti, a luptelor de partid. In loe de o expunere
Insufletita i. luminata de un punct de vedere mai Inalt, Inaintea
noastra st pana la sfaritul vietii Imbatranitului cronicar o

trivial 6liatrib de caracter mai mult personal, amestecata' ea
pomenirea glorificatoare a visitelor straine, a petrecerilor de
familie 8 i a hramurilor bisericeti ale mandrului patron sau a
evenimentelor de istorie universal : povestirea lui Radu Popescu.
El va vorbi despre Impartirea de hrana' la cei chinuiti de marea
foamete 4, despre rectificarea contra Turcilor din Braila i. Silistra
cum facuse f ata' de Hotineni i. de Tatari ria hotarelor tarii 5,
valul moldovean , despre revenirea turceasca asupra sporului

la haraciu din 1703, adaus cu aizeci de pungi de catre Stefan
Cantacuzino 8, despre restabilirea sistemului ferturilor, aa de
vechi, pe care le presinta ca o inovatie fericita 7, despre lamurirea
ceruta a tuturor socotelilor, de multa vreme, cu Turcii 8. Nu se

1 Hurmuzaki, VI, pp. 278-9, no. cLxxxv.
2 V. mai departe.
a Nunta uneia din dormite, Radu Popescu, pp. 111-2.

4 Pp. 104-5.
5 Pp. 107-8.
4 Pp. 108-9.
7 P. 118.
I Pp. 120-3.
70
uit nici repetarea, cam trzie Ina' , dup sase ani, a ceremoniei
drii de sam a budgetului, Inaintea Mitropolitului, Romanul
Daniil, care Inlocuise pe Mitrofan x. Fur de fat # toti arhiereii
cari mai era' nstaynici pre la sfintele mnstiri ale trii si toti
egumenii de pre la toate mnstirile cele mari ale trii si toll
boierii cei mari si al doilea . Cu acest prilej, constatndu-se
desvrsita potrivire Intre venituri si cheltuieli, se cere lulurora
sd facet uremia' de credingi inainlea milropolilului, invielor
harnic, la 1720 al liparului romdnesc 2 Se Indreptt,esc e pecetluiturile dup obiceiul moldovenesc, adugndu-se c aceasta
s'a fcut din causa tranilor, cari sd inviifase de a nu se add mOra la un loc, ci unzbla, sirdmuldndu-se dinlr' un sal in allul 3.
Dar, Inainte de toate, ceia ce-1 intereseaz si nu se poate
opri s n'o exprime, este dusmnia fat de aceia chiar rang%
cari stause si ale .cgror cereri de stpanire nemteasc le isclise In primul rnd. Va vorbi deci de niste fumuri ale desertciunii ce ji Intrase In cap de umbla ca niste oameni rtciti si
posomorlti de vin 4. Acestia, rii vrjmasi patrioti , # fc-
torii de ru, Dumnezeu s-i judece dup faptele lor Radu

va ispravi ca Rafail monahul, dup exemplul lui Dosoftei
tirbei, unul dintre acesti dusmani , ei singuri din Ocatele noastre sau din judectile lui Dumnezeu, care Insusi le
stie , s'au desghinat si Inchinat Nemtilor acea parte de
Olt * 5. Ei, turburtorii si stricAtorii tsrii , Isi vrid planurile
1 Ultimele scrisori ale acestuia, Iorga, Doc. grecegti, II.
2 Bianu si Hodos, o. c., II, pp. 2-4, no. 179. Se lauda, in prefata Octoihului,
invatatura iroosului lo, eroului, care e Domnul. Si cartea Despre datorii
a acestuia apare, supt ingrijirea dascalului Gheorghe din Trapezunt, in aceiasi
tipografie, cu pomenirea lui Daniil ; ibid., pp. 1-2, no. 178. La 1723 urmeaza
o Evanghelie, alaturi de o Slujba greceasca ; apoi la 1724 un Catavasier; ibid.,
p. 21 si urm. Slujba sfdntului Andrei i Triodul iese in 1726; cf. ibid., pp

32-4. Liturghia e tiparita in 1728 (ibid., p. 35, no. 196), Molitvenicul, in
1729 (ibid., p. 36, no. 199) ; carti grecesti, pp. 35-6. Tipariturile lui Daniil
urmeaza si dupa 1730; ibid., p. 41 si urm.
Indata la Moldoveni, supt
Mitropolitul Gheorghie, Antologhiul din 1726 (ibid., pp. 23 si urm.) si Octoihui
(ibid, pp. 28-9, no. 191).

a Radu Popescu, pp. 176-7.
' P. 103.
a P. 105.
71
.de dominatie dgrimate: au cercat cmilei s-i puje cerceii la

ureche i i le-au tgiat ; acest fel de bine vi-au dobndit cu mmtea lor de la Nemti 1 Scriitorul se bucurg de moartea lui
Barbu Brgiloiu, IncepAtoriul turburrilor si al stricciunii
grii i capul hotilor si al tglharilor , care au crepat i s'au dus
la Dracul , Insemnndu-se cum i-au sgrit ochii i s'au arun-cat indat viermii asupra lui,
i cu acest prilej se arat
-ce pagube a suferit tara de pe urma lui. Ba Insusi generalul
Stainville, Inlocuit cu alt Frances, Ficquelmont, Figmon ,
e atins de aceiasi pedeaps dumnezeiasc, dupg socotinta aceluia
-c are stluse asa de umil In faja lui 2. Trdarea lui Barbu Meri-sanu 11 face sg-si aminteasc de sfrsitul In spAnzurgtoare al
tatglui lui, Stoica 8. Nu iart nici pe mnctorul de bani Vistier
Halepliu 4.
Ii are apoi partea de injurii, pentru trgdarea sa, si DimitrieCan-
ternir, 4 ora de nimica , pe care, scrie cgluggrul cu asa de cretinescul suflet, Dumnezeu 11 va .judeca dup faptele lui,
apoi Toma Cantacuzino, a cgrui sotie Ostra legAturi cu Hrisant 6,
-e presintat, la moarte, ca un om prost, lipsit de casa lui si de
moiile lui si de rudele lui 6.
Aceiasi ()s'Ana a dusmanilor i necredinciosilor lui Nicolae
Mavrocordat atinge in fine pe Mihai Racovitg 7, pe Ioan Dediulescu vi pe complicii lui din Ardeal, futre cari insusi Ioan
Dudescu i Clucerul Manolachi, cu nebuniile, neastmpratiile
impotriviturile Ion . Ea va lovi vi pe Dumitrascu Racovitg,
fugarul la Tatari 8.
Critica nu se preste nici inaintea memoriei lui loan-Vodg,
fiind Ioan-Vod tnr i nepedepsit 1ntru obiceiurile i ornduielile tgrii , asa c Grigore Halepliu, ca Vistier, multe mn1 Pp. 106-7.
2 Pp. 109-10. Numai dupa dnsul vine un German, Knigsegg,
-nicsghen ; p. 111.
3 Pp. 115-6.
4 Pp. 116-8.
5 Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 157-8, no. DCVII.
P. 135.
7 P: 142 i urm.
'5 P. 164 5i urm.
Co.
72
aturi si jafuri au fcut, nestiind Domnul s-i ja sama 1. Dar,

cnd fiul mai mare al stpAnului, Constantin, iea pe fata lui
Rducanu Cantacuzino, Inssi nepoata de irate a Stolnicului,
prigonitorul Cantacuzinilor descopere c ei snt un 4 nearre
blagorodnic si mai cinstit dintre toate neamurile boierimii
Trii-Romfinesti 2.
Si alte greutti, mai ales de spre partea Moldovei, se vor

ridica Inaintea acestei Domnii care, la un moment dat, a Meercat sil fnvie vechiul sislem al sleipelnirii aceleiafi familii asuprcr
amcinduror teirilor. Dar pn la Indeplinirea, In 1729, a acestui
gnd ambitios, ceia ce va Insemna un puncl nou in desvollarecr
vigii romeinefli din aceasl d'inleiie jumeilale a secolului al XVIII
lea, privirile Domnului care trebuise s supravegheze fixarea

noului hotar de la Olt, prin care era despoiat de puterea a cinci
judge, Infloritoare, trebuia s se Indrepte asupra lucrurilor noE
care se pelreceau dincolo de aceasicl apa.
1 P. 116.
1 P. 150 si urm. Un Vasile B6rc6neseu, prins i adus la Domn, e iertat
ibid., pp. 149-50.
CAPITOLUL V
Dominatia austriaca In Oltenia si neputinta de a o organism

Ceia ce interesa In Oltenia pe noii stpAni era numai exploalarea fiscalei a celor aproape 16.000 de familii 1 Pentru aceia, MI%
nicio intelegere pentru trecutul trii i pentru nevoile locuitorilor, grij a se indreapt asupra tierii de drumuri, ca Via Carolina de la CAineni, a ridic'Arii de csrmi, aez'Arii de coloniti
luati dintre Bulgarii catolici veniti In parte Inc6 de la 1690 2,

i cari se fixar i in Banat, la Vinga, cu episcop i privilegii,
cum se fAcuse i cu Srbii Patriarhului de Carlovilt, cari
aveau atunci ca ef pravoslavnic pe Moise Petrovici, mitropolitul
de Belgrad. Noua administratie trebuia s aibsA, supt Ban, cu

consilierii lui i comisarul provincial, vornici de judet peste
ate patru ispravnici i mai ales vamei.
Cum se vede, nimic din respectul ce se arnase in Ardeal
regimului medieval, cu Statele lui, care fu pstrat In intre-
gime. Se proceda aici ca in motenirea despretuit a unor

barbari cari meritau crutati numai ca s'A se impiedece emigrrile,
provocAndu-se din potrivA trecerea a cAt mai multi locuitori

de dincolo, de la Turci. Pentru moment aceast chesariceasc
Valahie i pstra forme deosebite, dar aceia cari impuser
legAtura Scaunului de la Minnie cu Belgradul SArbesc

incercar chiar o slavisare a acestei Biserici romneti prin
tiprituri in dou limbi, cea slavon in primul rand, ar fi fost,
bucuroi de o total contopire In acea lume austriaa pe care
Hurmuzaki, VI, p. 352. In genere pentru aceasta organisatie, C_
Giurescu, o. c., p. 349 i urm.
Hurmuzaki, VI, p. 349. Privilegiul celor din Craiova, Rainnic i Bredi-
ceni, ibid., pp. 397 si urm., no, ccxt.m.

3 Ibid., pp. 308, 311, 315-6, 324.
74
apoi
filosofia lui Iosif al II-lea va cAuta s6 o organiseze
dup norme noi, cu totul abstracte. Totul e dominat de o
fiscalitate lacomA i pedantA. Ea Imparte clasele sociale In cate-
gorii. In genere tranul grac i neliber are s dea patru florini

pe an, celalt sase, pe lang6 dou care de fan i lemne la patru
care, o m6sur de grau si una de iarh. Dar mai sant sutasi,
alesi 1 , megiesi, birnici, mArginasi, cameralisti, vkluve, nevolnici 2, slugi boieresti, catane, q sate de drum , calici,. vtAsei,
viiari cari lucreazA viile imp6rAtesti 3.
Li se cere pe MO contributie In bani contributionul ,
simbriile , descretion dela grail i porumb i de fan , zaha-
rea de vara , u forspan (Vorspann, transporturi) 4.

Boierii se desfac ins de boierinasi de cei ce au fost c'petenii
de slujitori i sutasi 5, de c6pitani, hotnogi, stegari

Tot pentru usurinta fiscului se caut un fel de comasare a
satelor care trebuie s" aib6 minimum douAzeci i cinci de care
i maximum o sut.
Ce trebuie sA preocupe 1wns6 mai mult decat toate aceste
forme, formule j formalitti pe cercetnorul vietii romnesti,
In avantul ei firesc, e manifestarea sentimentelor vointii
acestor Romani desghinati de patria lor i ajun0 obiectul
unor experimente de politica" artificiala.
Nu atat t 6rAnimea, ccIreia i se feigeiduia liberlalea leorelicd , in
schimb pentru o silualie mai band fi mai supraveghiald deceit zea,
plind de abusan, din Ardeal, indalorindu-se foslul rumei n a lucra,
kind s dea dijmei,o zi cuboii i cloud cu mnile in fiecare se'zplei
nei7 ;
se luau mdsuri contra bordeielor8. Negustorimea chiar neputndu-se

Iorga, Studii fi doc., V, p. 136.
2 Ibid., p. 148, no. 87.
3 Ibid.
4 Ibid.
5 Ibid., p. 149.
6 Ibid. V. si C. Giurescu, o. c., pp. 390 i urm., 499.
Hurmuzaki, VI, pp. 315-6. Daca ta.ranii cu pamant cauta un supliment
aiurea, dau numal dijma; Iorga, Studii f i doc., V, p. 135, no. 72. Generalul
Virmont propunea doull zile de lucru pe luna iarna, trei vara, putandu-se plati
In bani ; ibid., p. 136. Orclin pentru ziva pe saptamana ; ibid., p, 140, no. 78.
Hurmuzaki, VI, p. 329.
Dominatia austriaca in Oltenia i neputinta de a o organisa
75
imanifesta, trebuie a se recunoaste cd, de la inceput, boierii si clerul
Inalti gall de credinta in lege si de actiunea cultural a celor doi

episcopi, Damaschin si Inochentie, se artar inferiori misiunii lor.
Intrebarea Inssi a supremei demnitti in partea romnease
alipit se pusese cu hotdrire inaintea generalului Schramm, a
comandantilor ardeleni si a Consiliului de Rzboiu din Viena.
De o parte erau drepturile lui Gheorghe Cantacuzino, dar
beizadea Iordachi e descris ca un tnr putin serios, lenes, fr
experient, dedat vntorilor si petrecerilor In. Brasovul unde
sttuse attia ani si, In sfarsit, coplesit de datorii 1. Dar In

fat erau pretentiile fiilor Doamnei Nuna, vkluva lui Stefan
Cantacuzino, Radu si Constantin, cari se stabilised' cu mama
lor la Viena, cernd mostenirea lor de mosii si de Scaun sau
mcar pensii si ranguri 2; in speranta de a se intoarce odat
acas, ei corespundeau cu Patriarhul Hrisant, cerndu-i, de si
erau deslegati de Sdrbul de la Belgrad, voie de a mnca, la
board, carne in post 8
iat ed rsria, luat oarecum in serios
de Virmond insusi, un al patrulea Cantacuzino, care se pretindea coboritor prin tatl, Stefan, mai pomeneste si pe fratii
Alexandru si Anton , din Drghici, cel mai mare dintre fiii Postelnicului Constantin cu domnita Elina, de si acest Drghici
nu avise decAt trei fii: Prvu, Constantin si Grigore, cari n'aveau
niciun fel de pretentii 4. El MgAduia tribut si se Indatoria s'a

strAmute la Viena pe Doamna Marica, a erii situatie supt
usurpatorul Nicolae Mavrocordat ar fi primejduitkludnd In cAstorie pe nora ei vkluv, Anita, ca s-i creased feciorasul, Dinu 5.
Gheorghe Cantacuzino ajunse a fi, nu Domn cum II ceruser
ai si 6, si nici guvernator, ci simplu Ban, ceia ce, dup Radu
1 Ibid., p. 207.
' Ibid., pp. 291-2, no. cxciv; Iorga, in Hurmuzaki, X, pp. Ix-x; Rada
Cantacuzino, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XIII.
3 lorga, 13oc. grecegti, II, p. 913, no. DCCCLXXXIX; pp. 959-60, no.
DCCC XXXiii.
3 V. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 109 si urm.
3 Hurmuzaki, VI, pp. 266-7, no. cLxxxi. Cf. i ibid., pp. 278-9, no.
CLXXXV.
5 V. i Iorga, Doc. Cant., pp. 291-2, no. XXI.
76
Popescu, insemna a-1 face K din cal, mAgar . Ca ajutoare,

inteun Consiliu cl.e guvern, nu se aleser boieri mari. Doar contra lui Bleanu i Ilie tirbei, cari adunaser un conventicul la
mnstirea Hurezi, unde sttu un timp i guvernatorul militar, se ridicaser, inteo nou adunare, la Targul Jiiului, cu
cele mai grele invinuiri: aceia de a fi provocat cderea BrAncoveanului, de a fi lucrat contra Imperialilor, de a se fi felicitat
de moartea lui Barbu BrAiloiu, care a bAgat Nemtii In tar ,.
egumenii i toat acea mrunt boierime oltean 1, care de la
Inceputul fiintdi Statului acestuia, nu fAcuse decat s se afirmeprin numrul, neastmprul i indrAzneala ei.
Deci se recurse la elemente luate din aceast clas insi,_
invrstnd pe btinai cu Greci acuma Incetteniti i cu
oameni de aiurea, Levantini cari-i pstrau caracterul osebit.
Astf el lng6 Mria Sa Banul luar loe elugrul Dosoftei Briloiu,.
redevenit Dumitracu, orn socotit ca elocvent, Staicu Bengescu,

care-i avea legAturi cu nemeii ardeleni, ceia ce era o recomand atie, Grecul Vlast, cumnat al lui Cantacuzino, i un Constantin/.
Strmbeanu, avnd pregnire latineasc asemenea cu a lui Radu
Popescu i care avea i calitatea de a fi servit pe Vod Brncoveanu ca secretar in legturile cu stringtatea 2. Actul de
numire a efului trii e din 15 Septembre 1719 3. Asistentii lui
fuseser alei numai de boierime ; Intrirea lor are loe la 29.
ale lunii 4.
Dar acela care trebuia s aib ochii asupra tuturora era

acel Nicolae de Porta, din Chios, care e denuntat de unul dintrecronicarii Moldovei ca un vechiu sfetnic intrigant, influent i
periculos. El purta titlul modest de secretar 5 .
Cu acetia, cu cei cinci vornici In judetele, crora li se dan
semne, dup productie 3, Cu cei dougzeci de ispravnici, cu direc1 Hurmuzaki, VI, pp. 317-8.
2 Ibid., p. 307. Altii voiau pe Ilie Otetelisanu sau pe Vasile Poienaru si
Vladut Zatreanu.
3 Ibid., p. 319.
4 Ibid., p. 320. Decretul de organisare In C. Giurescu, o. c., p. 349 sit
urm. V. si n-le urmatoare.
3 Ibid., p. 214 si urm., no. 195; p. 237 si urm.
6 Hurmuzaki, VI, p. 328.
Dominatia austriaca In Oltenia si neputinta de a o organisa
77
torul postelor, atunci introduse , si cei douAzeci de postari,

cu douAzeci de vAtafi, cinci intendenti si saizeci de slujitori pc
lAng. ispravnici se Incheie o nou administratie 1, de la care
Domnul de pesle Milcov lrebuia sit' ieie inveifelluri in opera de
reformare, acuma zeibovilli. Toll aveau o leafel fixii i. nu trebuiau
sA se tie, ca s'i in Apusul frances, de alminterea, din ce li-ar

putea produce InsAsi functia lor 2. Pentru apArare In sfArsit
se prevedea si pregnirea unor 4 militii nationale 3. Pentru o
cercetare a socotelilor, fAclite tot In romAneste, se va trimete
In 1730 dregAtorul romAn din Ardeal, Dobra 4. Un schimb de
functionari intre Ardeal si Oltenia nu s'a fAcut Mg.
Numai In 1729, dupA ce se 4 liberase Banul, puindu-se
In loc un presedinte al adminstratiei, Gerrnanul Schramm 4,
cei trei consilieri romAni furA scosi, fiind inlocuiti prin Germanul,
.de origine slavA, Zeyka, avAnd lng6 el pe BAleanu si PrAsco-
veanu, pe lAngA Vlast si Deporta, cari-si stiuserA pAstra

locurile 6.
Avem si cel d'intAiu raport al acelora cari erau socotiji,

im ca un adevArat guvern, ci numai ca o delegatie. E o manifestare hotArit de interes oligarhic, ca si In declaratiile mai
vechi ale boierimii moldovenesti catre Polonia si Rusia. Se
cere deocamdatA, pAnA la regulamentul ce se asteaptA, scutirea de once dAri a clasei de sus, plata unor sume de Mocani,
cari li stricA mosiile, si mai ales pAstrarea neschimbatA a rumAniei: # Cerem cu supunere Excelentei Voastre ca prin ocrotirea sa
sA stAruie la Augusta Curte chesariceascA pentru ca iobagii sA
rAmAie In aceiasi stare ca pAnA acum. CAci, dacA s'ar schimba,
eam putea sA fim numiti boieri adevArati, ca aceia din Valahia
TurceascA, Moldova, Polonia, Moscovia, Tara UngureascA, s. a.
in. d. CAci pe iobagi ii avem de la mosi si strAmosi si cu ajutorul
2 Ibid., p. 327.
2 Se subliniaza Insa ca totul e numai provisoriu; ibid., p. 328.
3 Ibid., pp. 331-2.
4 Ibid., p. 347 si urm., no. ccvm.
3 Iorga, Studii fi doc., V, p. 144, no. 84.
6 Hurmuzaki, VII, p. 307. Un ordin al lor, ibid., pp. 408-9, no. ccxLv. Familiei lui Barbu Brailoiu i se acorda o recompensa; ibid., pp. 410-2, no. CCXLVII.
Dosoftei, Brailoiu, Stirbei, Bengescu si Strambeanu protestara contra Inviinuirilor ce li se adusesera ; ibid., pp. 421-2, no. cam.
78
lor ni facem chiverniseala noastra, fr cari i starea noastra

ar scadea. Dar noi avem nadejde in ocrotirea prea-induratorului Dunn Imparatul nostru ca nu ne va face sa fim mai pre
jos decat boierii cari se afla supt jugul turcesc 1. Ceia ce nu
impiedeca' guvernul, care nu culegea dijmele la inceput, sa
iea i mai departe ocrotirea taranilor 2
Pe cand noua stapanire se gandete ce s'ar putea pa'stra
din rostul mnstirilor, episcopul Damaschin i egumenii de
Hurezi, Bistrita, Arnota i Govora.ii arata dorinta ca, in intelegere cu Scaunul ecumenic, care sa aiba dreptul de consacrare, episcopatul ramnicean s. devie mitropolie, cu titulatura de
Amasia. Era nu atata ambitia de a fi in acelai rand cu Bucureteanul, de care episcopul nu mai avea sa tie sama, cat grija
de a nu cadea supt Belgradean , al ca'rui rost e mai Ink decal
al Amasiei , i, afara de aceasta, atarna de Ohrida ; dac deputatii la Viena au primit aceasta situatie, acest cler, solidar inb
apararea demnitatii sale, Ii desaprob. Egumenii, cari atarnau
de Mitropolia terii nedesprtite, primesc sa fie supt obladuirea
episcopului de Ramnic. Se cere ca nici la episcopie, nici
manastiri sa nu se aeze ca stapani strinii. In ce priveteinvataura, daca o coala de latinete e de dorit la Craiova,
la Ramnic sa fie una romneasca ; de slavonefle nu se vorbeflede loe 2.
Aici se intemei i o tipografie, cartile de peste Olt nepu..

Land veni uor. Se pare ea intaia grij a fost s nu patrunda
din Ardeal, unde se avezase, dupa moartea lui Atanasie, a carui
motenire a fost ceruta i de strini, un interimat german,

ateptndu-se instalarea unui fiu de neme, Ioan Patachi (doctor
In teologie, din Roma4 ; mama, Salomia Ulei, era i ea Romanca),
trecut de la catolicismul roman la ritul grec, pentru a face dim

el, nu un mitropolit, nu un arhiepiscop, ci un simplu episcop
2 Ibid., pp. 335-6. Cf. C. Giurescu, o. c., p. 331 i urni.
2 Hurmuzaki, VII, p. 347 i urm.
3 Ibid., pp. 339-41. Pentru Antonie, dascalul letinesc , Iorga, Studii gt
doe., V, p. 149, no. 87. Pentru starea general a clerului, N. Dobrescu, Istoria
Bisericii Ilene, Bucureti, 1914. Cf. C. Giurescu, o. c., p. 325 i urm.
4 Invalase gi la Viena, in Colegiul Pazmanyan, la vestitul Iesuit ,Hevensi;
Nilles, o. e. p. 408.
DominaIia austriaa In Oltenia si neputinia de a o organisa
791
de FIgAras, unde fusese capelan misionar, Yang% frumoasa bis-.
ric brncoveneasa, la Alba-Julia neputnd fi, dup canoane

doi episcopi i orasul prefAandu-se in cetate Intrit, cu zidurilefortAretei pe ruinele bisericii i resedintei clklite de Mihai Viteazul (Decembre 1716), dar Intdrirea papalA nu veni, dup multe
discutii, provocate de interese opuse 1, deat numai la IS Maiu
1721 2. Cu ata mai mult, cu ct pentru numirea noului sef al

Romanilor uniti se ceruse, In 1713, i invoirea lui Gheorghe
Cantacuzino, care nu se visa Ina nici Domn, nici Ban, si acestar
de si se declara strAin si In alt tar , arAta c urmeaz"
In aceasta pgrerea cesarului 3. De altfel, 4 Gheorghe-Vod al par-
tisanilor si incuraja pe cutare boier care trecuse la catolicism
invita pe Iesuiti s5.-i vie in tar. Aceasta pe o vreme and din.

Lugoj, juzii, puindu-si
Banatul celalt, de la Caransebes 4
degetele , cereau s6 li se deje Vldica Petronie, pe care-1 vrea
tara , In locul lui Moise, rmas de la Turci , de care n'au,
d'a" draeului pe oameni 5. Si la Samnevoie , c5.ci lea mit,
bgta-Mare, unde incepuse. InvgAtura sa Patachi, se publia

pentru episcopul raisionariu, Iosif de Canals ( Decamilist ),
titular de Sivas, care-si adauge titlul Muncaciului cu un etc. la
sfarsit si se presint, nu numai ca misionariu pentru Maranaurgs, dar i ca vicaris apostolicescu In Tara Ungureasa
intreag6, afar% de Ardeal, un Catehism la 1726 6.
Contra acestei propagande se publick In slavoneste i rom6.neste, la RAmnic, Intaia carte a Vldiai Darnaschin 7, acea InveiEpiscopul catolic, Gheorghe Mrtonffy, reelam i Fdgrasul pentru el
si nu admitea nici acel titlu pentru seful bisericesc al Romnilor; ibid., p. 421._
El cerea s i se dea lui Patachi vre-un titlu italian, tinandu-i-1 totusi
ca subordonat; ibid., pp. 421-2. Dotarea lui Cu venituri pe la Gherla, ibid.,

p. 426.
2 Ibid., pp. 87 i urm., 380 i urm., 404-8,462 i urm.
/bi4., pp. 408-9.
4t Cararsaviensis.
pp. 445-7.
4 Nilles, o.
6 Bianu i Hodos, o. c., II, p. 27, no. 190. E si consilier imperial, cum a
fost Atanasie Anghel, dar nu si Patachi.
7 V. Iorga, Studii f i doc., V, pp. 141-2. Recomanda, bolnav fiind, ca
urmas pe *tefan de Govora.
SO
Iiiturei bisericeasca' de cele 7 laine 1, pe care o va rAspinge, la
1725, sinodul unit al Ardealului: 4 cari pintru nete artielui

.carele au ieit acuma de curAnd din Tara-RumAneascA, din
Minnie, i se chiamA Invei fillura besericeascei de cele 7 iaine,
incA socoti sAborul ca, oareunde se vor g'Asi in tara Ardelului,
fie la miren, fie la poi* de la toti sA se ia 0 s'A' nu fie slobod
a tinea nimArui , Indreptandu-se 0 din punctul de vedere al
Bisericii rAsAritene cutare grepalA 2. UrmeazA, prin ingrijirea
noului episcop Inochentie, care intrebuinteaz pe un meter,
The de la Cernavoda, i pe egumenul stefan de la Govora ca
supraveghetor al formei slavone din prima carte, Molilve.nicul de la 173O.

Toate silintile acestuia de a se tinea osebit de ierarhia-sArbeaseri
nu reu0rA Ins'A. La 1731 Inochentie va lua parte, cu doi egumeni,
la alegerea Patriarhului de CarlovAt 0, vAzAnd situatia episcopilor de Buda, Timioara, Arad 0 Caransebe, cerca ca 0
-el 0 clerul sAu sA aibA aceia0 situatie ca efii comunitAtilor
-sArbeti supuse Casei de Austria 4. Unul din cei ce iscAlesc
alAturi de Inochentie, egumenul de Govora, Ilarion, o face
si cu numele de familie, Glogoveanu, obiceiul de a trece la
-cAlugArie pAstrandu-se deci in aceastA nobilime mai micA
-oltean'A. i egumenii se rugau de generalul conte Wallis, pe care-1
privesc ca Voevod al lor, s'A nu lase administratia a se amesteca In rosturile lor 5.

Dar de la 1731 vine vremea marilor nemultAmiri generale,
Si locul lor e aiurea, in sintesa ce se face de la o bucatA de vreme
intre 4Aritul de tarA, Intre cel de Fanar 0 Intre cel de Viena.

1 Bianu 0. Hodo, o. c., II, pp. 29-30, no. 193.
3 Nines, o. c., pp. 468-9. Propuneri de catolicisare ale episcopului de Nico-
poli, Stanislavich, aezat in Oltenia de la 1725; Hurmuzaki, VI, pp. M2-4,

no. CCXLVIII.
3 Bianu i. Hodo, o. c., II, p. 36 i urm. Pentru urmaullui, in 1735, Climent, care e e confermaluit *, dar se va hirotonisi in Monarhie, la Belgrad,
Iorga, Studii fi doc., V, p. 151. V. i ibid., p. 153. I se scrie de guvern: e sa
ou te mai tinzi la vinariciu * (ibid.) i sa plateasca e potea i tafeta *pentru
mioartea lui Inochentie.
' Hurmuzaki, VI, pp. 417-8, no. ccr. Petitia e, firete, redactata in limba
latina, dar o expresie ca aphtocrator * arata un Roman In scriitorul ei.
5 Ibid., pp. 419-20, no. ccur.
Dominatia austriaca in Oltenia si neputinta de a o organisa
81
Deocamdat, e o adevrat ofensiv sarbeascA, desfsurat

alturi de aceia a latinismului catolic. Se IntrebuinteazA limba romneascA In legaurile cu aceia cari trebuie atrasi. Astfel vedem
pe episcopul de Ienopole, Ioannopolschi , Sofronie din Rayanita, Ravanicianici, chemnd pe protopopul Gheorghe de Beius,
- Beiuns , la ascultarea de eparhia Aradului pe care el o psto-
reste. Rzimndu-se si pe autoritatea unui Hrisant, el Ii spune

acestui urma de fapt al vechilor Vldici ai Bihorului &A e o mai
bine a s tinea In credinta sa cea pravoslavnia a Besearecii

Rsritului, a Ierusalimului, si In leagea crestineasc, precum
ati fost s'i 'nainte, si mosii vostri si strmosii si printii vostri,
asijdere si voi . II chiam s5. vie la Arad cu doi preoti alesi
si doi oameni dintre mireni, alesi, si s luati de la preoti si de la
-crestini scrisoare cu peceate . Se promit si banii de cheltuial,
pentru O sanguri stitd c nu poate fi niciun lucru fr de

.ehelteatiu . Pentru a sprijini lucrul si a-1 duce la capa
. acumu am putea de aceasta lucru a isprvi , se adunase
o comisie special acolo, la Arad, cu delegati ai generalului
Wallis, din Timisoara, SArbii colonisati avnd In aceast adevrat Adunare national, binecuvntat de mitropolitul de la
Belgrad, un fel de vice-Patriarh, mitropolitul nostru, mai
marele Vichentie Popovici , care-si trimete vicariul si secretarul cu parie de la preveleghie , pe al nostru domn OberCpitan s'i cu ceealanti cpitani si ofiteri din Craina .
preotii se grbesc a se Inscrie c tin cu varmeghia 1 Agentii
propagandei, cari chemau la ei pe juzii bisericilor rom-
nesti, asigurau c nu e vorba de nido dajde nou, ci c episcopul vrea numai s rspAndeascA legea cea bun : cA adevrat asa iaste cs-i mil Sfintii Sale pentru Beseareca Rhritului si pantru lege pravoslavnic .
i Moise Petrovici socoate deci c se poate intitula In cartea
.despre Cele apte Taine: Mitropolit al tot poporul crestin de
_supt puterea prea-luminatului Chesar al Rmului, In Serbia,
Slavonia, Hungaria, Tara Croteasc, Ungrovlahia chesariceasch
i Banatul Timisoarei 2 In cutare epistor arhiereasc a lui
1 Iorga, Studii fi doc., IV, pp. 80-1, no. Lxxv.
2 Bianu si Hodos, o. c., II, p. 30.
6
82
din 1731 el Ii zice: Cu mila lui Dumnezeu pravoslavnic mitropolit al Belgradului .1 a tot cretinescului norod ce s afl supt
stpnirea Mrirei ImpArAteti arhiepiscop, iproci . Data aceasta, el chiam5. la dnsul, ferindu-se doar s'A se atingA de Ardealul Insui, pe toti ortodocii de la Orade i, din jur: oraul de
Dumnezeu pzit Marele Varad i Invarmeghiul Biharschi 1_

Cu ei impreunA caut el s'A schimbe anume puncte care nu-i
convin din confirmatia ImpArteasa ce i s'a dat. In sfArit,
urmaul lui Sofronie, Isaia Antonovici 2, care-i zice episcop,
de Oradea-Mare i de Arad, de Ienopole, etc. , se privete,
aceast eparhie a noastrA a OrAziei cei Mari, In district
In protopopia Beiuului , unde se sprijin4 pe acelai protopopGheorghe, ca avnd dreptul s se Indrepte ditre acesta, cAtrepreotii i de bune niamuri giupunii birae, jurati i pani , ca.
i ciltre ceilall i cretini 3.
Iorga, Studii f i doc., IV, pp. 83 4, no. Lxxvm.

2 Numirea lui, in Decembre 1735, Hurmuzaki, VI, p. 499, no. ccLxxvir._
V. i ibid., pp. 807-8, no. ccLxxxii.
Iorga, Studii fi doc., IV, p. 84, no. Lxxix.
CAPITOLUL VI
Prima sintesa a erei reformelor

In f ata acestei stri de lucruri, plinA de contraziceri i de
conflicte, cu absoluta incapacitate a guvernului imperial de a
stabili o unitate i o armonie, cu neputinta de a da, timp de
zece ani, Valahiei # liberate un sistem administrativ i fiscal,
in care drepturile militarilor i. ale civililor, rostul strinilor i.
al nationalilor, al vechilor btinai i al colonisatilor, , s fie
neted definite, cArrnuirea central vienes mrgenindu-se doar
la o schimbare de persoane dup o aa de lung. i zadarnia
incercare 1, actiunea lui Nicolae Mavrocordat, cu toate greuttile ce Intmpina In tar aceast Monarhie de imitatie bizantino-otoman6, Insufletit de tendint.' reformatoare, fiat de
impiedecate acuma, are totui un caracter de soliditate, de bun
s'i statornic6 Interneiere, cu adnci base istorice i. folositoare
potriviri locale.
Sigur pe sine, el urrnrete i. legAturi cu tara vecing, pe
basa prieteniei cu Mihai Racovit4 Intiu, inainte de a Incerca A
capete acea stpnire de familie pe care am indicat-o i mai sus.
El caut deci o Indoit' legstur Intre neamul su i. neamul
aceluia, logodinduli IntAiu pe fiul mai mare, invtatul Scarlat, asemenea la iubirea c'rtilor, ca unul ce tia turcete,
elinete, latinete, francete , dar i. la scurtimea vietii cu un1 Protestul lui Gheorglie Cantacuzino, in 1726, cl el nu e e moale si cat
in decisiuni, e majorisat; forge, Doc. Cant., pp. 293-5, no. xxnr. Consiliul
de Rtizboiu era de pArere a el sA fie scos neapArat, mngiindu-1 cu o pensie
"i cu titlul de consilier secret sau de General-Wachtmeister, ibid., pp, 295-7,
no. XXV. Curtea-i fu insti favorali16.; ibid., pp. 299 300, no. xxvrn.
6*
84
chiul omonim, ginerele Brancoveanului 1, apoi, dupa moartea

prea timpurie a acestuia, la douazeci si unul de ani, pe Constantin, care purta numele Brancoveanului, iubit de tara, cu o fiica
a lui Mihai 2. Incunjurat de Greci, Invinuit ca-i prefera boierilor
localnici, avnd fii la Constantinopol, recomandati lui Hrisant 3
s'i crescuti, dup dorinta tatalui, greceste 4, feciorul lui Ioan
Racovita nu era mai putin Fanariot deck, al Exaporitului.
E ludat In inscriptii grecesti 5, tine, cu toata protectia acordata cartii romanesti, In concurent cu Muntenii, pe care Mitro-
politul Gheorghie o scoate de supt teascurile moldovenesti

Inviate,
scoal greceasca, dupa Invataturile marelui prieten, al
Ierusalimului, cu dascali atrasi de la Bucuresti, ca Antonie

si. Constantin, cari nu sant prea multmili de tinerii boieri,
ucenicii lor 4. Vedem la 1720 capuchehaielele ambelor tari, Greci,
%and cheltuieli pentru hiseric.a Sfantului Gheorghe, a Patriarhiei T.
Nu se ajunse insa la capat pe aceasta cale. De la o vreme

Mihai-Voda, doritor de a trece in Tara-Romaneasca, si Radu
Popescu, In mandria lui munteana, observ ca unuia ca acesta
i-ar fi ajuns doar si Moldova 8 , primi la dansul pe fugarii
de la Munteni, s'i, In ciuda tuturor sfortarilor sale, Mavrocordat, care recurse la trimiterea unor delegati turci anume
pentru scotocirea si prinderea lor, nu putu pune mana pe dnsii.
Acesti nemultmiti din 1726, pe cari din bogatele mentiuni
ale celor trei cronici moldovenesti ajungem a-i cunoaste, aparRadu Popescu, pp. 112 3. Din Doamna Smaranda Nicolae avu acesti
fii: Alexandru, Sultana, *tefan ; ibid., p. 130. Pentru Iancu beizadek v.
ibid., p. 153. Cl. Iorga, Doc. grece.,sti, II, pp. 944-5, no. DCCCCXVII; pp.
989-90, no. pcccazom; pp. 1055-6, no. IkIXIII.
Radu Popescu, p. 120.
3 Cf. Iorga, Doc. grece,sti, H, p. 898.
4 Ibid., pp. 893-4, no. ncccLxvin.
3 Ibid., p. 1037, no. Dccccxcw.
4 Ibid., pp. 863-5, no. DCCCXLII; pp. 994-6, no. DCCCLXII; pp. 1028-9,
no. DCCCCLXXXIX; /3. 1033. La Bucuresti mai era bgitrnul Iacob Manu din
Argos; ibid., p. 865, nota 1. Dasalul de la Vlaresti; ibid., p. 1049. Cetirea

lui Hesiod; ibid., p. 877, no. DCCCLIV; a lui Homer, ibid., p. 909,
no. DCCCLXXXVI. V. Jerga, Ist. Ettv44tim4ntului, In tot acest capitol.
7 Iorga, Doc. greceFti, II, p. 870, no. ncccxLva,

Pp. 144-5.
Prima sintesA a erei reformelor
85
tineau tot vechiutui partid breincovenesc, care dominase supt Ioan

Mavrocordat si care nu putea s'a se 1mpace cu darzul si Inchisul
regim de Tarigrad al fratelui acestuia. In fruntea lor era ginerele lui Brancoveanu, vesnic agitatul Nicolae Roset1, amestec
de boier roman si de c'rturar de latineste, mandru de titlul

su de conte si IntrebuinVand un jargon cu citatii latine, 'Ara
s'A uite 'usa voluptatea tabacului rasritean, de care va jindui
in retragerea sa, pe o viga', la Brasov 2.
In aceasta lupa de fiecare moment, deschisa intre cei

doi Domni, Turcii trebuira s'A faca o alegere, si ea fu favorahila, cum era de asteptat, mai influentului si mai priceputului
Nicolae-Vod. Mihai Racovita fu rechemat , In mare disgratie,
parYt si de puternicul Evreu constantinopolitan zis Bazarghideanul, pentru o prigonire a coreligionarilor lui, supt Invinuire de
omor ritual s'i el era poate s fie Inchis la Cele Sapte Turnuri ca dupa'. Domnia precedent. Cronicarul lui Mavrocordat
asigura' chiar c rara interventia acestuia, Mihai-Voda ar fi avut
s rspunda pentru reaua sa carmuire 3. i data aceasta Nicolae-Voda nu apas pe cel care din nou era deci s'A fie inchis In
temnita de Stat si el va starui ca Dumitrascu Hatmanul, fratele
fostului Domn, s'a nu fie suprat In Moldova, chiar daca ar
exista un firman contra lui 4.
Noul Domn, numit In Octombre 1726, pe care Nicolae-Voda
si-1 pregnise de mult pentru stapanirea de familie despre care
am vorbit, era Alarde Dragoman Grigorascu Ghica, fiul Ruxandrei Mavrocordat si al beizadelei Matei, fiu al primului Grigore
Ghica si odinioar pretendent contra Brancoveanului. Tatal
murise de mult, si mama, vestit si pentru leacurile ei, ca fiica
a unui iatrofilosof , femeie de mare energie, il crescuse ele1 V. si Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 972-5, no. nccccxLvr.
2 V. ai Iorga, Studii fi doc., V, p. 56, no. 255; p. 57, n-le 256-7; si In
Scrisori de boieri, la data de 1740. Acest caracter al pribegiei face pe Rada
Popescu sA considere pe emigrati, ca e neavAnd nicio nevoie, ci Inca milA si
cinste, numai din fire rAi s'i neastAmpArati o ; p. 144.
$ Radu Popescu, p. 142 si urm. O. In aceastA noud crisA, prin stAruintile
Domnului muntean s'ar fi Intarit Domnia Moldoveanului, si Nicolae ar fi
primit multAmiri in scris pentru aceasta. V., mai precis, Amira, p. 156.
4 lorga, Doc. grecesti, II, p. 966, no. DCCCCXXXVIII.
86
nic, In asa fel, Incat, venind In Moldova, el a trebuit s Invete

1imba tatlui, bunicului i strAbunicului su.
Fratele lui Grigorascu, Alexandru, care-i urm In marea
dregAtorie de la Poart, trise Cava timp la Bucuresti ca.

Mare Postelnic. Astfel Mavrocordat se credea sigur cA aceast
nou Domnie moldoveneascg va fi faV de dnsul cam asa

cum fusese cea d'intiu stpanire a lui Constantin Duca fat
de Brncoveanu.
Nu trecu mult Ins si el putu s vad' cat de mult se inselase.
In aparent noul Grigore-Vod era un tnr vioiu, doritor de

petreceri i harnic la vntoare 1, clret bun , tovar MI%
mndrie al boierimii tinere, cutnd primblri cu naiuri cu

nagarale , Intreceri la sgetat, si sinetul btnd la pravil
prea bine 2, iubitor de oaste, ca unul care-si ImbracA slujitorii In frumoase uniforme verzi si rosii, puindu-li In cap chivere
negre sau brate (berete), port unguresc ; venise de la
Brila, nu pe uscat, ci Inteo excursie de plAcere , In doug
., pre ap, cu mult potrival, zicnd din trmbiti si

din naiuri i dnd si din puste 3. De fapt Ins, acela care aduse
cu sine pe o Doamn bogat la scris cu Hrisant, Zoe, care i-a

supravietuit, el care invitase si pe mam la Iasul stpnirii
sale 4, era tot asa de mret In apucturi ca si unchiul de
care se va desprti foarte rApede, fr s se ajung6 tusk din
dibcia amndurora, la un conflict deschis, ca acela cu Mihai
Racovit.
El se Incunjurk plin de Incredere, de boierii lui Mihai, si

nu de Grecii siguri pe cari i-ar fi dorit probabil ruda de la Bucuresti. Divanul lui cuprinde pe Gavril Miclescu, pe Constantin
Roset, pe Constantin Costachi, pe Sandu Sturdza, fostul pribeag In Rusia, pe Iordachi Cantacuzino Deleanu, pe Toader
Paladi, pe fiul Insusi al lu Lupu Costachi cel tiat de Turci
tlup recomandatia lui Nicolae-Vod, Iordachi, apoi si pe Cos1 Mustea, la sfar0t.
Amira, p. 160. Cf. caracterisarea lui Neculce, p. 373: veselfi Cu naiuri
cu cantece hagime0i i cu multi pelivani masctirici i. Pentru purtarile desfrAnate, ibid., p. 374.
Neculce i Amira, pp. 159, 179.
Neculce, p. 364.
Prima sintesti a erei reformelor
87
tachi Razu, chiar si pe asa de batrAnul Ilie Catargiu, lAngA tAn-
rul Ioan Bogdan ; ca Greci, Ipsilanti, mostenit de la predecesor, Impreura cu fiul Iordachi, cu ginerele Iamandi, apoi un
Sluger 1VIihalachi, un Macr1, cumnatul s'Au, prin domnita M5ri-
oara, Andronachi Vlast, rud cu consilierul de la Craiova. Pe

Sturdza, foarte pretuit, II privia i ca pe o rudA ce-i era In ade-
-vAr prin bunicA. Neculce, care se astepta la o schimbare,

poate i pentru dAnsul i copiii sAi, observ : 4 Deci alti boieri
ce mai rmsese de atAta vreme, de asteptau pre GrigorieVod cu bucurie, ca sA Incap i ei, vAzAnd c5. i-au apucat
iiarA ceilalti boieri Inainte i acum, cAutau rAu 1
Grigore-VodA pAstreazA vAcgritul, sprijinindu-se si pe sfer-
tturi. dar scade sau InlAtur multele dijme adause de MihaiVod 2, cAci e sAdit5 si la dAnsul dorinta de a se Imbuna cu
$ara. Dar el vrea mai mult deck, atAta. Ambifia lui e a se pune
in legdiurd cu lot lreculul, nu numai al Moldovei, dar al amdncluror fdrilor. El e un converlil, un asimilal din prima clip?".
Limba moldoveneascA prea lesne au InvAtat 3. Nat la
ease luni au InvAtat moldoveneste, grAind asemene la tot
cuvntul , i Amira, cunosator de limbi el Insusi, d o
.explicatie, neasteptatA, de latinitate: ce poate fi eft' i limba
ltineasc, frAnceasc, ce le stia toate, I-au deschis asa curAnd,
la limba moldoveneasc 4 . i el vrea s i se facA i lui o cronicA,
una In romAneste, asemenea cu a lui Axintie, In care s5, se

arte din ce neam vine si ce isprAvi au Indeplinit Inaintasii
Tie cari Intelege sti-i imite.
Astfel se ajunse la Intinsa operA a Slugerului Amira, ultima
lucrare de mai vastA literaturA pe care a produs-o aceast

MoldovA, a veacului al XVIII-lea, care va avea Indat alte
preocupatii deck, aceia a pstrArii evenimentelor istorice.
IntinzAndu-se Inteo expunere IntovArsitA doar de unele
critice, i asupra stApAnirii lui Racovit, cronicarul din
ordin Incepe cu aceastA Instiintare a noii ere: De aice sA veP. 365.
2 Neculce i Amira, pp. 159, 179.
Ibid.
4 P. 159.
88
deti j bunatatea nascuta a acestui Domn, ce mare dar at

cazut pe tara Moldovei: ca o lumina au stralucit plina de bucurie, precum dovezile mari Inainte sant Insemnate . Dar Intaiu
trebuie s tie lumea, Inteo Intreaga povestire de lucruri muntene, curgerea neamului sau, moii, stremosii lui cine au
fost1. Cronicile muntene, leatopisetul Tarii Romanesti , sant pe
larg Intrebuintate. Toti dusmanii familiei sant rnaltratati munteneste , ca la Radu Popescu, de la Mihnea, Inlocuit de Gheorghe Ghica, pentru ca i sufletul curand s.-si borasca In prpastiile Iadului, s'au perit pomenirea lui cu sunet1. Dari
de traditie se adauga, cum e calul dat, la caderea
primului Ghica, de erban Cantacuzino, fiind mai viclean decat alti frati 2. Se vorbeste de nebuniile Muntenilor 3r
la care va raspunde Radu Popescu cu nestatornicia Moldovenilor 4. Se vede urmarirea continua a criticelor lui Constan-
tin capitanul Ontra Cantacuzinilor. Se ajunge astfel la fiii lui

Grigore I-iu, ternita, fr urmasi, i acel Matei care reproduce numele moldovenesc al lui :Wades Sturdza, tata! Doanmeil
Maria, inrudire care se subliniazd pentru a crea un drept dinastic,
dar nu prin Mavrocordalii mamei, noului slpnilor 5. Se pomenesc numai, pentru inteirirea aceluiafi drepi, Domniile lui Nicolae.
pe aleituri, aceia, In ara-Romemeascei a lui loan Mavrocordal 6. Nimic des pre cobotirea Exaporilului din marii Domni vechr
ai acesiei Moldove.
Peste putin, raporturile lui Mavrocordat cu Grigore Ghica

nu mai fura acelea ale unchiului fata de nepot, ale parintelui -
de fiul iubit 1. Se ivira greutati de hotar Intre cele dotia

Vri, si, cum noul Domn moldovean apara punctul de vedere.
fa
1 Pp. 157, 144.

2 P. 145.
3 Ibid.
4 Radu Popescu, p. 163.
5 Aznira, p. 155.
6 Ibid., pp. 155-6.
7 Scrisoarea lui Grigore-Voda catre Hrisant dupa intrarea In
.Doc. grecegti, II, pp. 905-6, no. DCCCLXXXII. - Pentru Doamna Zoe, ibid.,
pp. 911-2, no. Dcca.xxxvin; pp. 915-6, no. occcxxxr; p. 927, no. mum;
p. 963, no. DCCCCXXXV.
89k
al Moldovei, vecinul li scrie: De ce oare partea Muntenilor

sA fie alcat, de Moldoveni, mai ales and domneste acolo.
prea-doritul meu nepot? I. Inainte de aceasta, and Doamna
Ruxandra trecu spre Moldova, nu numai a nu se opri la Bucuresti, dar tinu sa i spuie lui Hrisant c nici n'are de gnd s'o.
faa 2. Patriarhul de Ierusalim, care exercita atunci o mare.
influent:A asupra tnrului Domn de la Iasi, inspirAndu4 si
Intrindu4 decretul de organisare a celor patru scoli: denied,.
greaa modern, romneasa si slavon 3, trebui A* se amestece ca Imp'Aciuitor 4.
CAnd Grigore Ghica se l'Auda cu credinta si ajutorul ce afl

la boierii sl, si la cei tineri si la cei btrAni, In 1727 5, Domnut
muntean, care suferia de acele continue greutti cu ai Ai, trebuia s ail3 un sentiment de gelosie, crezAndu-se si nedreptAtit
c5., dup atAtea servicii reale, n'a stiut Ina s. capete inimile In
aceast tail a sa, In care rmnea stain. Si Hrisant 1-ar fi
socotit slab si moale In neIatelegerea cu Grigore, crescull
In 1728 6. Nicolae Roset ajunse a luda pe flout Domn moldovean 7. Radu Popescu, vorbind despre nemultmitii moldoveni,
merge 'Ada' la a scrie: multi dintru aceia aducea' si mustrare
lui Grigorie-Vod, Domnul Moldovei, a nu urmeaz6 chivernisiriii
unchiu-su 5j el pune In contrast rh.'tcirile Incoase ale lui

Grigore cu linistea ce a stiut sii asigure Nicolae Mavrocordat
trii sale la 1727. Ceici Nicolae sperase seili a. eze fial in Moldova 9.
1 Ibid., pp. 903-4, no. DCCCLXXX; p. 996, no. DCCCCLXIII.
2 Ibid., pp. 920-1, no. DCCCXCV (an. 1727). Cf. ibid., p. 900, no. ncca.xxiv..
2 Cf. Iorga, Istoria inodgintdntului, 1. c. Pentru copiii sgi, Ghica avea

ca dascal un cleric, grec, Ioanichie ; Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 921-2, no..
DCCCXCVI. *I el va ajuta cariera acelui calugar Nichifor, din care va faceun titular de Side .5i, mai tArziu, un mitropolit al Moldovei ; ibid., pp. 937 8,.
no. nccccxm.
4 Ibid., p. 928.
5 Ibid., p. 934, no. DCCCCXIX Cf. i ibid., p. 992.
6 Ibid., p. 964, no. nccccxxxvi.

7 Ibid., p. 1011, no. DCCCCLXXII.
2 P. 164.
' Daponte, Viata, p. 337. Pentru planul de ctisdtorie cu ..knastasia, fiica,
lui Mihai-Voda, ibid.
Ceva trebuia s-i apropie insA pe cei dei rivali: greui

-strnite de tulburArile dela Tatari i intrigik fratilor Racovit,
-cari nu pierduser ndejdea intoarcerii la putere.
Ghica luase msurile necesare pentru ca, urmnd struin!tile predecesorului su, s izgonease pe Tatari din caslele
usurpate, drmndu-li bordeiele de lut i chiar cAte o primitiv moschee i pedepsind pe aceia dintre dnsii cari, Indrt-
-nicindu-se a rmnea pe piunntul trii, in schimb pentru

adetiul lor, i se preau lui a fi rupt jurisdictia sa domneasc.
Se strni, supt acest pretext, dar din ambitia de Imprtie a

locotenentului Hanului Caplan, Tigrul , o adevitrat revoltit
a acelui Inalt demnitar, Aadil-Ghirai.
Aceste tulbursri tinur doi ani. Ameindoi Domnii avurei un
rol militar, inaintnd cu ostasii lor contra acestor Musulmani
nesupusi. Cronica lui Radu Popescu, ca i a lui Amira, ni-au
ttransmis amAnuntele acestor iesiri ale lui Nicolae i Grigore
In fruntea micilor armate ce-si putuser injgheba. Trebuia

s se caute rebelii In Bugeacul Nogailor, pe la Ismail si
Chilia
Nu fu de nevoie s se Incerce ce pot la lupt soldatii, cari

nu erau numai de parad. Amira socoate la 7.000 de oameni
.oastea Moldovei, cu slujitori, pantiri (chiurasieri) afar de
Curte si de Lpusneni, Orheieni i ditrbantii agesti , vnstori
Soroceni 2. In fata unei expeditii care unja pe Turcii de la

Hotin cu alte contingente de granit si a resistentei IIanului
Mengli-Ghirei, Aadil se supuse, trecand In exil.
Indat dup aceasta, Ghica dobandi intoarcerea granitii de
.cAtre Bugeac pe hotarul vechiu al lui Halil-Pasa, dar Intr'o conferint la Ismail li se confirm stpAnirea peste bucata de pmnt
.cedat de saptesprezece ani i Intrit cu sapte ani in urrra

intre Prut i Nistru, lat de dous ceasuri i lung de treizeci
dou , cu conditie sit plteascA drile obisnuite ctre Domnie, proprietar In teorie a acestei suvite : almul i usurul,
.cu adausul cs plata aceasta li-ar putea ingdui sii Inainteze
3a psuni si peste noul hotar, In prtile nelocuite, cu voia

1 Cf. si Iorga, .Doc. greceiti, II, p. 9a2 i urm.
2 P. 165. *i 412 puste cu sdcAluse .
Serdarului. a cApitanului de Codru i a parcAlabului de 1-6-pupa 1.

In mijlocul acestot amenintAri la granit5 se produse
.eontra amAnduror Domnilor conspiratia Racovitetilor 2. Dumitracu Hatmanul, dup' ce se bucurase de IngAduinta lui Grigore-
Vod, care-i boieri pe amndoi ginerii, Iordachi Costachi i

Ioan Bogdan 8, trecu la Aadil-Ghirai. Indignarea fu aprins5 i
la Bucureti, dar, din nou, Mavrocordat interveni Impkiuitor
.contra celui prins acum, care, i dup s'Anda Turcilor, se Mcuse
vinovat de moarte 4. Peste putin, acest boier, amestecat aa

mult i In catastrof a Brncoveanului, se stingea la moia
sa 8. Radu Racovit6, fiul lui Dumitracu, ajunse chiar a Inlocui la Cernuti ca staroste pe Abel-1, dovedit ca delapia tor 8.
Atunci interveni la Bucureti neateptata moarte a lui

Nicolae-Vodk pe care unii Greci 7 1-au crezut otrAvit de boieri,
In rana de care suferia, dar de mult6 vreme o scrisoare &are

Hrisant 11 una Inteo rea stare de sAnnate. Fundatorul VAcsTetilor fu dus la ctitoria sa, Insemnat In frunte cu o frumoasil
inscriptie romneascg, pentru a fi arzat Intr'un mAret. morinnt de marmurk pecetluit Ins cu versuri elenice de arhaidi
fAptur p*An'A i la data de Iunie a mortii, exprimat In cronologia
aticg 8.
Izvoarele; cronicile Moldovei si Tilrii-Romilnesti, rapoartele din Odobesen i Tocilescu, I. c., *i Hammer, Geschichte der Krim, Viena, 1856, In Iorga,
Chilicz
i Cetatea-Albei, pp. 247-8; la care a se adaugi Iorga, Studii fi doc.,
XXIII, p. 282 qi urm.; .Doc. grecegti, H, pp. 932 si urm., 947 si urm., 955, 958
-si urm.
Amira laretinde cd Mihai-Vod4
vrut nici sa primeasca scrisorile,
Turcia, ale fratelui. Dar Neculce-1 presintd ca Inteles cu Dumitrascu ;
p. 367.
3 Amira, p. 163. Cf. Radu Popescu, p. 165.
3 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 971-2, no. DCCCCXLV (an. 1728).
Rada Popescu, p. 165.
Amira, p. 179.
7 Ca Atanase Comnen Ipsilanti, Tet urea 2* ed.wair, p. 327; reprodus
orga, Doc. grecegti, II, p. 1069, nota.
Iorga, Inscrigii, I, p. 77, no. 6.
in
92
Lsa mai multi fii 1, dintre cari cel mai mare, Constantin,
tanr de o crestere aleas s'i de o distins ideologie, de mult timp
un zelos corespondent al Patriarhului Hrisant 2, care nu supra-
vietui mult vreme vechiului su prieten, fu,sese insurat cu

inssi nepoata lui Constantin Stolnicul 3, fiica lui Rducanu
Cantacuzino 4.
Dar moarlea aceluia care, penlru un partid care nu dispruse,

era un usurpator fi ail tiran, insemna pulinfa de a face set tnvio
intreg treculul brdncovenesc, al vechii Monarhii, at lot ce cuprindea
el ca oanzeni fi ca afezdminle chiar.
Pe cand odraslele lui Stefan Cantacuzino, lang6 mama lor

legat Ma de traditie, dar mai ales dup moartea ei 4, se Instrinau sufleteste, aruncandu-se lute() politic personara de
aventuri, pe care o represint mai ales Radu devenit un Rudolf,
acum principe Cantacuzin,
Anghel,
Flaviu si Comnen ,
mostenitor al Bizantului, duce al Valahiei, Moldovei si Basarabiei,

care iese Intaia oar la iveal ca unitate deosebit ,
despot al Peloponesului, principe al Tesaliei, Macedoniei si
sfantului Imperiu Roman, al ananduror Imperiilor, conte de
Epidaur, Corint si al regatului apostolic al Ungariei, marchis
In Ilfov, Romanati, Teleorman, Suceava, Galati, dinast al Ialomitei, Prahovei si Dmbovitei si domn al Oltului si Mehedintului, hospodar in Hotin si Giurgiu, precum i al ocnelor Telegal, de o parte si de alta a Dunrii, baron In Mohilu, Bneasa,
Afurnati, amndoi Filipestii si ai celorlalte teritorii, feude,

locuri si stpaniri ale Serenisimei Case cantacuzine prin Ucraina
1 V.
ibid., pp. 243 4. Pentru loan v. mai sus, p. 82, nota 1. Pentra
Alexandru, Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 981-2, no. DCCCCLI. Pentru Doamna
Smaranda, ibid., pp. 993-4, no. DCCCCLXI.
2 Ibid., pp. 891-2, no. DCCCLXIV: pp. 945-6, no. DCCCCXVIII; pp. 987-8,
no. DCCCCLV; pp. 1040-1, no. DCCCCXCIX; pp. 1044-5, no. my. El gAtete lui
Hrisant locuinta la soacra ; ibid., pp. 990-1, no. DCCCCLVII.
3. Testamentul Saftei, yaduya lui, Iorga, Doc. Cant., pp. 177-82, no. zaxne..
Un act de la sotia lui Radu, Stanca, i de la fiul, Constantin (1715), ibid.,

p. 250, no, XXIV.
2 Cf. Radu Popescu, p. 174 *i Iorga, Doc. grecevi, II, pp. 975-6,
n -le DCCCCXLVII-VIII.
5 Recomandatie pentru dOnsa din partea regelui August al Poloniei (1727),

lorga, Doc. Cant., pp. 193 4, no, Lxxxry. V. ibid., p. 284 i urm.
Prima sintesd a erei reformelor
93
i Ardeall, cu specularea Ordinului sgu Constantinian, de caracter pseudo-bizantin 2, recunoscut i. de Impgratu13, ca sg

ajung5. comandant de regiment srbesc la Austrieci 4, general
-gata s treac la dumanul prusian al Habsburgilor i sg se
piard inteo viat de srgcie i. desfru, murind la Camenita 5
pe cfind, cum s om vedea, fratele lui, Constantin, visg de motenirea despotalg a Brancovicetilor in Serbia, ca sg. ajung
Inteo inchisoare de fortgreat la stpnii sgi, cari-i ddurg drumul numai ca sg moar liber 6, In tug, chiar dupg trecerea In
Ardeal a lui Nicolae Roset, a lui Mihai Cantacuzino, fiul Spgtarului 7, ringseser represintantii causei, care, de la un timp
nu mai avea pe Doamna Marica, iar nepotelul ei Dinu nu era
Ineg de vrstg.
Dac, dintre ei, un Matei Cretulescu, purtat pe la Viena pe
Arremea sperantelor de Domnie de la u Nemti i. onorat de
Impgratul, In testamentul su din 1729, cerca lui NicolaeVodg
4 stgpneasca
iertgciume
blagoslovenie ,
invo-
-cnd, pe latinete, u Clementa Sa , dgruindu-i i un 'Atlas

luat acolo la Viena 8, un 4 atlante , i recomandnduli sufletul
lui Climent de Adrianopol aezat la Biserica Doamnei 9, Ior-dachi Cretulescu, nepotul sgu, ginere brancovenesc, care pri1 Ibid., p. 185, no. Lxxxn. Impreund cu fratele cld o plenipotenta pentru
-afaceri lui Panaioti Papa, adecd Panaioti Nico (Viena, 1-iu Ianuar 1725) ;
-ibid., pp. 192-3, no. Lxxxm.
2 II dd si doctorului Mihail Schendus Vanderbeck, ponegritorul lui Nicolae
Mavrocordat ; ibid. pp. 182-3, no. Lxxx. Alte acte ale Marelui Maestru s,
-care gasia cumparatori pentru diplomele sale, ibid., p. 183 si nrm.

3 Ibid., pp. 195-8, no. Lxxxvn; pp. 292-3,n le xxnm, pp. 290 1, no. xx.
-V. si mai sus.
a Ibid., pp. 301-4, n-le xxxum.

5 Vezi si Iorga, in Hurmuzaki, X, pp. ixx (cu ardtarea tuturor izvoarelor) ; Bulat, In Reo. Ist , VI, pp. 229-35. Vezi si mai departe.
V. mai departe, si Iorga, Doc. Cant., p. 297 si urm.
7 Ibid., pp. 182-3, no. Lxxx.
3 Lasl si 124 de cdrti, filosoficeti, gramaticesti, politicesti, bisericesti,
istoricesti, latinesti, italienesti, iproci, iproci s, luate tot la Viena pentru copii.
Nu uita nici pe loan-Vodd, care-i mdritase fata cu Petracu BAlIceanu.
Ibid., pp. 198-211, no. Lxxxvri. El lasd ceva si unui Suedes, lui
4 Ion Sfetul, care m'au odihnit In cllatoria Beciului o; p.209.
94
mise de la Domnul strain o parte din mosiile confiscate de la

Toma Cantacuzino si de la acela care e numit, simplu, Gheorghe Beizadea , ca haini i hicleni de atre puternica ImpArfie 1, rgrnanea, cu toat5 situatia lui de Mare Logoft i increderea de care se bucura, pstrAtorul unei datini care acuma
prea e poate fi restaurat.
Nicolae-Vod incredintase lui Constantin, ca unui nulieniior
de iron, pe Doamna Smaranda Constantin era fiul Pulheriei
Ciuchi , pe fill ei, Alexandru 2 si Sultana, pe fratele i dui:4
mamA, beizadek Iancu.
Se proced5 deci, in fata Doamnei vduve Smaranda, care

nu arAta s aib vre-o influent, i a celor cativa Greci dint
intimitatea rposatului Domn,amAnuntele ni scap5., neexisand
pentru actst important moment de cris" o cronie de Ora , la
convocarea unei adevArate AdunAri Nationale ca aceia care dduse Scaunul lui Constantin Brncoveanu sau ca adunarea
noroc care voise s dea Moldovei ca Domn, la moartea lui

Constantin-Vod Cantemir, pe beizadek Dumitrascu. Grigore
Ghica ar fi luat bucuros, prin strAmutare, mostenirea unchiului,
Mihai Racovit credea ch. in sfarsit i-a venit ceasul. Se pare
eA unii dintre boieri ar fi voil, alt Domn deckt pe fiul tiranului . Dar Grecii fur castigati, si tot asa Doamna, care doria
fireste pe fiul ei, i, supt inrkurirea hotritoare a lui Iordachi
Cretulescu, care-si sprijinia ruda, crescut romneste, se alese deci
Constantin Mavrocordat, care va prefera, in scrisorile c5tre

zic de' Scarlatti . Se ceru la Poartli intArirea
strini,
lui i Pap din Vidin, o veche cunostint', interveni, ca Abz.-
Pap din vremea lui Matei B5sArabA, a erui traditie se continua de fapt, pentru a se cpta aceast5. confirmare 3.
Divanul Domnului e alcauit din tansrul Brncovean
Constantin, care e fcut Mare Stolnic, dintr'un Filipescu, Grigore, Serdar ca In Moldova, dintr'un tot tanilr Verescu,
Barbu, care va juca apoi un mare rol, pe lang5. cativa Greci
1 Ibid., p. 251, no. xxv.
Alexandru se IntAlnete In Efemeridele lui Daponte, al6turi de Alexandruo fiul lui Ioan, care muri de ciumg la Bucure0i.
3 Atanase Comnen Ipsilanti, o. c.. p. 327, i In Iorga Doc. grecevi, II, p.
1069, nota; Daponte, phmerides daces, ed. Legrand, II, pp. xxxx-u,
95.
obseuri, mire cari Constantin Ramadan i, firete, Vistierut

Antonachi.
Dar Constantin, care era Domn numai pentru acei cari-1 ale-
seser, i nu pentru Turci, de i se pretinde ea i se trimeseseMicul Imbrohor cu confirmarea 1, va fi chemat la Constantinopol_

Alunci Iordachi Cretmleseu, un adeviirat regent, pe care ocrotitul
sAu It va fi lasat unul din Caimacami, trimese la Poarta

pentru a starui In folosul tanarului Mavrocordat pe Constantin
Vacarescu, vArul su, i pe propriul fiu, Riiducanu, recomandandu-i, i In numele soiei, domnita Salta Matei Cretuleseu
Ii zicea: Doamna &Utica
i btranului Patriarh Hrisant 2.
Se &Idea o !lipid pentru reslalornicirea unei tradifii pe care
cu un secol in urnzei o crease spirilul local. national, al TtiriiRomeinesli $i care dominase tendinfile politice a vre-o trei generafii.
Poate c s'ar fi izbutit in aceast Indrtizneata tentativ,

dacii n'ar fi intervenit, ea in 1703, pentru Brancoveanu, revolutia turceasc. Impotriva batranului Sultan Ahmed, care privise la martiriul aceluia, se ridica multimea, cerand pe nepotul
lui, Mahmud, care, firete, nu era In stare s6 stApaneasca- o
asemenea micare, rApede degenerat'a In anarhie 3. Un Robespierre turc, Ienicerul Patrona-Hali14, ajunge stapan peste capitala Imperiului. Si el se crede dator s Inlature pe toti aceia
cari i se piireau c sant numai efi de provincii fr drepturi
ale lor. Fu astfel mazilit Hanul, dandu-se drumul vechiului
rebel Aadil-Ghirai, i tot aa trebuia s fie pentru Domniile
romaneti, socotite vacante 5.
1 Daponte, Viata, p. 344. El ar fi refusat instalarea liana atunci ; ibid.
Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 1068 9, no. mxxi (26 Octombre 1730).
3 Iorga, Gesch. des osm. Reiches, IV, p. 4090 urm. Noul Sultan ar fi anuntat
suirea sa vasalului din Bucure0i; Daponte, L. c., p. 245. Mai cunontem un.
asemer.ea cas ; Iorga, Doc. grecegti, II, la an. 1754.
V. i Tollot, Nouveau voyage fait au Levant s armies 1731 et 1732,
Paris 1742, p. 310 i urm.

6 Viata lui Constantin-Voda de Daponte afirma ca Domnul soseqte numai
dupa potolirea revolutiei, ceia ce pare fals ; p. 346. Constantin, acum vacluv
dupa sosia cantacuzina, ar fi cautat sa incheie o casatorie cu fiica lui MihaiVocla ceia ce pare imposibil ; p. 347. Patriarhul i Grecii cautau sa-1 Insoare.
altfel ; ibid. I s'ar fi oferit Moldova, dar din prietenie fata de varul sau arfi refusat-o ; ibid., p. 348.
S6
In -Moldova, dictatorul numi, cu supusa Invoire a Sultanului
su, pe un negustor de carne, un casap sArb bogat, Ianacbi,

de fapt secretar vi furnisor al ienicerilor, pe care Grecii
constantinopolitani il porecliser6 Butucachi, vi el trecu prin
formele obivnuite pentru Inarirea Domnilor 1.
Se poate Inchipui indignarea boierilor moldoveni, inc numerovi vi puternici, cari n'ar fi primit nici Inteun chip pe acest
nvlitor obraznic, cutezAnd s calce In picioare toate drepturile v'i datinile, att de vechi vi de respectabile, ale unei tAri
-care pAstrase In atAtea domenii o libertate pAnA atunci neatinsA
de nimeni. Simtdm adnca jignire a lui Grigore-Vod insuvi

in scrisoarea ce o Indreapt la 25 Novembre lui Hrisant. El
trimese indat6 sume importante la Constantinopol ca A' InInure grosolana aventurg. Butucachi-Vod , de care-vi rAde
Neculce, nu putu A' sustie concurenta cu acela care avea la

indemAnA Vistieria Moldovei. Si astfel cel care-I numise II vi
inazili fAr gbavg, osandindu-1 vi la moarte, iar restabilitorii
ordinii primir ca Grigore-Vod s'a" urmeze stApnirea sa 2.
Pentru Tara-Romneasc6 Ins Domnia lui Constantin Mavro-
cordat nu se putea Vstra. Sprijinitorul lui la Poart, Manolachi Ipsilanti fu aruncat la Forno dupa struintile lui MihaiVon.", care-vi asociase In silintile sale vi pe dragomanul flotei,
Ventura. Mihai cApt deci el Domnia rAvnit, vi, de CrAciun al
-acestui an ava de tulburat, el se pregtia, cAlcAnd in picioare
dreptul de alegere reclamat de targ, sei vie in ntijlocul unor

Zoieri cari n'aveau nicio simpaiie peniru acesi Moldovean i.
erau hotArIti s. La' once jertfe pentru a-1 fsturna ; tnsrul
de optsprezece ani care era noul Constantin-Vod, retinut
acum la Constantinopol, deveni prin aceasta un candidai
_national o 3.
Timp de mai multe luni se duse o lupt inviervunat6 pentru

izgonirea intrusului, care ceruse sechestrarea vi vanzarea averii
1 Neculce si Daponte, /. c.
2 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 1070-1, no. mxxii.
3 Vezi si scrisoarea de la 26 Decembre care Hrisant a noului Domn muntean, care-si lasa la Constantinopol ca agent, cum mai fusese, pe fiul sail,
RomAn dui:4 amindoi pIrintii, Constantin; ibid., pp. 1071-2, no. mxxnr.
Constan tin domnise cinsprezece zile; Daponte, 1. c., p. 345.
Fig. 4.
Constantin Mavrocordat.
Prima sintesd a erei reformelor
97
3Iavrocordatilor 1, Mil s. putem avea 15muririle trebuiLoare.

Bine inteles cine poart aceast lupt nu e copilandrul ajuns
la mazilie dupA nici dougzeci de zile de nominal stpnire,
ici uninireg partid care se sprijinia pe doctrina istoricil a alegerii 2.
Indat4 ce fu numit un nou Mare Vizir in locul acelui care stri-vise rascoala, i el nu era deck, prietenul Pa6 de Vidin, boierii
-de tarA, cu Cretulescu i Brancoveanu in frunte biruir,
tnd cri Mihai-VodA i-a pradat, ca, odinioark pe Moldoveni ;
mazilul fu din nou in primej die s-i piardrt capul 3. Ventura
plAti cu capul cutezanta lui 4, i astfel Constantin-Vod putu srt
inceapA, avnd un astfel de ocrotitor, o Domnie pe deplin

-asigurat (26 Octombre 1731)5. Cnd se incerc6 o loviturri
-.contra lui, unsprezece boieri merserrt la Poart.
StApAnirea vechilor familii e des'avArit,
triumfAtoare
peste tot ce (Muse Fanarul i Moldova fanariotisat a Raco-vitetilor. Intr'un privilegiu redactat romnete pentru mnstirea grecease a Sfntului Visarion, la Ducu, In Tesalia,
isalesc: ca Intrtiu boier, marele patron Iordachi Cretulescu,
.-so t de Doamnrt din sngele Brancoveanului, Constantin
VrtcArescu, Constantin Brancoveanu, struitorul la Poartri din
1730, ca Mare Logofilt. ruda lui, Barbu, apoi Grigore Filipescu,
Inrudit cu Cantacuzinii, britranul Barbu Merianu ca Vornic,

-Rosetetii, inruditi cu Casa brancoveneascri, i, in acelai timp,
.credincioi ai lui Nicolae-Vodrt, Ianachi i Mihalachi, dintre

Greci fiind, pe langil Ramadan, doar Vistierul .A.ntonachi 6, i la
Ibid. De i el nu recunoscuse pe Constantin, dar fusese silit a-i pastra

33oierii. Se hidatoria a plati haraciul de la moartea lui Nicolae-Vodd. Constantin 'WI asuprd-i clieltuielile pentru inmormantarea tatdlui.
V. i Atanasie Comnen Ipsilanti, o. c., p. 328; Iorga, .Doc. gremyti, II,
p. 1069, nota.
3 Neculce, p. 370. Noi intrigi ale lui, cu un arz fals #; ibid., p. 372. El fu
..exilat la Lesbos; ibid.
Lui Constantin i s'ar fi oferit, dupd Daponte, ceia ce, iar4i, e neadmisibil,
-sprijinul lui Ventura. al lui Manolachi Ipsilanti i al medicului Toma Testaibuza care va ipivi ucis ; 1. c., p. 347.
Daponte, t. c., p. 348. Din nou ar fi cerut pe fata lui Miliai, Anastasia.
_Aeolo, i intrigi ale lui Mihai, ie0t de la Edicule.
lorga, Doc. grecestl, II, pp. 1076 7, no. mxxxi.
7
98
cari se adauga apoi, In alte Domnii, din Moldova 1, un Constantin,
Caragea, din familia influentului medic constantinopolitan cu

acest nume, 0 un Iordachi Faca 2a
Constantin, care s'au afezal Cu blind pace de ceilre lofi boierii, fi li-au dal bale in meinile lor sei le chiverniseascd, i traian
toll cu linite, nu ca la tata-sau, Nicolae-Vodk ce Intealt chip,.
foarle cu bund imbleinzire de calre Domnul , I0 pierduse Intaia
sotie. El cauta prin a doua sa se romaniseze i mai mult..

Ceru de la varul sail moldovean o mireasrt, 0 acesta-i trimese pe4 foarte frumoasa i Inteleapta fiica a Vornicului Constantin
Roset, Ecaterina, nunta facandu-se In Novembre 1732 3.

Aceasta Domnie munteana cu voia tarii da i Domnului IVIolldovei o Incredere In sine pecare n'o avuse pail atunci. Dumitracu
Racovit murise, dar ginerele Iordachi Costachi urmaria lucruri
mari. Intors de la Tatari i iertat, 0 Inca i-au facut (Voda)

0 un rand de haine , el sprijing candidatura lui Constantin
Duca, ale carui btranete nu erau deci far% speranta, apoi aceia.
a unui Domn de farei din parlidul sdu: # S.1 radice ei pre

unul dintre dliqii Domn . Partidul pe care 1-am putea numi
national, Ghica fiind Inca privit ca strain, de 0 de mult 1i.
logodise fecioraul, Scarlat, dupa. numele Scherletilor originii
sale prin femei, cu fetita lui Iordachi Cantacuzino Deleanu 4,
era compus din verii lui Racovita, Constantin 0 Gavril Costachi, din Toader Costachi, din batranul loan Paladi 0 fiul Toader,
din Insu0 Spatarul Iordachi Cantacuzino 5. Precum, data, izbeinda lui Malei Beiseirabei lrezise mifcarea Moldovenilor, cu Mirort
Barnovschi f i Vasile Lupu, ca sei aibei, la reindul lor, un Domn.

voit de deinlsii, lot afa acuma, penlru urmafi, alegerea de la Munleni li deidea speranfa seili cad un Domn ales. Neculce pretinde
ca li s'ar fi fagaduit Tatarilor, daca ajuta, toata tara dintre

Prut i Nistru, dar aceasta nu poate fi decal o clevetire 6.
1 Ibid., p. 1088, no. macui.
V. i Daponte, 1. c.
3 Neculce, pp. 370-1.
Amira, pp. 171-2.
5 Neculce, p. 369.
Ibid.
99
Incercarea fu zdrobit. de Grigore-Vod, care se arta

acuma un om format, capabil de o hotrlre ca ale lui Nicolae
Mavrocordat in prima Domnie din aceasta Moldova. Prins,
fiul lui Lupu Costachi avu aceiai soarta ca a tatalui salt:

MI% a fi adus Inaintea Domnului pentru judecata, el e decapitat
Inaintea Curtdi doraneti. Neculce ajunge atunci, Intaiai data
dupa intoarcerea In tara, boier In Divan, langa socrul lui Con-
stantin Mavrocordat, langa alt Roset, Andrie, caruia i se

Incredinteaza Insemnata situatie de Vistier, i. lnga Sandu
Sturdza i. Costachi Razu 1.
In April 1733 Grigore, ajutat de fratele sau Marele Dragoman Alexandru, avu In sfarit prilejul de mult dorit de a
schimba cu Constantin, varul su, trecand la Bucureti, despre
care Neculce spune, glumind, ca se credea targ mare , cum
nu era Iaul 2 Se vazu cu acest prilej, Heat de greu a putut sa'-i
cada tanarului Mavrocordat o mutare pe care n'o dorise, o

privel4te ca In vremile Mihnetilor din secolul al XVI-lea
a lui Radu-Voda cel Mare: cei doi Domni se tnidlnird in aparenfd frlifefte 3, de aj fiind f i Ultra na sord a lui Nicolae-Vodd,
Ruxandra, mama lu Ghica.
Spre sfaritul unei Domnii de ase ani, darile crescusera :

i. ferturi grele ,
tiganrit, mucareaua pe preoti, Imprumute . Deci noua sta.panire putea fi salutata cu bune nadejdi de Indreptare.
In jara cea nowt Constantin Mavrocordat nu mai avea inset'
privilegiul unei intregi boierimi solidare, sprijinil pe neuitala
aminlire a unei lungi, bogate qi glorioase Domnii de far. Trebuind, la abia douazeci de ani trecuti, s se conduca singur, el
vacarit, hartii grele, vadrrit, desetina
se Indrepta spre boierii de Ora, fara osebire 4, pastrand pe

impopularul, hrpitorul Sandu Sturdza, (land Logofetia lui
Ibid. Gavril Costachi fu iertat de Domn; ibid.
2 Ibid., pp. 371-2. V. i Daponte, /. c., p. 350. Constantin ar fi socotit-o
ca pedeapsa de la Dumnezeu pentru exilul lui Mihai-Vocla.
a Atanasie Comnen Ipsilanti spune a atunci chiar t a aratat Constantin
lui Grigore i prin vorbe c se va mica pentru schimbare s; p. 337; Iorga,
Doc. grecegti,
II, p. 1078, no. mxxxiv.
4 Daponte, /. c., pp. 350-1.

7*
100
Constantin Costachi, admitnd, cu toate legilturile lui racovitesti, pe Than Bogdan, pe cuscrul lui Ghica, Iordachi Cantacuzino, la urn totusi un conspirator, pe alt Iordachi Cantacuzino, de la Pascani, pe Toader Paladi, de si nepot al lui
Mihai-Vod,
Neculce-1 socoate ca boierul cel inai influent 1,
de si putin sigur , ba clziar pe unul din ti i lui Anlioh Cantemir, Joan, din care fAcu un Mare Ban 2, dar increzeindu-se mai
mull in Roselefli, a arora f i fu aceasiet Domnie: socrul Constantin,
vArul Mihalachi, ruda Andries, un Iordachi Roset, zis Cilibiul . Vremea de mare putere a familiei revenia. Grecii, cari
fusesera si In jurul lui Grigore-Vod, lipsiau.
0 democrafie ca la Munieni il insuflefefte pe Donin: Indreapt
pe boieri la judecat5., chiami si pe mazili la ceremonia cafelei,

si li arAta politic4 si cinste mare . Ciocoii n'au avut trecere
In zilele MAriei Sale. Da* In curand, d4rile se Inmultir:

vAcgrit, v4drrit, sferturi, pogoarit, cunit6 3, la sfarsitul Domniei sale si Constantin-VodA repet gestul de IndreptAire al
taalui sAu: au adus un cadiu la lafi f i i-au fcicut meirturia

de la boierii caimacami f i de la alfi boieri cum di au lost bun
tetra f i n' au luat nimicei mai mull deed au fost obiceiul fi birul
leirii , cadiul fiind pus sAli adauge mArturia.
Dar aceastii scurt Domnie, ca si cea de la Munteni a lui

Grigore Ghica, n'a Insemnat deck, Inviersunata lupt, continand pAn4 la reaparitia In Bucuresti, In 1741, a lui Mihai
Racovitg, cu fiul cgruia, Stefan, Constantin Isi logodi o sor 4,
iar Grigore-i oferi cAsAtoria Intre fiul s'Au Scarlat si fata, mai
In vrast, a mazilului 3 -, Intre cei doi veri, cari continuau

1 Pp. 377-8.
2 Iorga, .Doc. grecefti, II, p. 1088, no. snail. Venise la mosia lui si fusese
primit, dup staruintile lui Hrisant, Inca de Grigore Ghica; ibid., p. 1060,
no. MXVH.
3 Dar scildere la vacaritul mazililor; Neculce, p. 379. Iertarea de dajde

a clerului; p. 380. Cf. Codrescu, Uricariul, VII, p. 23; Iorga, Doc. grecesti,
II, p. 1088, no. nxu.

a Neculce, p. 388.
3 Ibid., p. 388; Daponte, l. c., p. 351. Dar Mihai rupse logodna f i,

ddndu-gi fata dupci Constantin Hatmanul Ipsilanti, met' familiei acesteia nouti
dreptul la mogtenirea grilor rontdne.,96.; ibid., p. 352.
Prima sintesA a erei reformelor
101
rivalitatea, acoperit totusi In oarecare forme, a lui NicolaeVoda cu nepotul su. Sprijinit in Tara-Romneasc pe partidul brncovenesc, cruia, cura se va vedea, si Mihai-Vod
trebui s i se plece, iar In Moldova pe dinastia roseteascA,
Mavrocordat era A se dovedeasck In prima parte a acestui
rzboiu dinastic, mai tare decat Vrul gu: la un moment,

cAnd Ghica sprijinia pe Racovit, el sperase chiar A fac'
Domn In Moldova pe Mihalachi Roset 1.
Nevroind s' Intalnease pe acela aruia totusi ii luase Domnia,
preferabil, a Trii-Romnesti 2, Constantin se Intoarse In Bucuresti, In mijlocul acelora pe cari-i cunostea mai bine. Nicio insemDare de cronia nu arat cu ce sentimente a fost primit, dar Divanul din 1735 nu putea decAt s repete in alcAtuirea lui pe acela
din cele d'intliu dota stpaniri. Dintre cei de. cari se servisera Domnii de p"n atunci la Constantinopol, el aduse aderea
lu Manolachi Ipsilanti, pe cnd In Moldova Constantin Ipsilanti avea o situatie mare 3. Boierii lui din Moldova fur6 in16turati s'i chiar Inchisi 4 de Ghica, venit s,-si easbune, fiind in
primejdie Paladi si mai ales lAtranul Sturdza. Revenir in

rosturi, pe lng4 Neculce, oarecum Imp'cat, pentru aceasta, cu
Grecii, Cantacuzinii, de la De/eni si de la Pascani, CostAchestii,
Constantin, zis Negel, fiul lui Gavrilit, si fratele Gavril, apoi Tode-
rascu, vechii dorilori de Domnie indigend , Negel, foarte onorat de Domn, urmand s. apere dArz interesele Vrii 3, si Neculce-
ludndu-1, observ : Boierul care del cu bine penlru farei, de

se pune, mcicar de ar veni fi la primejdia viefii, i se cade de la
acea lard fi de la peinicinleni a-i da mai mullet' cinsle de laudd
dealt de hula Razu si un Lupu Gheuca, apoi si Darie Do1 lbid , pp. 376, 377 i. nota 379-80. Criticile lui Neculce, care aratA
pe Greci pretutindeni, InsemnAnd anume la varni,gi se plange a se cheltuia prea mult cu Doamna Smaranda i. cu fratele Iancu (pp. 377-8), yin
i din aceia a el a pierdut situatia pe care i-o d6duse Grigore-Vod. La
dnsul $i mnetiunea ce/or i vre-o zoco /Mori mAritate a' ttitane-sAu (ibid.).
2 Ibid., p. 380: e fiind acea targi mai bogata ii.
3 Ibid, p. 386. 0 fatgi a lui iea pe Stefan Racovit; ibid., p. 388.

4 Daponte, 1. c., p. 352.
5 Atanasie Comnen Ipsilanti, o. c., p. 341 ; Iorga, .Doc. grecegti,II, p. 1089,
DO. MXLIII.
102
nici, lar, dintre Greci, doar un Grigorascu Postelnicul si un

Aristarh 1,
Noul rzboiu dintre Turci si Imperialii austrieci, la cari se

adauser Indat Rusii, trebui s aduc schimbri Insemnate
In rosturile trilor romanesti, fr ca ele s poat atinge Ing
basa dinuirii si desvoltrii lor, care va rmnea, ca in aceast
vreme tulburat, la captitul creia se va svrsi Intregirea
principatului muntean, actiunea unei clase boieresti indigene,
puternick sigur de sine si ambitioas.
I NecuIce, pp. 386, 387. Acesta se plinge de revenirea dIrilor pe der gi

a vacaritului, cu adausul unui carciumlrit; ibid. Apoi s hartii. grele; p. 387.
CAPITOLUL VII
Intregirea ra'rii RomAnesti si urrnArile ei
La 1737 Rusii, amestecandu-se in neastmprul ttresc,

devenit ofensiv si fat de dnsii, reiau Azovul, pierdut prin
pacea din 1711, si Austriecii incearck mergnd spre Ni, s-si
Intregeasc stpanirea asupra Serbiei, cutnd si pe acolo
.drumul spre Marea Rsritului 1
Pe cAnd vechiul comandant al Timisoarei, generalul Wallis,
atac Vidinul, Tara-Romneasc e invadata de ctane, coborIndu-se 5-6.000 de oameni, o adevrat oaste de ocupatie,
iiar nu palcurile de prad i. de surprindere din 1716, prin Arges,
.spre Bucuresti, pe cand generalul care comanda la Brasov,

Vadnyi, si un Kohry Isi asezau ostasii si la Oituz si la Campu-
lungul bucovinean, fr a Intra mai adnc In aceastlalt

1.ars 2.
Legturi nu par s fi avut Imperialii din Oltenia cu unele

demente din Tara-Romneasck Dar dincolo de Olt nemulpmirile crescuser In ultimul deceniu fr ca nedibcia, lipsa de
-orice IndemAnare a stpanilor s gseasca mijlocul de a se

Intelege cu o clas numeroask puternick nervoask care, supt
inftisrile ei de moliciune oriental, nu era lipsit de energie
politie.
Boierii se plng la 1731 Ina de felul cum s'a lucrat noua

-conscriptie cu doi ani In urmk fAcand dintr'un sat mai multe,
1 Cum era considerata de Greci causa rlzboiului, se vede din Daponte,
phmrides daces, pp. 3-7.
s Situatia o vede bine NecuIce, deprins a se ocupa de lucrurile de peste
granitA ; p. 394. Cf. Iorga, Gesch. des osm. Reiches, IV, p. 432 i urm.
104
supuind pe cei rtimavi la locul lor a plti birul fugarilor, stricandu-li lor, sttipanilor, o gospodrie sprijinit pe scutelnicii
a Lribuiti caselor lor vi pe lucrul de o zi pe sAptmng al rumanilor, cari nu mai dau dijmvi au dreptul de pvunat. O aka dask.
a megiavilor liberi,
asemenea, cum li arat numele, cu a Trizevilor moldoveni , e singura care, fr alle Indatoriri, folosevtedin noul regim. Ce?, au ajuns ci, boierii, acolo de s trebuiasc.
a-vi cultiva singuri viile i a-vi pavte turmele ! Sant puvi la okra
cu tranii. Sare de la ocne nu li se mai d. De ce nobilimea ardelean s aib o fericire de care ei sant acuma lipsiti? Cele douzeci i patru de mari familii au fost, supt generalul Knigsegg,..
obiect de batjocur, fcandu-i mincinovi i spuind c nici deSfantul Petru n'ar tinea sam 2;uvernul, dac ar fi vi el t Valah *1_
Dac4 boierii au procese, ele nu se judedi dupti obiceiu/ Omantului, ci prtile sant trimese la auditoratul militar, unde trebuies se rspund numai pentru causele criminale. N'au lipsit nici
arestrile nedrepte. Arendavii veniturilor Imprtevti tulburii
pe negustori. Hotii snt pretutindeni, i nimeni nu e sigur In casa
lui. astoriile cu familiile din tara de peste Olt nu sant

duite, i cei rmavi supt ImpAratul, fiind rude, nu se pot lua
1ntre ei. Zlotul din Tara-Romneasc nu mai merge, i oarnenii
n'au monet imperial cu care s se plteasc6 de fisc 2. Deosebirea de monet ImpiedecA acum negotul ; granita de criare Turci
rmane, de altfel, Inchis s. La targuiri se ieau taxe insuportabile_
Tranii sant obositi de continuele munci gratuite. Esceselemilitare nu mai sant oprite de cand lipsevte comisarul. Ni s'a
alctuit In atata vreme o straj de trani care sri puje captit
prdticiunilor. Plangerile populatiei nu pot fi ascultate dirk
lips de tlmaci. Acestea le spun noii carmuitori, Arlastb.
Aceasta vorbi e pusa de consilierii insli in sama lui de Porta; Hurmuzaki, VI, p. 455.
2 bid., pp. 425 7, no. ccuvi.
3 V. i ibid., pp. 491 2, no. ccr,xx (memoriu al lui Knigsegg, 1724)_
o plangere din 1732 a lui Constantin-Voda catre Wallis pentru vaina de la
Caineni; ibid., pp. 513-4, no. ccLxxxv. Recriminatii imperiale contra lui
Ghica; ibid., pp. 516-7 (1734). Pentru toate acestea intregul material epresintat cu o sarguinta admirabila, dar lute forma in care ingreui.orice
intrebuintare, de d. Alexandru A. Vasilescu, In 0.!tenia .s21, Austriacii,
1 716-1739, I, Bucuresti 1929.
Intregirea Tarli Romne*ti i urmArile ei
105-
leanu i PrAcoveanu, pe cari-i nelinitete i vestea unei

colonisatii de 4 SArbi 1. Vogt 0 de Porta, nu 0 baronul Czeyka,
Ant arnati ca abusivi i aroganti 2. In schimb, organele germane presintau, cu lauda lui Vlast singur, pe Bijileanu ca pe
un ambitios intrigant, care, supt pretext de motenire,
adus.
fratele de dincolo, de i cei de acolo nu Ingiduie astfel de legturi, iar pe PrAcoveanu ca pe un idiot , care nu tie decn
romtnete 3.
Intentda administratiei de a rupe leg'tura

patriarhale inchinate, nu numai cu Locurile Sfinte, dar i
cu VlAdica de la RAmnic i cu acela pe care egumenii 11 numiau
mitropolitul 0 care nu era decal SArbul de la Belgrad,

de a-0 reserva i numirile 1nse0 i controlul averilor, ridicA
impotriva noului regim i pe consilierii romni Invii, cari se
olndiau ce ar fi s.' fie dac6 In locul lor ar veni numai catolici 4.
Sprijinul dat episcopului bulgar Stanislavich 5 urma, i se avea
In vedere Inrturarea pe incetul a ortodoxiei 6. Cler i boieri
cereau s'A fie asimilat6 tara lor cu Ardealul, cu care, 0 din priHurmuzaki, VI, pp. 428 9.
3 Ibid., pp. 454-5, no. ccux. Se arat6 ce greu se fac judeditile tgranilor-
cu plAngerile scrise. Pentru ajutor fiilor lui Barbu Brdiloiu, ibid., pp.
458-9, no. ccLxiii ; pp. 463-4, no. ccLxv ; pp. 493-4, no. ccLxxii. i alte
Boierii pretindeau scucereri de ajutor ; ibid., pp. 501-2, no. ccLxxrx.
tirea de toate dijmele ; ibid., p. 489. Vdduva lui Golescu se cerea peste
Olt ; ibid., p. 494.
3 Ibid., pp. 476-7. Judecata lor e favorabil lui Stirbei i lui Matei Glogoveanu ; ibid., p. 481. 0 aratare a neajunsurilor din partea vechilor administratori romni ; ibid., pp. 504-7, no. ccLxxxt. Cererea lor de drepturi ;
ibid., pp. 509-13, no. CCLXXXIV. Ii amintesc meritele fiscale i semnalend patetic decadenta. Ei cer scutiri ca rkIsplatg.
4 Ibid., pp. 456-7, no. ccLxi. Interventia episcopului Inochentie, n-1
urmAtor : Dar atunci de ce am fost facut eu episcop? El arata c supt
RomAni socotelile se luau de boierii trimei In Intelegere cu Scaunul episcopal.
Era intentia de a asigura, prin preedinte, majoritatea catolicilor ; ibid.,
p. 481. Se glndiau Imperialii ca supt vornici s6 fie un sub-vornic sau controlor,
Neamt i, pe l'angzi ispravnici , doi Ober-Vornici de aceiai natie ;
3 Numirea lui, In 1731, ca episcop al Bulgarilor din Oltenia ; ibid., pp_
495-7, no. ccLxxiv.

Ibid., p. 459 i urm., no. ccLxiv ; pp. 485-6. 0 cerere
d. Bulgarilor,
ibid., p. 464 i urm., no. ccLxvi. Cf. scrisoarea lui Inochentie, ibid., pp. 493 3,
no. ccLxxr, o alta, ibid., pp. 508-9, no. ccLxxxm.
106
cina vecintlii, cat i pentru c aceiai e originea natiei, nu

e mica legAtura 1.
In sf Aqit, o cercetare a tranilor Inii fAcu s se constate

.disparitia de sate Intregi In Mehedinti, Intrevzndu-se pustiul
din causa stoarcerilor i vexatiilor de tot felul 2.
NeIntelegerea 1ntre guvern i supui era, astfel, desAvAr9it i
ciremediabil. De o parte, un Stat fiscal, cu conscriptiile , registrele i birocratia sa, de alta, o lume traditionalk de loe rectiainiar, ci,. din potriv, de o varietate i complicatie nesfrit,
avnd, dintr'un aa de lung trecut, un resultat organic, care

prea Imperialilor o tail fr rnduial , ein irregulares Land 3.
De o parte, oameni aezati, legati de clasa, de locul, de raportul
lor cu Statul, de alta, o lume flotant, continuu schimbtoare,

care scApa de toate supravegherile i constrngerile.
Pe aceast vreme, dincolo de Olt, Constantin Mavrocordat
se IngAduie a-vi trimete Doamna In sigurant la
cere s i
onstantinopol. Intiintat de Wallis c a venit s iea tara In

stpnire. cernd i bani pentru Intretinerea trupelor, Domnul, temndu-se s nu aibA soarta printelui su, Ii prsete capitala. Boierii cei mari refusd a rdmnea ca ispravnici
4e Scaun, i Constantin-Vod e silit s lase In acest rost pe
Postelnicul Dumitracu Caragek pe un vame, pe un tnr

Stefan Dudescu i pe un simplu polcovnic 4. Un aIt Dudescu,
Constantin, sotul Mariei, fiica lui 'Antioh-Vod, e fcut Sptar
In locul Grecului care dispruse. Boierii i slujitorii , serie
Neculce, l-au petrecut [pe Domn] dou-trei ceasuri i vi-au
luat ziva bun, i l-au lsat cu totii, i s'au 1ntors la Bucureti ;
ce nu numai boierii, ce.i slugi de ai lui, ce au fost la tat-su,
l-au lsat toti 5. Apoi, de la Vcreti, unde se Inchisese, Mavrocordat, a cArui autoritate se dovedise a fi nul, plec spre GiurCum qua, tam ex occasione vicinitatis, quam etiam quia eadem est gentis
origo, non parva interest necessitudo ; ibid., p. 503.
Ibid., pp. 471-2, no. coLxx.
Ibid., p. 479. Cf. Oct. Lugoianu, Oltenia sub Austriaci, Bucure0i, f889;
.Jacubenz, Die:Cisalutanische W alachei unter kaiserlicher Verwaltung, 1717
1739, In Mitteilungen des k. und k. Kriegsarchips in Wien, XII (1900).
Daponte, o. c., pp. 12-3.
P. 395.
Intregirea prii-Romneti i urmarile ei
107
giu, de si fr a Intra In cetatea pe care Turcii declarau c n'ar

putea-o tinea. La urm Ins el trebui s'A porneasc spre Oltenita,
de unde trecu la Turtucaia, tara fiind Incredintat lui Constantin Cretulescu bAtrAnul i mitropolitului romAn stefan.
in urma lui, fiul lui Nicolae Roset Intra cu straja nemteasc
la Cotroceni, prdAnd dughenile Turcilor. CAnd apru apoi
comandantul imperial Ghillany, el fu primit de populatie ca un
liberator.
Dar, cum n'avea la IndemAn ce trebuia pentru ca sA afirme
ocupatia, Domnul, care izbutise s capete cAtiva Turci, putea s se
Intoarc. PAn atunci un colonel Barkoczy apAru ca s prind pe
anitropolit O pe fruntasii boierimii, pre unii cu voie, iar pre

&mil cam fr de voie ClucAndu-i la TArgoviste, ca prisonieri.
L'As In urm ativa voluntari , pe cari Constantin-Vod

gsi la Intoarcere (Iulie) 2.
Apoi continuar Inaintrile i retragerile In cursul verii, fr
a se ajunge la un resultat statornic.

Astf el Turcii bosnieci deserteazg de la Pasa asezat lAng Domn,
cAnd all c'A Nemtii sAnt la ei acas. Constantin-Vod apare la Bu-
.curesti singuratec, un singur boier rmAind acolo, O acela numai
pentru c se IntAmplase a fi bolnav. Dar mica oaste turceasc

indrzneste s'A plece spre TArgoviste, de unde Imperialii se
retrag spre CAmpulung. Orasul aflat fr dusmani e Ingrozitor
prdat i, la urm', 0 ars de Turcii Mx% disciplin, cari apoi
se Imprstie spre Vrile de unde fuseser culesi 3.
O nou oaste turcease ajunge Ins a birui la Pitesti, O se aduce
Domnului, rmas la Bucuresti, capul lui Barkoczy, care

s'ar fi ludat c i se va aduce lui, capul Voevodului 4. Indat
CAmpulungul fu si el prada liberatorilor .
Aland parlidul nafional, care se rzimase pe inslalarea

Imperialilor, se inloarce la Domn, Impreun cu mitropolitul,
care se cere iertat pentru c se lsase a fi furat . Revin cele
ou'A fiice ale lui Vod-BrAncoveanu : Salta Cretulescu, MT% sptul
Ibid.
Daponte, o. c., p. 15 i urm.

3 Ibid., p. 25. Arde i Curtea domneasca a lui Matei i vechea Mitropolie;
ibid.
4 Ibid., pp. 29-30. Cf. i Neculce, pp. 396-7.
108
Inca rerinut, i Map, mritata cu Lambria, reaparand

acesta, ca i alta boierime, careia nu-i reusise Incercarea nou4
a unei politice crestine ca aceia din 1716 1.
Aceiasi nedestoinicie a Imperialilor se dovedi i in Moldova,
unde Grigore Ghica urma aceiasi linie de retragere si de chemare, de la Hotin, a ajutoarelor turcesti, care aici n'avura
incerce nicio ofensiva. Dintre Moldoveni se declarar pentrui
ceata navalitoare doar o sama de boieri de spre munte, urmand
exemplul aducatorilor de catane de supt Mihai Racovita

batranul Stefanit Roset, tinerii Radu Racovita, Constantin
Bal i Stefan Catargiu, Tara tarnimea ce era pre supt munte.
nu asculta de Domnie 2. Banuit d intelegere cu Muscalii

fratele puternicului musaip care era Constantin Ipsilanti,
marele blanar , chiurcibasa, Manolachi Psiolu (Ipsilanti), fu
adus din Moldova si spanzurat la Constantinopol, confiscandu-se.
averea fratelui si a nepotului, a altor rude din acest clan 5, care
de doua.zeci de ani ajunsese asa de influent ; in aceasta cadere a
casei nu s'ar fi crezut ca fiul lui Ienachi Aga, nepotul de frate

al spanzuratului, va fi peste patruzeci de ani, purtand numelemoldo-fanariot de Alexandru, Domn cu mare vaz i curagios
reformator al Trii-Romanesti. Scapa numai, cu toate parile
lui Mavrocordat, bucuros de cderea acestor dusmani, ginereleipsilantesc, al doilea fiu al neadormitului Mihai Racovirk.
care-si astepta ceasul 4, inteles fiind cu Ghica, al carui fiu,
Scarlat, Ii deveni acum ginere 5. Neculce Insui, vorbind de negociatiile de pace care se tot purtau si de trecerea prin Moldova a M a-
relui Dragoman Alexandru Ghica, nu pare de loe intristat la

gandul c s'ar putea s ja crestinii rara , in care cas GriNeculce observ ca, n lipsa boierirnii mari, Constantin-Vodil. boierise
ajutiitori mai modevi, ca cari se ajutase; p. 397. Abia In April 1739 se liberara de la Brasov Marele Vornic, Marele Ban Grigorascu, Dudescu
dintre prinsii de la Targoviste; Daponte, pp. 61-2. Numai Constantin Bnincoyeanu rdmase oprit acolo, si era vorba sl ducd la Buda; ibid., p. 93.
8 Ibid., p. 395. Dar Constantin ramase Hatman in Moldova.
Ibid., p. 3.
Ibid., p. 402.
Fig. 5.
Grigore Matei Ghica, Domn al Prii-Romtineti.
Intregirea prii-Romnesti i urmarile ei
109
gore-Vod, care-I chemase totui in sfatul su, i Grecii lui

in'or avea ce stpAni i mnca 1.
aici, In Moldova, comandantul trupei d'e invasie, Ursetti,
ceru bani pentru Intretinerea ostailor si i recunoafierea noii
Llpniri prin renuniarea la veniturile jrii pnei la Sireliu
s deje pace oamenilor de bir din Siretiu incolo spre munte
i se discut pe aceast bas4 cu trimesul domnesc, Toader Pa-
ladi 2. Dar nicio ofensiv nu se deslntui In aceast parte,

Ghica mrgenindu-se, in fricoasa lui paz, la ce putea sii mai
stpaneasca. Trebuir greuttile Imperialilor, cari nu mai
aveau un Eugeniu de Savoia, ci conducnori cu totul inferiori,
pentru ca, afar de straja de la Comneti, unde erau Roseteti
trecuti la Imperiali, Vadnyi &A-0 retrag6 oamenii 3. GrigoreVod putea deci s izgonease upr grupul rmas la munte 4;
afar de btaia la tlpi a tnrului Bal, trdtorii fur certati
Domnul asigurat acuma, mcar de spre Austriaci, prin marile
biruinti In Serbia .1 Bosnia ale unui conductor din gloriosul
neam al Chipruliilor 5.
In acest timp se hole-1'H la Bucureli o expeditie de recuperare
celor cinci judefe. La veslea di ea se pregeitesie, episcopal de
RcImnic f i boierii se greibirei sit arctic ed ei doresc set 'Mire sup'
sipnirea Domnului ronuin, cernd set se cruje jara de pradei 4.
Expedifia nu se opri tnainle de sfrfitul anului lard set se

cu ajutarul Turcilor din Vidin, la ocupalia
fi ajuns,
0leptalei, pe care Domnul o anunfase prinfro proclama (le, ca

moftean al patriei aceflia (Novenibre 1737) 7.
Indat i se ceru lui Mavrocordat s-i trimeat la Craiova
Banul, dupA atatia ani de Incetare a acestei de multe secole

traditionale demnitti, aproape autonome. Un boier mic dintre
Ibid., p. 396.
2 Ibid.
3 Ibid., p. 397. Din causa nesuccesului de la Ni s (dar v. form Gesch.

.cles osmanichen Reiches, IV, pp. 431,438), Wallis, autorul planului de ocupare
a Orilor rornnesti, s'ar fi otravit; ibid.

4 Ibid., pp. 395-6.
5 Ibid., p. 400. Cf. Daponte, p. 87.
Ibid., p. 36.
2 Ibid., p, 41; lorga, Studii i doc., XVI, pp. 3-6.
110
cei din dreapta Oltului primi aceasta sarcina, Radu Comiineanu, i. era de ateptat ca boierii olleni sd ceard de la comandanlul T urcilor cucerilori, la cari se adaugise i. un mic
contingent romanesc cu Spatarul cel Mare, Ianachi, un Ban
din mijlocul lor 1. Asti el se impuse, dupd inleresele f i memdria
locald , ca Ban Matei Blacescu, i el dintre boierii mai mrunti,
inlaturandu-se deci acei cari avusera pana atunci in sam6

provincia i o nemultmiser prin servilism fat de stiaini i
nedestoinicie 2. Peste putin catanele fur gonite din Cozia 3..
Se credea in acest moment, la inceputul celui de-al doilea an
de rzboiu, cA se vor indeplini lucruri i mai mari. Pe and o mediatie frances se incepuse cu ambasadorul la Constantinopol,
de Villeneuve, .1 cu de Bonneval, renegatul ajuns Paa de Cara-
mania 4, - un curier frances, trecand pe la Bucureti 4, - se

trimetea din Constantinopol la Cernavoda pretendentul Rakczy pentru a fi rege al Ungariei , i, data' cu noul an, sosiau
la Bucureti ajutalorii lui, Mariassy i Mikes: din Moldova

trebuia s plece incercarea turceasca de a reface o Ungarie
regala liber 6. Se legaril rcIaii diplomatice intre acest rege
In pregatire i Domnia munteanrt 1. Se credea c ostaii impel
riali cari se mai aflau de-a-lungul granitii prin Arge ar saluta

cu bucurie aparitia unui liberator ungur 8: manifestele lui fur5
trimese in Ardeal prin oameni domneti 9. Se ivi la Bucureti
Dapont', 1.
Ibid.
c.
Ibid., pp. 55-6. Rdmaser6 Imperialii de la Periani; ibid. Catane

ungure0i pradl; ibid., p. 87. Seful lor e un Hortobagy din Craiova, carepltrunde In Lovi0e; ibid., pp. 94-5. Cf. 0 ibid., p. 101. Si In Decembre se
dau lupte la Cozia; ibid., p. 125. V. i ibid., p. 134. La Periani, ibid., pp.
165, 172. Un atac contra celor din Gorj, din partea Turcilor de la Orova,
cari pradti; ibid., p. 90.
V. Septime Gorceix, in Mlanges Iorga, Paris 1933, p. 341 i urin.
5 Daponte, o. c., pp. 43-4.
Ibid., p. 49. Cf. Iorga, Francisc Rdlcdczy Fi Romdnii, In An. Ac. Rom.,
Mem. sec. ist., seria a 2-a, XXXIII.
7 Daponte, o. c., p. 50.
Ibid., pp. 51-2.
Ibid., pp. 53-4.
Intregirea Tarii-Romanesti i urmarile ei
11t
urmasul lui Mazeppa, Filip Orlik, care trebuia s'a' apere

pe lik6czy
In acest timp ins, isprvile se fceau prin Turci, represintati la Bucuresti printr'un muhafiz Soliman-Pasa, urmasul
cuceritorului Multe* i puterea lui era asa de mare, inca
In timpul bairamului clopotele fur oprite de a suna trei zile
Dar moartea lui Rk6czy la Cernavoda puse capt strlucitului proiect 3. In asteptarea pcii, Mihail Csky fu numit de
Turci guvernator al Ungariei i Ardealului , Cu acelasi drept
de a-si tinea la Bucuresti un agent 4.

Situatia Domnului muntean, odinioar prsit, se facea deci
din ce in ce mai bun, tara adunndu-se in jurul lui. In Iunie

mitropolitul i Neofit al Mirelor 4, care-i va urma in Scaunr
In acest an chiar 6, luau jurAmAntul tuturor boierilor, i ar
mazililor, c vor rmnea credinciosi lui Constantin-Vod 1
Lucrul i se prea de nevoie acestuia pentru c trupe imperial&
erau semnalate la pasul Buzului 8si haiduci rsriau pe coama
muntilor, prdnd 9. La Craiova, murind Banal, episcopal
boierii cerur alipirea desdvdrfild supt Domnie a 011eniei 1. Dar
Pasa osebit care era acolo cerea bani i pentru a ingklui Ingroparea Banului, si el nu ingduia s se fac liturghie in vecintatea
lui 11. FAYA a intreba la Bucuresti, ca si cum puterea domnease
s'ar fi oprit la Olt, el numi pentru bani un nou sef al celor

Ibid., pp. 61, 67. Se ceru parerea Domnilor asupra conditiilor In caraRak6czy ar putea sa treaca In Ardeal; ibid., p. 66. Cf. si ibid., p. 69.
2 Ibid., p. 56. Pentru anarhia care facea pe cutar e Pasa sil se ascunda la
vii, pp. 85, 93.
3 *i ibid., p. 107. Banuiala de otrava, ibid., pp. 114, 129, 163.
Ibid., p. 118. $i un Papay la Bucuresti, ibid., p. 158.
5 Era In tara si foarte bdtranul Climent de Adrianopol; ibid. Atunci
moare la Bucuresti i Neofit de Ni; ibid., P. 100.
Ibid., pp. 91j, 119. Ceremonia darii carjii; ibid., p. 120. Cf. si ibid., p. 126.
7 Ibid., pp. 72-3.

Ibid., p. 76.
Ibid., pp. 77-8. Cf. si ibid., p. 8'.E.
1 Ibid., pp. 103-4.

11 Ibid., p. 105. Pentru teribila ciuma de la Bucuresti, ibid., pp.106-7.
Ar fi murit 10.000 de oameni; ibid., p. 109. Se aduce contra ei capul
Sfantului Visarion de la Duscu; ibid., p. 115.
112
-cinci judge In persoana lui Constantin Argetoianu, care era

Insurat Cu o fatil a lqii INicolae Roset 1 Dar se ceru Intirirea
serascherului 2 Boierii far siliti sii dea iscilitura pentru
alegere la care nu participaseri. 3. Cnd episcopul de
merse la Yidin s Intalneasci pe serascher, care cucerise cele cinci judge. acesta ceru socoteli bineti si inirebei
ar fi dispus Domnul din Bucuresti set cumpere aceasiet
parle rec4figaid.' de la Imperiali 4.
I se puse deci In vedere lui Constantin-Vodi ca In opt zile
pliteasci suma de o suti douizeci de pungi ca prg de riscumprare. Pentru a negocia se trimese la Vidin Constantin Caraeh 5. Firmunul de unire, cam era de lap' holirit de mull la Con.stantinopol, sosi la Bucure5sli cu el in Novembre, ardidndu-se
-aceasia se face dupe!' cererea episcopului f i a boierilor. i povesti-
torul grec al acestor imprejuriri, Constantin Daponte, e aa de

strin de sentimentele ce au putut 1ntovr5.i acest act de unire
ceruld si voil, cunzpeiralci cu aidlea jerife, Inca
trebuie s adauge cii stipinul su a primit aceasta fini voie,
pentru multe ce le avea asupra sa !
Dar, contra dorintii celor obinuiti cu o cilrmuire osebiti,
-Constantin-Vodil ficu din Banul pus de Turci un simplu ispravnic i, trecand peste dreptul i meritele boierilor locali. trimese
acolo ca ocirmuitori In mare parte Greci, Incepand cu Insui
Caragea i cu Marele Pitar Andronachi 7. Alai tarziu numai, Alarele
flan, titular pani atunci, Grigoracu Greceanu merse si se

-aeze la Craiova 5, Dar Alurteza-Paa, Il sili sil piece Inainte
-de a fi mutat el Insui la Lugoj i Caransebee.
1 Ibid., p. 109.
2 Ibid., pp. 109-10.
3 Ibid.
4 Ibid., pp. 110-11.

5 Ibid., p. 111. Incercare de a stoarce i alte sume ; ibid., p. 114.
El xai axon, xai to) lior2,uevo; Jtec aoRa Meziteva; ibid., p. 120.
7 Ibid., p. 121.
8 Ibid., p. 132.
Ibid., pp. 140-1. In loe, un i mai salbatec Gazi-Pasa; ibid., p. 142.
9. )$i la Tismana, ibid., pp.
Lupte ale lui Cu hotii, ibid., pp. 145 6, 148
149-50.
Intregirea Tarii Romine0i i urmarile ei
113
Se pastra In teritoriul realipit regimul financiar de supt

Nernti i sistemul administratiei prin ispravnici. Dar frumoasa
-proclamatie care ni s'a pastrat se ridica mai presus de aceste

acte de exclusivism grecesc si de fiscalitate lacoma de a-si
recapla banii cheltuiti pentru a se ajunge la acest resultat 1.
In aceasta noua i fericit situatie Mavrocordat cauta
se apropie tot mai mult de acea boierime de tara In mijlocul
careia trise i de care era legat prin Indoita casatorie. In
1739 el face Mare Vistier pe acel Ban Grigorascu Greceanu, puind
la Craiova pe Matei Cantacuzino Mgureanu, fiul lui Parvu

nepotul lui Draghici 2. Data aceasta, Banul plead. i cu o mica
.ostire 3. Pasei din Craiova i se porunci de la Poarta sa nu se
mai amestece In rosturile tarii 4.
Pang atunci razboiul se fcuse prin Turci i prin cei cativa
Albanesi inguvernabili pe cari Constantin-Voda-i oprise la

coborIrea lor din Moldova 0 carora trebui sa li dea drumul 5.
In acest timp Ruii, cari, ocupati la Oceacov, Inaintasera,
supt conducerea Germanului Mnniei Oda la Nistru, fat% sa
voiasca a trece apa, cu toate cererile repetate ale Austriecilor 6,
0 Ghica trebui sa Inainteze cu trupa de care dispunea pentru a
culege tunurile pe care ei le parasisera si sa lupte contra
intentdei Turcilor de a Intari Soroca , recrutau la Brasov,

pe langa &WM., si Romani 8. I se paru atunci Domnului Tarii-
Romanesti ca ar putea sa-si faca el Insusi o armata, din elemente a caror capacitate militara n'avuse cum s'o judece.
El hotarI deci ca loai lumea sei se inarmeze pentru ca sa se
pan 1mpotrivi unei surprinderi din partea Imperialilor.

anume : boierii mari vor fi calri, cu spada i pistoalele la
coburi, boierii, negustorii i alte tagme avand o pregatire mai
usoara. Starostele negustorilor aduna pe ai sAi 1naintea Dom1 Iorga, Studii fi doc., XVI, pp. 3-6.
Daponte, o. c, p. 122. Cf. Iorga, Gen. Cant., pp. 117-8.
3 Ibid., p. 141.
4 Ibid., p. 159.
6 V. Hurmuzaki, VI, la aceast data.
6 Pe larg Neculce; cf. Daponte, o. c., p. 103.
7 Ibid., pp. 135, 157, 171.
6 Ibid., p. 166.
114
nului si a Curtdi pentru a-i invta sa traga. Mai mult, tineretut

boieresc din scoala fu dat pentru initiare in sama 4( seimenilorsi capitanilor *. Acesti fii de boieri din treapta intaia si a doua,
cu leaf, trebuiau s pzeasca pe rand resedinta domneasc,.
Daponte admira ceva care, asigur acest cetitor de multeearti, nu s'a mai pomenit in cursul istoriei. Adevrati ciohodari,
de disciplina nemteasca, facand straja la poarta stapanului
Ba inc i parintii lor fur chemati pentru a indeplini aceast
functiune onorabil. i Ori de atata rspundere. Orasul insusi
fu incredintat patrularii de catre dnii. Si boierii in0i, cat

fiii lor, indepliniau cu bucurie i mult grbire porundie
luplau doar perdru Domnul lor f i penlru a lor palrie.1
Din fericire ni s'a Pstrat i catastiful acestei Oki, de uncaracter asa de nou, o adevarat garde noble. La primul * steag or
de boierime ,intalnim o ceata restransa, In care, pe Fang% ceicari
sant insemnati numai cu gradul lor boieresc, gasim pe fiul Banului
Matei, Parvu Cantacuzino Magureanu 2, care, peste vre-o treizecis.
de ani, va juca rolul de frunte In sprijinul Rusilor, murind In

lupt, si pe ruda sa, Constantin Magureanu, apoi un Baleanu, un
Nicolae Cretulescu, un Dedulescu, un Popescu, un Lipanescu, unPlopsoreanu, un Prejbeanu, un Rudeanu, un Matei Milescu, un
Florescu, un Falcoianu, un Cocorscu, un Radu Brailoiu,
Oltenia, acela care ceruse Nemtilor o rasplata pentru meriteletatalui su, Barbu 3, un Corbeanu, un Paraianu, un Brezoianu,
un Cplescu, un Orascu, un Bdescu si un Strambeanu, de peste-
Olt, un Rusnescu, alaturi de un Dumitraseu starostea

si un singur Grec, din Chios, Constantin t Fiotul . *Copiii
din casa cei mici , pajii, sant si ei inscrisi In list, ca i paicii,
cu vataful i chihaia lor, ca i cei mari , 1ntre cari un Flcoianu, ca i ciohodarii. Urmeaza slujitorimea de la Vel
Steag si de la deosebitii cpitani, Romani, cum se vede duprt
nume, cu totii, in sum 303 oameni, cu sase capitani i optsprezece zapcii,!apoi siimenii holteai , in numar de 146, cei 36 de
Arnuti ce se pstraser i cei 66 de Sarbo-Bulgari. Nu se lasa
bid., pp. 176 7.
2 Cununia lui, de Domn; Daponte, p. 272.
0 numire a lui; ibid., p. 215.
Intregirea prii-Romnesti si urmdrile ei
115
la o parte din acest inceput de organisare cei 200 de Mocani,

probabil de la cara, cei 65 de leventi, cei 262 de e Cazaci c5.4
lareti , cei 162 de 4 vantori ca in Moldova, cei 59 de <I tAlpai , copiati dupa Austrieci, cei 35 de # Neamti de Poarta ,
veche garda, inc din secolul al XVII-lea, and cutare strain

era intampinat la Curte cu strigatul de #Wer da?, Cine-i acolo ?,
cei 87 de lefegii propriu-zisi, cei 258 de saragele de moda tur-
ceasca, pe cari-i gasim si in a doua jumatate a secolului al

XVII-lea. La Focsani erau de paza # slujitorii focsanlai , si se
pstrase de la Imperiali pentru Oltenia 70 de martologi, cu

cari sant pusi impreuna steagul de Tarigrdeni , 30, a steagul
de calarasi , 37, s'i cel de Lipcani, adusi, din Moldova, 401.
Un all spirit pcirea al se trezeple deci intr'o socielale care pawl
alunci nuli ardlase vitalitalea deceit in sin gura intrigel politic&
Ostasii puteau gasi in fata. lor elemente asamanato are, recrutate

pentru Imperiali in Ardeal, ca ai lui # Manu fiul lui Zafiri starostea si:ai lui # Dimitrie din Schei , cari se abat, tocmai atunci, la
Campina 2. Gaud se zvoneste de un atac imperial asupra Targovistii, se recurge la forta militara care abia se crease. Se hotaraste
atunci, dar stirea era fals. , ca oricine, s'i un rob tigan, se poate
inarma ca sa vneze astf el de catane 3. Expeditia contra celor
ram* la Perisani n'o fac numai Turcii 4.
Dui:4 infrangerea Imperialilor la Grodzka langa Belgrad si
caderea acestei cetati, urma insa pacea cu Imperialii: un moment se putuse crede ca ar fi Cu putinta ca si Lugojul si Caransebesul s revie la Imperiul Otoman 5.
Indata se numira vornicii celor cinci judete, dar mai mult
dintre Greci 6. Totusi episcopul de Minnie si boierii venira sa
1 Iorga, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIII, p. 24 si urm. (si alte socoteli). Pregatirea lor ; Daponte, o. c., p. 211. Laude turcesti pentru aceasta;
ibid., p. 190.
Ibid., p. 177. Prada manAstirii Sinaia; ibid., pp. 179-80.

3 Ibid., p. 178. V. si ibid., p. 203 si urm. Inscriere de leventi; ibid., p. 179.
Ibid., p. 190 si urm. Dicheul Mitropoliei, nearatand zel, e inchis la Snagov ;
ibid., p. 200.
5 Ibid., p. 221.
/bid., p. 227.
8
116
se 1nchine Domnului 1. Abia atunci, In Novembre, Gazi-Paa

fu retras de acolo 2. Se trecu 0. la reforme, numindu-se pentru
judecati un tribunal permanent de doisprezece boieri mari 3.
In acest timp Moldova nu avea s se bucure de o reintregire, dar ea nu putea sa Inregistreze, cu toate vechile apucaturi
de parada, razboinica ale lui Grigore Ghica 4, nici cea mai mica
actiune militara.
Un timp, In deosebire de vrul din Bucureti, cu care,

In fond, relatiile rmasera continuu rele, Ghica juca, In calitatea
de fost Mare Dragoman, cum nu fusese Mavrocordat,

In necontenite legaturi cu fratele, menit unei morti cumplite, dar care avu, cu acel rost al Dragomanatului, i
faima de negociator al pacii din Belgrad, un rol de informator, care-vi tinea agentii pretutindeni: In Austria, la minitrii
Talman i Sinzendorf, In Rusia, la aceia cari, supt Imparateasa
Ana, aveau grija raporturilor diplomatice, ca Nepluiev, sau la
generalii comandanti, ca Mannich i urmaul lui rus, Rumientov 5. Avu i legaturi cu regele Poloniei, care Incerca o mediatie
Silinti In acelaqi sens fura cheltuite, dupa neizbanda
RuOlor la Nistru de Grigore-Voda el Insui, care amintia lui
Nepluiev ostenelile sale de mai Inainte pentru ca sA Impace
Imparatia de care atarna, cu cretinatatea (Septembre 1738),
el gasia, ca, odinioara, Radu Mihnea, obinuitele argumente
contra grozaviei razboiului . Pentru aceasta el Intrebuinta
pe un intim sarb al sau, Petru Duca 7, din care facuse parcalabul
1 Ibid., p. 273.
3 Ibid., p. 281.
3 Ibid., p. 228.
4 Privilegii pentru joimirii roii *, vAnatori i puca.51; Iorga, Studii f i
doc., VI, pp. 434-5, n-le 636-7. Stoica, scpitanul de drAgani .; p. 441,
no. 1660. Un argintar domnesc, Evreu; p. 438, no. 640.
Odobescu i Tocilescu, In Hurmuzaki, supl. I, vol. I, pp. 514-5, no.
pum; pp. 517 (tiri la Poarta de la el, despre mediatia engles4), 519-20,
no. DCCLVIII (scrisoarea lui Grigore-VodA cAtre Nepluiev, 18 Iunie 1738).
Ibid., p. 538.
Pentru urmaul lui Duca-Voda, Serban, lorga, Studii gi doc., VI, pp.
282-3, no. 426. 0 fata a lui Duca, domnita Safta, era mama lui Alistarh ;
p. 436, no. 1642.
Inn 26Ali fr
4412110NR 11.1g,1 nOVED * ttifi11111-0
soli
pfra
111
fr.
.... . .
-...,-,P'-i,
*Lc,
9----
jtcP:.
/1.1'45'
-174
Fig. 6.
Document al lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei (1732).
Intregirea Tarii-Romangti 0 urmarile ei
117
acelei Soroce, In fata cgreia se dAduser lupte de curAnd 1

Prin el se comunicau, In acea toamng, care se pArea favorabil6
pAcii, propunerile formale fcute de Mamie Vizir i i se dAdu,
de Miinnich Insu0, un iiispuns In toat forma 2. Prin Moldova
lui trece apoi Repnin, Insrcinat s4 II-Are In leg6turi de-a

dreptul cu Turcii 3.
Discutiile nu duser6 Insii la niciun capAt, 0 acela care se
msgulise cu ideia c5.-i va fi reservat6 cinstea de a ImpAca dou
sau chiar trei Mari Puteri trebui s6 vad In cele mai rele ImprejurAri pe acei Muscali pe cari sperase s'-i fi Inl6turat, ca 0 pe
Austrieci, prin sacrificiile de bani 4.
Dup6 ce se atacase Hotinul, Mnnich, pentru a impune

Turcilor conditiile sale, se hotArI s" atace i s' ocupe provisoriu
Moldova, pe care n'avea de gAnd, Cu privelitea succeselor

turceti contra aliatilor imperiali, siliti la pace, 0 cedarea
Olteniei 0 a Serbiei de Nord, s'o poat6 pAstra. Era Indernnat
la aceasta de Cantemireti, fiii lui Antioh-Vod, dintre cari
am vAzut c6 unul Intrase In boieria Moldovei, dar nu pentru a
servi cu credinV pe Domnii considerati de el, familia 0 partidul
s'Au ca usurpatori, ci pentru a cerceta i a informa pe Ru0 In

vederea unei campanii de recuperare.
Cu oastea In care erau multi Cazaci 0 Calmuci, buni de prad6,
cum o 0 dovedir cu prisos, In cea mai teribil jilfuire pe care
a suferit-o Moldova, chiar In comparatie cu suferintile din

1711, generalul german al Imprnesei pdtrunse In Moldova
pe la Ceremu. In fata lui gAsi pe Veli-Paa, cu o frumoas6
oaste, din care nu lipsia 0 un foarte important contingent de
1 Odobescu 0 Tocilescu, o. c., pp. 526-8, no. nccwax; pp. 529-30, no.
DCCLXXI.
2 Ibid., pp. 530-2, no. DCCLXXII i n-1 urmator (Nepluiev catre Ghica).
3 Ibid., p. 534, no, DCCLXXIV. Constantin Mavrocordat ar fi avut un
secretar polon, care fu arestat la Constantinopol pentru legaturi cu ai sai;

ibid., pp. 537-8, no. DCCLXXX. Cf. 0 Hurmuzaki, VI, p. 531 0 urm.; IX,
p. 668; Iorga, Acte f i fragm., I, pp. 354-5. Mai ales Dadich, Historische Nachrichten und Fragen, in Allgemeine historische Bibliothek von Mitgliedern des
Kiiniglichen Instituts der historischen TVissenschaften zu Gattingen, hggb. von
J.-Chr. Gatterer, XV (Halle, 1770), pp. 260, 268. Cf. 0 Iorga, Gesch. des
usm. Reiches, IV, pp. 435-7, 440 si urm.
4 Odobescu i Tocilescu o. c, I. p. 505, no. DCCXXXVIII; p. 504, no.
DCCXXXV.
118
Tatari. Se trecu, dupg o Intglnire biruitoare cu avangarda

dupnang, Prutul pe la Boian.
Lupta hotgrItoare cu Pava se dgdu numai la 28 August,
cgci
inaintarea ruseascg se fcea pe Incetul, mai mult ca o demonstratie militar pentru a aduce pe Turci la isalirea conditiilor
voile , i. aceastg noug biruint4 de la Stguceni, Stavuciane # al
Ruilor, fu hotgritoare pentru resultatul campaniei. Turcii din
Hotin se coborirg In grabg cgtre Bender: cea d'intgiu cetate
fu deci luatg frg greutate de Mannich 1.
Din partea sa, Grigore Ghica, de i. In fruntea unei mici
otiri de a 4-5.000 de Turci i. Moldoveni , dupg asigurarea lui
Neculce, nu Indrgznise a Inainta spre vadul Prutului, ci de la
Leurda dorohoian5, unde-i adunase aceastg trupg, se lgsg In
jos pang la Drgcani, lngg Botoani. Mid din nou se puser'
In m4care Ruii, el prgsi tabgra sa de la Galata i urmg exemplul lui Vodg-Cantemir fall de Poloni, pe cari nu-i considera
cu totul ca dumani, i lug drumul spre Tara-de-jos, aeznd
ca ispravnici de Scaun pe Sandu Sturdza i pe bgtranul Iordachi Cantacuzino Deleanul 2.
Dintre cei doi frati canteraireti, Dumitracu apucg, pentru
a strnge provisii, pe dincolo de Siretiu, Inaintnd png la Bacu
i. Intorcndu-se cu isprav', pe cAnd Constantin, care fusese i
Comis, cnd fratele sgu Ionita, care era Ban, Indeplinia rostul
de ispravnic la Bacgu 8, se lug dura Domn In ndejdea cg-1
va putea prinde i c astfel s'ar putea deschide succesiunea la
Scaunul Moldovei. Cu 2.000 de oameni el merse Ong la VasIuiu. Aici Insg ggsi Tatari In mare numgr, aa c5. Grigore Ghica
se putu strecura, supt aceastg ocrotire tagrascg, Ong la

Fglciiu, ca s caute apoi un adgpost mai sigur la Galati 4.
1 V. Memoriile acestuia i Iorga, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 441.
Neculce, p. 407; Daponte, o. c., pp. 237-8. Fuga locuitorilor din Chiinau; Iorga, Studii gi doc., VI, pp. 264.-5, no. 442.
Condica de obiceiuri a lui Gheorgachi (Iordachi), In Kogalniceanu,

letopisiii, III, pp. 301-2.
Cu el protopopul loan; Iorga, Studii gi doc., VI, p. 441, no. 1662. V. Ne-
culce, pp. 407-8; Daponte, o. c., pp. 232-3. Era momentul and Mikes i
Orlik apareau la Bucureti, incerand o aventura; ibid., pp. 239-40. Cf.,
pentru luptele din Moldova; ibid., pp. 198, 199, 212-3, 225-6. Ghica la Galati ;
Iorga, Studii i doc., VI, p. 361, no. 1116.
Intregirea Trii RornAne#1 i urmarile ei
119
Intrarea la Iavi a lui # Constantin beizadea , general de bri-
gad rus, fratele su era numai maior, se fcu cu adevrate

iceremonii de instalare (13 Septembre 1739). e I-au ievit Inainte
anitropolital i cu caimacamii i cu a1ii boieri carii se mai tamplase, i cu clugri i Cu negutitorii ; cu totii i-au ievit In nainte
4e laturea targului, de spre Muntenime (de spre Copou).

i-au Inchinat cheile trii i steagurile slujitorilor. $i s'au Impreu-
nat cu mare bucurie, mergand prin Iai, petrecandu-1 boierii

pan la Frumoasa , unde Grigore-Vod refAcuse
infruanusetase i vechea mnstioar a lui Balica, adugind grdini
.ca la Tarigrad. $i s'au avezat acolo cu oastea
Printre cei cari K s'au bucurat era, de sigur, In primul
wand, cu toate relele amintiri ale vederii In Rusia Inc5. semiEbarbar, Neculce Insui, cu toat slujba sa la mai mult decat
tun Grec. Era, de 'apt, o adevaraid resiaurare a dinasliei indisene. i tntre acevtia ar fi de avezat acel curios Matei Sturdza
.care toat viata lui au petrecut-o pen Vri strine, prin Tara
Leiase, pe la Moscali, fiind joimir la stiaguri..., cat la
Atta sosise, c la moartea lui s'au Ingropat cu milostenie de la
Visteriia gospod 2
A doua zi, cu numai 10.000 de oameni, Ii fAcea Ins intra-
i adevaralul stpan, generalul neamt, al Tarinei, care nu

putea s aib fat de aceast tar, cu toate legAturile Indelun_gate vi intime ce avuse, i poate Inca mai avea, cu Domnul ei,
nicio erutare. $i el fu primit, de mitropolitul roman Antonie
-i de Insivi caimacamii, cari nu crezur ea' trebuie s se retragA
Inrtivar deci Turcilor tara ca hain, cu tot ce aceast caliwea
tate putea sa atrag dup' dansa.

Comandantul se avezri de-a dreptul In Curtile domnevti .
El fu poftit la un ospt de cinste, ca odinioarg Tarul Petru.

Incepu fortificarea acestei capitale pe care-vi d'adea aierul
-e e dispus s'o apere ; un alt general, de origine suedes, Leiwendal, se gandise sA refacti tranveele tragice de la Tutora. Panil
la Roman se trimeteau garnisoane vi se Incepea sparea de van/OH 3.
I Neculce, p. 408.
Iorga, Studii i doc., V, p. 593; VI, p. 268, no. 473.
Neculce, p. 408.
"
120
Ca rAsplat pentru supunerea lor, Sturdza i Cantacuzino.

delegati pentru administratia civir_
fur fouti senatori
Dar Indat ei se gsir Inaintea nesuferitelor cereri ale unui
comandant care nu Intelegea s urmeze o actiune politicA
frA a o Intovr4i de o nemiloas stoareere.
In ce privefte viiloarea stare a Moldovei, Canlemirii inviardprogramul din 1711 al unchiultti lor. Supunere deplin &areImprtia ruseascA, aind once legturi cu neprietenii turci_
Rechemarea poruncitoare a pribegilor. Garnisoan. de 20000.
de Rui, ceia ce nu se doria pe vremea lui Dimitrie-Von.. Tara
va da 20.000 de salahori pe an pentru ca ea s fie Inzestrat
cu cetsti. Spitale pentru oaste. Lefi ofiterilor. Dar nici RuO,
nici Greci s nu poatA Intra in boierii, ei fiind primii numai ca
negustori. O oaste de tar se va face din boierii mazili, cari
totui nu vor fi scutiti de bir. Se vor vAdi toate averile, ntt
numai lurcefli, dar fi grecefli, pentru a fi confiscate. In sfrOt,
Mtinnich va primi un poclon de nouzeci de pungi, o

sut de pungi avand s fie suma de Intretinere actuar a
Supt amenintarea de a se arde oraul, aceste puncte din
uring trebuir s fie isclite de boieri 1. Se .1i Mai plata. In
adevr, ziaristul , perfect informat, al Trii-Romanqti, Da
ponte, inseamn cs s'au i dat 18.000 de galbeni, dintre cari
2.000 furri scoi de la Evrei 2. Aceasta ar corespunde cu socoteala lui Neculce, care echivaleaz o sut de pungi cu 12.000.
de o galbeni de aur ungureti .
TotuO, i cu acest pret, fratii Cantemir rmaser populari,
lumea strngndu-se In jurul lor. Se alipi chiar i negociatoruE
din anul precedent cu Muscalii, Petru Duca. De altfel,

pretml de rscumpArare i mitropolitul i senatorii 1i avurrx
partea. De aceia, plecarea, peste cteva zile. a lui Miinnich se-
fcu cu o nou ceremonie impresionant: la Zagarancea apetenia clerului moldovenesc stropi cu aghiasm oastea de invasieIn sunetul tunurilor 3.
Neculce, pp. 408-9. Cf. Minnick /. c.
Pp. 352-3.
Ibid. si Neeulce, p. 409.
..kr...
T
: '=',.,
::'
:....
1,/1i/ii1t
grro Ertl ,,T,a
ilril,kir 3h1 AV
m..trupni-Ainevrirt. now.r.ors, 1:16,n,No.
./1111,4,.1.1.m 11/1./1, 11a1u,t f,,,,,, 791r,
ir.
'1';!: .
railifiEritifintri
aritf, ir,
11,.....: 7, 1.),..7.,:fiel 4,7-Wii11,10,04111?.1.111t,/ 44111d 1.1:7L,744,1,1,11*IP 1;4I 1,:ryle

,1,...,17:miNtj
1111.11.5.1111.1f; 1:11,,,,I;
SAY
.11;1.1.,.flf , 11,41
liMili.,St71,1$117,10,477
...Ili/ 4,11
wig,: rrre.7,4' ,i 4.1;.6.1,.. Akui nfinNiu;.,,r,4,,,,,i ,..

,Lan nun um Cvn! 1 , , ,
..."'',V(' ...,'....... .?,4'...., 1,' ' ...iv ksfirit;14,54,4 trAiv(1.
1,74 ,.. ,,,,, litx.,...rwets. ,1,...1,07,, 2..:,;;. I: C,1111111, .1/.111,A,,/, .4.1,36ne.er,r Ill. ,. ,_, .... .....
..7-4.0... wen rf.ar
vi .,....,,, (1,,,,,,,,,/;,;;
.-:44, ..;.4 .4,,,,,,,,;.,..
inei r,..f.1.1O; -1;i6;51%
1 411.6.1. IIe!,,11:1A-1:4/ At. S1ii 1-17,1,Zr;
11111".1-1.1e.r.:T
'147,,,,A.
Ho,' .4.. "lemI A4.
---, .... 1:-Itroto P:. 1111.0$4,4, Al;'41, pa: CA.CAS,..10Iiin,;,... I*10,

0.11,4 ritii InX11.4 ;Wit, onkon: ii:ra ,riro .i...-ript CIA, MR.
Uri ;,,t7m1 uy,,,, 11;8,7124i nit.%; ritt ciEry,,;
,A141.:IN:
,,,,ni,,4 ,,11,11,40 lio:Inrt .1,nw4u I lt lioi....'livieryi'mils RActrivol At,,,-;*ril to, Ao=irltrx
.17%, 1.0 4: c3,,,;,. ,;t:r-,Cnv
Aio.:,,imsil, 6m;',map tnealgItt, egiVe7.41tpt., Oirrrens:0;4. AA:rssr'.1,oti
Ce/21
Of:. i;jtsv..;
tt i fvr, ,....,,,, .1,4,,,,.....)
kroim Akiwi :.;,17ta
ne;4; ,,,,tia7: :,1,14 ;Eir4 v.. urfut;n: .0(4;.. .
l',:/ll; It, IN A,' ,,...111,. ,timitir nirert.gljt.

n-1.1, 'pre ',Is .i./...11.,;,,t.f,, ,,,,,Gt.It 1;;..1,n;LI 61,1911,, kr.1.4;1;. .:
no, tmot:Inn ,y..;1,.1,. ;,,,, ,imy III; Ft p..4, 111
Iv rio etr1.-ito fl,..114on: . /iuk, . .-.rlyin41, ;,,Xivr-4 i.C11;11$;11=
'q
1.0.'In, o ih.i..:.:11411i 4 a... 4'

+.,1...,..I;14.1.i.4.t.t.kr,.....11,1,1,,4. C11,iti f.,,,,,1.0-ii.t : 7,41, ,i,,..[VI ..1.;tb.s...
.44J;111;,..,.1,1,,, 5 s 6114F: -nu; rli /(Vgili Kti,n,176111..-A14'1.1
NIAI{II.1-ti 11:1/1.1;,
.1,,0LP, ..iir. .i.,yy-wemni
.., A.., ,..il'aj.:T'1,C.. ,,ai,,X,r,;.-7,;
11,,
,,,,;
,,.... ;-rnii, ;..; I.,4,,,,,,," '.'"':''', P'T'''''' i'4',..."..arov.L.. ;.: sin..U/,1,

key , .1,., ,.; ,,,,,.:, it; ? I ...ilri.,./iW.1.41.[. 1.471,...714-
C.
WI; tar; (1,767,..1.4.1
4.5afl,
, ;,.. 4,1
ii, .i,, m lc; v, a R.,..,(4 ,0,,,,,,,,,,,,,,,I ,....:;-...:4 .4,1,14{41 .4c..., po.,....,1-!,;-1. .; .. = .3. .:=, , .,
.4,4-,,, h/=4gq `
=0, tOi.nr,..1,,Aio41,11; .....4,1; a ...,-/-4,....4.7. if-yecua, ,i7f it. ,t,.;1-., . CI =irotoi .,;:ns ..,t.1.-A.,' 61..iiv.
,nt,=. .
' /Jr ..Rou,s,..1.cm,i= : t.r,,=.1 ,:j_,,,,.J.nior,nipa glx,,,..eri AIIN,.......1#10
,..,, ,-a I. ,a.tIo oof 1, eue.,= -,;...,, I
_
. . L,4., C..6. ...4.., X.,,v1i!./..+1,,r,
..41:,1,,Uim.'; .'.'r. A: ..1,118; ',pi...L.:Wing 64.1.-11:ii,:ria-l.rrii- ,T;; CVninati c it R.1111101
co,:nitlits 4-0,-,,,,,-, ,,,,,,,vis

I' ..i IA -Ei o fa; roi
w...:. ...,: 1. ,
.11,..:4.4.7 4i. ,y OW. nil:a'
-.'
' "AY,
;
,liarf:.;.. n....41,/ ,I., 1-,,.;
,,,; ,;i4,,fl;1.1,4 n; ,RPercle.i 4:8* siwn;.:
,..,
e, ,,,,,,44.;rt. up 411.410,141; :
,7', ,, A' ."..,.. ,,....'7'.f,,.......,

i,...
;,F,,y 11411
1,,i. ; n-.7.4
.l'il /1
I
1
..
.'.i.j.4'.74..
..7'$;.-4..14.
',.'.,
c:37....,: ....p; .A.1 batal.,4,1 "..' VP., 7,7;.V...
./1./ill:Crl./...; .1,1..1,:1,11c!1;..6
= it .
I. vvif. 1.v.h.:,,;%: C;,,,i,,a4-i, 4i,. evl ale, s 1vo-5:,.
1111,1;111.; 411!111.,141 4.-,10,
pn ..:, J.,'" ,.., 4."1.4t mill.111.1....4Y11141 if ,, CI. .1111.0.1-, 71,r1111,1,11,1
11,../.
:it., 4.osei.ut
...- r),74,44 sl..4.urn ....,,,Am. La. t., Li', MAI 7.4... o'bo
il6/11,,:linfrCin,..1-11; ,,...."1;..
ari It, = Its.V.:,.1411,;,;.j , :' Ill 4,1,tr.. ,..-..!7,-,
..
' iu=r,;r-itio; tVArt nm.P
,..,....ii=1,-, i .,Iptt.not ri..,,,,i,.
.4.ni 4, ..nn ., 1,V.;A11,1; ;,,I11/11,

..!:er,:==. ".',"r"...47, 4.1"..,,,:, ,,,,:,,,i;t,,. ,..,,,Ie
.. 41,, 4,r0,,,a
,;,,,,,,,.. A.,;.,,, .0;4,,
it. vriti
1:,-.; n4.,,;,4
;, ii,.,,,; . R.,`; 4`,,,,,4,,,; . :t. 7 371A; 171,r.
ifolerii:
;tom: tei:ruot VP1.., ..117.4411 ''''' '
ii;timpi 1647
olv
141.,1,;,...0 W...
I 1 ..,r'!! too
41
.oritv.i hutri,.,Zixn ti
10,11,14011..1,11141; ro,...i ...,1,!...X .1p.tiigi.-..1-ft, ,:.., ''.-..
.
ir, Ai 1.,==a s,,,,:.i;... ,
IL., P,*..,,:v...$.4,,,i, ,...,,.. 4,-*.: L.. .11.^.1,-,,-.,:w.4.
.
,
...
..",".
....i."..1..
'.,
4..
;
It:, letnieii 1.natiimlii:gwla....-L, .
. 7 ...;5414" lialin ,; iiivisin. A Anlit:
.; ,t, qi.ri 4.1 esljp. on;!:4= 61,=.ii: ,..,,:,=.01. . a, .;
.-
v6.4 ,:,.,0(4.;,
.;
1 i.,::. ko.1r/4,...:.it,..ert.1.1; .1477' 144;110.,
FIL; 4..,,,.; .;;;;,;1.: ...1,i: ia,;.....
t.',; r.:-..,;,.,;. .....;.,a. 1 r A ro.ls7,: ri.,.1,,... 4 .1.1f,'.
''i
i li; Isi.Zi,41
; ,n;;t1:sna
kile.7,.,,,;,r.;,,
...- go;.,.....j........--1,....`,,'A
.pli
T;,,,,,;.:A...1,5..; s,,,lq.;,4.-1,,,,,, .,',! .1.',..11 X7.1;16% Aa
4,,,,..
,4.,,,c,TaA,..: 4,...C.;+-1
;s..1,4.,,1;
11.;,44:14.,sc.;.,.....,,-,,....7...,4;,
o ij,,i,n1,,.. syynrf obi, : ,2,, 1.,,, .41.114111-E,1,,reqn P401,1,Lrr;.- ..V;ii:. Wa411. 4,51.:r.
1.1.;11115.1;17,,111......1.11 1,..11,11111.11-61
.-
ir,,,,, ,.
11 tk 1
i,' ' ----...- - =,...,
;. i -'ii.
, _,-,,,,1/4-,,, , -41
t,
= -...6,-itt.,
,......r
'
1 ,1,
. '.- 1 k,,
.--...,Tra:?,, -:,,M4'. liiii-;11
.- ',.......,..,:),!,,..wr,...-14"'"..&,,,,,,
izg
.:441..40,#f,i,
);.'
-r:. ,-.A.,
-.
.'..r.:.--g)'
Fig. 7.
7. ,,,L1p,'
-",:,-
k!' .
It
",,,
N''''''
L.,1:7
....1,.
1 ....,11
i.,` -
'--.11
a=
-4.;'
,,....-::...
Document al lui Grigore Ghica, Domnul TArii-Romne0i

(1733).
..-.4
Intregirea prii-Romneti i urmArile ei
12t
Uring o expeditie de jaf a lui Dumitracu Cantemir, carefcu pe Ghica sgt se refugieze, pd misil de loald oaslea sa Fi defoli boierii, i mai departe, la Turcii din Brilal.
Cum nu se merse pns acolo in urmArire, de i la Munteni
se luara toate mAsurile de apArare, banda de Cazaci .1 de Calmuci se Indreptg, rapede, asupra Focanilor, pednd peoricine MI% osebire 2, i oraul fiind supus celui mai crud ja! 3.
De altfel multi dintre Moldoveni se infAtiau de la sine. Astfel
Nichifor, fostul dasc41 al copiilor lui Grigore-Vod, mitropolit
de Side, i fiul, ginerele s5u Aga Lupu, fost Serdar la Orheiu
i, atunci, negociator cu Mtinnich, la care se i ceru trimes,

apoi fiul acestuia, Aga "i Marele Vame Ionit54. Episcopul
de Buz5u, Misail, fAcu acelai lucru 5.
Se merse i mai departe in aceast cuteznoare intreprindere. Precum la Intrarea In Mo/dova se aruncase un fel de manifest ctre tar, se Incerc5 aeelai lucru in Ardeal. Printr'o proclamatie iscAlit de Miinnich i de gencralul Lascy, care luptase-
In Crimeia contra Tatarilor, se chemau pravoslavnicii supt

steagul impArAtesc 6. LegAturile cu biserica Sf. Nicolae din ,5cheii
Braovului, pe care n'o uitar nici noii Domni romani, erau

aa de strnse, inat prin dania Tarinei s'a putut ridica noua
biseric, de un stil care nu mai e, afar5 de paraclise, ce! traditional, i cel d'intiu calendar pe o sut de ani e tradus la 1733
de Petru Soanul (de la ungurete soha). de la coala bisericeasc
dup o oper5 slavon5 din Chiev, prefcut in rusete de # un

mare dohtor muscal 7. Si, de fapt, cnd banda, rechemat5,
la Incheierea pAcii, de Mannich, se strecur5 pe supt munte
pan la Cmpina, ea indr5zni s treac in Ardeal i de acolo,.
1 Cf. Daponte, p. 285; Neculce, p. 412 (oprire la Oituz *i intoarcere cu

pradA).
2 V. i Iorga, Studii ..9i doc., VI, pp. 259-60, no. 411.

3 Daponte, pp. 259-60. Se prada i la Mira, de ei, mandstirea Cantemirilor ;
Neculce, p. 409. Cf. Iorga, Studii fi doc., VI, pp. 272-3, n-le 493-4.
Daponte, p. 272.
2 Ibid., p. 268.
6 Ibid., pp. 255-6.
Bianu 5i Hodn o. c., II, p. 48, no. 207.
122
cu puterea vechii aliante, acasa' 1. In acest timp celalt Cantemir pazia de Tatari la Hui 2.
Incheierea de pace se fa'cu contra parlidului militar, car4
se indukise asa de mull la prada Moldovei f i, in primal rdnd,
contra Canlemirilor, ca si contra acelora, mulfi, cari se compromiseserd ca Muscalii, fiind siguri cei ei vor retmnea.
Munich, de i ii ddea sama ca pacea se apropie, c'uta s
prelungeasca, pentru catigul sau, ocupatia. El pretexta' ca

plecarea sa e numai in vederea iernatecului. Toate garnisoanele,
la Iai, la rrgul Frumos, la Roman, fura deci pstrate. Caimacamii- senatori trebuiau sa fac pregtirile de iarna a otiTii pentru anul viitor, i li se cerca grabnic A adune banii poclo-nului . Postelnicul prin care Grigore-Vod intiinta pe aceia
pe cari-i privia Inca drept loctiitorii sal ea tratatul a i fost

isclit fu arestat de comandantul Iaului i traes lui Miinnich,
la Hotin. Acesta, spre rsbunare, facu s'a se darame noile i
bogatele case domneti de la Frumoasa 3. Ispravnicii de
Scaun ajunsera a fi priviti ca tradtori din causa legaturilor
ce pastrau cu Domnul de la Turci. Cum Constantin Cantemir
veni i el de la Hui 4 in capitala tarii, li asupra lui cazu l'Ospunderea lipsei de bani pentru a se 1ndestula pretentiile ruseti.
Caicamamii ajunsera' a fi pui supt paz i petrecuti, ca priso-
nieri de Stat, cu soldatii armatei de ocupatie. In sfarit, cand

ordinul de evacuare sosi, comandantul ceru s'A i se trimeata in
tabara Sturdza li cu Cantacuzino, daca nu vor fi gasit toata
suma ceruta 5.
Plecarea Ruilor avu loe, In sfarit, la 24 Octombre 6. O ultima
prada, i la manastirea Galata, fu poruncita i supraveghiatA de
Constantin Cantemir, care-i pierdu astfel pentru totdeauna vaza
de Voevod liberator. Si pe cale se repetara scenele slbatece de la
prdarea Focanilor 7. Setea de dobanda era aa de mare la

" Neculce, p. 410. Cl. Iorga, Studii gi doc., VI, p. 261, no. 419.
' Neculce, p. 410.
3 Cf. si Iorga, Studii si doc., VI, pp. 436-7, no. 1605.
4 V. i ibid., p. 260, no. 413.
4 Daponte, o. c., p. 271.
2 Ibid., O Neculce, p. 411.
Intregirea Prii-Romineti i urmarile ei
123
Ru0, Inca, atunci cAnd apAru Toader Paladi cu oaste tur.ceascA, pentru a lua Iqii In primire, se mai gAsiau osta0 opriti
In cAutarea folosului lor1. Ca sA fie liberati, generalul care

plecase din Ia0 amenint, prin doi din boierii ce se IndreptaserA spre dAn0i, fiul lui Sturdza 0 un Ion BAnarul, cu totala
.distrugere a oraplui 0 trecerea locuitorilor supt sabie 2.
Cu aceasta InsA experienta fAcutA a doua oarA de Moldo-
veni cu Ru0i nu se isprvise.

Grigore-Vod, care pedepsi foarte putin, doar pe cutare
cApitan 3, ceru s se elibereze caimacamii 0 mitropolitul,
.cu cari avea o socotea16. Antonie, aa de compromis, trecu
pentru totdeauna, ca odinioarA Dosoftei la plecarea regelui
Sobieski, la Ru0. Intor0 la Ia0, loctiitorii Domnului fugar
avurA sA sufere: cu toatA InsemnAtatea lui i vechile legturi
.cu
Ghica, Iordachi Cantacuzino, arestat, amenintat sA
fie
trimes la c'AlugArie, fu exilat la mo0a sa din Deleni; casele lui,

menite sA fie d'rImate ca ale lui VodA de la Frumoasa 4, care
fu silit sa se adAposteascA la Sturdza 5, fur salvate de ginerele sAu, Grecul SpAtar Alistarh. Se ridicase pArA a Tordachi
.1'. fi Intrebuintat In actele isprAvniciei sale ceara ro0e reservatA
numai Domnilor 6. Firete cA 0 Neculce fu pedepsit, fiind
tinut prins cAtAva vreme, 0 mai ales i se cAutau prin. tarA

1 Neculce, I. c. Prad la -mAnAstirea Slatina ; Iorga, Studii fi doc., VI,
pp. 441-2, no. 1663.
3 Ibid. Stiri folositoare inteun stil pitoresc, la Ienachi Cogglniceanu ;
Kogalniceanu, Letopiseli, III, p. 197 i urm. El a vAzut la Ia.3i, Cu cei doi
Cantemiri, i. pe un fiu al lui Heraclie din Georgia ; p. 200. Intre caimacami
-se socot i Constantin Roset i Alistarh Banul ; pp. 199-200. La Ini se distrug
vi casele lui Ianachi Ipsilanti, a fAptura de Tarigrad n ; p. 200. Slparea antuzilor acolo, localnicii rdscumpArAndu-se Cu bani; pp. 200-1.
3 Daponte, p. 285.
3 Cf. Ienachi CogAlniceanu, p. 205; Canta, ibid., p. 184. PrAdAciuni la
Stanislaw6w ale lui Constantin Cantemir ; Daponte p. 302.
3 Ibid.
3 Neculce, 1. c. Cf. Daponte, o. c., p. 286. Pentru Lupu Nastase ; Iorga,
.Studii gi doc., VI, ,..p. 265, no. 44.2; p. 334, no. 880; Iorga, Doc. grecegti, II,
La Rui i clpitanul Jipa ; Iorga, Studiigi doc., VI, p.
p. 1107, no. raLxm.
373, no. 1224. Un Motoc fuge la Rui ; p. 231, no. 188; p. 340, no. 934; pp.
447-8, no. 694 (biseric6 la Chiindu). Altul parcalab de Hotin ; p. 251, no. 361.
124
fiii ascunsi, cari vor fi IndrAznit i mai mult, In ceasul sperantelor, acuma pentru mult timp imprAtiate. Antonie, rechemat in zAdar cu cArti de iertare 1, cAruia era sA i se dea ca rAsplatA biata depArtatA mitropolie ruseascA de Cernigov, caza
supt afurisenia Ecumenicului 2. E ciudat Ins6 c fu aezat,
In locul lui, Nichifor de Side, care se compromisese, cum an.
vAzut, cu toatA familia sa 8, din care Lupu Serdarul fu InsArcinat sA iea In primire tinutul Hotinului in care intraserA dint
nou Turcii 4.
S'a petral c asifel, ca o compensafie pentru alcIlea suferinft
fi pagube, Jara-,si va red peda acest leritoriu. Dar dupti un an.
de zik pdrile Talarilor lipcani ai Holinului, cari se sirnfiartaduserei din nenorocire, refacerea raielei 5.
Se fcu ins6 la PoartA o aspr cercetare asupra celor

cari aduseserA pacea cu Muscalii la Nimirov, care se 'Ana
putin prielnicA. Alexandru Ghica, numit cu putin timp InainteDomn romAnesc titular, fu astfel decapitat, iar fratele, Domnut
Moldovei, rechemat la Constantinopol.
La aceastA cAdere, zbovitA de Intelegerea scris, din Decembre 1739, a celor doi veri 6, lucrase i patima bAtrAnului Mihai
Un ciohodar de la Mitropolie la Rui ; p. 252, no. 374. Un clugar Cozma, plecat
cu mitropolitul; p. 253, no. 385. V. i p. 267, no. 445. Oameni prddati de Mus-
cali, pp. 253-4, no. 386. Un cdpitan e cu poruncti domniascd la Petriburgu *;

p. 256, no. 391. Plecarea RuOor ; pp. 256-7, no. 393 (judecatd la mitropolitul
Nichifor). Pradd de Cazad, p. 258, no. 397; p. 268, n-le 464,466. Prada lui
Iordachi Cantacuzino la Horodinca; p. 275, no. 506.
Daponte, o. c., p. 286.
2 Iorga, .Doc. grecefti, I, pp. 109g-4, no. MXLVIII. Cf. ibid., pp. 1099-102,.
no. ?van; p. 1102, no. MLV (= Manase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 349);
pp. 1102-3, no. visir. Pentru presenta in Moldova a lui Paisie, Patriarhul
de Ierusa/im, ibid., p. 1094, no. MXLIX (=Manase Comnen Ipsilanti, o. c.,.
p. 344); pp. 1096-8, no. mili.
3 Pentru Andreiu gramaticul, fiiul Sfintii Sale pdrintelui mitropolitului
Iorga, Studii i doc., VI, p. 249, no. 344.
Cf. i Daponte, p. 293. Urmdrit apoi, el fu scos curat de o Adunare supt
Constantin-Vodd ; Neculce, p. 418.
5 Pentru toate, v. ibid., pp. 412-4. Pentru pace, Iorga, Gesch. des osm..
Reiches, IV, pp. 447-8.
Daponte, o. c., p. 303. Mijlocise Dragomanul.
Intregirea prii-Romneti i urmarile ei
125
Racovit, lacom, cu toatli pensia de la amAndoi Domnii 1, de

Ina'. o Domnie i pe care nu-1 opria cuscria cu GrigoreVod.. Voind sA aiba el Tara-Romneasca Mx% a se da o grea lovi-
tura atat de credinciosului i vAdit destoinicului Constantin

Mavrocordat, acesta trecu din tara pe care o tiuse feri aa de
tine, InlAturtind i pretentiile Turcilor de a lua vama olteans 2,
din nou In fundamental prAclata Moldovg (Septembre 1741).
Ibid., p. 307. V. i Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 356; lorga, Doc.

grecefti, II, p. 1105, no. MLX.I.
2 Daponte, o. c, p. 290. V. i ibid., p. 294. Se amestea Pap din Vidin
-eel din Ada-Cal ; ibid. Hoti in Oltenia, pp. 294-6. E arsti o vaduva Bibescu.
Ban era Matei Cantacuzino, dar sta la Bucureti. Pe langl cele 320 de
pungi ale haraciului muntean se cereau 300 pentru cel oltean ; p. 297. Se
primirti 200, dar se rec4tigara de la Paga delAda-Cal doulzeci i cinci de sate
usurpate de dinsul ; p. 288. Se fac reductii pentru primii trei ani ; cf. pp. 311
{alto sporiri), 312-3. Lista darurilor bairam-pecheplui, pp. 322-4.
CARTEA A II-a
REFORMELE PRIMEI ERE
CAPITOLUL I
Constantin Mavrocordat. Opera lui.
In Moldova venia un Domn care In cea d'intaiu tar pe

care o avuse In sam artase hotArIrea, inspirat de recomanclatiile pArintelui neuitato de dnsul, de a face mai mult decat
Imperialii de la cari recApAtase judetele oltene, eland suputsilor sAi o serie de usurAri pe care redactorii revistei francese
_Mercure de France, publicndu-le In traducere, le privesc ca o
- Constitutie , cum o doria aceast epocA de 4 filosofie .
Treisprezece articole represint tot atatea reglementAri spe-ciale. Ele privesc mai ales scutiri fiscale. Astfel, suprimndu-se
-vgcAritul, a cArui istorie se face, si pogonAritul, mngstirile
-.-si preotii nu vor mai fi supusi la drui, cele d'intAiu avand s
fie conduse de un consiliu de opt epitropi alesi de stareti;

e adauge cg protopopii nu vor mai avea dreptul de a Inchide
pe preoti. Boierii, si ei scutiti, vor avea lefi pentru functiile
ce ocup6 si vor merge si ca judecnori prin sate, ai cgror parclabi vor fi alesi supt supravegherea acelora ; zapciii culegAtori de dAjdi vor fi salariati si ei. Pentru a se avea siguranta
fiscalk tranii skit retinuti In satele lor, unde pinesc. Iar

contributia va fi numai aceia pe care o hotArIse In Moldova
tat61 lui Constantin', a celor patru sferturi (7 Februar 1740) 2
1 Iorga, Studii si doc., XI, pp. 70-1, no. 95.
' Legrand, phmrides daces, I, p. Lxi i urm. Cf. amanuntitul studiu al
4,1-lui I. Minea asupra intregii opere de reforme a lui Constantin Mavrocordat,
In Cercetdri Istorice, II-111 (1927), p. 97 si urm. (Se obiecteaza In War ca
-(< filantropia 4 filosofica * francesa e posterioara reformei lui Mavrocordat.
Am aratat ca de fapt aceasta reforma se leaga In tarile romaneti de o Intreaga
activitate mai veche, iar In Franta ea pleacti de la Tlmaque al lui Fnelon
*i de la reformele proiectate de regentul duce de Orlans, de la reglementariler
9
130
Reformele primei ere
Aceastn iubire pentru reformele in spirit frances fAcea, dealtfel, 1nc6 din 1740, pe Mavrocordat ss se adreseze, printriolungA scrisoare in frantuzete, cardinalului de Fleury insuir
principalul ministru al minorului rege Ludovic al XV-lea 1_
Aceastl oper va trebui fcut acum i in aceastglalt6
pornind de la totala scutire a boierilor de la Vel Logott pAn'S
la treti Logordt (inainte numai pan6 la Vel Stolnic) cu fiii 2.
In noua Domnie moldovenease, Constantin-Vod, care se-
sprijini pe Sandu Sturdza i pe Razu, pe Ioan Bogdan, peManolachi Costachi, pe doi Paladi, pe rudele greceti, ca Ienachi Spnarul, fratele Doamnei Smaranda, a lui Nicolae-Vodk.
pe primul Suu, Chirita Draco 3, pe fiul cumnatului AdAmilk dar, din nou, pe Roseteti: Iorklachi zis Cilibiul, Andrie9,
austriece, introduse i In Oltenia. Nu se poate Intelege tagaduirea influentei
austriece de acolo ; p. 150; cf. p. 166. Cf. si expunerea Ming din Iorga,
Gesch. des runuinichen Volkes, II). V. si Arch. soc. st. si lit. din Iasi, XI (1900),
pp. 382-4 (mila pentru manastiri). Descrierea Tarii-Romanesti, tiparita In

greceste, de fratii Tunuslii, supt titlul de Iaroeta v Blaxtag (Viena 1806),.
p. 87 i urm., Inseamna i alte masuri, pentru bresle, pentru micii dregatori,
pang atunci scutiti, pentru unirea Cmrji domnesti cu Vistieria
pentru
despartirea fare boierii cu functii, e neamuri e i mazili.
1 30 August 1740; Odobescu i Tocilescu, O. c., pp. 559-60, no. DCCCXI.
Semneaza e lo Constantin Maurocordato de Scarlatti, prince de Valachie et
de la Moldavie s. In raspuns se aminteste interventia francesa pentru restabilirea lui si se vorbeste de s les anciennes liaisons de nos illustres anctres
avec la Couronne de France * i iubirea lor pentru cultura; ibid., n-1 urmator.
In 1741 el multameste cardinalului pentru catalogul Bibliotecii Regale
ibid., p. 563, no. ncccxvn. La 1753 el va cere un Imprumut frances pentru
a-si cumpara o Domnie ; ibid., p. 627 si urm., no. DCCCGVII i urm. El sta.
si In palatal ambasadei supt Dsalleurs ; ibid., p. 637. Scuse ale ambasadorului
fata de Domnul Moldovei ; ibid., pp. 638-9, no. DCCCCXIV. V. i ibid., pp. 640-1,
no. DCCCCXVII; pp. 642-3, no. nccccxx ; p. 644 si urm. Incercare de a Impaca
pe Mavrocordat Cu Constantin Racovita ; ibid., pp. 649-50, no. mcccxxv(scrisoare a acestuia din urrna.). V. si ibid., pp. 651 si urm., 657, no.
nccccxxx; pp. 662-3, no. DCCCCXXXVII; p. 677, no. nccccnv.
In Kogalniceanu, Arch. Ronuineasa, II, pp. 190-4. Se Inlatura
mazili. Data de Mart 7245 (1737) e imposibill, Mavrocordat fiind atunci
In Tara-Romaneasca. Trebuie sa fie de la 1742 Inainte. Originalul e o.
simpla copie, cum se vede din felul cum se ispraveste: scrisu-s'au de ta-narul Macarescul, uricar
3 V. poemul fnchinat de batranul Dracu Sutu Domnului ; Daponte,
p. 443 si urm.
Constantin Mavrocordat. Opera lui
131
.tefnit, Iordachi, fiul acestuia, introduse si acum, ca altAdata, o contabilitate exact, o pAsuire a tranilor si chiar, dat
fiind starea generara' a trii, una general, dup principiul
dela Munteni: n'au fost nici vAcArit, nici pogonArit, nici
.
cunite, nici adosaguri, nici jacuri de ciocoi, sA Imble prin

oameni mAncAndu-i 1. Boierii fur cAstigati prin adugire de
scutelnici, ca si In celalt tarA.

Tot In domeniul fiscal, mazilii fur ridicati dup putintA
In slujbe, clerul fu scutit de once dajde si egumenii supusi V1Adicilor 2. Recunoafiem punclele q Conslilufiei muniene. Doar de
a fost nevoie a creste sferturile la sase 3.
La tinuturi se asezarA ispravnici, ca la Munteni, dup

exemplul austriac.
Marea reformA din aceast Domnie fu Ins crearea unei noi
ordini judecAtoresti, cu trei mari judecAtori plAtiti, unul dintre
ei fiind Insusi Neculce. Totul trebuia fAcut In scris. Apelul
singur sera la Domn, In Divan, de unde se dAdeau delegatii
la boieri si la ispravnici. Oamenii luau de la logofetii de
tain rAspunsuri scrise, fr plat. O statisticA de documente de mosie se alctui.
In domeniul social se admise lucrul la boieri si mazili, la mAnAs-
tiri al oamenilor carii vor sedea pe mosiile lor: cAt li-a fi voia
si cAt ar putea, InsA numai acei oameni ce vor sedea pre mosiile
lor..., iar pe alte mosii, a altor oameni, slnu se intind a-i

stApAni . i, vorbind Neculce de drepturile clerului In ce priveste acest lucru tArAnesc, el adauge: IarA alti oameni strini,
carii vor sedea pre mosiile Ion, sd le lucreze cale dodsprezece zile
inir'un an f i sei deje fi de-a zece 4.
Aceste reforme se Insir , nu Mil Intrebuintarea, poate, a

povestirii lui Neculce, de noul cronicar cure a fost SpAtarul loan
1 Aducerea, de Negel, a Doamnei de la Constantinopol; Daponte, p. 286.
Intoarcerea Doamnelor (si Smaranda) si domnitelor muntene; pp. 289-90;
_Neculce, p. 416.
2 bid., p. 420.
3 Ibid., pp. 418-9.
4 Ibid., pp. 417-8.
Es
132
Canta, fara alta critica decat repetarea lunara a banilor sfertului,

pana la douazeci (sic) O asprimea, simtit' mai ales In sarcita Tar
de-sus, a4 cercarilor . Anaforale, raporturi cu iscalituri se cerura
de la judecatorii. Vom vedea din registrul acestei Domnii ca,

daca acelea din Tinuturi se faceau gresit, Domnul le rupea, le
retrimetea ispravnicului, dandu-li si formada cum sa se faca 1.
Din potriva, la Ienachi Kogalniceanu 2, la acest om al Ipsilantilor, masurile de reforma vor fi criticate cu patima boje-
reasca: Ispravnicii Intaiasi data acest Domn i-au scornit,

aducand aceasta mufird din Tara-Rornaneasca, scornind i. alte
multe, facand pe tara ca sa-si cisluiase . . . , facand zece bucate
un cap, fiece bucate, si capul puindu-1 la fiestecare sferi cate un
ort, si mestesugul era' asemenea, care lucruri ca acesie n'aveau
nariz& s. i apoi, contra politicii favorabile taranilor : Usile
Divanului erau deschise, si multa vorba cu prostimea avea, cat
atata li dedese obraz, cat nu putea nime din boieri ca s'A zica
macar cat de putin lucru vre unui taran, ca Indat striga la

Voda si, pentru un lucru de nimica a unui taran cat de prost, facea
pe un boier mare : mascara, si-1 Inchidea . I se pare cronicarului
ridicula si m'Asura ca sa nu fie volnic nime a lua cuiva macar
un ou fra de bani o 3. Se Impaca doar cu Inlaturarea calugrilor
greci de la manastiri, ca fiind afemeiati, cu aducerea cartilor

de slujba de la Munteni 4, cu crearea unei tipografii de care va fi
vorba pe urma, de silirea preutilor la Invattura si trimiterea

de inspectori din cler pe la sate, csnind Irisa pe bietii preoti 5.
E, de fapt, si vrernea marilor scoli noi, dupa modelul de la Bucuresti, unde se preda si latineste si romaneste 5 Neculce crede chiar
ca se preda, pe Muga' limba latina., si cea araba ( !) 7. $i fiii de mazili
1 Kogalniceanu, Letopisete, III, pp. 183-5.
1 larga, Studii fi doc., VI, p. 294, no. 592. Urmeaza i *formatia cartilor
de giudecat...
Se va m'Ata i mai departe de ce mentinem vechea atributie a lui

M. Kogtilniceanu.
Koglniceanu, Letopisip, III, p. 203. .5i. aceasta e reproducerea reformei muntene.

6 V. Iorga, Stutlii fi doc., VI, p. 357, no. 1083.
Ienachi Cogalniceanu, pp. 203-4.
V. Daponte, o. c., p. 302. Cf. i Necu/ce, pp. 419-20.
133
ur chemati acolo s5 se pregAteascA 1. Si, fAcnd socoteala tuturor acestor innoiri, foarte bAtrAnul autor de memorii, multAmit
de rostul ce i se daduse, uitA tAnguirile naai vechi contra Grecilor
alte multe bunAtAti ale lui Constantin-VodA, cu
i InseamnA
carele au Infrumusetat patria, primAntul Moldovei, cu giudecAti
drepte i cu obiceiuri bune creqtineti, i fietecAruia li era cu
bunA dreptate, dup6 cinstea i vrednicia sa 2.
Mazilia din Iulie 1743 a lui Constantin-VodA In folosul fra-
telui Ioan nu va represinta o loviturA contra familiei, nici o

intrigA a celui ce fusese pAn atunci iubitul beizadeh Iancu .
Constantin se i pregAti Indat pentru a scoate pe Mihai RacovitA din Scaunul TArii-RomAneti.
Dar asupra Domniei moldoveneti, care se incheia astfel, avem
i altceva decat mArturisirea, care se poate bAnui interesatA, a

pAnA atunci adesea cArtitorului Neculce 3. In f ata noastrA stA
condica din 1741-2 a Moldovei, care ne face sA vedem toate
rosturile acestei spornice stpAniri: Condica de cArti de porona
i de tot felul dea trebuintA ce s'au dat din parte Divanului In
anul d'intAiu a Domnii MA.'rii Sale Domnului Costandin Nicolae
Voevod ;
ce s'au Inceput de la SAptemvrie, vlet 7250, la a/
trisprzeci ani, a al cincile Domnie , cum se vede, ConslanlinVodii f i le socolia in riind, fclr deosebire de farii, ca fi cum Domnii
la IntAiul an a al
inlercalafi ar fi numai lreceiloare accidenle--,
1 Ibid.
2 P. 420.
3 O judecata a lui, Iorga, Studii gi doc., VI, p. 258, no. 402. Cf. gi ibid., p.
263, no.. 427. In 1724 el represinta la judecata pe domnita Anita a lui Antioh
Cantemir pentru mostenirea dup mam a Cantemirestilor: o casl Muta la

Iasi de Vasile, fiul lui Dumitrascu Ceausul, si de sora sa, Catrina, Doamna lui
Antioh. Mihai-VodA, pentru tradarea lui Vasile, o dase lui Sandu Sturdza. $i
sotia lui Neculce era mostenitoare ; pp. 261-2, no. 420. Se mai pune odat5.
chestia mostenirii fetelor inzestrate. Pentru fiii lui Antioh, p. 262, no. 421..
Constantin-Vodl ingadui lui loan Cantemir rAmas credincios sA catite
Tigani de-ai Cantemirestilor i Ceaurestilor; p. 286, no. 559. Pentru beizadek
Constantin, pp. 292-3, no. 588. Mosiile lui Neculce: Honjom, la Cernauti,
Lozeni i Iznovdt, la Dorohoiu, p. 345, no. 978. 0 implinire a lui, p. 391,
no. 1379. V. si ibid., p. 403, no. 1514; alta, p.405, no. 1524; p. 407, no. 1550.
Fiul lui Neculce, Gavril, p. 381, no. 533; pp. 301-2, no. 632; p. 335, no.
816; p. 343, no. 365.
134
doile Domnie a Moldovii, cari s Incheie Ong la sfilritul

lui Dechemvrie, let 7251 i.
Se gsete acolo lungul ir al documentelor presintate In
procese Inaintea judectorilor nou-creati, ale caror datorii se
cuprind In actul de la 15 Ianuar st. v. 1741 2: i numele mrturiilor se Insir 3. Unele acte privesc interese particulare, altele
cuprind reglementatiile al aror numr, nu supt forma de ordonante, cci nu putem intrebuinta terminul de legi , ci supt
aceia de simple ordine care autorittile locale, e In necontenit
cretere. Se continu cu msurile luate de Domnul din Scaun.
CaracteristicA pentru reproducerea msurilor luate In cealalt
tar, e circulara adresat tuturor boiarilor i boerenailor, mazilii, i altor dregtori, vorniceilor, vtmanilor i tuturor lcuitorilor trii , In care Domnul spune c, u mind purure mild
de fard f i de sdraci, trdocma ca de o palrie a noasird ,
el li-a Indeplinit dorinta, cerind i politind adzAmntul dajdilor ce s'au fcut fri-Romneti 4. E vorba deci de o dorint
general de a introduce i In Moldova reforma lui ConstantinVod In ce privete drile. V6cAritul i conila se Inllitura ca
pAgubitoare, pentru c aduc pe locuitori a-vi vinde vuele, precum i din causa pogonritului se las viile nelucrate, .0 vinul
In toat tara s. scumpise . Slujbaii cu trebi pricinuiesc abusuri,
cu cheltuiala ce reclamii Intretinerea lor ; se vor da deci desp-
gubiri de la zlotai acestor dregtori cu misiune. In locul

altor sarcini vor fi cele patru ferturi: Noemvri, Dechemvrie, Ghenar, cIfertul d'intiu . /a care lofi vor fi supuf i de o
polrivd, afar de categorii care-0 au alt socoteal cu Vistieria :
Foi de cisl se vor rspandi deci In toate satele, una fiind
1 P. 209 0 urm.
2 P. 226, no. 132. OrAnduindu-se ca, la once talharie, o Insemnare sa se
dea pagubaplui, se definete ce e talhdria: *i tnharii, 0 macar 0 pana la
un stup di sa va dovidi cineva ca au furat, acesta tot taller este, 0 furtiuag
mare sa socote0i ; p. 226, no. 133. Se critica obiceiul de a se veni la Divan
4 pentru mici pricini i; ibid. Se arat ca pentru cArtile de judecata *, slobode i, nu trebuie pecetea cu cearA ; ibid. Se ieau masuri pentru citatii la apel,
caci ca noi pe un om sangur nu-I putem giudeca, pana nu sant friandoi de
fall i. Dovada citatiei o vor iscAli In sate preotul 0 vornicelul ; p. 227, no. 134.
a Pp. 218-9, no. 67.
' P. 215.
135
la satul Insusi, alta la zlotasi. Satul va face Imprtirea cislei:

ei snguri Cu toti la un loe s-si fac cisla futre dnsii, socotin-
-du-s In scris a fiestecrue bucate si tot prilejul, i fiestecine

s s Incerce dup putinta sa 1. Ca si odat In Oltenia, se caut
-a Inltura stenii calAtori , fiecare om trebuind s fie legat
locul su ori adaus la cel mai apropiat loc al actiunii sale:
cAnd va veni cAlAtoriul la satul lui,
d6 pecete vornicelul
v'tmanul, scris pe fetele lor . O cercAtur va cAuta
pe cei fr peceti, cari vor plti Indoit. Suma de 105 parale a
-sfertului rmne statornick neputndu-se lua nimio peste dnsa.
Nimeni nu va putea fi urmrit pentru altul. Nimilnui nu Intelege Domnul a i se face o scutire. Vrncenii cari nu voiau sil se
-apuce de lucru primvara, asteptnd o despovrare, nu fur
mai crutati decat altii 2. Ceva mai trziu, fcndu-se o cer.care a celor fr peceti, Domnul observ c ar fi putut s impuie
In loe, dac nu 1-ar opri hotrrea sa definiti \ , vcritul a.

Intr'o ordonant mai trzie, Constantin-Vod arat cum, In-
.dat ce cu mila lui Dumnedzu am luat Domnia aciasta a

,Moldovei, am pus Domniia Mea In gndu ca s punem la
rnduiar veniturile tri i s'A s ridice acele rsipitoare djdi
mari cheltuiale ce al. avut, carele de purure aducia' mare stngere tuturor . HotArAnd cele patru sferturi, el n'a Inceput dedt, In
Novembre, de s'au urnit zhav 2 luni , de cand totusi a pornit
haraciul su. Cu toate marile cheltuieli, s'a fcut o scdere la al

.doileasfert. Sfertul al treilea a fost silit a-1 scoate cu cincisprezece
zileInainte. Inaintea poverilor ce se Ingrmdesc si pe care le

arald in faja (dril, el cere sfalulboierilor f i rdspinge ideia fferiului
cincilea i cu ata mai mult inloarcerea la lrecul, cu vdcifril

-cartita. FixAnd punctul de plecare al anului al doilea la August,
-cum avea dreptul, el afirm hotrirea de a nu trece peste cele
patru termine 4. E de-ajuns pentru a se rspinge Invinuirile,
Domnul le numeste voroav rsuflat 5, pe care le-am gsit
1 Mai tarziu, aparare, a cislei:
p. 402, no. 1506.

Pp. 345-6, no. 985.
Pp. 320-1, no. 379. Cf.
4 Pp. 382-4, no. 1305.
.6 P. 403, no. 1517.
cisla iaste bun, ca, cine pe ce are, pe aceia
4da lo;
p. 321, no. 385; p. 322, no. 788.
136,
Reformele prime! ere
inteo cronicA mai trzie. Va fi silit Ins a ridica sfertul la 1201

de parale, plus sase ca rsur a zlotasilor 1, rmind ca mai
trziu s se fac4 scAdere. Un mucarer a impus Indoieste tila
primul sfert al anului al doilea: s'au scos, acum, un cifert..
tot pe socoteala cifertului celui de 'ntdi , intrebAndu-se iarsi
boierii. In schimb se reduc la 100 de lei sferturile urmloare 3...
Dar, ca si In Valahia Austriac , msuri sociale se VAd_
a fi necesare ca srt poat lunctiona bine aparatul fiscal. ElPsiint I otArite si stricte: _Vician om dinlr' un sal Enlr'altul deacum inainle sel nu sil mule, di unul ca aceIa ce va imbla muldndu-sd vi va globi fi sd va pedepsi 4. Rzesii, 4 ce s'Ad pe mosiile
lor , nu vor fi supusi nimrui si nu vor trebui s clcuiasc _
dar Domnia pi-i reserva' pe acclli rlzefi : sd fie pre sama vospod _
Claca o face fiecare din ceilalti pe mosia boierului su, O nirnene-
altul nu va putea sA-i cear o contributie de muncA. Odat s

socoate claca la sase zile pe an 5, ceva mai mult dect In Tara
RomneascA supt Duca-VodA.
Se vor face table ca ale Nemtilor, specificAndu-se ce si
In ce ordine, in ce loe se va serie Inteinsele. Astfel o birocratie-
precis si complicat se introduce trae tar deprins pAnrt

atunci s aili doar cAteva catastise de cea mai simpl contabilitate, ca acelea pe care le scotea si le inftisa Inaintea boierilor Nicolae-Voda si dup el fiul s'u 6.
Cu aceleasi determinri exacte se stabileste ce are s'A iea
la cArciume crciumarul de la vin, de la mied, de la holerc,
de la cAldarea ce face holirc6 , de la mAcelari, mesercii cctaie vite , de la teascul de cear , de la blrtnar si cojocar ,
plus cepritul de bute si de poloboc (de la cep) 7. .Avem ' o.
1 P. 386, no. 1323.
5 Suma pentru lnoirea Domrlei.
3 P. 394, no. 1413. Dar revenire la suma de 105; p. 359, no. 1469. Se restabileste 100; p. 403, no. 1517. Domnul recunoaste Impovararea, lusa arattl
i scaderea; pp. 404-5, no. 1523. Cf. pp. 405-6, no. 1532.
4 Masuri pentru calugarii cari nu stau la manastiri; p. 227, no. 134-a..
Tot ca la Munteni.
5 P. 224, no. 123.
' Pp. 215-9, no. 67.
7 P. 219, no. 69.
'
-?:(i
4;
A. 4,44#11:4-1,
:?.Ose
Vtf10.
0.'0.
M.
"
A'
4.41
;/,1"1..:1'
Al
no' ...FA'
7.1: ;1;i1;1.; .317411/411:;''
V.)
1LT
,18;11111.
1;.;
.
1,1'
1A*31)1Q,111.,:e
0.11,,V131.1 ,f;y'
ov,a,
nr,A;;;..i
r:g, 4.4,;;;;4",.,17.-
/Y:11;ta-.:4111
P.',L0117(!?0,...g.t..,:e7).4n:;1;.4
$1,1
;;;;:i*g.f,,,,::
,..;g. ,hV,
'rot,*
.1t
)1
rr,
A;
nni
;4, ,7,7?
Pl.:Y
k4,4
r.e.re
?ri
.1...S4i',
....4.,":14.,,ii-isr,,6
.;4-
-/Yrre..1r.
'.Q.!.,411;1.,.v.:Alirla11114..'&14..;,A
9
Af.
t5f.1.;6;1,0,..r.,
,;i
Fr.;;',.,,,ru,
, LAO
all.V..V.11a4:13.1.4....l'a
07.4:
tr^
,, ,,,
11-.
.:*assita
n-a!..ry
,711.t.14`, 1411;.;
1.
antv, viz,. 1,01VHCI
44
,a44;iec.4.4
,,,,,
+.10.;Y;m14
.q,
4.1
',Ia....,
?...*
s
'7
'
tV,Vrt
.
.;:*.-
VW.?
.',A4 .4
;:11,
?47%,-.1,yr,.;,..444
4c-44
.,
4,A.,
,
;
;' ' 4-'
....-_
1.15111:11[
-I'
5.!
'A
"7-7
..
.8
-.
'
.'
Jr.:;.-. - -"'--,
:'
,...
.
,--%-g:.----x..,....,..,...
..
.).%''';:1(
**;;.,..,
....z.,....
,.
-
'
't
-"
.1;
-,.7',,y...,...z,c-,2,
----`-''
..
luolunooa olop TeveN 'outgo utuoa iu Tonopiolti .(g9L,I)
137
botrtre pentru vadeara, cu scutiri pentru clerul de sus si

pentru boierii mari 1. Targurilor li se cer carturi sau lemne 2.
Se reglementeaza si ce datoreste tot Tiganul de her 3. # Gostina
dreapt se margeneste la un leu pentru zece capete 4. Se tin

de aproape pArcalabi si vamesi, cmnari, bezmanari si buorari 5. Se opreste la Iasi ridicarea lucrurilor de la locuitori,
pentru gAzduirea oaspetilor strini: nimini de nimic din casa
lui s'A nu s'a jacuiasc, nici covor, nici scoart., nici mindir,
nici plapom, nici vase, nici blide, nici lighian, nici alt, pret.
de un ban ; nici de la crestin, nici de la Armean, nici de la Ji
doy 6. Veniturile fiecrii boierii furA fixate pe basa traditiei 7.
Pentru a avea o bas, se cere statistica pe tinuturi, cu ari area a tot ce cuprind, Cu toate elementele umane si cu tot ce se
gseste ca bogatii naturale 8,- o lucrare In care se amestech

evident si un interes stiintific.
Masurile de ordine, imitate dup a Sultanilor, sant dese :
astfel pentru ea aparii s'A fie gata a stange focul la Iasi 9..
Dupa ce apa o adusese Ghical, se fac poduri, pavaje, In aceasta
capital u. Ciuma putu fi oprit prin recomandatiile domnesti 12.-
Toate aceste mrtsuri sant Insufletite de acel spirit de egalitateumand si de filantropie care deosebeste pe Mavrocordati. Unui
judector i se scrie : Noi pentru aceasta v'am facut ispravni
pe la tnuturi, pentru odihna nrodului, si, un om prost de

va av cu vre un bojar giudecat, once obraz va fi, si n'a
vr s vie pe sorocul dumitale la giudecat, s trimit sa-1
1 Pp. 309-10, no. 673.
2 P. 312, no. 703.

3 Pp. 220-1, no. 80.
4 P. 225, no. 131. Ordin desetinarilor sd nu se amestece decdt la stupi
i inascuri ; p. 227, no. 135. Cf. pp. 380-1, n-le 190-1.
3 P. 227, no. 135.
V., de exemplu, p. 229, n-le 156, 157; pp. 270-1, no. 480.
P. 228, no. 145. Pentru mortasipie, de veche origine arabd (ca mulztaz ipii In Siria Cruciatilor), p. 398, no. 1458. Cf. pp. 449-50, no. 1700.
4 P. 235, no. 219.
P. 284, no. 550.
X0 P. 445, no. 1682. Ca suiulgii, Dima i Constantin. RuO, e potricalise
haznaua *; ibid.
3A P. 392, no. 1393.
le Pp. 288-9, no. 572.
138
noi Indestul ne
silim pentru odihna norodului, i pentru aceasta Divanurile noastre
pe toate dzilile nu lipsAscu, si dumnealor boiarii, os5bit, de alt5
parte, necontenit giudecA 2. 4 A s'A supAra cineva afar din obiceiu, mAcar i pAnA la un ou, nicidecum nu suferim, nici vom
aducA 1. Adresfindu-se cAtre locuitorii
suferi 2.
i drumurile domnesti tot cu platA se fac 4. La jude-
cAti, cAnd Domnul strAin nu cunostea datina, el Intreba pe boieri:
Deci MAria Sa Von ni-au Intrebat pe noi cum iastillreptate

obiceiu, care Incapi s'A cumpere mai hit
rAzAsul cel vechiu
au rudenie vAndzitoriului; i noi cu dreptate as am arAtat ca
mai IntAiu Incape sAngele rudenii vAndzetoriului, apoi rAzAsul 2.
$i In ce priveste dAjdile, Constantin-Vod se informeazA.

Ba cere lui Neculce insu.Fi un tralat asupra lor : lath' Vain
trimis un izvod de dAjdile ci-au fost a' Domnilor trecut. Ci
poruncim dumneata, afarA den izvod ce'i mai sti i dum., si
.dAjdile si angherii, obicei, uni ci-au fost la Domni trecuti,
si care Domni au adaos dAjdile si cari li-au scAzut, si ce boeri
au fosi indemncliori, or la adaos, ori la scAdere, ori la vr'o dajde
ce s'au adaos,-- de toate de amAnuntul s'A ni faci nisti trAtaji
i s'A ne trimit 6 Si iat'A rAspunsul lui Neculce: DupA poronca
MArii Tale ca s'A fac trAtaz de cAte oi tinia minte cA s'au fAcut
In tarA, i obiceile, i bune i proaste, la ce Domnu ar fi esit,
iatA c'd Vam scris &At am tinut minte i le stiu c sAnt adevArate. Asijdere i cAte am auzit den oameni bAtrAni, iarsi li-am
scris ; ce de aceli ci-am audzit, chizes nu sint 7.
Ca si la Alunteni, aceastA Domnie moldoveneascA lupt

contra pretentiilor de bani turcesti i izbuteste a birui: asa
-cfind se refusA un 1mprumut Pasei de Hotin: MAcar de am fi
avut si puteare, va gAsi cu cale dum. Samso[n]gl-Aga s5 facem
noi acesta nou obiceaiu si sA r'm'e aciasta la alti Domni din
pricina noastrA? 2. Unui ispravnic slab fall de Turci i se porunP. 226, no. 133.
5 Ibid., no. 134; p. 245, no. 311.
5 P. 227, no. 137.
4 Ibid., no. 138.
5 P. 269, no. 474.
Pp. 291-2, no. 585.
7 P. 307, no. 657.
P. 270, no. 477.
Constantin Mavrocordat. Opera lu
139
cete: Pentru ce sa nu aperi pe oamini, i pentru ce sa-i la.,

In voe lor (pe Turci), s faca ce le iaste voe? Dar, daca nu polii
tu i. nu eti harnic de slujba aciasta, ca sa aperi pe lacuitori.
s *tim, sa punem pe altul, carele va put sa le st inprotiva lor,
i s apere pe oamini... CA noi In totu chipul salim ca sa

fsuflam i sa odihnim pe lacuitori 1. De Tatari nu-i pasa:
s'a' vie doar la dnsul !. Tu edzi i taci , i se spune unui coman-
dant de la margene ; nu purta nicio grij, i, de or mai veni

la tine, s'A' le dai raspunsu, la noi sa vii i la noi sa ciara. Am
scris dum. Elagasi (Aga Marii, din Bugeac), orci-ar av dumnealui sau Ttari cu oamini notri, la noi A serie i dea la noi
144 ciara, iar nu de la oamini notri 2.
Se atrag, ca supt Nicolae-Voda, coloni, ca Lipovenii 3, sau
Hotincenii 4, Ungurenii de pe la Bacau 8, pastrandu-se in rosturile ei colonia, mica, a Evreilor e. Se cauta orizonturi noi pentru
vnzarea produselor tarii. Se favoriseaz Intaii cercetatori .ai

iarmarocului din Lipsca 7 ori chiar cu Olanda 8 In ce privete
pe Turci, acela care e laudat pentru ca a Inlaturat pe negustorii
lazi, deosebit de brutali, de la Trapezunt 8, serie hotrit: a Turcii
casa O aedzare In Moldova n'au, ci, cAnd (?) apuca. s'A ada, sa
caute heguttorie lui ; ca, neurmandu poroncii, i s'a triimite de

l-a aduce aici i s va pedepsi cu urgie
Este aici i o malta grija de cultura 10. Potrivit cu acea regle-
mentatie a vietii manastireti aratat mai sus. Domnul nu da

1 Pp. 281-2, no. 535. V. si n-1 urmAtor.
2 P 290, no. 581. Cf. si p. 296, no. 608.

3 P. 230, no. 168; p. 324, no. 805; p. 339, no. 924 (s Lipoveri o) ; p. 364,
no. 1144.
4 Pp. 232-3, no. 197.

5 P. 317, n-le 747-9; pp. 346-7, no. 994. Regimul lor, p. 344, no. 977.
SArbi, p. 360, no. 110.
Pp. 237-40, 246-8, 252-5, 258, 260, 294-5.
7 Dimitrie Duca, Hristofor; p. 230, no. 206. Postolachi, p. 263, no. 435.
8 P. 295, no. 604.
Ibid., p. 353, no. 1055. Pentru e cele dou4 ceasuri o, pp. 358-9, no. 1090.
a. Gh. 1. Nastase, Hotarul lui Halil-Pap o fi Cele douti ceasuri *, in

Bul. Soc. de geografie, LI (1931), pp. 174-214.
10 Se poart grija scolii de elineste; p. 411, no. 1576. La scoala slavoneasca
fusese dascal e Iosif monah o; ibid., p. 442, no. 1668.
140
voie sA stea cAlugrii afar' din mAnAstire, cu vitele: C.lugrii

pe la. eagle lor, au priskari, au v'Acari, nu
suferim sA fie, a nu sA cade ; ce, care iaste cAlugAr, trebuie s'A
sadA la mAnAstirea, s pAzascA biserica, i cu ispr'Avnicii sA cerci
prisAcile i bucatele mAnAstiri, iar nu sA li i pAstorasa. Si, aiu-
rea, recomandAnd a se da pe mAna zlotasilor la bir preotii necArturari, el hotArAste pentru cAlugAri cA datoria cAlugArilor
iaste biserica a pAzi, iar nu vacile sau stupii i viilea 1 Ispi-
tirea in biserica Curii doranesti innaintea noastrA , serie et

episcopului de Roman, o cere pentru once numire de preot 2
VlAdica-i va face IntAiu tircovnici, rAnduindu-i sA invete intAlesul, s'apoi sA-i trimit aice, la noi, ca s'A slujascA si in biserica
Curtii domnesti 10-20 dzile, s vedem i noi, i sa li ridicAm

birul, i, dupg ce-i vom rdica de bir, ti vom trimite la Sfintie
Ta de le vei da si darul 8. IntAlnim un lipcan care merge las
Munteni pentru cArti pe romAnie, de triaba beasearicilor *4.
In adevAr, In Domniile sale muntene, Constantin-VodA
fusese un harnic tipAritor. Incepuse cu un Ceaslou si un Ocioilt
din 1731, in care numai tiparul e romAnesc, asa voind mitropolitul Daniil 5 si Moldova d'A o Psallire pur slavonA,
pa
cAnd de la RAmnic vine un Triod romAnesc, dupA tAlmAcirea
lui Inochentie i Damaschin, apoi Lilurghiile ingrijite de UD
preot din FAgAras 6 (1733) si Calavasierul (1734) 7.
La 1732 Mitropolitul Stefan dA un Chiriacodromion, In care
multAmeste Mavrocordatilor, dintre cari tatAl l-a asezat la Buzilur
fiul i-a dat Mitropolia8; i supt Grigore Ghica, acesta lucreazA,

publicAnd o nou Psallire 9. Dar tot pentru vechiul stApAn se
lucreazA Antologhild din 1736, editie nouA, cu sterna ambelor
I Pp. 282-3, n-le 537, 644.
2 P. 293, no. 590.
3 Ibid.
P. 347, no. 996.
5 Bianu i Hodo, o. c., II, pp. 41-2, n-le 201-2.
Ibid., p. 48, no. 208.
7 Ibid., p. 49, no. 210.
Ibid., pp. 45-7, no. 205.
Ibid., pp. 49-50, no. 211.
I Ibid., p. 51, no. 213. 0 singurd carte greceascd, noua editie a slujbei Sf..
ldatrone din Chios, pentru un boier din Stara-Zagora; ibid., pp. 51-2, no. 214..
141
i Ocioihul 1. Pe cnd Climent de Rmnic isprvia lucrul In

instrinat printr'un nou Antologhiu, din 17372, anul
1741 fu deosebit de spornic, cu editia a doua a Invelicilurii Usericefii a lui Antim, cu Inirebrile blagosloveii, traduse de Ianachi
al doilea Postelnic i tiprite la coala din rcAreti, cu o Lilurghie, comandat de Anania al Cesareii Palestinei, poate Romn,
In romnete 3. Mihai Racovit era acuma In Scaun cnd apru
tot cu banii lui Anania Molifvenicul din acelai an al noului
Mitropolit, tot Grec 4, dar bun cercettor al trii, lsandu-ni o

pretioag visitatie, Neofit din Creta 6. Calavasieriul lui MihaiArod se lucreaza la Mitropolie 6. Si e o import antri oper
noua traducere a Predicilor, Cazaniilor vestitului orator
(le amvon Ilie Miniat. Cu urriri cAtre bAtranul Domn, se d i
nou Evanghelie (1742) 7, un Ocloih de liamnic 8. In Moldova,
un Penticosiariu, lucrat din ordinul Domnului, nu apare, singura tipritur fiind ordonanta pentru locuitorii de pe moiile
mnstirilor 0. Domnul are largi legAturi In strintate, unde
trimete frumoase scrisori .1 politice, In italienete, tocmai In
in aceast Domnie (1740-2) 10. Prime0,e de acolo, direct, i nu
prin Polonia, gazeturi
Tatl su corespundea cu Iesuitul Bardia i cu Iesuitul

_Miel, cruia Ii trimetea o carte a sa i una a Exaporitului, In
schimb pentru o Istorie a ImpAratului Leopold ; la Sibiiu

fcuse un dar bisericilor 12. Constantin seria In Ardeal unui loan
1 Ibid., pp. 54-5, no. 222.
2 Ibid., p. 42, n-le 203-4. Ea se trichina. lui Vichentie de Belgrad.
3 Ibid., pp. 54-5, nle 218-20.

4 Ms. la Bibl. Ac. Rom. Traducere In Biserica Ortodoxd.
5 Bianu i Hodos, o. c., II, pp. 55-6, no. 221.
Ibid., pp. 56-7, no. 222.
7 Ibid., p. 60, no. 224. Nu poate fi o Liturghie a lui Constantin-VodA
In 1742 (ibid., p. 61, no. 226), cand el nu era Domn la Bucuresti.
Ibid., pp. 62-3, no. 227.
form Doud hotargri domnefti din secolul al XVIII-lea, in Noua Revistd
Ronuind, 1900, p. 352.
Iorga, Studii f i doc., VI, p. 571 si urm.
11 Ibid., p. 360, no. 1104. Pentru un Ienachi Brasoveanul la Iasi, p. 437,
no. 1646.
22 Nines, o. c., pp. 1012-3. Mai tArzii legaturi ale lui Constantin Cu Iesuitu
Ifitzke, ibid., p. 1014.
142
Seuler
pentru sup'rarea ce i-a fcut cu istoriile a le tglcui
trivoia ca aceia ce s'ar fi mai gnit pr acum, iars

Se adresa la Cluj conducgtorului Colegiului iesuit,
Ioan Baptist Szegedy, de la care a cpgtat pe istoricul Caros
mit'A 2.
Peterffy, din Pojon. Se ajunse la ideia de a se redacta o Istorie
a trii In latineste, apoi de a se deschide o scoalA a acestor

oaspeti cu invtAturA i chiar de a se lipeiri in romeinesie
lesuitii din Ardeal volumele legilor dumnezeiesii in roma nesie
In biblioteca Gimnasiului sgsesc din Brasov se pstreaz4 o

parte din opera istoric' 4.
ToatA corespondenta ce am cercetat se poart numai 1n romAneste. CAnd, din obisnuintA sau din lingusire, un dregAtor Incearc' a Intrebuinta limba de nastere a Domnului, acesta se suprg
dupg temperamentul lui iute, 11 Infruntg foarte aspru : Pentru
o pricing ca aceasta (a ciumei de la Galati), de ce s ne scrii

greceaste? 5. Sau Vel Cpitanului de Soroca, dreggtorie nou
Carte ce ni-ai trimis am luoat si, cele seria am v'dzut; dar

pentru ce s' ne scrii greceste? Au astepti, s-t, d'Am noi logofl,
s scrie romneasti? SA-t, cauti logofetl, sg ne scrii rumneasti
S nu ne mai scrii grecesti 6. Si aceluiasi Indrtnic pArclabal Galatilor: Si de acm'i cnd ni'i mai scr-i, s'A nu mai scrii
Totusi ordin grecesc
greceste, ce romneste s'a' ni scrii
trimete Serdarului g. Si, de obiceiu. se scrie romneste si
Tara-Romneaseg . Este vorba andva si de un Romn
din Tara Unguriasc. 5.
1 Un loan Sauli la Sibiiu; Iorga, Doc. grecesti, II, p. 1089, no. nucLiv,
(lar Seuler trebuie sl fie un Sas.
2 Iorga, Studii si doc., VI, p. 285, no. 552.
3 Nilles, o. c., pp. 1025-9.
4 Iorga, Francisc Rd1c6czy i Rorndnii, 1. c., p. 27 si urm.
do^., VI, p. 288, no. 572.
5 Iorga, Studli
6 P. 290, no. 576.
7 P. 294, no. 595.
P. 299, no. 624.
9 P. 311, no. 700.
CAPITOLUL ll
Schimburi futre Domni.

In acest timp, Mihai Racovit guverna la Munteni1. In jurur
lui erau tot boierii formati dintre localnici, dintre nobile nea-
muri, de dinastia Mavrocordatilor. Gasim astfel, la 1742, pe

Iordachi si Radu Cretulescu, pe Barbu Vcrescu, pe Constantin Dudescu, corespondentul lu Daponte, pe Grigore Greceanu, pe un Pitar Drrighiceanu, pe lng Grecii Antonachi,
Manolachi, Iordachi, Vasilachi, al doilea logorAt fiind nepotut
Dumitrascu Racovit, deci mai multi Greci dedil la Mayrocordari 2.
Dar vecinul din Moldova avea necontenit ochii asupra lui.

Ionit Arapul, Vornicul de Vrancea, si ispravnicul de Putna
privighiau continuu. i, cAnd era o Incetinire a rapoartelor,.
Indat venia mustrarea: Noi pe tine cnd ti-am trimis acolo ,
se spune celui d'intiu, Inteadinsu 1/am poroncit ca s'A te
afle desteptat, si necontenit s cerci, si In tot chipul s spitesti, si de toate ce vii audzi, si ce vei adeveri, si ce s'ar clti
din parte acie a Trili-Romnesti ales s ne Instiintdzi...
Intriab si de altii, cei ce vor hi inblnd Inteac parte de loc,
si trimite si tu oamin ti de ciarc, si afl tot adeavrul ce s'ar
clti, si s'ar lucra, si s'ar Innoi, or lucruri mari or mici, tinte
cu amnuntul: una cte una s le afle si necontenit, adeas,
s'A ne Instiintdzi. S-t, deschiz ochii ; nu arta blestmtie 3.
3 Pentru relatiile lui de familie cu Grigore Ghica, v. Odobescu 0 Tocilescu,
o. c., I, pp. 562-5, n-le ncccxixxx. Acolo i despre silintile de a reveni
ale lui Ghica.

2 Iorga, .Doc. grecefti, II, la a eastd data.
3 Iorga, Studii .,si doc., VI, p. 291, no. 582.
144
De acolo venia stirea a pe ai lui din Tara-de-jos ii trag In

.ceia parte la slobozenii, ce strigA de 8 luni , dar el, sigui.
-a a dat un temeiu drept sistemului financiar, refus artile
de mils 1.
De altfel, aceast Domnie nu fu asa de goal, cu toar

vrsta inaintat6-, oboseala si reaua reputatie, de om hrApitor,
-a bAtrginului Moldovean. O deosebita iubire pentru tipArituri,
-care se concentreaz6 la Bucuresti, o arat6 supt el Mitropolitul
-strAin Neofit. Avem, la 1743, un Acatist al Maicii Domnului, un
un
Aposlol, care nu se mai aduse de la Brncoveanu Incoace,
altul il dri la Buz6u episcopul Metodie, care-si face si el, deosebit, li..pografie 2_.
Penlicosiarion, cercetat de acelasi priceput in elialta' carte de acestea e de la
neste Ienachi al doilea Postelnic,
Mmnic, unde continu a lucra teascurile chesaricesti ale

Jul. Climent, fiu de t'Aran din aceste pArti 3. CUM vom vedea,
Moldova, supt fratele lui Constantin Mavrocordat, va putea
6 deie, dar cu ajutorul unui particular, negustor de tipar,

-o Psaliire din 1743 4.
Constantin-Vod Ingilduia lui Racovit sil-si caute de viile de
la Nicoresti5. Aparentelecontinuau s'A fie, astf el, ale unei mai bune
-vecinstti. SiMihai-Vod,ordonnd, cum i se ceruse de la Poartil,
uciderea medicului Testabuza, vechiu prtis al Domnilor roinni,
Isi m'Atase de la Inceput destoinicia de a Indeplini imediaL

-orice ordin al sapanilor 6. Astfel, In momentul and loan
Mavrocordat era numit In Moldova, mosneagul, sprijinit de
medicul Stavrachi, un rival al lui Testabuza, si de cumnatul
acestuia, gelepul Man. oli, apAt confirmarea In Scaun 7.
2 Ibid., p. 292, no. 587.
2 Bianu si Hodos, o. c., II, pp. 64-5, n-le 228-30.
s V. Iorga, 1st. lit. TOM. , II, si lst. Bisericii, II. Pentru Penticostariul rAmnicean, Bianu si Hodos, I. c., pp. 73-4, no. 233.
4 Danie la o biserica din Constantinopol, Iorga, Doc. grecesti, II, pp. 1107-8,
no. MLXX.
5 Iorga, Studii Si doc., VI, p. 342, no. 951; p. 367, no. 1166.
V. Iorga, Doc. grecesti, II, p. 1089, no. raxmll ( =Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 341) ; Ienaelli Cogalniceanu, l. c.
7 Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1105, no. bff.xf (=Manase Comnen Ipsilanti,
-o. c., p. 350) ; p. 1107, no. 31Lxix (=Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., pp.
51-2).
Schimburi Intro Domni
145
CAnd Mihai pierdu apoi Scaunul, in Maiu 1744, avu el ca

kirmas pe Constantin Mavrocordat, care se simia acolo mai
acasa &di oriunde.
In aceast Domnie pe care n'o cunoastem altfel, el adause

.o noua reforma la cele de pcind aiunci.
Pentru a aduce inapoi pe contribuabilii Orani cari emigraserti, se hotrt prin anafor a boierilor, ca un act national ,
scutirea de djdii pe sase luni, rmind ca apoi s se dea cele

patru sferturi, de cte cinci talen. Stpanului pe pmntul
eruia se vor aseza stenii vor avea s-i lucreze sase zile pe
an, cu obisnuita dijm, conform cu vechea reglementatie, dup
cum pe larg se dovedste In crtile cele d'Inti ce s'au tiprit .
Dar de aici ref ormatorul trece mai departe, la ceva care la
-crtile cele d'intiu nimic nu s'au pomenit . Cum aceia dintre
Vrani cari erau rumAni , neliberi, s'ar putea s nu revie, ca s
triu se cad iar supt jugul robiei sau, Intorsi, s-1 aibA din nou
pe grumazi, boierii, Intrebati dac se poate ca pcatul s

.cad, asupra lui, Domnul, rgspunser', prin graiul mitropolitului,
atunci Neofit: o cu cale este acei rumni care vor fi Instreisiati de pmntul acesta, ori ai cui ar fi, vrnd s fie la pinntul lor, s fie slobozi de rumnie si s nu se mai numeasc
rumni , ceilalti membri ai Sfatului, episcopi, egumeni, Ro-
mani si Greci, boieri, numai din vechile neamuri, fr un

singur Grec, Intrind acest rspuns. Oricine va putea A' vie la
Divan pentru a-si lua carte osebit' de slobozenie (1-in Mart
1746)1. Liberlalea id ranilor era aslfel penlrutnlaia oara proclamala.
La 5 August, Domnul revine asupra acestei mari Inoiri.

Repetnd c' nu au fost de niciun folos, ci si de mare pagubg ,
Intre altele, acest vechiu obiceiu al rumniei care de la mosii
i strAmosii nostri pn astzi au rmas asupra capului nostru,
pentru c6 a fi fratdi nostri cei Intru Hristos supt jugul robiei

noastre nu iaste alt pAcat mai greu si mai mare am vzut
c' aceasta se mai spusese cu vre-o jumtate de veac, Inainte,
dar numai ca o expresie de sentiment 2 -, boierii libereaza
pe loti rumnii ce au, din veche cumparalura. Cine n'o va face
1 Mag. 1st., II, pp. 280-3.
2 Aid, cap. Reform*.
10
146
iarte pentru a sa pomenire , va

putea s ieie ca pret, de rascumparare cate zece talen, carir
din bun vointa lui, ca
nefiind primiti, se va putea reclama la Divan. Tot ca un 4 act na-
tional e presintat i aceasta msura generala, iscalita i de

multi mari boieri mazili, dar i de boieri de-ai doilea i de
simpli logofetd, postelnicei, capitani, aprozi 1.
Se ceru i binecuvantarea Patriarhilor de Constantinopol

i Ierusalim.
Domnia paralela', a lui Ioan Mavrocordat n'a fost decal provi-
soratul unei simple socoteli de familie. Dar pentru Moldova

intaia experient a acestui tanr nepriceput, care se primbla
cu music prin ora i ddea ospete, pe cand facea sa se zugra-
veasca biserica de la Curte cu meteri streini zugravi 2

inseamn tnleilurarea ref ormelor lui Conslanlin-Vodei. Pastrand
ferturile, i anume cate cinci pe an, plus un rand de hartii
cate trei lei galbenul dajdile, intre care o gotin crescut'
el reslabili vaccIrilul, de mai multe ori pe an. Un cronicar dintre
Cantacuzini arat cA, neputandu-se plti de Domn datoriiler

toate razemau asupra boierilor , adugindu-se i imprumuturile silnice la negustori S. Precum vecinul sau muntean atarna
de Stavrachi i de Manoli gelepul, el era represintat, i
intru catva i finantat , de familia Ramadan i de un Gre

nou, care va mai juca un rol, Gulianb. Alti Greci veniseril ca
dansul, care impartia rangurile in dreapta i In stanga, fiind_
paielele ief tine .
Supl el se produse, deci, din nou un lucru care se uilase de loe

o bucald de vreme : fuga boierilor pesle helare. Astfel plecara.
Mag. 1st., II, pp. 284-7. Cf. Gh. Taca, Cum a evoluat daca de la Inceputut
In/iinfrii ei si peind azi, In Mem. Acad. Rom., seria a 3-a, XIX (1937). E ciar ca
indatorirea de a lucra un numar de zile pe an i a da dijma se aplica numai

celor ce se aeaza pe parnant strain. Dar, cum nu se liberau decal persoaneleo rumanilor a, pnuiritul reinulnea su pus acele:asi obliga0i. De altfel boierii
declaraserd ca moOile sa ramae la stapanirea noastra, sa le stapanina
cum *i pang acum (Mo4. 1st., II, p. 288). In acest sens a se indrepta parerea mea din Viata agrar a Romdnilor, 1908, pp. 34 i 36. Cf. i Filitti,.
De3pre reforma fiscald a lui Constantin-Veda Mavrocordat, din Anale'e stalistice fi economice, 1928.
2 Ienachi Cogalniceanu, p. 207.
loan Canta, p. 185.
Schimburi filtre Domni
147
Mihalachi Sturdza si ruda lui, lije, apoi doi feciori ai lui

deci Q
Bals de la Ionseni, anume Vasilie i Grigorie
parle din boieri ski lea incil la mofiile lor, de unde i nume ca
Deleanul, Pascanul, pentru Cantacuzini. La Intrebarea co se
fcu Sturdzestilor, de Sandu, fratele lui Mihalachi, care pan
atunci sttuse la Roman si celalt la Helesteeni, rspunsul fu cA
au case grele s'ar fi vrut In functii. Indat usurelul Domn
Ii i satisfcu. Deci boierii luase cu totii un mare obraz i nu-1
bAgau In seam i fceau ce li era voia lor .
Dar ceva din traditia familiei se prinsese si de acest Domn
trector, care nu va mai cApAta un Scaun niciodat. Astfel

el lrimese boieri cari sil iea socoleala capuchehaielelor, obiceiu
a &ami disparitie o regretase Neculce, si la sfrsitul Intaiului an
reru printr'o deputatie a trii s se declare acolo la Constantinopol
ea' este bun si plcut Merser deci Razu, Toader Paladi,
foarte In favoare i acum, Radu Racovit i Manolachi Costachi,
luInd i dintre tineri rudenii pentru viderea Tarigradului 0.
Ceia ce nu-I fcu sa pstreze Scaunul, Mihai Racovit rplnd,
din parte-i, numai o psuire de trei luni, din motive fiscale.

Apoi Constantin, Incs In Tara-Romneasc pana la 1743),
nu lu mostenirea fratelui, care, neavnd bani pentru Intrire, Inchise pe boierii cari fgAduiser suma si li stoarse un
imprumut , ha se Incurc si In pri jidovesti, care rsunau
la Constantinopol, asa Inca, revenind din exilul sau, la
Bocceda Tenedos, Grigore Ghica veni pentru a treia oar
In Aloldova 1.
Din nou va Incepe dualilalea ca schimbul mire cei doi veri

dumani (1747) 2.
loan-Vocl plecase supt blstme 8, o femeie vduv arun-
ami i cu pietre dupg dansul. Urmasul lui gsi prieteni vechi

chiar delegatia moldoveneascA la Poart asezandu-se In
alilturi, un Rosa, Vasile,
dupd
primul rand al boierilor
noi,
noua moda grecisant : Vasilachi , un Costachi, Vasile Negel,

Ienachi Cogalniceanu, pp. 205-10.
V. insemnarea din Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., pp. 392-3;1 Iorga,
Doc. grecegti, II, pp. 1114-5, no. BaxxvIi.
8 Imprumuturi i de la Lupu Anastasiu; ibid., II, p. 1118, no. haxxxi;
p. 111% no. mLxxxvi.
10
148
un Dumitracu Calmul, din causa fratelui Than, fiu de Orheian cu o Cmpulungeancg, i care, Invtnd la Liov, luase,
de i nu era # Fanariot , locul decapitatului Alexandru Ghica,
apoi un Lupu Stolnicul, pe lng o sum de Greci, Baa

Mihalopolu, Ienachi Hrisoscoleu, Alistar, Popazolu, doi dintre ei fand parte din cei cu snge amestecat sau romanisatil.
Dar i el pstr vAcAritul i dijmele desfiintate de Constantin
Mavrocordat. Apoi, peste opt luni, Ghica revenia la Bucureti,
trimitndu-i la Iai concurentul (1748) 2.
Inspirndu-se i mai departe din Apus, Constantin-Vod

trimesese din Bucureti la 'Venetia 3, pentru studii, al c'ror
caracter nu e definit, nu mai putin de cincisprezece tineri

boieri, tot fii ai vechilor neamuri, intre cari i Rducanu Cantacuzino, fiul Banului Matei, care stiltu acolo nu mai putdn
de trei ani i din care Domnul fAcu un ocrotit al s'u, pe care-1
duse cu sine, In Moldova 4. Ajuns In Ora de care niciodat
nu dorise, dar dreia prin mutarea institutiilor muntene, care
erau creatiunea sa proprie, a contribuit esential s-i dea un

caracter comun cu al celei vecine, ajuldndu-se astfel, mai mull
dealt prin desde streimuldri ale aceslor Domni, cari duceau cu ei
o parle din clientela lor, la crearea unei viefi romdnesti un liare,
Mavrocordat Incepu restabilind, Impotriva opositlei unora dintre
boieri i Impotriva propriilor sale interese, sistemul fertului
fix i desfiintnd veritul, de attea ori blstmat. i, pentru
desetin .1 tutunrit, se introduse obiceiul pecetilor tipArite .
Pe negustorii lazi Ii urmri el din nou cu prigonirea sa.
Incolo, Constantin-Vod nu aduce nicio clientel i, cu ant
mai putin una de Greci 5. Se servete de boierii Inaintaului, cu
care era totui In rzboiu fAti: Andrie Roset i stefan Razu,
Radu Racovit, Bogdan, Toader Paladi, Alistarh, fiul de domnit
Calmul, inamovibil ca frate de Mare Dragoman. Preotii furl
Ienachi Coaniceanu, p. 211.
2 Ibid., pp. 211-3.
3 Un Roset are o fat5. cu numele de Venetiana; Gen. Cantacuzinilor, p. 369.
Ibid., p. 120.
5 Se Impaca i cu Mihai-Vod, care era In exil la Mitilene, i dA pe fiica sa,
Smaranda, dup5. Ionitl, fiul acestuia; Ienachi Cogalniceanu, p. 218.
Schimburi hare Domni
146
chemati pentru a li se face lectii noaptea, o de la trei ceasuri

de noapte... la sapte ceasuri din zi la biserica Curtii, cu ciohodari la us. Ingrijit de nioralitatea terii, el inchise la Si.
Gheorghe in Iai femeile stricate, cgrora Doamna li trimetea
in s6 toara pan cAnd se va gsi cineva ss le ja In cAsAtorie.
Se fcura conace pentru musafiri, Turci i altii, ca s6 nu se
mai conaceascA prin casele Cu muieri ca mai nainte 1.
Dar fapta cea mare a acestei Domnii a fost prodarnarea

libe rllii franilor.
Aceast reform6 a fost adusa deci de la Munteni. Dar inc6

din precedenta Domnie, inainte de reforma munteand, Con-.
stantin-Vod5. hotrise, dup cererea clerului, c6 datoria de
claca ori cu carul cu boi a tranilor ce stau pe mosiile
lor, fe a fiyecini, te de dou-sprezece zile pe an, &And i dijma
primind i vorniceii stgpanilor peste sat, cari vor da adeve:.
stApaneasc pe obirint de lucrul fcut, iar pe vecinii lor
ceiu ; se opreste primirea de Irani de la boieri si vice-versa 2.
Era indat6 dup decretul din 1737, care scutia de dAri pe acestia 3.
Inainte de a cerceta actul de reform6 s vedem cum

apArea ea micului boier, purtat prin Tarigrad i intrebuintat
rosturi mai mrunte, de zlotas sau ispravnic pe la Botosani,
unde Coglnicenii aveau case*, ca gi In Iasi si pe la CernAuti
care a scris mai pe larg istoria acestei Domnii: Au mai scornit
&A nu trebuie boierii s." aibk" vecini prin satele lor, dnd stire
pe la toate tinuturile unde vor fi vecini s vie la Iagi ca s se.
desbata de vecinnate, poroncind gi boierilor celor de au vecini
gi sineturi pentru vecini s vie, cAci este ss se caute aceastA
pricin cu Divanuri. Si, strangAndu-se vecingtatea de pretutindene la Divan, cu o mare obrznicie, did Ii /acuse Constantinboierimea de pe
Vodii de nu btigau pe nime in seam, venind
1 Ibid., pp. 213-8.
2 Intarire la 1744 de Ioan Mavrocordat, Koaniceanu, Arh. Rom., II,

pp. 169-71.
3 Ibid., pp. 190-194.
4 V. Iorga, Studii si doc., III, p. 66 0 urm.

5 Ibid, VI, p. 446, no. 1686: casele lui Vasile CogAlniceanu, porunic,
15.nga biserica Barnovschi, pentru oaspeti domne0i i pentru Agie. Cf. Ienachi
Cog5lniceanu, p. 215.
160
ard, ce.i ce aveau vecini, carii dup ce s'au strans cu totii,

s'au ornduit ca s se fac4 mare sobor In mnOstirea TrPi
Sfetite. i, asa, mergand Domnul cu toti boierii acolo, au Ince-
put a face mare cercetare de arid snt vecini si de la cine i-au

cump6rat si In cat i-au cumpgrat. Atuncea au rOspuns tot,i
boierii, zicand; Noi nu i-am cumpArat, ce i-am gAsit vecini
de la mosii i strAmosii nostri i stOpanim i noi; iar6 a-i vinde
nu putem ca s-i vindem, ce-i punem la cate la o slujbA a casei
de ni dau ajutor. Atuncea au poroncil Vodei cu mare holifrire

sit' nu mai fie vecini de aici tnainle; numai, penlru ed ed prin
salele boierefli Fi se hreinesc pe mofiile lor, sec" lucreze cdle doll&
zeci
i palm de zile intr'un an boierilor vara, f i iarna au sei dele
cede doi lei de fiFlecare casa' f i sei lucreze cdle doudsprezece zile
pe an, vara f i iarna. i, hotOrInd inteacest chip, s'au multOmit

boierii, invtnd Domnul ca sit' se deje vecinilor f i ce-ile o tidulei
deci i aici totul in scris
domneasca' cu pecele gospod,
arAtnd eft' de aice inroace se nu se mai numeasca vecini i

s aib4 a sluji acele zile de mai sus pomenite, &And pe acele
tidule un leu lui treti logotOt i cateva parale scriitorului 1.
Insusi actul 2 la care se raportil acela cruia-i datorim
cunostinta imprejurrilor in care. supt o presiune populara

care a trebuit sO fie si la Bucuresti, de oare ce supt acel d'intiu
document isclesc boierinasii cari se poate s nu fi avut mosie,
e, si aici, o hotOrlre a unei Adunri Nationale , la care participg clerul, Greci i Romani, boierii, mari i mici, pan6
la unii in cele din urmA ranguri, Oda' si la mazili, un Tutu,
cari de mult nu se impOrtAsiser de functii, Oda la neamuri

nestiute, la cApitani, la phrnicei, la N ornici de poart
este i un Ianachi Negri* inaintas al scriitorului din epoca
romantic. , un adevrat plebiscit Insir abusurile indni vecinii i jalobele ce fac oamenii sAteni ce sed
asupra stpnilor sape rnosiile mAngstiresti i boieresti
tolor , prndu-le oamenilor c acest nume de vecinie n'are
osebire de robie , cci locuitorii snt vnduti ca Tiganii, impr-
nate cu
1 Pp. 213-4.
2 V. Kogalniceanu, Arhiva Romdneasal, pp. 169-71; Mag. Ist., II, pp.
289-92.
Schimburi hare Domni
151
trecuti In foi de zestre, 'ai desprti pre copii de la paluandu-i in cas la slujba lor, 'a-i muta de la un loc la
altul . Domnul cerceteaza originea acestei stri de lucriiri,
care, la Munteni, nu fusese presintat in amanuntele ei. El
-vrea sa tie cu cat sunt mai supu0 (vecinii) decat llurafi;
ce ed pe mo0i boiereti i fac slujba lor Deci, in aceb,
zi de 6 Aprilie, se adun cler, boierime 0, tot odat, cum o recunosc
i acetia, alt obtie , in manastirea lui Vasile Lupu, i
-anume la ceasul de taina al scosului moatelor Sfintei Paraschive, luata deci i ea ca martora'. Se face un sfat de intreba-
-ciune , inaintea mitropolitului, acel strain Nichifor, impotriva
-caruia se va ridica sentimentului national al Trii, la 1752,

hotarindu-se c dac el, ca s se acopere hainlacul predece.sorului Antonie, a fost primit, fiind trecut In calugrie la manstirea Neamtului, niciun alt strain nu va fi primit la mitropone sau la episcopie, aratndu-se i aceia Ca, dupa privilegiul
bizantin, adeverit de mitropolitul Gheorghie, Biserica Moldovei nu e supusa nici Ohridei, cu care e de o potriva, nici
altui Scaun. Sant de fata i cei doi episcopi i egumenii. Se
-afl c vecinii robi nu sant nici s stapanesc cu nume de
robie , slujind numai beirbafii i numai un om dintr'o casa,
macar cat,i ficiori va av omul , deci starea lor e cea a laturalnicilor . Vecin , urmeaza' definifia, va sa zicei seilean
inegief Mr de mofie, alla numai cei din sat nu esle volnic sei
pentru c se incurca birurile Domniei. Caci de unde, i

-dupa lege va ie0, sa se dea la urma . Indrzneala stapanilor
-se taie deci. Si nartul lucrului se fixeaz la acele douzeci i patru
iasei ,
zile pe an, cu dijma cuvenit. Cum se vede, aici definindu-se

situatia, ceia ce ceifligel vecinii e respeclul persoanei lor f i fixarea
-canlilei fii de lucru ce daloresc,
nu mai mull deceit delta I.
Cand, indata 0 pe neateptate, in August al acestui

-an, In clipa chiar a ceremoniei prin care se lega neamul
Racovitetilor,
inrudit de mult cu
al
Ghiculetilor,
i cu
acesta al Mavrocordatilor, tagma greceasca a foastelor

s Urbariul* ce urmeaza (KoOlniceanu, Arh. Ist., II, pp. 293-4) Cu
-alte sarcini i cu nartul* de 4 8,10 i 12 zile dupl cum se va invoi cu stapanul moiei, pastrat de istoriografi contemporani *, Cu expresii cum e
constructie , n'are nimio autentic.
152
capuchehaiele ale lui Mihai-VodA, care, din causa vrAstei,

nu mai putea sA fie Intrebuintat, izbutirA s'A capete Domnia.
Moldovei pentru Constantin, fiul cel mai mare, botezat cu

numele BrAncoveanului, al lui Racovip, la aceasta dan' luia
Constantin Mavrocordat, care era la captitul operei sale, i seprobabil si de pe urma pArilor boierimii ingustate
ispeAvia,
In u drepturile ei , nu numai Domnia moldoveneasck dar
toatA cariera lui de reformator, cilci cele doug Domnii urrniltoare la Munteni nu vor insemna decAt necontenita luptA contra
unor intrigi care veniau de la noul grup politic de care multil
vreme atArnau toate in ambele tAri, nelAsAnd rAgaz pentru
preocupa0i mai inalte. Dar Constantin Mavrocordat isprAvisenobil, refusAnd cu indArAtnicie o intArire plAtitA cu trei sute depungi. El trebui s se rAscumpere insa cu aceiasi sum ca s'Z't,
iasA din teribila temnit de la Lemnos 1.
Ce urmeazA deci va forma. pAnA flupti noul rzboiu ruso-
turc din 1769, un alt capitol decAt al reformelor : acela al
resistentei nationale contra patronagiului Grecilor t'ArigrAdeni,

capuchett aielele.
1 Atanase Comnen Ipsilanti, o. e., pp. 36!L-5; Iorga, Doc. grecevi, II, pp..
1121-2, no. mxcr. Pentru reforma muntean. din 1733, y. il Fotins,
`latoela, II, p. 316 si urm.
CAPITOLUL
Scriitorli epocei primelor reforme
Inainte de a ajunge la aceasta mare dovada de vitalitate

romaneasc5, se cuvine sa se arunce o privire retrospectiva.
asupra infaptuirii acestei epoce, de armonioastt conclucrare
nitre Domni i tara, In domeniul scrisului si al rtitoriilor de arta_
In materie de povestiri, ea a dat acel monument literar

care sant Memoriile lui Neculce.
Trite prefat4 fra pretentii, cad Vornicul Ion, fostul IIatman al lui Dimitrie Cantemir, de si stia greceste i Invataseruseste, nu se putea numara Intre oamenii Invatati ca amandoi
Costinestii i Domnul sail de pe vremuri, bstranul se lamuresI e,
parand a scrie In chiar acea Don-mie a lui loan-Vocl, din 1743-7 1,
la care se ajunsese. El explica prin pus tiirea, de care vorllia Miron
Costin, a locurilor noastre lipsa unor p ON estitori mai vechi.
de Ureche si a auzit de adugitorii pe cari-i Insira ca Dimitrie-
Voda, Intelegand a pastra din ei ce nu e basm . Opera Cosiinestilor o Intrebuinteaza. De la Dabija-Voda Inainte i se pare
a nu fi scris nimeni, sau, de s'a scris. or fi poate tainuite
pan acum la iveala n'au iesit : aceasta i chiar pentru povesI irea celor doua Domnii ale lui Nicolae Mavrocordat, de Nicolae Costin i de Axinte Uricariul. Deci va lua asupra-si sui urmeze
istoria rii. Pana la Duca-Vod (16831 declara cui a avut nisi&
izvoade, ce a aflat la unii i alIii , Intreband apoi si pe cei
batrni boieri . De acolo e condus de a sa stiinta , o memorieadmirabila, pentru cafe s'au tamplat de au fost In viata mea
1 V. Iorga, In Gen. Cantacuzinilor, p. 391, nota, 1; p, 399, nota 1.
164
Nu fArA ironie pentru Costinestii mAndri de izvoarele strA'ine

intrebuint ate, el spune duios: Nu mi-au trebuit istorie strAin
sA citesc, si sA scriu, c'A au fost serse In inima mea . Nu crede
sA" fi gresit altfel decAt In ce priveste datele. i, despre istorici
strAlni, revenind, el adauge cs. 4 tot mai bine stiu cei de loe
decAt cei strini .
In sfArsit, cartea IntreagA, atAt de IntinsA, nu e nici pentru
plAcere, nici chiar pentru dovedire, cAci lui nu i se pune Inainte
nicio chestiune. Ci, om politic, administrator pAnA la sfArsit,
judecAtor, detinstor al datinei, sfetnic domnesc, el vrea ca

acei cari-1 vor ceti s'A stie a se ferire de primejdii si A fie mai
InvAtati a dare rilspunsuri la sfaturi: ori de tain ori de ostire
ori de voroave, la Domni si la noroade de cinste , cum am

vilzut cA i-a cerut lui Insusi, In forma unui # tratat , ConstantinVod, cu care pentru aceia, dup ce-1 si. criticase, se ImpAcA.
Adausurile din traditie, pe care nu le poate amesteca In

tesAtura scrisului Inaintasilor si le adunA la Inceput, aratA un
spirit mai curAnd simplu In judecarea acelui depArtat trecut.
De sigur cA nimeni nu se va sprijini pe aceste ecouri legendare,
dar oricine va fi fermecat de tonul acestui unchias sfAtos
a arui minte e plins de episoade hazlii sau tragice. Pentru

mAretia lui tefan-cel-Mare, pentru durerile lui Petru Bares,
pentru Intreaga dramA a istoriei Moldovei el are tot asa de
putinA Intelegere ca si pentru problemele, care au st'ApAnit
imperios pe altii, privitoare la origini. Anacronismele sAnt dese,
Neculce v'AzAnd toate ca pe vremea lui, de la Neamtul care
april pentru $tefan cetatea Neamt,ului, la Casinul amestecat

tn luptele acestuia, la asezarPa Racovitestilor printre boierii
lui Despot-VodA, la d'Ajdile ce le-ar fi pus Vasile-VodA: pAnA
si fumAritul fanariot .
Letopisetul Insusi e filrA Indoialli o operA de pasiune si
de interes, In care se vede bine In ce parte e scriitorul si ce fo-
loase a avut de pe urma Domnilor. Silinta spre neptatenire

nu lipseste Insd si, mai ales, oriunde se poate face controlul
asertiunilor lui, ele se dovedese, perfect adev'Arate. Dar pentru
vre-o linie politicA, si cu atAt mai putin pentru un mare eveniment, pentru o ideie conducAtoare lipseste once atentie si once
mAsura. Intre mintea lui Neculce si aceia a Costines,tilor, fArA.
Scriitorii epocei primelor reforme
155
a mai vorbi de cei doi mari istorici ai vremii, pe cari nu i-a

Vanua macar ce au scris, e o enorm deosebire. Nationalismul
lui chiar, cu ieremiade oftatoare pentru ruina tarii din causa

Grecilor, cu cari era legat prin sange, n'are statornicie,
andat ce se gasesc locuri pentru dnsul i pentru fiii si, atitudinea e alta.
Fan de caracterul lui Constantin Mavrocordat, fan de idealul
i de opera lui reformatoare Neculce ramne tot vechiul boier
.artitor and o forma de contributie Il poate ajunge i pe dansul.
Nesimtitor fan de taran i el, ca i un Mustea, se indigneaza de
tot ce ar putea crete acea obraznicie a prostimii care, de la
Constantin Duca 1ncoace, era cultivan de mai toti Domnii,

potrivit cu spiritul unei vremi In care nu se formase acest iubitor
al datinei, dar el nu o face i atunci and Dimitrie Cantemir a
trecut peste dansa pentru a Incerca opera de liberare care

IIU i-a reuit.
Cum fusese consult at In ce privete asemenea Indreptari de
mare politic europeana, cum petrecuse cativa ani In Rusia,

avand legaturi cu multa lume, el se mandrete ca prinde i
prinde bine
firul schimbarilor ce se petrec, In proportii mult

mai mari, In jurul tarii sale. De aici Intregi paragrafe despre
ce se Intampla peste hotare, i In Apus une ori, dar mai ales la
Turci, In Persia, cu care Sultanii erau In lupn, in Polonia i In
Rusia. Dar despre Rui, cari-1 desgustasen In acel timp de exil,
el are o parere foarte rea. O exprima astfel In cuvinte aspre:

- Inca i Seremet In cateva randuri mi-au zis sit ma aez acolo
-i va scrie la Imparatul sa-mi dea jalovanie i sate, clan tot

n'am priimit, ea' este un norod unde nu sant oamenii slobozi
s mearga unde li este vOia, nici la Imparatie, Para ucaz,
ucaz nu vor sa faca, ca pentru s nu faca cheltuiala Imparatiei.
Si la Imparatie vr'o Curte mare ca aceia, cu dvorebnici multd,
nu este, macar precum este la Domnia rii noastre, sau alta
Craie j Domnie ; ce foarte este un lucru putin: numai oteni
sant multi de agiuns. Deci de viata mea Imi era cum imi era,
(lara mai mult imi era pentru copiii miei, la ce vor ramanea ;
c numai doara soldati sa fie, iara la alte boierii nu !nap ficiorii
unora ca acestora Si el recomanda Moldovenilor s nu Into-vaneascil In pribegie pe Domnii lor, aci acolo numai de sta-
156
pan se Sine salud i Domnul Insui, amrIt, 1i schimb firea.

Mdejdea Domnului este ca seninul cerului i ca vIntul
acum este senin, si se face nour ; acum este marea ling, si se
face furtund' 1.
Se pare cd Intreaga lucrare s'a scris dintr'o bucatd. Dovada

e cd, vorbind de expeditia de la 1711 a Tarului Petru, el, pomenind pe renegatul bosniac Colceag, Inseamnd, ceia ce corespundenumai pentru epoca din urind a vietdi sale: iara Colceag, dintra
acea limb 2, a agiuns cu vreme de este acum Pasd la Hotin ..
Aldturi, Constantin Daponte, apoi clugrul Chesarie, va seriegreceste Ziarul dacic al Domniei a doua a lui Constantin-Voclii,.
viata acestuia, scrisori ctitre boieri 4. In aceiasi limb, medicuP

Depasta, pomenit de cteva ori In marea condicri a Domnuluip
Ii tese laudele. In aceiasi limb va scrie un Lazr Skriba 5.
Atta se Intlneste ca scris romdnesc In tar pe aceast

vreme, a doua zi dup ce moartea oprise condeiul lui DimitrieCantemir, pe cale s desfsure, istoric, toate rosturile Intregului
sdu popor. Opera lit erard e, acum, cartea de bisericd, une ori i de
teologie. Trebuie doar lungul i tristul rgaz, ducAnd la desnddejde, al unei Inchisori de Stat ca aceia In care ajunse a mucezi
Austria fostul semnatar al diplomelor constantiniene vndute
de beizadeaua Radu Cantacuzino, Vlad Botulescu de M5.1diesti,.
P. 339.
Dosniac sarb.
3 P. 321. Pentru Hotinul din acest timp, v. Schlechta-Wssehrd, Walacheir
Moldau, Bessarabien, die Krim, Taman und Asow in der lVlitte des s'origen
Jahrhunderts, in Sitzungsberichte din Viena, XL (1862), P. 255 i urm.; traducere de Lazar Sdineanu, In Revista Noua, III.
4 Pentru alte opere, ca acea Grddind a Gratiilor , Ki,nog zagircov, dirb
care mai l'Asar exemplare la noi, Tonga, Ist. lit. rom., II, p. 509 i urm. Editia
nota de Gavril Sofocle, Atena, 1880. El serie si o Masa Spirituala, Litzicar
Cat. mss. grecefti, p. 485, no. 736. Inchind si o Liturghie; ibid., p. 204,.
no. 393. Pe cand Corfiotul Cristofor Emporocomitul atacd pe Nicolae-
Comnen Papadopol inteun memoriu din 1724 cdtre Nicolae-Vodd ;

pp. 192-3.
Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 295 si urm..Cf. Iorga, 1st. lit. ;onz., H,

5
512-6; Litzica, Cat. mss. grecefti, p. 14, no. 20. Pentru Skriba, ibid., pp_
12 3, no. 17; cf. pp. 184 5, no. 346.
157
el se scrie. astfel. apusean

pentru ca, din Imprumuturi de la
temnicer si lag traducen i de cArti cunoscute si la noi, dar si de
.opuscule strine, ca Istoria lui Scanderbeg, o Istorie universal
Viata Sfantului catolic, att de special, S. Felice capucinul 1.
5i iarsi doar ale un strin oplosit la noi, ea acel Duca

Sotiriovici, care deschide o tipografie la Iasi, pe vremea lu loan
Mavrocordat, tiprind la 1743 o Psaltire. Cu dedicatia obisaluit In versuri care Domn 2, In care anunt &A, de vreme c
alt puteare n'are spre agiutorinta aproapelui su fr numai

mestesugul tipografiei, nu va lipsi a folosi de acum Innainte
clup putint si pe ai si den Hristos frati. tiprind &Atli folositoare si de suflete mntuitoare , dac se Incumet, la un
prilej cum a fost acea nunt dintre domnita Smaranda i Ionit
Racovit, s Incerce versuri ca acestea :
Care dup. beizad
Fiul Domnului Racoviti,
Cu strlucire mare o au mritat-o 3.

Dar, cum noua pregdlire a preofilor cerea ceirfile de slujbd intregi
i prelutindeni, supt, acelasi loan-Vocl se Infiinteaz5. de epi-
scopul Varlaam, apoi de urmasul Iacov, care va fi un mare

anitropolit, cu Bralsoveanul Grigore Stan, o tiparnit la Rdut,i4.
Calavasieriului de acolo Ii corespunde, la 1744, Antologhiul nou
.de la Ramnie 5. Varlaam mai publicg, tot supt loan Mavrocordat, Ceaslovul i Liturghia din 1745 6. La Bucuresti In 1745
I. Bogdan, Cdteva manuscripte slavo-romeine din Biblioteca Imperiald
de la Viena, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XI, pp. 27-28; Iorga, in revista
Literaturd fi. and romdnd, 1899-900, p. 20 si urm.; 1st. lit., II; Cat. mss. Ac.
Rom., II, p. 417.
Bianu i Hodos, o. c., II, pp. 76-8, no. 234.
a Cat. mss. Ac. Rom., I, p. 645.
Bianu i Hodos, l. c., p. 79, no. 236.
5 Ibid., pp. 80-3, no. 237. Apoi o Evanghelie; ibid., pp. 88-92, no. 246.
Ibid., pp. 85-6, no. 241; p. 87, no. 243. Dubioase, Invelfaturile preopoi
despre Fapte tains din Iasi, 1745; ibid., p. 87, no. 242. 0 inviiiiiturd bisericeased; ibid., pp. 92-3, no. 247. Dar si o Liturghie la Duca Sotiriovici
(1747); ibid., no. 99, no. 255. 0 Sinopsis, un Triod; pp. 102-4, n-le 260,
262. tin Molitvenic; ibid., p. 109, no. 268; un Octoih, pp. 109-10, no. 269;
Canonul St. Spiridon; ibid., p. 112; Ceaslovul, ibid., pp. 112-3, n-le 272, 274.
15o
apare Pravoslavnica mrturisire 1, Psayirea slavong 2, Margrilarele i Ocioihul 3, Ceaslovul, Liturghia, un Moliivenic, o Psaliire,
un Ceaslov 4. Buzbil lui Metodie d un Evhologhiu (1747)5,
Rmnicul apoi o Lilurghie 0, un Molilvenic 7, noile Cazanii 8,
o Bucoavni19, o carte despre preotie" un Aposiol, un Caloyo-
siena, cu un cntec de stea:

Steaui sus rsare
Cu o tainri mare,
5i o
oraVe , o Psallire 11.
Dar, prin legAturile sale cu .Apusenii, Grigore Gbica lacea

s se caute in m'rfstirile din Moldova toate vechile manuscripte pentru a le oferi Francesilor i. era vorba s se trimeat
abatelui Sevin ,5i Cronica terii corpul mavrocoratesc -despre care se vorbia cu cele mai mari laude, odat cu tipriturile de la Jai i Bucure.5ti cu care se mtindriser un Duca i
un BrAncoveanu 12.
1 Ibid., pp. 87-8, no. 244.
2 Ibid., p. 88, no. 245.
3 Altul de Ramnic; ibid, pp. 311-9, no. 277.
4 Ibid., p. 93, n-le 248-9; pp. 98-9, no. 254; pp. 99-100, no. 257; p. 107,
no. 264; p. 109, no. 267. i o carte greacA; ibid., p. 111, no. 271.
h Ibid., pp. 100-1, no. 258.
G Ibid., p. 99, no. 256.
7 Ibid., pp. 101-2, no. 259.
8 Ibid., pp. 105 6, no. 263.
9 Ibid., pp. 107-8, no. 265.
" Ibid., pp. 110-1, no. 270.
13 Ibid., pp. 94-6, n-le 250-1; pp. 96-8, no. 252.
32 Le prince de Moldavie, son cousin (al lui Nicolae Mavrocordat), ne l'a
point imit, mais, en revanche, plein d'envie de faire plaisir au docteur Fonseca, il a donn ordre qu'on fouillat dans les monastres de son petit Etat
qui par malheur out t pills diffrentes reprises. Il doit, au premier jour,
nous faire prsent d'une histoire de Moldavie et des provinces voisines, compose en langue du pays ; elle n'a point encore vu le jour, et on en parle comme
d'un chef-d'oeuvre. Un mdecin tabli la Cour de ce prince s'est charges
de ramasser tous les livres, tant gTecs que moldaves, imprims a Jassy et a
Boucharest ; on ne les connoit gures en France, ni ailleurs, et, ne fit-il qua
cette raison, ils ne sont point indignes d'occuper une place dans la Bibliothque du Roy ; Omont, Missions, p. 502.
159
lar Constantin Mavrocordat refusa propunerile francese de

a se cump5ra biblioteca pret,ioas5 a tatlui stiu 1 El trateaz5,
cum am spus, cu Iesuitii unguri refugiati In Moldova scrierea
unei istorii a Moldovei in latineste. Pe lang5. el st, imbr5cat.
boiereste, cu barb5 si cu islic, vestitul pictor genoves Liotard,
cAruia i se datoreste portretul, o flatat , al tantirului, incru-
-cisat si nu deosebit de frumos, al patronului si acela al lui

Nicolae-Yodil insusi, Inflisat in toat5 surazgtoarea lui in5.-retie.
Dar ambitia lui era aiurea: in reformele filosofice care
i-au cAstigat de la bizarul inventator Lyones Flachat comphmentul c5, In alte conditii, ar fi ajuns si un Petru-cel-Mare.
Adaug ca prin aceste relatii a paruns In Franta si traducerea de Amiras a Cronicii Moldovei 2.
In ce priveste eldirile, Grigore Ghica, din parte-i, se crezuse
d ator s5 fac4 o adevArat5 cercare a in5n5stirilor, si supt el mesten i unguri lucrar la cupolele de la Golia, care se dArmar5 asupra
lor, ucigndu-i s. Se ajut5 marile ctitorii, ca Galata si CetAtuia,
In parte ruinate, si. am vzut In ce s'a prefcut vechea m5n5stioaril a lui Balica. In Tara-RomneascA acelasi, rivalisnd
cu unchiul su Nicolae-Vod5, ridicA inAnstirea Sfntului Le-
euitor, Pantelimon, adugind s'i un spital, dup o datorie pe

care tot mai mult o tin in smug acum, intr'o er de filantropie.
Domni si boieri: acolo va fi el asezat inteun nobil mormnt de
marmur. Din partea sa, Constantin Mavrocordat, mai putin
1 Mid , pp. 670-1. J'ai sceu d'ailleurs que toute la nation grecques'etoit unie pour l'engager h la conserver s; p. 671. Daruri catre el (si o Me marine Academiei de Inscriptii *), pp. 673 si nota 2, 681-2. Si pentru secretaru/
lui, Draco. Pretuirea lui la p. 695: S'il ne parvient pas a acqurir autant de
savoir que son pre, du mains parviendra-t-il tre le plus savant de sa nation ; il est d'ailleurs d'un trs bon caractre et gouverne trs sagement sa
principaut s; p. 697.
2 V. ib:d., p. 741: [Le drogman] m'a envoy un mss. en grec vulgaira
qui contient l'histoire moderne des princes de Valachie et de Moldavie ; j'ay
pri un religieux vers dans le grec vulgaire de traduire cet ouvrage s. Ea
a fost facuta, cum se stie, de Nicolas Grenier din Smirna si se afld azi la.
Biblioteca Nationald din Paris.
8 Ienachi CogAlniceanu, p. 198.
160
fastuos. va isprAvi acel elegant, dar riiu zugrilvit paraclis de la

Bucuresti pe care i-1 recomandase i tatl 1. loan Mavrocordat,
asa cum era el de usuratec si de petrecstor, a tinut, cum s'a
-arAtat, s acopere cu picturi de artisti adusi de peste hotare
biserica cea mare a Curtii 2.
Aceasta In gal% de acele opere de edilitate: podire a stilt.zilor, aducere a apei,Infiintare a strAjii de foc, care nu erau deck,
imitatia a ce fceau, pe urma ImpAratilor bizantini, Sultanii la
Constantinopol.
Legturile cu Patriarhii Orientului se pstreaz i dup'A

plecarea lui Samuil de Alexandria. Paisie de Ierusalim a petrecut o vreme la noi, i nu lipsesc nici raporturile cu Scaunele
de Antiohia i Alexandria 3. Cronicarii Inseamn6 totdeauna
-onoarea, adesea foarte costisitoare, ce se face tArii cu asemenea
visite. Amestecndu-se In cearta pentru Scaunul sirian, Constantin Mavrocordat ocroteste pe Invinsul Patriarh Silivestru
ajut s,1 se ridice la Bucuresti o bisericut greco-arabg 4.
Am vgzut pe Anania, tip6ritorul de ell* romnesti, care e

fAcut, prin asemenea leg6turi, mitropolit la Cesareia Palestinei:
la 1742 arhimandritul Calinic din Bucuresti e numit la Mirele
Sfntului Nicolae 5.
V. i Daponte ; Iorga, inscripii, I, p. 98, no. 160.

2 Ienachi Cog61niceanu, p. 207.
3 D. Ionescu, o. c.
4 Iorga, In Bul. Com. Mon. Ist., 1929, p. 97 si urm.; InscriNii, I, pp.
267-8, no. 621. Cf. Paul Bacel, In Echos d'Orient, VII, p. 156 si urm. Antimis
de la el (1748), Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1121, n-le mLxxxvm, mcxc.
5 Gelzer, Ochrida, p. 55. La 1772 Ghiculestii cumpara moaste; ibid.

Ioanichie Carageh, fost Patriarh de Pe6, acum la Chalkedon, visiteaz4 tdrile
romanesti la 1750; Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 365; Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1126, no. mxciv. i un Nicolachi Caragek la noi; ibid., n-1 urznator.
CARTEA A Ill-a
LUPTELE ROMANILOR CONTRA

PATRONAGIULUI FANARIOT $1 IESUIT
Il
CAPITOLUL I
Trei rfiscoale la Ia0 i BucurWi

La suirea pc Scaunul moldovenesc, In 1749, a atl de tana'rului fiu mai mare al lui Mihai Racovit, Constantin, caimacamii
fur% boieri mari, obisnuiti cu aceast grea sarcin6 0 respectati, 0 Divanul cuprinse pe btrnul Iordachi Cantacuzino, pe
Razu, de aceiasi v'arst6, pe Toader Paladi si pe Bogdan, pe

Radu Racovitk pe jumnate-Romlinul, de sAnge domnesc, Alis-
tarh, pe CalMsul, pe Lupu, pe doi mai tineri Cantacuzini:

Joan, fiul lui Toderascu, Ionit'a, acela care, In acest moment,
numai am'aras, va fi SpiAar, and, mult mai tarziu, va serie

si el cronica Moldovei. Dar alsaturi de dnsii apar Grecii neasimilati Iordachi si Lascarachi Geanet, de fapt Tzanetos, de origine levantin (Zanetto), Iordachi Manu, pe lang6 un aventu-
rier plecat din negotul cu Orientul, un Marsilies de origine

obscurg, chiar africang, care iscAlia Linchou sau Linchoult,
0 pe care Insemnarea de cronic6 II si defineste, la Intaia lui
aparitie In suita tnrului Domn, Leint6 Frantuz , din care
favoarea st'a'panului fa'cu un Mare Sulger3. Dar represintantii
la Constantinopol erau aceiasi ca 0 ai parintelui: Stavrachi,

gelepul Manole, Vlast si al treilea Geanet, Antioh. Ba chiar
noua Domnie fusese anuntiaa de un alt Grec tarigeddean,
Fotachi, care, inainie de numirea Caimacamilor, 10 ddea aiere
de ispravnic domnesc.
1 Ienachi Cogalniceanu, p. 219. Pentru Linchou, Mihordea, Politica orientald francescl gi girile noastre In eecolul al XVIII-lea, 1749-1760, dupd
corespondenta agenlilor de la *secret du poi*, Bucureti 1937.
le
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot i. iesuit
164
Limpede, de la 1nceput, Cantacuzino, Ionit Canta, afirm 1

cu indignare aceast trecere a puterii reale, pe care pan acuma
o avuser si continuau s'o aib, de form, boierii cari se pstrau
de la o Domnie la alta, atre o tagm de oameni fr trecut, MI%
avere, nerAspunzatori, WA nicio Intelegere si niciun sentiment
pentru o tar pe care nici n'o vzuser, aceste capuchehaiele,
care exploatau tinereta si. neexperienta copilandrilor ridicati
printeinsii la Domnie: Acest Domn, luind intaiu Domnia

prin mijlocirea Grecilor, a lui Iordachi Stavarachi Sptar,
care era cu tolul de Poarta Impardfiei iurcelsti, ceit vra el, cu
Manolachi Spdlar, socrul lui, acele feicea. i Domnul aduse
cu dansul pe un frate al lui Stavrachi, Ienacachi, care, fAcut
Cilminar, e trimes ispravnic in Tinutul Iasului .
Canta adauge a si la Munteni, and au mers Mihai

Racovit Voevod , Stavarachi mai ptise una ca aceasta ,
adea nemultmirea general a boierilor, cari ar fi cAutat s-I
reduc la rolul ce i se cuvenia 2. In Moldova, tanrul care se
obisnuise a se ameti Cu opiu, Cu 4 afion , de dimineaVA si 4 la
vreme de chindii bea pelin cu ulciorul , asa Inca 4 preste

toat ziva se afla tot vesel 3, &AIWA sprijinul boierilor detar.'
pentru a reveni la vechiul sistem fiscal urgisit, contra reformei
Inaintasului pe care nu-1 putea Intelege si pretui. Pstrand

totusi sferturile lui, el adause, cu Invoirea acestor sfetnici,
vcritul si-1 si crescu indat'A, pe lang toate &Wile tradi-
tionale si alte venituri, cu atat mai suprtoare, cu cat fur

vandute la mezat sau, cum se zicea, cu un cuvant sarbesc,
la cochii vechi : ocna, vmile, mortasipia targurilor. Banii
vechi, mai grei, erau Intrebuintati la socotelile Vistieriei si
C'mrii 4. i Turcii fur siliti, prin cele mai drastice mijloace,
izgonindu-se cu cruzime Lazii cari reveniser la rosturile lor
economice, s'A contribuie la plata datoriilor de la Constantinopol 5.
1 P. 186.
3 Ibid.
5 Ibid., pp. 219-20.
5 Ibid., pp. 220-1: in aceste urmAriri curajoase joacA un mare rol Lupu
Anastasiu, pus in primejdie de moarte; ibid.
Trei rascoale la lai i Bucure0i
165
Indemnati de aceste succese, patronii Domniei cerur5

*lucruri trecute vechi de la alti Domni , restante, pe care ar fi
avut s le Implineasa i boierii. O conspiratie se organis5 atunci
pentru a zAdArnici aceste cereri: satele trebuiau sA fie presintate de ispravnici ca hotrtte a nu plti, un sistem care nu lipsise nici n zilele cinstite ale lui Constantin Mavrocordat.
Se acord, de nevoie, o sadere, i resultatul fu desastros pentru
fisc, nesuferit pentru ministrii greci , cuvntul apare pen-
tru Intaia oarg, 0 se va vedea pentru ce. Manolachi, socrul

lui Stavrachi, cAut s'o arte Domnului. Se hoarl tn plin sfai.
o cerere , prin boierii mari, In vederea unei adAugiri care s5
nu fie lsat In sama ispravnicilor. De f apt era un mijloc penlru a se organisa o noud pribegie: ceratorii trecur5 In Polonia, i Insu0 Vistierul, rmas pentru rosturile sale la Ia0, fugi
In Ardeal. Intreg Sfatul prAsia tara. Singuri Iordachi Canta-
cuzino 0 Sturdza, apoi IoniV Cantacuzino Pacanul, fur5

gsiti Inainte de a se fi putut porni.Pribegii erau vre-o patruzeci
numai btrni, lar, cu tinerii Impreunk nu mai putin de o

sut. O stflucit manifestatie national , care face onoare
boierimii moldovene. Ea se concentrase la CAuani, una din
reedintile Tatarilor din Bugeac. Cum Manolachi i Fotachi
veniau spre dAn0i s-i Impace, tinerii Ii ateptau sg-i ucid.
Trebuir5 multe stAruinti pentru a se apta Intoarcerea boierilor, !Melia condifie fu, neapliral, gonirea la Tarigrad a
Grecilor. Fiji trii revenir la rosturile lor, adugindu-se Vasile
Roset, iar, dintre Grecii de alt5 categorie, doar Iordachi Manu i un
Ag4 Balasachi. Biruinfa represinlanfilor lradijiei localnice era

descivdrfild : niciodat nu se Incercase mai Indrznet o astfeI
de actiune; vremea and la astfel de micri se rspundea Cu
pri la Constantinopol, cu Intemnitarea 0 une ori cu osanda
la moarte era isprvit. Tara era a fdrii, adec'd a boierilor ei,
fi aici ea qi la Munleni 1.
Putin timp Inainte de aceasta, pe and Racovit, care-0 pierduse Doamna, tot o Constantinopolitan, Sultana, 0-i chinuia
Dar, cand un PaO, nemultAmit cl nu all In trecere ghiatg, lovi pe
Dumitravu Calmaul, Domnul numi pe alt mumbair In loc.; ibid., p. 224.
mucarerul, (IntArirea In Domnie) fu adus de Antioh Geanetul, care fu
fAcut Mare Postelnic; ibid. Lascarachi ajunse Mare Comis; ibid., p. 225.
166
Luptele Romanilor contra patronagiului fanariot j iesuit
medicul stra'in, banuit, rara dreptate, de otravire 1, se deda

tot mai mult la patimd betiei, ajungand apoi, Intr'o nou
bomnie munteana, sa trebuiasca a rectirge, pentru a se ameti,

la apa de melisa 2, Grigore Ghica, Inca t'Anal; Isi ispravia, In
ziva de 26 August st. v., zilele la Bucuresti, rara sa avem stiri
sigure 3 asupra acestei Incet'ari din viata Inainte de vreme.
Doamna Zoe, care Val Inca pana In Mart 1759, II Inmormanta
In mnstirea, fcuta din hou, Pahtelimonului, pe care abia o
ispravise cu doi ani Inainte boierul Sandu Bucsanescu, unul
din credinciosii cei mai de aproape ai Ghiculestilor 4.
Cum inscriptia romneasa e neobisnuit de fluenta, 1ntr'un
stil care nu se poate compara cu al stngacelor dedicatii de pe
cartile bisericesti, o cuprindem aici Intreaga :
Datoriia pea obsteasca,
De pre firea omeneasca,
Implinind prea-fericitul,
De-a pururea pomenitul
Grigore cel prea-Innalt,
Ghica-Voda Incoronat,
Domn In Tara-Rumneasca
In cea Moldoveneasca,
Care, cu minte multa domnind
Si cu dreptate armuind,
De pre vrem[ea] ce-aceste tari
Cu inteleapte Indreptari,
La a doaolea Domnie,
Data de la 'mparatie,
Din Scaunul cel stramosasc
La lacasul cel ceresc
S'au mutat fr de prihana

Cu pace si cu pohvala.
Ienachi Coglniceanu, p. 224. V. Mihordea, In Rev. 1st., XIX, p. 139 si
urm.; XXII, p. 235 si urm. Mormntul et la Golia, cu inscriptie greceasa;
Iorga, Inscripta, II, p. 163, no. 437.
Gen. Cantacuzinilor, p. 137.
Grecii crgdeau cl a fost o gresealk a medicului Mihail Manu; Atanase
Comnen Ipsilanti, o. c., p. 367; Iorga, .Doc. grecefti, II, p. 1130, no. mcu.
V. asupra lui i Iorga, Studiigi doc., V. p. 471. Cl. Fotir 6, o. c., II, pp. 321-3.
Trei rAscoale- la Iai i Bucureti
167
lar trupul su cel de om

Cu cinste ca de un Domn
Aicea s'au astrucat
Ingroprii s'au dat,
La a sa dornnease zidire,
Spre veacinica pomenire 1.
E aici un rsunet al versului popular, ca In Psallirea lui

posoftei. Iar, ca triteles, se pecetluiete printrInsa complecta
xomnisare a acestei generatii de oameni din Fanar, cu toat
,vtiinta lor a limbilor Rsritului 2.
Nu se incercA atunci, ca la moartea lui Nicolae Mavrocordat,
ale gere prin jar, In persoana celui mai mare din fiii lui Grigore-Vodg.qi ai Doamnei Zoe, Scarlat, ci se avu Domnia celuilalt fiu,Matei, care purta numele bunicului i al strbunicului,
llteia Sturdza, frumos copil, aa cum apare pe pretii biseri-cilor cldite sau infrumusetate de familia lui, pn la noua form
Frurnoasei de la Iai. Acesta, Cu toate c aa de tnr, fusese
fcut la Constantinopol, prin struintile mijlocitorilor de functii,
Mare Dragoman, in locul lui Callimachi, surgunit la Tenedos
pentru o afacere a Cipriotilor, i Domnia cea nou iei din soco.I,elile bandei 3. Dar, cu toate c alegerea i intrirea se eptaser
_prin Grecul Baa-Mihalopol, socrul tnrului Domn 4, se va
sin* Indat, prin rechemarea la Poart, In 1753 Inca, influenia
holdriloare a iniregului clan grecesc al capuchehaielelor, care
Infelegeau sti nu se lreacd pesle dreplul
arogaserci in grup 5.
Ei vor impune
deci, In Iulie,
strmutarea din Moldova
Iorga, Inscriplii, I, pp. 70-1, no. 150. Si in Al. G. Gtileescu, Eforia

Bucureti, 1900, p. 632.
2. Ienachi Cogalniceanu inseamna frumosul discurs turcesc pe care-1 tinu
.0hica la primirea ultimei Domnii moldovene*ti ; p. 211.
3 Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., pp. 367-9; Iorga, Doc. grecapti, II,
pp. 1130-1, n-le mau. Callimachi revine imediat ; ibid. Numirea lui
Matei ca Domn e la 12 Septembre ; ibid., p. 1132, no. mcly. V. i ibid., n-I
urmator.
Ienachi Cogdlniceanu, p. 226.
5 Ghica ajunsese prin Armeanul zaraf Agop. V. Atanase Comnen Ipsilanti,
40. c., pp. 362-3; Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1121, no. mLxxxix.
168
Luptele Romanilor contra patronagiului fanariot i iesuit
la acestlalt Scaun, mai remunerator, a lui Constantin Racovit 1.
Dar, pn s ajung la acest Emcees, dac nu Stavrachi, careera amenintat in Moldova, alti Greci trecuserg prin emotii asemenea, pentru aceiasi tiranicg Imbulzeal, i la Munteni, supt chiar
acest copilandru Matei-Vod, pe care cutaser s-1 domine.

Un numAF de boieri mrunti, In frunte cu Medelnicerut
Stefanachi, inaintar un 6 arz , o plAngere, la Poart contra abusurilor unei stpAniri In care nu Domnul era acel care poruncia.
Indat Sultanul Mahmud, un iubitor i aprtor al sracei
raiale ordon exilarea la obisnuitul Was al vinovatilor politici, Tenedos-Bocceda, a Grecilor pArIti; fur arestati apoi
alti membri ai grupului, ca Hatmanul Basa-Mihalopol, ha chiar
unul din Rosetesti. Nicolachi, pe care, ca msur de precautie,
li-1 adugise la represintanta din Constantinopol Doamna Zoe_
Stavrachi Insui trebuia s fie prins In Moldova si expediat

Indat la judecata turceasc. Trimesul Imprtesc Il gAsi asezat,
ca un adev'rat Domn, In casele lui Grigore-Vod' de la Frumoasa. El scp numai In a camzol * (camisole) i In eum6
de noapte la Hatmanul Costachi, care-I strecur apoi In hainede slujitor 2.
Se ajunse, dup noul obiceiu turcesc de a se judeca la fata.
locului, inaintea unui emisar turcesc, procesele intentate Domasa se Meuse cu acela pe care Evreii din Constantinilor
nopol Il intentaser lui loan Mavrocordat, care puse s se spAn-
zure, pur i simplu, pArisul evreu, la o Inftisare a prtilor In.

Bucuresti, unde se refugiase Stavrachi, de ziva Sfantului Constantin din anul acesta de schimbare 1753 2 Cronica amnuntit
Pentru aceasta schimbare, unele tiri noi, dar mai ales laude ientru
Ghiculeti se Oa inteo cronica greceasca, in general de mica importanta,
pe care a tiparit-o in Bul. Com. Istorice, II, d. D. Russo. Sant izbitoare
asamanari, care n'au fost semnalate, cu Atanase Comnen Ipsilanti (ca pentruy
moartea lui Grigore Ghica). Nu poate fi vorba de un s corp de cronici s muntene comandat de Grigore i chiar de Matei Ghica (v. ibid., p. 17) gi scris.
Intaiu romanete. Felul cum se vorbete de originea cretana a Mitropolitului
Neofit indica mai eurand un Grec.
a Ienachi Cogalniceanu, pp. 225-6.
a Cf. i Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 402, notele. Fotin o. c., II, pp_
323-4 (dupa alta cronica).
Trei rAscoale la Iasi si Bucuresti
1691
Cantacuzinilor munteni povesteste pentru scenele din Bucuresti

ceia ce urmase scenelor, pstrate de Ienachi Coglniceanu,
la Iasi.
Domnul tnr fiind la biseria, Incepe lupta tare boierii

trii i aceia pe cari i aceast povestire Ii numeste cu neologismul, trecut prin canalul grecesc, de ministri . Cu desvrsirecAstigat de mediul romnesc, mitropolitul cretan Neofit face
s se tragA clopotele, chemnd acea 4 prostime pe care si cro-
nicarul moldovean o arat pornit contra lui Stavrachi, care

nu-i putuse cdea In mn prin mila lui Costachi Hatmanul..
Strngndu-se tot norodul Bucurestilor, [Neofit] a luat crucea
In mn si a strigat: Urmati-mi . Cu multimea merg i cei doi
Vcresti, totusi, prieteni ai lui Matei-Vod, Marele Ban Barbu)
si Marele Vistier stefan. Se declar capugibasei cs .5tefanachi
a vorbit In numele 4rii Intregi.

Zguduirea produs de aceast tulburare fcu pe mitropolit
A* se imbolaveascA, artndu-se iesit din minti , cronica
greceasa a Ghiculestilor II face un vechiu ipohondriac
boierii de tar bnuira c l-a otrvit medicul grec, pentru ca

apoi Grecii ceilalti s arte actul din ziva de Sfntul Constantin,
ca fiind al unui dement. Atunci, la Constantinopol, soda boie-
rului Constantin Dudescu, care pe vremea ultimului rzboiu

usese prins i inchis la Fgra i era unul din membrii cei
mai vioi, mai bucurc)si de lupt din aceast boierime de f apt
hotritoare In toate, i fiul ei ridicar alt plngere contra
acelorasi Greci, cari se socotiau acuma biruitori. Se cerea
aducerea acolo a lui Dudescu, care pe atunci era cel mai btrn boier al trii , pentru ca el s represinte tara in noul
proces care ar fi s inceapg. Acesta se si puse pe drum, dar,
inaintea primejdiei comune, ambele cete de traficanti ai Scaunelor romnesti se inteleser pentru o mutare a Domnilor, ca
singura solutie multmitoare pentru cei cari se luaser pn.
atunci la ceart Intre dnii, produand scenele populare,
asa de ameninttoare pentru dnsii, pe care nu le-ar fi asteptat
1 D. Russo, 1. c., p. 56. Dupl acelasi izvor, multimea ar fi Invinuit numait
pe Hatmanul Gheorghe, pe tanarul Nicolachi Roset, pe Aga Balasachi. Pa
scurt se arata i fuga lui Stavrachi din Moldova.
170
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot i iesuit
,de la o societate ce nu li era in de ajuns de cunoscuta '. Impreu.nAndu-se capichehaielele amAnduror Vrilor la un loc , scrie
Ienachi Cogalniceanu, el Insusi 1ntrebuintat mai multa vreme
Ja represintanta moldoveneasca pe lng Poart si perfect

cunoscator al lucrurilor de acolo, caznd cu rugaminte la
Manoli gelepul, capichehaiaua Moldovei, ca sa priimeasca
lac schimbul Domniilor, caci, de s'ar mazili, semi skinfi de pe
jala pmdniului, fiindc nu murise de mult tan' ski 'GrigoreVoda i dupa moarte au silit socrul ski Mihalopul de 1-au fcut
Domn In locul ttne-su, lasAnd pre fratele s'u cel mai mare,
numele Scherletilor, Scarlatilor de origine ,

urma, i, fiindca doria Manoli Spatarul de una ca aceasta,
Scarlat ,
Indata au priimit, alergAnd la Porti si unii i alii, avAnd amAn-
dou partile trebuinte, daruind In toate partile. Fiind toti ai

Portii prietenii lor, au silit si au ispravit: una ca s lipseasc
glceava din Tara-Romaneasca , dar ea Incepuse abia,
al doilea, ca sd nu se slingd f i capi.cum se va vedea indat
chehaielele . Vestea acestei schimbari soseste, ca si cum totul
ar fi fost organisat de un regisor, In chiar seara zilei in care Stavrachi fusese bun bucuros ea scapri de urgia celuilalt capugibas
Fireste c Matei-Voda pornit, in Moldova, pe petreceri, ca
unul care era, ca tatal, o mare/ i iute la mAnie i iubitor la
_batai , 4 facAnd zafchiuri cu zicAturi, cu primblari, cu jocuri, iu_bind si partea muiereasca , facand s danteze i Evreice aduse din
Constantinopol 2, primi hegemonia boierilor rnoldoveni, cari ara-
tasera de curAnd cu atAta dArzenie c nu se las stapAniti de

musafiri greci de acestia. Tot vechiul Divan se pastreaza,
ap'rnd (loar alt Paladi, Dumitrascu, si un Roset, Vasile, un
beizade Petrachi Duca. Dar noul Domn nu se poate lipsi nici
de tutela clanului tarigradean, i astfel Moldovenii vazur' la ei
pe Basa-Mihalopol, socru domnesc, pe doi din Sutesti, Alexandru i Nicolae, fiii vechiului Draco, primul ca Post elnic,
pe un nou client si dominator al Ghiculestilor, Iacovachi Rizu,
a carui fan' a fost sotia lui Grigorascu, fiul decapitatului DrGen. Cantacuzinilor, pp. 122-3, i raportul olandes din nota la paginl
123: se credea ca ar fi biruit plingerile tarii contra lui Matei Ghica.
2 Ienachi Cogliniceanu, p. 227.
Trei rAscoale la Iai i Bucireti
171
goman Alexandru Ghica. De fapt, acesti boierit chivernisiau,

,avnd toate trebile In mna lor , dar fr A' se Incerce
ca acelea care rtuser ca Stavrachi s nu mai poat veni
In MoldoN, a 1. Se Incercci, nu feirei fotos, o legalurei ca boierimea
-de lard, magulind-o f i impcIrldsind-o la cdsliguri In cea mai

mare msur : In zilele acestui Domn , serie cronicarul,
prea mult medean aveau boierii cei mari, fiind boierii grec
inspimemlafi din Tara-Romiineasa, i, asa, att Domnul, cat
si boierii greci, artau o mare dragoste asupra pmntenilor,
nand tuturor boierilor venituri i lefi Indestul i rdicturi
alte daruri ce erau pe ascuns, ca s rmie boierii multmiti de
Domnul si de Greci, ca s astupe hula ce luase In Tara-Romcare nu li prea bine
Bease, cgei dobndise nume prost,
.Grecilor, avnd Domn tnr 2. Acest Domn e, totusi, spune
un altul, acela care t au asezat veniturile boierilor 3. Cand
apoi, Ii veni mazilia, toat aceast lume de exploatatori umplu
Tarigradul de rusinoasele Ion procese
Din partea sa, Constantin Raeovit, In Tara-RomneascA,
unde-si fAcea intaia intrare, se puse la dispositia acelor boieri
de tar' pe cari, de la Inceput, se sprijinise Constantin Mavro.cordat. In toamna anului 1753, Divanul lui era compus din
Barbu i tef an Verescu, din Constantin BrAncoveanu, din
liadu Cretulescu 5, din Drghici Greceanu, din Badea tirbei,
Constantin Nsturel si Constantin Strmbeanu. Pe 1ng4 dnsii
era ca Pharnie, la Inceputul carierei, Dumitrachi Ghica, fiu
al dragomanului ..klexandru i, dintre Greci, Postelnicul Iordachi Gianetu, Lascarachi Giani, Iordachi CarageO 6. Cantacuzinilor li plcea s recunoasc In Domn o rud prin mam-sa.
Din Moldova, din causa acestei legturi, Racovit adusese pe loan
Ibid.
2 Ibid.
a Canta, p. 187.
La 1746 inoare Iordachi, a ckrui frumoasa laudC ta Gen. Cantacuzinilor
pp. 372-3.
Iorga, Doc. greceFti, II, p. 133, no. atcvm.
172
Cantacuzino Pacanul 1. Doi Cantacuzini raunteni, cari vor

avea apoi o eactivitate politicrt neobinuita, Parvu 0 frateleMihai, Mgureni, din ramura lui Draghici, ajunsera Mare Paharnic 0 Mare Stolnic, cu toat vrasta lor Inca foarte frageda 2.
Peste doi ani, la 1755, o coalitie se formeaza Insa, supt con-
ducerea batranului Dudescu, care, nu trebuie uitat, era sotul

Mariei, fiica lui Antioh-Vod 3, - i. a lui Barbu Vacarescu,
contera o Grecilor lui Voda 4. Episcopul de Rmnic Grigorieera Inteles cu d'an0i, un prelate deosebit de harnic la tipar,.
care dedicase lui Matei Ghica 0 lui Racovita mai multe carti
ce se adausera la comoara adunata pang atunci pentru folosuls
noului cler cult 5 >>.
Se provoca, dupa exemplul Moldovenilor,
emigrare..
Dar ea nu se fcu 'In Ardeal, ci boierii olteni mersera la Adrianopol cu pra lor. Barbu Vacarescu declara cu toata' hotartrea
Inaintea Domnului, zguduit: Episcopul Grigorie 0 boierii

Craiovei au fugit cu tirea noastra, a tuturor, ne mai putand
nimeni s sufere mandria oamenilor Mariei Tale, mai ales a
acelai termin nePostelnicului Geanet, ce-I ai minisiru )),
obinuit pentru aceasta tagm de sfetnici. Ca 0 odinioara, la
Moldoveni, Dornnul betiv se roag de pribegi sa se Intoara
0 de Indemnatorii lor sa se Impace. Cad episcopul se afla 0 el
1 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 123-4. Un Constantin Cantacuzinomuntean, a cgrui fiic5.1u pe Grigore Costachi Negel, el insui fiul lui Vasil&
cu Ilinca, fata lui Iordachi Cantacuzino Pa*canu; ibid., p. 47. Skit parintiii
viitorului mitropolit Veniamin.
2 Ibid., p. 124.
3 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 419. Sora ei, Ana, luase pe un Paladi ;.
ibid. Fiica ei va lua pe Parvu Cantacuzino ; ibid.
' V. si Odobescu i Tocilescu, o. c., I, pp. 685-6, n-le DCCCCLXVI-VII; pp.
691-4.
5 Cartea osebit a Sf. Grigore Decapolitul; Bianu i Hodo, 1. c., pp. 121-2,_
no. 1753 (Cu pomenirea vechiului Ban, Barbu Craiovescu); Catavasierul, ibid.,
pp. 122-3, no. 286; Ceaslooul, i,bid., p. 123, no. 288. *i o carte slavona pentru
Scaunul de Carlovat ; ibid., p. 132, no. 295. In Moldova, Intre 1753 i 1755,.
un Penticostariu, ibid., pp. 123-4, no. 289 (mitropolitul Iacov ii spune: i a
toata Moldovlahia *; lucreaza Cosma ieromonah Vlahul s), un Molitvenic,
ibid., p..126, no. 291; un Antologhion, ibid., pp. 126-30, no. 293, i, chiar
un Bucvar, ibid., pp. 130-2, no. 294. La Bucureti, doar o Psaltire slavona,.
ibid., p. 126, no. 292.
Trei rascoale la Iasi i Bucureti
173
reste granit, ceia ce nu se Inamplase vre-odaa cu un

Vrdic6 romAn.
Se Inchei, aici, un tratat In toaa forma. Geanet Grecii

trecuti pe lisa vor fi gonitl. Se va trimete, ca in exil, la capu-chehaialc cumnatul lui Geanet i ginerele lui Manolachi gealepul, Stavrachi, urmArit de statornica urg a boierimii noastre
.1
din ambele tri. Dar pe Ilingei capuchehaiele vor fi de acuma doi
hoieri romdni, alesi de lard. Domnul s nu aibti a primi decAt

venitul v'mii i. al ocnelor, ad6ugindu-se o nafacd, o lisa civil
-ca aceia de care se rsese In secolul al XVII-lea, pentru bietul
Antonie-Vod din Popeti: 3.000 de pungi de bani, a diror

sirdnyere sit priveascil deci pe boieri. Si mai mult s nu se supere tara.* Ultimul punct era tot ce se poate inchipui mai revoJufionar, Oci odaa, Domnii, t monarhii de pe la 1700, luaser' ce
vi cum voiau. Se trecuse apoi la intrebarea boierilor O. la presintarea socotelilor de care Domni. Acuma, li se impunea acestora
un regim fiscal, de la care n'aveau voie s se dep'rteze 1.
Se ceru ca nu numai Domnul, ci i supra-Domnul care era
Stavrachi s5, jure, i. se rcu. Episcopul de Rd mnic irebuia sti
inlocuiascd, drept ril spied, pe mitropolitul cel nou, Filaret, un
Grec, Mihatilzi 2.
Sandu BucOnescu, pe care 1-am &it in legAturi cu Ghiculetii, fu capuchehaie ales,
.1
el merse s readue pe pribegi,
impreun' cu Mihai Cantacuzino, care luase pe o nepoaa de

1 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 124-5; Fotin, o. c., pp. 324-5.
a Iorga, o. c., pp. 125-6. Cf. Iorga, Ist. Bis., II, p. 150. Dar supt el se tiparete
Psaltirea romaneasca din 1756; Bianu vi Hodo, 1. c., II, pp. 135-6, no. 301
4Slujba Sf. Visarion e reeditata dupa tiparitura brancoveneasca de fratele
lui, titrarul loan; ibid., pp. 147-8, no. 316), pe cand la Ia.gi un Nicolae Mavroidi, din Cefalonia, calator i prin Constantinopol i prin ambele taxi, Mon,
vi cu ajutorul Rusului Mihail Strilbitchi, preot, care era de fapt un spion al
Rusilor, in pregatirea unui nou razboiu, care va zabovi, sa apara in grecete
- Alreaja apostolica *, adunare de sfaturi ; ibid., p. 137, no. 302 (dar nu se pomenevte mitropolitul Iacov i. nici macar tipografia lui Duca Sotiriovici). De
la Grigorie, la Ramnic, Molitvenicul din 1758; ibid., pp. 142-3, no. 308; Liturhia din 1759, ibid., pp. 146-7, no. 314; Triodul (1761) i o carte de rugaciuni
pentru Sarbi, ibid., pp. 156-7, n-le 236-7, in fag cu Psaltirea 0 Ceaslovul mic
din Bucureti, ibid., p. 143, no. 309; p. 144, no.311. Ca mitropolit i. exarh
plaiurilor s, Grigore incepe la 1760 cu o noul Evanghelie; ibid., p. 149, no. 319.
174
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot i iesuit
frate a Vcretilor. Ei izbutir In misiunea lor, i apoi seadause un alt ales al boierilor pentru represintanta la Constantinopol, boierinaul stefan Mni16, Strar 1.
Dar In curnd Intre inving6tori Incepu o lupt pentru Sptrie..
Veretii voiau s'o ieie Brncoveanului. Constantin Racovit
pri la Constantinopol pe aceti tirani ai boierimii. CAtigAnd pe
gelep, acesta fcu s i se exileze propriul ginere, care iscAlise actul
de abdicare al Domnului, i trimese In fiare pe boierii romAni

cari indrzniser a se amesteca In rosturile capuchehaielelor_
Cei doi frati Vcrescu flu% arestati i trim* supt paz In
insula Cipru. Acolo .1 muri Barbu : abia Intr'un trziu, la 1775,
oasele-i fur aduse de acolo i Inmormntate, supt o frumoas
piatr cu inscriptie greac, In pridvorul bisericii de la Vcreti de sotia sa, Luxandra, dintre Rosetetii Moldovei. Insemnnd cA a pus aceast piatr, stropind-o cu lacrmi
ea se mandre,te, ca odat sotia lui Stroe Buzescu rnit de moarte
In lupta cu Tatarii pentru apArarea trii sale, de jertfa fAcut
de ctre rposatul ei tovar4 de vial:A : Acest mormnt pe Barbu
VkArescu II cuprinde, sfetnic priceput, drept cu cettenii.
Trind cu nume bun, a murit In locuri strine: mull a suferil

peniru durerile fdrii sale2. Abia la 1757 putu s se intoarc
Stefan Vcrescu, al crui fiu va fi poetul Ienchit a. Acei
cari folosir mai mult fur de fapt tinerii Cantacuzini, Mihai
fiind Mare Vistier, iar Parvu ridicat la malta treapt a Logofetiei 4.
Ei nu putur s scape ins Domnia patronului lor. Deci Constantin Mavrocordat se Intoarse din Chios, in Ianuar 1756, ca
s Inceap o scurt Domnie 5, fr program de reforme i Pr
dinuire 6 Inaintea noului Vizir, el Insui un om de cultur
un reformator cu totul superior, Raghib, grupul, refAcut, al
capuchehaielelor, temndu-se din nou de o Inlocuire, nu InIorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 126.
Iorga, InscriNii, I, p. 76, no. 157. Piatra, cu ornamente orientale, arat
sa fie lucratl in strainatate.

Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 127-8.
Ibid.
6 Raport olandes ; ibid., nota 1.
Atanase Comnen Ipsilanti, pp. 372-3; Iorga, Doc. grece.,sti, II, pp. 1135-4
no. MCXVIII,
Trei rdscoale la fa* si Bucureti
175
drazni sa se infatiseze, cerand interventda lui CazIar-Aga, pazitorul fetelor din Serai 1-. Imbracnd caftanul In Februar,
batranul Constantin -Voda fu retinut mai mult timp la Constantinopol, asa a veni la Bucuresti numai in April, Inaintasul
lui fiind de mult plecat in Moldova, unde-1 stramutasera 2.
Nu putem sti care a fost atitudinea acestui om de bine

fat de blocul grecesc de la Constantinopol. Constantin Racovita isi duse insa, bucuros &A scapa de intrigile boieresti din
Tara-Romaneasca, vechiul jug In Moldova. Boierii lui fur decir
pe langa loan Bogdan, Manolachi Costachi, Iordachi Bals,

Vasile Razu, Vasile Roset, Dumitrachi Paladi, Vasile Roset,
Constantin Sturdza, unul nou, Iordachi Venin, Ionita Canta si
Impamantenitii Iordachi Hrisosculeu si Alistarh: Lascarachi
Gianet, ca Postelnic, Manolachi Geanet ca Serdar. Un Hrisov erghi, Vornic Mare, fu asezat staroste la Putna, dar capuche-
haiaua Teofil gramaticul, Mare Caminar, ar putea A. fie si

Roman. Moartea neasteptata i. Postelnicului fu pug In sama)
lui Linchou.
Dar, data aceasta, Domnul care aratase si din Intaia Domnie o deosebit aplecare spre ctitoriile religioase, cu biserica.
din Focsani a proorocului Samuil si a Sfantului Spiridon din Iasi,.
cu Popautii, devenita manastire, inchinata Antiochiei 8, ambele
cu spitale si care, Intorcandu-se, incepuse cu o cercetare a primei fundatdi, mergand apoi la Roman pentru a vedea biserica.
Precistei, intemeiata de episcop, se hotarI s-si faca uitatescapatarile vieii cronicarul Canta adauge si pacatele Orintelui su, lui Mihai-Voda. 4 -- printr'un naare act de mil a sra-
cilor, pe cari-i judeca bucuros, si el imita astfel exemplul lui

Constantin Mavrocordat. Ridicarea vacritului se facu deci cu omare solemnitate, In presenta clerului si a boierilor, aducndu-se-
din fiecare Tinut sapte locuitori, mazili si ruptasi , vatavut

de aprozi Ienachi Cogalniceanu avand s organiseze ceremonia.
1 El rechianad din Cipru pe Barbu Vdcdrescu, care moare in drum la
Konieh; Gen. Cantacuzinilor, p. 366.
2 Ibid., n-I urmator.
3 Canta, pp. 186-7.
' P. 187.
176
Luptele Romnilor contra patronagiului fanariot i. iesuit
- Striga norodul la fiestecare cuvAnt: amin. Care nu putem

-arAta ce huiet era in bisericA de strigarea norodului . O publi.catie anume fu fAcutA ca s'A se pomeneascA acest act de domneascA gratie 1
Dar lupta dintre gealepul Manoli, de care era legat RacovitA,
vi dintre Stavrachi aduse cAderea Domnului prin intrigile acestui
din urmA (Mart 1757) 2.
In loe veni, data aceasta ca omul capuchehaielelor, Met

-a mai ascunde acest caracter al Domniei Sale, fiul cel mai
amare al lui Grigore Ghica, Scarlat. El aducea cu dAnsul o intreagA
protipendadA de TarigrAdeni. In ea se aflau, pe lAngA Manolachi
Giani, doi Moruzi, dintr'o familie asiaticA, de pe la Trapezunt,
Banul si Costachi Comisul, Iacovachi Rizu, Grigore, fiul lui

Alexandru Ghica, Alexandru, fiul Postelnicului Constantin ,
un Ban Panaitachi. Dintre boierii de tarA, Scarlat-Voda pAstrA
pe Bogdan, pe Costachi, pe Bals, pe Vasile Roset, pe Canta, pe
Iordachi Venin, dar YO alese ca mai apropiat pe Dumitrascu
Sturdza. Rizu si Gianl aveau sA IndeplineascA rosturile de capu.chehaiele, pe lAng6 Constantinopolitanii cari puseserA la cale
noua stApAnire. AlAturi de petreceri ca ale fratelui, se strAnser
chingile sferturilor si ale imprumuturilor de la boierii cari stAtuserA pe lAng6 predecesori, Grecii fiind insArcinati In deosebi
-cu adunarea sumelor 3. Dar mitropolitul Iacov, a ami ale gere
jusese urmald de un act solemn per-tira frild tararea de la ScauJ'ele arhiere)sli a Grecilor4 (1752), refusA cu energie s'A ridice
blAstAmul, atAt de recent, asupra vAcAritului.
La 1758 Ins Sultanul Mustan, umblAnd incognito, tiptil,
fAcu sA se prindA corespondenta lui Constantin Mavrocordat cu
capuchehaielele muntene, oameni noi, dar cu bune legAturi

la Turci, un Arapachi Vlast, Inrudit cu familia domneascA,
vi un Ban Ienachi, si unii dintre acei Turci furA aspru pedepsiti. Domnul Insusi Isi pierdu Scaunul In care fu strAmutat
1 Ienachi Cogalniceanu, pp. 229-31. Pentru publicatie, Bianu *i Hodm
o. c., II, p. 139, no. 304; Iorga, Doull proclamagi; Canta, pp. 147-8.
2 Raport olandes, In Gen. Cantacuzinilor, p. 128, nota 2.
3i aici cuvAntul de ministru la Ienachi CogAlniceanu, p. 232.
4 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., pp. 24-6.
Fig. 9.
loan Teodor Callimachi, Doninul Moldovei.
Trei rascoale la Ia.5i 5i Bacure5ti
177
Scarlat Ghica, iar Moldova fu daruita batranului Dragoman

ionita Ca'map', devenit Callimachi la Constantinopol 1.
Fiul lui Toader Calmul ramasese un vechiu raze moldovean,
care seria din Constantinopol, unde tinea casa modesta cu sotia

sa, ridicata 0 ea din aceiaqi clasa, Ralita sau Rarita, fata lui Diinitrie Aristarchi , dupa o prima sotie, Meg a lui Sotirachi din
Ortachioiu2, ravae de gospodarie catre fratele, ramas Calma In
-dregatoriile lui, cerand sa-i trimeat de la el, din margenea Botosanilor 0 fete de serviciu, Romance sau 0 Tigance 3 Cunoscatorul
de latinete, de grecete, de italienete, de turcete nu se grecisase
0 t bizantinisase * de loc. In Scaunul Moldovei, a hicos de frig ,
ca unul care se deprinsese cu clima Constantinopolei, 0 scump ,
adeca zgarcit, cum fusese In toat viata, el aducea, cu toata

presenta a doi fii crescuti dupa moda timpului, Grigore, dupa
Grigore-Voda Ghica , 0 Alexandru, dup dragomanul Ghica,
pe care-1 servise 0 prin care se ridicase, 0 a catorva fete, una,
Sevastita, sotia lui Grigore Vlastb, pe langa sora Maria, sora PaTaschiva 0 vaduva lui Dumitracu, Bneasa Maria, femeie de
43 mare energie, una din surori era sotia unui Andronachi, o
atmosfera de patriarcalism.
S'ar fi zis o biruinVa romaneasc prin acest Roman de curata
vita 4, o restaurare a indigenilor. Dar, om sarac, Ioan-Vod nu
numai a primi ca represintant la Poarta pe Stavrachi, dar

il ceru, d Andu-i titlul de ba-capuchehaie . I se adause un
Stefanachi. Caimacamul care-1 Inlocui In momentul cnd un

teribil iuru tataresc, pe care n'avu cine sa-1 Infrunte, pustia
.tara, fu Grecul Vidali. Postelnic Mare fu numit un Mihalachi
1 Ienachi Cogalniceanu, pp. 231-3; Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 128,
nota 2; Hurmuzaki, IX 2, pp. 41-2, no. xxxvm; Otlobescu 5i Tocilescu,
,o. c., I, p. 702 5i urm., pp. 708-9, no. MIL
2 Atanase Comnen Ipsilanti, Scrieri bisericegti fi politice, ed. Papadopulos
Kerameus, in Hurmuzaki, XIII. El vorbe5te clevetind de un tata croitor

-i de un frate cizmar ai lui Callimachi.
3 Iorga, Documentele Callimachi, II, p. 671
4 V. 5i Iorga, in Reo. 1st., XVII, pp. 299-300; Doc. greceiti,III, pp. 189-90,
no. cxxvm, Cf. Rev, Ist., XVIII, pp. 215-6; Doc. Callimachi, II, p. 235
(scrisori ale lui Vasile Razu); cf. i ibid., p. 243, no. 27; p. 244 i urm. Pe
larg rapoartele suedese, ibid., p. 625 5i urm.
12
rig
Luptele Rouanilor contra patronagiului fanariot i iesuit
Ciufu ( Evreu ). Un ginere al lui Gulian, Ienachi, ajung-eMare Comis, 0 din Constantin Coglniceanu, simplu Medelnicerir.
numit Mare Stolnic, se facu un u ispravnic al Sucevei. La Vistie-
rie nu cuteza sa se amestece nimeni. Cativa numai din marii

boieri, ea Bogdan, Costachi, Paladi, Roset, se coborrra pana
primi dregatorii de la acest orn din neamul lor, pe care-1 socotiair
despretuiau.
nn parvenit,
Stavrachi veni Insu0 la Iai, ca s van de ce nu iese banif

de cari avea nevoie i, dup obiceiu, el se aqeza la Curte, la
Camara. . Insolenta lui se ridica aa de sus, !neat, cum unii,
boieri murmurisiau , el ceru de la Poarta un firman ca sa fie
surguniti la Samsun-Simisso, In Asia Mica. De fapt se trimesera
la Cauani, supt pretext de chize0e la Hanul Crm-Ghirai, totk
frunta0i, In numr de doisprezece, ai boierimii moldovene, cuun Lupu Ba4, un Filip Catargiu, un Ionita Sturdza, un VasileNegei, un Constantin Racanu, un Nicolae Buhu, un Ionita
Cuza. Prin0, Hanul nu-i trimese la locul care se aratase, ci

numai la Ieni-Cal, fagaduind a face ca ei sa se Intoarca lacasele lor 1.
Domnul batran i amrIt, care putea nadajdui alta Intelegere i aka' primire In tara naterii sale, unde-i dainuia familia,
lua, din interes 0 din suparare, dar i din sentiment de ordine

fata de o aristocratie aproape Inchisa, care Indraznia aa de-
mult, 0 din dorinta de unitate monarhica Impotriva

lumi Impartite In partide Invierunate, partea lui Stavrachi..
Astfel, Intrio tar pe care Constantin Mavrocordat o deprinsese cu cea mai larga publicitate financiar i politic, el seadresa, ceia ce nu se facea nici Inteo tar% din lume, ctre toatecategoriile de locuitori ai Moldovei pentru a-i asigura i a-i
strange In jurul sau. E un act neobinuit atat de caracteristic, revolutionar i el Intr'o vreme cand, supt influenteapusene, totul se revolutiona 0 la noi.
Preambulul cuprinde o declaratie de razboiu cetelor luptatoare In care se Imparte boierimea moldoveana. Socotindu Dom-
nie Mea folosul tuturor, v Intiintam cu aciasta carte a Domnii,

Mele ca, de la o vreme lncoace Inmultandu-se parte boiereasca
Ienachi CoggIniceanu, pp. 234-6.
Trei rascoale la MO i Bueureti

i.
din
zi In zi fiistecari
s.lindu-s, unii
179
pentru cstigul
lor, alfii pentru ca s s mai Innalf Intru cinstea boerii, Intrat-au In mijlocul lor o mare si nernrginit zavistia, de care
fAcAndu-s cete, de a purure s zavistuia' unii pre alfii, si,
cndu Domniia Mea, ce era mai innainte , adeck probabil,
mai presus , trg pe o parte a-i metahirisi Intru ale
Domnii trebi, ceialant parte s trg In laturi si, cu neIncetate zavistii purtndu-sk aduc multe pricini de tulburri
unii asupra altora . De aici scderea veniturilor si neputinfa
de a satisface cererile Imprfiei. Si cnd era Inc la Constan4
tinopol, asteptnd, cum am vAzut, s-si capete o bag fiscal , i s'a trimes Instiinfarea crt are s se sprijine pe cutare
partid, cci altfel partisanii aceluia se vor retrage de la once
ajutor: $i pin Tarigradu o sam au Inceput a nu ne da odihn
cu zavistiile lor, prin crtile ce ne scriia', cu carile zavistuin-
du-s unii pre alfii, ne arAta' aevia Intr' acestas chip, cA, de
vom trage Domnie Mea pe unii din boeri, ce ni-i arta', ca s-i
mestecm In trebile noastrea, ei lol sd vor lrage de la slujba $i
lrebile noaslre . Mai c ar da In sama acestei neInfelegeri si
acea istovitoare prad a Tatarilor 1. Venit in Scaun, el refus
s prigonease pe unii, frill a pomeni pe Greci, pentru pl.cerea celorlalfi: la cari Domnie Mea nedndu-li ascultari,
nu ni-am lunecat a vtma pe nime prin a e indemnare a
lor , ci a pre tot, ca un printe cu mil i-am cuprinsu A. Cnd
a venit un capugi-bas, nemulfmifii au prtt Domnia. Cand
a lost s se fac socoteala pagubelor aduse de Talan, cativa
dintre cpetenii si-au mrit enorm pretenfiile, si se denuat pentru aceast vin Manolachi Costachi, Ioan Bogdan, Constantin
Bals, Dumitrascu Paladi si Scarlatachi Banul.
Msura ce s'a luat contra lor, si dupg cererea Hanului,

mhnit de asemenea cereri, e deci Indrepttit: e Gonindu-s din poronca Imprtiase, acmti s'au fAcut surguni .
Scrisori au dovedit acolo In Bugeac t hainlcul lor. In sfrsit
din acel loc de poprire ei ar &Aida s tulbure Ora, instiinfnd
c din nou vin Tatarii asupra ei. Focul izbucnit In Iasi ar fi
Callimachi judeca dup datina turceasc de a protesta astf el
1 V. i Rep. Ist., II, pp. 26-7.
12*
180
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot j iesuit
contra carmuirii opera agentilor acestor dumani ai pmntului i patriei sale . Domnul intiinteaza deci pe toti ct sant
numai u vorbi deprte, vorbi rsuflate, scornituri . Nimeni deci
s nu-0 prseascA pentru aceasta aezarea 1.
CA nu erau la toti boierii aceste sentimente o dovedete
atitudinea plin de respect a lui Ionit Canta, care citand

profeple Scripturii, presinta biografia Domnului de tar Inca'
de cand era un mic logofat al treilea, supt Grigore Ghica,
apoi medelnicer i capuchehaie i rosturile modetilor lui
1nainta0 2.
Contra patronagiului lui Stavrachi, fie i proptit pe autoritatea Domnului, se organis una din acele conspiratii care
pe atunci erau la ordinea zilei. Nu mica a putut s fie partea
acelui clugr putnean, plin de amintirile acestui trecut, care
iscAlia i mitropolit u a toat Moldo-Vlahia , Iacov, ctitor de
arti i reparator al mnstirii lui Stefan-cel-Mare, In al crui
mormant Ins avu impietatea s caute mijlocul de a acopeni
In parte aceste cheltuieli. Era vorba chiar ca multimea adunat la iarmaroc s sfa0e pe storcAtorul trii i prigonitorul
boierilor. De fapt, la miezul noptii Inca' gloata era adunat
0 a doua zi se auzi strigatul: plecati la Curte, s vedem pe
cine avem Domn . Repetandu-se scenele de la Bucureti contra a ministrilor , se cuta mitropolitul, care 0 atepta aceasta
invitatie, ca s i se cear interventia duhovniceasc6 pe lng6
Iorga, .Doc. Callimachi, I, pp. 566-7.
2 Pp. 189-90.
3 Ca urmare la cele de mai sus: Adunarea de multe invalcituri din 1757.
Traducatorul pare a fi mitropolitul 1nsuO, de i aceasta declaratie e acoperita
apoi Cu o bucata de /ladle ; Bianu i Hodm o. c., II, pp. 139-41, no. 305.
Se cuprind, dupl indreptarile lui Constantin Mavrocordat, recomandatii
catre preoti cum sa slujeasca liturghia. Alta parte, care trebuia cetit In biserica, era contra superstitiilor pggfine, relele inchipuiri i. i nu lipse0e o
frumoasa invatatura pentru ca
dea fietecare om feciorii la carte *.
Apoi o Psaltire, ibid., pp. 1M-2, no. 307; opusculul despre lemnul Sfintei
Cruci, culegere de documente traduse de un Teofilact, fost logofat de Vistierie
(acelai cu Caminarul din Ienachi Cogalniceanu, p. 229?), pp. 144-5, no. 3i2;
o Liturghie (supt Callimachi, 1759), ibid., pp. 145-6, no. 313 (apare ca 1ndreptiltor cAlugarul Evloghie, care va fi, cred, dascAlul).
Trei rascoale la Iasi si Bucuresti
181
loan-VodA: sA se deje Stavrachi In mAna rAsculatilor 1 Se

luarA mAsuri militare pentru apgrarea Curtii, chemAndu-se
In sprijin si autoritatea unor oaspeti turci. Acestia InAltarA
tuiurile, s'i tunuri stteau gata s'A tragA, pe cAnd de afarA se
auzia strigAtul: e SA ni dati pe Stavrachi ! . Poarta cea mare fu
sfArImatA s'i trebui s se tragA asupra nAvAlitorilor, hotArni la
once.
Dar din nou Stavrachi, schimbat acum In haine turcesti,

putu sA se strecoare, fugind drept spre Tarigrad, nu f Ail A fie
urmArit e douAsprezece ceasuri e.
Dupa ce se vAzu cA prada a scApat, tAranii, cari lovirA In

InvAlmAsealA pe Vasile Costachi si pe Vasile Razu, cerur pe
boierii exilatl. Trebui ca Domnul s'A iea de chezas pe mitropolit &A ei se vor Intoarce. Totusi o plAngere fu IndreptatA cAtre
Sultanul, dar interventia lui Constantin Racovill, prin capuchehaielele Antioh Geanet si Banul Ienachi, Met'. de se alese
atotputernicul Grec numai cu Inchisoarea, cerAndu-se a i se
OW din Moldova ceia ce-i era datorit 1. CapuchehaielAcul,

cum am vAzut, Il pierduse.
Astfel prigonitii se Intoarser In rosturile lor. Singurul care
pAtimi pentru ceia ce fusese, a fost mitropolitul. El fu silit si'i
plece, si In locul lui se aduse de la Salonic, unde era arhiereu
de multA vreme, fratele tot asa de Invtat al Domnului, Gavriil 2.
Dar nici supt acest nou arhipAstor nu se putu relua vAcAritul,
contra cAruia Iacov stAtuse neInduplecat pAn la sfArsit. Din
nou boierii se gsirA ImpreunA pentru a impune si Domnului
si mitropolitului vointa lor 8, oferind In loe o dare pe ogeaguri
ca ajutorintA.
.
Pentru a se sustinea In mijlocul atAtor greutAti, loan-
Vocla lrebuia Ali saute o basti greceased la Conslanlinopol.

Erau acolo fiii lui Draco Sutu, tineri deosebit de inteligenti
si de IndrAzneti: un Ienachi, un Manolachi, un Alexandru, cei
mai mare, care, amestecat II-1W intrigA cu niste roabe, fu
1 Ienachi Cogalniceanu, pp. 236-8. In Canta, toate aceste tulburari sant
trecute supt Were. El fusese rasplatit pentru credinta sa cu Vistieria; ibid.,
p. 238.
2 Iorga, .Doc. Callimachi, I, p. 397 si urm. Era la Salonic de la 1745.
182
spnzurat in 1760 2, si mai ales acel Nicolachi, deosebit de sprinten, pe care, dup o carier care-i putea satisface ambitia, tinut
departe de ispita Domruiei, Il astepta aceiasi cumplit soart

ca pe Alexandru. Ienachi Coglniceanu, care era, cum am spus,
deosebit de priceput In aceste rosturi ale capuchehaielacului,
serie astfel despre insialarea noului paironagiu grecesc: La al
treilea an al Domniei sale, In Tarigrad s'au sttuit tot neamul
Drcestilor (Sutestii) ca s intre In slujba acestui Domn
scriind la Domn ca s'-i priimeasc, i-au priimit, cci n'avea
nici oameni de treabg la Poart. Si indat s'au artat la Poart
capuchehaiele, rmnnd doi capichehaiele, iard ceilali au venil
loti En Moldova 2. Nicolae trebui s plece dup5. spnzurarea
fratelui su, dar la Constantinopol imaser tot oamenii lui,

Manolachi Serdarul si Antioh Geanetul 3.
Acuma noul grup grecesc isi cpt o situatde exceptional
In aceast Moldov pe care ajunse a o conduce dup voie.

Divanul se schimb6 dup Intrirea, cptat nu fr greutate,
a Domniei. Fiul lui Ienachi Suu, alt Alexandru, ajunge Postelnic Mare, un Ienacachi Hatman, tnrul Mihalachi, care va
domni, Mare CAminar, un Manolachi, dintre ai lor, Logort,
un Costandachi c'pt chiar Vornicia cea Mare 4. Mihalachi
Sutu fu i cAstorit cu fiica Domnului, vduva lui Grigore
Vlast 5.
in noua oranduire cu Grecii tarigrdeni, Nicolae Sutu

cut o Frgire a basei pe care sttea influenta lui. I se pru c
acest neam al Calmsilor, un btran istovit si cei doi tineri incsa
neformati, Grigore i Alexandru, poate fi intrebuintat, pentru
o Domnie camuflan' . Ca s dea familiei pe care o voia el o
dinastie i mai multe leglturi in lumea mazililor cari lucrau
la Constantinopol, el, care provocase, cu scrisori false, tragedia
lui Linchou, decapitat pentru niste scrisori prinse, prin care

Ienachi Cogalniceanu, pp. 239-43; Manase Comnen Ipsilanti, o. c., p.
383; Iorga, Doc. greceFti, II, p. exu. V. Iorga, Doc. Cailimachi, I, pp. cvnvm.
P. 239.
3 P. 241.
4 Ibid.
3 P. 343.
Trei rascoale la Iasi si Bucuresti
183
/se Indemna la o nou rscoal, spre marea desperare a st6pamului gill Constantin Racovit 1, si acesta, compromis, merse In
,exil, la Lemnos , puse la cale o cgtorie Intre tnrul beizade
Grigore si Ileana, fata lui Alexandru Mavrocordat, fratele lui
onstantin-Vod. Bascapuchehaiaua care era Nicolachi Sutu
veni Insusi la Iasi cu domnita. Aici, el u lu toate trebile Dom.
tnului pe mAna lui 2.
In acelasi timp el trebuise s lupte cu struintile ac'elui

mou Grigore Ghica, urmas In dragomanat al lui Callimachi,
care, dup obiceiul ce se Meuse de a considera acest rost de
tain pe care-1 avuse Nicolae Mavrocordat ca o treapt ctre
,unul din Scaunele romnesti, fAcea toate jertfele ca s apuce
Moldova. El era sprijinit de Iacovachi Rizu, socrul lui, care
Intelegea s ailA mostenirea situatiei pe care acest Grigorascu
.o avea pe lng6 Poart.
In acest nou rzboiu dintre ascunsele influente grecesti birui
.desteptAciunea lui Nicolachi. El aduse lui loan-Vod vestea cg
In adevr nu s'a putut Inttura mazilia lui, dar c' Domnia

_Moldovei a fost cstigat pentru beizadeaua Grigore 3,
Suta biruise astf el s'i pe Racovit Insusi, ca si pe Grigore
Ghica 4.
1, Ienachi Coaniceanu, pp. 246-8; raport francos, In Odobescu si
l'ocilescu, o. c., I, p. 714 si urm.; raport olandes, In Iorga, .Doc. Callimachi,
I, p. cix, nota 1; altele, ibid., II, p. 248, no. 36; p. 249, no. 40. Cf. scrioarea din 1763 a Postelnicului Linchou ; ibid., pp. 344-5, no. 357. Mai ales
Ilihordea, o. c., p. 522 si urm.
Ienachi Cogalniceanu, p. 243.0 fatl a lui loan Mavrocordat, Ecaterina,
dime pe Raducanu, frate cu Pkwu si Mihai Cantacuzino; Iorga, Gen. Canta-cusinilor, p. 128.
a Iorga, Doc. Callimachi, I, pp. 16-7, no. IV.

V. siCondica lui Gheorgachi, 1. c., pp. 304-5. Apoi Iorga, .Doc. Callima-
chi, I, pp. 17-8, no. V. Cf. Canta, p. 191: Fiind Domnul tAnar, Grecii,
Dracestii toti si cu alte neamuri a'lor, II purtau dupl voia lor r3i mancau lara
-cum li erg voia, 0 boierii Moldovei cu nemica nu puteau sa se impartAseascl
de rAul Grecilor *.
Tovarlisul lu Nicolachi Sutu la capuchehaielk era Alexandru Ipsilanti,
.are Incepea sl se ridice; Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 288, no. 127. Cf.
In April 1763, La Roche scrie di Postelnicul
ibid., p. 293, no. 135.
Alexandru, primul ministru *, e e zeul care face A ploaie s; ibid., p.
S16, no. 195. V. 0 ibid., p. 322, no. 6.
184
Luptele Rominilor contra patronagiului fanariot i iesuit
Dar spiritul de intriga al lui Stavrachi si marea lui influent&

nu puteau ingadui aceasta biruinV. El voia in Tara-Romaneasca, precum vom vedea, pe stefan Racovita, dup moartea
fratelui, pe dragomanul Grigore Ghica in Moldova, iar dragomanatul sa fie al lui Gheorghe, fiul lui Scarlat Carageh 1. si.,.
dupa doi ani de lupta, el izbuti 2

Aceleasi conflicte trebuie cercetate acuma i In cealalta
tar romaneasc.
Acolo Constantin Ma vrocordat incepuse la 1761, in acelasi
timp cand se decide succesiunea dinastiei in Moldova, a sasea
Domnie, pastrand langa el pe fratii Cantacuzino 3. Are ins&

impotriva sa puternicul partid al Dudestilor, batranul Constantin,
care se inftiseaza In acest timp si ca patron literar, pentru cartea
despre pustnici, Lafsaicon, tradusa de Teofilact, fost clucer de arkr
publicata cu cheltuiala unui Grec din Patriarhia de Ohrida 4..
Dudescu se intelese, prin fiul, care era la Constantinopol, Nicolae,
cu partidul Ghiculestilor, represintat i prin Dumitrachi Ghicar
ginere al lui Barbu Va. carescu si avand deci legturi cu prietenu i tovarasii de agitatie ai acestuia. Aceasta de i Constantin
Dudescu ar fi dorit pe Constantin-Voda Racovita. O jalba pentru malversatii fu presintat la Poarta de o deputatie de boierinasi, patru boieri din cel mai mic cler , serie cu despret.
Cronica de familie a Cantacuzinilor. Ei fura retrimesi in tara
de Sultanul Mustaf care, cum am vazut, de si avea un Vizir
de energia i talentele lui Raghib, cauta s'A cunoasca, i sa decida,
toate prin sine, certandu-se i cu spanzuratii din ordinul luir

ca bietul Alexandru Sutu. El voi s'A afle adevarul de la tanrut
Dudescu. Cum acesta al:4A pe Domn, and vina rele administratii pe Mihai Cantacuzino, Sultanul iscli insusi hatiseriful prin
1 Ienachi Coggniceanu, p. 250. Pentru datl, 29 Mart 1764, Iorga, Doc.
Callimachi, I, p. 21, no. xm.
Sulu plecase la Constantinopol, parlsind Postelnicia, cedata cumnatului Petru Ierachi, fiul unei fete a lui Constantin Duca; ibid., II, pp. 274-5,.
n-le 92, 94; pp. 278-9, no. 102.
3 IOrga, Gen. Cantacuzinilor, p. 129; lorga, Doc. Callimachi, I, p. 17, no. V.
Cf. Fotin, o. c., II, p. 329.

4 Bianu i Hodo, o. c., II, pp. 150-2, no. 320. V. si Iorga, Doc. Callintachi,.
1, p. cxxxv, nota 1.
Trei rAscoale la Iasi si Bueuresti
185.
care, In loe s Intreasc pe Mavrocordat, se poruncia s-11

aduc In fiare , pe Doran si pe toti Grecii lui, dintre cari
unul tinea pe o fan' a lui loan-Voda, nepoata lui Voda : fratii
Misoglu, fiii Logoratului Mihalachi Manu, fiii Postelnicului
Constantin Iorgulescu i doctorul Fotachi. Far a se arta cine e.
Domn, bas-boierul , titlu nou , care era Dudescu, MareBan, fu pus Caimacam. Domnul mazil merse la Lemnos In exil
Dup un obiceiu cu totul nou, introdus de Raghib sau de

careva din predecesorii lui, cari considerau t'Afile noastre ca
fiind cuprinse, supt raportul -financiar, In Imprtia Otoman,
trei dregAtori turci de la margene venia s'a iea socoteala administratiei Domnului cazut, care multa vreme nu se va mai
putea Intoarce In vre-un Scaun romnesc. Mihai Cantacuzino.
putu s m'Ate hrtii isclite, dup sistemul mavrocordtesc,
mostenit de Constantin-Vod de la tatl su, de toti boierii

Domnului, Intre cari i parisii.
Numai dupc1 aceasla, intAiul interimat In toat desvoltarea
Domniilor romnesti , fu numit, de f i Nicolachi Sufu se gclndise
a sirecura f i la Munleni pe Grigore Callimachi, Domn al ambeior
iciri 2, in sfrsit invingtorul dup gata trud suferinti,
Constantin Racovit. Stavrachi inltur imediat pe Hatman

pe Sptarul Nicolachi , si un corespondent din Constantinop61 serie: dumnealui Stavrachi a ajuns la cel mai Inalt
grad de trecere 3. Arapachi Vlast, tatl lui Grigore, i Nicolae
Sutu Insusi cAzur la Inchisoare 4.
Constantin Racovit pstreaza pe Cantacuzini,
i f.o stut
Vistier, care nu voi s'A se mai incurce In acel rost, care fu primit
de Badea $tirbei, Degnescu, deveni Mare Logotat. Dar Dudescu nu Intelegea ca schimbarea facutti prin ostenelile lui s
nu-i foloseasca In primul rand. Se face din nou o tovrsie

contra Domnului, care cuprinde pe Dumitrascu Racovit,
totusi vr primar al Domnului, si pe $tirbei, cruia i se
V. si Iorga, Doc. Callimachi., II, p. 315, no. 192.
Atanase Comnen Ipsilanti, p. 394 (si In Iorga, Doc. grecefti, II). Cf.
Hurmuzald, IX', p. 62, no. Lwr.

3 Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 327, no. 217.
Raport saxon din 2 Februar 1763, in Iorga, Doc. Callimachi, I, p. cxxxvi,
nota 2.
J.86
acordase de dansul atata 1ncredere. Se merse pawl acolo, Wed

se inainid Domnului, ca lui Ioan Callimachi in Moldova, o lisbl a
.acelora cari, neapdral f i singar, au sd fie numifi: 4 de va sa se
,odihneasca, sa umble dupa pofta lor, dandu-i si foaie anume pe
scine sa boiereasca, de la boieria cea mai mare pan'a la cea mai
mica .Cantacuzinii se dadura In lturi de la sine, dar locul lor fu
Jug, de alti boieri decal cei cuprinsi Inizvod : Radu VAcarescu, unul
.din cei cari fuseser la Venetia, si un Constantin Candeseu.
Impotriva acestei necontenite opositii din partea cetei

Dudescului Racovita cauta un sprijin In Stavrachi, pe care
-si-1 Mai capuchehaie, inlaturn. d pe Basa-Mihalopol 1. Cu o
admiratie plina de fried si de lira cronica familiei Cantacuzino
11 presinta ca fiind acela care o s'a invrednicit mai mull decdt
Jog Grecii, de clind este Constantinopolul in mna Turcilor, dar
.cu total dal la rduldfi )), influenta lui pe lnga aprigul Sultan
Mustga ajungand a fi hotarItoare, pe cand Domnii insii nu

.erau cleat jucrii in mana capriciosului lor stpan.
Totusi Racovita avu un moment de slabiciune fata de Du.descu, al crui fiu, Nicolae, lua Vistieria, imbracnd cu caftan
pe tat& si (land porunca ca nimic sa nu se urmeze fara sfatul
dlui E Dar, in intelegere cu noul Domn, Stavrachi Mau vinovat
pentru lipsa din socotelile lui Mavrocordat pe ai Dudestilor,
-cari trebuira s'a fie arestati, si vor plati. Astfel intrara in tem-
MO prin intriga diabolicului TarigrAdean, care nu-si gacia

sfarsitul destul de aproape, cei doi sefi ai opositiei, impreuna
<cu asociatii lor, varul domnesc si Vistierul, plus amandoi Can-
tacuzinii si cu Stefanachi, vechiul paritor. Parvu trecu la casarma seimenilor, iar principalii boieri inchisi In temnill cu
hotii si cu ucigasii, fr asternut, bagandu-i In fiare de picioare
si cu lanturi de gat . Se ceru chiar lui Mihai, dupa patru luni
de chinuire a acelor fruntasi ai trii, sa faca un denunt care

ar aduce uciderea Dudestilor. Cum intamping un refus, si Mihai
t;i Parvu trecura la aceiasi cumplita inchisoare.
Dar f i aici se produse, in ajutorul boierilor, revolulia popular&
Mulfimea aleargd la temnifd f i libereazd pe cei inch4i, ea merge
indreiznef inaintea cap ugibafei cerceleirilor f i se indreapid spre
I $i Fotint5, o. c., II, pp. 330-1.
Trei rAscoale la Ia0 i Bucure0i
187
Curlea domneascei, ande Domnul, slors de beiulurcl, ilicea. El se

491riirefle ca un adaus la obipluila ap de meliscl (8 Februar 1764)1.
Iari urma un interegn, supt presidentia de f apt a dregtorului turc. Numai la sfarsitul lui Mart, Stavrachi izbuteste
-a face ceia ce Nicolachi Sutu Meuse In Moldova: inlocuirea
-unui membru al dinsfiei ca celalf. Stefan Racovita, cu totul ne-
-tiutor al lucrurilor romanesti, de i. Roman si dupa tata

Zupti mama, se Indrepta spre o t.ara asa de tulburata.
Prin autoritatea temutului Grec 2 fusesera chemati la Poarta
pentru o prealabila Int,elegere cu noul Domn Dudestii , dar

Nicolae lipsi
Cantacuzinii, Radu Racovit si Stirbei. Li se
.ceru sa se asigure plata unei sume de rascumparare. Cu aceasta
-se fcu pacea cu cei mai mari, dar Stefanachi fu spanzurat la
-sosirea lui Stefan-Voda la Bucuresti, iar un Iordachi Bajescu,
ispravnic, din familia vechiulu.i. Mares, aliatul familiei canta.cuzinesti, taiat pentru neIncasarea Indestulatoare a drilor .
Batranul Dudescu-si cauta refugiul In calugarie, pe cand

trebui sa primeasca a fi din nou raspunzatorul Mare
Vistier. El nu multami pe Stavrachi si pe represintantii lui
In tara, cari cerura sa" se adauge un fumarit , ca darea pe
.ogeaguri din Moldova. Iirma o noull Inchidere de boieri: si un
Pana Filipescu, Pantazi Campineanu, Grigore Baleanu si loan
Balaceanu, dar M.A. a se recurge la asprimile de pe vremea lui
Constantin-Voda. Cronica pe care a alctuit-o apoi Matei Cantacuzino vorheste ironic de aceasta teremonie .
Ea fu Enfreruprd de o noucl Hiscoalez: a poporului, a treia la
Bucuresti. cu ce se petrecuse de curand In Moldova, a patra.
In sunetul clopotelor si de sigur In Intelegere cu mitropolitul
national , Grigorie, se ceru liberarea boierilor. Pe and Greed
Un raport din Bucure0i vorbeote de o cachexie, de o inflamalie a stomahului i intestinelor; Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 347, no. 264.
Care face Postelnic pe Antioh Moruzi, fiul lui Iordachi; Iorga, Doc.
Gallimachi, II, p. 345, no. 264. Cf. 0 notele din revista Biserica Ortodoxa,
XIV, p. 73.
8 PAna aici Gen. Cantacuzinilor, p. 125 i urm. Pentru aceste condamari,
ibid., p. 140, nota 1; Kogalniceanu, In Rev. p. ist., arh. gi filol., I, p. 84; Iorga,
.Studii gi doc., XXII, p. 91 0 urm., Cf., ace1a0, Originea f i sensul direcgilor
politice in trecutul prilor noastre, in Mem. Ac. Rom., seria a 2a, XXXVIII.
188
Luptele Romnilor contra patronagiului fanariot i iesuit
lui Stavrachi se ascundeau, tefan-Vod, om curagios, indrzni

s Infrunte &blare, cu Arnutii i Turcii de la Curte, gloatai
furioas. Doi dintre agitatori avur so arta celor jerfiti de lat

sosirea In tat% a noului stpfin.
Din nou boierii prigoniti ajunser la inchisoare, inteo.

Intunecoas pogrib . Dar tranii stor0 de Incasatorii neob4nuitelor cereri fugir In mas prin Ardeal i dincolo de Dunre,
la Pap din Vidin, care part cu energie pe Stavrachi. Nout

Vizir Muhzunoglu era hotrIt s isprvease aceste necontenite
tulburri. Deci Sultanul MustafA se despgrti de vechiul

furnisor de bani hrpiti, i astfel vinovatul pentru attea
suferinti ale amndoror trilor fu zugrumat i apoi span-
zurat, in sfar0t aruncat In mare, in noaptea de 27 la 28August st. v. 1765 1.

Asa se sfeirsi unul din relatora de Domni cari coboriserei ascr
de mull situafia jetrilor romeinesti, Inca Domnii Ii erau vechili
Catastrofa lui aduse i cderea lui stefan Racovit, care, trimes-
In exil, nu mai avu prilejul s se Intoara in Scaun. Scarlat

Ghica-i lu locul In toamn 2. Prigonitii, la cari se adause Dumitrachi Ghica, rmaser s incheie socotelile indelungatelor
malversatii 3.
Stavrachi dispruse, dar Sutetii, cu Nicolae in frunte, vor

rmnea nu numai supt tnrul Grigore-Voda Callimachi, tang&
care sttu inc6 o bucat de vreme tatl su, mergnd apoi
moar la Constantinopol, ci i supt urmapl acestuia, stpnii;
Moldovei.
1 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 140-4; Fotind, o. c., II, pp. 331-2;
Iorga, 1st, lit. rom., III ; Doc. Caliimachi, I, p. 22.
Ienachi Cogalniceanu, pp. 253-4; Iorga, Acte gi fragm., I, pp. 385-6;
Gen. Cantacuzinilor, p. 144 0 nota 3. Una din causele caderii lui RacovitA ar fi
fost descoperirea scrisorii prin care el cer0a de la Stavrachi un Imprumut pen-
tru mritipl fetei sale ; Iorga, Doc. Callimachi, p. CXLV, nota 1. V. 0

Hurmuzaki, IX2, p. 65, no. JAM. Cf. i loroola did Minn, &Way,
Bta2a4civovoa Teo 13tor ;cal Td nocitst ruiaag Tor; Meycidlov Aexovrog mak
Znasuelov r,v dVav iravoeuct, Venetia 1773. A se adugi Daponte, catalogul biografic, in Erbiceanu, Cronicarii greci, pp. 193-6; Hurmuzaki, Fragmente, V, pp. 230-1; Iorga, Doc. Callimachi, I, pp. CXLII-V, 22 0 urm.
3 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 144 0 urm.
fr;
,..0,031tM`
Fig. 10.
Document de la $tefan Racovit, Domn al Tarii-Romineti

(1765).
Fig. H.
Grigore Callimachi, Domn al Moldovei.
Trei rascoale la Ia.5i i Bucureti
189
In Moldova, numitul marelui Grec, Grigore Ghica, art

43 aplecare spre reforme care poate fi pus alAturi de a lui Con-
stantin Mavrocordat, intrecAnd-o chiar prin faptul c. noul

Domn fusese atata timp, la Constantinopol, In contact Cu
aceia cari i. acolo represintau noul curent filosofic In Europa.
De ii. scrie curent italienete, el face parte din generada Sute-
tilor, care era In strns legnui cu Francesi ca La Roche,

agentul secret al Moldovei la Varovia, acel care totui batjocuria
In ascuns cette maudite nation 1, ca un Millot sau de Mille, de-
venit Ienachi, staroste de Cernuti 2, ha i Mare Sptar, cu

am Giuliani, Levantinul amestecat In aceiai corespondenVi, un
Leopardi, alt represintant al tipului i. cu atlia altii 3. El culese
(lin aceste legluri elementele care-1 cumpuneau : iubirea pentru
simplicitatea clasick roman , dorinta de a crea aegminte

industriale permit:And, prin retinerea banului In WA, ceia ce
ammim noi e autarhie .
Ieit din Constantinopol la 14 Maiu 1764', Ghica gsi in Iai
o lume boiereasc supusil Sutetilor i deprins a trece peste

vointa Domnului. De la Inceput ins, el arat cg va fi, cum spune
Canta, adevrat Domn: au tinut toti boierii i tara ea' esle

st.pan 5. 1Vepuleind sccipa de prolecjia lui Slavrachi, care se
numia f i singar capichehaid amtinduror Domniilor , el ti adause,
pesle voia lui, Fi pe Sufu. De la Inceput i se spusese cri tara nu

vrea pe puternicul Grec, i el rug deci pe fciltorul Domniei
-sale s rmie numai Cu o singur representant, a prii-Rom1 Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 305, no. 168; P. 310, no. 181.
2 0 scrisoare greco-francesa a lui, ibid., p. 320. Urmeazgt una numai fran-
-cog. Inca una, pp. 322-3, no. 207. Altele urmeaza. E mandru ca va
ajunge a conduce e Afacerile Straine * ale Moldovei; ibid., p. 434, no. 233.
2 Grigore. Callimachi cerca sa i se caute un bucatar frances ; ibid, p. 292,
no. 135; P. 297, no. 144; p. 298, no. 146; p. 301, P. 303, nota. Uwatecul
tOnar, ocupat de cumpararea unei camere obscure pentru experientele

-tiintifice i a hartilor (ibid., p. 299, no. 150; p. 311, no. 185), care vor ramanea
marea lui slabiciune, serie Insui frantuzete, ibid., pp. 294-5, no. 139 (se
Intreaba, Intr'o cearta cu castelanul de Cracovia, In lupta cu Millo: Mais
un Polonois est-il fait pour rflchir? *). La Roche cerea i Diarium Euro,paeum, sau, daca nu se poate gasi, i celebra Enciclopedie francesa (ibid.,
p. 303, no. 161; p. 306, no. 172; p. 309, nota 1).
4 Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 22, no. XV.
2 P. 192.
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot si iesuit
190
nesti. Lui Sutm sumele pentru Turci i se trimeteau pecetluite

si se cerca chitantl 1: el trebui sA treacA la un regim de leaf5. AsigurAnd pe boieri cA tutela s'a sfArsit, Grigore-VodA Isi fAcu un-
Divan In care gAsim pe toti marii boieri ai tArii : Vasile Roset

Cilibiul, IonitA Paladi, IoniVA Sturdza, Ionit Cantacuzino
Deleanul, Iordachi Costachis Vasile Costachi, Negel, lije Costachi,
Manolachi Bogdan, dar nu MI% s'A se adauge un Insemnat numAr
de Greci: un cumnat, Alexandru Sulgeropulo, Iordachi Panaiotachi, Panaiodor, Manolachi Jaral!, toti in rAndul boierilor mari.
Dar la alegerea ispravnicilor Domnul se conduse de IndreptA-
rile Mavrocordatilor, din sAngele c'grora era prin bunica sa,.

Doamna Ruxandra. Li se ceru #s6 fie cu mare dreptate gracilor,
neingAduind pe nime ca sA-i calce si s'A-i nApAstuiascA ; aci, de
va auzi cAt de putin c'A au pAzit hatArul cuiva si va veni vre-un
sArac s'A jAluiascA, atuncea cu mare pedeapsA ii va pedepsi tfAcAnd mari dreptAti tuturor ; artAnd tuturor boierilor ca s'A.
se pAzeascs fiestecare de a lua mit de pe la sgraci, at de putin ;
i, de va veni la urechile MAriei Sale, sA fie In stiinta tuturor

CA se va pedepsi cu mare pedeapsA, necAutAndu-i niciun piede hatAr, de va fi boier mare, ori si rud, de vreme c'd Dumnezeu
1-au trimis inteacest pAmAnt ca s'A pAzeascA pe sAraci si s6-i fiemilA de dAnsii 2,
Era reformelor pArea cA se intoarce, cu aceiasi basA a

singurelor sferturi, cu aceleasi # tidule pentru orice platk
chiar si pentru cheltuielile extraordinare la Turcii de la hotare ;
din nou cisla fu introdusA..5i grijile de edilitate se reluarA : cu
banii de la carAle ce Intrau In Iasi se reincepu podirea strAzilor 2.Cismele noi se fAcurA la SfAntul Spiridon si la Golia 4.
ChemAnd mesteri de postav de la hotarul polon, protestanti din.
Prusia, Ghica id asezA la Filipenii-Noi sau Chiperesti, In vecinAtatea
Iasilor 5. In haine iesite din aceastA fabricA el apgru la Divan ca
a Ibid., p. 251.
3 V. P. 116canu, Le f ile g i ven iturile boierilor Moldovei in 1776, lair

1887.
a Ienachi Coaniceanu, p. 252.

5 bid., pp. 252-3; Iorga, Acte gi fragm., I, pp. 383-4. Cf. Iorga, Studii
fi doc., V, p. 62, n-le 283-4; Iorga, Hurmuzaki, X, pp. XXVI-VII.
Trei rdscoale la lasi Bucuresti
191
s combat prin exemplu luxul ce se instpnise asupra acestei

bogate i ambitioase boierimi 1.
Dar Nicolachi Sutu nu putea s sufere aceast poruncitoard
Domnie. Ii trebuia o cear moale ca a tnrului Callimachi : 4 Ne-
fiind multmit de Domnul lui, de Ghica, fiinde nu-1 putea

mnca, dupd cum mncase pre alti Domni, tot umbla cu marafet de-1 skaa pe Ghica pe la Porti turcesti, artnd pe Grigore
Calimah de vrednic a.
Afacerile din Polonia (Mur& prilejul schimb&rii la Implinirea
celor trei ani de atat de bun si de spornicA Domnie.
Grigore Callimachi jucase un rol In conflictul dintre Poloni
Tatari, i avem scrisoarea In care el se presint ca o mediator
numit de Poart 3. Millo merse deci In Polonia si, Impreunti cu
Fornetti, consulul frances In Crimeia, ajunse la o Impkare 4.
Avem toat6 aceast& corespondent& domneasc6 relativ& la Po-
lonia, si din ea se vede, cu oarecare exageratie oriental, ct

de bine informati erau un Nicolachi, un Ierachi asupra lucrurilor nu numai din aceast tar, vecink dar si din restul Europei
si a t de limpede era une ori judecata acestor agenti. Domnia
Moldovei avea i acum sarcina de a lumina pe Turci asupra
situatiei generale.
Ghica lucr6 In acelasi sens. Era vremea cnd, dup moartea
regelui August si suirea pe tron a favoritului Tarinei Ecaterina,
regele Stanislas, trimesi poloni, ca Boskamp, csstorit In Moldova
cu BAlsica, fiica romnisat a ceasornicarului iesean Arlaud 5,
sau Alexandrowicz, treceau necontenit prin aceste prti. Ei

se arat mult&miti de observatia de aproape a rosturilor lor
partea unui Domn care prin functia de Mare Dragoman ce avuse,
era In Msur& s& Inteleag& toate scopurile ce se urMriau_
Alexandrowicz fu, de altfel, oprit In calea spre Constantinopol,
la sfrsitul anului 1764, si Grigore-Vod&-i explic& motivelez
Ienachi Coglniceanu, pp. 251-2. V. si D. Z. Furnia., Industria
desvoltarea ei in ;arde rorMinefti, Bucuresti 1926, p. 88 si urm.
I Ienachi CogdIniceanu, p. 254.
3 Iorga, Doc. Callimachi, II, pp. 312-3, no. 188; p. 319, no. 203.
Ibid., pp. urmAtoare. Cf. si Odobescu i Tocilescu, o. c., I, p. 727 si:
urm., p. 738, no. MXLV
5 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 551.
192
Lup tele Romnilor contra patronagiului fanariot i iesuit
zAbAvii : anume schimbri Intmplate In Polonia, care ame-
aintau libertatea polon , nevorbindu-se In scrisoarea pe care

o aducea agentul de incolumilalea Republicii , ava Inct e,
la Turci, numai 4 o sincer atentle vi grij pentru pstrarea

vi soliditatea libertaii Republicii Poloniei 1. Mai trziu, Boskamp credea a Domnul a devenit favorabil politicii ce se urmria 2, dar reveni r'pede asupra acestei preri 3.
Se ajunse ata de departe cu aceast neIntelegere, Inca

ministrul regelui Prusiei la Constantinopol,
al acelui rege de
a crui faim la Poloni Ivi btea joc Ierachi4 , credea In

Mart cg Domnul ar putea fi mazilit pentru c a dat a vtiri false
despre afacerile polone 6. Ghica reuvi totuvi s se mentie, Int-
Tindu-i-se Domnia, v'i Alexandrowicz arta s se bucure de

aceasta 6. Dar Boskamp fu din nou oprit din ordinul unui om
care vklit cuta A. puie piedeci actiunii rusevti In Polonia 7.
Se ivi o neIntelegere vi In privinta dreptului parohului catolic
'din Iavi de a pune de-asupra casei sale armele Poloniei 8.
Astfel, la 10 April st. v. 1767, Grigore Callimachi putea
-s anunte, printr'o scrisoare In limba latin, corespondentului
polon ea vi-a recAptat Domnia 3. Struind pe lng. noul
Nizir Muhzunoglu, Nicolachi Sutu, redevenit capuchehaie, iz1 Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 352, no. 273.
9 Ibid., n-1 urmator.
3 Ibid., p. 352, no. 277.
4 Ibid., p. 316, no. 136.
5 Iorga, Acte si fragm., I, p. 384, no. 2. Urmaul lui, von Rexin, era in
llegAtura cu Stavrachi; Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 359, no. 301. Stiri de la
noul ministru prusian, Solms, contra lui Linchou ; Iorga, Acte gi fragm., I, p.
.389, no. 2. Ministrul obkuuit, von Zegelin, va regreta Insa plecarea lui Ghica ;
ibid., p. 392, uo. 1.
5 Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 353, no. 279. Dar de la Roche continua
cu atitudinea sa neloaial. El spunea aceluia.5i el a prietenia greceascl, fie *i
cea mai mare, nu plate0e nici cat indiferenta altor creOini ; ibid., no. 280.
Si Jean-Baptiste Linchou cel mic era socotit ca lucreazA contra interesului
polon; ibid., no. 282. Si Marele Vizir e ldmurit; ibid., no. 283. 0 scrisoare a
Domnului In Polonia; ibid., pp. 353-4, no. 284.
7 IbU., p. 355, cu o nouti scrisoare a Domnului (Maiu 1765). Discutie
pentru dreptul asupra Nistrului; ibid., p. 356, no. 291. Chica vrea mijlocul
.apei. Scrisori ale lui, ibid., pp. 358-9, 360-1.
5 Ibid., p. 364, no. 327.
9 Ibid., p. 365, no. 333. Raspunsul marelui notariu ; n-1 urmAtor.
1.7
,.
1
li41/114.
,
6E
Ui
e-.-
7,
' 'e.:44.3.:.,..,,...ove,,,,,:o. ...-1,,,A 4,-4... ;.,f',., a=4;n: ,......,"..it....,fer.v._,..,%-r.'...,""

'
(..4-- /4.''.....
gr -76
, ,::,,,,ka A ...., 4 rtyril,r,....YrtS''"'," '"i7e,
rij ia, t' r.'"e,'':,"rttrsq, -itr-`7 171,......,.......
.,
-, , ...- ,A.,.., 4..y17, .o:,.....1.....5.,,,.........1-7-11.77'.
*rc',.....,... ..". Li,..%a .4,i. :. ,..."... ; .,!:.,.,_,..7....ti.: ..1.;,-"...7.,,,...:r1,.....t ,..-..4..,... .......,,iL,;:"..7. 4., ,p, ,.,..,...,, r,;...
,:'^ ' '....1:
A;;;;.p...4:4,F.r.......---n. ,Yr.
''. '
....0,,., G.....4.
t,'.. '...!: eila. '44,...,-
..,..
..,
,- , ...-. . I
_3.t;..7..;',-...''e '..:.ti:"...7.!';4"').'.a..P.
"':-..'.i.',..1'--'..'..,-^'T
Y
,...--..."-,'
,,,,r-c.---,
...,t24-,t5....,
T..,..\,_,';'",i7'r7' .',!Pr'3.tt=e1,-7,4-4'.4 -3 '''''ff
,
.........,,,.,,,,,Y,, ar ,,,,,,7,,,d14--4-,,,...m
.H.
C'7. 4 -1,
."
PTF
vq C.f.,.4:/....... 'AT t;,....,..e...#
_1
:..1.1.,f . 7.i.....t.....,4.',,
r';'
r'
-4.-- T.Z7r,'".." ,. .17: Is .,,,,,, , .....,14.,, ,..c,,,,

,,..,;1,...,,,,,,,,Z.:!0.44....f.7,1,....,j4;21,71,.... 111 .i....1.1: .,61,..,,f,,,,,,,,t ii,,,i......,1,,, c....y.5,e4,....2:
,, ,
nrr. -
..,,r eT At.n, ,,,,,,tp....it 4...........,...1,t-..r. ,eft,...,.....,...!,,......41tia /1%4, I: :,....1.:,%,..., ,,,,,,gi,....4 +X, ,Jil..,:,,,,c,..cgya
,G.,....).....,4:::::,.... Tz...iia nii,;.... ,,,,,,e .....,,, ,,,,,,......t m:14 . K i,.........,..*:.........4::42:,...1f4,.....,...tr,,
,......tei, f .g11.,..,..41.1,,14,,,
...,.....17,.,,...,.............,,,,:u.,:,...1.,../....,..V.,,:41 ,,0. ,....,..f
A
Te,7;_,.."4 ."1;ar.r.r..7.4. i.i.,.7.':"..T /.,'117.-.."'",. "-,-r- -.7-.7.
-1 t.Ar......,:.
14.4,,,,,,,,,41._....al.
...,,..,1
n...r. 4.:71,,,,,,,,4.4.11, r,,,11 al,,t.":14,,,,.. 7. ..,,,I, i.e.,..,...9,9,:tit. ,,,,
...
.1, mr....1.0.t.4.47.1, *.:.,..,,intoesak,

....... ...,..,.., ,L
.f...!,...,,,A......,,,.......,,,
.,, 4., lifot,,,:,,,,,,,,,:ji..,:(41:,,,,/o9t4n .....:,,,,,,i,.. 7, ,,,,,,:,7
....,......e.,...7.1.,..o.o.4.:,.::,..+:".TI2r,,-,r...o.i.171,12.k.........r.,........",,,..,,....,..-:-11
..s.t.,4,........,...?
#.
4,:.F. r.......4i....9.0.r?q,
-..
,T...... 0..,,,..,.. -...,,,,,,,..-.,,,r4A
(44i.nelICr...if,:l. .1..4. .1-W1 LAI ti,:,,,:,,,,,. .4,..lr
4... ....T. .7. Th.t... q.......e.f.., ,
-....^,11,.. 0....aot:7.,,,,,,,:.,,, :ea.,. r--r-" Lt.,,,,.., inititr.V., Crfttre;sr d..
Zo....,.4<..tt4oe.L.
bk..,C.,447.4.....E.F.
....osil,.... 12n, 47i4,,u,, oAch,..1 rikAn,,,,,..t,, dio, fitm,,,.. .,,t, .....4,,,....,
'
r.
I.
.
...
;1"..........1',:, ,. ...,;...f wer.,,,,,,4.,Gio.,,Z,A,,,,,..-.,......:.,,,..,....e.,-.,,,,,..4. ..,6-.......lit!...,.,7Z-6-ut
...,4,,,,,,,..:::Te.... .4..4.. 51.......g.'.....:,.s,
..,......4 ,,,,,,......i.i.,....,,,:,...... ,...."....4,0,... .t.,,,,,
,-..-?..,ii, ,,,,,,,.,-.--.,..f-. ..c.,J,:
' ....
'
.. kl.
.,,,....,..,4,T...........:.u....Affs.h-:.:.:-T.,,
:
i
Fig. 12.
A.16/4.1.4044444.4..........41;
Document al lui Grigore Callimachi.
Trei rascoale la 14 i Bucureti
193
butise din nou. Se mntuise deci cu sistemul de a fi a singur

stapan *; era, din nou, acela a de-1 mncau toti * pe Domn,
4 0 nu vreau ca s-1 tie ca li este Domn *1.
acuma se Intrebuintara boierii localnici, Lupu Ba4,
Ionita Palacli, Ionita Sturdza, Costachi Razu, Cuza, Iordachi
Alistar, dar pe langa un Calma, zis Carnul, 0 cumnatul MavroL
cordat, pe langa Millo, apar Grecii Costachi Roset Bibica, Post elnic, un Arghir Bostangiu, un Caragek fiul lui Antioh, un Dumitracu Capolan 2. Dar in curand contra Domnului era sa se prol-
duca aceia0 manifestare de pribegie ca 0 contra tatalui sau,

Ara sa fie la Poarta o Indrazneala ca a lui Stavrachi pentru
a-i pune cal:at.
E posibil ca unul din motivele nemultamirii boiereti A fi
lost dorinta tanarului Domn de a imita pe inaintaul sau, retormand prin decret, prin *ponturi*, chestia raporturilor dintre
boieri 0 tarani. Inca din 1762, cu un preambul e filosofic *, inlaturase 0 el abusul de a se plati pentru acela0 produs 0 pogonaritul 0 vadraritul, 0 el se Intreba, patetic: e Domniia, de unde
atiapta to sracii sa ia rnangaere 0 sa afle dreptatea lor, cum
poate sa poronciasca sa ia napaste? Dar ochiul lui Dumnezeu
nu prive0e? *a. Data aceastlalta, la 28 Maiu 1767, el Intarete
cele dougsprezece zile pe an ale taranilor liberati, acordate In
ultima forma de Grigore Ghica, la 1-iu Ianuar 1766, stabilind
li cantitatea serviciului 4 .
Dupa redactarei a trei plangeri cutre Sultan, parasira tara,
anergand la Tatari, trei membri ai familiei Costachi, Ienachi,
Iordachi, lije, apoi Filip Catargiu, Sandu Sturdza cel tanar,

un *Arghir de la Tecuciu *, un Buhu, un Miclescu, un Cuza,
precum 0 altdi mai marunti, pana la numarul de optsprezece.
O noua plangere fu dusa la Constantinopol printeun boierina,
care o dadu direct Imparatului cand mergea la moschee. Marele
Dragoman era favorabil micarii, care ingrijora pe Nicolachi
.Sutu, dar el putu sa potoleasca lucrurile acolo, 0, un Iordachi
1 Ibid.
1 Iorga, .Doc. Callimachi, I, p. 571 i urm., no. 15.
4 Ibid., pp. 580-3, no. 24.

11
194
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot qi iesult
Costachi Venin muri. CeilaI.i sel6sar& adusi inapoi, Cu garantie
de acte serse 1.
Greutatea ce& mare pentru neexperienta Domnului, altfel
simpaticul tanAr pe care-I arat6 marele matematician iugoslav Boskovich, care str&b6tu Moldova pe atunci i, foarte
bine primit, avu convorbiri cu Grigore-Vod i fratele lui, Alexandru, asupra subiectelor de stiint& care-i interesau pe cei doi
tineri2, venia ins6 de aiurea decat de la aceste demonstratii
boieresti dup4 obiceiul timpului.
Trupele Tusesti intrar5. in Polonia, ceia ce Turcia, trezit
prin Raghib la constiinta intereselor ei i mai ales la o sigurant
militar care s'a dovedit Ins exagerat, nu putea s ingAduie.
Diplomatia frances&-si dAdea toate silintele pentru a face pe
Sultan sA declare rAzboiul. Iar informatiile de la Linchou cel
tnsr, de la La Roche 3 nu puteau fi (leca potrivit cu aceast1
atitudine politic& a trii lor de origine. Nicolachi Sut,u era cm
totul astigat pentru aceast directie

Dar Marele Vizir nu dklea crezare unor rapoarte care
adesea erau redactate la Constantinopol chiar n sensul arAtat

de ambasadorul Franciei. El rupse una din aceste harta In faja
capuchehaielei i fAcu pe Domn rspunator cu capul pentra,
veridicitatea informatiilor ce trimete 5. Dar si mai departe,.
In toamna trzie a acestui an 1767, Grigore-Vod transmitea
stiri de acelasi fel pe care i le comunicau adversarii regelui,
Ioan Clement Branicki, cumnatul lui Poniatowski, i episcopul,
de Camenita. Ambasadorul rusesc rAspunse acestei afirmatii cu:

privire la ocuparea de trupe numeroase a teritoriului polon: ar
fi numai cAtiva soldati ceruti de dieta polon pentru siguranta ei.
Era vorba deci ca falsul informator din Moldova s6
fie-
inlAturat, ceia ce i-ar fi salvat viaja, pe care In Meya luni era

Ienachi CogAlniceanu, pp. 256-7. V. i Atanase Comnen Ipsilanti, p. 412(0 In Iorga, Doc. grecefti,II); Odobescu i Tocilescu, o. c., I, p. 758 i urm.
Giornale di un viaggio da Costantinopoli in Polonia, Bassano 1784, la
data de 3 Iulie. Reproducere In Uricariul XXIV, p. 278 rji urm. Cf. Iorga,.
Bosckovich, In Mem. Ac. .Rom., 1937.
3 Cf. qi Ienachi CogAlniceanu, pp. 257-8.
4 Ibid., p. 257.
3 Iorga, Acte fi fragm., I, pp. 392-3; Odobescu 1 Tocilescu, o. c., I, p. 751.
Trei ilscoale la Iaryi i Bucurey.ti
196
s'05 piara. Cu att mai mult, cu cAt ieniceri fur pusi s adauge
Orne lor la ale boierilor, artndu-se cg din causa relei erimuiri mult lume a trecut In Polonia si In Ardeal 1, Se chem
atunci la Poara Grigore Ghica, a crui actiune de restabilire
se urm fireste, ea s m'Ate el ce este cu frmntrile proN, o-
cate de disidenta polon. El se temu s spuie adevrul 2.

De pe urma acestei verificAri se ceru ambasadorului Obres-.
coy plecarea fr Intrziere a Rusilor din Polonia 3. Confederatiei de la Bar i se declara pe calea Domnului Moldovei si a Hanului c Poarta n'are de gand s o sustie In ofen-
siva ei4. Se opri venirea la Constantinopol a unui agent

Dar, pe de alt parte, stbiciunea lui Callimachi fcu a un
emisariu rus, Alexe Iancorov, putu s Inceap la Iasi recrutarea
Arnutilor pentru Tarin. Descoperit, el fu arestat 6. Se prinser
ci scrisori Indoielnice ale unui misterios Cernacapsa 7.
Pe and la Bucuresti, murind Scarlat Ghica, se putu
asigura mostenirea fiului nevrstnic, Alexandru, pe care erau

s-1 domine capuchehaielele, In Iasi, cu toat cumpArarea
pentru Grigore-Vod a mucarerului, adus de Insusi Nicolae
Sutu, situatia era si mai departe foarte nesigurg. Alexandru,
fratele Domnului, care 43 deci au rmas fr de oameni, numai
cu cei mai mici si cu pmntenii merse la Constantinopol In
speranta c el ar putea s Inlture primejdia 8.
Indat disidentii, pn ci generalul Potocki 9i cAutar un
adpost In Moldova, asezndu-se si la Iasi, ceia ce aduse plngeri din partea comandantului rus de la hotare Weissmann1.
Hurmuzaki, VII, pp. 45--7; Odobescu i Tocilescu, o. c., I, p. 751; Iorga,
Acte gi fragm., I, pp. 396-7.
Ibid., p. 398, no. 1.

3 Cf. yi Rulhire, Histoire de Panarchie en Pologne, II, Paris, 1807.
Iorga, Acte fi fragm., I, p. 399, no. 1,
5 Ibid., pp. 399-400.
Ibid., p. 399, no. 2.
Odobescu i Tocilescu, o. c., I, p. 757, n-le mi.xxvmix; Hurmuzaki,
VII, pp. 56-7, no. XLV; p. 61; Fragmente, V, p. 254; Iorga Doc. Callimachi,
I, pp. CULI i 31, no. 30.
Ienachi Cogalniceanu, p. 258.
Odobescu i Tocilescu, o. c.i I, pp. 759, 763, no. mi,xxxvi; Hurmuzaki,
Fragmente, V, p. 256.
" Iorga, Acte yi fragm., I, p. 400, n-le 2 i 3.
13*
196
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot fi iesuit
Ienachi Cogalniceanu afirma chiar ca trupe turcegti anarhice,

venite In Moldova, treceau granita gi ca pradafa' localitatea de
margene Zwaniec 1.
Se ajume deci la ce se putea altepta. Cazacii rugi venira

s prade pe Evreii din Polonia. Ei rasarla gi la Balta, dincolo
de Nistru, unde azul% asupra lor Tatarii, cari nu crutau nici
pe Ocei Turci Mil randuiala. Dup aceasta varsare de s'auge
Paga din Bender anunta 6 trupe rusesti au calcat teritoriul

otoman 2.
Sultanul Mustafa arata gi Cu acest prilej urea lui por-
nita. Cum Muhzunoglu nu credea a atata lucru trebuie

sa aduca un rzboiu, el 11 mazili, Inlocuindu-1 prin HainzaPaga, ginerele (a Damad ). La ceremonia lui de instalare,
Obrescov fu arestat gi trimes la Cele apte Turnuri (0ctombre 1768).
Nicolachi Sutil fu fcut atunci Mare Dragoman, in locul btranului Scarlat Carageh, care inlocuise pe fiul sau mort. Locul
de bagcapuchehaie al Mollovei 11 lua Mihalachi, viitorul Domn.
Nicolachi retrimesese pe beizadea Alexandru in Moldova ca

sa-gi sprijine fratele. Alexandru trebui sa plece, dar nu rara a
acopen i de OH pe Sutu, a carui arogant 11 jignia.
In acelagi Octombre, In sfargit, copilul de la Munteni fu inlocuit cu Grigore Ghica 3. Acesta avea o socoteal cu Callimachi gi de la dansul au putut veni OH, care se adausera la
acelea ale lui Alexandru beizadea, care avea cealalt socoteal
cu Nicolachi Sutil.
Acesta venia spre Moldova cu oastea Vizirului, de care era
sigur. El credea c i-a venit ceasul de a se ageza insugi In acest
Scaun al Moldovei pe care-I servise atata vreme 4.
4 Ienachi CogIlniceanu, l. c.
1 Pentru afacerea de la Balta v. izvoarele citate In Iorga, Doc. Callimachi ,
19 pp. CLIIIIV.
a V. s Litzica, Cae. mss. grecefti, pp. 80-1.
4 El fusese candidat de Domnie i la aderea lui Grigore Ghica. V. Odobescu 0 Tocilescu, o. c., p. 737, no. aneuv; Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 25
vi urm. Ceruse gi Tara-RomAneasca; Atanase Comen Ipsilanti, p. 440 (qi In
Iorga, Doc. grecefti, U). Cf. si Odobescu Eji Tocilescu, o. c., I, p. 778, no.
cm; p. 780, no. MCXVM.
Trei rAscoale la Iasi si Bucuresti
197
Desorientarea continu a lui Grigore Callimachi, care cerea

s'A fie lsat a merge la Constantinopol lng btrAnul tat era
vorba si de a-1 trimete la Munteni 1 , Il servia. Cum Ghica

adusese pentru paza sa pe Pasa Mehmed de Rumelia, el II
pofti la Iasi. Indat Intre Trcii nelinistiti si Arnutii adunati
de Domn se produser conflicte. Doi dintre Arnuti fiind s'Alazurati de Pas, ceilalt,i se rscular si, dup o lupt formal cu
dusmanii lor, trecurd la Rusi.
Aceast chemare a Pasei se fAcuse, dup at se pare, In

alar& de planul general de rzboiu al armatei otomane, care,
supt un nou Mare Vizir, revenia la unja ce aduse In 1711

marea biruint asupra lui Petru-cel-Mare. Pe lag'r, pe Marele
Vizir care-1 comanda, se sprijiniau ins ata de marile ambitii
ale lui Nicolachi Sutu. El lsa la o parte, In socoteala lui, Constantinopolul, uitnd firea Sultanului MustafA, cu hotrkile
lui rApezi. Cnd se afl In tabr de rscoala Arnutilor, de
trdarea lor, se vzu In Callimachi pArIt de Pas si care de

sigur ca n'avea nicio legtur cu Rusii, un hain, si mazilirea
lui fu hotrIt. Fr a se Intreba Vizirul, se numi Ins, de Sullanul lnsufi, nu Sutil, ci Constantin Mavrocordat, care si plec la
armaa. El fu deci Domn Pa a mai trece Inledu prin ceremonialul obifnuil. Nevoia de a Implini Mi% nicio IntArziere vacanta
moldoveneasa putea servi de Indrepttire.

Marele Dragoman rmsese In aier. Ajunse gelosia Sultanului,
care avea legAturi tainice cu Alexandru Callimachi, fat de

autonoma principalului su sfetnic si poate pArile Domnului
muntean, care vedea In Sutil un dusman statornic, care-i rsturnase Dornnia In Moldova, pentru a-1 Implica In anarhia care
de trei ani se Instpnise In Moldova. Tot de-a dreptul de la
Constantinopol se trimese Inlocuitorul lui, tnrul Mihai,
Milait, Racovit 2. Nu-i folosir lui Sutu nici legnurile pe
care le avea de mult vreme cu ambasadorul Franciei, si am
vzut a acesta nu fusese In stare s scape nici pe Linchou,
totusi un protejat frances cu berat.
II).
1 Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 437 (si In Iorga, Doc. grecegti,
Cf si Iorga, Studii gi doc., III, p. 73.
i **1 Iacovachi Rizu fusese arestat. V. si Odobescu si Tocilescu, o. c., I,
p. 784, no. mcxxu.
198
Astfel acela care adusese mazilia fostului su ocrotit, inchis
un timp la Chilia, Il intovr0 pe acesta la Constantinopol,

unde 0 el fu aruncat In Inchisoarea de Stat. Aceia0 fu, de altfel,
timp de un an de zile, Cu necontenite cereri de bani, 0 soarta
lui Alexandra Callimachi 0, fire0e,'a lui Mihalachi Suta. Vizirul
Insu0 4i va pierde capul.
In acest timp Mavrocordat incepea inc o Domnie onest,

cu chibzuirea tuturor socotelilor pentru un serviciu efectiv al
stpnului su. Se sprijinia, nu pe marii boieri, pe cari-i tia
ce au facut supt ingkluitoarea dinastie a Callimachilor, ci pe
boierimea mrunt, pe care o ajut s se ridice. In cele 4 zece
sptmani ale sale, el lucr, nu cu veniturile unei t.ri prdate
0 risipite, ci cu banii ce-i imprumutase el 1, care-0 zlogise de
mult la Englesul Barker biblioteca 0 vnduse unui Evreu casa
strmopasc de la Balata 2, El primi pe noul Mare Vizir
Moldovangl-All, de origine moldoveneasa, 0 intri asigurrile
acestui ef al unei armate complect btute c5. nu-i nimica .
Aducand pe boieri Inaintea acestuia, el art tara ca fiind credincioas 0 impiedec urmrile unei declarri de trdare general 3,
Peste putin ins trebui s se coboare In graba la Galati, ca

clinical% vechiul Grigore Ghica, lsnd Iaul In sama armatei
ruseqti care luase Hotinul, Aici fu rnit Intr'o lupt (16 Novembre) sau intrio discutie cu Ru0i, dup ce azuse in 1-nab:tile
dup Canta' ar fi fost prins numai, de 41 volintiri ,

sor,
i Ieenii II revAzue pe catafalc 5, fiind apoi petrecut de
stpnii Moldovei la mormntul ce i se deschise in acest
pmnt romnesc pe care-I stpanise de at:Rea ori

aceasta-i era a unsprezecea Domnie , pe care-1 oblduise
eti dreptate 0 pe care de sigur II iubise, In haosul rzboinic din
acel moment nicio piatr nu s'a pus pe mormantul lui netiut O.
1 Canta, p. 193.
1 Atanase Comnen Ipsilanti, pp. 374-5; lorga, Doc. grecegi, II, p. 1137.
3 Canta, p. 193.
4 L. c.
3 Moare In Iasi chiar, la 15 Decembre ; ibid.
6 Pentru toate, mai ales Ienachi CogMniceanu, p. 260 si urm., si atata de
bogata expunere a lui Atanase Comnen Ipsilanti, reprodusti In Iorga,
Trei rscoale la Iasi si Bucuresti
199
Indat6 sosiau la Iasi, dup6 o revolutie boiereascg pe supt

tmnA, care inventase pAtrunderea unei avangarde de Rusi, cu
inaiorul Carazin, asa-numitii siupaizi, dup strignul de slupai
pe care-I scotea banda indigeng organisat pentru aceast4
imailoper, i Grigore Ghica, de fapt Inteles cu Rui, i impreunA cu el, fiul, fratele, Matei, i acel tanAr Mavrocordat pe
.care-1 avuse ca boier In Moldova 1.
La Constantinopol, continua, In caderea rApede a Vizirilor,

procesul contra lui Sutu. Grigore Callimachi avu nobleta su-
ileteasc6 s6 nu mArturiseasa nimic impotriva aceluia care-1

drimase. Dar aceiasi osand6-i ajunse pe amandoi. La 29 Auust st. v. 1770, fostul Domn fu ucis in Seraiu, iar Nicolachi
decapitat &rae& trupurile fiind aruncate In Mare 2. Pe capetele
bAtute in cuie se cetiau aceste cuvinte, de ata de nedrepte

Invinuiri, care Insemnau de fapt vAdirea desperArii turcesti
fat6 de Infrngerile necontenite ale ostilor i f ata de catastrofa
ameninptoare: Iat capul blAst6mat al lu Grigore

fost Domn al Moldovei, care a trAdat aceasa
ImpArtie, furand cu IndrAzneal suma de patru sute de pungi,
-dgruite de hazna pentru a pregni zaherele, si a dat ghiaurilor,
dusmanii nostri, tot felul de tirana' . Iar, de alt parte: 4 Acesta
'este cadavrul necurat si pangrit al lui Nicolae Draco, fost

talmaciu al Inaltei Porti, care a lucrat in intelegere cu Voevodul
Moldovei Wat pentru a a trdat aceast Augusta' Imp6r4ie

si a dat ajutor ghiaurilor rusi a.
Vorbind despre aderea i moartea lui Nicolachi SuIu,
marele boier moldovean care alturi de Ienachi Cogglniceanu,
dar tuteo forma mult mai scurt6, a lsat povestea acestor

vremi tulburate inseamn4 astfel semnificatia Indoitei condamnri din August 1770: Nicolai Dracul Postelnicul, InAl_Doc. grecefti, II. El ar fi sfidat pe Rusi, spunnd a Indatl vor reveni Turcii;
Atanase Comnen Ipsilanti, pp. 451-2; Iorga, Doc. grecepti, II, pp. 1206-7,
no. mccui; ar fi fost luat In Spitalul Precistei din Galati.
1. V. In cartea urmtoare Inchinata tarilor noastre In rtizboiul dc cinci
ani. Cl. si Ienachi Coglniceanu, pp. 264-5.
Ibid., p. 266.
Odobescu i Tocilescu, o. c., I, PP. 788-9, no. mcxxvii; Hammer, Geoda.
des osm. Reiches, IV, p. 491 si urm.
200
tandu-se cu Terzimnia la Poarta turceasc, nu numai

poarte grij i s-i fie mil de panca ce au mncat, ce Inc5
cu faptele lui cele
nici ca pre o slug nu 1-au socotit
clene, care nu se Indestula cu venitul Domniei, ce manca
din tar, ce Inc au oprit i banii din Visteria imprteasar
care se oranduise s se aduc aice la Domnie, s cumpere
din WA zaherea pentru oastea Imprteasa, i, poprind
banii la dansul, au fAcut sminteal zaherelei imprteti, 0 au.
adus pre Grigorie Voevod la moarte de sabie. Care indat 0 pre-
dansul cu acel phar 1-au giudecat Dumnezeu. Si s'au slinx

marirea tnljrii Terzimelniei 2, alea, de fapt, a capuchehaialacului lacom, abusiv i Inc'lcAtor.
De acum Inainte Domnia romfineascg nu va mai atarna de-
acqti samsari de tronuri cu misterioase leggturi In Seraiu,

cari intrebuintaserti cu dibcie plkerea bolnav a Sultanului
MustafA pentru lucrurile oculte. Mid starea normal de lucruri se va restabili, vom vedea ins familiile chiar care, pn
atunci, indepliniser aceast sarcin instalandu-se, prin Ipsilanti, prin Moruzi, prin ace9ti Suteti chiar, pe Scaunele celor
dou tri romfineti. Ei vor aduce acolo, ca oameni triti mai
numai In Constantinopol, o mai pronuntata aplecare &arelucrurile apusene, a cror ptrundere in Capitala otoman era
ttot mai puternicA 0 mai hotritoare. De fapt nu se vor apza
la Ia0 0 la Bucure0i Greci lucrnd prin Greci pentru atingerea
unor scopuri nationale greceti, ci represintantii intr'o nou
form, mult mai international', a aceluia0 curent spre reforme care a fost cercetat in epoca Mavrocordatilor i cgruia
i se pusese apoi o piedecti tocmai prin josnicul oportunism, avand
numai griji fiscale, pe care-1 aduseser oamenii de speta lui

Stavrachi 0 a lui Nicolachi Sut.u.
Pan atunci Ins rzboiul care se deschisese 0 care va tinea
mult vreme, prand ea' prin el se va drama stpanirea turceascg dincolo de Dunre, va ingadui unei boierimi care-0 al:A-rase pang atunci numai interesele de cast, dar 0 cu amestecul
1 Pe Grigote Callimachi.
P. 192. Pentru grelele cereri turceOir v. Iorga, Doc. Callimachi, I, pp_
CLV-VI.
Trei rascoale la la0 0 Bueure0i
201
unui instinct national gata a se ridica la once abus i la once

jignire, sa ajunga la conceptiile mai Inalte ale unc autonomii
romaneti supt ocrotirea Rusiei In care s'ar fi confundat politic.
Inainte de a urmari aceasta zbucnire a unor noi aspiratii,
trebuie sa se arte Intaiu spiritul vremii de pana acum In scrisul
cronicarilor, In caracterul monumentelor, in creatiunile colare..
Apoi, In fata acestei parti libere din lumea romaneasca, e de

nevoie sa apara alta opera de 4 apArare nationala : aceia de.
dincolo de munii contra unui latinism religios represintai prin
aceiai strdini cari odinioard urmariserd aceiafi asimilare prim
vechiul calvinism maghiar.
CAPITOLUL
Scriitorii romini ai vremii capuchehaielelor

e Spiritul public romnesc e represintat In aceast vreme
-printeo Indoit manifestatie a sentimentelor boierimii, in TaraRomneasc6 0 In Moldova, 0 printeo v'dire, parale15, a felului
-de a judeca In noua lume, care se ridicA de acum tot mai. sus
0 mai rApede, a acelei boierimi mgrunte din care fcuser parte
un Stefanachi, un Bajescu i agentii anonimi ai rAscoalelor din
Bucureti 0 pe care o Ingltar i Callimachii, ei In00 ie0ti din
rndurile ei,
i, cu tot frumosul nume clasic ce-0 luase JoanVod5, adversarii poloni continuau s5-i zie, lui i fiului. urmaului, tot: Calm5ul.
Mihai Cantacuzino Mgureanul, fiul lui Matei 0 al fetei

Bulgarului Ghenciu Rustea 1, care va ajunge la Ru0, de pe
urma fzboiului ce se deschisese, cneaz 0 general, fcu o Indoit oper In anii de odihn5, cari incepurg pentru dnsul dui:a
-vinderea intregii averi, pe urmA i-a r5mas biserica MAgureanului , odat de o aa de delicat arhitectur5 , i dui:16
aezarea sa definitiv In stringtate.

Cea mai putin important din aceste dou scrieri a fost tiprit, In grecete, la Inceputul unui nou secol, In Viena, de fratii
Tunusli 2 E o presintare statistic5, pentru Guvernul rusesc, a
Domniei muntene, dar nu fAr o introducere istoricA In care,
intre altele, se citeaz5 pgreri, despre lucruri de pe la 1200, ale
tunui Cantacuzino , care nu poate fi cleat, Stolnicul, Istoria
Gen. Cantacuzinilor, p. 116.
Ìaroela Trig .132ax1ctg, Viena 1806. Traducere romineascd, pentru Aca-
demia RomAra, de G. Sion.
Scriitorii romani ai vremii capuchehaielelor
203
acestuia fiind deci intreaga in mana acestei rude. A aparut

cndva, oferita Academiei Romne, de un Grec, o forma romaneasca iscalita.
Cu mult mai Intins i de o covaritoare insemntate e lucrarea romaneasca menita s arate nu numai, cum spune titlul,
Genealogia casei autorului, dar, tot data., .1 rolul pe care
1-a jucat aceasta in politica, din launtru i din dark a rriiRomaneti.
Izvoarele, la care se recurse, pentru genealogie, sant multe.

Pornin.d aceasta ghenealoghie a familiei Cantacuzino, a careia
izvorire se trage din neamul de Valoa, din perii de Franja *,

pretentie care se intalnete Intaiu In opusculul, menit sa-i capete
o pensie francesa, al refugiatului bizantin Spandugino Canta incepandu-se de la anul 800,
cuzino din secolul al XVI-lea,
pogoara pana la anul 1787 , acela al opririi scrisului, Mihai
arata ca a reprodus notele, scoase pe de-a'ntregul din Ducange
din alti scriitori apuseni, cu care Radu-Rudolf, fiul lui tef ancroiasca pentru izvorul de venituri ce era
Voda 1, voia
Ordinul Constantinian o serie de grand-metri din sangele
Mihai Cantacuzino se sprijina i pe ce i-a mai gasit la 1765
invatatul boier moldovean Saul de la Arvanitochori 2, a carui
isclitura am gasit-o i pe un tom de drept bizantin.
Lamuririle genealogice sant de un pret extraordinar nu numai
pentru Cantacuzini, dar i pentru toate familiile inrudite, ca
Brancovenii, Vc'retii, Cretule0ii, Vatatii 3, Ghiculetii, Mavro-
cordatii, Cantemirii, Racovite0ii. Dar marea insemnatate a operei st In paginile de cronica, mai ales de la 1750 inainte, pe care
le cuprinde.
Ambitia lui Mihai Cantacuzino era, de altf el, i mai mare.
El vroia sa deje i un alt inceput, nu dup Constantin Stolniistoriei Tarii-Romanesti prin genealogia Basaracul chiar
1 Fiica lui, contesa O'Donnell, a servit de legdturl; pp. 26-7. Elementele ar veni de la Stolnicul Insui; p. 31.
P. 25. Pentru legaturile lui v. i Veress, In Mem. Ac. Rom., sect. lit.,
seria a 3-a, IV, pp. 272-3, 283-4, 306, no. xxxm ; V. p. 83 i urm.
La 1767 era In Ardeal ca agent gi archivarius principis Valachiae Caroli
Gyika *, scriind istoria ambelor tdri.
3 Un Vatate lea pe Maria, fiica lui Mihai; pp. 385-6.
204
Luptele Romttnilor contra patronagiului fanariot isi iesuit
bilor. Veniti din Basarabia, ei ar fi trecut In Serbia, Infatindu-se apoi ca ajutatorii lui a Radu-Negru-Voda , a descalecatorul , si anume la anul 1200: Barbu Basarab ajunge astfel
primul Ban al celor cinci judge. El e amestecat cu Barbu, ctitorul Bistritei, cu privire la care se dau tiri culese la fata locului. Dar se iea din naiva scriere a lui Liudescu versiunea acestuia despre Inceputul tarii. i, MI% rost, se resuma apoi,
dupa scrierea Stolnicului, Inceputul Statului Asanetilor.
Ce urmeaza, ca istorie munteana, e dupa Cronologia tabelara, care trebuie s fi fost scris de mull:A vremei aa ca am
avut deplina dreptate A o atribuim tot lui Constantin Stolnicul ; adausurile din cronicile bizantine vin de la acesta
sau dintr'o mai recenta Istorie scurta a Imperiului, aparut la
1767 1 In ce privete s tratatele cu Turcii, vom vedea ca ele
au fost luate din memoriile presintate Rusilor la congresul

de la Focsani In 1770. Once consideraiii superioare lipsesc had
din expunerea acestui irecui: ce srac apare in acest ir de notite
despre Domnii ce au fost, cariera meteorica a lui Mihai Viteazul I Nimic din ce se petrece In Moldova nu intereseaza pe acest
mare boier care-i avea totui de Ana vreme rudele i In cealalta Ora. Nu lipsete Insa lista ctitoriilor lui Matei Basaraba.
Dar firete un larg loe e dat maririi i suferintelor cantacuzineti inainte i dup jertfirea lui Constantin Postelnicul, i documente pastrate de familie lumineaza i negociatiile lui Serban
Cantacuzino. Se uit' Inca mai putin tot ceia ce poate sa arate
meritele lui Draghici, fratele mai mare al acestuia, pentru ca
de la dansul vine insusi scriitorul. In sfarit se combat aserOunile lui Dimitrie Cantemir In ce privete rolul Cantacuzinilor
la 1711 2. Se merge pang acolo, Inca, pe de o parte, se asigura
ca Brancoveanu ar fi ispravit ucigand pe Constantin Stolnicut
i pe Mihai Spatarul i, pe de alta, ea', oricum, acesta e vinovat
pentru moartea nepotului sau, u pentru ca mai de hulit este

fapta cea svrit decat cea ce sa socotete ca putea s se
Intample 3. Intreaga parte In care se rasping Invinuirile contra
1 P. 23.
P. 307 i urm.
P. 309.
206
Stolnicului arat o desvarita cunoaqtere a Imprejurarilor i

un deosebit simt politic. Wearitul pus de Brncoveanu se considera, In legatura ci Cu Imprejurari contemporane, ca 40 dajdie
foarte scarnava c de mare paguba rii, prin care se imputi;lase vitele din tara 1. Dupa ce se aduc amanunte cu totul
pentru sfritul lui Stefan-Voda Cantacuzino, se recunoate la Nicolae-Voda, care-i adusese peirea, ca o Moldovenii
,numiau Sfantul Nicolae ca era Intelept qi un mare filosof
-dar se critica Domnia care a poruncit confiscarea Intregii
-averi cantacuzineti i arestarea oamenilor partidului cazut,

pang i la cei ce au tinut de partea lui, de au fost parIi Cantacuzinilor ; el ar fi Ingaduit Turcilor dunareni
face exploa-
tatii In tara, aa Inca cu dreptate s'a pus la cale predarea lui

prinsonier la Nemti 2. In schimb, loan-Voda a fost o om
plin de buntate 8. Se adauge revelatia ea la moarte el ar
-chemat pe mitropolit qi boieri, spuindu-li ca Turcii voiau
dea toata tara Austriecilor, oferindu-i Moldova, iar el, *Wild
'ca o Nemtii se tem de Francesi, s'a opus ; la Intorsul fratelui, cei compromii cata s fuga
Un larg loc se acorda afacerilor lui Radu-Rudolf Canta-cuzino, cu Ordinul lui, nu fara sa se arate Injosirea acestei
-demnitati precum ei tragediei fratelui acestuia, Constantin 8.
Nu lipsesc frumoase portrete, ca al lui Iordachi Cretulescu 7,
religios, discret, drept, cinstit. Lui Constantin Mavrocordat i
se recun-oaqte opera tipririi cartilor de slujba 8. Dar partea cea
mai amanuntita, i care a ajutat sa Se reconstituie istoria TariiRoinneti aproape douazeci de ani dupa jumatatea secolului
XVIII-lea, servind apoi, cum se va vedea, la desluirea
&late de contiinta activa a boierimii muntene la rzboiul care
P. 315.
Pp. 319-20.
3 P. 321. Rascumpara robii.
Casul cu Brezoianu e trecut din greseala la a doua Domnie ; p. 323,
5 P. 326 si urm.
Pp. 336-8. L-ar fi parlt Constantin Mavrocordat. Sta Inchis patruzeci
unul de ani. Sotia era fata lui eremetev. Bogate stiri despre Toma Can.
tacuzino i urmasii lui; p. 354 si urm.
7 Pp. 372-3. V. Iorga, Inscrinii, I, pp. 294-6.
Iorga, Gen. Cantaeuzinilor, p. 391.
206
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot j iesuit
se deschisese acuma, e aceia In care se arata ridicarea, puterea

suferintile lui Parvu i lui Mihai 1nsusi, in lupta Cu influenta
covarsitoare i degradanta a capuchehaielelor. E In aceasta
povestire, facuta cu Indernanare de forma, o atmosfera de ones-
titate si de adevar, cu greu de pastrat In mijlocul necontenitelor ciocniri intre partide. Nu se Intalneste, Inteun moment
cand oamenii ii riscau averea, libertatea i chiar viata, nimie
din patimasele iesiri ale unui Radu Popescu i chiar din freeventa vehementa a mai vechilor cronici moldovenesti. E o.
expunere neteda, linistita, !Ara 1ncercarea de a judeca oamenii,
altfel decat prin singura presintare a faptelor lor. Numai cand
fratii Cantacuzini vor trece la Rusi, se va tinea necontenit

partma acestora, dar fara 4 a arata pre am'runtul vitejiile
biruintile ce le-au facut ostirile rusesti intru aceste dou' taxi,
asupra Turcilor, caci c sant stiute de toata lumea 1. Dar

partea aceasta, la care se adauge toata corespondenta cu Rusia,
trebuie cercetata supt alt raport decat cel literar, cAci ea intrece
margenile capitolului de fatA.
Nu se poate compara cu aceast6 bogg.tie plin4 i de documente putinul pe care-I da Ionita Canta in cronica Moldovei
de la 1741 inainte, dar aceasta e singura marturisire a unui
boier mare din aceastalalta Ora cu privire la o vreme atat de.
Imbielsugat In conflicte.
Insusirile lui Constantin Mavrocordat gilt pe deplin recunoscute de acest om cult si plin de simtul dreptatii 2. El apare
ca dusmanul vticaritului cu nume urit , e numai Grecilor.
drag !carte . 4 Jocurile de ciocoi sant Infierate de aceasta
odrasla a unui neam mare. E recunoscator Donmului care a dat
marfi boierimi scutelnici, i pana la cincizeci i ase 3. Pe IoanVodil cel chefliu i sArac 11 despretuieste. Trece asupra lui GriP. 167.
2 V. Iorga, 1st. lit. rom., II, gi O gospoddrie moldoveneascd la 1717 dupd
socotelile cronicaralui I onild Canta, In Mem. Ac. Rom., VIII, ser. III, p. 105 i
una. Avea In biblioteca sa Chiclopediile * (Encyclopclie), 18.ngti codul lui

Hannenopol i alto a carti frantuzeti *.
a Pp. 183-5. Dar revine asupra ddrilor, pe care le aflk nesuferit de grele..
Deti II tot norodul ti blIst4rna a. Ina., iar4i, se af14 o compensatie In izgonirea
Laznor.
Scriitorii tomani ai vremii capuchehaielelor
207
gore Ghica Intors In Scaun, asupra noii. Domnii a lui Constantin Mavrocordat, observ la Constantin Racovit numait
patima lui pentru betle, la Matei Ghica numrul Grecilor. La
a doua Domnie a lui RacovitA, prinde doar povestea vcgritului, pe care o Intinde i supt Scarlat Ghica, pomenind
*lacrimile lui Iacov mitropolitul si ale altor arhierei . Ca om
Invtat, el se leag de loan Callimachi, pe care-1 ridic In slavr
cu chiverniselile drepttii sale i fericirea succesiunii
dup mazilia de nou zile, care chiam In mintea scriitorului
tin verset din Psalmi. o De cnd s'au Inchinat tara Turcilor,

nu s'au mai Intmplat printele s aseze pre fiiul su Domn. Pn i o.feciorii Dracului , sprijinitori i ai tatglui i ai fiului,.
girt ludati ca o oameni vrednici . Dar, si aici nestatornic,
Canta va presinta Indat, supt tnrul Grigore-Vod, pe
Ceia ce-1 face a pretui Domnia
4 DrAceti mncnd tara
lui Grigore Ghica. Asupra Sutestilor se va Intoarce cu si mai
mare ur la catastrofa lui Grigore Callimachi. Scurtele Insemnri se mntuie cu glorificarea lui Constantin Mavrocordat..
De si credincios Turcilor, Canta urmreste cu simpatie cariera
din Rusia a fostului rnitropolit al Moldovei, Antonie, care

trece de la Cernigov la o eparhie mai mare, dup ce,
croni-
carul, care adun mai mult fapte mrunte, no uitA , se
Invrednicise a sluji la o coronatia * noii Imprtese. Elisaveta,

In o prea-slvita i Imprteasca cetate a Moscului, In sobornaia
biseric a Adorniirii Maicii Preacurate . Se Inseamn si data
mortii, In 1748, a acestui prelat pe care 1-am v'zut urmrit
de Domnie i afurisit de Patriarhul Ecumenic 1 De altfel,
urma, cronicarul arat a crede c, din fericire, ra turceascg
s'a mintuit: Rind aice au lost Domnia de la Turci; iard de aice
se sidpdnefle Jara de Impardfia Moscului, care se va pune la
rndul su . El n'a ajuns InsA s'o mai fac.
Altfel e Ienachi Coglniceanu, care-si Incepe cronica de-
ciocoiu Inca de la 1733 2.

1 Pp. 184-5.
a Intaresc ce spuneam in 1st. lit. rom., II, p. 533, nota 6, i p. 544, nota 2,
despre indoielile lui C. Giurescu in ce privete atributia, de M. Kog51niceanu,

gli, in repetate rtinduri, de povestitorul InsuO, care se aduce inainte pe sine
208
Scriitorul va vorbi dar, IntrebuintAnd, transcriind 1 partea in

care nu e martur, ceia ce poate explica nepotrivirile de vArsta ce
s'au semnalat, Insemngri anterioare, en ostentatie in tot ceia

ce-1 privete, chiar clack' e vorba de lucruri Ma Insemngtate
i. de un caracter cu totul intim: informatii strecurate cutkui
Domn, atunci cand CogAlniceanu nu era cleat, un biet Comis
al doilea a. Aceasta dupg ce mai Inainte, pe la 1750, fusese la
lucrul unui acoperemant de biseria 8 Cum, la 1756, el e fcut
vAtaf de aprozi, o functie ap de micA si nu se uita a se
insemna ce lucru mare fusese ea supt un Radu Mihnea, dupA
informatia data de Miron Costin , se InseamnA, Inainte de a se
vorbi de rangurile impgrtite marilor boieri, toti aceia cari,
din aceiaqi categorie, au fost distini de Constantin RacovitA 4.
Trebuie ca toat lumea s.' qtie, nu numai c un Constantin
CogAlniceanu, mai rgsgrit 5, ca Mare Medelnicer, a purtat soco-
teala refacerii 4 Caselor de spre Doamna , dar a el Insui,

Ienachi, a fost a bumbasir la acest lucru. Marele eveniment
al InlAturgrii v6cAritului e pus In legAtur cu faptul ca acel
care a adunat lumea e insusi vtaful de aprozi 5. Nu se uitA
nici porunicul, cpitanul Vasile Cogslniceanu de lng6 biserica Barnovscht 7.
i rudele sale, nu credeam Intr'o falsificare de M. Kogalniceanu (al treilea
manuscript nu s'a gasit) , persoane de o mica itnsemnatate, chiar daca ajung
a conduce o Vistierie Impovaratoare. V. C. Giurescu, Pseudo-cronicarii, I,
Enache IrogtElniceanu, Itn. Bul. Com. 18t., II, 1916, p. 135 i urm. Inconsecvent.ele In judecarea oamenilor le-am gasit ei la Canta. De altfel amanuntita
-cercetare a lui C. Giurescu e deosebit de pretioasa.
1 Dar recunoa.,tem interpretari/e lui Coggilnic,eanu, spirit carturaresc *
tii critic, cand, de la itnceput, se observa: * In zilelele acestui Domn (Constantin
Mavrocordat) ce s'a fi lucrat nu etim, ca n' am gasit necaiurea scris s; p. 197.

Din vechiul text a ramas pentru Grigore Ghica, mort de mult cnd a scris
Cogalniceanu: *Maria Sa *; p. 198. Aici e i pasagiul semnalat de C. Giurescu
.ca nepotrivit cu viata acestui scriitor, despre Infatiarea lui Alexandru Ghica :
1 pre care 1-am vazut i noi, om de fire i artitos * (p. 199), fara nicio alusie
la groaznicul lui sfarit.
a P. 223.
3 P. 225.
4 P. 229.
6 E pomenit ei ca Serdar; la pp. 236, 238.

6 P. 254.
' P. 274, nota. Acest pctsagiu se aflcl f i In alte manuscrise,
209
orizontul e altul deat la Neculce i la Canta, Neculce

se intereseazg de politica rusedscg, polong i chiar apusean.
Am vzut simpatiile lui Canta pentru Rusia anexionist. Coggl-
niceanu e un arturar i un bibliofil, un iubitor de arti, pe

care se grabete a le cumpgra, pe o vreme and i Canta cheltuia cu artile de coalg ale fiului, care invta frantuzete 1
El culege ce cronici moldoveneti Ii cad In mang 2, ba chiar
cronica lui Liudescu, aptat de la un dascl Ilie din casa

unei Fack iar din casa Ramadanilor Letopisetul Slovenilor,
Iliricilor, Misiei cei de sus i a Misiei cei de jos 3.
E un bun cunosator al Iaului, unde a venit ca vgtaf de

copii4, i-i place a arta deosebitele pgrti ale capitalei moldoveneti 4, Ici i colo aran interes i pentru lucrurile de la
Munteni, ca pentru tgiarea doctorului Testabuza, fost i prin
Moldova 6. Dar mai ales, fiind 1ntrebuintat la capuchehaielic,
unde se afla i la 17607, - acest rost pare A-1 fi cp'tat

(le la Ipsilanteti, pe cari nu-i vorbete niciodat de rgu,
ammele lui Insui pgrand a-i fi fost dat de Ienachi Ipsilanti,
rostul capucb.ehaielelor, pentru vremea and el e mai mare,

se urmgrete cu cea mai mare atentie, ca de un cunosator.
Se presintg discutii Intregi ale lor cu dreggtorii turci de cari
erau legati 8. Procese aduse la Poartg snt presintate amgnuntit 3. Cunosatorul de turcete laudg pe Grigore Ghica
Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1. c,
2i versuri ciocoiesti bucurestene; pp. 270-3.

3 InsemnArile la C. Giurescu, I. c., p. 155. Pentru Insemnarile sale, ibid.,
pp. 155-6.
P. 247, nota. Cf. si pp. 226, 248-9, 250-1, 293-4,
5 Astfel pentru focul din prima Domnie a lui Constantin Mavrocordat,
p. 197. Pare un adaus al lui la originalul InsemnArilor. La Iasi si o e biseria
Coggniceanului *, In Muntenimea-de-sus; Iorga, Ist, lit. rom., II, p. 537,
nota 10. V. si Cronica, pp. 224-5 (focul din 1753).
Pp. 204-5.
7 P. 249.
Fost TRaf de aprozi, e In legturti i cu caluggrul Daniil, Intrebuintat
Ja capuchehaiaua Antioh Geanet; Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea gcolard
de la Iafi, p. 269; Iorga, Ist. lit. rom., II, p.537, nota 4; Urechi6, In Mem.
Ac. Rom., seria a 2-a, X, p. 356, nota 1; Mem. citate, XXII, p, 443. Pentru cariera ulterioara, Iorga, Ist, lit. rom., 1. c.
Pp. 209-10.
14
210
Luptele Rorntuillor contra patronagiului fanariot oi iesuit
pentru frumosul u engomion turcesc ce a facut inaintea Vizirului 1 Scena interventiei Sultanului Mustafa ca s'A afle secretele lui Constantin Mavrocordat din gentile clraOlor de Tari-
grad, Imbatati, arata un om de la fata locului 2. Intriga contra lui Linchou qi taiarea acestuia ti dau subiect de vo rba 8
Ca un cunoscator lauda cronicarul pe Vizirul Raghib : 4 tuturor li parea rau, caci era om cu mare minte .1 invtat, avand i
mare dragoste asupra legii cretine9ti ; caci statuse cu caput
de s'au facute multe biserici, altele din nou, altele s'au tocmit,
cat n'au ramas biserici sa nu se tocmeasca, ata In Tarigrad,

cat i pe afara, la sate , ajutand O Sfntul Mormnt 4.
Pe dansul nu-1 supara masurile u democratice ale lui Con-.
stantin Mavrocordat, ci, cum am vazut, le presinta favorabil 8,
Ii place de Grigore Ghica pentru ea e u mare stapAn 6. Sihntile-
pentru scoaterea Lazilor sant aduse Inainte cu cele mai mici.

amanunte ; se simte informatia pe care o putea da Constantin.
Cogalniceanu, ajuns Serdar la Chiinau. Cand Domnul e tallar,
ca Matei-Voda, nu lipse9te o nota de ironie In pomenirea petrecerilor, zafchiurilor 7. In genere tinerii Ghiculeti sant supuf,d,
unei critice altfel neobinuite 8.
Boierinaul e, in ciocnirea dintre interesele boierimii i ale
saracilor , de partea acestora din urma. El serie astfel de,spre
Grigore Alexandru Ghica : u era ludat de catre toti O placut
prostimii, iarg boierilor nu ata, caci nu putea sa mannce

pe cei micii sraci, ca nu-i suferia Domnul nici de cum s a.
' In lupta contra ministrilor greci, el e, dar M'a vioIentar
de partea tarii". Daca Stavrachi e pentru dnsul cel vestit or
e presintat insa, in fuga din Moldova, caricatural, cu un ade8- P. 211.
8 Pp. 232-3.
8 Pp. 246-8. Cate pagini/
6 P. 209.
A Pp. 203-4, 213-4, 215.
P. 212.
; F% 227.
A P. 232,
P. 252.
" V. d. ex. pp. 221-2.
Scriitorii romAui ai vremii capuchehaielelor
211
Cnd loan Callimachi iea

Domnia, acest om ridicat de jos, cu frica lui de frig In blani
ca la Constantinopol i Cu zgarcenia lui, nu arata sa-i impuie:
cu totul altfel apare el aici decal in povestirea encomiastica,
intrebuintand stilul Psaltirii, de la Ionita Canta. Nici numirea
la Vistierie a lui Constantin Coglniceanu nu aduce o mai
larga recuno4tere a Domniei de tax% 0, data aceasta, neted
varat spirit ghiduq, de a ciocoiu
opus lui Stavrachi, el calific arestarea boierilor la Tatari drept

Rscoala de la Ia0 contra aceluia e
un 4 obiceiu scarnav
presintata, In pitorescul ei, cu simpatie.
Dar e hotarit, i 'Ana la capat, contra ridicarii Drace.

tilor , zugravindu-se cu cruzime uciderea Inaintea casei lui,
cu copiii la fereti i cererea de iertciune, a lui Alexandru
Sutu 3. Adauge bag dupa Dumnezeu sa-1 ierte : 4 era om de
treaba i Inviltat i agiuns de minte . Scoaterea mitropolitului
Iacov, cu frumoasele lui cuvinte: Socotiti c santem toti,
musafiri acestei lumi, 0 In ceia lume avem a UM, 0 a raspunde
la toate faptele noastre, i f4i sanato0 , i lacrimile pe
care le starnesc, arata aceia0 diqmanie fata de cei cari se
ridicara peste Domnie. Se strecoara chiar, odatk
Dracii
In loe de Dracetii 4. Se desemneaza frumos darza Impotrivire a boierilor la reluarea vacaritului 4.

Nu lipsete Insa duioasa scen a instalrii tanarului Grigore
Callimachi de tatal ski, cu m4catorul discurs al parintelui 6.
Auzim 0 pe Doamna Ralita spuind jupaneselor despre rostul
nurorii, abia castorita: 4 De astzi inainte aceasta va este

Doamn' . Dar 0 mai departe se critica actiunea Sutetilor,
cari stapanesc pe noul Domn. i scriitorul se bucur de executarea lui lije Cantacuzino, care ucisese la o manie pe o sluga
a lui: se simte boierinaul pe care-1 jignete aroganta unor
descendenti degenerati ai marilor neamuri, ca acesta 7. Daca
1 Pp. 225-6.
P. 236.
3 Pp. 239-40.
Pp. 241-2.
Pp. 242-3.
P. 244.
7 Pp. 245-6.
14*
212
Luptele Romnilor contra patronagiului fanariot j iesuit
doreste sufletului lui Constantin RacoviV ca Dumnezeu s-4

pomeneasa tntru Imprtia Sa 1 1, el va urmri pn la
xnoarte pe Stavrachi, care-si ieise din minte 2.
Nu lipseste nicio laud pentrU Grigore Ghica, regretnd
Turcii nu prquiesc ce face el cu cherhaneaua de postav.
Peste aceast bun. Domnie s urmresc intrigile lui Nicolachi
Sutu, vorbindu-se pe larg de noua demonstratie boiereasc.

Niciun cuvnt de induiosare pentru peirea crud i a tnrului
Domn si a fatalului su Intiu mentor si ratrtm, iar apoi am bitios i nenorocit rival. Urmrind, cu obisnuita atentie pentru
lucrurile turcesti, rzboiul inceput, povestitorul uit chiar a
li Insemna peirea.
Scriitorii gTeci stdu alturi. Asa e tronicarul, evident Grec
nu Romn, ocupat adesea nu numai la Iasi si la Bucuresti,
dovad tirile despre revolutia lui
si la Constantinopol,
Patrona-Calil si acelea despre schimbarea cutrui Mare Vizir.
ba chiar In exilul lui Grigore-Vod din Tenedos 3, el care,
incepand de departe, cu intrebuintarea lui Amira, ni &it*

o sum de lmuriri not& cu privire mai ales la Domnia
Ghiculestilor, dar nu si fr a presinta, cu simpatie, pe reformatorul Constantin Mavrocordat, care Ii imprtia vremea
In rugciune, In Divan i In cetirea de crti , fcnd dimineata
judectile, (tiara de cele despre moi, lasale in sama Logorci-,
iului dupet obiceiu, apoi dup amiazi ascultAnd cetirea rvaselor
de doi, trei cetitori, cari se urmau, fr a uita socotelile presintate de Vistier, sau, In ceasurile libere, indulcindu-se cu cetirea
crtilor; vorbind numai de cele bisericesti, ca si de participarea lui Vod la prima slujb6 si de asprul lui port, si fr
caf ea, prindem pe un cleric 4. Dar ce e cu totul nou si de mare
insemntate In aceast lucrare, care nu s'a publicat in intreI P. 249.

P. 253.
3 D. Russo, 1. c., p. 13.
j tutunul j predich Infr4nare de ja dn4 Ibid., pp. 49-50. Urja

sul. Nu voia nici c4ntgri, i cu greu le-a admis la muta fiicei; ibid.,
pp. 52-3. Scriitorul IndrIzneste a crede Mgt a un Domn nu trebuie s6 se
chinuiasa
Scriitorii rom&ni ai vremii capuchehaielelor
213
gime, e ca pooestirea irece de la o tarei la ala odale cu Domnii

i oamenii din jurul tor, carora li p'streaza, contra mi9carilor
populare, cea mai desavar9ita credinV.
Cronicarul Inceputului Ipsilantilor, Chiparisa, &A, Inteo

forma curenta', povestea luptelor lui Mihai Racovit, patronul
lui Constantin Psiolu, cu Nemii, fiind unul din izvoarele de
capetenie pentru acest capitol. Dar e greu sa se primeasca

prerea lui c fratele Chiurciba9ii a fost un mare erou 1.
Cel mai insemnat dintre ceilalti e Constantin, apoi,
Chesarie, Daponte. E un om de talent, care scrie intr'o limba
neimpodobita, de o familiaritate placuta, povestea zilelor ce
tree, In timpul razboiului austro-ruso-turc, care Incearc o biografie a lui Constantin Mavrocordat, ce n'a fost dusa la capat,
afara de scrisori, adresate atre batrnul Dudescu i altii,
1n9ir mai tArziu biografiile, nu totdeauna bine informate, ale
persoanelor, mai mult sau mai putin contemporane, care au
avut un rol Insemnat in viata acestei socienti amestecate,

care, politice9te, se mica Intre Scaunul Imparatesc al Tarigradului i re9edintile domne9ti din Ia9i 9i Bucure9ti, iar, supt
raportul cultural, de i limba romaneasca urmeaza sa rmaie
In cinste, se Impart9e9te de cultura elenica a9a cum putea s'o
inteleaga i s'o serveasca o astfel de vreme filosofica 2
De la dansul a ramas 9i un fel de istorie a Intregii acestei
lumi, In legatura cu Domnii romani, Intre 1648 0 1704 3. Am
propus aiurea 4 sa se vada In ea o pregatire a scrierilor consacrate familiei Mavrocordapor, pe care Daponte a servit-o cu
devotament, dar nu numai pe aceia. Cunoscator de romne9te,
el a Intrebuintat izvoarele serse In aceasta. limba. S'au Insemnat

lucrurinouti, destule 5, dar numai de amnunte, care se AA
In acest singur izvor.
Editii: Emile Legrand, pistolaire grec, Paris, 1888, p. 253. si urm.;
Erbiceanu, Cron. greci (i romanete); Al. G. Sutu, In Arch. soc. ist. fi lit.
din Iafi, I, p. 85 i urm. (romnete).
bid., pp. 89-227.
bid., pp. 5-63 i Papadopulos-Kerameus, 1. c.
Iorga, Ist. lit. rom., II, p. 510.
Ibid., pp. 511-2.
214
S'a vzut chiar ceva mai mult, ca gndire, In opera.

lui Depasta, medicul lui Constantin Mavrocordat, pomenit.
0 In Efemeridele dace ale contemporanului su Daponte 1.
De fapt, cu toata familiaritatea acestuia cu Domnul, pe care-I
laud, cum o faceau altii la moartea stapanului avem un
astfel de encomiu pentru Grigore Ghica, precum, supt Serban
Cantacuzino, cineva plnsese .moartea domnitei Smaranda,

cu toata cetirea ziarelor ,
marital:6 cu Grigore Bleanu 2
scriitorul, Invatat 9i pretentios, nu d decat rare ori cate un fapt
nou, i acele cteva pagini nu vadesc o personalitate. O cerce-
tare amanuntita a informatiei a dus de multa vreme la acest

resultat. Dar aceasta naratiune da necontenit intarirea marturiilor cuprinse In cronicile contemporane. Doar ea se adauga
entice, une ori foarte ascutite, contra adversarilor Domnului
laudat. Traducerea latina, ceruta ce Doran; a aceluia0 Grecocaut a reeuVenetian opusculul are In titlu: Venetia
noate Insa calitatile tuturor Domnilor contemporani. E inutil s se spuie ca pentru acest iatrofilosof Romanii sant
nite inapoiati 9i limba lor 'un jargon barbar 3.
Un Trapezuntin, ca i vechiU1 Sevastos Chimeniiul, Lazar
Scriba, aflndu-se la Ia0 In 1734, a Incercat chiar o Istorie

paralel a celor doua Domnii. E, iar40, un om invatat, care
a cetit pe Seadeddin 0 pe Sagredo, pe cel d'intaiu, firete,
In traducerea italian. Si acesta, care critica pe Brncoveanu
0 pe Racovit 0 tine de ru pe boierii buc1uca0, e strain legat
de acela0 Constantin Mavrocordat cruia-i inseamn ziva de
na0,ere, la 21 Februar din anul de mare crisa 1711 4.
Acela0 gust pentru mruntipri care deosebete aceast

istoriografie se observa 0 In lucrarile de arta, in aa de modes-4
tele, de saracacioase ctitorii ale Domnilor acestei perioade,
,cari sant ins' ullimii cicIditori, mandria urma0lor lor dupa

D. D. Russo, I. c., p. 5, recunoa.5te chiar, pe fang& limba lui Tucidide
4-spiritul lui Vico . Se cuno5tea de mult (v. Iorga, 1st. lit. rom., II, p. 516
notele) i traducerea lating, pe care de sigur a dorit-o Insu5i Domnul, un
latinisant, cum am vAzut.
Papadopulos-Kerameus, o. c., spre Stanit.
3 ibid., pp. 515-6.
4 Ibid., pp. 516-7, dupl manuscript.
Scriitorii romani ai vremil capuchehaiele/or
215-
sfarsitul razboiului fiind in alt domeniu. Oameni crescuti sau

tfiti multa vreme in Constantinopol, ei, ca i Turdi acestui
Crup, cari nu mai ridica moschei, ci-si Impodobesc numai,
in mici detalii, locuinta lor, cauta s'a.' se Incunjare de lucruri
placute pentru aceast trecatoare viata a lor la noi. Constantin
Mavrocordat s'a oprit la singura lui ctitorie de la Vcaresti,
-Grigore Ghica la acelea de la Ftumoasa si de la Pantelimon.
Langa vechea Mitropolie neispravit a Doamnei Anastasia Duca
asare eleganta zidire a Sfantului Gheotghe. Ei sant ins foarte
-ambitiosi i darnici pb lana contemporanii lor moldoveni,
-.gata' de Constantin Racovita, ctitorul, Intr'un stil influentat

-de moda Apusului, de la Sfantul Spiridon din Iasi, inltata ea
stavropighie de Vasile Roset, tefan Bosie i bogatul Lipscan
Anastase 1, si de la Profetul Samuil din Focsanii Moldovei, Se fac
-chioscuri la Copou, de Matei Ghica si de Callimachi, foisoare
-dup' moda constantinopolitan ; se adaug cismele, precum
-se muta, la Bucuresti, cursul Dmbovitei, si de pe cutare deal
-se deschide o noua i frumoasa perspectiva: la Pantelimon se
vstreaza inca unul din aceste elemente ale unei arhitecturi

minuscule, corespunzand pavilioanelor de la Trianon, imitate
tin Austria, in lumea germana ca si la Varsovia 2.
Dar acestia, urmand un curent general In Europa, pe care-1
-vom gasi si in Ardealul romanesc, ca i In Polonia vecina,

vesnici amintirea nu prin constructii Inchinate
Ynteleg
unei religii amestecate cu atata filosofie u, ci prin coii, In
.care cultul antichitatii se Invrasteaza cu tendinta, socotita
-ca o datorie de onoare, de a raspandi, dar numai intre boieri,
caci, ca si In Franta, economia politica a vremii recomanda a retinea pe muncitor la munca lui , u luminile noii e civilisatii .
Ceia ce nu inseamna ea' a disparut grija carta bisericesti

impuse cu atata hotarire i staruinta de Constantin Mavrocor-dat. Ramnicul da supt Constantin Racovita Ocloihul din 1763,
fingrijit de calugarul Rafail de la Hurezi Psallirea din 1764,
I Iorga, Doc. grecesti, II, pp. 1154-9, no. mcxxs.
s V. Ienachi Cogalniceanu; D. Russo, /. c., pp. 55-6.
Bianu i Hoclon, O. C., II, p. 161, no. 334.
216
Luptele Rominilor contra patronagiului fanariot i iesuit
4110i in siihuri , 0 Aniologhionul din 1766 1, Liiurghiile i. Penacosiariul din 1767 2, Slujba Sf. Nicodim 9, Moliivenicul din 1768 4.
La Bucuresti avem Aposiolul, Invelpiturile peniru ispovedanieit Moliivenicul, din 1764, ale neobositului mitropolit Grigorie ,.
pe MO Cazania din 1765 6, lucrarea, noua, a calugaruluis

Chesarie, care va ajunge insusi episcop. Ba chiar si trei produse
ale tiparnitei din Buzau, inviata de episcopul Cozma 7. i li
corespund la Iasi Moliivenicul lui Gavriil Callimachi din 1764,.
supt conducerea aceluiasi monah Evloghie 8, Psaliirea din 1766 9,
Indrepiarea Paccliofilor din 1768 1. Aceast tipografie lucra
si pentru arhiepiscopul din Carlovat, cu falsa insemnare, in

titlu, de Timisoara , episcopul de acolo purtand grija cartii,.
lucrata Ins de Romani, supt Evloghie 11. Acest tipar iesean
se mantuie cu 1nvatatura pentru preoti din 1770 12. Tot in
Bucuresti avem masiva carte, de mare faim, 13 a lui Simion de Tesalonic, cu o calduroasa lauda a lui Stefan Racovita, pus in randul lui Constantin-cel-Mare si al lui Iustinian,
insusi, cu o IndreptAire, din partea unui mitropolit revolutionar, a pedepsirilor aspre pormicite de acest Domn cui
sangele iute: el apare asa de drept judecator, incat, dupa
sentinta lui, ambele parti 4 A ploconesc si s'a due ; nut
lipseste, in lauda infranarii lui, si o alusie la betia fratelui.
Apoi Catechismul cerut -de Patriarhul Ierusalimului, Efrem IA,.
care publica si un o Manual scris de tnaintasul stiu Hrisant.
1 Ibid., p. 170, no. 345.

2 Ibid., pp. 172-3, n-le 350-51 (episcop e acum Partenie).
3 Ibid., pp. 175-6, no. 353.
Ibid., pp. 182-3, no. 358.
3 Ibid., p. 162, n-le 335-7.
Ibid., p. 163, no. 341.
7 Ibid., pp. 174-5, no. 352; pp. 176-7, no. 355; p. 192, no. 366.
Ibid., p. 162, no. 338.
Ibid., p. 171, no. 347.
10 Ibid., pp. 179-82, no. 357.
11 Ibid., pp. 164-6, no. 343.
" Ibid., p. 194, no. 370.
23 Ibid., pp. 166-170, no. 344.
14 Ibid., p. 176, no. 354.
(1768) 1, Caganiile
1769e.
21T
i Penlicoslariul din 1768 2, Triodul din,
Grigorie vorbia, la 1768, cu Mndrie de a sa nou` tipografie

a neamului orlodox al Romeilor u, tipArind, in grecestesi turceste,
cu hiere aduse de acel iraduceilor din Fraga inscifi, o e invtturti
crestineasc , menild pi Caramankiilor, Gdgclufilor, pravoslavnict
de limb'ei lurceascd 4. Era o carie de coalii, in dialoguri upare, i
la lucrul ei se osteniser einvatatul Gheorghe, fiul lui Constantin,
trimes de un clugr de la Sumel 5, In vecintatea acelei cetti:
trapezuntine a Comnenilor, mAnstire care primise si darurile
Domnilor nostri 6. alugrul rgduia un intreg sir de arti

pentru acesti oameni fjr Invttur pe limba lor. Tot pentru
o Intrebuintare scolar Grigorie tipreste un Comentariu la
vestita Gramatic greceascg a lui Teodor Gazi 7, de Moraitut
Neofit, pe cAnd RomAnul Chesarie, acum protosinghel, chemat
la Bucuresti, reedita pentru Efrem de Ierusalim Catehismul

vechiu al lui Meletie Pigas 8.
Patriarhul Paisie, urma al lui Efrem de Ierusalim, fcea
s se lucreze o cerere de ajutor In slavoneste e.
Cum se vede, acest tipar ajunge a se lega de stringtate

dar si de scoala d'inuntru.
O scoal de stiint, era de mult la Constantinopoll, si bine erescutul Vod5. Matei, apoi fratele Scarlat, fceau o danie la 1754 11,
apoi si Grigore Ghica 15.
la 1764 Stefan Racovit o repeta 12,
bid., pp. 188-90, no. 361.
2 Ibid., pp. 177-8, no. 356; pp. 183-4, no. 359.
a Ibid., p. 192, no. 367.
Ibid., pp. 184-5, no. 360.
5 V. i Byz. Zeitschr., V, p. 72 i urm.
Dania lui Scarlat Ghica; Iorga, .Doc. grece-gti, II, p. 1138. A lui Stefan
Racovita; ibid., p. 1175, no. mcisni. i coli din Trapezunt; ibid., p. 1282,
1
no. MCLXXII.
Bianu i Hodo, o. c., II, pp. 190-1, no. 362.

bid., pp. 193-4, no. 369.
Ibid., p. 191, no. 363.
7 V. i Iorga, .Doc. grecegti, II, p. 1199, no. mcxc.
71 /bid., II, p. 1133, no. MCIX; p. 1135, no. mcxv.
" bid., pp. 1165-8, no. mcxux.
13 Ibid., pp. 1172-3, no. MCLIT. Cf. ibid., p. 1199, no. mcxc.
218
Luptele Romanilor contra patronagiUlui fanariot si iesuit
Se miluieste, de Grigore Alexandru Ghica, si o scbalfi,

de la Neochorion 1. 0 alta functiona, dar numai cu o che-:
mare religioasa, la Muntele Athos 2 Alaturi, Inca din vremea
lui Constantin Mavrocordat lucra scoala din Iasi, asa de

mult laudata de Neculce, si alta la Bucuresti, fara s'A li avem
insa statutul, daca acesta a existat.
Dar numai in Decembre 1766, cu gandul si la 4 cinul preot,esc , Grigore Alexandru Ghica intemeiaza, pomenind si pe
vechii Elini In lauda ce face oamenilor Invatati, Academia invataturilor si a epistimiilor , dandu-i si noul l'Acas
chiar langa Mitropolie. Acolo va fi dascalul de stiinti, de
* epistimuri , dascalul elinesc si cel grecw, pe langa un dascal
lalinesc si unul moldovenesc, cari se pomenesc si ei In cartea
de fundatie: dascalul grecesc nu e pentru literatur', ci numai
pentru o carte greceasca bisericeasc ; pe langa dascalul literar
e si un o ipodidascal ; se adauge acum si un bibliotecar 0, pentru viitorii preoti, un psalt, ba un a ierochirica , adeca un
predicator grec, apoi si unul roman. Va fi un internat pentru
4 ucenicii de aiurea si pentru cei saraci, si se prevad rosturi
pentru Intretinerea lui. Se fixeaza si lefile profesorilor.
Aceast scoala face parte dintr'un Intreg organism. El

cuprinde Intaiu scoala de la Galati, pus supt epitropia negustorilor de acolo. Vine apoi cea din Botosani, de sigur fundatie
a Inaintasului, Grigore Callimachi, dupa staruinta unchiului
ce-si avea mosia langa' oras. Aici e si dascal elinesc si dascal
grecesc. Episcopiile, fiind vorba de pregatirea preotilor, Isi au
fiecare o scoala. In Tinuturi se Intemeiaza apoi cate o scoala
moldoveneasca, fireste pentru oraseni, caci de sateni nu putea
fi vorba, cum am spus, dupa principiile timpului, si In secolul
urmator satele Insesi vor Incepe prin a-vi tocmi, ca In Arden!,
dasc'li, vechea lozinca fiind acum prsit a Inv6t4tura e

numai pentru cine 4 se facea popa . Tinutul Iasului singur va
avea doi dascali, de sgur In doua locuri.
Pentru lefi si Intretinere se pastreaza, dupa mai vechea
ornduial, care trebuie sa fie a lu Constantin Mavrocordat,
1 Ibid., pp. 1182-4, no. bICLXXV.
a Papadopulos-Kerameus, o. c.
Scibitorii romni ai vremii capuchehaielelOr
219.
dajdea pe preoti 0 pe diaconi, a &di-or contributie la Vistieria
'trii se reduce foarte mult; se vor culege banii de doia ri

pe an: la Sfntul Gheorghe 0 la Sfntul Dumitru. Dar, pentru
a se indemna clerul la studii, 0 cei cari 0-au insu0t-o, 0

.cei cari de acum 4 se vor arsta iscusiti 0 vrednici spre procop-
seal 0 invttur vor cpta a crti domne0i de mil 0 de

scuteal , nepltind nimic.
Pentru administratia acestor venituri se aeaz o comisiune,
dup obiceiul indtinat al colilor din Imprtia turcease.

Ea se alctuiqte, natural, din mitropolit, care era Inc Gavriil,
un om cult. Apoi din acel lonit Cantacuzino care nu e decat,
cronicarul, pe care 1-am vzut purtand grij 0 de invttura
.odraslelor sale 0 el scrie In acest leatopiset al su: intru.
adevr c au fost (Grigore Vod) om foarte Intelept 0 invtat
0, iubind ca 0 altii s se indestuleze cu invttura, au fcut

minunate q.coale aproape de Sfnta Mitropolie In Ia0, Intru
care s se Invete multe feluri de Invllturi 0 multe limbi ;
adus-au 0 dascli foarte invtati ; fcut-au 0 ornduieli dasclilor 0 ucenicilor, ca sli tie fiecare leafa i randuiala lor 1.
Dintre boierii de tug mai e 0 Manolachi Bogdan ; printre Greci
Hrisoscoleu, dintr'o familie de crturari. Nu poate lipsi Vistie-
rul in functdune. Dar acela care d negustorilor coala din

Galati, intemeietorul industriei adauge acestor boieri 0 pe
bogatul negustor Ba Coste Avram, care nu figureaz ins
In lista, pe care o avem pentru acest moment chiar, a Lipscanilor, numero0, din amandou trile 2, pe Ba Sandu Panaiti,
care nu se gsete nici el acolo, 0 pe Lipscanii Ba Coste Papafil 0 Ba Constantin Panaiti 3. Ei se vor intregi apoi prin sine.
Acest a comitet colar se adun odat pe an pentru luarea
1 P. 192. La Ienachi Cogalniceanu numai atat, Cu toatA iubirea lui
pentru carte : e Au cumparat gi un loc mare langl Mitropolie gi au pus
de I-au Ingradit, gi au fdcut case mari gi frumoase, oranduindu-li trei
Icoale pentru InvgitAtura copiilor, oranduind gi trei dascali cu 'mina leaf&
de Invata' elinegte gi chinogreceasca *, greceasca vulgara , 40 moldoveneasa, rAmlindu.i mare pomenire*: p. 252.
2 Iorga, Acte si fragmente, I, pp. 386 gi urm., 39Q .gi .nota 2.
3 Acest Bag, titlu turcesc: 4 mare a, Insemnand aici angrosist, se IntQlnegte
14 In numele lui Ba.ga-MihalopoI, agentul domnesc, aga de puternic, pe lingl
Poarta.
220
Luptele Rominilor contra patronagiului fanariot iesuit
socotelilor i stabilirea budgetului, la Mitropolie, si suma ce va
prisosi se va intrebuinta pentru 4 carti si organe matematice ,
adea instrumente, ca acelea pe care pentru exerciPe lor le

aduceau tinerii frati Callimachi din strainnate , si la cele-.
lalte trebuincioase ale Academiei In Decembre al aceluiasi
an actul domnesc era intgrit, ca de o instantti supremA a clerului,
de Patriarhul Ecumenic Samuil 2: Ghica numeste aceastA Academie cu terminul nobil alexandrin de Museu , in sensul de 4 16cas al Muselor ; se pomeneste i bis erica Intmpingrii Domnului,
legat4 de scoalk si nu se uit nici scolile cele mici intemeiate in
toat6 provincia supusg Domnului, care, In graiul localnicilor,
se zice Tal% (rCetect). Samuil era un dusman al lui Nicolachi
Sutil, care, unit, de altfel, cu Iorguletii, fiii Slugerului Gheorghe,
rude ale lui Ghica, Ii vor aduce aderea 3.
Dupl V. A. Urechil, Istoria sScoalelor, p. 51, In lorga, Doc. grecegti,

II, p. 1184, nota. Cf. Iorga, ist. Enotildindntului.
1 Iorga, Doc. grecegti, II, p. 1185 si urm., no. mcLxxvu.
a Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 424; Iorga, Doc. grecegti, II, pp.
1194-5, no. mcLxxxvi.
CAPITOLUL III
Lupta ardeleana contra cotropirii Bisericii Unite.

Cele d'inthiu ciocniri.
In f ata acestei lupte lungi i grele, din care elemental romdmullimea din Iasi f i Bucuresti fiind qi
ea aleituri de boierii nemulfmif i, ajunsi la cea mai mare indretznealti , i clerul, ca Mitropolitul in frunle, iesind in stradd
repurlei biruinja, st lupta asmngtoare in
ca acea
Ardeal.
Acolo ins clerul singur are s dea luptele. O putere Wed
nu exist, MgAduielile Imprtesti de a se da Romnilor, dup
Unirea bisericeasca, acelasi rost in functii ca i natiilor privilegiate nefiind indeplinite deck, intr'o infim m'sur, i acesti
functionari imperiali, cari se descopr and i cnd, se desnesc, care lucra solidar,
part de multimea natiei lor intocmai cum fcuse, trecnd la

calvinism, vechea nobilime. Tranii luptnd contra Unirii
binsesi, ca unii cari, afar de nezguduita credint a celor mai
multi fat de traditie, Ii ddeau sam c neamul lor Meuse
un targ In care fusese inselat, putur s atace biserici, s goneasca
preoti, ajungand, cum vom vedea, in centrul acestei perioade,
chiar la revendicatii sociale, care de la sine trebuiau s se

impuie, i indreptAndu-se pe incetul care o constiint national In locul vechiului instinct invincibil, dar ei n'aveau 'centre
de unde s se poat organisa Impotrivirea. Mnstirile, pentru
A cror pstrare intervenie odat amndoi BrAncovenii, Manolachi i Nicolae, vor fi rase pretutindeni, tocmai pentru ca s
nu existe aceste vetre ale schismei.
Luptele Romanilor contra patronagiului fanariot *1 iesuit
222
Trebuie s se adauge a Domnii din amandous trile, cu

toat petrecerea In Ardeal ca prisonier a lui Nicolae Mavrocordat, cu toat crutarea lui Mihai Racovit,, Intrat ca du9man
In provincie, pentru elementul romanesc singur, Cu toat presenta aproape un 9fert de veac In Oltenia a Imperialilor, cu
toat coborirea anual a Mocanilor la Sudul Carpatilor 1, Cu
discutlile privito are la taxele lor, 9i. negotul Bra9ovenilor din
Schei In Tara-Romneasca, unde li acorda, la 1719, un privilegiu Nicolae-Vod Mavrocordat 2, rtimaser, a9a cum erau ei
ca origine, cre9tere 9.1 pregAtire, cu toat provenienta romneascfi
sau legAturile de familie cu Romanii, cu totul strini de acea

viat a natiei in Ardeal care interesase a9a de mult pe un Serban Cantacuzino 9i Constantin Brncoveanu, factori activi, 9i
une ori decisivi, In viaja Bisericii de acolo 3.
Nici dominatia austriac din Oltenia nu leg Intre ei pe
Romnii de pe cele doug cine ale Carpapor ; avem o sciisoare

a lui 4 Ion Rante, judetul Craiovei , dar ea e adresata cAtre
Sa9ii bra9oveni 4. Astf el de leggturi erau, de altf el, Impiedecate
dupg putiat de organele administrative, pentru a nu se influenta
de schism noua Biseria unit a Ardealului 4. Apoi Roma-
ni dintr' o parte 9i cei din cealalt' interesau pe stpni mai ales

supt raportul fiscal 4.
Un Constantin Mavrocordat I9i propusese, cum am vAzut,
s fac a se redacta o Istorie a Romnilor In latine9te de Iesuii V. Iorga, .Doc. Ard., II, pp. 1585-90, n-le mranccco.xxixLxxxn.
' Iorga, Bragovul gi Romdnii, pp. 373-5; resumat In Doc. Ard., p. 1574,
no. aimucccoavii. Relatii ale Brapvenilor sagi cu Tara-Romaneasca, ibid.,
pp. 1613-4, no. mammy.
a Mihai Racovita multarnete In 1731 Sa,ilor din Brapv pentru felicitari
la numirea sa; Iorga, ibid., p. 1632, no. mmiixu. Brapvenii felicita In
1733 pe Grigore Ghica; ibid., pp. 1643-4, no. lammtm. Raspunsul, In n-I
urmator. Privilegiu al lui Wallis pentru Schell cari tree muntii; n-1 urmator.
Legaturi cu Constantin Mavrocordat i Ghica; ibid., pp. 1646-7, n-le MMMLWII,
MMBILX.
4 Iorga, Bragovul gi Romdnii, p. 309, no. 13; resumat In Doc. grecegti,

II, p. 1574, no. MMDCCCCLXIX. .
5 Cf. 0 ibid., pp. 1574-6, no. mranccca.xx. V. 0 ibid., pp. 1576-7, no.
MMDCCCCLXXII.
i bid., pp. 1580-5, no. MMDCCCCLXXVII (statistica a satelor de langa

Sibiiu).
Lupta ardeleanl contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intAiu ciocniri
223
tul ungur Carol Pterffy, el avand leggturi i cu a1i membri

ai acestei Companii, unii, ca Andrei Patay i Gheorghe Szegedy,
fiind chiar oplositi in Moldova si ideia unui Colegiu lath),
nu fu pgesit, cu toatti energica resistenta, la 1743, a Franciscanilor, cari nu suferiau aceastg concurent,g i mergeau pang
la agitatie In multime 1
Cum Intelegea Pterffy sg ne serveascg, se vede din 4 Pro-.
dromul , pe care apnea sg-1 redacteze, al Istoriei comandate.
Ce nu e acolo 1: intemeiarea de Carol-cel-Mare a Bisericii romanesti, Intarirea de seful unguresc Gyula, dominatia ungureasca
pang la 1627 a intregii vieti a Romanilor 2.
In ce priveste pe Ungurii laici cari se bucurau de ospitalitatea aceluiasi Constantin Mavrocordat, scrisorile lui Coloman.
Mikes,
intre 1739 si 1740, ni arat ce puting recunostint
se pgstra Vrii cu boierii 4 ca niste ursi , Cantacuzinii chiar,

de al cgror blason imperial Ii rade arogantul strain, asemenea.
lui Borsos cu un veac inainte fiind argtati ca straini derosturile unei politete de care, in vremea cand un de Tott,
francisat, strbtea Moldova, spre Constantinopol, unde merge&
ca initiator militar, represinta tara ca un pamant de sclavie tremurand inaintea batului unui simplu mahomedan turcesc 3. Acest
nobil din Secuime ar fi fost strabgtut de culturg socialg cat un,
curtean de la Versailles... Doar dac Mitropolitul Antonie e ludat
pentru cg hraneste masa pribeagului. Cat priveste pe preotii romAni Ii gsesti prin carciume, mgngstirile, despre a cgror ocrotire
viatg culturalg avem atatea documente in corespondenta greceasc a Domnilor, sant prgpgdite . Boierii locuiesc In simple
case de sat , iar negustori sant doar Evreii i Armenii ,.
uitandu-se acel mare numar de Greci romanisati cari In curand.
vor fi clientii anuali ai iarmarocului din Lipsca. Nu se uit.

cojocareasca origine a Ipsilantilor. pranii, incaltea, sant
un fel de animale de pgdure. Oastea care se adun samgng
Iorga, Francisc Rdkoczy al II-lea gi Romdnii, l. c., pp. 27-9; Veress,
in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, VII, pp. 83-7, 94-9.
2 Ibid. Dupa un articol din Luceafdrul pe 1904, pp. 114-5, Mdrungguri
istorice culese in Ungaria, pp. 58-61, si Engel, Gesch. der Walachey, pp. 44-5;
Arch. soc. gt. f i lit. din Iagi, V, pp. 549-50.
Mmoires sur les Turcs et les Tartares, Maestricht i Amsterdam 1785:
-224
Luptele Rominilor contra patronagiului fanariot si iesuit
snai mult a e pzitori de vite , iar tunurile lor a s'ar putea

umplea cu nuci . Tara-RomneascA, unde trece Mikes din
Aceast Moldov6 aa de batjocorit, in care el sidiuse insd
cle copil, n'a putut s-i pal% mai vrednic6 de laude 1.
Dar circulatia dascglilor 0 elugrilor din principate nu se
-oprete nicio clip In Ardeal. Astfel un Preiznicariu din 1738
e iscAlit de tef an dascal moldavschi 2. De altfel, el era din
Dragomireti, poate in Maramurg 3. DascAlii erau une ori 0

.zugravi : un e dascAl Pavel zugrAvete biserica dela Ojicani 4.
In Biserica unit, tendinta de a-i sfrma caracterul romnesc
0. inainte de moartea lui Atanasie Anghel, bolnav mai

mult vreme, evident. Iesuiti unguri sau nemtd, supt forma
misiunii, impuse neinvAtatilor, de 4 teolog sau, cum. ziceau
Romnii de acolo, supt influenta formei ungureti, de teolo-
-era,
gui , o dominau, despretuind in acelai timp deliciile Valahilor , ca Szunyogh, superiorul Casei din Alba-Iulia 3, pe care
unii protopopi 1-ar fi voit episcop, dar el, legat de Ordinul

_sAu, ar fi refusat 4. Urmaul acestuia, care, desgustat in m'andria lui de lucrul cu protopopii, se retrase, fu Germanul silesian
Venceslas Franz, tiind 0 cehete, care merse aa de departe
In tendintile de insapAnire, !neat se f Acu ales episcop al acestor
-aspri Valahi la 'cari lucrase patrusprezece ani 0 a junsese a ti
romnete (9 Septembre 1713) 7. Imp'ratul, supt anume influente,
poate ungureti, fiind vorba de un German, dar la Strigoniu

era primat, cardinalul de Saxonia , nu-1 Intgri, de i
protopopii denuntau cA 4 din Tara-Romneasca o fli. din ptir-
tile turceti sAnt trei concurenti In scris, evident ortodoci.

Alt German, Bavares, Iosif Bardia, care va ajunge cu.noscut lui Nicolae Mavrocordat, prisonier, ca ef al mi1 Traducer de d. Oct. Prie, In Unirea pe 1910; resumat In Torga, Fran-cisc Rdkoczy fi Romdnii, pp. 32-3.
2 Cat. mss. Ac. Rom., I, p. 315.
3 Ibid., p. 316.
4 Ibid. Un preot fugar din Polonia pe la Oradea (1729); ibid., II,..p. 71.
5 Nines, o, c., p. 396,
6 Ibid., p. 393.
7 Ibid., p. 394; Dragomir, o. c p. 84 si urm.; acela.si In Rep. teologicd,
1915, n-le 16-8.
Lupta ardelean contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciocniri
226
siunii la Sibiiu 1, era numit ca director, In vremea vacantei

Scaunului. Dar IncA un Maghiar, Rgay, profesor la Cluj, fu
impus dup' plecarea acestuia.
Romanul care ajunse In sfrsit a fi cel de-al doilea episcop
al unei Biserici mai mult deck, pe jum'tate confiscate, nemeu1 Ioan Patachi, care-si zise, fireste, numai Vldica loan,
.cu titlul, cum am vAzut, de Fgra, ca A' nu fie doi episcopi
-catolici la Alba-Julia, fusese catolic si, ca s-i poat servi
neamul, cruia i se artita atat de devotat, voind s-si
verse sngele i sudoarea, ziva si noaptea , pentru dnsul,
trebui s declare c a trecut la ritul grecesc, dar reservnu-si s slujeasc si dup cel latin. Ce e mai caracteristic,
artnd ce voia noua stpanire imprteasc, e c acest doctor
In teologie, care n'avea numai scoala iesuit din Cluj, ci MA.-
tase i la Viena, cu alt orizont, la Roma, care nu-i vorbi de

originile glorioase ale neamului su, fu silit s primeasca sfatul
dogmatic al 4 teologului rspunzkor, care continua sa fie

Rgay 2. El fu Inscunat chiar, dup crearea noii diecese cu
titlul sc'zut, de teologul acesta, care stia romaneste 8, cu un
discurs latinesc, pe care, fireste, nu-1 Int,eleser decal poate
-# titorii romani, Mihai Puiu, neme din prtile Hategului,
dinteo foarte veche familie, si, cunoscutul Stefan Rat, dar nu
protopopii si Ine mai putin biet,ii credinciosi, multmiti doar
-cA vor' avea la biserica Brancoveanului slujba fAcut de un
Vldic6 de neamul lor, asezat, de altfel, acolo Inc6 din 1713,
rice Inoiri ar fi fost dispus a introduce, dup obisnuint i
dup ordin, acesta 4.
Supt oblduirea lui Patachi, care nu se Intinse nici asupra
.Maramurului, unde continua s pstorease ortodoxul Do1 Nines, o. c., p. 398. El pastreaz6 0 legaturi cu Iesuitul Mielo, urma*,
in 1720, al lui Bardia; ibid., pp. 400-1.
3 Ibid., pp. 87-8, 403-4; PAclianu, Alegerea Fi denumirea lui loan
Patachi, in Cultura creytind din Blab VI (1916), pp. 37 i urm., 68 i

;arm. Cunoscutul Grec latinisant Nicolae Comnen Papadopol voia In Ardeal un Colegiu de t Iesuiti greci a, formati In limba si cultura Grecilor, oi
In ritul lor, fiind chiar Insisi Greci; Nilles, o. c., p. 25 (an. 1702).
3 Ibid., p. 402.
4 V. oi Paclisanu, 1. c., pp. 37-43, 68-7
15
226
softei, care se socotia legat de Vldica din Bucure0i i ragaduia doar sa treaca la Unire dupa ce acela va inchide ochii,
nici in Banat, unde se facea alegerea Intre un Vladica sarbesc,.
plin de pacate, i un altul mai curat, majoritatea preotilor,
amestecati cu calugari trind 0 lucrnd dup datina, cu intrebuintarea crtilor tiparite dincolo de munti, se strecurara 0,
se admisera multe alunecari catre confundarea deplin in.
catolicism. Se vazusera Inca de la 1715 preoti romani la Sibiiu,
purtnd pe umeri sicriul superiorului german al Tesuitilor dim.
provincie 1 ; la 1716 episcopul Martonffy fusese primit depreoti romni, tiindu-i discurs romanesc 0 cantanduli ecteniile, la poarta bisericii catedrale din Alba-Iulia luata de la
calvini, 0 acest episcop, care apara 0 drepturile presupuseale Bisericii sale 0 mai ales interesele neamului sau, fusesecel mai hotarit duman al recunoaterii unui ef roman al Bisericii unite pentru Romani. Acela0 lucru se semnaleaza 0 la
Cluj, iar la Hateg protopopul se arata gata A' traduca dirk

ungurete invatturile trimese de Iesuiti 2
Se intelege cum, in asemenea imprejurari, se credea ca eaproape sfar0tul, acordat numai pentru o oportunitate de moment al unei forme bisericeti sustinute de Kollonits, care o intinsese 0 asupra Slavilor din Maramura 0 asupra Armenilor veniti.
din Moldova la Gherla supt conducerea lui Oxindie (Axintie)

Vrzarescul (prefacut In Virzirescu). Idealul era o 'singurek
Biserica, din ce in ce mai apropialei de cea romanei, in care ser
poald reisuna f i alle limbi ; dar, luptemd contra elementului germani_
susfinul de Viena, confliinfa nalionalet maghiarii, care va fi,

inttirilet, dupei luptele desperate ale Curufilor, de noile lulbureirt
rcildwzgene de la 1738, diula set zdrobeascei fi lot ce fusese pemei
alunci resistenfil inslincliva- # valahei .
E caracteristic ca, In aceste imprejurri, cand Statele

ardelene aveau sa" se planga de purtarile rele ale preotilor,,
popilor de pe pamantul lor, ele aratau, la 1722, s nu aib
cunotinta ca este 0, un episcop al acelora, acuma Intarit i de
Imparatul, i se adresau venerabilului cler valah de rituP
i Niles, o. c., p. 448.
2
tiri din Nilles, o. c., adunate In Iorga, 1st. Bis., II, ed. a 2-a, pp. 44-5..
Lupta ardeleand contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'inttliu ciocniri
227
grecesc, unit si teologului aceluia, reverendul domn, pArintele

Gheorghe Rgay 1. Aceasta de si pomenesc pe # domnul episcop. de fericit memorie Atanasie , care n'ar fi avut dei
urmas. Si vedem pe Rgay, care iscAleste o Reigai , i se
spune si Raygay, luand, de-a dreptul aprarea f at de Sibiieni a preotilor pe cari-i considera ca fiind ai sgi 2. In schimb
pe alocurea, preotii, nedrept4iti pentru c6 au lost pusi la

o portie , se adresau, ca la Bistrita, cu protopopul lor in
frunte, nu prin episcop, ci, artnd cum am trit noi, nu
stim din crla vreame s'au asezat Vtranii nostri aicea ... si
au trgit tot bine si frumos in viata lor , de-adreptul carmuitorilor orasului sAsesc 3. Ba chiar. in dal% de teologul insusi,
care guverna astfel, superiorul german de la Sibiiu, Anton
Kiffer, d un ordin preotilor din Mohu, in numele domnului
lor, domnul episcop, si al paterului iheologul , csruia i se
zice asa, romneste, in textul german 4. Kiffer d si certificat
unui preot de acolo 6.
Pretutindeni, pe 14110 soborul cel mare, adunat de Patachi numai odat, se lucra, ca pe vremea calvinilor, in o sborasele indainate 6.
Numai dal:6 vedem pe guvernatorul Sigismund Kornis,
din veche viV romneasc, pomenind, cu prilejul unui conflict, de apropiata venire a o ilustrisimului si reverendisimului
episcop, baro-n.ul liber Pataky de Nemes o numele e astfel
inversat , in aceste p'rti. sibiiene 7. E de adAugit c pentru
Sasi, uniti si neuniti erau tot de o sam si c la ei, luieranii,
1 Iorga, Doc. Ard , II., pp. 1591-2, no. mnincccciaxxiv.
2 Ibid., pp. 1593-4, n-le mancccci.xxxvivu (si rdspunsul Sfatului:
se invocl hotdrIrile lui Szunyogh). V. si o adresd din Sibiiu care acelali
teolog ; ibid., pp. 1594-5, no. MMDCCCCLxxXVIII.
3 Ibid., pp. 1592-3, no. MMDCCCCLXxXIV.
4 Ibid., p. 1596, no. MMDCCCCxC
5 Ibid., pp. 1596-7, no. manccccxca. 0 interventie a guvernatorului Sigismund Kornis catre Sibiieni pentru preotii uniti ; ibid., p. 1597.
6 Ibid., p. 1605, no. ?annuli (tntreaga, In Iorga, Bragooul gi Romdnii, p.
328, no. 9).
7 Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1597-8, no. mktnccccxciti. V. si o interventie tt
lui pentru preotii uniti cdtre comitele sasesc Andreas Teutsch ; n-1 urmator ;
cf. si ibid., pp. 1594-5, no. MMDCCCCLXXxViii.
15*
228
Luptele Romanilor contra patronagiului fanariot si iesuit
adversari firefli ai caiolicismului, preofii de model veche puleau sei ca pele pdsuire Fi chiar sprijin. Nentelegerea i. Cu unii
i Cu altii venia numai cand era vorba de plata taxelor 1. De
altfel i guvernul cauta sa reduca numarul preotilor scutiti

de dad. 2.
Cand, In sfarit, la 1724, episcopul va arata ca traiete i.

lucreaza', el se va adresa noului comite sasesc In ungurete 3:
cerand scutirea de dijma a preotilor, el amintete cs se bucurasera de dansa i cei neunitl . In acelai an Id mai vedem
lucrand pentru clerul sail din prtile Sibiiului 4. Alte inter-
ventii ale lui sant facute Insa, cum era de ateptat, In latinete. El arata i hotartre, afirmand ca, precum clerul evangelic Ii are drepturile sale, aa i cel unit al Romanilor.
Acum 4 teologul era tot Rgay, dar, ocupat aiurea, el se
facu Inlocuit pentru cele administrative, cu titlul de curator,
de batranul fost notariu public David Maxay 5, adunatorul
de documente, care se i Inftiseaza la 1726 ca plenipotentiar al episcopului valah In negocierile pentru dijmele preoteti cu Saii 6.
Patachi muri subit (Novembre 1727) fail sa' fi Insemnat
prin altceva, cu toate Inswirile sale, aceast scurta pastorire,
mai mult formal, In care n'a Intemeiat o coala, n'a tiparit
o carte, n'a facut, cu toate veniturile ce i se dadusera 7, o fundatie.
El rasa Unirea foarte zguduita. Vedem pe protopopii din
Lunc, din a vidicul Beiuului, din Cefa, cu toti priotii din
campia Orazii, cu biraiele din toate satele din campia Orazii ,
1 Un cas de la Media', ibid., pp. 1599-600, no. mmnccccxcvi. i aici se
vede ca element hotAritor tot teologul.
3 Un raspuns al Sasilor de la Cohalm; ibid., pp. 1600-1, no. mmoccccxcvn.
Altul de la Brasoveni, n-1 urn:Mon Apoi de la Cincul-Mare, de la Sas-Sebe*,
de la Distrita ; ibid., pp. 1602-4, n-le MMDCCCCXCIX-BIMMI.
3 Ibid., pp. 1605-6, no. mmmv.
' Ibid., pp. 1607-8, no. MMMVII. I se refusrt cererea. Cf. i ibid., pp. 1609-10,
no. MMMIX, si documentele urmatoare de discutie Intre el si Sasi.

3 Nilles, o. c., pp. 405, 409, 461, 479, 485-9. El pretinde cg Romanii au
vrut sa-I aibg. pe Rgay ca episcop ; p. 461.

6 V. Iorga, Doc. Ard., II, pp. 614-5, no. mmmxv.
7 Iorga, lg. Bis., II, pp. 43, 45.
Lupta ardelean contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciecniri
229
de la Popmzu
Crapul Popei o , de la Peti, u de spre

Criul Repede, dimpreunA cu totl preoldi i cu toti uratii ,
t locuitorii din Bistrita, Beretu, Sebe, Cri, toat sraca

Romnime, Impreun'A cu popimea romneasc ,
o adevrat democratie rural romneasc, intocmai ca in cele
mai vechi timpuri , cernd Guvernului s li se lase episcopul,
firete neunit, pe care-I vreau: erau ca o turmA fr conducere.
4 Ci, de-o vreme incoace, numai ne-au n'pdit i unul i altul,
cari erau strAini de Biserica noastr. Ne-am Onda noi, acetia
de legea noastr, .1 am v'Azut &A Mate naliile ffi au episcopul
lor, numai noi, sdracii Romdni din varmeghia Bihorului, sdniem
feird lata sufleiesc. Pentru aceasta, tiind a trebuie s murim

odat i noi, .1 vznd c nu trebuie sd ne gndim numai la
lumea asta, ci .1 la cealalt, .1 tiind c i In timpurile fericite ,
supt Turci! , o am avut noi episcopi de legea noastr,

al/Lid acestea Inainte, i fiind bisericile noastre din multe
locuri nesfintite, i care dintre noi ar fi mers la popie nu ar
fi avut cine s'A-1 sfinteasc, i sfnta mam Biserica nu avea
de unde cere untdelemnul sfnt , ei struie, ca unii cari tin
cu cheltuiala lor pe soldatii Impratului, In cererea lor 1 Era
vorba Ins6 nu de un Romn, ci, cum s'a artat i aiurea, de
Vichentie Ioanovici, din Arad 2.
Spiritul din aceste locuri II arat prefata la traducerea,

de preotul Chiril din Aciva, a unui Antologhiu, In are, luptndu-se cu Ezoviatii o, el arta c5 Scriptura pentru Rumnii
carii sintem Intru aceatia Tinuturi amestecati, printre alte

limbi , are nevoie, ca s'A nu fie o trmbit Mea* sunet, de prefacere in graiul poporului, cum e de dorit a se urma 3.
Supt firma lui Rgay fu ales director Adam Fitter, Maghiar cu tot numele s'Au german, rector al Colegiului iesuit
2 Ibid., pp. 1615-7, no. mmaixvi. Interzicerea din partea autoritgitilor
cAtre cei cinci protopopi de a se supune acelui episcop dorit; n-I urmator.
2 v. 1 /bid, pp. 1618-9, n-le MMMXVIIIXXX; pp. 1621-2, no. nimnixxin.
3 Iorga, Studii f i doc., XIII, pp. 135-6. Cf. i Ist. Bis., II, pp. 45-7.
Declaratii pentru unire ale protopopilor din aceastA regiune ; Nilles, o. c., pp.
525-6. 0 plngere contra trimesului lui Isaia Antonovici ; Iorga, Doc. Ard.,
II, pp. 1660-2, no. mramwax. Asupra acestor turburAri In Bihor tl in pArtile
criane i n-le urmatoare.
230
Luptele Romanilor contra patronagiului fanariot g.1 iesuit
diii Cluj, supt cuvant ca-1 Cere clerul unit, ca uhul care e de
multa vreme In t al% i cunoaste rosturile romanesti. Pe atunci
era vacant si Scaunul latin de Alba-Thlia, prin moartea lui

Martonffy, cel care crezuse ea are pe Romani supt
Imparatul ceru Insa, In 1728, ca pentru amandou locurile
se presinte cate trei candidati. Dar, Ora la o alegere pecare si-o reserva, el admisepe Fitter, In calitate deindeplinitor al tosturilor episcopale, ca Inainte , la uniti. Dar Inca'
de la sfarsitul anului 1729, noul director religios al Valahilor
de episcopi s
legati 'de Roma va fi chemat rector la Casovia, ramaind ca

Maxay Sa-si continue rosturile de curator: Fitter' Ii adusese,
din causa ocupatiilor sale, alti trei Iesuii unguri: un GyaIogy,
un Kiss, un Paul Kolosvary. El tinuse si un sobor de trei zile, cu
cei doi vicari generali i vre-o treizeci de protopopi, carora
li se facu un discurs in latineste. Din hot:411H ae vede ca Dosoftei de' Maramuras pastoria si mai 'departe, ca preo1ii neunitl
nu erau' Impiedecati In funCtiunile "lor i c pretutindeni era
lucrul calugarilor din manastirile Inca infloritoare.
In April al acestui an Imparatul porunci sa se adune
sinodul de alegere pentru a da Romnilor uniti un episcop.

Ungurii Ii captaser unul de natia lor, Ioan Antalffy,
creat si el baron. Supt scutul _acestuia si al unui Iesuit trebuia
s aiba loc aceasta manifestare a vointii protopopilor. Maxay
regreta c statutele Companiei careia-i apartdnea au 1mpie-
decat alegerea ca episcop a unui Iesuit strain.

Nu fara s fi avut contra-candidati, 1ntre cari fostul episcop
de Muncaciu, Hodermarszky, preotul ungur din Fagaras,
apoi up Macarie Musachi, Albanes grecisat, un Stefan Voinovici, Sarb prin vointa lui Fitter mai mult decat a episcopului latin se alese un scolar roman al Seminariului
numit iariano-leopoldin, dupa fundatorul ungur i dup Sf.
Leopold, de la Tirnavia sau Sambata Mare, un fiu de Oran
de, lnga Sihiiu, loan Micu, Caruia i .se schimb.a, Prin diploma imperiala care-I crea baron, si lui nunie,le, ea sA Intre
Augustin Bunea, Episcopul Inocenfiu Klein, Blaj, 1900. Fratele lui
Hodermarszky, Procopie, fntrase ca VIAdica In MaramurApl. romAnesc ; Iorga,
Studii pi doc., XII, p. my.
Lupta ardeleana contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciocniri
231
43arecum in protipendada strAinA d care pAnA atunci atrna

aceestA biat BisericA unitA, in Klein.
Nefiind cAlugAr, el trebuia s'A meargA la mAnAstirei, CAtigatA pentru uniti, de la Muncaciu, unde cAtiva calari de la SAm-
bAta Mare, Hodermarszky, Bizanczy, Olszavszky, ateptAnd

0 pe altii, Rui i Greci, indepliniserA rosturile episcoioale.
DupA initiarea necesarA el va fi hirotonisit .1 consacrat acolo,
de Bizanczy, dupA ce declarA solemn &A primete conditiile
Unirii cu Roma. De acolo, din mAnAstirea SfAntului Nicolae,
scria el Primatului Ungariei, pe Care 0-1 recunoscusd ca ef
0 cAruia i se inchinA inteo infloritg retorica de coalA, ca

ii Ioan Inochentie Klein, numit episcop de FAggra , la 26
.0ctombre 1729, doi ani dup disparitia lui Patachi 1. Numai
la 1730 evu loe consacrarea lui.
.
Clain gAsi la FAgArq ca adevArat ef al Bisericii sale pe incA
'un Ungur ca o teolog ,. Emeric Grgey,

aceasta de i era
la indemAnA un RomAn de pe la Alba-Julia, Gabriel Lemny,
aulorul unlit dicfionariu romdn-german, care se stinse, de ofticA,
numai in acest an 2. Ioan Inochentie, noul VlAdick .il va avea
In spate in primii ani ai unei pdsiorir i care era infeleasd de
,paironi ca o simpld figurafie.
Ca i. Atanasie Anghel, i Ioan Inochentie trebuia sA facA
drumul la Viena, 1nainte de a tinea In diocesA cele cAteva
sinoade MT% insemnAtate, care, dup spiritul catolic, furA
Inlturate apoi, ca o urmA a calvinismului, fiind inlocuite

.cu un simplu comitet de protopopi, din cari se vor desvolta
apoi canonicii 3 Dar rostul lui cel mare nu era Inteo actiune
religioasA care la cei mai multi din RomAnii Ardealului i.
i Niles, o. c., pp. 502-3. Pentru tot restul, ibid., p. 479 si urm. Intarirea
Imparateasca; I. M. Moldovanu, Acte sinodali, I, p. 177. Raportul cancelariei
imperiale de la Viena; Iorga, Doc. Ard., II, p. 1625, no. mmmxxxm (6 Maiu;
parerea conferentei ministeriale, 25 Februar). Numirea de catre Imparat

-e de la 6 Maiu; ibid., p. 1626, no. mmmxxxiv. Numirea de baron a venit
pe urma.
' Nilles. o. c., pp. 510-1. Pentru Grgey, ibid., pp. 507-8. V. si Petru
_Maior, letona Bisericii, pp. 97. Cf. si Paclisanu, In Mem. Ac. Rom.,seriaa3-a,
I, p. 146 si urm.
8 Moldovanu, Acte sinodali. Cf. Iorga, 1st. Bis., II, p. 117 Si urm.
232
partilor vecine nu Intmpina simpatie, episcopul unit avandi

sa se lupte cu influenta celor dot& Scaune ortodoxe, al Aradului i al Ramnicului, acesta din urma Inca supt stapanirea
Imparateasca i. bucurandu-se deci de oarecare ocrotire, ci ID
domeniul national, unde acest om matur care Intrase aa detarziu la coal. aducea o experienta plecata din realitatile,
de dureroasa umilinta, ale poporului sail.
El fusese numit episcop al tuturor unitilor din Ardeal ii
prtile anexe ale Ungariei, pentru 4 Valahi, Greci, Ruteni i
Sarbi 1. Gasise o provincie adnc tulburata, dupa moartea
lui Patachi multi dintre preoti trecand In Maramur, In Banat,
In tarile romanesti libere ca sa cear' o Intarire dupa legea vecher
aa Inca Guvernul facu A' se tie c preotul care parseteUnirea va fi supus djmei a. Clain trebui sa ceara deci la Viena
ca i Vladica sarb de la Apus i cel rusesc din Nord, de la Hust,
sa nu se mai amestece In rosturile sale 3. Dar Gurtea, care ascul-
ta i pe Vichentie, venit In Capitala Imparteasca In acelai

timp 4, Intari, In Martie 1732, pe acesta ca arhiepiscop deCarlovat i ca episcop de Arad pe Isaia Antonovici 5.
Din partea sa, Clain cerea ca dijmele credincioilor unitir
sa se dea preopor lor, In loc sa fie siliti a hrani pe represintantii altor culte. El invoca pentru aceasta diploma leopoldina
din 1699 i Intarirea ei In 17016. Aceasta cerere, presintata In
April, fu. comunicata Dietei ardelene, al carui membru era
i episcopul roman, abia In Decembre al aceluia0 an 7.
Dar aceasta Dieta a privilegiatilor, ca .1 Guvernul ungar,
pe care cucerirea austriaca il pstrase, Ii aveau spiritul lor,
care era intransigent maghiar. Episcopului Isaia i se opri
amestecul In rosturile unite s. Apoi, cum Inochentie cerusei Iorga, Doc. Ard., II,p, 1625, no. mmmxxxux; p.1626, no. mmmxxxrv.
Ibid., pp. 1627-9, no. gmmxxxvi.

3 Ibid., p. 1630, no. mmmxxxix (14 Octombre 1730).
Iorga, Studii fi doc., IV, pp. 83-4, no. Lxxvitm.
5 tOrEa, Doc. Ard., II, p. 1637, no. 31)&11XLV.
I ibid., p. 1638, no. MMMXLVI.
7 Ibid., pp. 1641-2, no. MMMLI.
$1 Ibid., p. 1643, no. simmur. V. i ibid., pp. 1648-9, no. mmmLxr..
Fig. 13.
Inochentie Clain, episcop al Romanilor uniti.
Lupta ardeleana contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciocniri
233:
pentru el, In 1735, una din vacantele guberniale , guvernul

ardelean obiecta ca, In starea de Inapoiere a poporului romanesc din provincie, Unirea nu e decat o fictiune: oamenii nu
tiu ce Inseamna acest act religios. Se pstreaza schisma 0

toate superstitiile cele vechi, toate 4 vrjile . Pentru der,
totul e numai un targ, ca s scape de sarcini fiscale 0 de slujbele
la domnii de pamant. Dovad ca pastreaza cartile bisericeti

de pana atunci 0 n'au schimbat nici crezul. Predici nu se fac-
pentru Invatatura poporului. Se crede ca prin liturghii
se.
rscumpara sufletele din Iad. Daca se obiecteaza ca Romanii

sant multi, aceasta nu Inseamn nimic, caci ei represinta oadunatura de verbi, neapzati, 4 pe jumtate sau pe de-a 'ntregul
barbari , nite criminali nascuti ; putinii lor neme0 nu sant
buni de slujbe 0 Romnii nici nu-0 caut.' dreptatea pe cai
legale. Credinta lor e nula: doar ei au fost sprijinitorii revolutiei rk6czyene. In acest timp au dovedit cea mai mare cruzime fata de nobili ; averea nobililor toata a fost distrusa de
t curutii valahi . In timp de pace Valahii sant cei mai mari
hoti, pandind din paduri 0 din munti, pe toti trecatoriL

Proprietarii sant obipuita lor prad. Nu se tem nici deDumnezeu, nici de oameni. Darile nu vin de la ei, ci aceia0
proprietari platesc pentru dan0i, cari, In continuele lor rtaciri, nici nu se pot adesea gasi. Daca li-ar fi bine In 4 Valahiile vecine, toti ar trece acolo.
Cat privete pe episcop, nu e nici politic, nici statist,
nici jurist , ca s poata fi consilier imperial, cum vrea. Nu
poale vorbi curent ungurefle. El nu poate fi numit pentru o
specialitate national, cci Romanii nu sant o 4 natie constitutionala 0 se afla raspanditi prin cele trei adevarate
natii . Aa consilieri i se cuvin oare unui atat de mare Imparat? A se face pentru Intaia oaf& ceia ce nu era adevarat , un consilier de rit grecesc, ar jigni marile familii
catolice.
de ce cauta o sarcina atat de strivitoare acela care ar

avea destul de lucru cu clerul 0 natia sa, aa de mult ramas.
In urma ? N'are mcar a vicari sau arhidiaconi de pus In loc.
De altfel, sarcina episcopilor nu e sa se amestece In afacerii
materiale, reservate altora.
234
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanarlot I iesuit
In sfar0t, cutAndu-se i ultimele argumente, se art

fiind alturi de episcopul catolic, acestlalt ar putea s fie
mai vechiu i sa ib deci o preceden t4 neadmisibil 1.
Erd o declara fie de reizboiu a Ungurilor, ca nafie privileunui neam intreg care se ridica la viaja politica.
Cunoatem de aiurea argumefttele episcopului. Ele fac

.onoare cunostintilor ce aved, dar mai ales sufletului su. Snt
.cuprinse inteun act imperial din .11 Decembre al anului 1732,
in care nu e vorba Ins dect .de drepturile clerului unit 2.

Episcopul cuteza s afirme acolo, la Viena, c e necesar sei se
admilei a palra nafie conslitutionala, pentr ea' poporul romnesc, In numele cruia vorbete, ca. i cum n'ar fi eful relitios al unei prti numai, ci conductorul politic al neamului,
nu e numai neamul cel cu mult mai vechiu, ci i cel mai numeros 3. Intr'o scrisoare ctre un Iesuit, el, care cetise undeva
lucruri privitoare la trecutul romnesc, arat, aprndu-se

impotriva unor atacuri sseti, c6 noi inc' din .vremea lui
Traian, inainte ca natia sseasc6 s fi intrat in Ardeal, am
tost motenitori In acel p5.mnt regal si stpAni prin tntregi
moii si sate, cu toate c am fost apsati de miserii milenare
-i de tot felul de sarcini din partea celor mai puternici 4. Se
.gandia ca aceste adevruri, care trag aa de greu in cumpn,
s fie rspandite i prin tipar 3.
Voia .sa-i organiseze Bisericai scotnd-o din haosul de
-abusuri i pretentii in care zcuse pan atunci. Ii trebUia,
spune el Inc6 de la Inceput, cAlugri cari
formCze un capitul i s-i dea misionad, i el cApAta de la Impratul, care-i
.era Cu totul favorabil, pentru a nu mai fi Inchis In coltml de
1 Ibid., pp. 1649-52, no. mmmLxir.
2 Nilles, o. c., pp. 513-7. V. si ibid., pp. 518-9.
3 o Non modo longe antiquissima, verum etiam numerosissima i; ibid.,
p. 519.
Nos enim a tempore Traiani adhuc, antequam natio saxonica Transilvaniam intrasset, in terra illa regia heeredem egimus integrasque possessioUes
.et pagos usquedum possidemus, licet millenis iniseriis et variis oneribus ut-
Tote a potentioribus oppressi; ibid., p. 528.

5 Ibid., p. 529.
Lupta ardeleana contra coiropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciocniri
235
eatre munti al provinciei, domeniul de la Blaj, pe Tarnave, in

-plin centru, care fusese odinioar al printilor calvini, ceia ce-1
scotea pe episcop si de supt ocrotirea de aproape a episcopiei
catolice 1. Pentru dansul,.11gay nu mai era stapanul respectat
si temut, acela a carui supraveghere ar fi dator s'o primeasca
si prin care singur sa aiba legatura cu autoritatile, pe care

el avea curajul s'A le cerceteze, sa le Intrebe, s'A li dovedeasc
si sa li pretind, potrivit cu dreptul neamului sau, ci o simpla
unealta administrativ, un secretariu si un platitor, caruia el,
episcopul, poate sa-i fixeze, sa-i ingusteze si sa-i retraga
veniturile. Va ajunge sa se lupte cu impotrivirea 4 teologului ,
dar nu va pregeta sa ieie cele mai aspre masuri pentru a-1 reduce
la ascultare. Prin Rgay si alt Iesuit se presintara dietei s'i
eererile clerului unit 2.
Dar aceasta i se parea mai mult un amnunt al administratiei; ce-si simia ca principal datorie era s faca a se
aplica <t leopoldina a doua , sa impuie 4 natia a patra si s'A
scoata din aceasta recunoastere, pentru el si pentru ai sai din
toate clasele, consecintile firesti.
Aceasta insa nu pe caile ce se puteau lua in Bucuresti si
lin Iasi contra arogantei si lcomiei castei grecesti tarigradene.
Nil scut pi crescut in teirtle austrtece de petiltt, rdspunsuri, decisiuni f i protocoale, Inochentie trebuia sa urmeze exemplul celorlalti,
si o lupta de hartii si document:A.1.i se incepu astfel, care trebuia sa tie ani de zile, fall ca el s ajung, In ciuda unui extra-
ordinar temperament, facut pentru eroica lupta, a castiga

biruinta dorita. Dar, in aceasta invalmaseala dintre cei patru
preti ai cancelariilor si slilor pentru adunarea dietei, idei fura
afirmate si scopuri urmarite care vor rodi. i, cand se vor adaugi
suf erintdle episcopului, martiriul pentru natie, aceste strduinti
scump platite vor intra in patrimoniul moral al poporului sau.
La sfarsitul anului 1735 Impratul atragea atentia Guyerinului sau ardelean asupra rugamintilor 0 plangerilor derului unit 3.
1 Ibid., p. 533 si urm.
2. Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1654-5, .no. hiMMLXV.
3 Din nou ele se presint6.; ibid., pp. 1659-60, no. hiMMLXVIII.
236
Se ordonase a se opri once nedreptti ; acuma, dup6 noua

interventie a lui Inochentie, se trimese dietei ardelene, cetatmie
a privilegiatilor, cercetarea acestor jalanii 1.
Cetirea acestora in adunare starni indignarea general: se
vazu In aceast6 reclamatie de drepturi totala darmare a

unei rnduieli medievale, de care erau legate attea interese.
Se ceru Imparatului ca pretentiile valahe sa fie comunicate
In chipul cel mai larg Ordinelor si tuturor acelor cari ar avea
sa pagubeasc' daca ele ar fi satisfacute. Oricum, o amanare
se impune, lucrurile ramaind I:41A atunci ca i. mai inainte 2.
Prin alta adresa se canna' aceste cereri ca fiind contrare legilor tarn, privilegiilor acordate de regi i. printi, hotaririlor
chiar ale Suveranului atunci domnitor, intr'un cuvnt intregului 43 sistem in vigoare. De altfel, cum petitia episcopului
e injurioasa pentru represintantii constitutiei ardelene, nicio
discutie nu e cu putintl daca el nu-vi va cere iertare pentra
aceste jigniri nesuferite 3. i se alcatui un Intreg act de acusare
care ar face sa nu se poate admite paritatea Bisericii unite
cu cea catolica : Inochentie era presintat ca unul care vinde
rosturile bisericeti, reprimindu-se pentru bani si preotii cari
parasisera Unirea ; invocandu-se i. o pravila , se arata i. alte
abusuri, pe care ea le condamna ; ce indreptase in moravurile

clerului Patachi se intoarce acum supt o toleranta interesata.
nu se uita a episcopul nu tine lnga el un sfatuitor e catolic ,
ci se incunjoara numai de oameni din plebea valahica .
se repetau observatiile guvernului cu privire la zadarnicia

de fapt a Unirii, redusa la o simpla forma 4. Ordinul imperial
din Octombre 1735 era interpretat de guvern ca Hind un
indemn de a se rasa lucrurile cum sant, .1 se cerea chiar ca,
daca se mai afla ceva contra episcopului, sa se comunice neaparat5. Numai cererile marunte de ordin material, nu con-.
stitutdonal, ale clerului unit fusesera admise de dieta, la 11
Iunie din acest an al marelui conflict, 1736 6.
i Ibid., pp. 1652-3, no. stmsuam.
Ibid., pp. 1653-4, no. 36131111.XIV.
3 Ibid., pp. 1655-6, no. MMBILXVI.

3 Ibid., pp. 1656-8, no. 111411LXVII.
6 Ibid., pp. 1663-4, no. MMMLXX.
Ibid., pp. 1666-7, no. snimLxxxv.
/7174rFig. 14.
Isalitura lui Inochentie Clain.
Lupta ardeleang contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciocniri
237
In aceast lupt Clain nu se putea sprijini pe Iesuitul

primit de dnsul la inceputul p6storirii, dar numai In subor-
dine, autand
intrebuinteze i In negociatiile vienese. Nemultmit de serviciile ce-i fAcuse Fitter, el reveni la Rgay.
Dar el descoperi fpede c5., In ciuda caracterului international al
Ordinului, acesta lucreaz, ca Ungur, contra lui pe lng6 organele ungure9ti din Biserica latin i din Guvernul Ardealului.
FAcu s fie rechemat, puindu-se in loc un Nicolae Janossi,

Secuiu, care nu primi insd decat dac de la Viena i se asigur
o situatie onorabil 9i influent , In chiar locuinta de la

Blaj a episcopului. Noul teolog e presintat de ai si ca trudindu-se pentru civilisarea clerului unit. Peste mai putin
de un an muria 1. Inlocuitorul va fi (1741) alt Secuiu, Iosif
Balogh, cu care lupta trebui s fie fli6 2 Deocamdat i se
fixase In plin sobor, la 1739, un program de care punct de

punct trebuia s se tie, impunndu-i Inainte de toate sg socoat
Unirea ca un pact precis, dincolo de ale crui margeni n'are

voie s treac a. Dar Clain mergea pn' Incolo Inct declara
.c6 nu-i trebuie teolog 4.
Ceia ce urm pan6 la 1738, cnd se incerc6 o alt solutde,
nu face deck, oglindete aceast intransigent a celor cari

avuser pn6 atunci toat puterea. Inochentie Ins credea
cs, fiat s'ar impotrivi acqti oameni ai nedrepttii seculare,
mai este un Scaun de judeator care nu se poate Inela, nici
.conrupe: acela al Imp6ratului, care-i aprea, i intregului su
popor, din toate provinciile, ca urm`torul traditiei romane

pstrate in instinctul maselor romne0i. Acest fiu de tran,
sprijinit numai pe crja sa, dar a arui mn se putea ridica
pentru un blstm, avu In crisa lui suprem' aceia0 tresrire
.de sperant ca Mihai Viteazul, credinciosul cu jurmnt al
lui Rudolf al II-lea, cand supt steagurile cu acvila imperial
Basta-i zdrobise puterea.
Ceia ce .schimb6 esentdal situatia fu ins nesuccesul rzboiului nou cu Turcii, pierderea Olteniei i a Serbiei-de-sus,
Nines, o. c., pp. 540-1.
2 Ibid., p. 542 i urm. Cf. Paclisanu, o. c., p. 152 si urm.
3 Moldovanu, o. c., II, pp. 82-4.
4 Ibid. Cf. Niles, o. c., p. 54 si urm.
238
prefacerea deci a raporturilor cu Scaunele din Belgrad si din

Rmnic mcar i, putin dup aceia, moartea lui Carol al VI-lea
nespusele greulti ale succesiunii Mariei-Teresei.
Un apel la popor nu fu incercat de episcopul care nu constabilise, Er-drusin* niciodal set' reduc pro gramul pe care
pe!' nd aspiratiile acestui popor In a lui intregime. El n'ar fi fost
Ins fr urmri inteun moment cnd vedem c tranii srciti trebuiau s fie Impiedecati Cu forto armat de a trece granito In Principate 1. Nu numai cA In aceast clas erau adnci
nemultmiri, dar, supt influento Companiei grecesti care se
ridica In mijlocul oraselor, la
bucura de mari privilegii
Brasov, la Sibiiu, la Beius, la Orade, la Tokaj, impuntoarebiserici de zidt ortodoxia se organisa pentru resistent. Avem,
In 1742 o astfel de manifestare din partea Grecilor, mai mult
sau mai putin romanisati, din Orade, Ladislau Seresll, din
Seres, si Gheorghe Gusi 2. La Brasov actiunea de aprareIndrznise s lege relatii cu Muscalii, la cari se formase, nu
fr legnuri, In Petruburg , Cu printipul Costandin Antohie , fostul pretendent beizadea Cantemir, acel fiu al preutului Vasile din chei, care-si zicea, pe ruseste, Efstatie Vasilievici 3 0 care, lucrnd In sens national, se gndi s serie d
gramatic romneascA pentru scolarii cari Invtau In umbra
bisericii reparate i mrite de Rusi. Acolo se mai afla, rmas.
In legea Inaintasilor si, fostul Ban Gheorghe Cantacuzino 4.
De la noua Imprteas, prins intr'un greu rzboiu nenorocit cu pretendentul Carol de Bavaria si cu Frederic al II-lea,
regele Prusiei, Clain nu cpta dect asigurArile de amnunte,.
evitnd basa constitutdonal cerut din 1743. E vorba de
drepturile materiale cuvenite clerului unit, fcndu-se
tarif al pretului slujbelor, cu intercalare de cuvinte romnesti,.
molidva
preszkura , szarendar ,
post
maszlu
1 Iorga, Doc. Ard., II, p. 1671, no. nimmLxxxiir. V. i plngerile neunitilor din Bihor; ibid., p. 1672, no. MMBILXXXV.
2 Ibid., pp. 1672-4, n-le MMMLXXXVII-VIII.
a Iorga, Bragooul i Romdnii, pp. 385-6, no. 16; resumat In Doc. Ard.,
II, p. 1674, no. nimmr.xxxix.

Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1677-8, no. ainnixc. Legaturi ale Sfatului eta
Constantin Mavrocordat; ibid., n-le urmatoare.
Lupta ardeleanI contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intAiu ciocniri
239,
t klaka . Se ordona execularea primei leo poldine, ceidi, in ce pri-
ve.fle pe a doua, se punea Guvernului ardelean un lermin peina

la care sd se caule in Archive originalul ei f i sci se arene f i penira
ce publicarea, prin care singurei se di pina o valoare legalei,
a.
inleirzial. Pe lng6 aceasta, se ordon o anchen pentru a sevedea ce au usurpat Saii, dar i ce a luat episcopul de la domnii
de pmant 1 Nimic despre cererea lui Clain de a se admitela dieta un represintant al s'u, ca s nu suf ere insui obinuitele-
injurii, care se producen' i in 1744, precum i a Iesuitului

i a fase Romdni 2
In tot cuprinsul acestui act se vede influenta Iesuitulul
Balogh, care lucra continuu Impotriva unui ef care-i cerea lui
jurmntul de credinn, i pe care el 11 privia ca pe un rebel 3..
Se gsi c In adevr, la 1703, diploma leopoldin a doua

fusese precintan In diet, care nu voise s'a' admit ca popasd se numere mire Slaiele aceslei provincii fi reservcindu-se,
dreplul de apel al Guvernului ardelean la Curte 4. Deocamdan
episcopul rmnea In lupa .1 cu dieta i cu Guvernul i cu
teologul i chiar cu noul episcop trimes In Maramur ca s-1
curte de schism, Blajovschi, pe care Clain II considera cu un)
sufragant al su i-1 invita, fr izband, s'O' i se inftieze.
Atunci ierarhia seirbeascei, a ceirii ambifie se inlindea f i peinei
la Brafov, crezu cei pulea sd inceapil ea acea mifcare liirdneascei
la care sufleiul ameiril al fefulu i Bisericii unile nu voise sal
recurgd.
Apru deci In Ardeal, ca tainic vrjitor pentru oamenii

legii celei drepte, o ciudat fiinn sarbeas* mergand din sat
In sat, clare pe un asin, ca Mntuitorul, i purtand la plria
tot felul de impunnoare icoane, care putea s aduc4 inainte
o mrturie de la Patriarhul din Ped, Arsenie, ca fiind un schimnic purtat pe la Muntele Athos i pe la Ierusalim. Cerea s fia
Intampinat cu fclii In sunetul clopotelor. Il primin negustorii din.
Lipova i tranii, cari-i ieiau inainte cAlri, srutnd mnile
1 Niges, o. c., pp. 548-55.
3 Hurmuzald, Fragm., II, p. 110.
3 PAclisanu, 1.. c., p. 156 si nota 1.
' Nilles, o. c., p. 512.
240
picioarele Bosniacului, care nu tia s li spuie un cuvant

In limba lor, dar prin tlmaciu se recomanda ca inspirat dt
Maica Domnului i sprijinit de multi domni ai lumii. Si sofdati se tineau de dansul. Il vazura In Banat, apoi la Dobra,
la Oratie, Intrand ca un triumfator,
stea
Impotriva. In curand Visarion Sarai, Sarbul acesta, strain de toate
-ale noastre, fu el, i nu episcopul care lupta pentru drepturile
natiei sale, idolul multimilor romneti netiutoare , du-
reros fenomen de superstitie popular, care se Intalnete In

toate timpurile. Dar Biserica unilei pleilia aslf el peicalul ei
de a se fi finul in cercurile of iciale, birocralice Fi iesuile ).
A crede, cum para Balogh, ca poate fi o legatura Intre

mndrul episcop roman i acest insolent navalitor, era o absur.ditate pentru once om de bun simt, de i nu i pentru cine avea
interes s creda i s faca a se crede aceasta. Dar, dandu-i

sam de ce poate s Insemne manifestatia multimilor, In care
e atata din viata unui popor, Inochentie fcu In 1744 un pas,
-care e In adevr revolutionar. El chemei , nu la un Sinod ca panel
ocum, ci la o adeveiralel Adunare nationalei, nu numai pe prolo-
popii obinuiJi, ci pe preofi, pe nobili Fi chiar represinlanii ai

leireinimii despreNite de loalei lumea. El se pleinse nafiei
oslenelile sale zeidarnice, de feigeiduielile mincinoase pe care i le
-da Viena. Stalely Ardealului ascund diplome irnpeireilefli, nobilii
romerni nu se impeirleifesc de drepluri. Se celi chiar inleimpinarea
-dielei. Si, penlru a Inclzi mai mull incei in imite, VMdica areilei
dupd noua reglemenlare, care impunea lrei zile pe sec' pia mind de
lucru la domnii de p mnl, e vorba de a :mina In f erb ie f i Mr&

nimea pn alunci libere'r. Diploma Imparatesei fu presintata
cu toate neajunsurile ei, de salarii impuse pentru preoti i de
favorisare a Iesuitului. Si, atunci, scoVanduli camilavca, episcopul spuse raspicat In fata poporului: Ori nu voiu fi eu episcop,
ori flu voiu hreini in cvarlir la mine acasei pe acesla Raportand
aceste lucruri
caci avem a face cu unele exagerri de la
el cerca sa i se aprobe de popor lupta, sa i-o sustie
Balogh,
banete, dar de sigur ea' el nu putuse, nu putea s puje

Nilles, o. c., p. 559 0 urm.; G. Bogdan-DuicA, Visarion Sarai, 1896;
Silviu Dragomir, o. c., p. 137 0 urm. Pentru situatia In pArtile sthiiene, Iorga,
Studii Fi doc., XII, p. 41 0 urm.
lLupta ardeleana contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu diocniri
241
-vre-odata, ca un suflet onest ce era, chestiunea Insasi a menparasirii Unirii cu Roma. i tot asa nu se poate
inerii
-admite, ca In acest raport, cs asistentii puser5. astfel Intrebarea, unii fiind pentru parasirea, din acea chi:4 chiar, a legaturii ce li se parea MI% folos 1.
Pe urma acestor pri, Inochentie fu chemat la Viena ca

sa se Indreptateasca inaintea Cancelariei Ardelene. Procesul
stiu pentru nafie incepea din aced moment.
Pentru a intelege care era, de o parte si de alta, starea

trebuie sa se aiba in nainte ca In acest an de suprema
-crisa, 1744, Francesii intrau In frile-de7jos austriece i Fre-cleric al Prusiei reIncepea ostilitjile, patrunzfind In Boemia,
pe and a Impratul rival se Intorcea In Bavaria. In acest

timp Constantin Cantacuzino, al carui frate, Radu-Rudolf,
tradind pe Imparateasa, se oferi lui Frederic 2, veni, la Semlin,
In legatura cu Pap de Belgrad, apoi, mergand pentru afacerile
sale la Viena, fu arestat acolo ca tradator i, facandu-se pro-cesul, ale carui acte le avem 8, amanduror fratilor, intra pentru
-vre-o patruzeci de ani In temnita de la Graz, ca unul care voise
a se face Despot al Sdrbilor s se apropie de aparitia lui Vii, chiar, cum se credea In familia Cantacusarion Sarai
zino, c 1-ar fi parit Constantin Mavrocordat, Domn priiRomanesti i Serbiei 4. tini c Inochentie se temu sa' fie dus
In aceiasi inchisoare de Stat, si de aici fuga sa la Roma, unFle
se credea mai sigur gi de unde credea cti pi-ar pulea urmdri ca
mai mull succes dreplatea in care And la Lama, nestrclmulat, a
crezut. De altfel insusi nuntiul apostolic Ii impusese s nu se
presinte Inaintea unui tribunal laic, politic, care n'avea ca.derea sa-1 judece
Papalitatea, pe vremea unui Benedict al XIV-lea, amestecat
lara voie In razboiul pentru succesiunea Austriei, nu era In

a Nines, o. c., pp. 562-3.
Papiu, Tesaur, III, p. 106 si urm.; Iorga, Hurmuzaki, X, pp. txx;

_Radu Cantacuzino, In Mem. Ac. Rom., XIII (1932).
a Hurmuzaki, VI, p. 587 si urm., no. CCCXXIX.
4 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 337.
5 FIclianu, 1. c., p. 156.
16
242
Lnptele Rornnifor contra patropagiului fanariot i iesuit
stare s'a' apere pe un episcop Impotriva cAruia se ridicase in.treag6 coalitde, In frunte cu elementele ungureoti, din Ardeal oi
din Viena, a c'gror influent:a' nu fusese niciodat mai tare cleat,
pe vremea cnd Imprteasa, in csautare de credinciooi,

aducea aminte aoa de mult CA e regin6 a Ungariei.
Astiel, pe de o parte, se adu Biserica unit In. sama, nu a
lui Balogh Insuoi, care putea fi Invinuit ea' a Inveninat conflictul, ci a vicariului episcopului absent, propriul s'a'u nepot,.
Petru Aron din Bistra, care In cAlugArie Ii luase numele dePavel far4 a prtr'a'si, ca i unchiul su, numele de botez. Un vicarial care linu multi ani de zile, cu lolalei ablinere de la ameslecul in problemele viefii nalionale. Iar, pentru a ImpAca spiritele, Intrebuintandu-se i trimeterea din Maramur4 a epi-
scopului Oloavchi 1, se asigur printr'o nou diplom c4 ImpArteasa nu caut s6 Marie aceast Biseric6 ,de rit romanese
la confundarea cu catolicistnul (5 April 1746) 2. VIAdica
rus fu primit la Cluj In acest an 1746 cu cele mai naari onoruri,
ca oi cum el ar fi s'a." i frnaie oef al Bisericii unite. I se Vim
Inaintea mu1imii, cAreia-i fa'cu oi la Cluj slujba de Boboteaz1
la Someo, o cuvntare in romemege, de misionarul iesuit Gheorghe ,Szegedy, pe care 1-am Int'alnit in Moldova pe l'ang Constantin Mavrocordat, in acel moment slreins legal de inleresele
lesudfilor. Din parte-i, VIAdica Manuil trebuia s recurg6 la
ca i, de partea cealalt Visarion
ca s vorbeasck recunoscaor, poporului s'au .
Sralmoeiul, acelaoi Szegedy, ar fi fost aoa de elocvent, IncAt
unji I-ar fi ,dorit pe clAnsul s'a" fie pgrintele popilor nootri
tAlmaciu,
alt Slav,
Oloavsohi nu plecA MI% s'a" fi tinut un sinod de cincizeci de u popi ,
nu de protopopi 3. PcIrea di se urmeirefle desfiinfarea aceslei

episcopii deosebile penlru Ardeal care, ca sei nu cad prea sirtinse
cu cei de pesle munli, fusese inadins dryad, la Blaj, In

central insufi al provinciei.
Dar Inochentie Intelegea ca din depArtata sa retragere,

al cArii capn Il credea aproape, s'a" conduc i mai departe Bi1 Nilles, o. c., pp. 571-3.
3 Ibid., pp. 574 6.
3 bid., pp. 571-3.
Lupta ardelean contra cotropirii Bisericii U.nite. Cele d'intiu ciocniri
243
serica, unde-1 chemau ai sal., din acea multime la care Meuse,

ta ultima clip, apel, i se auziau strigatele: episcopul nostru .
Din Roma, el, care se pregtia de o Inturnare, Insa garaniaid,
la Viena, acusa energic pe Balogh, a carui mna o simtise In
prigonirile la care fusese supus. El cerca ca un Roman s fie
pus In locul acelui care s'a dovedit necredincios fa-VA de episcopul su, i In felul cum a impartit,.pentru scopuri pur cato-
lice, veniturile diecesei. Petru Pavel Aron primete ordinul

de a intrerupe once legatura cu indesirabilul, pe care, pentru
a-I face imposibil, Inochentie Il i excomunicd, aceast m'asura
avand a fi proclamata In sinod .1 afiata pe uile biseri-
cilor. Cum timidul vicariu nu cuteza s'o faca, el fu destituit,

In 1747.
Dar Roma se roti contra lui Clain i pentru Iesuit, care, de
altfel, trebui s plece de la sine, pentru vicariu, care nu va

putea sa fie clintit. TulburatoruI ar face bine sa iasa din
Roma i chiar s-i pa'ras.easc situatia episcopal.
Inochentie nu se IAA. biruit. Noului teolog , Slavul Pallovics, i se ceru jurmantul i neamestecul In socoteliIe diecesei. I
se opuser episcopului doua msuri menite s taie In dauna lui
conflictul: Aron deveni vicariu apostolic, deci nesupus episcopului, jar teologului i se f'cu o leafa de la guvern. Dar exi-
latul numete el un vicariu al sau, pe protopopul Nicolae Pop

de acolo
din Balomiri, iar pe vicariul Papei 11 excomunica,
chiar din Roma, extraordinar cas de indraznealk ceia ce aduce
masura de a-i Interzice plecarea. Si din Ardealul lui 1i venia,
impreung cu puternicul rsunet al simpatiilor populare, asigurarea a aisprezece protopopi, strani la Blaj, In frunte cu
Avram Pop, cu loan din Scklate i cu invtatul arhimandrit
de origine greceasca, Leontie Moschuna, c Biserica nu-1 va
rasa s se retraga ; alti douzeci i ase de protopopi se declarara in acelai sens: era vorba de o deputatie la Impratease .
Incurajat astfel, Inochentie urmeaza o lupta, care se restrange acum asupra teologului , dar din ceind in clind scapeirci f i alie milriarisiri, care arai'd ad de &Win inainie de bale
Pclipnu, in Mein. Ac. Rom., seria a 3-a, I, p. 162.
16*
244
Luptele Romnilor contra patronagiului fanariot i iesuit
era acela pe care soarta-1 condamnase a fi numai f eful unei Biserici de minorilale, impopulare : el afirma dreptul sau de a fi
avut legaturi 0 cu vecinii prieteni , deci Romanii liberi. De

altf el nici Turcii nu osandesc fara aparare. Pe Vldica de la
Muncaciu nu-1 primete in diecesa sa. Celor din Viena li spune
raspicat, prevazand, profetic, viitorul: 4 Pet-Lira nedrepicifi se
stramuld ski pdnirile din neam in neam fi numai prin dreptale
se inbirefte tronul . Fata de incalcarile continue contra lui
acasa, in Ardeal, el striga: 4 Snt jignit pentru Dumnezeu,
0 Dumnezeu e jignit in fiinta mea. Nu pot sluji un Dumnezeu
care e adevr 0 s plac lumii, care e mincinoasa . Pare sufletul lui Mihai Viteazul in clipele culminante ale patimirii
lui, 0 de la aceia0 oameni.

Inochenlie ifi aminlia acum de ce se rclpise Bisericii sale :
Acest Scaun a fost arhiepiscopal 0 a fost facut Scaun episcopal...
Nu said episcop al Austriei, nici al Lalinilor din Ardeal . . .

Aceaski captivitate romand jignefte tot neamul romeinesc 0 Un-
gana ins60, dupa chiar dreptul gintilor . Dar 4 Petru nu fi-a

pierdul in lanfuri apostolatul .
Acum, trecand la primul plan al revendicarilor sale, Clain
struie si pentru clerul eau 0 pentru drepturile nobililor i ale
celorlalti Romani . Teiranii sd nu fie mcinali la iobclgie. aMai
bine sa piara toate ale veacului deck, sa dau poporul mieu In

v'enica robie, iar pe clerul mieu 0, data cu mine, pe episcopii
urma0i miei, In puterea Iesuitilor. Ba chiar, cuprinzand supt
aripile sale pe toate jertfele romaneti, ajunse la Roma, ale
rAzboiului european, el ii culege, ti sfatuiete, ii mngaie, vorbindu-li de ai lor de acasa, ii Invata.
Si din Ardealul, acuma rascolit, ii vine, de la norodul din
1747, ca un fasunet al inse0 cuvintelor sale. Locuinfa Romcinilor in Ardeal intrece aproape poveslirea isloriilor . . . Ardealul
de aldlea sale de ani niciodald n'a lost defer! de Romdni, cari,
supt barbari f i supt prinfi calolici, f i au avul loldeauna privilegiile f i prerogaiivele. Au creat 0 pastrat un arhiepiscopat,
recunoscut 9i de printii maghiari. Astfel Leopold I-iu n'a creal,
ci a menfinut o veche stare de lucruri, injosindu-1 insa prin
scaderea titlului 0 impunerea teologilor, Inochentie e invitat

sa ramaie, caci, dad, Preasfintia Voastra cu binele ori cu
Lupta ardeleanti contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intaiu ciocniri
245
rul sau in once chip ar fi silit s se retrag, si poporul roman
va prsi Unirea, el care strigA inteun glas c, dac Preasfintia Voastr se va intoarce, once li-ar pune A' fac, va face,
iar, dac nu se intoarce, el nu vrea s stie nimic de Unire si

Uniti 1.
Zdrobit de lupt, trind in miserie, neincunjurat si nesftuit, dar, pan la capt, tare pe dreptul su, Vldica se g'seste
de-odat inaintea necesittii absolute de a-si ceda Scaunul

aceluia pe care-1 excomunicase, privindu-lintaiu ca pe un neascul-
ttor si apoi ca usurpatorul unui loe pe care el declarase c

intelege a-1 pstra inaintea oricui. Pusese, mai de mult, conditda
cs urmapul seiu irebuie sei fie ales de sinod (10,Maiu 1751). Astfel
in Novembre se strfinge aceast adunare, dar supt observatia

a doi comisan i imprtesti: un Maxay i. Rorneinul Pelru Dobre
de la Zlalna, care a fost intrebuintat in multe rosturi. FM%
mult znav, ea s se incheie odat acest capitol pentru

Austria, care inc6 din 1748 nu mai era in rgzboiu si putea s
ieie hotriri mai radicale, se ddu intrirea lui Aron (Februar
1752). La alegere nu luase parte si acel nou 4 teolog (de la
1747) Pallovics pe care Inochentie declarase a nu-1 admite
ca fiind numit fr voia sa 2.
Noul episcop fu chemat indat la Viena pentru a-i impune
conditii pe care se credea a el ar fi dispus s le accepte. Dar
indat, fr intelegere cu inaintasul de care-1 desprtia o prpastie, acesta lu, ca printr'o misterioas voint a poporului su,
cu aceiasi dArzenie atitudinea de opositie contra inoirilor in
dauna poporului su. Era si recomandatia pribeagului din

Roma, care-si arnase, 16 abdicare, dorinta ca urmasul s lucreze u fr de nicio scdere a cinstitului cler, neam si succesorilor 8. I se pretindea lui Aron s jure c' nu va lucra nimic
fr' s intrebe, nu numai pe # teolog , de care si el ar fi fost
bucuros s scape, dar s'i pe episcopul catolic si chiar comi1 Paclianu, Corespondenta din exil a episcopului Inochentie Micu Klein,
1746-1768, Bucureqti, 1924. Resumat In Rey. Ist., X, pp. 219-25.
3 Nines, o. c., p. 586 i urm., Din partea lor, adversarii unguri, ca 4 arhIdiaconul to de Fagara, Vasile Barany, nu recunoteau sinodul din acel an ;
ibid., pp. 594-6.
3 138.c1ianu, Corespondenfa lui Inochentie, pp. 111-2, no. Lxxi.
246
Luptele RomAnilor contra patronagiului fanariot 0 iesult
siunea catolicg din Guvernul provinciei. Se consimti doar la Inlturarea colegului din Alba-Iulia dintre aceti supraveghetori. i
o nou formul fu rspins. Pentru ali arta drepturile, Aron,

care-0 1njghebase, ca vicariu, o mic tipografie la Blaj, devenit
de fapt capitala acestei Biserici, fAcuse s se tipAreasc, In
Mart 1750 Ina, Floarea adeveirului peniru pacea f i dragoslea de
obfie, din grddinile Sfirdelor Scripluri prin marea sird dania

cucearnicilor intre ieromonafi in mil ndslirea Sf iniei Troifd 1, abia
isprvit, In care era 0 o coal de preotie, la care se va adugi
mai trziu numai cealalt, tu o menire de un caracter Mai

general 2 Acuma, In 1752, el fcu s se deje o traducere latili,
pe care o tipri la Viena: ea fu confiscat 3. Fr a mai atepta
hotArIrea Romei, se 0 numi teologul , in persoana unui
Mihail Salbeck, nscut In Ia0, dar care avuse rosturi de profesor tot Intre Ungurii din Ardeal 0 de dincolo de aceast
provincie 4. Se credea cs acest cunosctor de foninete, limba
sa oarecum natal, va fi mai uor primit, dar, cum se vzu

apzat, In lipsa episcopului, retinut la Viena, el se purt ca
stpn.
Roma era Ins 0 mai departe pentru dumanii tendintilbt d
individualisare ale Bisericelor unite, i, In acest moment Chiar,
aprea statutul impus de Pap tuturor acestor organiiatii:

Aron refus ins cu statornicie primirea bulelor de n. umire,
care-1 siliau ali tolera lng4 el un spion ce putea s-i ajung
un rival. Era vorba deci ca acest Indrtnic s fie Inlturat. Trebui
un ordin formal din partea lui Benedict al XIV-lea pentru t a

Aron s facA 0 acest pas, dar episcopul 10 propusese a nu tinea
sam Intru nimic de existenta lui Salbeck i apoi a urma0lor

acestuia, vechiul Pallovics 0 tef an More 5. Atunci i se Meredint4 0 actul imperial de confirmare, In care Vldica doria
s se introduc schimbri, care-i full refusate 6.
1 Bianu 0 Hodo0 o. c., II, p. 113, no. 276.
4 Bun a, Petru Pavel Aaron; Iorga, let. tnveignulntului.
3 Paclisanu, In Mem. Ac. Rom., l. c., pp. 165-6.
4 Nilles, o. c., p. 605.
5 PAclisanu, l. ult. cit., p. 163 0 urm. V. 0 anexele.
6 Ibid., pp. 171-2.
Lupta ardeleanA contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intAiu ciocniri
247
Se asez In acest Blaj in care Inochentie ar fi vrut, cum

-spunea, s i se astruce oasele, in mnstire 1, dar voia legsturilor
tu acesta era aspru oprit de guvern, ca once alt manifestare. Ii rmnea deci acestui suflet de cAluggr mergnd
*pan& lii schivnicie, dar doritor de a aduce, la randul su,
folos neamului pe care nu-1 mai pulea represinia, reimaind fnchis
Biserica sa, singura cale a culturii: scoala, care, cu tinerii

.cari, ca Silvestru Caliani, se intorceau de la Roma, Mil
lui Inochentie, dar din ce in ce mai mult cu al imperialiaor strmosi, se desvolta tot mai mult i, cum se va vedea,
tot mai departe de cercul ingust monahal si tot mai sus spre
idealul neamului, i tiparul de crti, acestea avnd trig numai
misiunea de a impiedeca intrebuintarea acelora de peste munti
pe care odinioar Nicolae Comnen Papadopulo le declarase,
zafar de unele amnunte, utilisabile.
IntrebuinOnd un tipritor din Minnie, el d intaiu neapAratul Catechism Mare 2, poate un Strasinic (1753) 3, apoi,
,dupg asezarea la Blaj, cartea de dogni pentru scolile sale, Inoclici,iura creftineascei, care nu e decAt acelasi catechism". 0 nou form
-a Liturghillor
acum intiu intr'acesta chip tiprite
*pare tot In 1756, si o deosebit constiin0 i. mndrie se intrupeaz4 in titlul crtii, publicat supt aceia care nu e intitulat
CrAias a Trii Unguresti , ci Chesaro-Criasa Romanilor
se simte influenta cresterii la Roma a tinerilor Romni

prin Ora Ardealului , episcopul purtnd deocamdat numai
modestul titlu de VlAdica Fgrasului , potrivit cu numele
impus de Papa diocesei 5.
Peste un an, caracterul latin, dar nu in sensul catolic al
Iesuitilor, al scolii bljene, care incepea acum a bate din aripi,
se manif est In editia latin a Catechismului, Doctrina christiana,
la care lucreaz, vdindu-se tot mai mult la Blaj un el de conPAclisanu, Corespondenia lui Inochentie, p. 118, no. Lxxvill. V. si ibid.,
pp. unnAtoare.
Bianu i Hodes, o. c., p. 123, no. 287.
8 Ibid., p. 125, no. 290.
4 Ibid., p. 135, no. 299.
5 Ibid., p. 134, no. 300.
248
cenlrare romezneascd, un Bntean nobil, Mihai BecIcherechi 1-
Se invocti protectia tesaurariului ungur al Ardealului, Iosif

Bornemissa. La vechea form romneasc se adauge un # dialog despre Sfnta Unire .
Urmnd un plan logic, episcopul care dduse 6 Liturghiile p
public tot in acest harnic an, 1757, un Orariu, pe care-1 numete,
dup vechea dating, cu urItul cuvnt slavon de Molitvenic ,

dar puind inainte se simte influenta unui Moschuna acela,
grec, de Euhologiu. Meterul sptor Vlaicu, un Ardelean,

presint Insgi sfnta mnstire de la Blaj , cu impuntoarele-i
reci forme iesuite 2.
Pentru preoti, lucrnd un tipograf de la Sibiiu, Petru, se

d numai In 1759: R Pstoriceasca datorie dumnezeetii turme
vestit 8. De dnsa se leagg firete, la 1760, Pstoriceasca
poslanie sau dogmatica invtturg , care se recomand ca
fiind 6 a Bisearicii Rd setrilului , care # cuvntAtoarea turing 4.
E inleresani cli in ea se pomenesc, de la 1699, aleilea din lipdrilurile.
din Bucurefli, Snetgov, Rd mnic, Buzau f i Iafi. Vom vedea

cg e vremea di nd se pornefle marea mifcare girlineascei impoiriva
Unirii. i, In acelai an 1760, Gherontie Cotore se simte Inda-
torit A' rspndease, In calitate de ieromonah din cinul

Marelui Vasilie i, o In ceale sufleteti pentru celelalte era,
gheneral vicariu at
In parte, mcar nominal, 6 teologul ,
lui Aron, cruia IntAia oar i se zicea : prin tara Ardealului
i psrtilor ei Inpreunate VlAdicul Fggraului , o carte adresat Frtiilor Voastre cinstitilor protopopi , cari tot mai mult,
supt Inrurirea rnsurilor i micrilor pe care trebuie s le

urmrim acuma de la Unirea cu Roma, se ridicau ca o putere Intmpltor opus episcopului 4.
Pornirea atre ortodoxie, imbrAcat la Inceput In vemntul slavon al Srbilor, tari prin acel privilegiu imperial care li
1 Ibid., pp. 137-8, no. 303.
2 Ibid., p. 141, no. 306.
3 Ibid., p. 147, no. 315.
' Ibid., p. 148, no. 317.
3 Ibid., p. 149, no. 318.
Lupta ardeleanA contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intfilu ciocniri
249
(ladea un arhiepiscop la Carlovat, un episcop la Arad, altut

pentru Buda si Campia Mahaciului si, alaturea, sefi nationalii
civili si militari, e obrcneji , cu militia lor, nu Incetase un,

singur moment In partile banatene, crisene si bihorene. Si
nemultamiri sociale Inca nerostite, aspiratdi nationale inca nedefinite se ascundeau dupa aceste revendicatii confesionale, care
se manifestau totdeauna intr'o forma deosebit de pasionata..

Inca de la 1750 te numi episcop in pariibus pentru Tegeia,
dar de fapt pastor sufletesc in pailile Orazii, pentru a insela
multimile prin aparenta lui rasaritean, Macedoneanul Meletie
Covaci, a carui vecinatate n'a putut fi primita cu placere de un
spirit asa de tare in convingerea sa de drept cum era Inochentie 1. Isi atribuia autoritatea asupra e varmeghiei Orazii-Mari
si a Bihorului , dar rara caracter national , cum, de altf el,
Viena si Roma voisera sa fie si Fagarseanul , ci, laolalta,

pentru 4 Greci , cu privire la Compa-nia din Oradea, ale cara
staruinti, si nu ale taranilor, fusesera cele care luptasera,

*Rumni s'i Rusi , plus un pretentios iproci a. Dar el se gsii
Intre intransigenta Grecilor din Companie, cari nu voiau,

pe unit, si propaganda sarbeasca a episcopului Sinesie de
Arad a, care calatoria prin satele acestor regiuni ca un print,
cu garda sa inarmata, rara A se uite gelosia Ungurului care,
la mormantul Sfantului Ladislau, represinta confesiunea latina..
Circulri de la Carlovat, In stilul mistic care influenta asa de
mult pe trani, circulan necontenit prin aceste parti 4.
Plecarea, la 1748, in Tara-Romaneasca a protopopului Nicolae
din Balomiri, care fusese chemat, ca vicariu al lui Inochentie, la
Viena pentru a se indreptati, insemna o alta directie In resistenta f ata de Unire 5. Fugarul trecu prin Bucuresti spre Mol-
dova. Primit cu neincredere de Constantin Mavrocordat, e/

1 Pentru tot ce-1 privete mai ales Ardeleanu, Istoria diecesei Oradiei
Mari.
2 Iorga, Studii gi doc., XV, p. 335, no. 1.
a Pentru uneltirile lui, li Iorga, Doc. Ard., II, pp.1693-5, no. MMMCXXXIV ;
pp. 1696-8, no. mintcxxxvnr,

4 Nilles, o. c., pp. 601-2. Cf. Bunea, Ioan Inocenliu Klein, p. 250 (sttiruinti
la Viena).
5 Nilles, o. c., pp. 597-9.
00
spera s'A mute in tar p'Ang la 16.000 din RomAnii prigoniti.

Se spunea ea' ultima tint a cltoriei lui ar fi Moscova sau
Constantino pol .
Dar Ina de la 1756 Imprteasa Romanilor , aceia pe
care administratia ardeleang o Inflisa supusilor In fierbere
,ca s maica de la care se poate astepta toat mAngAierea si
dreptatea si mitul Mariei-Teresei rmase adAnc Infipt in
sufletele tranilor nostri si atunci cAnd se ridicau In arme

contra Guvernului si atacau violent Unirea , se gsia din nou
4n lupt cu Frederic al Prusiei si aliatii lui. De mult In* once
legAturi peste granit ajungeau s'A fie suspecte 1. Dup cg
Domnul muntean se plAngea cÀ locuitorii din judetal Skuieni
lug In Ardeal 2, la 1756 se ameninta cu spnzurtoarea once
ktran ar trece dincolo de munte 3. Si din causa ciumei se ieau,
.In 1758, msuri pentru a Impiedeca emigrarea In Tara-Romaaleascg 4.
Dar, pe cAnd Sinesie de Arad asigura pe preotii de la
Apusul Ardealului a el, care merge s aseze un episcop la

Timisoara, e seful lor recunoscut de Suveran 5, de la Viena
venia vestea asezrii ca mitropolit In Ardeal , cum se inti-
tula, precum am vzut, si Petru Pavel Aron, a episcopului

arb de Buda, Dionisie Novacovici, cgruia i se dklea ca resedinVA, pe timpul ct va putea petrece In provincie, o csutl
ia Rsittari, In apropierea Sibiiului, care ceruse episcop 6, si,
pentru a se Intelege cu credinciosii ortodocsi, cari-si aveau
acuma Vldica dorit, un secretariu romn 7.
NeasteptAndu-se la Indeplinirea asa de rpede a cererilor
ion, tranii de legea veche din tot Ardealul se ridicaser inartmati la predicatiile aprinse ale preotului Ioan Molnar, zis
1 La 1753 Inca generalul din Brasov cere sA ceteasca once scrisori se trimet
In Tara-RomMeasa ; Iorga, Doc. Ard., II, p. 1695, no. MAIMCXXXV.

2 Ibid., p, 1680, no, MMBICIV,
$ Ibid., p. 1704, no. lininfcLvni.

4 Ibid., p. 1706, no. idmmcLxvn.
5 bid., pp. 1710-1, no, mmmcLxxix.
4 Iorga, Sate Ff. preofi, p. 254.
2 Hurmuzaki, VII, pp. 19 20, no. XVIII; Fragm., II, p. 159 si urm.
Lupta ardeleana contra cotroplrii Bisericii Unite. Cele d'intAiu cioeniri
251
Pivariu, 0 ale altor apostoli af multimilor. In fruntea lor se aez
preotul Sofronie de la Cioar, un vrjitor al acestoi trnimi

mistice, care nu putea s admit o religie pur rationalist,
birocratia 0 administrativ, ori de cAt InvVtur qi de
sincer tragere de inim ar fi Insufletit. Ceia ce se Intelegea,
iiindc se iubia, la lupttorul 0 martirul Inochentie, nu se

putea iubi, fiindc6 nu se Intekgea. la Pavel 1
Cunoscnd adevrata stare de lucruri, aci vorbqte de

arhiereul pravoslavnic ce s'a acordat, dar neputndu-se
desface de vechea traditie a legAturii pravoslavnice cu SArbii,
Sofronie se InfAtia ca vicra al Sfintdei Sale de la Carlovet 2,
i adAugia pe un Gheorghe din Abrud, jurat al ace1uia0
vnitropolit. Ei se adresau, nu ctre liomni In deosebi, 'ci
enre pravoslavnicii creOini , asigurndu-i c de acuma,

-dup porunca maicii noastre Cresei , oricine e liber A. fie
. uniet sau neuniet , unit,ii a-vnd dreptul de ali pstra
ce au cldit ei, dar peste ce este al satului satul singur are dreptul
de a hotti 3. Aslfel, pesle lot ce acidugiserd vremurile, aced om al
salulai reisaria cu dalina vigil romd nesli din Fi prin sal, penlru
salul lnsufi.
Dar satul Intelegea altceva decat ce spuneau juratioi . El
era Incredintat c6 din aceast miqcare va ie0 altceva deck, ae-iarea Inteo cocioabg a unui Irldic fr tiinta limbii romne0i.
Sofronie, chemat Inaintea generalului Buccow, care fusese trimes
In Ardeal cu trupe, se Incurc 0, socotindu-se amenintat, 10 fAcu
drum cAtre Tara-Romneasc, lsnd tr sfat pe acei cari fuseser
tulburati de cuvntul su. Ei Ins credeau c nu va veni numai
vremea cnd 0 popa neunit va avea drepturile unitului, ci,

.cAnd Sofronie va aprea cu Tatarii, a cgror prad In Moldova
fcusei mare zvon, multe nedreptti seculare, pe care nimeni
nu se coborise s le mnglie nici mAcar cu vorba, se vor Inltura.
De dincolo de munti veniau, prin 1762 Inc., aducstori de

sperante, ca daselul Belgradului, loan . Se tia cA Sofronie
1 Iorga, Sate gi preoli, pp. 252-3; Bunea, o. c.; Silviu Dragomir, o. c., II,
p. 152 i. urm.
2 Iorga, Studii gi doc., IV, pp. 86-7, no. Lxxit.
8 Ibid.
262
se afla la Arges, ca are legaturi cu acel episcop de Rmnie

care sttea, cum se va arata, in legaturile cele mai bune mi
Novacovici .1 in trecutul ca'ruia era o miscare indrazneata
contra Domniei. Icoana lui Nicolae din Balomiri se desfacea i:
aceia la orizont. Si, In acea zi a dreptatii, oamenii si-ar pltil

mai bucuros i darile catre Imparatie 1
Grigorie de Rmnic, in aceast vreme a hotarelor inchiser
nu primise nicio instiintare de la Dionisie despre misiunea, asa
de grea, dar el n'a inteles-o niciodata I, ce i s'a incredintat.
Aflnd-o doar de la negustorii ce veniau de acolo, -el, acest
pastor luminat, asa de harnic, Yute lung stapanire, pentrur
Biserica sa, se grabi s-1 felicite. Asifel de la sine, peste granitilede jara f i de confesiuni, unilalea morol'd romdneasca se lrudicr
sei se ref ac. Pentru Grigorie, noul Vladica era i a tot Ardea-
lului . Iar el ii amintia vremea calad, in cursul ultimului razboiu dintre Turci i Austrieci, fusese insusi un pribeag acolo.
si-i aflase odihna tuteo cas frateasca de t'Aran 2.
In aceiasi scrisoare lusa episcopul se arat. In legatura cir
Sinesie de Arad, caruia i-a tiparit cartea de 4 nationalism ah-bese, cu a vietile sfintilor arhierei "i Imparati ai neamului
sarbesc ,
s'i
ar vrea sa-i trimeata exemplarele, prin Ardeal,
cu voie de la guvern 3.
Dar aceste legaturi pe care le incerca intreprinzatorul

Vldica mai aveau un rost. La 1763 el vorbia de un Ardelean,
din ptirtile Balgradului, Nicodim, pe care-1 fcuse ierodiacon 1
preot i. care fusese cu jalbi de la el i la Moscova, pe vremea.
Tarinei Elisaveta, iar acuma vrea sa se intoarca in tara sar

unde oamenii cu un astfel de trecut nu erau primiti bucuros..
Ar fi vrut ca ucenicul sau s afle chiar un loe tanga o frateledora , care era Dionisie 4. Primi o aprobare ing'imatai daca
1 Iorga, Studii fi doc., IV, pp. 93-4, no. Lxxxvii.
I Ibid., pp. 87-9, no. Lxxxm.
3 Ibid. La 1761 pentru arhiepiscopul de la Carlovat, privit ca e mitropolaulf
1ntregu1ui popor slavono-sArb fi valah ce se aflA in ImpArAtia MAriilor Lorchesaro-crliesti o, RAmniceanul dA o e pravill de rugAciuni e ; Bianu si Hodos,
/. c., p. 157, no. 327.

' Studii Fi doc., IV, pp. 90-1, no. Lxxxxv.
Fig. 16.
Atanasie Rednic, episcop al Romnilor uniti.
Gupta ardeleanA contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intAiu ciocniri
263
acel om nu e amestecat In ale lui Sofronie, sa vie, dar leingd

el nu-1 tine 1.
Din parte-i, secretarul lui Dionisie, dascalul Vasile , de fapt
tot un Sarb, Miroliub, cerea de la episcopia vecina crtile de

slujba, care lipsiau asa de mult, dar Grigorie Intelegea ca ele
se-i fie platite.
Aceasta numire a episcopului ortodox In Ardeal a trebuit
s fie cea mai grea lovitura pentru Vladica din Blaj. Astfel
Viena catolica, prinsa de greutatile razboiului i temandu-se de
intrigile rusesti, consinrtia sa distruga In mare parte creatiunea
lui Carol al VI-lea, (land o existenta legal unei Biserici care
pana atunci fusese abia tolerata.

Aron nu Incerca nicio Impotrivire fat4 de Guvern, nicio
rivalitate fata de acela a carui calitate national era tot asa de
atacabila ca i cea canonic Insi. Blajul, linistit In cuprinsul
ingust al unei episcopii pentru tarani i unor scoli pentru puii
(le barbari, ti calla resemziat opera de tiparire si de Invatatura,
pan ce, In mijlocul chiar al acestor valuri populare pe care
run suflet de alugar nu putea sa le Infrunte, viata bolnaviciosului episcop lua sfarsit, la 9 Mart 1764 2.
Urmasul acestui cleric de o harnicie neintrecuta si de mari
virtuti personale, care n'a Inteles Ins a trece dincolo de Indatoririle sale duhovnicesti si care, Inchis la Blaj, moartea
1-a prins Insa la Baia-Mare 8 , n'a fost niciodata, cum a

.cutezat s-1 intituleze In pastorala sa Gheronte Cotore: pin
lam Ardealului f i p'rfile ei impreunale Vladicul Fagrasului .
bisericii,
Ibid., p. 91, nota 1. V. i Vasile Mangra, Slujba
Arad 1905.
Bunea, Petra Papel Aaron. Ca tipArituri, In 1760, un Octoih, o Inchinarelatinli a tipografului, o Epistola consolatoria, dedicatA pacificatorului Buccow,
de colarii bldjeni *, o compilatie, In 1762, a episcopului despre Sinodul
din Florenta (0 In latine0e, 48 de pagini), tot pentru Buccow, spre 'Amuromilnefti,
rirea lui, care e lAudat ca fAcAtor de pace 0 creator al unor
i, in sfAr0t, pentru explicarea credintii ortodoxe, o parte din Operele Si.
loan Damaschin, in limba /atinA ; Bianu i Hodo, o. c., p. 152, no. 322; pp.
152-4, no. 323; pp. 154-6, n-le 324-5; pp. 157-9, n-le 328-9; pp. 160-1,
no. 333.
3 Pentru ultimele-i grele suferinti fisice, Nilles, o. c., pp. 626-7.
254
Era un Marmursean, un nobil de acolo, ceia ce arat c' scoala

blgjeang, pe care o InfAtiseazA ncenicii In tipritura lor, strngea
elemento romanesti de pretutindeni, Rednic, care luase In cAlugrie humele de Atanasie al. adevratului Intemeietor al Unirii..
Fu ales cu un mic numr de voturi, dar Viena crezu cs6

trebuie s-1 IntreascA MI% zbav, pentru linistea provinciei
pacificate supt raportul religios de Buccow si care va fi pzit
de acum InaintO cu puterea acelor elemenle romemefli de la sate
deirbra comandaniul ardelean pe multi ant de zile fiiu sei li deje
?i. o organisare culluralci laic, rasa rind in fafa celei bisericefli
con fesionale de la Blaj, O astfel de Intrire nez6bovit se
impunea si pentru c. la Roma era Inc4 viu, trupeste i sufleteste, Inochentie, pe care multi nu-1 uitaser si a cgrui crunt,
frunte era luminat acum de aureola unui lung si durerosmartiriu. El se arAta, asa btrn cum ajunsese, gata s-si iea
din nou pe umeri povara conducerii Bisericii sale amenintate.
Sca din refugiul su: Pentru Smerenia Mea bine stiti
FrAtiile Voastre c' eu, cand am primit aceast sarcin grea
a Vldiciei, nu o am primit ca s prsesc apoi turma cea Increzut grijii mele, ci ca s o pase, s o Ouse i s o Indireptez,.
In ce chip am si fcut cat am putut, precum stiti. De o am.

lsat, o am lsat c n'am putut alminterea face. Si, iarsi, de
va vrea Dumnezeu s m cheme, mAcar Ingreuiat cu btrnetile, pentru binele de obste nu voiu fugi de mune i osteneala
iarsi voiu Mange arma mea pe coapsa mea . Dar el intelegea
s reieie lupia mnirerupl numai f i cerea o vileazei
In jurul seiu: Ins, de v'ii voia sA m aveti iari, irebuie set
aveti inimei mare, voile luluror impreunci, s deschideli ochii
f i sei inneiltati cuvanlul, scl lepeidati loalci frica penlru drepiale
Nu tremurareti, ci, fiind nevinovati, precum sinteti, nimica
v pot face... Nu tmndareti vrernea, ci lucrati pria' aveti

lumin, ca s nu VA ajung6 Intunerecul 1
Dar tocmai de aceia el nu putea s fie adus Inapoi, asa !nat.
patru ani de zile ultimi din viata sa att de ingustat Ii petrece
Paclianu, Corespondenla lui lnoch,entie, pp. 138-9, no. cvi. Cf. ibid.,
p. 139 i urm. V. i scrisoarea lui din 1-iu Octombre 1764 catre primatul
Ungariei; Nilles, o. c., pp. 629-30. I se recomanda, e ingrijorat de greutatea
Inotenirii, de primejdiile ce-i ameninta opera.
o
o
Cl)
.-o
Lupta ardeleand contra cotropirii Bisericii Unite. Cele d'intdiu ciocniri
255.
departe de chilia din care, cu gandul revenirii, nu clintise nimic.

El muri, In vrast de aptezeci i rse de ani, la Roma (22 Sep-
tembre 1768), omorit de lungi ncazuri i de un nestins dor.
Ram4iti1e-i fui% arzate In mnstirea rutean a Sfintilor

Sergiu i Bah
Rednic, care fusese vicariu i econom pe 14110 Aron, avuse
recoxnandatia acestuia pentru succesiune. El incepu alt lupt'
de eat aceia pe care o purtase Inochentie, lupta contra candidatilor pe cari, primind i amestecul teologului,ii biruise 2Grigore Maer (Maior), care fusese la Roma i avuse legturi
cu pribeagul, Ii sttea In cale, cu mijloacele sale, care eran

mai mari decat ale episcopului. Atanasie izbuti s-I fac a fi
exilat In mnstirea Sfantului Nicolae din Muncaciu 8 Ignatie-
Darabant, pe care-1 avu, o bucat de vreme, ca vicariur

fu apoi, In 1768, trimes s'a predea poesia i retorica In Semi-.
nariul Sfintei Treimi, de i el credea ea' are de urmarit i mai
departe o oper folositoare Bisericii sale': acesta era s fie iD
adevr, dar nu in acest Blaj cu aierul Inchis urmapl lui
Inochentie. Cu sfetnici inferiori Atanasie trebuia s urmezeo guvernare, In cursul ereia nu se intalnesc decat cartile de-
slujb necesare clerului sau: Evangheliariul din 1765, Orologhiul din 1766, Aposiolul din 1767 5. La 2 Maiu 1772
mantuia o pstorie care n'a adus alte roade.
Pclisanu, o. c., p. 143, no. cm; pp. 151-2, no. cxxn; p. 154; Nilles,
c., p. 639.
2 Judecata lui Rednic, despre Grigore Maior i Filotei Laslo, Niles, o. c.,
632.
Hurmuzald, Fragmente, II, pp. 193-4.

Nilles, o. c., pp. 637-8.
5 Bianu i Hodos, o. c., p. 164, no. 342; pp. 170-1, no, 346; p. 172, no. 348_
Cf. Incliganu, in Mem. Ac. Rom., 1. c., p. 1'73.
CARTEA A IV-a
LUPTA. PENTRU NOUA VIATA

NATIONALA (1769-1774)
17
CAPITOLUL
Boierii romfini 0 ocupatia ruseascA 1

Inainte de a 1ncepe un rzboiu de mult timp pregtit contra
Turcilor, Ruii cutau s se incredirrOze de ce sprijin ar putea
s gseasc In trile romneti marile planuri de unire ortodok i de restabilire pe ruinele puterii otomane a unei Imp-
rtii cretine de caracter bizantin, dar de limb slavong
i.
avnduli punctul de plecare i de sprijin in Moscova vechilor

Tari i In deprtata creatiune nordic a lui Petru-cel-Mare.
Pe cAnd apreau la Iai, pregnind peirea bietului tnr

Grigore Callimachi, 0 desemnatori rui cari se dovedir spioni
i full executati, In Tara-Romneascg sosia un maior Nazarie
Carazin, care se duse drept la Arge, unde de mult vreme

pribeagul ardelean, cunoscstor de latinete, Nicolae din Balomiri, avea legnuri ascunse cu cercurile ruseti, pregnitoare
ale unui nou panslavism. Se catig6 i egumenul Damaschin,
cruia i se spuse Intiu ce lucruri mari AA s facg o Imprteas care nu e numai a Muscalilor ei, ci, i. a tuturor credincioilor
legii vechi. Insui Mihai Cantacuzino, care trebuia s fie ce!

1 Pentru rAzboiul din 1768 v. si Schimon Borach, Die Biicher der Chronicavon den Kindern der Russen und den Kindern der Tiirken, 5720 (evreiesc). El
aratI pe Pasa de la Silistra la Babadag (p. 61), pe sefii confederatiei de la Bar
In Moldova, la Tatari si pe a bAtrAnul # Pulawski in Pocutia (p. 53). Hanul
duce pe # starostele de Warack * la Hotin, de unde serascherul vine la Musani. Pulawski e dat lui Potocki si Krasshisid ; Sultanul trimete lent si sabie,
caftan lui Potocki (p. 55). Secretarul de la Roche fuge in Franta (pp. 60-1).
Trecerile de RomAni la Rusi (p. 74). S'au repeodus multe pArti In Rev. 1st.,
XII, pp. 297-307; pp. 61-6, 120-9; XVII, pp. 119-32.

17
260
Lupta pentru noua viata nationalg (1769-1774)
mai bine informat, spune c dupi sfatul acestui cleric cAut
emisarul s cunoasc pe boierii cari i-au fost inftisati ca

avAnd cea mai mare influent:A in targ, Dumitrachi Ghica, ruda
Domnului din Scaun, Mihai i fratele Prvu, precum i Vornicul
Nicolae Dudescu. Dar i se spuse cbi Ghica e suspect din causa
inrudirii sale si Dudescu e nestatornic . Relatiile se Innodar
deci numai cu cel mai in vrast dintre Cantacuzini, acel Parvu.
Dar tnrul Donna, crescut In acelasi mediu i avand deci
aceleasi aspiratdi crestine , all de taina aceasta i chern6 la
dansul si pe Damaschin si pe Rusul lui. Cum stia c in curand se va declara rszboiul, el srtui pe spion s prsease
din vreme tara ca s nu fie silit s-1 predea Turcului.
Atunci Carazin merse mai departe in dest6inuirile sale care
Parvu Cantacuzino, cerand informatii, iar, la timp de rzboiu,
concurs ftis. I se incredintar i manifestele, care trebuiau
imprtite si peste DunAre, ale Ecaterinei a II-a.
Cnd, dup declaratda turceasc6 de rAzboiu, Alexandru Ghica,
prea neincercat, fu rechemat la Poart (Octombre 1768) 1, Grigore, priceputul carmuitor de odinioar al Moldovei, acord toat
increderea sa Cantacuzinilor, unul fiind Mare-SpAtar, ca si cum
i-ar reveni sarcina de a trece cu oastea Vrii la Rusi, asa cum
O fcuse Mihai Spnarul la 1711, iar altul, Mihai, din nou Vistier
Mare. B6nia o avu Dumitrachi Ghica.
Pe cnd in aparent se luau, cu strgsnicie, toate mAsurile
pentru a se indestula nevoile armatelor turcesti care trebuiau
EA vie, Carazin, imbrkat cAlugreste, reapArea in ar i lua
iarAsi calea spre Arges. Cu Argeseanul el veni la Bucuresti

ca sA primeasck impreun6 cu manifestul din 19 Ianuar 1769
al ImpgrAtesei eare toate noroadele slavonesti de legea
pravoslavnic ce se all sub stApanirea turceasc , in Moldova, in Cara-Valahia (sic), in Tara-Munteneas&, in Bulgaria,
In Bosnia, Hertegovina, Machedonia, in Albania si prin alte

tinuturi , dar mai ales neamul crestinesc al Slavonilor
veniti din Rusia, fgskluindu-li ea' se va duce mai departe,

pentru liberarea lor, opera lui Petru-cel-Mare si a ImpgrAtesei
Ana, In schimb mai ales pentru provisiile dorite, amintire
Iorga, Doc. Callimachi, I, pp. 30-1.
Boierii rom8ni i ocupatia ruseasca
261
a ptaniei de la Prut 1 , o scrisoare imprteascs Indreptatti

cAtre Parvu, intitulat Ban muntenesc .
I se vorbeste de doriata ce are si el de a se libera nu numai
patria lui , ci si told vecinii ei crestini )), si nu i se crut nici
lui cuprinderea In acel slavonesc norod . I se asigurg, la cas
de nenorocire, un adpost In vastele State ale Imprtdei.

Ba, ca semn de imprtesc favor , i se trimete portretul
viitoarei stpane, de care se Invrednicesc, ca arhimandriti ai
mnstirilor muntenesti , si Damaschin, dar si Sofronie insusi,
supt care trebuie s se inteleag, poate, si sofronianuI Nicolae
din Balomiri 2.
Peste putin Rusii generalului Stoffeln Isi fAceau intrarea In
Iasi, dup ce luaser Hotinul. In ziva de 26 Septembre st. v.,

ei erau Intampinati, la un ceas distant, de mitropolitul Gavriil
si de boieri 2.
Dar aceste trupe erau Ina' foarte putine. Ghica afl c6

sant doar 2.000 de infanteristi la Iasi, 1.500, cu Prozorovschi,
la Cernutd, 2.000 la Focsani, pe lang cei 1.000 de vntori
ai lui Fabriczany si 1.000 de Cazaci, in fruntea cgrora sttea
ca polcovnic Carazin Insusi. Se afirm ea' Domnul muntean, de
si s'ar fi Inteles si cu Muscalii prin cumnatul su din Moldova,
Ionit Canta, cronicarul Insusi, dar, cum vrea s se tie Cu

maim de amandou6 franele , propunea Vizirului ca, unind pe
Arngutii si cu Turcii de la &Ha si Galati, asa !neat s formeze un corp de 6.000, s mearg, impreun cu grosul armatelor otomane, contra Rusilor, pe cari s-i dea afar din
Moldova 4.
Mihai Cantacuzino art Domnului ca' e o Incercare fr

nicio posibilitate de izbanda' si c6 mijloacele financiare lipsesc-
pentru a o pune la cale. Dar In acelasi timp el atrgea atentia

lui Ghica asupra faptului, hotritor, ea, in afar de stile Tarineir
4 palm judge stint clcate de volintirii rufi 5. 51. se adauge e
1 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 158-67.
2 Ibid., pp. 158-60. RA.spunsul, ibid., pp. 425-7 (Maiu 1769). Nici Pdrvu nu
vorbegte de Romdni anume. *tiri de la dansul, p. 428 i urm.
3 Ienachi Cogtilniceanu, p. 264; Iorga, Acte gi fragmente, II, p. 20.
5 Ibid., p. 169.
262
Lupta pentru noua viatd nationalA (1769-1774)
acesti volintiri , pe cari Domnul a cerut la Rusi s fie adunati

Ja Focsani, ca s'A nu se primejduiascA tara, erau Rumni 1.
Cum un boier In legtur cu Cantacuzinii trebuia s duc

scrisoarea lui Carazin, el se sftui cu Prvu i, astf el, gsind
In cale, la Ialomita, vre-o treizeci de volintiri , alerg
pandeascg In Bucuresti faima c toat oastea rusease e In

cale ctre cetatea de Scaun. Pitarul Dumitrachi Varlaam, care,
dup ce stirea se vdi falsk avu aceiasi Insrcinare, ajunse

la Focsani cu Instiintarea expeditiei ce pregneste Ghica.
Atunci se organis acolo un corp de Indrzneti Incercnori
ai unei situatii tulburi: 700 de volintiri rumni si de Arnuti 2
se puser In miscare supt conducerea unui Ilie, dintre rzesii

totdeauna gata de oaste, de la Upupa. Cu ei se uneste egumenul de Arges s.
Ei se ivesc noaptea la Bucuresti, unde Parvu era Instiintat
de aceasta, cu dou trmbiti i dou tobe de Imprumut i cu
cearsafuri In vrful prjinilor Inlocuind steagurile, 4 cu strmurri
de boj, cu lnci de pe la oi . Mihai Cantacuzino a vzut acest

simulacru militar, care, data' fiind starea spiritelor, trebuia s
izbandeasc. Prvu Cantacuzino alerg la ei cu 200 de Arnuti
clopotele Incepur s sune, In strigtul de stupai , prins
de volintiri de la Inaintarea ostilor rusesti4.
Se produse alunei la Bucurefli o nouci manifeslare de voinfii
popular& Norodul Bucurestilor s'a fdicat, mic cu mare,

pAn i femeile, cu prjini i cu crmizi, strigAnd : Muscalii,
Muscalii au venit i npdind asupra Turcilor, cari erau ca la

5.000, dar risipiti pe la conace, dup obiceiul lor, dormind tal-6
grij . Ei se Imprstie, numai 300 Incercnd, pe Intunerec,

1.Ibid., p. 170.
Cu un Zgurall; V. A. Urechia, ed. Cronicii lui Dumitrachi, Mem. Ac.
_Ftom., seria a 2-a, X, p. 370 si urm. Si aici egumenului de Viero i se zice
Sofronie.
8 V. 0. Al. Dumitrescu, Trdmbila romaneascd*, manifest public, patriotic

f i revolulionar, compus En versuri f i tipdrit la 1769 de Iendchip V darescu
pentru strdngerea volintirilor supt steagurile pol(sic)-polcovnicului Nazarie
Carazin, in Mem. Ac. Rom., sect. lit., seria a 2-a, XXXVII. Atributia
catre renachitA Vacttrescu e, evident, greita.
V. si Naum RAmniceanu, in C. Erbiceanu, Cronicarii greci carii an
scris despre Romdni, Bucuresti 1885, p. 259.
,::
.,
Boierii rombd i ocupatia ruseasc5.
263
f el de Impotrivire zpcit, &are ziu, la portile Curtii.

Dar din nou poporul acesta bucure.gean se manifest. e Din
toate ferestrele caselor de la ulit se slobod puti, pistoale 9i
azvArlituri de pietre
i omoriti (No, unii fiind
-vembre).
Domnul se ls prins, dar nu fr s fi fAcut tot ce trebuia

.ca s-i salveze situatia fat de Turci, cari se puteau intoarce.
El fuge in hanul lui erban-Vod, la un negustor lipscan, IncredintAnduli averea lui Dumitrachi Ghica i unui om de cas.
Dar fur prini de la Inceput Matei, fratele lui Grigore-Vod,
tAn'Arul Alexandru al lui loan Mavrocordat, adpostit la o sor,
sotia lui Rducanu Cantacuzino, Postelnicul Ventura, doctorul
Lucachi della Rocca, apoi cutare alt Grec, Dumitrachi Pharnicul, din ai lui Stavrachi 1.
Ghica, In ascunitoarea sa, ceru sfatul lui Dumitrachi,
Tuda sa, i al lui Mihai Cantacuzino, care, declarndu-se pe
fat, li l'As alegerea Intre a fi scpat la Turci sau a trece la
TWO. El prefer s fie prins . Fu deci expediat, cu familia sa, la comandantul general rus, contele Rumientov 2 Pe
cu un Constantin Flcoianu, mergeau acuma
cand e volintirii
i peste Olt 3, boierii mari trecur Indat la Braov, intre aliii
Rducanu Cantacuzino, care nu voi s urmeze riscul fratilor

Dar dintre dnii se alctui, pronuntAndu-se pentru acelai
nou regim, o deputatie la Imprteas. Ea cuprindea pe efii

.clerului, care, firete, se declarase de la Inceput pentru ortodoxie mitropolitul Grigorie, al crui rol, dupg tot ce tim
despre dnsul, a trebuit s'A fie mare, Chesarie, clugrul artuTar de la Minnie, ucenic al aceluiai Grigore, i un alt arhimandrit, Filaret, de origine Grec, care va ajunge la Mitropolie. Inc
din Ianuar ei scriseser Ruilor 4. Dintre mireni se alese, pe

lng6 Mihai, acela al crui nume Ins* era un simbol de aspi" V. plangerea lui PArvu pentru pradAciunile lui Carazin, dar raspingand
prile lui Ghica ; Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 445-7.
Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 167-75; Naum Rmniceanu, 1. c.;
Fotin,
8 V. A. UrechiA, L. c., p. 371.
Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 439-41. i ei vorbesc de viitorul ortodoxiei balcanice.
264
Lupta pentru noua via/.1 nationall (1769-1774)
ratli catre crestinatate, Nicolae Brancoveanu. Inca de la 30.

Novembre st. v. trimesii porniau spre Focsani 1.
Tara era lasata pe mana lui Parvu si Mihai Cantacuzinocari Incredintar marile dregatorii unor boierina0 credinciosi
si se pusera pe lucru ca sa gateasca mijloacele materiale pentrur
razboiul de u eliberare ce era A' urmeze. Episcopul de Buzau
era Muga' dansii, ca s'i 4 Damaschin si Sofronie , plus egumenull
de la Sf. loan al Grecilor, orasul pstrandu-se 2 Gum Carazin
si Fabriczany gonira pe Turci de la Galati, prinzandu-se si,

bolnavul Constantin-Voda Mavrocordat al Moldovei 2, parea ea.
nu e niciun motiv de Ingrijorare 4.
Dar farsa u stupailor fusese descoperita ea' pede de Turci.
Ei stiau ca Parvu n'are decat pe Arnautii sai si 300 de vanatori rusi cu dou tunuri. Ei Inaintara din Giurgiu pe calea
lui Sinan-Pasa si putur Inchide pe Carazin Insusi, girantut
aventurii, In manastirea lui Radu-Vod erban s'i a vechilorCantacuzini, Comana, unde era Inmormantat li fiul lui Mihai
Viteazul. nr s'A astepte sosirea unor trupe rusesti mai.

importante 2, Parvu alerga sa-si libereze de stransoare asociatul,
dar Turcii fcura fat de dansul ceia ce reusise viteazului Voe--
vod contra Marelui Vizir. La trecerea prin pdurea vecina',

ceata crestin, cu Parvu Impreuna, fu aproape total nimicitaCapul rebelului si al comandantului rus fur. trimese Vizirului
la Isaccea 6.
Peina acum manifestafia boierimii f i clerului frilor ronuineli
e in margenile pro gramului orlodox f i 4 slavonesc al Impeircyier
Rusiei ; ei nu fac dedil sei urmeze o impulsie din alar& De aici
inainte, Pciruu fiind mort, Mihai plecat la Curtea ruseascei,

Impreund cu oamenii cari puleau scl-i dea ei direciia, lucrurile se1 Ibid., pp. 176-7.
Ibid.
a V. mai sus.
Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 177-8 i p. 177, nota 4. Cf. i Iorga, In
Hurmuzaki, X, p. XI.
5 Stoffeln anunta, din Ia.3i, la 27 Novembre st. v., sosirea sa; ibid., pp.
441-2. Altele, din 30 Novembre i din 4 Decembre, Iorga, Gen. Cantacuzinilor,
pp. 442-5. Ultima a lui Piirvu, ibid., pp. 445-7.
Ibid., pp. 179-80.
Boieril romni i ocupatia ruseaso4
265
schimbard. E vorba apoi de forma viitoare a acestor Vri,

aici precisrile se impun de la sine In locul ideologiei pravoslavnice comune.
In sfrsit, Munienii, cari pan atunci n'avuser
prilej de a lucra Impreun cu Moldovenii, cu cari aveau trisa
attea legturi prin mutrile Domnilor, prin astoriile acestora
Inteo -tar i In alta, prin rudele i prietenii pe cari-i aduc ctt
sine, prin msurile analoage ce se iau In Iai ca si In Bucuresti
chiar prin acel caracter universal pe care-1 au reforme ce se
socot potrivite pentru once societate fr' deosebire, se gdsescpeniru niiai dal aldluri de Moldoveni in aceigi aeliune politic& In adevr din Moldova fuseser deputati, se pare c4
o prea mare struint din partea ocupantilor rusi, dar dup

acelasi sistem, pe care ei arat s-1 fi voit, un episcop , dar
nu mitropolitul, care nu voi s se risce, ci numai cel din urna
dintre episcopi: al Husilor
doi arhimandriti , egumenuf
de Moldovita i cel de Solea, venit de la Putna lui Stefan-celMare, acel Vartolomeiu Mzreanu, cleric cult 1, cu dar al scri-
sului, care, fiind Inteo astfel de mnstire, era Indreptat

chip firesc ctre cunoasterea i iubirea unui trecut al Moldovei
In care era libertate i mndrie. E caracteristic c, dintre atlia
boieri mari, 'niciunul, de si erau pregniti prin cunostintile

experienta lor pentru aceasta, nu voi s fac drumul la Peter-
sburg, af ar de loan Paladi i, cnd acesta muri la NijniNovgorod, cu Inftisarea mirenilor fu Insrcinat numai Francesul semi-grecisat, semi-romnisat, Millo, deprins cu negocierile, cum am vAzut 2.j Moldovenii ca i Muntenii aveau,
de alminterea, sfluitori dintre boierii mai tineri, intre cari

un Grigore Hrisoscoleu, un Bals, afar de tlmaci 3.
Teremonia de la Petersburg produse oaspetilor romni,
cari nu uit s'o descrie, ca i cutare preot bnlean, Mihair
Popovici 4,
o deosebit impresie. Primiti de atot puternicut
i Cat. mss. Ac. Rom., II, p. 238 si urm.

V. Kogginiceanu, Arhiva Romdneascd, I, pp. 192, 253.
3 lorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 181.
V. Iorga, Cedtoriile lui Mihail Popovici (extras din Tribuna de la.
Arad).
2 V.
266
Lupta pentru noua viata national (1769-1774)
ministru contele Panin, ei fur du0 la biserick puindu-i

In fatk ca s-i poat vedea Imprteasa >>. Apoi ei intrar In
sala tronului, t unde primete 0 pe ministrii Impratilor 0 ai
Crailor , 0 ei se gsir inaintea strlucitei Curti, in care 0

t damele cele mari si freerile (doamnele de onoare).
Se ddu cuvnt Intaiu episcopului de Hui, Inochentie, care va
fi tiut rusete, si numai dup dnsul mitropolitului muntean Grigorie, care ar fi putut atepta s treacA el inainte. Vorbind In numele deputatiei fiecAreia din cele dou tri, ei fcur lauda desrobitoarei, de la care se ateapt deplina desfacere de Imprtia
Otomank ceia ce pclnei alunci nu se roslise niciodaki , i se

.cerea protectia Rosiei , amintind c4 aceasta a fost i dorinta
inainta01or 1. Se ddu rspunsul imperial care se putea atepta
In aceste Imprejurri, 0 apoi trime0i merser s srute mna
viitoarei lor protectoare. Lui Mihai Cantacuzino ea-i vorbi

.cu prere de ru de moartea lui Prvu, asigurndu-1 cA 0
mai mare va fi grija ei de acest neam credincios. Acelea0 forme
lull Indeplinite fat de Motenitor, pe care Mihai il numete

Granduca , un bietel de treisprezece ani, care 0 el deschise
gura pentru a vorbi acestor strini veniti de aa de departe.
Visitele la minitri urmark 0 apoi ei full liberi s mearg,
adec numai mirenii, de cari putea s fie vorba ori la bi-
serici, ori la baluri 0 la teatru, distractii cu care ei nu erau

.obinuiti 2.
Mai importante decAt aceste simple rosturi oficiale au fost

sfaturile din cale, la Latyczew, in Polonia, cu feldmarealul
Rumientov.
Acesta intreb cari ar fi boierii capabili de a conduce tara
lor, 0 Muntenii artar pe doi Cretuleti, pe Vistierul RacoviV, pe Dumitrachi Ghica, pe Nicolae Dudescu, pe Vornicul
si pe Vistierul Vkrescu, pe tirbei-Drgnescu, pe Clucerul
Pantazi, pe Clucerul Filipescu si pe Marnicul Boteanu 8,
fr a uita pe RAducanu Cantacuzino, care, de fapt, Mil s

1ntrebe pe nimeni, se 0 avezase la conducerea trii lng gene1 V., pentru Moldoveni, Arh. Rom., I, pp. 187-8; pentru Munteni, ibid.,
pp. 199-200.
2 Iorga, Gen. Cantaeuzinilor, pp. 180-4.
2 Ibid., p. 448.
Boierii romni i ocupatia ruseasca
267
Talul rus Zametin, Impreun cu ginerele lui Mihai, Grecul Manolachi Vatati, cu Tudorachi Bals, alt ginere al lui PArvu, cu Topliceanu si alti boierinasi din clanul lor. Mai pe urin numai, sosi
Pang Filipescu si alti boieri, dui:a ce vzur c6 Ong In prim-vara anului 1770 Turcii, de si biruitori un moment, prin surprindere, nu se mai intorc Inapoi 1, aceasta hied numai pn
-ce Zametin fu chemat inapoi la oastea lui Rumientov.
Feldmaresalul, care hotrise a se guverna tara de patru boieri,
la cari s'ar fi ad'Augit ceilalti patru, se informase de venitul

ce s'ar putea culege s'i care-i fu fixat: de la oierit, cu incepere
de la 1-iu Octombre, de la dijmritul mierii si porcilor, dar
-numai de la steni, ca si vinriciul, de la ocne si vmi, Inl-turandu-se adausurile fanariote , la 1.160 de pungi, restul
pAng la 2.000 sau 4.500 fiind socotit ca venind, printr'un abus,
-de la biruri sau ddri asupra farii, numile fferiuri simple f i

lndoile, cu mare sirdmloare a celor stiraci . 0 reforma' fiscalci
se anunlit deci Inca din aced moment. Alturi, o Insemnare a
productiilor si comorilor trii, din care nu se uit arama care
si cu cinzeci de ani in urm se exploata.

Se punea In perspectiv cresterea numrului contribuabililor, cAci deocamdat jumnate din lcuitorii cei de spre munte
au trecut In Tara Ungureasck iarg cei de pe margenile Dunrii
au intrat In serhaturile turcesti . E vorba si de posibilitatea
de a ridica o oaste de vre-o 10.000, care s'ar uni cu volintirii :
ea s'ar forma din ce ar fi In stare s deje satele.
Ca form politick Muntenii se cer a fi scosi de supt Turci
- sau alte neamuri strine si sei rmdie supt slapdnirea Rosiei .
Se vor IntAri locurile care pot apra tara contra unei Intoarceri turcesti. Restul cuprinde numai dorinta de a fi admis PA-
harnicul Dumitrachi ca agent pe MO oaste si cererea de a

se InfrAna volintirii , iar cei doi clerici din fruntea lor s fie
lipsiti de orice rost, putnd fi chiar inchisi la Mitropolie de
.episcopul de BuzsAu 2.
Intrebati de Panin, aceiasi adauser si alte dorinti. ArAtar
Indeprtarea regimului turcesc de la vechile traditii si chiar

1 Ibid., pp. 184-5.
2 Ibid., pp. 448-60.
Lupta pentru noua viaja nationala (1769-1774)
268
de la inoirile anterioare cu o jumtate de secol numai. Plata

de dou milioane (2.250.000 de lei) pe an e de nesuferit, ca
contribujiile in nalurd pentru Turci, artndu-se c' obiceiul
acesta se Meuse numai de vre-o pairusprezece sau cinsprezece-
ani incoace , fr a mai socoti cumprturi pe pret, fix a

70.000 de oi, pe an, de c'tre casap-baa constantinopolitan
AlAturi de aceste plngeri de caracter economic e 0 una

care arat aminlirea unui trecut militar f i dorinla de a-1.
tnoi : Mai inainte vreme asemenea suprri din partea Tur-,
cilor nu se fceau, 0 era tara fericit, piing de oameni, avnd

pn la 20.000 de oteni. De atunci incoace, din zi in zi s'au
stricat toate: abia au rmas vre-o 6.000 de slujitori nearmati
pentru trebile locului, iar dincolo de Olt se mai 04, tried,

ca la vre-o 15.000 de voinici cu arme , pandurii dup sistemul austriac, crora li era pgstrat, pentru mai trziu, un mare
loe in liberarea national. Vina desfiintArii otii ar fi a lui
Nicolae-Vod 2. Se mai inseamn e, dac s'ar trece Oltul,
numrul volintirilor va fi de dou ori mai mare. i noi ne
rugm asemenea ca din veniturile de mai sus s se fac o Wirede 20.000 de oaste pdmeinleand, spre a se afla totdeauna Intru
apgrarea pmntului nostru . i o revendicatie politicA se-
pronunt 0 ea: Tara s ni se slobozeasc de Turci pn la

Dunre adecg tnlciturarea raialelor, cu tot ce insemnau ca
stoarcere i ca abus. In fata Silistrei, ca i la Zimnicea, ar fi
s se fac o cetate sau castelaq . Se spera ca, dui:4 Incheiarea pcii, s se intoarcg tranii pribegi i c vor mai
alerga i cretinii cei de pe lng.' Dunre, cari 0 mai inainte-
doriau s vin, dar se temeau de nestatornicia lucrurilor

tar .
Dar, bine inteles, in noua situatie boierii s aib grija a

toate. Ei, 0 nu Domnul, care se bucura de o aa de bun'
primire la Petersburg, tinerii de pe lng4 el fiind admi0 In
colile militare. A stpanit cam cu asprime, poate 0 din vina
imprejurArilor. El, de 0 om Intelept , socotindu-se jignit,
nu poate reveni deci, cleat cu gnd de rsbunare. S'ar pulea,
1 V. Iorga, In Hurmuzaki, X, p. XX.
269
ca el sei impiedece anexarea, cum a felcul-o loan Mavrocordal
jpenlru Jara la Rd seirit de Olt. Cu atat mai mult, cu cat a

-declarat ct vrea sa participe la negoci4iile de pace 1.
Se doria ca un nou manifest 2 sa arate locuitorilor a s'a
facut juramamt Imparatesei, asiguremdu-li cu 'nun miloslenie
Joale privileghiurile Fi dreplurile lor . Volintirii, mai rai
cleat Turcii, ar fi sa se Inlature cu totu13.
Dar, pe cand i aiurea se doria acea oaste de 15.000 pedetri
-"1 5.000 clri, Cu of4eri romani, ca sei se deprinzei cu ale rzboiului artileria druindu-se de Rui i se cerea i a se face
Academii de epislimii, meFleFuguri fi limbi s, la dari se va
-adopta rnduiala Rusiei , totui pastrand zaciuiala . Din produsul minelor o parte s fie a tarii. Clerul va fi supt indrep-
larea Sf. Sinod dupa obiceiurile SI. Biserici din Rusia . Abia
jumeilale din judecellori sli fie Romdni. Romnii s poat trece
In Rusia. Negustorii sa fie liberi a merge oriunde, supt protectia agentilor 4 . Se vrea i un el de conversiune a daloxiilor boiereFii.
In ce privete pe Moldoveni, ei aveau, prin mitropolit,

iegaturi mai vechi cu comandantul de la Hotin, Alexandru
Galitin, intrebuintndu-se i dragomanul consilier Cruta 3.
La Ia.Fi se ceruse un jurelmemt de supuFenie de la locuilori, faga-
duindu-se datoria cea credincioasa a supueniei Rusiei ,

ca robi credincioi j buni i supui ai Maririi Sale 6, iarai
vorbindu-se numai de cretini , fara osebire de natie.
Ibid., pp. 460-8. Urmeaz5. pretioasa descriere a judetelor, unul cate
Cel din 16 Decembre 1769, in Kogalniceanu, Arh. Ronaneascd, p. 187
urm.
Iorga, Gen. Cantacuzinitor, pp. 479-81.
Ibid., pp. 210-3.

6 Kogalniceanu, Arh. Rom, I., p. 59 i urm. Cf. Jurnalul armatei ruse0i
Sn 1.769, Iorga, Acte fi fragmente, II, p. 12 i urm. Cf. i ibid., p. 1.9, n-le
2-3; p. 20, n-le 1-2.

plecata scrisoare de mandat, pentru trim eii la Petersburg;
Aa i
Kogalniceanu, Arh. Rom., I, pp. 152-7. E iscalita de toti boierii i clericii.
V. 0 ibid., pp. 159-62 (mitropolitul cere moa5te1e Sf. loan ce! Nou). Adresa
catre sinodul cel rusesc; ibid., pp. 163-9.
270
Lupta pentru noua yield nationald (1769-1774)
Si aici fuseserA volintiri alAturi de Rusi, chemati in capitala Moldovei ; seful lor era un Than Sacadatl. Li se presintasera pe tipsie cheile Curtii gospod >>. JurAmantul se cetise
solemn la Mitropolie. CArti de jurAmant fuseserA auzite
nu numai prin bisericile resedintilor de Tinuturi, dar si pan&
la cel din urm sat, cu iscAlituri ale fruntasilor. Polcovnicul
Horvat, care rAmane in Iasi, dup retragerea cavaleriei si tunurilor la Botosani, pare a fi un Roman de dincolo de munti.
Dar si dup venirea b'tranului Stoffeln, care muri de cium
In prinfvar, garnisoana era ridicul de slab 2.
Administratia fu ale-Ruin din mitropolit, din Vornicul Ioaa
Sturdza, din Alexandru Neculce, simplu Mamie, poate In

amintirea legnurilor tatglui cu Rusia. Nu era, ca la Munteni,
un grup de revolutionari cari s poat'A avea pretentia de a
strange totul In manile lor, servindu-se numai de prieteni si
de oameni devotati 8.
Si aici se fAcu intrebare represintantilor Vrii care li sant

dorintile.
E interesant c'A la intrebarea despre starea leiranilor se trececa total peste mei surile ocrolitoare ale Domnilor din urmei. LA-
murirea care se d'A Rusilor In 1769 inerit6 sA fie reprodug in

intregime: Mnstirile si boierii asupra tAranilor acest feliu
de stApnire au avut, adecÀ: cei ce s'Ad pe mosiile mn6stiresti
i boieresti i mazilesti lucra' boierescul lor. Toat panea sth'pa,

nului ei o strangea', o fAdica' s'i o &Ara' ; trebuinciosul fan il
cosa' si-1 fdica'. Podvozi fAcea' ; la mori, la helesteie lucra' ;
vin din jos aducea', si dejm'A din toate da' 4.
Cererile sant de multe feluri, si aici parlicipei deosebile calegorii ale populatiei, pe cand la Munteni se mentine singurul
interes al boierilor mari. Negustorii, prin mitropolit, cer, de la
inceput, sA nu se mai dea impositele venite de la boierii greci ,
contra pronomiilor vechi a' boierilor pArnanteni , ca p'hAr1 SAeadatele snt un sat din Ardeal.
2 KogAlniceanu, Arch. Romdneasa, I, pp. 129 si urm.
2 Ibid., p. 136. Se aleg starosti de bresle pentru a se supraveghia mesterii
si negustorii; ibid., pp. 136-7.
4 Ibid., p. 145.
Boierii romni si ocupatia ruseasca
27/
nicie, cgmenrie, branite, cuprie, pArcAlbie, mortasipie , ca
0 nartul 1 vinului , nartul lu.crurilor ce se aduc dirt

tri strine , nartul de carne 0 de pne, de lumnri i de
sopon de tail ; banii podului ii aduc ei, dar s fie chiver-
nisiti de 3-4 negutitori epitropi , ca mai nainte. Nu se

uit dorinta de a se pstra banii turceti de aur i de argint,,
cum 0 rublele de Ragusa sau dobrovenetice (din Dubrovnic) 2.
Cum de la Munteni se ceruse reanexarea malului stng al
Dunsrii, aa Moldovenii, amintind de cea mai nota prad.
ttreasc In Oldie Lpupei 0 Orheiului, doresc s se drmer
pe lng Brila, 0 cetatea Benderului 3, # nevindecat ran In
spinarea trii 5. Astf el s se revie la hotarul vechiu . Nu se
cere Ins numai nimicirea acestui cuib de stoarcere 0 de prad.
ci 0 restituirea acelui Hotin, de care vorbia cu durere 0 indignare, din generatia trecut, Ioan Neculce: Osebit , se spune
delegatilor, s artati 0 pentru tnutul Hotinului, cum e
d'inceput au fost 0 este loe a Moldovii, i, de vreme ce acum,

binevoind dumnezeiasca Pronie, ne-am invrednicit a fi supt
cretineasca oblduire a Rosienetii Monarhii, s fie mila preaputernicii Imprtii ca s rmie 0 Hotinul supt ocrmuirea
Moldovii, asemenea ea 0 celelalte tnuturi 5.
Dar intre manifestrile egoismului de clas trebuie s seaeze 0 adresa enre Imprteas a jup'neselor vAduve dirt
Moldova, care, dorind unele scutiri de greuttile pe care le

aducea presenta otilor ruseti 0 imunitatea de sarcinile trii,
cer s li se lase 0 mai departe iobacii notri , pentru
Intla oar acest termin unguresc pentru cei ce nu mai trebuiau, dup reforma lui Constantin Mavrocordat, s se numease
vecini , ce snt Azgtori pe mo0i1e noastre , i robii ,.
1 In text a parcul . Tot asa si mai departe.
2 Ibid., pp. 148-50.
3 Ibid., pp. 160-8. Si ei se plng de # volintiri . Moldovenii stiau sl vorbeascA, in frase inflorite, s'i de Scipion, Hannibal si Belisariu; ibid., pp. 169-70-
V. si paginile urmUoare, pentru recomandarea delegalilor.

4 Ibid., p. 207.
3 P. 223. Nu se oit si drepturile ce au boierii si mAnAstirile asupra mosiilor de acolo. Ele se arendpsera de comandant # unui Costa Chirilovici c&
au fost vames la CernAuti .
272
Lupta pentru noua viata nationala (1769-1774)
Tiganii, dintre cari nu se vor lua oameni de oaste 1, oastea

-de tarA ajungAnd atunci i la 4.000 2.
BArbaVi Intrecur pe femei. Ei cerurA de la a Imperatrit
inledurarea Domniei 3 : 0 La ocArmuirea tArii sA fie aristocratie,
adecA s'A se aleagA 12 boieri mari din starea IntAi ..., IncepAnd
de la Vel Logoft , dintre cari jumAtate pentru judecAti,

jumAtate pentru strAngerea veniturilor. Aceia0 manifestare de
rosturi va fi la ispravnici, doi la Vnuturile mici, patru la cele
mari. Vor fi patru categorii de boieri. Fiji boierilor 4i vor

Incepe cariera ca zapcii. Cu totii vor jura i. ImpArAtiei ?i
patriei . Ca s4 intre la cinstea boieriilor i. la ocArmuirea
'Arii toatA partea boiereascA pe rAnd , dregAtoriile vor fi anuale
sau trienale. La Implinirea slujbei se va face o dare de samA.

Judecnorilor li se vor alipi e vremea jurisconsultului Toma
Cara 4 - cAte un pravilar . Se va face, din obiceiurile pAmAntului i din pravili , un Indreptariu iscAlit de toti boierii
* IntArit de ImpArAteasA. Pe basa acestui compromis. juridic
se va putea relua judecata proceselor.

Nu e vorba aici de ref acerea oflirii. Ruii, supt un general
residAnd la Ia0, vor apAra jara,dar e drept cA apoi e vorba
de 12.000 de ostai romAni lAng6 8.000 de Rui 5. Tot el va trimete o d'Ajdiile Orb. la Petersburg i va administra nainele.
Va transmite .1 once acte. Mai mult, cu adevdral rod de

Domn, care, supl forma romdneascd, nu poale fi prima, el va
pune caflanele pe umerii boierilor numiti 6.
I Iscalesc subt acest prim act de feminism : Maria Costachi, Salta
Roset, Mariuta Canta, Ilinca RacovitA, Salta Bogdan, Zoita Cantemir (a lui
Ionita), Anita Miclescu, Maria a Solomoneasa Sturza , Nastasiica Racovita,
Safta Roset Baneasa (cealalta era Hatmaneasa), Maria Bogdan, Salta Bagota,
Victoria Roset, Tofana a Paladi Macrioaie , a Smaranda a Lupului Costachi
(care, din causa de batraneta, nu fusese luat In delegatie); ibid., pp. 176-9.
2 Ibid., p. 209.
8 Se raspinge cu groaza ideia ca Turcii ar putea sa numeasca un Domn:
4 Domn cu nume de Domnie aicea In Moldova pan' acum n'am auzit sa fi
facut *i nici motiv ca vor ajunge la gala nesimtire a face Domn la un pamant unde nicio palma de loe nu stapanesc ; P. 224.
' V. t3i. St. Berechet, Istoria vechiului drept rorndn, Iai 1934, p. 584.
-8 Kogalniceanu, 1. c., p. 210.
6 Ibid., pp. 202-5.
Boierii romini i ocupatia ruseasa
273
Incolo, se dore0e doar ca o ofiterilor sA li fie min.' de tara

lioldovei 1. Aceasta pe cand Tatarii prAdau, neopriti, 0 pfinA
In FAlciiu, iar o volintirii , Inscri0 pentru a se cruta pe ei 0
rudelor lor, se uniau cu Cazacii pentru a jAfui.
Ru0i intrebarA 0 care era situatia InvAVAmAntului In Mol-.
.dova. Li se rAspunde in 1771, cAnd, acuma, Mil s'o tie boierii,
nu mai putea sA fie vorba de a trece supt noua stApAnire creting, arAtAndu-se ce mAsuri fuseser luate de Grigore Ghica,
In prima 0 a doua Domnie, 0, la mijloc, de Constantin Mavro-
,-cordat, care iertase 0 pe preoti de dAri 0 fixase 0 lefi de la

Vistierie dascAlilor. In 1770 abia, din causa ciumii, incetase
lucrul la coli, Divanul arzAndu-se In Mewl InvAtturilor.
Acuma e vorba ca prin episcopul de Roman, Leon Gheuca,
siubitor al culturii, s se adune din nou veniturile de la preoti.
Dar se propun dou'A schimbAri, caracteristice: sei se aducd
leaf a dascdlilor greci la acelafi nivel ca a celorlalti fi sil se peird_seascd din program malemalica gi filosofia penlru cd acelea
erau deslinale ucenicilor sirdini , adecA greci, cari nu se mai
-afl acuma 2 Dar preotii declararA c'A nu mai pot plAti partea
lor, adAugind cA nu folosiau de la coli copiii lor: o cAci 0 In
-cAt'A vreme au dat, copiii lor n'au fost ImpArt4iti de la coale,
nici cu InvAVAturi, nici cu alt folos . Totu0 ei cred cA trebuie
.96 se pA'streze Inv AtAtura limbilor.
Se discutase de Leon cu privire la pAstrarea limbii greceti,
-.0 Rumientov tine, frA a Intelege s'A hotArascA el, s'A arAte cA
ea trebuie mentinut'A: o Eu, neintrAnd In cercetare, adec de

-au fost trebuincioas6 limba aceia aice, pentru oare0care trebuinVA a politicei, numai aceasta o zic cum cA cea mai mare parte
-a cArtilor bisericeti se aflA scrisA InteaceastA limbA, iar, de-
-osebit de aceasta, &A 0 Intr'alte cuvinte i InvAtAturi aceastA

limbA, prin stviti scriitori, descopere meteugurile invVturilor cAtrA cAzuta cunotinV, 0 aceste sAnt la Academiile cele
-de invAtAturg, iar, deosebit, unde este intemeiet spicul bogosloviei cel pentru preotie, este trebuincioas aceast limbti .
i el dorete a se pAstra 0 dascAlii greci ce s'au chemat la

1 Ibid., p. 206.
2 Ibid., pp. 231-3.
18
274
aceastA coal. La cal:at, coala reIncepu 0 Mitropolitul serug'A s'A i se dea Inapoi casa fAcutg anume pentru dAnsa 1
E interesant cA o geografie anonimA tiprit In Rusia la,
1770 vorbe0e de Decebal, de cucerirea lui Traian, de InlAturarea Dacilor, aezAndu-se Romani, provincia InsA0 numindu-se Romana . Inaintea barbarilor, Huni, Gqi i Saracini ,
RomAnii se retrag In munti, de unde revin cu Drago, feciorur
lui Bogdan , care era dintre acei urma0 ai Romanilor. Nu se--
lag la o parte legenda vAngtorii, nici Valul lui Traian. Laincepui era o singurd NM', care s'a imprfil pe urmd in cele douei-
Domnii 2 AlcAtuitorul condicii In care se cuprinde Intreaga-
0 ordinul de a o face pare sA fi

corespondent,A cu Ru0i,
venit de la Gavriil mitropolitul, a crezut cA trebuie s'A adaugei traducerea acestor pagini, ca o mrturie 0 IntArire 3.
Dar ImprejurArile militare 0 politice fAceau s apar zAdarnice toate aceste programe 0 fAgAduieli.
In adevAr, IncA din Iunie 1770, cAnd Tara-RomAneascA fusese-
evacuat 0 Turcii erau sA numeascA un Domn, pe Manolachi
Giani, ambasadorul prusian la Petersburg era autorisat sA

declare c'A a ImpArAteasa n'are de loc de gAnd s'A facA din Moldova i Tara-RomAneasc'A provincii ruseti , ci, dacei le poaie-
cdfliga de la Turci, o un el de Pulere intermediar , supi uno print slab ( ce mdiocre prince), ceia ce putea s'A fie o suggestie a lui Grigore Ghica, foarte onorat In capitala Rusiei, ir
figurAnd la toate ceremoniile. Austria ar putea s'A se Impacecu aceastA ideie, 0 Prusia ar fi s'A fie consultatA 4. IncA de atuncii.
Ghica era InsArcinat s negocieze In secret cu Turcii, aceastap

fiind dorinta ImpArAtesei Ins60 4, care-0 putuse da sama din.
cele petrecute pAnA atunci cs nu se produsese revolta slavo1 Ibid., pp. 225-36.
8 Ibid., p. 243 i urm.
8 In calatoria lor delegatii moldoveni fusesea primiti .1 ospatati la moiat.
lui Matei, fiul lui Dimitrie Cantemir ; ibid., pp. 252-3. Vartolomeiu Mazareara).
era vechiu prieten al preotului Curtii din Petersburg; ibid., pp. 254, 264-6Delegatii intalnesc la biserica pe Ghica-Voda ; ibid.
4 Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 29-30.
5 Ibid., p. 31, no. 1.
Boierii romani i, ocupatia ruseasca
275
neasc general despre care i se vorbise si pe care i se spriji-
niau planurile. Vartolomeiu MgzAreanu, fr a putea s-si

deje sama de rostul acestei plec5ri, inseamn5 c5 la 17/28 Iulie
1770, au purces si- Ghica-Vod din Petersburg la Moldova 1.
Si In Iulie ambasadorul prusian in Rusia asigura cg, s'i de pe
urma, dup en se pare, a unei hotgrite opositii din partea

Austriei, nu poate fi vorba ca Imp5rteasa Ecaterina s voiasc4
a pgstra cele dou5. Vri romanesti 2.
In acest moment, trupe turcesti aduceau In capitala priiRomnesti pe Manole-Vod, Io Manuil Roset Voevod , care-si
Meuse la Craiova un Divan al lui, cu Dimitrachi Geanoglu

Ban, Stefan Prscoveanu Vistier, Constantin Argetoianu Clucer, Fote Vlidoianu Pnarnic, Dumitrachi Obedeanu Stolnic,
Vlad Tulanescu Comis, Dumitrachi Colceac Serdar, Constantin Rasoviceanu Medelnicer, Constantin Poienaru Sluger, Nico-
lae Barsescu P5harnic, Barbu Paienaru Sstrar, Barbu Prigceanu, Clucer de arie. El fusese chemat la Bucuresti, cnd
Rusii se pregniau de plecare, de episcopul Bugului, r5mas
ca sef al unui guvern provisoriu 3. Fostul Ban, care fusese
nurait intaiu, cand se incercase la 1769, numai pentru judetele
oltene, 1si It& treatorul Scaun in st5Dnire. Cu o garnisoan5
turceasc bine stApanit5, el a crutat Vrii ce ar fi putut sA ias5
dintr'o administratie a Turcilor 41100 4.
Aceast stare de lucruri se pstr numai Ong la biruinta

lui Rumientov din vara acestui an 1770 5. Incerarile lui Ghica
de a c5p5ta o mediatie engles5 prin leg5turile socrului eau,
rAmas la Constantinopol, Iacovachi Rizu, nu vor aduce un

1 Kogalniceanu, Arch. Rom., I, p. 261. Cf. Iorga, Acte fi fragm., II, p33, n-le 1-2.
2 Ibid., p. 32, no. I.

3 IOrga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 185-6.
' Ibid. O 4 carte i a lui, In Rev. Ist., XI, pp. 1-4. V. i Iorga, Acte f 6
fragm., II, p. 32, n-le 2, 4.
3 Pentru lntoarcerea, In 1771, a mitropolitului cu celalalt 4 deputat ,
Iorga, Doc. Cantacuzinilor, p. 304, no. xxxiv. Rumientov cere lui Grigorie
sa lucreze contra tirilor false ce raspandesc de la Constantinopol 4 fotii
odinioara dregatori In tara dumneavoastrgi i (24 Iunie st. v. 1771); ibid.,
pp. 305-6, no. xxxv. i catre boiert; ibid., pp. 306-9, no. xxxvI; 13 August
st. v. 1771. Se denunta i a ratacitul Domn Manolachi i.
18*
Lupta pentru noua vial national& (1769-1774)
276
resultat deck, mai tarziu, cand, totu0, aceast mediatle se

va produce 0 va fi primit, de i Mil a se putea ajunge Inc
de atunci la Incheiarea p6cii 1. 0 negociatie cu Frederic al II-lea
se tesuse alnuri 2. 0 mare biruinp a lui Rumientov care fu

cAlduros felicitat de Moldoveni 2, dAdu lucrurilor o alt intorsAtur.
Manole-Vod fugi de la Bucureti, pe care Ru0i 11 ocupar
Ma alt6 lupt cleat ciocnirea de la 24 Novembre 4. Pe cand,

din Rusia 0 de la Braov, alergau la Ia0, devenil earlier-general
romeinesc, Nicolae Brncoveanu, Mihai Cantacuzino, Nicolae
Dudescu, Pan6 Filipescu, generalul Gudovici, comandant In

Tara-Romaneasc, lua ca insotitor 0 aruz pe tanrul Vatate,
ginere al Cantacuzinului. Se alaluiete apoi un guvern legal
0 trainic din Mihai insu0, Filipescu, Dudescu, Vatate, Grigore
BAleanu, Ioan B616ceanu, Pantazi Campineanu, plus un ginere
al lui Parvu Cantacuzino, Moldoveanul Tudorachi Bal, 0
oameni de cas'A ai Cantacuzinilor, Logoralul Dumitrachi, Stefan
Topliceanu, Varlaam, fAcut Postelnic Mare 5. Brncoveanu
singur trecu la Braov, supt cuvnt cg vrea s6-0 aducg sotia.

Lu'andu-se 0 Giurgiul 0 Brgila, un detaament rusesc, supt
Patiomchin, amantul ImpArnesei, care era s viseze de coroana regal a Daciei, ocup 0 p'rtile de peste Olt, pentru
care Ing, poate numai din motive de aprovisionare, se ta'cu
all Divan, cu Dumitrachi Geanoglu, care muri In 1773, cu
Stefan Prcoveanu, purtand titlul de Mare Ban, cu Constantin
Argetoianu, inrudit prin femei cu Cantacuzinii, cu Hagi Stan
Jianu, de la care ni s'au p6strat scrisori interesante 6.
Mai insemnate deal, aceste formatiuni boiereti, intip6rite cu
caracterul de partid, e o manifestare national cu totul extraordinarA. Intors in tark Reiducana, cel mai In varst6 dintre Cantacu1 Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 33-4.
2 Ibid., pp. 35-6. Era vorba i. de a a mangia Polonia, pentru sM.3iarea
ei, dndu-i Wile noastre.

3 Kogalniceanu, Arh. Romdneascd, pp. 225-8. Cf. Iorga, Gesch. des osm.
Reiches, IV.
'V. Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 386.

2 Iorga, Studii gi doc., XII, Scrisori de boieri *i Scrisori istorice, la
aceastg data.
Boierii romani si ocupatia ruseasca
277
zini, sotul unei domnite Mavrocordat, refusa once dregalorie, of e-
rindu-se ca ostaf. Va organisa insufi o armalei, cuprinAnd

Romtini, nu numai din ambele Domnii, ci fi din Ardeal. Polcovnic
al ImpArnesei, el comandet deci acel pole de husari romtini ,
4 In care erau tot alefi iineri voinici, Rumeini, Moldoveni, Arde-
leni >>1. Cu acestia el va face isprAvi pe care le vor pomeni

Rusii recunoscgtori, deosebindu-se, la 1773, In lupta de la
Silistra, unde, In clipa debandadei acestora, el prinse o baterie
de dougspreiece tunuri; va muri dintr'un accident de van6toare, cand se gtia s-si ducA din nou In foc regimentul 2.
Nimic nu se schimb6 In 1771, cnd diplomatia prusiank
relueind ideia unei despegubiri a Polonilor cu cele cloud principate, se geindia sci le lege numai de regal prin doi prinfi, nafionali sau strelini , in situalia ducelui de Curlanda. Regele
Prusiei Insusi saruia pentru aceasta 3. Dar acuma Rusii pgtrunseser, prin Tulcea, si In Dobrogea 4.
Atunci intervine ambitia austriacA. Maria-Teresa se va
apgra Intr'o scrisoare intim6 ctre fiica ei, Maria Antoinetta, regina Franciei, c ar fi Inteleas cu Rusia si ar
avea acele planuri In Polonia, care duser totusi la actul

de ImpArtire din Februar 1772 5. Ea fcea ss se Incheie Ing
la 6 Iulie un tralat cu Sultanul, prin care se asigura acesluia
un sprijin contra Rufilor, pentru un ajulor bcinese de 20.000 de
pungi, care se fi plciti, f i ingeiduinfa pentru Austrieci de a-fi realipi
Oltenia 6 Pentru a cstiga pe Prusieni, printul Lobkowitz,

ambasadorul austriac la Petersburg, propunea ca din Moldova
f i 7' ara-Romet'neascd sex' se faccl o monarhie pentru prinful Henric,
fratele regelui Frederic 7, dar ambasadorul prusian acolo credea

bid., pp. 188-90. La polc fi urng fiul, Nicolae, iar altul, loan, tot ofiter,
va juca un rol politic.

3 Iorga, Acte fi fragm., H, p. 36, no. 2.
Ibid., p. 37, no. 2. V. si n-I urrnator. Apoi, ibid., pp. 40 1.
5 V. Georges Girard, Correspondance entre Marie-Therese et Marie-Antoinette, Paris s. a., p. 92 (dui:4 culegerea lui Arneth). V. si Frederic de Smitt,
Frederic II, Catherine et le partage de la Pologne, d'aprs des documents authers-
tigues, Paris, 1861, 2 vol.

6 Hurmuzaki, VII, pp. 86-8; Iorga, Acte ei fragm., II, p. 55.
7 De Smitt, o. c., ii, p. 21.
Lupta pentru noua viata nationald (1769-1774)
278
c, de i, prinial va fi sail s'o faca, e pcat ea' se va aeza In mijlocul unei natii fals i. rele 1. El declara c Austria n'ar putea lua
nimio din acele t'ri, de i ar gsi avantagiu s poat stabili vechile
ei limite prin ocuparea unei prti din Muntenia On la 11111 Olt 2.
Viena se Ympotrivete Ins la once organisare a Principatelor ca organism independent ; consideratiile de cretinism
i de umanitate care se aduc Inainte de la Petersburg nu

prind 8. In schimb, Ruii se declar gata a primi, ca o compensatie, aezarea Austriecilor pan la 010. Ministrul hotrittor la Petersburg, Panin, declara c nici Inteun cas evacuarea Principatelor nu se va face supt presiunea austriac 5.
Frederic al II-lea credea chiar cA Rusia ar fi gata s se
inteleag cu Sultanul pentru a se lua Austriei Ardealul i

provinciile vecine 6. Se ceruse chiar sprijinul militar al lui
Frederic, care-1 refus 7.
In sfrit, hotrirea Sultanului de a se lupta mai bine

Incs zece ani decAt s renunte la Moldova i Tara-Romneasc,
la Tatarii Crimeii era nezguduit 8.

0 incercare a lui Manole-Vod de a reveni la Bucureti fu
zdrobit de generalul rus Fabriczany 8. La Rui acum era In pri-
mele randuri unul din printii Cantemir, care avu Insemnate

1 V. si Iorga, Acte gi fragm., II, p. 38, no. 1.
3 II estimait aussi que la Cour de Vienne ne pourrait rien prendre de ces
pays-l, quoiqu'elle trouvait son avantage a pouvoir rtablir les anciennes
limites par l'occupation d'une partie de la Valachie jusqu' la rivire de

l'Aluta.
3 Ibid., p. 39, n-le 2-3. 0 comunicatie a lui Panin catre Lobkowitz, care
se mill ca Rusia nu vrea anexarea; ibid., p. 40, no. 1. Cf. i ibid., p. 31, no. 3.
Ibid., p. 40, no. 2. Argumente prusiene contra oricarii schimbari in
folosul Principatelor ; ibid., pp. 42-4. Ambasadorul prusian la Petersburg se
gandia si la posibilitatea unei intrari a Austriecilor In Moldova pentru a sili
pe Rusi sa piece ; ibid., pp. 46-7.
5 Ibid., p. 49, n-le 1, 2.

Ibid., p. 52, no. 1. Propuneri austriece cu restituirea teritoriilor ocupate
de Rusi; ibid., p. 53, no. 2.
7
bid., p. 58 si nota 1.
8 Ibid., pp. 47-8, 49-50, 51-2.

Ibid., p. 50, no. 2. Cf. V. A. Urechia, /. c., pp. 382, 390-1, 393.
Boierii romini pi ocupatia ruseascd
279
succese 1. In vederea si a problemei polone, cheslia Pirilor

Pomeinefli era resolvilli de Rufi in sensul cei erau gala sei le
restiluie. Ca loe al negocierilor Imprteasa, care nu credea

potrivit Iasul, propune. Ismailul 2.
CAzuser prin urmare, lug pn la 1nceputul anului 1772,
fin aceast epoc de rationalism, strbtut !ilea de cutegtoare
reverii diplomatice, toate planurile fAurite la Curti si In cabinetele ministeriale: 0 marele Stat al pravoslavnicilor slo-veni liberati , si acela al regatului pentru printul Henric
<le Prusia, si al treilea: al ducatului vasal al Poloniei 3 0, alturi,
planul austriac al rentrrii In Oltenia. Mai sttea In picioare

-ta s aibg, la capt, aceiasi soart: planul mediatiei pruso-englese. In Septembre regele Frederic era pentru renuntarea la
-desmembrarea Moldovei 0 a Munteniei din Imperiul Otomana.
Gaud se all la Petersburg, abia atunci, de tratatul secret

-austro-turc 3, dorinta de a Incheia ceia ce se numia u pacea separat , fu si mai puternic sau, altfel, dac' intrigile austriece
izbutesc, ei bine se va merge Ong acolo de se vor sircImula

.ioli locuilorii din Virile ronidnefli, colonisndu-i In Rusia, cum
-s'a fcut In Noua Serbie pentru un numr de Slavi, si astfel

toate fortele rusesti se vor putea Intrebuinta pentru o lovitur hotrIto are 6.
In aceste imprejurgri era s se deschid congresul si anume
ante localitate de pe acest pmnt a crui soart fusese atat

1 Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 53-4; V. A. Ureehid, I. c., p. 400.
3 Pentru ideia lui Frederic de cedare pur pi simplu cdtre Polonia, de Smitt,
4. c., p. 31. V. i. ibid., p. 32; cf. ibid., pp. 36-7.
' De Smitt, 1. c., p. 41.

6 La 10 Septembre 1771, Frederic credea cd, a dacd se declard Curtea
Austriei a, ea va ajuta pe Turci sd goneasca pe Rupi din Moldova; ibid., p.
42. El era gata sl ataco pe Austrieci in Moravia pi in Ungaria, la Dundre ;
-ibid., p. 48. Era vorba p't de atingerea Tisei; p. 49. Se faceau pi Austriecilor
.cleclaratii in acest sens ; ibid., p. 50. Cf. ibid., pp. 52, 60. Rusia se ardta gata
-a sacrifica pretentiile asupra acestor tali (Novembre ; pp. 62-3). Confirmare
.prusiand; ibid., p. 66. V. pi ibid., p. 105.
6 Iorga, Acte fi fragm., II, pp. 59-60. V. pi ibid., pp. 61-2. Cf. de Smitt,
4. c., p. 44.
280
Lupta pentru noua viat nationall (1769-17%)
de mult In discutie. Turcii nu primiau negntosul i dbpArtatul Ismail, oferind Giurgiul, Bucuretii, sau vre-un oravecin 1..
Se va ajunge la Focani.
'flea' din Martie se tia la Petersburg c' era vorba de a seda Moldova lui Ghica, cu Inapoierea cdire lard a Hoiinului
Benderului i ca', neputnd s6 se capete independenta Principatelor, mAcar pentru Moldova all suggeslie a aceluiaff
s se impun6 Turcilor acelealsi condiiii supi care s'
Ghica 2
supus all data' de bund voie 3. Se recunoage o iradifie pe care.
am inleilnii-o f i la cronicari cu prilejul negociaiiilor de la sfeirf ilul veacului irecui, fi ea, intinzeindu-se f i asupra
nefii, se va imbreica, la acesi moment, inir' o palriolicei ndscocirede u capilulafii cu Sulianii. Dar se credea Inc In posibilitatea-
unor pretentii austriece asupra ambelor Principate, nu numai

asupra Serbiei, care li s'ar putea lAsa 4. De fapt, cum era sA
se ocupe de Austrieci partea care li revenia din Polonia, pesocoieala ceireia se talpeicaser lucrurile, principalul ministru
al Mariei-Teresei, von Kaunitz, cerea ambasadorului Tarinei
la Viena s. se Ing6duie irecerea irupelor prin Moldova. Aceasia
nu era inset deceit primul plan al usurpetrii afa-numilei Buco-
vine; Panin credea Ing ca se va r ecunoate caracterul dmpracticabil al acestui drum 5. Pentru a Imbuna pe Rui,
acelai ministru austriac arna c tratatul cu Turcii n'a fost ratificat i cA el a fost tsat s cad din consideratie fat de Rusia 6.
Mai siaiornice deceit ilusiile diplomaiice erau insei speranfele
irezile in aceia cari, cu loaid neholeirirea,neeexperienfa f i egoismut
lor de clasd, represiniau necesiteifile de viaj i aspirafille deviiior ale poporului romeinesc.
Cum se hotsrI Inceperea, la 7 August, a negociatiilor, caretrebuiau ss fie sterpe, de la Focani se aleser delegati cari s6,
Iorga, Acte i fragm., II, p. 64, no. 1; p. 66, no. 2.
3 Pe care-I recomanda pentru acea Domnie moldoveneasca, nefiind admisibil6. Unirea de care visase, i regele Prusiei; ibid., pp. 66-7.
Ibid., p. 65, no. 1.

4 Ibid., p. 66.
3 Ibid., pp. 67-8.
6 Ibid., p. 68, no. 2.
Hurmuzaki, Fragm., V, pp. 356, 371-8; Doc., VII, pp. 93-4.
Boierii romani i ocupatia ruseasea
281
represinte pe fiecare din cele dou OH, 0 anume de la Munteni mitropolitul Grigorie, cu arhimandritii de la Sf. loan din
Bucureti, de la Mihai-Vod, din Gldruani, iar, ca boieri,
Mihai Cantacuzino 0 Nicolae Dudescu, adugindu-se 0 ceilalti
membri mireni ai Divanului bucuretean 1, iar de la Moldoveni aceia cari s'au arAtat mai sus, 0 adrese se alcAtuir atre
represintantii Puterilor mediatoare, pe cari ai notri Ii numiau
elcii , cu un termin turcesc 2.
Boierii din Moldova nu ni-au 16sat actul care a plecat, fgr
Indoialk 0 de la dn0i. Avem pe al boierilor din Tara-Romneascg.
Trimesului prusian i se atrage atentia ea' e vorba de # a se

asigura viiloarea soarici a unui popor , deci mult mai mult
&cat singurele interese boiereti care fuseser avute In vedere la Inceput. Tinand Ing credinta CA patria lor va rsmnea
supt Augusta sapang , ale crii victorii se glorifick hind
socotite ca din voia lui Dumnezeu, i aruncnd cele mai grele
cuvinte de osAnd asupra tiranilor turci, se strecoar
totu0 la sfArit mentiunea privilegiilor noastre , ceia ce arat
c unul din tanAra boierime, om format supt influenta itaHank dar care va fi fost Intrebuintat la capuchehaielk, ap
Yuen InvAtase nu numai limba turceasck dar 0 rosturile diplomaticei streine, Iengchit4 rcgrescu, atunci Mare Ban 3, ticluise cu meteug pretinsele acte de Inchinare de la Mircea
I-iu 0 de la Vod Laiot , confundat cu Tepe 4.
Elciului Austriei aa de lacome de pmnt romnesc i
se vorbia de sperantele ce se mic4 In tot emisferul nostru ,
fiind vorba de a se hotrit Intre slobozenia 0 robia unei Insemnate p'rti a creOintstii . Si aici, Infierndu-se 4 Inalcarea
vrAjma0lor Credintdi , se cere a ne pstra In vechile noastre
drepturio. Cu o deosebit dibAcie, care ar putea sA vie de la
acela0 tnr boier sau de la acel fiu al lui Rgducanu Cantacuzino, loan, care va manifesta peste dougzeci de ani acelea0
1 V. A. Urechia, I. c., p. 408.
2 Iorga, Acte fi fragm., II, p. 68, no. 3.
3 Se refugiase in 1769 la Brapv; V. A. Urechia, /. c., pp. 371-2.
' Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 485-7; altd forma pp. 490-91.
Lupta pentru noua viag nalionala (1769-1774)
282
idei, se amintete, i. na numai penlru Tara-Romeineascd, ci

penlru Principalele moldo-romdne #, libertatea de odinioard
supt Domni de Orb.", uniti cu Unguria i cu Transilvania, de
unde au primit totdeauna ajutoare spre a se lupta Impotriva

deselor opintiri ce fAceau Turcii pentru a-i supune. Trebuind
s se Inchine, au fAcut-o supt mari conditii, folositoare i
Insemnate , clcAndu-se apoi de Turci prin desfiintarea otirii
-i creterea drilor. Acuma se cere 4 scuturarea pentru totdeauna a vrednicului de plngere jug I.
Mihai Cantacuzino aduse Ins i Incredint aceluiai Austriac acele acle ale negociatiilor lui ,5'erban Canlacuzino, din
.care reiese grija de a se Odra vechile privilegii ale tdrii, dar
firete ea' In ele nu se cuprind i capitulatiile de att de
recent 4 descoperire . Pe aceast bas se cere acea u stare
de neatArnare &Are care tind toti aceia ce au apucat a-i gusta
.odat dulceata . Se merge Ong acolo, !neat se primete punctul
de vedere austriac c. prin Imprtirea Poloniei s'a autat a

pune un capt turburrilor care sfAie Statul Poloniei , oprind
pe vecinii notri de-a lucra In contra lor Inilor, silindp-i a ajunge
tr voie fericiti i a urma adevratelor lor interese, Impotriva
cArora-i Intunecase cu desvArire un entusiasm orb i spiritul
-de partide . Se pune In vedere ce folos pot avea Statele austriece
din comertml cu aceste tri. i se dorete, ca In 1716, primirea
tunei delegatii la Viena 2.
Struintile cele mai puternice snt cele &are trimesul

TUS, Orlov, despre care se tia ce rol a avut In revolutia gre-ceasc din Moreia, aa hick, putea fi socotit ca un factor activ
al eliberrii cretinilor s
aici se pstreazg credinta c se va tri supt nemijlocita
stpanire a Imprtiei Ruseti se amintete manifestul
imperial, rspunsul Tarinei .1 se arat desndejdea de-a mai
tali In tail noastr , dacA s'ar Intoarce stpanirea trecut,
dar i aici se aduc Inainte vechile Invoieli , vechile drep-
turi . Se presint istoria trii ca stpAnit de continua lor

reclamare.
1 Ibid., pp. 487-8.
2 Ibid., pp. 488-90.
3 Kogalniceanu, Ark. Romeineascd, p. 257.
Boierli romani i ocupatia ruseasea
283
FaVA de acesta singur se preciseaz6 forma pe care o doresc

loierii pentru viitor : Domn de aceia0 credin0 cu noi , dar
Du numai decat 9i de acela0 neam, ocrotirea celor mari trei
autocrati: al Rusiei, al Austriei i al Prusiei
deci nu skipecnirea ruseasca' de fapi, ci independenla supt o garanfie euro,peanet. Turcilor li s'ar da, alAturi de semnul recunotintii
de cei trei ocrotitori, suma din vechime , prin ambasadorii
la Constantinopol ai acelora, Meg a se avea vre-o corespondent
-0 a se vedea Turc in tail. Se spune, de altfel, limpede, cA in

fata anex4rii, care incepe a fi indoielnicg, este i modul cel de
al doilea . Dar, pe cnd in celelalte declaratii iscAlesc toti
oierii Divanului romnesc, In frunte cu mitropolitul Grigorie,
cu acel Cozma de Buz6u, Romn, care lucrase ca regent ,
cu acel viitor episcop, pentru moment numai arhimandrit,
Chesarie, eruia i s'ar putea atribui un rol in redactarea acestor
acte, acuma apar numai iniiaii acestui secret, adecg, pe
lang6 aceti clerici, cari stau in frunte, doar Dudescu, Mihai
Cantacuzino i Dumitrachi 1
La 30 August st. v. un memoriu am6nuntit care Orlov

cuprinde actele atunci fabricate: cel din 1383 sau 1386 , i
cel t de pe la anul 1460 . Se adaug i tiri de la Bizantini, din
cutare document de la Tismana 9i din traditie, ca infrngerea

Turcilor supt Mircea, la Ciro1a0 din Ilfov . Se arat originea
acelor acte, din care al lui Mircea nu apare cleat, In resumat,
toate acestea se pot vedea chiar 0 In fircAnd se adauge
manele ce se fceau i pang in cei de pe urm5. ani 0 care se
analiseaz6 cu de-anAnuntul pentru a se vedea cA ele numiau
pgmntul romnesc autonom 0 de sine stAtAtor . Din ele se
relevA dreptul, observat Ong la Stefan-Vod Cantacuzino, de
a se alege Domnii. Exact se amintesc cele dou IncercAri de a
se desfiinta viaja romneasc6 a prii: supt vechiul Mohammedbeg 0 supt Mohammed Chiupruliul. De la Nicolae Mavrocordat
s'ar incepe samovolnicia neinfrAnat a Turcilor, trecandu-se In
lista abusurilor dsri ca giaige, ubudeturile, cudumurile i altele.
La fiecare din Domnii munteni se inseamn6 ce s'a mai adaus.
Se recunoate aici experienta de Vistier a lui Mihai CantacuIorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 492-5.
284
Lupta pentru noua viata nationald (1769-1774)
zino. Un paragraf e consacrat livrarilor in natura cu toatenedreptatile ce s'au amestecat In ele. Urmeaza apoi specificarea
incalcarilor de hotar, aducandu-se inainte o hotarnicie a
lui Mircea-Voda, din anul 1512 (sic) , i un firman de supt

Stefan Racovita. Acest memoriu e cea mai sigura basa pentru
a se cunoaste Indatoririle fa ta de Turci, care crescusera necon-
tenit, ajungand In adevar nesuferite I.

Alte cereri, pe alte temeiuri, vor veni pe urma. Deocamdat
desvoltarea ata de insemnata a ideilor politice ale boierimii

noastre se opreste aici.
Dar trebuie sa se observe ca o larga cunostint,a a lucrurilor politice din Europa se intalneste In acest moment si.
In expunerea, de o forma imbcsita cu expresii grecesti 2.
a imprejurarilor acestora Inca de la 1763, datorita unui
biv Ve! Stolnic Dumitrachi , care a fost identificat cu.
boierul Varlaam, dar s'au adus argumente de biografie pentru,
a dovedi ca e vorba de un altul, tara' a-1 putea identifica 3.

Asa cum e, aceaslei inlinsii poueslire e de fapl cea d'inleiiu lucrare originalei de islorie universal in romeinefle, de si forme
1 Ibid., pp. 492-508.
' Dar i. ruseti: neposool, 0 italiene: confederatioane. Citatii turcqti.
E curios cum de altfel glumejul boier aduce Inainte i cAte un proverb romanesc ca: .sus stele, jos stele, Intinde-te, pide o; p. 367.
a Ed. V. A. Urechid, In Mem. Ac.. Rom., seria a 2-a, X, p. 360 i.

urm. Cf. I.C. Filitti, Cronicarul Dumitrache, 1933. Totui v., la pagina
392: e Indastul va fi mArturia dumnealui Dumitrache Varlaam biv Ve!
Medelnicer, ca unul ce s'a intamplat, ci Inca Out( a nu lua rA.zbohr
sfarit au apucat la sanAtoasa *; p. 392. Dar, p. 398: o Ensumi am
cetit talmAcirea E E obinuitul ton glumet al povestitorului. V. i p..
394: 4 ca Ruminul, una lenevirea*; e o Maje care nu le au fost de braza
lor E Sau: e Sa te vaz, piatrA, scaparea iepurilor o (i,bid.). Vezi i p. 395,
patania Rumeliotului. La p. 399: 4 ainii BucureOenilor pA.n4 la o vremeau iernat In partea locului E La spargerea congresului: o geaba vii, geab
te duci* (p. 409). Cutare Rus e e un dragut de blestemat, cat nu avea potrivnic* (p. 409). Autorul merge cu Ruii In campanie la 1773; p. 423. La
1774, se spune di un act turcesc a fost tradus de 4 pamanteanul nostru dumnealui Hagi Dumitrache biv Ve! Setrar *; p. 447. In persoana IntAiu scriitorul se ama vorbind cu Grecii constantinopolitani de la armata Vizirului;
p. 448. El se duce la Constantinopol pe urma; p. 449. V. 460: o pe mine, Dumitrache biv Vel Medelnicer a. Era a asea ()ara acolo; p. 464.
285
ca <.( sinior Genglin 1, pentru ambasadorul prusian la Constantinopol, von Zegelin, ar dovedi Intrebuintarea cutrii lu-crari italiene cu trivire la acest razboiu. i aici sunt tratati
aspru Turcii si c obiceiurile lor a. Scriitorului Ii e mil' de
.t patimile ticaloasei patrii noastre, Tara-Romneasca 8. El
unoaste si Moldova, vorbind de baltile ce sant langa Movila
Rabii. 4.
Intrerupte, negocierile fur% reluate, cu prelungirea armistitiului, In toamn, Grigore Ghica al:411nd pentru ca A' adauge
cunostinta de lucruri s'i forme pe care putea s'o aiba mai mult
deck, Scarlat Caragek Inlocuitorul mortului Mihait Racovita, ca Mare Dragoman al Portii 8. Se credea insa In posibilitatea Indeplinirii de Rusi a amenintarii ca vor preface in
pustiu trile romnesti a.
Se urma cu aceast prelungire, fall mediatori, la Bucuresti
-chiar, a congresului, delegatul rus cerand pentru Principate
amnistia, scutirea de haraciu pe doi ani si numirea pe viat,
In Moldova, a lui Ghica 7.
In acest moment (15 Ianuar st. v. 1773) episcopii si toti

-egumenii, si cu Damaschin 8 0 cu Sofronie, boierii, de o parte
si alta a Oltului, cuprinzand, Impreun cu cei amestecat,i papa
acuma In negociatii, si pe Dimitrie Balaceanu, Dimitrie
Panaiotachi, Nicolae tirbei, Scarlat si Mihai Greceanu, tef an
Prejbeanu, Constantin Argetoianu, Ioan Candescu, stefan
Bibescu, Matei Cretulescu, Hagi Stan Jianu, Fotea Vladoianu,
-Nicolae si Constantin Filipescu, Constantin Cocorascu, Constantin Hrisoscoleu, Dumitrachi Medelnicerul, pomenit In cro.nica de care a fost vorba, si altii mai mrunti, presinta Rusilor un
i Dar si e sinior Vrognard * (Brognard), p. 365. La pagina 369: 4 publicitul
razboiului *; sau la p. 406: e cuventie *.
a P. 365.
3 P. 370.
4 P. 368.
5 Iorga, Acte gi fragm., II, p. 69, no. 2. Cf. V. A. Urechiti, /. c., p. 395.
' Iorga, Acte fi fragm., II, p. 69, no. 1; p. 70, n-le 2, 3; p. 71, no. 2.
7 Ibid., p. 71, nota 3.

8
V. A. UrechiA, 1. c., p. 397.
Lupta pentru noua viat.1 nationall (1769-1774)
286
memoriu, ca unii care Infliseag astzi trupul neamuliii lor ,.

un nou memoriu, ca pentru ImprejurArile total schimbate. Se amintesc toate marile tgsduieli din trecut, ea si. e strbilucirea
si iubirea de omenire Intru care sfintitul schiptru imprtese

al Rosiei covarseste astAzi mai pe toate celelalte schiptruri
ale Europei . Se cere atentie pentru familiile compromise
prin ftisa a prea-fAtisa lor alipire la causa ruseasc. o Intregul
popor vrea, de altfel, s" scape de nesuferitul jug al stApnirii
otomanicesti , pentru a trece la fericita cArmuire a Rosiei
supt a CrAiasa cea aleas6 , liberatoare a attea popoare
drept-credincioase 1. In alt memoriu, in care e vorba de slo-
bozirea tuturor celor de o lege crestini si mai ales a acestor

dou tAri, Tara-Romaneascg s'i Moldova , se ridicei, supt inspiratia prusiand, ideia lui Frederic al II-lea de a se face din celedouli leri, unite, o a doua Curlandel supt ce a mai Mtn= din
regalul polon. Se adauge, pentru a cAstiga pe negociator, c
In astfel de Imprejurgri mai fericite, s'ar putea desp6gubi
Rusia de cheltuielile rzboiului, i s'ar da ceva, supt chizesie ruseascA, si regelui prusian, e supt nume de protectie
sau de negot , deci se revine la protectia european.
Cum diplomatul rus era s plece In curnd, el e rugat s6

primeasc6 pe lang6 el ca aghent al trii pe unul dintre
boieri 2.
Gaud, la ruperea congresului, se \ill:1i cs Rusia nu Int,elege a p6stra aceste tri, boierii cei mai credinciosi Id vor arAta
cA ultimatul dat Turcilor a Ii arunc6 Intr'o prApastie de mihniresi de desnAdejde, vAzand Inapoiarea Orii lor fAcndu-se din.
nou In mnile tiranului 3.
La 15 April, Obrescov pArAsia Bucurestii, incheindu-se, darnu fr o revenire la sfarsitul lui Maiu 4, i aceastglala Incercarede pace, si ostilitAtile trebuiau sA reinceap, pentru a forta pe
Turci In ceia ce priveste libertatea, nespAnzurarea , cum
spune cronica romneasc a rzboiului, Tatarilor. Luptele sea Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 509-12.
a Ibid., pp. 512-4; alt fornak ibid., pp. 532-5.

3 Ibid., p. 516.
4 V. A. Urechi, 1. c., p. 446.
Boierii romani i ocupatia ruseasca
pornird In Dobrogea
puncte ale Duifrii.
287
i In fata Silistrei, precum si pe alte-
Si aceast campanie fu fr regultatul hotritor care se

astepta. Ea ddu big sperante boierilor anexionati. Ei amintiau, Inainte de a se deschide ostilitjile In 1774, la 30 Mart,
ce jertfe au fcut pentru causa crestin i ce suferinte au Indu-
rat, fr s se afle Intre ei un singur trdtor. Ei Ii arkau

temerea ca nu cumva s se fac din tara lor un pasalk, supt
cuvnt ea' nu avem Domn de attia ani . Niciun tratat nu va fi
observat de astf el de stpkii. Si iat cg, pe neasteptate, alsturi
de perspectiva c locuitorii vor fi silii a-si prsi legea crestin
Inssi, se inseamnd ce glorie ar fi peniru Imprleas scl libereze.
nisle oameni de un afa de nobil neam : o set lase urmasilor faima
di a memluil pe colonii Romanilor, adevirali inchinalori ai

Mniaiiorului nostru 2. Cel care a scris aceste rnduri cetisecartea, pan atunci pstrat Intreag, a Stolnicului Constantin,
stim cA Mihai Cantacuzino, scriind memoriul catre Curtea
ruseasc, publicat apoi la Viena In greceste, se sprijin
unul din capitolele ei. Lui Panin i se cerea s se revie asupra
concesiei privitoare la Principate de la ultimul congres 3. Si
In acelasi ton ridicat, In care se vede o adev'rat cultur
clasicA, i se aminteste lui Rumientov felul cum s'au zeificat cpi-
tanii Grecilor i Romanilor prin adugirea de noi provincii.

aici, ideia tnasi a Daciei invie : Unind cu Imprtia toat
Dachia faimoas, cea In timpuri strasnicA i biruitoare a Romanilor, Bizantinilor i Turcilor, i cAutnd dragostea tuturor lcui-
torilor, cu mult mai drept titlu deck, oricare alt gheneral

vechiu puteti fi vrednic de porecla de Dachic .
In Maiu se relua rzboiul In Dobrogea. In acest moment

i se cere aceluiasi general s admit o nou deputatie a trii
la Petersburg. Ar merge dou, trei chipuri de bojen i vre unul
din ai clerului ca deputati la tronul Imprkesc , pentru a cere

Participa la aceste lupte i polcovnicul Cantemir; ibid., p, 444. Cronica
aceasta tace isprava la Silistra a lui Raducanu Cantacuzino.
Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 514-8.
3 Ibid., pp. 518-9.
288
acelai lucru : e intArirea slobozeniei supt inteleapta cArmA

0 puternica ocrotire a MAriei Sale impArAteti 1.
IndatA Rumientov fAspundea mitropolitului 0 la 4 toti prea-
cinstiti membrii bisericeti 0 mireneti din toate treptele printipatului Valahiei , primind ideia deputatiei, dar tAg'Aduind
numai o asigurAtoare ocrotire a. De fapt, se trimese, in Iunie,
ca o jalbA &Are ImpArAteasa ins60, numai Mihai Cantacuzino 3.
FL% s'A se fi ajuns la biruinta scontatA, Turcii primirA

In sfArit punctul privitor la Tatari. Indat ce se afl, in Iulie,
aceasta, plenipotentiarii avAnd s'A se adune grabnic inteun
biet sat din aceste pArti dobrogene, la
Micul FAntAnar >>,
Chiuciuc-Cainargi, stgruintile boierilor munteni, singurele pe

care le cunoatem, &Ad la Moldoveni nu s'a g'Asit cine sA alc6tuiasc un dosar ca acesta al lui Mihai Cantacuzino, fin% reluate.
Din nou full chemati in sprijin 0 Rumientov 0 Obrescov 0

Panin 0 Patiomchin 0 Cerniev, 0 Imp'ArAteasa 0 Motenito-
rul 4 (10 Iulie st. v.). Mitropolitul, rAmas dui:4 plecarea lui
Mihai conducAtor al politicii de anexiune, trimese din parte-i,
pe arhimandritul Filaret, care-i va fi urma 5.
Data aceasta, se relua planul Curlandei romAneti, dar
gAndul dureros cercentor al boierilor se oprise 0 la ideia de a
se face din principale o republicci asemenea cu a Ragusei,
sprijinitA pe vechile privilegii 0 fArA niciun amestec turcesc 6.
Tratatul care se incheie cuprindea numai inioarcerea la
Imperiul oloman in slarea pe care o aveau Virile pe vremea

Sullanului Mohammed al IV-lea.
IndatA boierii munteni alergar s'A explice care era a ceast situatie. IntAiu alegerea Domnului de tarA, citandu-se toti aceia cari
de la Mihai-VodA inainte ajunseserA astfel In Scaun. Apoi liberIbid., pp.
Ibid., pp.
2 Ibid., pp.
Ibid., pp.
5 lbid., pp.
Ibid., pp.
1
521-2.
523-4, 529 i urm.
'
524 i urm., 529 i urm.
524-5.
526-9.
533-5.
Boierii romni i ocupatia ruseascli
289
tatea oricrii miscri dup rscumprarea anual prin haraciu,
se amintiau luptele purtate de principatul lor cu Moldova,

eu Ardealul, cu Lehia, i in numele lor, i ca aliati . SA se fixeze
.acest haraciu la suma, exclusivA si definitiv, de 125.000 de lei.
S' se reserve Domnului judecata frA apel, fArA chemAri aiurea,
-cum se Meuse in ultimul timp, si se adauge a nu se plAti e preA,u1 sAngelui pentru Turcii omorAti in tar. S se respecte drepJul de asil, lar RomAnilor trecuti la Turci s'A li se admit cali-
tatea national chiar portul. S se mrgeneascA la cercetarea bAlciurilor comertul in tar% al Turcilor, cari trebuie s'
aducA recomandata de la Pasii vecini. SA nu li se ing'duie,
lor si altor Turci, a tinea slugi romAni, a-si avea once avezare,
nici case de rugdciuni. SA nu se mai admit trecerea prin
tar a Turcilor, Pasi sau altii. SA se ref ac schela de la TArgulde-Floci. Set' f ie slobozi peimei nienii a merge prin alle Jri peniru
JnvJalur, precum nu erau niel in irecui ma rgenifi numai in patria
lor. Se cere, fr a se gndi ce pretentii si insolente, ce intrigi

comploturi pot s iasA de acolo, numirea, potrivit cu dreptul
general ce se acorda Rusiei prin tratat, un consul la Bucuresti
si un vice-consul la Craiova, Domnul avAnd dreptul s' intretie
-ca inainte de azboiu un aghent la Varsovia. i aici se adauge
-o mai mare dorintA, care se lega de gndul unei tAri recunoscute
Stat deplin: s fie aghentul mAcar acolo, la Varsovia,
-4 dacA nu este cu putinta de-a se orAndui de-a dreptul la Petersburg 1. Apoi, in memoriul adresat direct Imprtesei, se
mai cere liberarea robilor cgzuti la Turci, admiterea la Constantinopol a unui capuchehaie rounAn, i, in sfArsit, alt ilusie de
bine, 4 elciulMriei Sale ce se va afla dup vremi la Constantinopol s fie ascultat i slobod a apgra si sprijini drepturile
trii noastre dup tratate .

Pentru o mai deplin sigurant, aceste privilegii ar trebui
sA fie intrite prin firmane, spre a se da in pstrare la archiva
Mitropoliei din tar 2.
S'a mai pstrat cererea de a se reglementa drepturile asupra
celor ce sdea' pe mosile mAnAstiresti si boieresti . Se arat
Ibid., pp. 537-40.
Ibid., p. 540, no. 48.
19
290
cg, odatg, ele n'aveau nicio margenire: boierii din vechime, la

oameni ce .a.dea' pe mosgile dumnealor avea' toat plirexusi-
otita, 0 le lucra' once lucru vrea pentru trebuinta dumnealor,

carele aciasta nu era hotgrgtg In cate zile s se fack ci rmnea
la buna crestineascg proeresie a stgpAnului . De vreme ce
Insg se hot:arise ca lucrul celor pe mosie strging s fie de doug,zeci i patru de zile pe an, iar asgzamantul de zile 12 A' urmase
acuma, cand tara cgzuse Cu totul In catahrisis (abus), se cere
s se revie la cele dougzeci s'i patru de zile. Aceasta pentru ca
* s nu ne lipseascg de ajutorul ce-1 asteptm din lucrurile minilor sale, cg noi, bani de la danOi necergndu-le, nicio supgrarenu facem I-.
Rgmanea acum A' se asigure aceia cari represintaserg cu

deplinul lor rise causa cresting. Am vazut ca Mihai Cantacuzino, care-si ceruse certificate de la generalii rusi, merse la
Iai s gaseasc6 pe Rumientov Inca inainte de iscglirea trata-tului, si e foarte interesant cg impreung Cu el vine si fostul
arhimandrit Chesarie, care era, de la incepulul anului 2, episcopal Rdrnnicului. El Inseamng cg si atunci a presintat In al doilea
rand propunerea independentei supt protectoratul comun al

Rusiei, Austriei si Prusiei. Dup intoarcerea la Bucuresti, el cgut
sg capete o noug delegatie pentru Petersburg, dar nu mai gsi

aceiai stare de spirit la aceia cu cari lucrase. Se duse deci in,
Rusia ca un particular, cu fiul mai mic al lui Parvu, Nicolae..
De i ar fi vrut sg poat reveni acas, i se dadu acolo, sfatuI
sg se asigure prin asezarea la Rusi. Cgpalg titlul de general-maior
si proprietli care sg-1 poat Intretinea: vanzandu-si moiiledin targ, el se strgmutg deci cu cei mai aproape din familia
sa, una din fete luand pe maiorul rus, de origine greack Melissino S. Lasa In Tara-Romneascg, o spune Insusi cu durere:
* vase case de piati: doug In Bucuresti, una In Afumati, una
In Jilava, una in Filipesti i una la Mggureni, s'i la toate si

cate o mare biseric de piatr 4. Dar domnita Ecaterina
1 Ibid., pp. 540-2.
a Cipariu, Actegi fragm., p. 229.
a Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 191-6.
4 Ibid., p. 196.
Boierii romfini si ocupatia ruseasca
291
vduva lui Raducanu, ramase In Bucuresti, maritndu-0 fata

dupa Costachi, fiul Banului Ghica, fiii mergnd Insa la Rusi
s-si faca acolo cariera 1; dar ei vor reveni In tara, dupa aceast
scurta gustare a pribegiei, In 1783 2.
Plec In Rusia, unde cal:M:6 o episcopie, si acel Eugeniu
Bulgaris, autor de Logica, dar s'i traducator al Eneidei, care

fusese gloria elenica a scolii iesene Indreptate spre Apus 3.
Indat dupa Incheiarea tratatului un nou partid, de credint
fatl de Turci, cari reveniau ca stapani, se alcatui fireste. Un

alt 4 deputatlac se alese pentru a merge la Vizir si, daca se poate,
si la Constantinopol. Cum clerul si boierii cei mari erau atat

de compromisi In ambele t'AH, se alesera represintanti modesti
ai boierimii: din Tara-Romaneasca Dumitrachi Medelnicerul,
care a scris cronica razboiului, si un fost Mare Sulger Constantin
Cocorascu, care, imbolnavindu-se, fu Inlocuit cu Hagi Stan

Jianu, cei din Moldova fiind Ienachi Cuza si un fost Mare Pitar,
de origine greaca, Ianachi Chirico. Rumientov Ii recomanda ca
pe unii cari merg sa-si arate de spre partea a toatei obstei

lor plecaciunea si umilinta 4.
Arzurile ce aduceau Muntenii tintiau la Intarirea vechilor privilegii, dar vina calcrii lor si a introducerii inovatiilor
se da In sama lenevirii unora Domni , prea des schimbati,
si, fireste, nu a Portdi. S'a cerut acesteia u mira , dar Mil folos,
tot din apracsia Domnilor tarei . Ce se cere azi e deci numai
s li sa dea starea lor cea d'intaiu y, care va fi Intarit prin

firmane si hatiserifuri.
Se specifica, precisandu-se, si pe alocurea adaugindu-se,
vechile cereri: alegerea Domnilor, cari vor fi pe viatd, urmasii
1 Ibid., p. 197.
2 Ibid., p. 198. V. .1 ibid., p. 201 si urm.
3 V. Litzica, Mss. Grecesti, pp. 349,383-4 (avuse legaturi cu un Stevenson,
Cu un Pierre Leclerc din Rouen, care scrie si de la Amsterdam) ; Cat. mss. Ac.
Rom., II, p. 307; Bees, In Jahrbiicher, VIII, p. 14 si urm. V. si Pandeli M.

Kontogiani, 01 "EZInveg xaTa Tclv nedirov brl Alxazeelvng B' damorovexosav
.7162egov (1768-74), 1903, si Rudolf Nicolai, Geschichte der neugriechischen
Literatur, Lipsca 1876.
4 V. A. Urechia, 1. c., pp. 460-1.
le
292
Lupta pentru noua viatA national (1769-1774)
avnd s4 iasA i ei tot din alegerea trii ; reducerea sarcinilor
la una singurg, creia i se zice, cu terminul mai recent, geiz,

avnd a fi adus" de un boier i anume pAmntean ; judecata
fr apel a Dornnilor ; reducerea comertului turcesc, In mar-
genile cuvenite unor strini recomandati de tra lor ; resiiluirea moii1or usurpaie, tare altele la Cla Vizirului .1 la un
ciflic, Ciungul ; refacerea chelei de la TArgul-de-Floci ; aprirea
cAlgtoriilor politice turceti, iar, de e s'A vie cineva, s" -i piateasc singur cheltuielile ; socoieli sau datorii vechi sei fie
nimicile ; voie pentru Romni de a-vi pgstra dincolo de Dungre,
In toate privintile, calitatea national: cine 0-ar pAr6si legea,
i nu In tark s6-i lichideze toate datoriile i s renunte la intreaga
motenire ; interzicerea cumpArgrilor de oi de care Casap-baa
Tarigradului i aducerii de vite pentru pAscut de la Mangalia la
Jiglia; liberarea robilor i deplina amnestie sau, cum i se zice
nepomenire 1.
Din partea lor, Moldovenii, ImpArtiti In partide, In tarafuri ,
mitropolitul fiind anulat In aceastA lupt6 i dum'nit de grupul

care cuprindea pe Manolachi Bogdan, Lupu Ba4 i elemente
mai noi, ca Grigore Crupenschi, Constantin Greceanu, Alexandru Neculce i Arghire, de partea cealalt fiind, Impreun6 cu
episcopul de Hui, Vasile Razu, Ionit6 Canta, Constantin Paladi, Constantin Bal i SpAtarul Conachi 2, st'gruiau pentru
eonditiile generale pe care le cunoatem 3.
tirri indirect e, In leg'tur cu dorinta de alegere a Domnului,
Tara-Romneasc6 presinta pe Stefan PArscoveanu, aezat In 01-
tenia a. Dar abia trecuser5. deputatii de Silistra i ei aflar de

numirea noilor cArmuitori. Pentru Moldova, prin stgruintile i ale
Ruilor i ale diplomatiei prusiene, fu numit Grigore Ghica, pe
V. A. Urechig, 1. c., pp. 461-3.
2 V. Codrescu, Uricariul, VI, pp. 219, 422. si Urechi5., Istoria Romdnilor,
1, p. 14, nota, 1, pp. 15-6, 20, nota 1.

a Codrescu, 1. c. pp. 219, 422.
Hurmuzaki, VI, p. 243; Dionisie Eclesiarhul, In Papiu, o. c., II, p. 165;
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daziens, II, pp. 90, 364; III, pp. 95-6,
249; (Mihai Cantacuzino), Icrrogla zij .132axlag, ed. de Tunuslii ; Atanasie
Comnen Ipsilanti, o. c., pp. 537-8; Engel, Neuere Geschichte der Walachei,
p. 36 0 urm.; Iorga, In Hurmuzaki, X, p. Lxvii.
i3
Z-,'-..
!WIIJ4 Afl PllES

'".-'
,t* *
,jJ
it
-
.,,.
'f!
-.
n.-tv'.
'
.,t*t''t
-
--
"'"J
fl* t'i**
ttt
h.
it
(..
-.
- At e'-
t'*
a":
Pt!-'' . -' -'

-
ttt't
i." .2
4' t'tt.$ ,:'-
!Jihtt*tJ'.
i+'tt'i,
'
1t
t.
'.,
-t'
,' At **tt }t
rt*.
-,.
*7t._
!,
.t '-"-
ut_t-.
tA4 -
Y it
h-,
W'
*'iitt'
*_
'
; . tt\;.t
,*, -.
4.
AN ittAA\jO
it
'
4
t' At
it,<t,
'-
'"
* Jt'A.tt,Lt' tL?&frV,tA,
tt' 1ht
YZ
J"
.-
At/tt/'c.
it
'
1tSt C
C-1
11011
iIdrIVdjPHiljT
t 2i'.
"-t' ('pt
.k,?tt
"P
. .,. ')
it
'I
C-"'
t,.
',:.t 'it''
.tt it
A
-
'
-'
t.t
'flt*4. .t
'
f%'
- to,
At'
h'6;
4 ., <tt 't..t*e*_ -,
-
.a
ttJ
,
'
Fig. 19. - Document de la Alexandru- Ipsilanti, Domn al Trii-Romneti.
Boierii romani 0 ocupatia ruseascti
293
care boierii munteni il invinuiser cA. in 1770 presintase un alt
plan de viitorl in care totul se trgea cdtre Domnie In dauna

caftanul fu dat fiului, care se al la, cu Doamna,
boierimii 1,
la Constantinopol 2,- iar pentru Tara-RomAneasc neateptatul Alexandru, fiul lui Ienachi Ipsilanti, Psiolul de odinioar
cu numele prefcut in clasic, ca 0 al Callimachilor din Calm4,
in legAtur cu noua ideologie greceascd. Audienta, In care se
evitA de Turci legtura cu noul insrcinat de afaceri rus, Peterson, nu fu deci deck, o simpl 0 zdarnic6 formalitate. Ne
alesem , serie Dumitrachi insu0, o cu un pechi, prea bine * ;
vom intiinta pe prea-puternicul Imprat , pe care astfel de
deputati nici nu-1 puteau vedea, ca odinioarA mitropolitii,
episcopii, egumenii 0 boierii cei mari pe ImpArneasa Ecaterina.
Mutati dintr'un loc in altul, din care pricepum 0 sfAr0tu1
trebii , ei full retinuti in gdar dou sAptmni. Atunci

captarA de la boierii din Bucureti ordin s cunoatem pe
Mria Sa Vod de Domn cu supunere i, impreun, s fim

srguitori pentru cAtigarea pronomiilor trii .
Ipsilanti era la Constantinopol incsA 0 astfel trime0i speratei
autonomii se invrednicirdoar de onoarea figurrii in alaiul noului
Domn, cu iubitdi Mari Sale fii, beizad Costandin i Dimitraco 0
cu boierii etpaiului . In zAdar se atepta chemarea de &are Peter-
son. Ei se adresar in scris acestuia, artnd ce li s'a spus de

Rumientov, pe cAnd acuma vedem &A malta Poart spre unile
cereri voiete, iar pentru altele le va da cu alte umbre, iar nu

precum le cere tara, 0, cu acestea se ating intocmelele ce s'au
legiuit intre ImpArati prin tractaturi . Si ei fac somatia aceasta
acelui care, ca 0 toti ai si, uitase un intreg trecut de mrete

promisiuni, necontenit sckute: # Noi dar sAntem numai depu-
tati 0, d vreme ea' dumneata, dup acelea0 tractaturi, ai

putere s'A cuvAntezi 0 s aduci aminte pentru folosul trii
noastre, ne rugAm s stai 0 s ne ajuti ca s dobAndim deplint
ceia care le cere tara. lar, de nu, incai s'A stai ca s ni s dea
hatierif p5. acele 10 capitule, cum le-au legiuit ImOratii 1n4
1 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 200-1: o ca sa arate mArirea Domnilor
0 In micorarea boierilor .
2 V. A. Urechi, Z. c., p. 463.
294
Lupta pentru noua viala nalionala (1769-1774)
tractaturi 1 Ei nu-si dAdeau sama &A a trecut vremea oligarhiei nationale si cA, asemenea In intentdi cu Grigore Ghica din
Moldova, Ipsilanti, un reformator chemat, Intelegea ca toate
s'A se facA prin Domnia restabilit, si anume prin Domnia
singur.
Trimesi de Peterson la secretarul Pisani, Frantezul ,
care acela II purta p6 dumnealui &A nas , delegatii ascultark
la Stavrodrom, In tovArAsia acelora ai Moldovei, cetirea de
Pisani, In presenta sefului au, a unui simplu firman de concesii in domeniul financiar. V6zuiu , spune istetul Medelnicer
Dumitrachi, ea' mai toate cerearile erau scrise IA dos. Si

IndAstule am grAit si ne-am rugat. Dar n'au prins loc. CA
acel zis secretar ne prididia cu gura, &A este bine, pan ce s'au
mAniat, ales cand ii am cerut izvodul, ca sA-1 socotim Intre noi,
precum ne InvAtase un crestin . Si el urmeazA : Atunci I-au
luat si s'au dus el si cu Bizanie dragomanul la Poart, iar noi,

cu toate ea ne-au zis s'A fAmanern p acea noapte In Stavrodrom,
nu le-am mai dat ascultare, ci am trecut la Tarigrad. lar a doua

zi, Dechemvrie 17, d'Az d dimineat, ne chemarA boierii capichehaiele , numiti de Domnie, dup dreptul ce-1 recApA-
tase , la Poart, pentru ziva-bun de la Prea InAltatul

Vezir, carele ne cuvantA : Iat cererile vi s'au fAcut ( !) si
Domnul, feirei pricinel areilalei , de ore-o gresalci mare si dovedilei , nu sei
va mai schimba. Ci dar s'A fiti cu credint si cu supunere, sA'rguitori
ImpreunA pentru adunarea raielelor, ca s'A se hlkluiascA pA

locurile lor, si iarAsi veti avea milele ImpAratului . La ReisEfendi, care dA aceleasi sfaturi, ei vAd cum se incredinteazA,
nu lor, niste simpli robi din nou, ci dragomanului celui nou,
Costachi Moruzi, cele dou` hatiserifuri: pentru Domnie si
pentru milele acordate tArii 2.
Trimesii trebuir6 s'A se multAmeascA deci cu tipArirea la
Bucuresti, in tipografia mitropolitului Grigorie, a hatiserifului prea-putearnicului ImpArat Sultan Hamid , insemnand,
cu toat pomenirea IntAii Domnii a lui Alexandru Ipsilanti,
a el s' au dal prin rug el ciunea obflii ce s'au trimis cu deputati
1. Ibid., pp. 464-5.
I Ibid., pp. 464-5.
295
Iumnealui Paharnicul Stan Jiianul s'i dumnealui Medelniceariu

Dumitrache , ha chiar, si a o spune era, de sigur, o mare
andrzneal , prin recomendatia prea-InnAltatului feld-
marsal Petru Romantov ata prea-srvitul prag al Impsrliei, indat dupg Incheiarea p5cii. intre InpArtiia Ruseasa si
Intre Poarta Othomnease 1.
Asa Incepurg, In Februar 1775, amndou5 Domniile de la

Turci.
Se isprilvise deci cu un intreg program de inviere narionalli.
Dar f i, dup desilusia puricIrii generalilor f i diplomajilor rufi,
.eu idealul anexiirii la Marea Pulere orlodozi.
Moldovenii aveau s5. guste indat resultatul, In ce priveste
integritatea Vrii lor, pe care o visau intins peste mide, cu
Benderul si Hotinul, unei entusiaste si statornice credinti.
In adev5r, cu toat dusm5nia dintre Rusi si Austrieci,

.care inteun anume moment Orea c va duce la un rAzboiu,
.cei d'intAiu, generalii, cu sau Mi% aprobarea diplomatilor si
Thvoirea ImpArAtesei, vndur ostilor Mariei-Teresei, care-si
-eutau drumul , de care am vorbit, &are Galitia polonA,
ioat5 partea de sus a Moldovei.
Am v5zut c la negociatiile pcii de la Pojarevac fusese
rvorba de a se lua si toat regiunea de munti a Moldovei, de la
Putna si Vrancea, prin Casin, Condnesti, Tazlu si Ocna, prin
\l'eanit, pAng la Dorna si de acolo la Cmpulung 2. Harta usurprilor austriece In aceast5lalt tar romaneasc6 era indr5znet.
trag de generalul Stainville ine de atunci.

Buccow, dictatorul In Ardeal, relu In 1761 ideia. El cerca
Internunciului s pretind5 e restituirea unei Intinderi de dou
-comitate, smuls pe nedrept de Moldoveni , dar e cu cAt mai
putin zgomot, ca s5 se capete en mai mult , fcndu-se si

-daruri Turcilor influenti, procedare care s'a si urmat in
1774 5 8. Represintantul la Poart al Imprtesei art
Ins c nu e vremea s se fac o astfel de interventie 4. Guvernul
8 Bianu si Hodos, o. c., II, p. 206, no. 386.
a V. mai sus.,
8 Iorga, Doc. Callimachi, II, pp. 429 qi urm., 437-8, no. 57.
4 bid., pp. 441-2, no. 60.
296
militar al Ardealului se mrgeni deci, In curs de mai multi anir

la mici reclamatii de granit 1 In acest timp, tot o fara zgomot ,_
se procedase Insa la oarecari mutari de vulturi 2.
La 1771, prasindu-se opositia hotarIta dintre Rusia

Austria, Panin dadea lui Lohkowitz, ambasadorul austriac,
asigurarea CA, daca nu se pun piedeci Imparatesei Ecaterina
In desbaterile cu Turcii, i s'ar pulea da Mariei-Teresei ambele
Jri romdnefli, ea fiind liber s aeze In ele pe un Indatorit,
printul Albert de Teschen3sau oricare alt print creOin pe care
1-ar alege 4. i mai departe se arata dispositda de a se face, la
nevoie, Austriei o concesie in acest sens 6.
De f apt sufletul religios al Imparatesei-Regine era, la
1772, contra ideii de a despoia pe Sultanul prieten, de la care
se peimise 0 o suing aa de insemnata, ca sa-1 ajute ; ar voi
doar Serbia 0 Bosnia, de care, pentru moment, nu poate fi

vorba ; tarile romneti sant grace, nesangtoase, eau locuite:_
doar sa le iea Polonia. Daca ar face-o ea /nsa0, ar desavua

cei treizeci de ani de domnie i s'ar expune la desaprobarea
Europei Intregi . Mi-e ru0ne ga ma mai arat. Dar altfel
judecau minitrii porniti pe hrpire i chiar aceIa care, atunci,
avea un glas hotritor, fiul Imparatesei, Iosif al II-lea 6 Trebuie oare, se Intreaba ea, s jertfeasca numele ei bun pentru
un avantagiu aa de miserabil ca Tara-Romneasca 0 Moldova? Cine o va mai crede dupa aceasta 7 ?
Dar Iosif luase asupra-0 Intreaga afacere, acest nou Mar=
Aureliu care declara pe patul de moarte c 0-a facut Intreaga
datorie.
La Inceputul anului 1773, el pornete una din acele calatorii.
In Ardeal, In cursul carora cauta s cunoasca Iumea, vorbind i.
celui din urma Oran In limba natiei lui i despre nevoile lui.
7 V. Iorga, Histoire des Roumains de Bucovine, ed. a 2-a, 1931.
2 Hurmuzaki, VII, p. 99.
Arneth, Letzte .Regierungs-Jahre Maria-Theresiens, II, Viena 1877,..
p. 310. V. i ibid., pp. 311-2, 314.
Iorga, Acte gi fragm., II, p. 45 (raport al ambasadorului Prusiei).
5 Arneth, o. c., pp. 318-9. V. si Hurmuzald, VII, p. 86 i urm.
Arneth, o. c., pp. 358-60, 364 si urm.
7 bid.
*..
-Dq '
,
"
i.:
SiaTioiridifAA.
..,......-..,....,::..,,...fi..,..
jiiifig'itnk-R-IliikifS_
-.-
-6.;47'
.' :,......-
.14/11...'jli:..tr,:,:ti i
'r;A_;::;',"ft-''-t"...7.-:4rtf7''Iz';rj:''I'-':'"::::''ri;l"'::;':P::;;:;:L:
'
"'tra:*"7-:'''
A741:f''','.,,*:.?"rj.,;,:',:.Y,
, . .. ,-,
., i .,..,.
. ,. -,,
,a,..,,,,,,,........ ,.........,.4 r. , ,.....i..,
.,..6.,Lifi,-....s_.,-T,V..".
.....e.,
,,,t. ......t, . 1,1 ,z, , 6
'';V'"*"7:ATZ.,:ta:.
%.,-.74,-9.0* ' ,- - i u`'
,9V
-'q'0 ..iffIL.7'" ''..."3,,"'',",,nr4414.-t,,,,41'....,V4.::1:12:4.4t

.. :'!PrIt. '1,,'''''.,- "ST.IeiPtig4Fg.....r41.:4';' ...
' ' "."...7.,..4,..,,..,1...,1...,;;,..1?...,:ir.1,1,;.,./..,,,,,i,
''
''''''''"'''''"'''''''''''""''''''''''''''''''"''''''"'''''''"''''''''''''''''''"'''""''''''''''''''''
,
''.....e.'"t2i",;,":41,i
.:14f. P.V.... , ''. k,,,.1,.:.. i.t,,,v, ,^1_,,-.
- - 1,7 e,_-4,,z .,,,:;,.....- _,"" 5 4,,,.....,.. ',..,:, ,-,0.-11
,..1.: .',.'"
,":-.3-:'d. 4 ...711y........,.%"rli,"
.....
'
. .
' ..
,-,,,4,14.,,,--. '711,
,,,,t.,r.-r-6-
. -,..,.....;,,,,,,,,.,....-1.,,,,-_,,,,,,,,,a...4..-....i..,,,,,,-.1,'.4+ft."'''
,.4.,
,,, .4.3go
.4.
.,..... .g .
fOeiV..K
....,:yr
.,- .. ,,.....'_,"; , -40/..A,. 41,1,
-4/.....^...-rt": ,:,:.,:.....1.,......,.-1/4'.:".-,..,.,...i,..t....o
i',31,..i',t....57"...4'1. , ...,,,,...AZ.,1".Y.1,""S''.7..
,v
(,I,. , F., 4.. ,... ,....' 4,,,,,,....,iseiii,.0.4.A.11,,I:A., .....,
,..4.1 , ,..,t, t...11..
LA r 4+ ,..,....47,,i,"%.
111. v., .... f
1,1If,
''
1.-.
-.,,,,j, n.t.,,,i1,..,,,,,,ift.:...74,...6 Vr. 4

'
x.'...r.,,{ &.4....t........pa,,,Atru
1...74..:,. --...,2-.- -:,.....,,,,,,--,1,,..;,..1.,.,,....,,,,A.,,,,,,,,
.....,,,,,,,,,,,....,:,....-1...--,,,,._ ..,.,
,......1..---,-. -P,',..,:,-v7P44r.t:----..e--,....ezt:-7A.'",',71,"1,1-tb"':.-1"1'm
Ai.,,,,...L.I.,:fa.w.,,...d.,....4,..,:,!,,,,<,
,...:.igi.......,..; A.:, .f,Ii ,,1,0 .31,......q.,pe.,
1
..,,' h,kr,,.,f......o...
.(J
'.
641,
46447*.lf..4i.e.#,..C.,,Z;,,,,,,114..t..!g.ipp..7,z,;,,,,,,,..:
0.:12 ;o:...;.9!,40..,,,..i..,.....Z0,34A.,..Lot...,A.:...1,,,,...f.,,,,:,.,,,,,4.r.V.
j,...d.:.
.-aoloye,..,,,ii:.T.,44:14 ' .5,;:iif.,A-d.,,.,,,1...:4,
.r......4.i.q....,.,
-^
,,k...4
, e. ........,,,,o, kn.,..-...L.,..,:, ..,....+
...0. 4,.. ......41.'.....e;

ot or.on,,:,,,,,:oo,f,iv"
, .44, .,..,..,.
...:....,
'' .i., r.:4....:: in.
Jliaos.44,ogotZ
i.o.oiloo.....4,4* 4..01,4 i.T.co::
ot:77,.:',4,4,d,r,,,,,,,
., ,....,, :42s. ;., 4,..:, .1. ,,,,!,...,.....
a+ g437.14':.0
: ,...., V.t..arat.,
,,, 0. .4 ..F.r. Mso.,..1.16o- 2,eirto.o.,:no.....,:,;..4:1,,.
4,4,,:. *.
a...,,,,4,...,7,...,6gra.-4,,,,t,-,:,,,,.4....,,,T,...,i
,,,,, 4.
p,,,, oo OA ,....,00
:_i......;:1,..-,,li.si
?,,,:.,,,tr:?-fwis,...att,i-..e,,,,,,,,..-...,;,,.Ar...:.,
.e01,,, C.
I.......
.:. '."'
.-A.:
..,,,...., ,:,,,,,,, ..1, ,,...
PL
t..,
4I.:
'..:1-1i4:. ......,"-,..,,,
..."-.4,t.
..,,,,I.1:1:4,1, +.17..,1;,,,,,,o,',4,:ein,.:..........4,:,i441,1.,,,,,,,,41,1!4,
4.11....,5`,t1,..W4:,,i,e.,::/.4.50.....t.,..ri
4'4-, ,,,:,..,.,,::?...;,.-1..4.:"...,.._::.,,,,,,:;:...f.,,i,,,,,..' r...,!..f. r.....i.:44.ri.:...,,,,,,i,
;,,,....r :-?.
,,,
-,......,loy4t,,,,,,,,,,t:,,,, ..tift 1,...S.sti.7.:,,,,,...14,,5.,

,t44,Î,PO4trit.,A*4411,?..6,,,,,iif?5,7,:-.,031,,:r...,44:1.,;...,:i.,,,,,..,...,_
No. ZjOvj...24,
..... .6.,...44ri..61rgv,,,,,+
.%;:tt yo,4,.,,,,..,...ot
..07.........1...
, .t. i.;,,,,,,,,,,y,..;:i....i.,J.4...kt.,,,,,,,..:,..44...,,....&..44.4,,,,,,....,..z..
'
-',..,:,,-,
,gra-,...:"fF;',1--,..4-Sgs,r4skd,M1410.444)
i.y,,,:4-7te,,,,,,,e,-,,
',_:,.. ...i,, t a; i.':,-.'
**,.14. .. i1r..,// , :Ir.. 4....;rle2:. :;.:!..?";,.f."4
, o 11,,....; ij, 13011,11,6:1,,...A..1,4.,,,,ip:.161.!,,',V6Viii,,,;{
''-'3::' 7 ";''
';i:i.tr".)2;,'?';14%:A:1":1"
4t'",/..4..
qt 1,-oor,,...o.. ..
..... , ,,,,,--,-Ionot.
,"",.0...,...''.?/YI''7'''''',.;.
,..1.,..... ,/, . .,.

r.' ..., "'-ti,,..1'''''.;-.V.'.:',
..),,,,,,-,...e.4.
.S.,....,:44
'
....., :
.:
,,,-....x.d ',:-. -
14
'
...
...
..
,1113.,
f(1)RrtwitHvillt
,,,.-.-4'
-..
..j,
..J.;,'::;';',Y.7'.,
-(...,''.4.4
'....',"
v,`
Fig. 20.
-..,
tftntV):;1 eja..'...,,S44.:L/..il.f '741. 4:'!

''6'1: t'r t'.7.004k.'" rhttt
."4 ''''''''')'ti'A'''''5'1"';''/''''1;f1*'4114.'?!:'14'.el'.'
..to
45Z74,:#41,
::::',.t, .5.4'1, ..:41,4i...6,...1,9
');ti,t'".1. -- " '
..,....,
.,,,,,,,, s.4..k.44:,:i.7..44,,,,i
4,
4..
..t.
4......".-.., ...,,,,,, -;',,i'V...-i 0,S.,
Document de la Alexandru Ipsilanti, Domn al Tar&

Romne0i (1776).
"'
Boierii romani 0 ocupatia ruseasca
297
Din Reghin, la 15 Ianuar, el expune mamei sale mijlocul prin

care, dupa dansul, s'ar putea dobandi coltul de care simte
nevoie pentru comunicatiile cu ce capatase la impartirea Poloniei, acea Pocutie din mostenirea vechilor Domni moldoveni
care si data aceasta se dovedia fatala pentru interesele ei:

Am ispravit de vazut Ciucul si Gurghiul, cu toate trecatorilelor In Moldova si o parte din terenul reocupat , adeca usurpat
o care e un adevarat pustiu, acoperit cu cei mai frumosi copacir
dar care putrezesc nefiind intrebuintati. E sigur ca, inapoind
aceste prti, care sant destul de intinse, dar, cnd nu sant

defrisate si locuite, de putina' valoare, Moldovenilor, s'ar putea.
capata acel colt care atinge Ardealul, Maramurasul si Pocutia ..
El pretuieste astfel valoarea partli din Moldova care ar trebui
astfel dobandit, si supt raportul economic s'i supt cel militar care,
netrecand in primul rand, nu e deci esential. 1 s'a spus ctiar
a regiunea, doar din causa fabricii de postav cu mesteri.

nernti, se s'i chiama der deutsche Cirnatou (Cernuti) Cercle .
Tinutul pe care-I intinde pana la Zaleszczyk, valoreaza

militar si politic aici ordinea valorilor e inversata , f eel
putin cat Valahia cis-alutana . In sfarsit, odata ce s'a inceput
afacerea , ea trebuie complectat, ca sa nu iasa prost, cu.
bagatelele care sant totusi esentdale . In aceasta privinta
sa fie indemnat Kaunitz a incepe o actiune 1.
Deci autorul actului infam de a fi smuls prin conruptie
unui aliat, de la care se primise o plata pentru concurs militar,
o intreaga provincie presintata intr'o lumina falsa si Ingrmadind bacsisurile, e, pe cand Maria-Teresa spunea amrit
ca lasa ca afacerile s mearga cum pot, ea ne mai avand puterea
sa le conduca 2, imitatorul lacomiei si cinismului unui Frederic
de Prusia.
Nu se dadu, atunci, curs afacerii tenebroase. Dar, indata

dupa incheierea unui tratat prin care Ecaterina iesia cu manile
goale, Kaunitz serie lui Lobkowitz ca trebuie sa se intervie in
chestia noii anexiuni de facut. Se va arata Rusilor c e doarcontinuarea unei vechi disculii de holar, ca prin ea se impiedeca.
1 Arneth, o. c., pp. 613-4.
' Ibid.
Lupta pentru noua viat nationala (1769-1774)
298
Intinderea bolilor molipsitoare, deci un simplu cordon sanitar, de unde numele de Cordun si Corduneni pentru ceia ce
ipocrisia oficiala va numi Bucovina si Bucovineni, ca teritoriul
In chestiune atarna de Pocutia ( !). S'a s'i Inceput, de altfel,
-cu mutarea vulturilor , ramanand ca dupc1 aceia sa se ne-
gocieze cu Turcii 1. Acestora li se poate oferi, dupa vechiul

plan al lui Iosif, partea cotropita pan atunci In muntii apuseni
ai Moldovei 2.
La Petersburg, In ciuda ofertelor ce se facuser alta. data'
Austriecilor, Panin, care nu mai avea nevoie de un sprijin

sau de o toleranta din partea lor, gaga a aceast Incalcare de
teritoriu represint o lacomie si o falsitate necuviincioas 3.
Din parte-i Insa, Rumientov fusese Instiintat, si, pentru motive
'care se pot usor gaci, el n'avea nimic de obiectat la luarea In
stepnire austriac' Indat ce propriile lui trupe se vor fi retras 4.
El declara ea' afacerea nu-1 priveste, caci razboiul s'a ispravit 6
i, mai la urm, Curtea sa ar fi vrut ca acea austriaca s ocupe
toata Moldova 6. Se Incerca si castigarea de la Inceput a lui
Grigore Ghica, si acesta, nebanuind ce se pregateste, se arata
recunoscator pentru atitudinea Internuntiului f ata de dnsul,
asigurand ca va servi dupa putint4 pe Thugut, care fusese

i. delegat la negociatiile de la Focsani 7,
Cat despre Turci, ei protestara, Indata ce, Inca Inainte de instalarea Jui Ghica, Divanul din Iasi Isi Meuse datoria de a Instiinta
Poarta 6. De la Inceput, cand militarii austrieci, Inca din vara,

Isi faceau aparitia, cu masuratorile lor, Gheorghe Beldiman si
1 Ibid., pp. 479-81; Iorga, Acte fi fragm., II, pp. 76, no. 1, 87-9.
2 Arneth, o. c., pp. 481-2.
a Iorga, Acte fi fragm., II, p. 77.
' Hurmuzaki, VII, pp. 106-7, no. Lxvir.
5 MArturisire In cartea lui Werenka, Bukovoina's, Entstehen und AufMaria-Theresiens Zeit,
pp. 113-4, 131.
41iihen:
1.
Th., 1771Juni 1725, Viena, 1892,
6 Hurmuzald, VII, p. 165. I se dase, impreund Cu o taba,chere de aur, 5.000
de galbeni; ibid., p. 133.

7 Ibid., pp. 105, 108, no. Lxix.
5 Ibid., pp. 109-10. Austriecii aveau legAturi secrete cu Ipsilanti; ibid.
i paginile urmItoare.
299
starostele de Cernguti, Sturdza, intrebarg In scris cu al cui ordin
-au venit, de ce fac sg Inainteze soldati, de ce infig semnele

trigonometrice, ca s li se rgspundg cg asa a hotgrit Impgratul
pentru a opri ciuma si pe vagabonzi, dorindu-se si o hartg 1.
Ofiteri pretindeau, In memoriile lor, ea' acest tdnut a fost cndva
polon, raportndu-se la anume hrtii boieresti si la mgrturia

starostelui Imbault de Manthay, cgstigat, cari confundau cu
repoca ocupatiei lui Sobieski 2. Pentru a cdfliga populalia se harebuinlau f i Ardelenii romni din al doilea regiment de graniceri 3.
Niciodat atitudinea Turciei ca atare nu s'a schimbat, dar,

si cu ajutorul dragomanului Moruzi, se lucrg pe lngg anume
factori pentru a li oferi cAstiguri personale a cgror suing a fost
pgstrat istoriei de precisiunile financiare ale birocratiei au-
striece. Bun cunoscgtor de oameni din multe tgri, Frederic

al II-lea seria, in Decembre 1774: In ce priveste intinderile
Austriei In Moldova, cred, fr s Trig insel, c pot face progno-
sticul c Poarta nu va face sg izbucneascg pentru aceasta

sensibilitatea ei, si c o va admite mai curnd decat sg se opuie
144 4.
Din corespondenta acelorasi ofiteri austrieci amestecati In
afacerea pe care Kaunitz Insusi o califica de uritg , un
Barco, un Mieg, un Seeger 5, cunoastem prea putin ce ne
intereseazg mai mult: atitudinea tgrii insesi.

In ce priveste opositia ruseascg, ea fu lipsit de hotgrire. SO-
Tuintile anglo-prusiene de care se temea Thugut nu se produserg. 0 mediatie francesg nu fu uringrit : date fiind raporturile
de Inrudire cu dinastia din Paris, ea nu putea fi decat amical
1 46 de Austria .
1 Werenka, o. c. *i Pap de Silistra fu InOiintat ; ibid., p. 130.
' Ibid. Un altul amintia ca. Polonia poruncise pana la Marea Neagra;
ibid., pp. 64-5. Cf. ibid., p. 83.
3 Werenka, o. c., p. 138.
4 De Smitt, /. c., p. 207: e Pour ce qui est des extensions de l'Autriche
en Moldavie, je crois, sans me tromper, pouvoir faire le pronostic que la
Porte n'en fera point clater sa sensibilit et y acquiescera plut6t que de s'y
'opposer ouvertement a. Cf. ibid., pp. 213-4: el recomanda Ruilor sa nu-vi
retraga trupele pana la ratificarea pacii.
5 Ibid., passim.
300
Lupta pentru noua viata nAionald (1769-1774)
In argumentele austriace, nu se uita pomenirea anarhiei, reale,

a volintirilor 1. Apoi erau doar adevratele graniti ale Pocutiei 2! Frederic al II-lea, priceput In asemenea lucruri i gata
s se intind i el in Polonia 3, se multmi s observe c aa e
Austria: are poft totdeauna s se mrease i sterpeleasc'
ceva (elwas wegschnappen) vecinilor 44.
In asemenea conditii, zeloii executori ai ordinelor imperiale se
coborau de o parte a Siretiului pang la Roman, de alta pan la

Botoani 5. Ei se intreceau in a intinde necontenit un district
care la inceput trebuia s cuprind numai tinuturile Sucevei i
Cernutului,peste to at bogtia mnstirilor strlucitoare de art
i cu monumentele vechilor Domni i boieri 6. De capul ion, aceti
comandanti, cu Ungurul Splnyi in frunte, publicau manifeste
prin care se cerea locuitorilor s nu mai asculte de Turci 7.

Un sentiment religios i national se manif est fink indat, la
Turci In Constantinopol. Ulemalele se puser, cu muftiul, In fruntea micArii. Atunci numai, in Mart 1775, se produse o reculegere
la usurpatori, cari se intrebar dac acest district moldovenesc sau Bucovina n'ar trebui mrgenit, restituindu-se
chiar o parte Turcilor deposedati 8, cci numai de deinsii era
vorba, exislenia unui popor romeinesc, unui Slat a/ Mo/dovei

fiind lreculei total cu vederea. Impgrteasa ajunge a scrie acestecuvinte, care nu se pot uita : In afacerile moldovenefli n'avera
de loc dreplale... Marturisesc ca nu fli u cum o sei iefim din ele;
va fi greu sei o facem cu cinsle, f i mei doare de n'o poi spune
cuvinle (4 Februar 1775) 9.
Din partea lui, noul Domn, indat ce sosise, fAcuse i el s
se Intrebe Austriecii asupra intentiilor ion, i i se rsp unse,.
Hurmuzaki, VII, p. 110.
9 Ibid., p. 115.
3 Iorga, Acte gi twat., II, p. 39, no. 2.
Ibid., pp. 94-5, 99, no.2. El nu credea pe Turci capabili sa se adreseze
la dansul; ibid., p. 95, no. 3. $i Ecaterina a II-a se mult/mia acum cu indignarea fat& de Idcomia Austriei ; ibid., p. 110, no. 2.
5 Hurmuzaki, VII, p. 128 i urm.
Werenka, o. c., p. 124.
7 Hurmuzaki, VII, p. 122.
3 Ibid., pp. 176-7.

9 Arneth, o. c., p. 489.
Boierii romni si ocupatia ruseascA
301
Trin Ianuar, c4 totul e pus la cale cu Poarta Ingi 1. El continu
s trimeat tiri asupra Inclcrilor care se urmau, artnd

-cA ele cuprind partea cea mai roditoare a trii i c' locuitorii
-cer s fie ajutati contra acestei cleri de pace: va trebui oare
-ca Moldovenii s se apere singuri ori s se adreseze la altdi ?, i
de sigur n'au lipsit scrisori ale lui cAtre Rui. Se credea chiar c'
Ghica a mers la Rumientov cu o deputatie de boieri 2. De f apt,
se ceruse sprijinul Ruilor, cari nspunsen c dup' evacuarea

frii ei n'au niciun cuvnt de spus 8. Boierii voiau s lrimealei o
solie laPoarti, i. Ghica semnala, In Mart, cea de-a treia mutare de
-vulturi , care mergea Ong la Baia .1 la mnstirea Slatina 4. Dac'
Iacovachi Rizo, principalul represintant al Moldovei la Poart,

-era de prere a lucrurile nu trebuie Intinse prea mult, colegii lui
.romelni nu voirei sef se lase,icu ei se uniau Fi delegafii moldoveni
ce se aflau tried la Poarld 5. i muftiul declara represintantilor

lui c' mai bucuros Sultanul ar trebui s facA un rzboiu, chiar
acg ar fi s fie invins 6. Capuchehaiaua Moldovei cerca s se deje
un nspuns pe care Turcii, bucuroi dac4 i-ar ajuta Rusia,

incapabil de a mai face un rzboiu, i cu o arman proaspn
-a dumanului, nu puteau s-1 gseasc 7. De sigur prin Ghica
se tia la Constantinopol, In April, c6 teritoriul ocupat are In
lungime treizeci de ceasuri, iar In ltime zece, cincisprezece Ong
la aptesprezece . Dar ian a i se fAcea cunoscut de la Poart

1 Iorga, Acte si fragm., II, p. 94, no. 1.
2 Hurmuzaki, VII, p. 11.3.
3 Ibid., p. 140.
4 Ibid., p. 142. Rizo se declara nesolidar cu Ghica, avind grija sa proprie ;
ibid., p. 143. Alte incercari ale lui Ghica de a se arAta prieten; ibid., p. 148,
no. Lxxxvm.
5 Ibid. Ghica pregatia si o hart6; ibid., p. 114. El Ostra in aparent.1
bune leggturi Cu Austriecii, prin cari ar fi voit sgi capete raderea fortifica-
tiilor Hotinului; Hurmuzaki, VII, pp. 117-8, no. Lxxiv. V. 0 ibid., p.

123. 0 scrisoare mai veche, din Novembre 1774, a lui Ghica primeste aspuns
mumai in Ianuar, duptt scrisoarea lui, neOstrat6 de Internuntiu; ibid.,

p. 127, no. Lxxvm.
6 Iorga, Acte fi fragm., II, p. 42, no. 2
7 Ibid., pp. 100-2. Rusii, rImaind in Hotin, impiedecar6 ocuparea lui
de Austrieci; ibid., p. 103, no. 1. Dar in April Turcii erau in cetate; ibid., pp.
108-9, 110-1.
Lupta pentru noua vial& nationala (1769-1774)
302
cum c'd ea ar fi dispus'A a ceda o quvit' de comunicatie Cu Pocutia, Domnul Insu0 avAnd s-i fixeze limitele 1. Demnitarii turci
declarau &A, de oare ce de nicAiri nu vine niciun sprijin, o astf el
de hot'Arire se impune pentru a se pstra pacea, atAt de necesar 2.
RenuntAnd la planul, ce i se atribuia de a incerca 0 anexiuni

In Oltenia i in Serbia 3, Kaunitz, care fcea sA se incredinteze
abia la 21 Februar lui Thugut misiunea de a negocia asupra

hotarelor Pocutiei , lucru de care se ferise pAn*A atunci 4,
ajunse a impune Turcilor conventia din 7 Maiu 1775 3, prin care
Austria c'Ap'Ata ce dorise. Avnd grija s'A pomeneascA vechile dis-
cutii de granit cu Moldova 0 reservanduli astf el posibilitatea
de a merge mai departe In pretentiile ei teritoriale, ea dobAndia unja de comunicatie pe care o reclamase, vorbind
Ins'A numai, In chip general, de psmAnturile cuprinse de o
parte Intre Nistru, hotarele Pocutiei, Ungariei i Ardealului ,.
potrivit cu harta pe care Turcii au consimtit s'o accepte0 din care se culege un numr oarecare de sate , Intre care
0 Cern'Autul.
Cu mult inainte de aceast Intelegere intre cine usurpa 0 Intre
cine ceda un pgmant care nu-i apartinea, Ghica se gAndise la

mijlocul de a reduce acest teritoriu prin aceia c6 el ar fi unul
din comisarii cari trebuiau s6-1 delimiteze, 0 de aceia el scrise,
i prin Rizo 0 de-a dreptul Internuntiului , care s'a Ingrijit

ing s'A' nu se p'Astreze acest act , c' el e gata s'A serveascA.
pe Austrieci, interventia In sens contrariu nefiind cleat, numai
de form : aa Mouse i Ioan Mavrocordat la discutarea pAcii
de la Pojarevac 6.
1 Ibid., p. 108. Scrisoare de politeta a lui catre regele Frederic; ibid.,
pp. 109-10.
2 Ibid., p. 110, no. 3.

3 Hurmuzaki, VII, p. 119. Dar era vorba de o rectificare la Orsova si
de navigatia pe Durare; pp. 120-1.
4 Ibid., p. 139, no. Lxxxrv.
5 Ibid., p. 157 si urm. Ratificarea austriacd, 6 Iunie ; ibid., pp. 175 6,,.
no. cm A Marelui Vizir, pp. 189-90, no. cxll.
e Ibid., pp. 123, 130-1. Adevaratele lui intentii nu-i scapa lui Kaunitz ;
ibid., pp. 133-4. El pune In vedere si pentru Domn obisnuitele proportionirteVerehrungen ; ibid., p. 134, no. Lxxxr; cf. ibid., p. 142. Scrisoarea dirk
303
Indat dup incheiarea conventiei, Ghica era intiintat de

Thugut,
singurul care e in corespondent Cu el , despre
acest act care-i va produce, de sigur,
ce ironie ! , o sincer
satisfactie 1. Rspunznd, Domnul Moldovei intrebuinteaz5
acelai ton, dar de dou ori vorbete de pierderea Insemnat
ce sa adus Moldovei 2. i Rizo fu insiircinat s slruie ca macar
Suceava sei fie Osiraili Moldovei, ca fiind refedinja de odinioard
a Domnilor Moldovei 3.
Sperm* lui Ghica de a fi numit comisar pentru hotrnicie se

art zdarnic. Se numi un fost supraveghetor de cldiri, um
meimar-aga, Tahir 4-Mehmed : imediat i se trimese bacipt
austriac 5.
Deci Thugut se plnge i mai departe de indrtnicia

cu care lupt i mai departe contra usurprii Moldovenii i
toate celelalte creaturi ghiculeti 8. Ei aveau in fat ca represintanti ai Austriei pe Barko, pe un Jenisch i pe Mieg,
cel mai expert in materie de usurpare i falsificare a hrtilor 7.
Se denunt de la inceput trdarea lui Tahir-Mehmed, care

zbovi cu sosirea la granit 8. Se incercA a i se adAugi, pentru
supraveghere, dac nu pentru a-1 influenta, un intim al Dom12/23 Februar a lui Ghica e de un cuprins vag; bid., p. 134, no. Lxxxir..
Thugut intelege c Ghica urmetrayte reducerea la minimum a unei cesiuni
care se dovedia inePitabild; ibid., p. 136. Rizo trebuia s5, scuse trimeterea
de Domn a unei noi harp si a unor acte; ibid.
1 Ibid., pp. 169-70, no. xcvni.
Ibid., p. 170, no. xcrx.

3 Ibid., pp. 173, 175. I se rdspunse c5. el, Thugut, nu se poate amesteca
c4 nu se pune niciun temeiu pe sinceritatea lui si a domnescului ginere;
ibid., pp. 173-4. El stdruie sa nu i se dea nicio gratificatie t Grecului din
Moldova, pe care-1 acopere de injurii. Poate cA i s'ar putea da ceva lug lui
Rizo, ceia ce se si face; ibid., pp. 201-2, no. cxx.
Ibid., p. 472 si urm, no. cr.
5 Ibid., pp. 181, 191-2. Pumnalul pretios pentru Reis-Efendi; ibid., pp.
182-3, no. cvn.
Ibid., p. 179. Pe cand Costachi Moruzi, dragomanul, incasa 10.000 de
piastri; ibid., p. 180, no. CV. El staruie pentru posesiunile bucovinene ale
cumnatului sail; ibid., p. crx. i un imprumut fratelui, Alexandru; ibid.,
urmator.
p. 199, no. cxvu; cf. ibid., pp. 202-3, no. cxxr. Cf.
7 Ibid., p. 187.
Ibid., p. 202, no. cxx.
04
Lupta pentru noua viata. nationala. (1769-1774)
mului, Lucachi della Rocca, om sigur i priceput 1. Cci era

vorba s se modifice, nu numai dup conventie, dar 0 dup
harta austriack granita In w fe! Inca s6 se cuprind in ea

i prtile ocupate dup6 ce se ajunsese la o intelegere 2. Ghica
izbuti s cAtige pe Tahir, care, in ciuda recompensei prealabile
ce primise, declara c 4 trebile acestora snt un amestec de ine16ciuni (un compost d' inganni) ; felul (de a negocia) al lor st in
minciunk aa inct e mai bine s se rups ; 0, la 10 Novembre,
-acest raport i0 producea efectul, printr'o formal protestare turceasc 4. i Pava de Hotin, sftuit de Ghica, apra cinstit
interesele trii sale 5. Era vorba de nu mai putin patruzeci 0

ase de sate 6! Trebui s se cear Turcilor un nou firman
pentru o nou cesiune 7.
Astfel discutiile continuar dincolo de sfr0tu1 acestui an
1775 in care se credea c totul, prin cteva presenturi, s'a 0
isprvit 8 Numai la 12 Maiu 1776 o nou conventie consacra
toate inclcrile 9. Silintile unei tri intregi, supt conducerea
,unui Domn care o cunotea de mult 0-i Meuse, In toate privintile, atAta bine, nu izbutiser. Se desfeiceau din Moldova 10.000
de chilometri pear* cu 75.000 de locuilori, in marea lor majorilate Romani, aproape fr Evrei, i cu Rusneci de strecurare
loar de la Prut in sus, unde ins ei erau o minoritate i in

curs de acea Inceat romanisare pe care tocmai stpnirea
austriac o va impiedeca I.
1 Ibid., p. 205, no. cxxm.
2 Ibid., p. 204, no. cxxn.
3 Ibid., p. 209, no. cxxvi (scrisoare a lui catre Domn, trimetand raportul
sail la Poarta).
4 Ibid., p. 213.
6 Ibid., pp. 214-6, no. cxxxi. Raportul Paei; ibid., pp. 226-7, no. cxxxvn.
Ibid., p. 215 (raport al lui Ienachi Medelnicerul, capuchehaie pe lnga
Paa de Hotin).
7 Ibid., pp. 224-5, no. cxxxv.

3 Procese verbale ale comisiunii; ibid., p. 255 *i urm.
Ibid., p. 277 i urm., no. cLvm. Urechia, o. c., II. Thugut se declara
znultamit de Ghica; Hurmuzaki, VII, p. 283.
10 V. I. Nistor, Der nationale Kampf in der Bukowina, mit besonderer
Bercksichtigung der Rumiinen und Ruthenen, historisch beleufthtet, Bucureti 1919.
Boierii romAni si ocupatia ruseasca
305
Locuitorii full chemati la o prestare de jurmnt, din care

se Incera a se face o mare srbtoare popularti /. Pentru moment, ei erau lsati cu limba si rosturile lor, nefiind schimbat ca
aparent nimic. PAng la 1781, cAnd mitropolitul Gavriil fu

adus s-si prseascA drepturile asupra 4( Bucovinei , nu se
prefcu In situatie legal oprelistea, hotrIt de mai Inainte,
de a se pstra de clerul u bucovinean o vre-o legturti cu arhierei
sau 4 patroni o din WA strin 2. Numai In acest an, episcopul
de Rduti fu adus s se mute la Cernuti, supt ochii unei

administratii pornite spre laicisare birocratia si spre o viitoare
secularisare, care se si hotrt In 1783, rpindu-se drepturile
egumenilor, cari trecur In Moldova. Opera spirilului iosefin
incepuse aici,ca f i in Ardeal, ande insa carlurarii roman( se rdicard, ca cele cloud Biserici, de f i una slbiia, cealallei abia a/ceiMild hilt o forma baslarda, ca sel En/oared spre folosul poporului
lor ceia ce se adaugise ca principii holariloare in Monarhie.
1 V. I. Gamada. furdnuintul Bucovinenilor (din Vito Romdneascd).

' Wiekenhauser, Radautz, p. 45 si urm.; I. Nistor, Istoria Bisericii din
Bucovina, Bueuresti, 1916.
20
CARTEA A V-a
ROMANI' SI CURENTUL FILOSOF1C
20
CAPITOLUL I
Cele d'intAiu vldiri ale conOintii romftneti In Ardeal.
Urmapil In episcopia bljean' a du9mnitului li prigonitorului Maramuiean Rednic fusese fostul su tovar la
aceleai coli din Blaj, Grigore Maior. Nu ins, cu toate Insuirile noului episcop, de la aceast organisatie ofician. a Bisericii
unite va pleca o m4care a spiritelor tinznd mai sus, ci din

mijlocul intelectualilor rzleti, pu0 de la o vreme In legAtur
i cu alt mrire deat aceia din chiliile, unde, de altf el, inc de
mult un Cotore plnsese, cu gndul la mrirea roman, pentru
starea de adalid( umilinV a neamului su.
Intr'o vreme cnd tiparul din t'Afile libere nu mai putea

s deje 1 decAt proclamatiile lui Rumientov 2, Inveijlura Imprtesei liberatoare, cuprinzand legile ei, traduse de Toma Cara,
al doilea logont 3, sau i. o dubioas* Invlcliurei arhiereasccl,
la Bucure0i o nou ed4ie din Inutifcliura bisericeased pentru
preoti 4, Alcaluirea inauril a rabinului cretinat Samuil,
redactat de un Alfons Bonhomo i trecut In grecete 2, aju1 Totu0 Philippide pomenele (Introducere in istoria limbii ;i literaturii
rorrulne, Ia.5i, 1888, p. 148) o noug editie iepng a Invdtaturii cre.,stinelti. Mai
tarziu, la 1774 inca, se va da O hatipriful de privilegii. V. mai sus, pp. 294-5.
5 Una datatg 29 Novembre st. v. 1770; Bianu O Hodo*, o. c., H, p. 194,.
no. 372. Alta din 9 Februar 1771; ibid., p. 197, no. 377.
3 Ibid., pp. 201-2.
4 Ibid., p. 206, no. 387. Algturi, arhimandritul Filaret Inching mitropolitului Grigorie, Cu o lungg prefatg, un Octoih in 1774, pomenind In titlu pe
Taring i pe Motenitorul ei; ibid., pp. 206-10, no. 388.
5 Un Toma Mandakassi e cheltuitorul. Deja el i o publicatie greacg In-
chinatd lui Alexandru Ipsilanti la 1777 (Lipsca); ibid., pp. 223-4, no. 411.
310
Romnii i curentul filosofic
tnd la tiparul, inchinat tot Imprtesei Ecaterina, Ioan Cantacozino Ve! Vis., fiiul rpgosatului Iordache Ve! Logofl
0 cu clduroasa recomandare a traducgtorului in grecete,

1nsu0 marele dascAl elinesc al colii ieene, acela pe care-1 aprase de nationalismul 0 practicismul boierilor Moldovei
Rumientov, Nichifor Theotokis, care va avea aiurea o strAlucit carier, oricum, lucrri de doctrin care dovedesc, 0 in
att de neprielnice imprejurri, preocupatii mai distinse, Blajul
episcopal se multmete a da numai arti pentru slujbA. Astfel,
la 1773-4, un mare Polusiav, un &manic, un Accdisieriu,
nepurtnd mAcar numele episcopului, ci numai permisiunea
de a se publica a lui Caliani, devenit cel d'intliu rvizor a

artilor 1. Supt Grigore Maior, Maer , care incepe a-0 pune
0 numele, apar apoi Liiurghia din 1775 2, Evanghelia din
1776 3, Arhierialicul i Calavasieriul din 1777 4, Ceasosiovul
din 1778 5, Inirebrile f i reispunsurile despre Unire din 1780 6,
Minologhiul din 1781 7 .
Pe lng6 acest lucru bisericesc confesional
nu poate
fi vorba de unul, paralel, al Bisericii neunite, care va trece de
la primul delegat episcopal srb la al doilea 0 la al treilea,

introducAndu-se de la o vreme tiled 0 vicariul romnesc, tot
mai independent , Guvernul imprtesc, in vremea lui Iosif
al II-lea, civilisatorul in sens mirean 0 german, unificatorul
popoarelor supuse sceptrului su in acest germanism MI%

caracter religios, incepe, inteo noua tipografie, cu privilegii
pentru crtile cliriceti i ale Rsritului , a lui Iosif Kurzbeck, cu crti de coal menite noii forme de educatie, Bucvariul din 1771 5, apoi Ccdehismul in trei limbi, prin care Slavi
0 Romni erau pu0 in cunotinta textului german. Era o pu-.
blicatie destinat, cu binecuvntarea, pentru toi a sinodului
1 Ibid., pp. 203-4, n-le 381-3.
2 Ibid., p. 212, no. 391.
3 Ibid., p. 214, no. 394.
' Ibid., p. 219, no. 399; p. 220, no. 404.

6 Ibid., pp. 225-6, no. 413.
" Ibid., p. 253, no. 431.
' Ibid., p. 273, no. 448.

a Ibid., p. 195, no. 374.
Cele d'intaiu vadiri ale constiintii romanesti In Ardeal
311
,de la Carlovt, tineretului slavono-sArbesc si valah . Mai

trziu se va da i o editie numai pentru RomAni, cu aceiasi
form germang, fireste, In faVA. Dat fiind Intemeierea, care
tiu zbovi, a scolilor 4 de Stat *, prin vointa unificatoare a
ImpAratului, editiile se urmar destul de rpede 1.
Rostul acestei Viene a lui Iosif al II-lea nu mai e acum
.cel de odinioar, nude hotrau cancelariile pentru Rom5.iiimea ardelean , Consiliile , pentru aceiasi, cel ungar
.executnd ministrii mai mult sau mai putin de sine stttori.
_Era acolo un Monarh care Intelegea ca once hotArIre s plece

.din singur gndul s'Au, care el Insusi, supt Inrurirea spiritului
tilosofic, acelasi In toate trile si pentru toate popoarele, era
-supus unui program rationalist de fericire a oamenilor. o Unit
sau o neunit nu 1nsemna nimic pentru guvernul care privia
ironic, la 1ntrarea in Viena a celor dou'A mari cgpetenii ale
lumii catolice, pe Insusi Papa, lar, In ce priveste deosebirea dintre
matii, era pentru imperialul credincios ale superioarelor abstractdi
niumai o momentan nepotrivire de graiuri, si acela care n'avea
pentru notiunea o german evlavia maicii sale, astepta cu

1ncredere vremea cAnd prin m'Asurile ce va lua se va crea In toate
Vrile felurite ale stpAnirii sale acelasi tip uman, vorbind

scriind nemteste, fiindcg, oricum, e mai usor decAt In vechea
latin universal de odinioar.

Nimeni nu putea s. scape cu des'AvArsire de supt o asa de
puternic influent:A, rIspAndit prin administratie si armat,
prin tipar 2, apoi, dui:a crearea scolilor supra-confesionale, si
1 Ibid., pp. 205-6, no. 385.
I La 1777, In Viena, o Aritmetica romaneas91 si germana ; ibid.,
r. 219, no. 400 (nu s'a aflat exemplar) si un Bucvariu;
ibid., p. 219,
.no. 402 (aceiasi observatie). Acolo apare si manifestul pentru Bucovina al

Imparatesei; ibid., n-1 urmator. Din acelasi an e si un mic Catehism; ibid.,
T. 220, no. 405. Mai ales, In roman'este si nemteste, un adevdrat endreptariu
pentru aiabl a copiiior neuniti: Ducerea de mdnd cdtre cinste fi direptate; ibid.,
p. 222, no. 409, o lucrare original a de mare valoare. Mai gasim la 1781,
.un Bucoariu (ibid., p. 270, no. 443); la 1782, Ducerea de nand mitre aritmeticd
(ibid., p. 274, no. 452); la 1784, Catehismul mic (ibid., pp. 286-7, no. 470);
-Ortografia (ibid., p. 292, no. 477), Prescurta ardtare pentru Dumnezeu (ibid.,
p. 294, no. 479); la 1785, Cartea trebuincioasd pentru dasceili (ibid., pp. 302-4,
sm. 485), Catehismul mic (ibid., p. 304, no. 486), Aritmetica (ibid., pp. 305-6,
312
Romanii i curentul filosofic
rin Invllmnt. Deci ea se exercit puternic i asupra tinerilor pe cari-i formaser in sensul catolic clugresc, rigid
ingust, ca pentru a face din ei schivnici, cu trupul fcgtor
de minuni, ca al lui Petru Aron 1, cele dou scoli de la Blaj,.
In care totusi, peste latineasca Iesuitilor strAini, se impusese acea limb4 romneascA a poporului care aducea dup
dnsa o lume intreagA de milenar traditie. Roma lui Inochentie, unde invtase Caliani, nu mai era instanta scolar4
superioar, cu tot ceia ce putea ea s infiltreze In suflete,
fie si cu o mandrie a originii romane care de sigur nu era
In program. Spiritul nou era altul i, fr a se pierde ideia
roman odat ptruns in constiinta unei mai vechi generatii,
care o transmitea crescut celei ce se forma supt &Lisa, se
adugia acel orizont de umanitate pe care-I deschisese rationalismul cartesian.
Vom IntAlni si In trile romnesti libere tot mai mult

acest fel de a gandi si de a lucra, care se putea deslusi si dim
cuteznoare tentatiV de a legifera pentru Moldova In numele Imprtesei Ecaterina, pe care o Meuse acel Toma Cara,
al arui nume e acelasi ca i al viitorului secretar frances,

al lui Grigore-Vod Ghica. Dar e interesant s se \wig cum el'
prinde pe Ardelenii cari vin dupg aceia pe cari-i dominase marea
figurg eroicA, pan la ultimul sacrificiu, a Vldicgi Inochentie.
Putem vedea aceast directie sufleteascg intiu la cel mai

In vArst dintre cei trei tineri de dup 1770 cari prin scrierile
lor, din nenorocire numai in mic parte tiprite, avur de aceia
mai mult deca un rol in cresterea noii generatii un rang asa
no. 489), Inedidturile cregtinegti (ibid., pp. 306-7, no. 490); la 1786, Preolia,
sau Indreptarea preetilor (ibid., p. 315, no. 506); la 1787 Scurta Enedldturd
parfilor duhoonicegti (ibid., p. 317, no. 514); la 1788 vechea Ducere de
nadnd (ibid., p. 324, no. 520). In aceste publicayii trebuie sal se ()add gi
dorinia Sdrbilor de a relinea pe unii Romitni En legdturd cu ei. Pe de alta,

parte, la Buda apare,in 1780, un Catehism mare i until mic, editate de Universitate, cu ortografie ungureasek aa cum se intrebuinta de pilda, in corespondenta negustorilor Companiei Grecqti; ibid., p. 250, n-le 128-9.
Sant mai multe editii. In aceia.5i ortografie apare la Sibiiu, in 1781, o a Oda
pentru moartea Mariei-Teresei, de un a M. o; ibid., p. 273, no. 449.
V. Lupeanu Melin, Blajul, Blaj 1937.
Cele d'intAiu vadiri ale contiintii rorraneti In Ardeal
313
de Inalt In desvoltarea scrisului romnesc, trind, desvoltndu-se si insltndu-se tot mai mult prin el insusi.
Nepot al lui Inochentie Micu 1, Maniu din Sad, lng4 Sibiiu,
suflet blnd care nu prea fcut pentru o lupt de care, dui:4

putintl, intre crtile iubite ale altora si intre ertile muncite
ale sale, s'a tinut departe, rmnnd fr nicio ambitie profan, era fiul unui protopop al crui nume nu-1 cunoastem
si, chiar dup mam, el se cobora dintr'o familie de preoti.
Nscut in 1745, deci chiar In momentul marii tragedii a unchiului, care era ctitor al bisericii si scolitei din satul lui,
viitorul Sarnuil fu menit, de marea rud deprtat, cAlugriei
0-si incepu pregtirea in scolile Blajului. Primi rasa monahal
la 1763. Supt Petru Pavel Aron, a crui memorie o pstr cu
pietate, supt Rednic, el nu auzi cleat lauda Unirii, care, o

mrturiseste el insusi, dup ce se petrecuse in el schimbarea
impus de spiritul vremii, Incepu a-1 obosi. De la un timp
11 prinse dorinta de a se gsi in alt lume cleat aceia in care
acest trnesc spirit viu se Inbusia.
Evlavioasa Maria-Teresa adusese dou stipendii pentru
clericii uniti la colegiul din Viena care purta numele ilustrului
Iesuit Pazmny. La 1766 Samuil Micu, cruia-i va plkea

a-si zice Clain, se afla acolo.
In aceast sedere la Viena, el isi urm studiile, incs foarte
putin inaintate, si In curnd, nu fr s copie pe alturi si Cate

un leatopiset rumnesc, cu povestea Domnilor peste Romnii
cari-si pstraser libertatea, el era In stare s traduc din
Printii Bisericii, din autori asa de grei ca Sfntul Vasile si
Sfntul Dorotei. Intors o clip ca profesor la Blaj, unde fusese
prefect de mnstire, el nu pred numai etica in sens bisericesc, ci si matematica, principala stiint pentru filosofi ,
un tovars de tnvttur vienes avnd logica si metafisica. Din
nou ajunse la Viena cAnd intovrsi pe noul episcop, fostul su
prieten Grigore Maior, pentru consacrare. Putu s vad acolo
cum, supt regimul iosefin, din indemnul guvernului, care va
fixa pin circulri tipkite si taxele preotesti, un sinod cAuta

s stabileasa uniform serbAtorile.
1 Pentru Daniil Muntiul de Sad, Cat. mss. Ac. Rom., II, pp. 280-1. Cf.,
pentru Samuil, ibid., II, p. 369.
Romnii i curentul a filosofic
314
0 a treia algtorie la Viena se isprAvi prin asezarea lui

statornic6 acolo. Se infiintase pe lng6 biserica Sf. Barbara
un Colegiu grec de rit catolic pentru uniti, mai mult
Romni, s'i el fu acolo preotul sau, cum se zicea si pentru acela
pe care in Sibiiu si-1 aducea Compania greceasck efimeriul .
Ceia ce-1 Meuse a don i acest loc, pe care-I tinu at putu mai
mult, lAsAnd in urm'd posturile mnstirilor blkjene s'i pa-
triarhalismul provincial din Ardeal, fu putinta de a lucra

literar.
Dar nu numai In acel domeniu teologic in care cAlugrul muncise
pang atunci,ci si in altele care se deschideau vioaii lui curiosiati.I1
interes au conditiile cssnoriei in Biserica Frgritului si, cgutnd a
intra In randul eruditilor de caracter international pe cari-i aduna
Viena, publicA tratatul gu, despre aceasta, redactat inaiu rornneste, in limba lating ; lucrarea o putu si tip Ari 1. El incerc4
la Kurzbeck, intAia carte cu litere latine, Carlea de rugacioni,
interesana lucrare, in care ei 0 ei n'au semne deosebite, ea se

InseamnA , z e reprodus prin di, f prin si, 1 prin li, ft prin sc,
c prin qu, qua; se revine la forme arhaice, ca in amenie, 0 se in cearc6 unele forme latinisate : rogacioni, sanl (dar alnuri Troilei),
lillere, quare, qua, ade que, call, boni, quand, anch, temp 2
Se indeamn a trata astfel si despre posturile Grecilor o 3. Pregtind manuale scolare de teologie, de logic6 pentru scolile din Blaj,
copiind acum si pe Miron Costin, el tradusese din limba frances6
Istoria bisericeascA a cardinalului Fleury, lucrare a unui om de
Stat cu alte posibiliati de interpretare deck, autorii unguresti ai

lucerilor scolare din acest timp. Liberarea lui din vechile legaturi stricte de acas se vede si prin aceia c6 p6rAseste haina
de cAlug" r. Va incepe Indat, pe Ing6 traducerea principalilor oratori ai Bisericii Rssritului, p n6 si la Ioan Hrisostomul, marea opera a revisuirii Bibliei dupei cea munleanel
de la 1688, la o sul'ei de ani de la aparifia acesleia 4.
1 Dissertatio canonica de matrimonio. Pomene5te de profesorul din Viena
care regreta a Sf. Vasile a fost Grec; Bianu i Hodo, II, pp. 272-3, no. 447.
2 Ibid., pp. 229-30, no. 418.
3 Ibid., p. 274, no. 451.
' Izvoarele in Iorga, ist, lit. rom., III, pp. 67-73. V. i Hchsmann, in
Arch. f. sieb. Landesk., XVII, p. 107 si urm.
Cele d'intaiu vddiri ale conWintii romneti In Ardeal
315
Din cAlugrie ieiau, supt aceiai apAsare a noului spirit,

alti doi frunta0 prin gAnd ai RomAnilor din Ardeal.
Cu vre-o zece ani mai tnr dect acela care 0 dup pArAsirea
monahismului purt numele de Samuil, fiul de boier fAgArAean
Gheorghe incai, adee din inca Veche, avu IntAiu in deosebite mici coli strAIne o pregAtire latino-maghiark lb:Are cal-
vini 0 catolici, ceia ce, de la inceput, nu-1 putea face un fanatic

-exclusiv al acelei Uniri bisericeti de care ai sAi, amestecati
0 prin rosturi militare, se tineau mai mult pentru cA, aceasta
fiind regula in Tara Oltului, erau boieri In fata iobagilor egmai
In legea veche. Prin legAturile familiei sale cunoscu 0 nobilimea ungureascA de provincie. Numai dup o ultimA pregAtire
la Piaritii din celalt capAt al Ardealului, la Bistrita, ajunse
el la Blaj, care-i era deci cu totul strAin, pe cAnd viitorul su
prieten Samuil era ca un copil al Vldicilor. Cu cAt ajunsese
a ti, el fu profesor pe la douAzeci de ani. Dar peste un an zbura
la Roma.
Drumul II f'cu el cu o alt odrast a satelor ardelene deteptate in sfArit din lunga lor atipire supt apAsarea social. Fiul
de protopop de pe cAmpie, Petru care-i zicea Maior, dup6
numele episcopului cu care nu era rud, represintA altA origine
Inteo tail neunificatA, in care totul era orientat dupA tinuturi,
vi el avea 0 altA teaturA sufleteasc. In fata blAndului Sibiian, a
aprinsului urma al ostailor lui Mircea, Domn alfrii-RomAneti,
el era omul linitit 0 chibzuit, dar gospodArit, plugarul sigur

-de lucrul i de dreptul sAu. i acesta trece prin coli strine,
-de caracter amestecat, inainte de a poposi la reedinta episcopalk de care nu-1 leagg nimio 0 in care se simte supraveghiat
vi ingustat mai ales dup ce motenirea lui Maior a luat-o un
stApAn bAnuielnic de once superioritate intelectual, de 0
acest excelent administrator, ctitor de trainice aezAminte,
Meuse i el studii bune i vorbia, seria curent latinete. i deci lui
incai ii fu de-a scAparea din acest Ice tihnit, unde nu se cerca

-deck, continuarea supus4 a vietii de once zi, intre canonici, profesori 0 colari, 0 astfel porni ca inaripat la depArtata RomA.
i incai 0 Maior sorbirA cu lAcomie studii superioare in
legtur cu o menire care, 0 f All portul rasei, rmAnea totui
strict bisericeascA, Petru Maior, cel mai tAnAr din trei, avAnd
Romanii i curentul a filosofic
316
s'A fie protopop, In prtile rssritene ale Ardealului, ca i Orintele su 1.

unul i altul trecur la Intoarcere prin Viena, unde rmaseed un an de zile, In Colegiul lui Samuil. incai urnati, ocrotit
de episcopul, de curnd numit, al OrAzii, urmq al bietului

Meletie Covaci, Ignatie Darabant, i Dreptul. Din legsturile
cu efemeriul ceva mai In varst cleat dnsul ie0rA acele
Elemente de gramatic romAneascA , publicate In latinete
acolo, la 1780 2, In care initiativa publicatdei e a fostului elev
al Colegiului roman al Propagandei, care fusese holaritor tndrep!al, cu pareisirea oricdror preocupafii bisericeli, spre sludii de
Umbel ori de islorie ce trebuiau sa invedereze nobilele origini ale
natiei sale, de care mai mull decal oricine in acesl moment el era
meindru 8 In prefat el vorbe0e de colonia lui Traian bantuit aptesprezece veacuri de barbari, pomenind de opera
lui Samuil, Origines Daco-Romanorum,i de Ing0adunarea dovezilor fcut de el Insu0 la Roma, timp de cinci ani, ca pregAtire pentru istoria despre strmo0 ce are de gnd a face 4,
0 se aduc In sprijin Miron Costin, Imprumutat de acel Sulzer de
care va fi vorba pe urm, i Dimitrie Cantemir. E un manifest
contra slavonismului, scos ca limbA, pstrat ca litere, a cArui
complect desfiintare se a0eapt de la noile coli ale Guvernului, germanico-austriece . Se face un Inceput cu aceast
lucrare, cerut i ajutat de colarii de la Sfnta Barbara. Dar
el crede c o asemenea scriere e de folos i cui va face negot

sau va cAlAtori pe tot tntinsul pmAntului romAnesc, din care,
dui:a Tara-Romneasc5, Moldova, Ardealul, Marmatia, Unga-
ria de peste Tisa , Silvania deosebit, Banatul, nu nit:A

Basarabia, ha chiar depeirlala Crimeie f i Culovlachia : doar
pe toat aceast suprafat aceasta e limba cea mai fAspAndit,.
V., pentru incai, Iorga, Ist. lit. rom., III, pp. 200-4; pentru Maior,
ibid., p. 238 i urm.
Bianu i Bodo*, o. c., II, pp. 251-2, no. 430 (Elementa linguae dacoromanae sioe valachicae composita ab Samuele Klein de Szad. .,locupletata ()err,et in hunc ordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai).
3 La 1805 cartea apare din nou ca opera lui *incai singur.
4 In historia quam de rebus a maioribus nostris gestis adornare constitu.
Cele d'int6Iu vadiri ale contiintii romaneti In Ardeal
317
o spune el cu mandrie. Cu vremea, la o nou editie se va adugi

Dictionariul. E hied de alunci programul unei vieji Intregi.
acestlalt studios al lucrurilor vechi Ina de cand cardinalul Stefan Borgia ii deschidea bibliotecile din Roma Intl% la
Viena in acea societate international a eruditilor, de scris
latin, cu tendinte uniforme, spre care se adresase si Clain. Il
aflm in raporturi cu nuntiul Garampi, prieten al marelui

desgroptor de cronici si cercettor de inscriptii, Muratori, cu
care incai are, in opera sa istoric, randuit pe ani ea si pretioasele Annali d' Italia, in limba vorbit, ale acestuia, atata
asmnare care nu e numai intampltoare, marele Italian

putand fi un invttor, chiar Mil raporturi personale, pentru
tnrul Roman ardelean. Cunoscu pe un Comides si pe acel
Benk, care incercA s lmureasc6 si lucruri vechi ardelene
prin Mikovia sa, istoria unei eparhii in care au intrat si
vechii Romani. Vom vedea cum, mai tarziu, amintirea acestor
d'intaiu relatii va face pe cercettorii romni s caute din
non aceast comunitate si colaborare cu corifeii de deosebite
neamuri ai bogatei eruditii vienese, asemenea cu a Benedictinilor francesi de la St. Maur, grupul de spirite distinse
si de ne1ntrecute energii care ar merita mcar atata studiu
cat s'a cheltuit si se cheltuieste pentru lmurirea amnuntelor
unei activitti literare mediocre, si ea cu caracter international 1.
Va trece catva vreme pang ce Petru Maior va porni o

activitate de scriitor cu caracter neted revolutionar cum se
arat In reclamatiile de drepturi bisericesti si nationale din
Procanon (1783), si din Prolopopadichia, dar incti din zilele
de la Viena Sincai preparase un t Dialog despre Romani , ce
nu putu fi tiprit din causa censurii, care-1 gsi cutezAtor si
asa a rmas, neputnd fi publicat mai tot scrisul acestui lupttor si acel dictionariu, pe care-1 concepea 4 daco-roman 2
Intors in Ardeal, la 1782, incai, de si catehet la noua
scoal din Blaj care se intituleai a national , nu e un om
al episcopului, cu care va fi in vesnic rzboiu, s'i din causa nebiruitei sale mandril. a Director principal al scolii prin voia unui
Guvern care nu mai avea nimio a face cu exclusivismul ungu1 Iorga, 1. c., pp. 206-7.
2 Ibid., pp. 207-8.
318
Romanii i curentul filosofic *
resc de pe vremea luptei episcopului Inochentie, el lucreaza la.

carti de scoal : Alf abetul 1, Catechismul, mare si mic 2, manualul, in latineste, pentru studiul limbii latine 2, dar cu explicatii
romanesti, aritmetica 4. Traduce s'i din limba germana, a unificrii ce-si propusese Imparatul si pe care Sincai o intelegear
o aproba si cauta sa o sprijine, aceasla fiind inldia Ireaplii penlru
eliberarea natiei sale. Se doreste in raport direct cu administratia imperiala. Vrea s fie In toate asimilat cu directorii
normali eai acestor imparatesti scoli normale care se hatemeiasera pretutindeni, neunitii avand si ei un asemenea o derector , si el autor al unei gramatici romanesti, mai simpla,
dar mai veche, Brasoveanul Eustatievici 5, i in Bucovina o
intreaga activitate scolara incepandu-se, pe alaturi de bietui

Dosoftei Herescu, episcopul de Mat*, asezat la Cernautir
si cu tiparituri in aceasta directie.
Impratul tocmai pe atunci fcu cea mai tilting si mai roditoare din calatoriile sale ardelene, vorbind cu taranii pe drum,
satisfacandu-li cererile drepte, comptimind suferintile lor sociale-
si puind calauzilor oficiali sasi, de cari cauta s se desparta,

intrebri neplacute cu privire la motivele pentru care acesti
u taciunari de Romani n'au scoli si raman asa de nestiutori 4.
1 0 Bucoavna blgjeang ieise la 1777; Bianu .1 Hodo, o. c., II, p. 219,.
no. 401. 4 ABC sAu Alphavit pentru folosul si procopsala scoalelor celor normalesci d nemului romanesc o, din Blaj, 1783 (ibid., p. 279, no. 457; cu titlul
pupil schimbat, dar cu litere latine, i in Sibiiu, acela.5i an ; ibid., n-1 urmltor), e lucrarea lui incai, cum o arata caracterul colilor pentru care e acut
.1 adaugirea formei germane.
3 Ce! mare, 1783, Blaj. IscAlete aici a Gheorghie Gavriil *incai, directorul
*i catehetul coalei cei normaleti din Blaj i ceall. ; ibid., pp. 281-2, no. 462.
E aprobat de cei doi teologi, acum Romni, un Babo i un Halmaghi. *coal&
se deschisese la 1782. Se alege forma dupa locurile unde e mai bine vorbescromaneate cleat pre altele *, ateptAnd ca a prin normd..., dup prea innalta
voe a chesaro-craescului Maiestat... se se sporascl i limba noastrd, precum
i a altor neamuri*. *i el intiinteaza cl vor fi i neologisme.
3 Prima principia latinae grammatices, 1783; ibid., p. 282, no. 463.
4 Indreptare catre aritmetica, 1785 (Cu numele de Gheorghe, WA Gavril);
(ibid. p. 310, no. 496). Cf. Victor Manan, In Tara Bdrsei, IX, p. 250.
a V. Iorga, Ist. lit. rom., III, p. 275 *1 urm.
6 Archiv f. siebenbargische Landeskunde, XVI, p. 450 i urm.; Iorga, in.
.Rev. Ist., XXI (1935), p. 317 i urm.
Cele d'intfiiu vadiri ale constiinpi romAnesti In Ardeal
319
El peirea ca lucreazei la iniemeiarea unei noi viefi cullurale f t

peniru Romeinii supufi lui, f i la cari va ceiula in cureind, far
noroc, sei adauge f i pe ceilalfi, asa Incl sei devie un fel de ctilor
laic al noii culturi romeinefii, ieii fi din umbra bisericufelor
de sal f i din umezeala umbroasei a chiliilor bleijene.
Sincai ajunse deci a se privi ca director preste coalele

Romanilor din Ardeal 1, ca i cum n'ar fi alt adevarat Invatamant decat numai acesta, .1 el strabatu, de trei ori, intreg Ardealul, pe care n'avea cum s-1 cunoasca pana atunci, in opera de
cultura pe care se simtia. In stare s'o duca la capat. Se va lauda
ca, printr'o osteneala de doisprezece ani, el, omul Impratului,
n'a Infiintat mai putin de trei sute de coli de noul tip oficial 2.
Primele lui crti de coala iese in tipar, prin Bucoavna cu litera
latine, la 1784-5. 0 Istorie Naturala' statea gata s'a' apara.
De altf el ideia nationala, era atunci, aa de putin i In programul Blajului, inca pe o rugaciune pentru razboiul austroprusian ce se atepta, Grigore Maior, iscalete ca episcop prin
tara Ardealului i p'rtile ei Impreunate, Romnilor, Grecilor,
Ruilor, Sarbilor i tuturor celor de leagea greceasca 3.
In anul calatoriei celei mari a lui Iosif al II-lea prin Ardeal,
el putea s Intalneasca la Braov, unde un neobinuit oaspete venise inteo grea misiune secreta in legatura cu desordinele provocate tocmai de spiritul filosofic , de dorinta luminilor , de setea
pentru libertate, de avantul spre t'Afile din luntru ale Europei,
In familia lui Alexandru-Voda Ipsilanti, care pentru aceasta era
piarda tronul, pe un boier roman, vorbitor de grecete

latinete, italienete i frantuzete, Ienachita Vacarescu, care,.
rara a rupe cu trecutul, nu fcea decat s'a represinte .1 el In tara
sa aceste tendinte Inoitoare 4.
Atmosfera intreaga In Tara-Romaneasca, unde venira de la
sine sau fura chemati, pentru sarcini de educatie In afara de

*colarii se ziceau si .uceti* ; Cat. niss. Ac. Rom., I, p. 341.
Dup scriereg sa Orcdias, In Iorga, Ist. 1c. rom., III, p. 209. Cf. si Hurmuzaki, VII, pp. 443-4.
Bianu i Hodos, 1. c., pp. 228-9, no. 416.
Ienachi Vg.carescu, Istoria Impdratilor Otomani, In Papiu Ilarian, Tesaur,
II, p. 287 si urm.
Romanii si curentul 4 filos ofic a
320
biserici i. mai ales de mAnAstiri, Apuseni cu insuiri intelec-
tuale distinse,
i ei 4 filosofi ,
rationaliti, revolutionari, ca
Ignatiu Stefan Raicevich, contemporan 0 concet4ean al maternaticului ragusan Boscovich 1, Napoletanul Panzini din generatia
unui Giannone i. unui Summonte 2, .1 acel fost auditor, adecA ju-
decAtor in armata imperial, Franz-Joseph Sulzer 3, Elvetian din
generatia care preced pe a lui Lavater, so t al unei Ssoaice,

care, ocupat i. cu negotul, ca i. Raicevich, se gAndia ins6 la.
lucruri mari in domeniul culturii, fiind vorba, In epoca unui
Carra, in aceia in care, cum vom vedea, Vodd-Ipsilanli ajungea
la liparirea 0 la punerea in vigoare a dorilului Cod de legi in
sens iosef in, european, de intemeiarea unei Facultti de drept.
Urnarirea aceluiai curent de a despotism clair in trile
romneti libere vine acuma la rnd.
1 V. Nino Cortese, La Valachia durante il principato di Alessandro Ypsi-
lanti (1774-1782), in Europa Orientale, II, 1922.

I V. corespondenta sa de consul austriac, publicata de d. I. Nistor, in
colectia Hurmuzaki.
a V. mai ales cartea lui, Geschichte des Transalpinischen Dasiens, 3 vol.,
Viena, 1781-2 (partea istoricl inedita In Bibl. Gimnasiului din Brapv. Copie
In Bibl. Ac. Rom.).
CAPITOLUL II
Opera reformelor filosofice In cele dual Domnii.
Venind, pe neasteptate, la Domnia prii-Romanesti, Alexandru Ippilanti, care, potrivit tratatului, se credea Domn pe
viat si-si lua msurile potrivit cu aceast Inting perspectiv,
gsi, alturi cu un inlreg parlid de boieri compromifi cu Rufii,
cari erau, prin felul cum se sfdrfise reizboiul, penlru cdiva limp
meicar, 'inleilurafi de la afacerile publice, i alturi de un invVmnt grecesc pe care-1 va reforma, incercand a-i da o directie
si mai Inaintat, dar ai cArui dascli, strini, nu puteau s

exercite vre-o influenV asupra unei desvoltri nationale In
curs, un cler care el insusi era ImpArtit In dou supt raportul
directlei.
De o parte era mitropolitul Grigorie, si el unul din sefii

partidului crestin, care avea In trecutul su participarea, politick la o sum de miscri pentru care se ceruse si ajutorul mulVmilor, si, de alta, Chesarie, acuma episcop la Minnie, cgruia
am vzut cg i se poate atribui afirmatia romaneasc din cutare
tare actele corespondentei cu generalii si diplomatii rusi.
Grigorie-si urmeaz linistit tipriturile bisericesti. Avem
de la dnsul in 1774 chiar un Aposlol inchinat noului Domn 1ceia ce inseamn c, la vestea nurnirii aceluia care mai trziu
numai era s soseasc, s'a Inlocuit dedicatia ruseascA de pe
frontispiciu , apoi, In 1775, reeditarea Capelelor de porunca
ale mitropolitului Antim 2, 0 Evanghelie 8, -Omiliile lui Macarie,
i Bianu 0 Hodm o. c., II, pp. 204-5, no. 384.
' Ibid., pp. 210-1, no. 398.
3 Ibid., p. 211, no. 390.
21
Romanii gi curentul 4 fifOSOfiC
322
traduse atunci din originalul grecesc 1, de acel Macarie ieromonahul, adanc cunoscstor al limbii greceti pe care-1 vom
gAsi apoi lucrand In mAnAstirea Cernica la un mare dictionariu
care nu s'a publicat 2, o lucrare de o deosebit Insemnstate care
precede intreaga oper de tglingciri de la episcopiile jumtlii
a doua a secolului al XVIII-lea , o Psallire 3. Apoi numai
In 1777 Anlologhionul 4, Ceasoslovul 3, Slujba SI. Dumitru Basarabov, alcnuit6 de Filaret, acuma titular al Mirelor 6, Lilurghia
din 1780 7, Calavasieriul, Penlicoslariul, Psallirea, tot In sti-
huri , din 1781 8, pentru ca de acum cei ce vor vrea s'a' se

bucure In viersuire acelor veselitoare csntgri s4 nu cAnte antece curveti i. deceti, ci s cnte catavasii i. irmoase de
acestea )>, Preivilioara de Mina ispovedaniei, o retipgrire a
artii egumenului de Dealu din 1774, Penlicosiariul din
1782 10.
Alturi ing de aceste tipkituri In general numai cu caracter practic, Chesarie de Minnie 71 urmeag desvollarea unui
spirii nou care se desf ace de comunilatea cu slavonismul f i se
ridicei, in cadrele largi ale crefliniileifii rdslirilene, cake concepfia
nafionalez', sprijinit pe acea istorie, mergand i. pan6 la
1 Ibid., pp. 212-3, no. a92.

2 Iorga, Ist. lit. rom., III, p. 283 gi urm,
3 Bianu gi Hodog, o. c., pp. 213-4, no. 393.
4 Ibid., p. 218, no. 398.
5 Ibid., p. 221, no. 407. Altul la 1778; ibid., p. 226, no. 414 (pentru gcoli).
Ibid., p. 245, no. 424. Lucreaza pentru aceasta slujba a Sfantului adus
la Bucuregti, in legatura cu ultimul razboiu, g'i un arhimandrit Grigorie Deleanul.
7 Ibid., p. 253, no. 432; p. 269, n-le 439-41.
a Ibid., pp. 270-2, no. 444.

a Ibid., pp. 273-4, no. 450.
" Ibid., pp. 275-6, no. 454.
u E curios ca. Manole-Vocla, cu privire la Domnia caruia sant girl a.ga de
amanuntite in Atanase Comnen Ipsilanti (reproduse in Iorga, Doc. grecegti, II),
a voit sa-1 faca mitropolit in locul lui Grigorie (v. Atanase Comnen Ipsilanti,
pp. 470-1; Iorga, /. c., p. 1215, no. mcav). Manole-Voda impuse un alt
mitropolit Grigorie, al sail. V,. Iorga, Ist. Bis., II, p.143. Pentru gansele
lui, a.ga de gubrede, de a fi mentinut, raportul frances din 17 Septembre.1774,
In Odobescu gi Tocilescu, o. c., I.
C KO;KtiN,
II
g 110KTOEfie
cAV Trt:irsgm& ,iirafo; F.
m
,14'We
opl-
sitt pV
i*"141forl" Av.
1MA Aeg Aria f-StZiiiik

II
V,
HI
(),e LP.), h
kicA'rcerKsfrov& ,
ripi
AtlerE 714.6
iro7iirs
per;(411
'Iirfk,C6141fit
r 04,1
.MHT,D
KItA-
"
"
gq4
.
wixspi,TA c4)111441f,lAfiiiiHil'Ofhail
Aallit14;be
/ ,fitt
favrienurtsonif A _
rhs ,
I
Af AA
Xe" : -4+65
CO Tvimptioi& Arcm,priirVni,
rnor
Fig. 21.
Frontispiciu al Mineiului de Octombrie (Minnie).
Opera reformelor e filosofice 14 In cele doua domnii
323
Itomani, pe care am intalnit-o In anume din declaratiile cele

mai Indrznete 0 mai nobile din timpul fzboiului trecut. El
,pune In legtur acest crez national, pe care 1-a Imprumutat,
,probabil, Mil a i se putea urmri firele, din cetirea cronicilor ce
umblau In manuscript, foarte posibil din a operei, pstrat la

Cantacuzini cu pietate, .a lui Constantin Stolnicul, 0 poate
iar0 din anume leggturi cu Ardelenii, ca Nicolae din Baloiniri, cari, prigoniti, pentru alipirea la legea veche, autaserg,
.cum s'a arnat, un adpost In Tara -Romnease.
Fr a prsi obiceiul vechiu al tipririi cArtilor de slujb,
a-nult mai rari deck, cele din Bucuretil 0 la ele se vor adugi
.apoi traducen i de caracter teologic, care, dat fiind subtilitatea
originalelor elenice, arat inaintarea stilului literar , Chesarie
leag6 de marea oper a Mineelor, a manualelor de serviciu In
fiecare zi, care, traduse din limba original, aprur in intregime romanete, ca un dar strAlucit, de imens munc6 0 de
mare jertf, fcut intregului neam romanesc, rosbirea unor idei
.care, oriceit ar fi inveliful lor Inca' aspru f i naiv, nu se deosebesc
infra nimic, pesle o deosebire confesionalci, in continua sccidere
.la corifeii ardeleni, de ale acestor invielori de corzfliingi.
La 1776 apare int'aiul volum al vastei publicatii, cel pe Oc-
tombre. Intr'o limbg de o limpeziciune perfect, cum nu se

intlnete in alte publicatii ale timpului, vechiul cArturar arat
cum s'a trecut de la grecete i slavonete la artile In rom.ne9te. Lumintorii cei de al treilea ai Besearecii rumaneti,
Lind cu totul instreinati de asemnarea limbii ceii greceti, 0
mai aproape de limba cea slavoneasc, intru aceia 4i. fcea'
.0 slujbele lor. Care slujbe dupre vreme rmind cu totul nein4elease la ascultnori, din pstorii Besearecii rumneti, cei ce
au fost adpati sau de limba slavoneasca sau de cea greceasa
_s'au srguit In tot fealiul de au dat In limba rumneascA,
precum s vAd, cateva slujbe ale Besearicii . Se amt.-A ca
incepdlor la insufi lucrul liberar Grigorie, neamul breigclnduli
din Tara-Rumd neascii , i. ucenicii stndu-i Imprejur. Si Cozma
.de Buzgu ar fi fost s lucreze la tipgrire, dar, sarcina onorabil
1 Octoih din 1776; Bianu s'i Hodo, 1. c., p. 217, no, 396; Triod din 1777;
ibid., pp. 222-3, no. 410.
21
324
RomAnil i curentul filosofic
cgznd asupra lui Chesarie pentru inceput, el o va duce i

Ong la capAt.
Senlimenlul cel nou, palriolic nliu, indala f i national, searala inca din aceaski prefata. Episcopul va lgmuri deci pentru
ce s'a Inceput cu aceast lung, puinduli lucrul din acel moment'
In legalurei cu lungile f i grelele silinti din limpul reizboiului
penlru a se da larii liberlalea : Am protimisit aciastg lung in
tipariu, fiindc Intru aciastg lung au luat inceapere randuialele trii ceale ce prin pace s'au ag'zat. A sfintdlor dintru
aciast lung ruggciuni au mirat inima Inprgtiei asupra

cearerii tgrii ce intru aciastg lung au fgcut ; rugciunile acestor-
sfinti au fgcut ochiul brand al Inpgrgtiei asupra ticgloasei

Patrii, a criia au binevoit a-i Intgri ceale vechi privileghiurip
i obiceaiuri . i Chesarie e bucuros cg i-a cheltuit osteneala,
Intru aceasta, cci, spune el sfrind aceste prime explicatii, mai
mult cinstesc folosul de obte decgt rgsuflarea ce-mi tine viiata1,
i pe care aceastg munch' Incordatg i-o va tgia In curnd, darnu frg ca In Filaret, toVarg de 4 politic' , i el, cu Grigorie i
cu Cozma, sg fi gsit un vrednic i tot att de rvnitor urma.._
La Mineiul de Novembre, prefata merge i mai sus In rostirea
gandurilor cglguzitoare. Snt aici pagini de istorie. Stabilind

trei epoci In desvoltarea neamului: unul al rgzboaielor, altur
al clgdirii mgngstirilor domneti i al treilea Intru carele s'ai.,
Inceput talmgcirea crtilor dupre slovenie pre limba rumfineascg , operg care ca cu nite aripi aleargg pre la marginile pg-
mntului 2, se vorbete de Inceputurile dace, de lupta Dacilor

i Getilor cu Roma, de la August, prin Traian, la Sever i se
citeazg ca izvoare Dio Cassius i Bizantinul Zonaras. Se men-
tioneazg urma romang a podului peste Dungre, pentru car

peste opera culturalg a attor Domni, sg se ajungg la vremea
cnd 4 s'au invrednicit tara a cgtiga In scris de la prea-puternica Inpgrgtie urzgmanturi pentru a sa oblgduire .8
1 bid., H, pp. 215-7, no. 395.
aciasta slay& nu sd supune vremii precum zidurile m4nAstireti -strici aduce vreame i stA Inpreun6 cu curgerea soarelui, Innoindu-se
cu tipariul, carele, stricacios fiind din fire i dui:a alcAtuire, d6 nestricaciun
la lucrurile lumii ceale stricAcioase.
8
bid., pp. 226-3, no. 415.
Opera reformelor o filosofice
In cele dou domnii
325
Vom vedea c Intre aceste tendinti nationale qi filosolia Domnului reformator este o opositie care se va mentinea.
_Aid se IncearcA o apropiere, pe care pentru a o Intelege se cere,
-*cum, a se cunoa0e intentiile i realigrile acestei Domnii care,
putut da toate
fiind tgiat6 printr'un incident neprevzut, nu
roadele. Si, In legAtur cu aceste intentii, trebuie sA se Inftileze ale Domnului rival din Moldova primit cu dumAnie i.
menit Inainte de aceast dat de 1778, cand ap'rea al doilea
-volum din Minee, unei tragice morti.
Alexandru Ipsilanti fusese Intrebuintat de unii demnitari turci
pentru misiuni de Incredere: traducen de scrisori creOineti
-ale Europei .1 de csrti care Inir starea i veniturile i orantuturor regatelor Europei 1. Era un om de acolo i de la
Constantinopol, care avuse rangul de Postelnic, dar frg.

fi stat mai rault timp cleat In Domnia Callimachilor, In vre una
-din cele dou t6ri, ca membru al Divanului. Ca dragoman al
.Portii, el fuse apoi iniiat In secretele stApanilor. Numirea lui era
datorit6 deci exclusiv prieteniilor turceti, cd pentru boierime
-acest om, de o oarecare vrAst, era Incs un necunoscut. Intre
Greci avea multe leglturi, dar el n'a adus cu sine, cum nici
mu i-ar fi Ing6duit Imprejurgrile, spiritele fiind Inclzite de un
-e nationalism acuma Inchegat
vre-o clientet de Tarigedeni,
.cum se fcea de Domnii d'inaintea rkboiului a. Divanul lui

-e alatuit din toti fruntaii tArii. Cum primise ca motenirea sa la dragomanat s6 fie a btrnului Scarlat Caragea, el avu de la Inceput dumAnia lui Costachi Moruzi,
sotul surorii sale, care rAvnia el acest loc, pe care-1 i cApAt6
In curAnd, Carageh, dragomanul otii, refusand, i avand
fie numit, ca odinioar Alexandru Ghica, Domn titular,

,paia, cum se zicea turcete, pentru Moldova, cu o pensie de
2a Ghica. Din parte-i, de la Inceput, Alexandru-Vod lucrA,
--sa
Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 526; lorga, Doc. grecegti, II, p. 1217,
no. mccxxvil.
a tefan Mipglu, pe care-1 aduse Cu sine (Urechig, I. c., p. 29), nu era
-un om nou. O scrisoare de client grec cgtre Domn, la numirea lui; Iorga,
_Doc. grecegti, III, p. 201, no. CXL. Alta; ibid., n-1 urmAtor. V. Urechil, 1. c.,
pp. 70-1.
Rominii i curentul filosofic
326
cu Thugut
relatiile bune cu Austrieciii

fui% una din basele situatiei sale 1, contra lui Grigore Ghica,
sprijin.it de RuO, de Prusieni i de unii boieri ai Moldovei 2.
Capuchehaiaua lui Ipsilanti fu, din ordinul Portii, nu dup
Intelegndu-se
alegerea lui, un vechiu dupnan i un rvnitor de Domnier

Mihalachi Sutil 8. Contra dorintilor artate de boieri, toate.capuchehaielele fur luate dintre Greci. Dar, potrivit cu.
cererile acelor boieri, doi dintre aceti represintanti cptar
dreptul de a fi considerati ca membri ai Corpului diplomatic,
muhafizi 4.
Starea nenorocit a Trii-Romneti o arat, de la Inceput,

Ipsilanti, Inteo scrisoare ctre Thugut 5. Curtea domneasc.
din Bucureti, era In ruine, i Domnul sttu Intaiu
casele
lui Nicolae BrAncoveanu, ca s-i ridice apoi In viile mnstirik
lui Mihai Viteazul, printeun meter deprins cu architectura Apu-
sului, noul palat 6. Reforme ar fi fost de nevoie, chiar i dirr

partea unui Domn cu mai putin aplecare spre 1noiri, cum era
casul, de altf el, i pentru Moldova. De i Turcii erau hotrIti
s. scad Incetul cu Incetul concesiile ce fuseser silii a faceprin tratat i In a cror dinuire am vzut c se Incredea Che-.
sane, ei fur Ins deocamdat loaiali. Ei admiser ca negustori
de tar s aduc provisii la Constantinopol, unde s aibA leg4turi permanente cu capanlii ; Turcilor din Vidin, Turnu,
Nicopol li se interzise trecerea Dunrii, tranii trebuind
vie ei inii pentru vnzare, afar din cetate. Moldovei i se
restitui teritoriul din Basarabia-de-jos, care fusese usurpat In.
Intindere de treizeci .1 dou ceasuri lungime i dou M'Orne.
Din parte-i, Ipsilanti recpt pe bani in prtile Brilei Cala.
Lui Rumienl,ov li dddu o sumg important6 pentru ca sa-1 considere ca.
Domn ales de Iard.

2 Atanase Comnen Ipsilanti; Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1219.
3 Izvoarele citate, In continuare. Mai era un frate, Dimitrie. O scrisoare
a lui Mihalachi pentru nunta fiicii sale; ibid., p. 1222, no. mccxxx.
4 Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 547; Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1226,_
no. mccxxvii.
5 Hurmuzaki, VII.
Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 555; Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1231..
no. mccxxxvi; Iorga, Ist, lit. rom., III, p. 21.
Opera reformelor a filosofice In cele doma domnii
327
Vizirului 1 Prin capuchehaiele se presintar puncte nou, trebuind s fie adause la privilegii 2 Se lucra de Domnul muntean O la liberarea bietilor robi romani din timpul rzboiului,
cari se aflau rspanditi nu numai in Bulgaria, dar i pan in
aa de Indeprtata Mesopotamie.
Msurile administrative trebuir s'a' se Ingrmdeasck .1 pe
lang dansele cateva care pot s fie socotite ca nite adevrate
reforme in spiritul filosofic occidental.
Chesarie pomenete oranduiala manstirilor, urmand canoanelor vietii clugreti . Actul din 1776 privitor la mns-,
tiri Inseamn In preambul gandul domnesc de a face s inceteze
beznimea de neoranduieli , ca i mai inainte de zidirea lumii,
pentru nestpanirea trecutilor ani , pregtindurse acum codul
pravilelor . a CA, mcar de i oblduim mica stpanire, dar
ne silim In tot chipul ca d'II:4 urmarea aceii mai mari decat
toate stpanirile s'a' povgaim, cci de la aciasta am luat i.

fiinta i stgpanirea oblduirii am priimit. Dar, alturi de
aceast grij a celor u trupeti , cele sufleteti ii au i. ele
partea. Supuind aceste ctitorii la singura dare pentru coli, el
se ocup de chinovii , de u obOejitii .
Intru aceasta el urnah actiunea ce se incepuse intiu In Tara-
Romaneasc de Rusul Paisie Veliciovschi, venit de dincolo de
Nistru, dar cu trecerea prin Athos, care intemeiase intaiu In

Tara-Romaneasa un modest l'aca de bun randuiala i. trainicA muncs intelectual, fr alt orizont ins decat al strictei
ortodoxii i fr alt bas decat a slavonismului, In ultima
form ruseasc, i care trecu apoi In Moldova, refcnd in
sensul su, cu multi ealugri, Romani i. Sloveni , mreata
mnstire, din timpurile eroice, a Neamtului i aceia a Secului,
dup ce, inainte de usurparea austriac, el se avezase o clip i
la Dragomirna, pregtind, oriunde poposia, In mijlocul respectului tuturora i entusiasmului mistic al unui tineret, din care
Vasile Costachi, devenit cluggraul Veniamin, YO inchise bla-
nele tinerete inteo chilie, un nou capitol in opera de traduceni

1 Atanasie Comnen Ipsilanti, o. c., pp. 548-9, 554; Iorga, Doc. grecefti,
U, pp. 1226-7, no. mccxxvm; p, 1231, no. mccxxxv.
2 Atanase Comnen Ipsilanti, p. 552; Iorga, Doc. grecesti, II, p. 1230, no.
mccxxxm.
Romanii i curentul s filosofic
328
i. de tipgrituri bisericeti, In care invinse curentul romnesc,

aa de puternic 1.
In reforma lu Ipsilanti, chinoviarhul , proestosul , dup
modelul lui Paisie, va avea conducerea materialg i. cea spiritualg
a m'ngstirii sale. Schevofilacul va purta grija odoarelor, a bibliotecii i archivei, a veniturilor mnstireti, a nici s lase a se
strica cgrtile bisericii i sineturile, de qoareci i de mole . Tot om
de targ i de loc, i nu strgin, nici venitic , va fi i al treilea conducgtor, iconomul. Se aratg, pentru a nu se mai impovgra aceste
lcauri, In ce conditii se vor mai putea aduce Infrumusetri.

Nu se vor face arendri (leca pe un an, i noile cumpgrgturi
snt oprite. Pentru o bun gospodgrie e de nevoie ea aceste
cgpetenii duhovniceti sg fie pe viatl, afarg de greeli mari,
cerndu-se pentru Inlocuire i. aprobarea arhiereului. Impor-
tant e oprirea de a se primi fugarii de la stgpan, de la

oaste, nevrstnicii cari nu se pot stgpani, oamenii !mur*, 'leca
cu voia soticir cu eare fac un' singur trup. 4 lar, de s'ar
templa sei vie la ceilugeirie veiduv fiind cu copii mici, pre acesta .
sez" cuvine sei-I indeamne mai mull spre creafterea copiilor lui
dedil spre ceilugeirie, cela aceasid stare de ceklugeiriia au slobozil
Dumnezeiu la cei ce o poftesc din bunei voia lor, iar dragoslea
cea celtre. aproapele seiu o au poruncit cu denadinsul, fi cine-i

poale fi mai aproape dedil copiii AV? Cgluggrul trebuie sg-i
isprgveasc rosturilo de motenire cu familia, iar ce mai
rgmne, s se dgruiasa mgngstirii ce vi-a ales. El va tri In aceleai conditii ca i. fratii sgi, din aceasta. Rtcirea Mea' hartii
a monahilor e interzisg, i nu se admite nici trecerea fr rost
de la o cas la alta. De i deschise cglgtorilor, lcaurile acestea
nu pot adgposti mireni fgrg chemare. Intrarea de parte feme mgcar
iase Intru chinovii , i In alte mgngstiri, se adauge
cu pricing de evlavie, nu iaste lucru frg de primejdie, ci Incg
mirenii nu sg cade a da pricing de smintealg prin mngstiri
cu cantece lumeti sau cu necuviincioase fapte s sminteascg
s turbure buna rnduialg a pgrintilor 2.

1
Povestire i izvoare, in Iorga, Ist. Bis., II.
Urechil, o. c., p. 50, nota 2; Iorga, Studii fi doc., V, pp. 551-4 (forma.
mult superioarA; avem a face cu doua traducen i deosebite din grecete; cea
d'intaiu e din condica domneasca ; reproducem pe cealalt4).
Opera reformelor filosofice In cele dota domnii
329
Fireste c, de si Domnul filosof a fost si un evlavios

.crestin, fcnd a se lucra la biserica de la Chalke 1, nu numai
initiativa acestei msuri domnesti, care se poate pune in leg-tur cu a vechiului Domn moldovean Miron Barnovschi, dar
-e de sigur influentat si de noul spirit iosefin, pe care-1 IntAl-
-nim si In reforma contemporan, In numele Impratului, a

mnstirilor bucovinene, a cror avere nu fu secularisat, dar
pus, supt o supraveghere administrativ mireneasc prin ceia ce
-se va numi fondul religionar , dar i cuprinsul si forma ace-
-stor prescriptii se datoresc aceluiasi grup de clerici luminati
-erora li se cuvine o ct mai larg recunoastere. Ei sant

fcuti naziri , supraveghetorii superiori ai acestei ordini de
Chesarie, unul din ei, pomeneste scutirea de once dri,

-afar de cea pentru scoli, a cror reform sttea A' se fac
-odat cu a legilor, a intregului cler,
trii. Alturi,
pentru ajutarea sracilor se creiaz, din prisosuri , o cutie
milelor , care se va Ostra pan In ajunul zilelor noastre.

Potrivit cu cererile boierilor i cu prevederile hatiserifului,
-djdile sAnt stabilite odat pentru totdeauna, spune aceiasi
prefat, care adauge grija ce o are noul Domn pentru Craiova,
Tesedinta lui Decebal, apoi a Banovetilor inchinati in urm
lui Radu Negru i In sfArsit i obiectul ingrijirilor vecinii
Austrii .
Adugim c, printr'un ordin ctre ispravnici se fixa datoria

-t.granilor, dar de holtei, la cele dougsprezece zile, Imprtite
pe anotimpuri sau la un zlot pe an, pstrandu-se dijma, monopolul pentru stpan al buturilor, cu taxe pe stupi i chiar
pe capre, cu zeciuiala pe pestii din bala 2.
Administratia rmnea tot cea veche, pn la polcovnicii
politienesti mostenit de la Rusi 3, dar se plnuieste a se desprti
Iorga, Doc. grecegti, II, p. 1223, no. mccxxn. V. i n-1 urmator. V., pentru casa de la Arngut-chioiu, Sestini, Viaggio; cf. Iorga, In Arch. soc. gt. gi
lit. din Iagi, V, resumatul carta lui Sestini. Pentru casele de la Afumati,
Iorga, Doc. grecegti, II, p. 1228, no. mccxxx. Cf. i ibid., p. 1256, no. MCCLX.
Urechi, o. c., pp. 40-1.
3 Ibid., p. 43, nota 1.
Rominii i curentul filosofic
330
neted rostul ispravnicului de al judeatorului 1. i se dau instructii precise In ce prive0e o nou procedurg, i cu ecsamenul cuvenit 2.
Se creiaz i patru tribunale noi, cu totul deosebite de
cele de pn atunci, instante pe care Ipsilanti le numete,

cu un termin Imprumutat din frantuzete, deparlamenluri, ca ce
di inidiu osebire inlre procesele civile f i comerciale, de o parle, f E
genetivul plural
cele criminale, de alla, pentru cremenalion,
grecesc. Se InlAtur prin acest hrisov preliminar din 1775,
tortura, cznirea de Vel Arma , rmaind s' se execute numai
sentintile. O instant superioar de apel se adung la Curte sau,
la casele boierilor judecnori. Totul, cu pravild, cu cuvnt.

vrednic i drept i cu anafor, iar nu cu vorbe suptiri . Dar,
peste toate, ca supremg instant de apelatie , e Divanul

Domnesc, care se tine de trei ori pe sptmng. Procesul are a se-
face pe bas' de acte scrise i cu dulceat, fgr de niciun fet

de pismuire i cu desAvarit nepgrtenire la nick) parte
Judecnorii s aibA mnile sale sp6late Intru Dumnezeu i.
Intru pravil . Frica de nimeni s'A nu influenteze hotArIrile,
cum nici visitele acas i oaptele . Pentru Intaia oar, judectorii de toate treptele snt cu 'egg 3. Nu se poate s" nu se
recunoasc influenta colii italiene care d6duse pe Beccaria
pe Giannone.
Reforma colilor se face In acelai an de spornice reglementgri.

Intentia principal e de a se crea, pe lng6 coala de slavonoroman6 icolile din Craiova i Buzgu, cum se vede, ele.
1 Ibid., p. 46.
2 Ibid., pp. 47-9 (an. 1777).
3 Ibid., pp. 64-71; forma greceascd, lorga. Doc. grece.gti, II, p. 1280 0 urm.
Gramatical grec Antim Gaz1 (Kopitar, Kleine Schriften, I, p. 74, nota 1)
cerea gi el ca la gcoala din Bucuregti sa fiegi o catedrit romdneascd pentru o aa
de frumoasa limbI cum e a tArii: a Sie ist ein Pendant der italienischen a,
poate fi a einst eine eben so sch6ne Opernsprache, wie es diese bisher
Europa allein ist a. El cerea, i pentru slavism, o gramatia a limbii mit
adelungischer Sprachphilosophie und Sprachenkenntnis S'ar putea i 4 due
Kanzel der altslavischen Kirchensprache s. Si aiurea el cere sA fie limba de
predare i romaneascl (p. 105, nota 1).
Opera reformelor filosofice In cele doul domnii
33t
sant cerute de episcopi , marea coala bucurqtean6 pentru

tiinti, ale ca'ror progrese, pana la noile mAsuralori "i pang la
incererile In aerostatie, pe care le facea i in Balcani cutareaventurier descoperitor roman 1, se glorifica In preambul. Pria
tiinti se capta o cre0ere sprijinit pe cele dou principii

dominatoare i. In Apusul inspirator : ratdunea i 4 binele
comun . Nu e vorba dar de gramatic6 i. poetica' , predate-
In celelalte dou6 coli, cu atat mai putin de ce se preda' , dup6

vechea datin6, In coala slavona sau, In sfar0t, de colile
elementare, slavono-romane, din toate oraple O. targurile, ci
de pse, apoi nou' profesori, In locul celor doi de pana atuncir
pentru gramatica i istorie, pentru teologie, de sigur, dar i
pentru aritmetica, geometrie i. astronomie sau cosmografie,
pentru tiinti naturale, predate grecete, dup Aristotele. Sliinfilevor fi presintate in aceiafi limbei clasicel, dar, dacti afa e casal,.
fi in latinez' sau ilaliand, se adauge : francesa de la apte
ani inainte. Aceste dou limbi au dou catedre anume.

Se trece, pentru inveilellurei, dincolo de cercul privilegiat ar
boierilor mari, mergeind f i la cei sezpeitaii f i la mazili, ba chiar la.
strelini seiraci, dar nu la Virani, did in sama acestei clase e lucrut
de peirneint f i pcisioria, fui negustorilor puteind peireisi fcoalcr

pentru a trece la maul lor obifnuit. Vor fi deci f a izeci apoi f apiezeci f i cinci de bursieri, cu uniforme, pentru cele cinci clase,.
masa fiind luat m6car de o parte dintre danOi impreuna cu,

profesorii. Araturi de ei sant eforii sau pedagogii .
Ca program, se trece la limba latina dupa o pretalire generala
de trei ani, i paralel se vor face, In alti trei ani, studii de elenete. Un alt trieniu e menit poeticei i retoricei, lot cu cultivarect
lalinei f i a italianei f i francesei. Abia la capeliul a nouci ani

de studii se trece la fiiinfe. Ele vor ocupa ultimii irei ani. Ca
metoda se prevad convorbiri cu supraveghetorul i lucru
personal. Nu se
Pedepsele
trupeti se inrtura" , recurgandu-se la mijloacele pedagogiei, care
In acest moment Incepea, cu Pestalozzi, In Apus : sa-i mustre,
dar nu cu batjocura i bice , ci In felurile de folos pe care pedagogia le expune, trecAnd de la cele mai upare la cele mai grele.
uilei nici exercifiul corporal *.
1 V. Valeriu Papahagi, in Rev. Ist., 1936, pp. 212-4.
Rominii i curentul filosofic *
32
DespAirea de studiile special teologice, care se vor face

1a Mitropolie, e absoluta.
Pentru venituri, se taxeaza manstirile neinchinate, apoi,

mai putin, cele afierosite la Locurile Sfinte i, cum s'a aratat,
preotii, scutiti de alte dari, cari se socot In numr de 3.500.
Aceasta aim% de ce ar da, pentru intretinere i pentru
amenii binefacatori. Cartile co1ii sant incredintate unui
bibliotecar.
Ca i in reforma moldoveneasca a lui Grigore Ghica, efori
sant episcopii i boierii, de la Marele Ban la Marele Postelnic,
avand supt ei epitropi i epistati , carora li se iea socoteala
odata pe an. Prisosul va merge tot la scolarii saraci 1 (6 Ianuar
1/76).
Opera lui lpsilanti nu se va opri aici. Dar ea fu zabovita

in moment de primejduirea, f i aici f i in Moldova, acelei Domnii
pe viard care era in dorinfile boierilor din amemdoucl teirile.
Parile de partid nu incetara nici dup tristele experiente

-ale razboiului care abia se incheiase. Un raport catre Domnul
muntean le arata in domeniul impositelor, care se socotiau

prea grele 8, si, aparand pe Domnul su, boierul care se ocupa
de asemenea intrigi vorbeste de crutarea locuitorilor, de luarea
tunor dobanzi asupra Domniei, de scaderea vinriciului: e mile
-care, cu drept cuvant, nu numai in primul an de Domnie

xiimeni din inaintasii Inaltimii Tale nu le-a 1 cut, dar si dupa
trecere de ani ilu s'au miscat spre o astfel de mil i compatimire
-catre locuitori . De atunci se rspandise zvonul de mazilie,
impotriva tratatului. Tot in ciuda prevederilor acestuia, Domnul
primia cereri de la Turcii vecini, pentru salahori i cherestele:
u e mai mare mila de saracele raiale si de noi 8. Capanlaii veniau ca si mai nainte si luau cu sila, asa ca nu mai ramnea,
spune Ipsilanti intr'o dureroasa scrisoare, pentru cererile fr
plata ale demnitarilor turci din vecintate, care i aceste # serI Forma IntAiu la Urechig, /. c., p. 83 si urm.; a doua, la Atanase Comnen
Ipsilanti, o. c., p. 58 i urm. ; forge, .Doc. grecefti, II, p. 1270 si urm., no.
MCCLXXIV.
2 Ibid., III, pp. 202-5, no. cxm.

8 Ibid., p. 210.
Opera reformelor a filosofice
In cele cloud domnii
333
haturi stria mult zaherea . Cu toat plata pentru Odaia

Vizirului, ea pare a fi rmas in mana Turcilor. Pava din Vidin
reclama pentru el toat zahereaua oltean 1. Ordine personale
din partea Sultanului veniau la Bucureti, unde in zdar se
incerca a se face randuial 2. Noile prescriptii cu privire la
vanzarea produselor prin Vranii 1E100, veniti cu techerele, nu
fceau, in conditii economice primitive, decat s adauge la

haos s. i Domnul scrie: In toate locurile vecine, cum trece
catva timp i nu li vin din Tara-Romaneasa cele ce li sant de
nevoie, indat nu inceteazA de a ne supgra, rugandu-ne s nu-i
lipsim de cele necesare ale lor, Indatorindu-i, din iubire de vecini, pentru care 0 noi li facem hatarul 5. Un mare comert.
pornise, dar, 0 de o parte t;ii de alta, ar fi trebuit altf el de oameni pentru ca el A' aduc folosul pe care-1 avuser in vedere
sufletele bune, cand autasera' a-1 intemeia.
In vederea unui viitor politic care nu se arta neted in ce

privete legaturile cu Rusia, care-0 urma, i cu ajutorul con-
sulilor conspiratori pe cari-i instala, potrivit tratatului, oriunde era o populatie ortodoxa' care putea s fie agitat, se lucra
de Turci, supt conducerea 0 a Ungurului francisat de Tott, la intrirea cettilor, recuperate, 0 astfel se cere i concursul Domnilor
notri pentru ref acerca lor, cum a fost casul la Ismail 5. Din nou
Alexandru-Vod susping in acea corespondent secreta' cu

capuchehaielele, In mare parte uneltitoare contra lui, care ni-a
fost pgstrata din fericire: Cu cat ne gandim, cu atata ne cufundm in prisosul suprrii, pentru multimea i greutatea
(cererilor) ; -Stantul Dumnezeu s ne ajute 0 pe noi i Tara! 6
In vederea acelora0 evenimente, Turcii gtiau o flot,

Domnii notri trebuiau s contribue la pregnirea ei
Totu0 bunvointa vdit a unui Domn cinstit continua.
El nu se sfiete a lua ma' suri 0 contra boierilor cari lucreaz
1 Ibid., p. 214. V. ordinul ImpArdtesc In Urechid, o. c., I, pp. 116-8.
Iorga, Doc. grecefti, III, p. 212, no. cxlin. V. i ibid., n-le urmdtoare3 Ibid., pp. 215-6.
4 Ibid., pp. 216-7, no. ouvu.

5 Ibid., p. 217, no. CXLVIII.
Ibid.
7 Iorga, Acte Fi fragm., II, p. 126, no. 2.
Romanii si curentul c(filosofic
Z34
-dup obiceiurile trecutului, i. avem astfel o plngere contra

.abusurilor svrite asupra sracilor In judetele oltene, de
Barbu tirbei i. de PAharnicul Jianu, care ar putea s fie chiar
acela pe care 1-am vAzut jucand un rol insemnat In ultimele
,manifestatii ale clasei sale 1
Firete eft' aceast stpanire strict a trebuit s Indemne

-pe doritorii de schimbare. Vedem, astf el, In Septembre 1775,
pe Manole Giant exilat la Naxos, pentru cs lucra la recptarea
stpAnirii pe care o avuse 2.i de acolo el struia, oferind o

surn ambasadorului rus Repnin, pentru a nu se opune acestei
reveniri, dar se credea c, dac Ipsilanti vi-ar pierde locul, ar fi
numit in locul lui acel Costachi Moruzi care era nerndtor

s ajung6 la Domnie 3. Se spunea la Constantinopol, In neastmprata lume greceasc, strin de tot ce se petrecuse de
curnd In sufletul Romanilor, cA, dac nu se inltur usurpatorul muntean, aceti Romni Inii, nemultmitd de dnsul,
II vor izgoni 4: de fapt se descoperi In 1775 o conspiratie a
boierului Cndescu 5. Un alt candidat pentru Bucure0i, unul
neateptat, ieit din anume combinatii de interese turceti,
rsri, i. anume Alexandru, fratele Domnului decapitat al
Moldovei Grigore Callimachi, dar se obiect ea' acest neam
n'a domnit niciodat in Tara-Romnease, O. noul ambasador
rus, Stachiev, opuse Impotrivirea sa, pe basa actului din 1774 6.
Ambasadorul prusian la Constantinopol scria In 1776 cA
4 Poarta refus hotrit s execute toate punctele tratatului de
pace
se poart totdeauna aa de s'ar spune c dorefle mai
.1
curdnd sei reinceap reizboiul, once ar fi sei se inidmple, decdt sil

sufere ca Domnii Tdrii-Romdneli f i ai Moldovei sei cdrmuiascii
pe viaja, fi mai ales sd creascei 1 ifird de invoirea minislrului

2 Iorga, Doc. grecegti, III, pp. 220-1.
3 Iorga, Acte gi fragm., II, p. 119, no. 3. El va sta acolo si. Ora la 1781;
Hurmuzaki, .Pragm., V, pp. 433-4.
4 Ibid.
5 Aron Florian, Manual de istoria prinlipatului _Rorrulniei, Bucuresti,

1839, p. 162; Urechig, o. c., I, p. 121.
Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 560; Iorga, Doc. grecegti, II, p. 1238,
.110. MCCXLV.
Opera reformelor filosofice in cele doul domnii
335
Busiei coniribujia anualli pe care acefli Domni o pleilesc Portii 1.
Cum Stachiev se opunea la once presenturi alturi de tribut, i se

spuse &A, oricum, Ipsilanti va trebui sa fie inlturat, de oare ce
reaua lui purtare a revoltat pe toata lumea contra lui, pana

inteatata, !neat multi boieri s'au ridicat de curand, trecand
,unii in Ungaria i altii la Silistra i la Vidin, de unde trimeteau
Portii cereri in stare sa-i starneasca mila . i se prevedea

-ca aceiai soarta ar putea ajunge i pe Ghica, a carui situatie,
cum se va vedea Indata, era cu mult mai grea 2 Se credea
Ruii, cari, peste tratat, ocupara, in Crimeia, Perecopul 3,
contau pe o alianta cu Austria, care nu parasise un singur moment planurile ei cu privire la Oltenia 4. Dar afacerea tributului
se hotari, fat% interventie ruseasc, inainte de sfaritul anului 5.
Astfel Alexandru-Vod putu sa fie intarit in Domnia care paruse ca-i scapa 8.
Am spus ca Ghica nu se bucura nici de aceasta favoare,

i scump platita. Numit dupa ordinul lui Ru-
Inecontenit
mientov asupra unei Vri care nu-1 ceruse, sprijinit de ambasadorul Prusiei la Constantinopol, bucurandu-se chiar de gratiile
lui Frederic al II-lea, care-i raspundea la scrisorile pline de devotament vi-i facea daruri 7, el avea inainte, de la inceput, dupnania
unui partid de boieri care voise alt Doran i el se gasia i inaintea
unui curent de uneltiri francmasone 8, corespunzator cu acela
din Ardeal, foarte puternic, In care gasim amestecati i pe unii
Romani. Vom vedea ca, pe langa boierinai ca un Drmanescu,
membri ai clerului se vor lsa ispititd de aceasta u tain , care
lorga, Acte gi fragm., II, pp. 116-7.
2 Ibid., p. 117. Cf. ibid., p. 129 *i urm.
Turcii se gadiau sa ageze En Bugeac un Han al lor, contra acelui din Cri4neia al .Rug.ilor; ibid., pp. 136-7,
4 *i ibid.
5 Ibid., P. 128, no. 3. Ipsilanti se informa In aceasta privinta; ibid., p. 132,
no. 2.
Iorga, Doc. grecegti, III, pp. 221-2, no. cm.
7 Iorga, Acte gi fragm., II, p. 91, no. 4; pp. 109-10,132-3,135-6. Pentru
mai multe daruri artistice ce i se pregatiau In ajunul catastrofei, Baidaff,
Rev. Ist., XIV, pp. 114-5.
V. mai departe.
RomAnii 0 curentul 4 filosofic o
336
se va lrouri pentru propaganda In romaneste, ca episcopul de

de Roman, Gherasim Clipa, fiu de tran din Bucovina.
Mitropolitul Gavriil, care se va -fi gandit, foarte probabil, la
nepotul sau Alexandru ca viitor Domn, era In fruntea nemultamitilor contra Domnului grec si rusesc , de si el Insusi pstra
aceleasi legaturi peste Nistru ca In timpul razboiului i n umiseexarh al Mitropoliei pe acel preot rus Mihail Stribiltchi, tipograf
si pictor, care, asezat, cu fiul, Policarp, se ingrijia de toate pu-
blicatiile bisericesti ale lui Gavriil, aducand, de la o vreme,

In locul literei traditionale, si una mrunta ruseasca 1, si fcnd
pe LATTA aceasta o opera de spionagiu politic pentru natia sa.
Publicatiile se faceau si se vor mai face cu singura pom enire-
a mitropolitului si, la capat, a exarhului, Meg numele Domnului, fara prefata inchinata lui si obisnuitele versuri la stema
tarii 2.
Se Intrebuintara fall de Domnul neplacut metodele cunoscute
pe vremea celor doi Callimachi, s'i Ghica, odinioara un mil

energic, nu avu puterea de a li sta hotrit Impotriva. Trecura
deci la Hotin, In toamna anului 1777, pe langa' boierinasi, ca
acel Iordache Darie Drmanescul, din partile Bacaului, pe care
Voda-1 osandise sa fie batut la falanga; boier cult, care facea sa
i se copieze traducerea In romneste a lui Tlma que 3, i mem-
bri ai boierimii de clasa intaiu, ca un Roset Balnescu, din

aceleasi parti bacuane, vesnic gata de uneltiri si de ra scoale
.de unde poate si locutia : si-a gasit Bacaul , apoi ca o
ruda a Callimachilor, ceia ce ni arat firele romanesti ale micarii: Iordachi Cananau, dintr'o familie greceasca de curand incealt Cananau, Ionita, ramne, pe urma patru Balsir
tatenit,
1 La 1777 apare un Catehisis tipkrit de dinsul; Bianu *1 Hodo, o. c., II,.

pp. 220-1, no. 406. Tot aa un Ceasosloo; ibid., pp. 221-2, no. 408. Tipograful,
cu care se refAcuse aezAmAntul, era, totui, Braoveanul Mihai.
I Ceasoslooul poartA, in schimb, chiar pe frontispiciu, numele femeii carecheltuise pentru a se ImpArti cartea la manAstiri i la biserici: a Ianica (defapt Anica, dar a.ga fntelesese Strilbitchi), 4 fiica rAposatului Radul RacovitA
biv Vel Logofdt i, vArul lui MihAitA RacovitA, pe care nnii boieri II voiserA
Domn, dar, bine sfAtuit, el a refusat; Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 460;
Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 1213-4, no. mccx.

3 Cat. Ins& Ac. Rom., II, p. 53, no. 342.
Opera reformelor 4 filosofice
in cele dona domnii
337
Lupu, Manolachi, Grigore, Iordachi, i un Iordachi Cantacuzino. Cronicarul Ionit,t Cantacuzino, Canta, totui un vechiu
rusofil, era la Iai, dar cu aceleai sentimente fat'a de Domn,
ca i un Vasile Razu, care va fi caimacam dupa caderea,

de mult pregatita, a lui Ghica. Se mai adugiau ca rnembri ai
acestei puternice opositii Manolachi Bogdan, care mergea atre
un sfarit tragic, i doi dintre Sturdzeti, Iordachi i Dumitracu
Lozinca era lupta contra unei clientele greceti, unor intimi
Ii atrasese la
sine: Constantin Ventura, care joaca un rol la Constantinopol 2,
de ultima clas, pe cari Ghfca-i adusese sau
Skylitzis, dintr'o familie care incepe s se ridice, un Hristodulo, un doctor Fotachi, i chiar acel Constantin Caragea, dintr'o
familie cu lunga i mare influent, ridicandu-se acum i spre
Domnie, din ale crui insemnari s'au putut deslui misterele

acestei tragedii. Astfel de ministri , am vazut care e
sensul dat, dela un timp, acestui cuvant , strica judecatile
favoriseaza pe ciocoi , cuvantul este. In urmrirea acestui
scop, spune Caragek boierii sant uniti toti, de la Mitropolit
pana la cel din urma , i btranul Razu, sprijinit pe rolul
jucat supt ocupatia ruseasca de aceasta boierime, mai indrazneat decat oricand, Ii arunca In tata Domnului aceast rea
administratie de favoriti.
Unele din povestirile tristului sfarit al unui carmuitor cu
atatea fapte bune In trecut, dar care, necontenit Impiedecat In
aceasta nona, aa de grea i de ubreda Domnie, n'a facut mai
nimic, macar In dorneniul colilor, la care tinea aa de mult, care
s'a se poata pune alaturi de ce savarise In Tara-Romneasca

dumanul care-1 pandia vi-1 paria fara incetare, vorbesc de legaturile trdatoare cu Muscalii pe care le avea acela care, cu at'ata
patima In jurul sau, nu putea s mai resiste. Se vorbete Irisa
de o reforma' colara care ar fi cautat sa Intreaca pe a lui

2 Numele, in memoriile lui Constantin CarageA; Papadopulos-Kerameus,
In Hurmuzald, XIII, pp. 79 i urm., 87, 92. Adaugim la oposanti i pe calmacamii din 1777, cari n'ar fi primit altfel o asemenea sarcina. V. si Iorga,
In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, VIII, pp. 369-70.
Iorga, Doc. grecegti, I, pp. 572, 805-6, 858; II, pp. 1072-3.
22
Romanii i curentul e filosofic
338
Ipsilanti: cunoscutul boier Saul 1 merse in Germania, Franta

si Italia, cu ordin de a cumpgra in aceste OH tot ce va crede
de cuviint6 a contribui la propirea tiintilor, literelor i artelor in Moldova i el ar fi adus crti de peste 1000 de florini. Si mai ales, printr'o CondicA de apzsmfint din 1-iu
Septembre 1776, Ghica stabilia lefi pentru toate categoriile de

dregnori, legate ImpreunA supt rubrica de ghenicon , cheltuieli generale 2 Atunci se introduc i smile anuale ale
Vistieriei 3.
Avem din fericire nu numai inofensiva corespondent a

lui Grigore-Vod cu Frederic al Prusiei, dar i ceva din aceia
cu minitrii rui, i ea lumineaz6 deplin aceste raporturi, care
ele, Impreun' cu intrigile boiereti i prile lui Ipsilanti, au
mAncat capul Domnului Moldovei, in momeniul cdnd Turcii pdreau in adeveir holdrifi sd reinceapd, cu once risc, rikboiul
pierdui cu abia irei ani in urrnd

E vorba mai ales de datoriile fAcute de Ghica, cu chezia
lui Rumientov, pentru cAptarea acestei scurte qi fatale
Domnii. Vorbind de ele, ambasadorul rus Repnin scria inc6 la
1775: Aud de la toti eh' Moldovenii nu sAnt Indestulati cu
Hospodarul ,
aa se obinuiser. Ruii a numi pe Domnii
notri , Ghica i c-i propun s-mi dea plAngeri serse cu
prilejul trecerii mele prin Iai . Imprteasa afl de aceste
plngeri i poruncl ambasadorului s Incerce a le potoli, intervenind la Poart doar numai cand ele ar fi serioase i nu mincinoase ; de altfel ea arat a crede c acusatiile sAnt Intemeiate, i nu
de hatkul Domnului se vor pierde simpatiile cAtigate la MoldoRev. Ist.1 XIV, p. 128. La aderea lu Ghica, Saul ar fi fost dus i el
la Constantinopol. = De altfel i Academia icoala de moldovenete de la SI.
Nicolae din Iai. fuseserA reluate ; Urechil, o. c., I, p. 147 (vestitul traducator
Gheorghe Evloghie era la aceasta din urm6). Pentru dascalul grec Nichifor
Teotochi, v. Iorga, /a. lit. rom., III, p. 20 i Soloviev, In t Lucrrile 4cademiei din Chiev , 1894, pp. 78-115. Cf. i Cat. mss. Ac. Ram., II, p. 71,
nota 2; pp. 183-4; Amantes, 01 Pedo' ydroveg, p. 50, i mai ales lorga, In
Rev. Ist., VII, pp. 67-70. Pentru 4 sholeri a*, Cat. mss. Ac. Rom., I, p. 236.
Urechil, o. c., I, p. 129, nota 2; P. Raocanu, Lefile f i veniturile

bvierilor Moldovei In 1776, Ia.5i 1887.
Ibid., p. 137 i urm. ; forga, Documente economice gi financiare (din
revista Economia Nafional), pp. 46-56; Studii gi doc., XXII, p. 3 i urm.
Opera reformelor ofilosofice In cele doul domnii
339
-venil. Primit cu cele mai mari onoruri de Ghica-Vod, care venise
inainte de Iasi la cinci verste, Repnin, el joacti si cArti cu

Domnul
ambasadorul, primeste un memoriu din partea
boierilor si-1 inainteaz5. lui Panin, mitropolitul inftisandu-se
In numele lor, ca s cear ocrotire. De la Domn se luarg, numai
acte cu privire la rpirea Bucovinei 2.
Jn astfel, de conditii pe trimese de la Constantinopol, Ix Oci
tombre 1777# in aparen t4 pentru informafii, fostul Intovrsitor
-al lui Repnins Ahmed-Aga, din Cara-Hisar. In momentul pie,
aril lui, din, Constantinopol, nu se flia de un decrel de mazilie,
la care Rufiii potrivii cu dreptul lor, s'ar fi opus, i nu se numise
-vre-un Domn in loc. De fapt, Costachi Moruzi Ii atinsese tinta
la 11 Octombre 2. Dar rspunsul ce s'a dat lui Stachiev recunoaste c4 s'au oprit timp de trei zile curierii rusesti pentru ca,
vestea creArii unui nou print A* nu fie divulgan in Moldova
inainte de a fi adus6 de oamenii pe cari Poarta i-a trimes pentrii
aceasta . Rusilor li se imputa cA ambasadorulceruse ca SahinCrhirai, Hanul numit de Imprteas, A' fie felicitat de Sultan,
anuntand cA trupele rusesti nu vor prsi Crimeia si nu vor
lsa ca Tatarilor s li se rpeasa Bugeacul 4. Meisura luald
-eordra lui Ghica, a cdrui ojal trebuia Wald penlru cei era Domn
pe viatil f i nu mai putea fi reibdal, e in legeiturel cu intenfiile reiz-
boinice pe care le avea Poarla alunci. Trecnd pe la Ipsilanti,

care mersese increzAtor la dnsul, trimesul n'avu nimio s-i
deci nu era vorba in primul Kind de acea cdkare a
comunice,
tralatului in ce privelsie Domnia pe vialei in ambele fdri.
tim, mai bine decat din multele izvoare de tail i strine,
din memoriile Jui Constantin Caragek cum s'a petrecut groz-
via, ant de adanc jignitoare pentru o WA intreag,. ai

bgieri, uitnd de demnitatea ce o manifestaser asa de frumos
In ultLimii ani? se fAcurti complicii unui asasinat pblitic, la 11
Octombre
A 'Ana Ghica se afla Inca tovarapl lui de plAcutd capthritate la Petersburg, Alexandru Mavrocordat Rea. Ist., XIV, p. 50. V. 0 ibid., p. 107.
Reo Igt., 1. c., p 55 0 urm.
Iorga, Apte i fragnt., II, p. 137. Dar se vorbia la Constantinopol de
Hanul
leggturile lui Ghica cu Ru0i ,0 de un coiK trimes lui
_muscitleso al Crimeii; ibid.
4 Ibid., pp. 138-9.

22
340
Romfinii i curentul o filosofic o
InfAtisarea era a unui drum a dregatorului jure la Hotin pe

tare-1 intrerupea o boal'A neasteptatA, i Ghica trimese AgAi pe.
doctorul Fotachi. Dar In acelasi timp se intrebuinta presenta lui
la Iai pentru negociatii menite sA aducA ImpAcarea 1ntre Domu
boierimea nemultAmitA, din care partea cea mai hot:Arita se afla
tocmai acolo, la Hotin, bine primit i ascultat de Pas. Boiepii

cari doriau InlAturarea stApanului lor, probabil prin Alexandru
Callimachi, dintr'o familie care se rasa usor dominatA,

mersera, fArA Indoial, cu gandul la ideia actului, asa de neobisnuit, al unei executAri de Domn In chiar capitala lui. Dar
convorbirile ce avurA loe nu duser la niciun capn, de si Grigore-VodA se ark gata sA facA once concesie, Intkind-o
cu jurknant pentru ca omul Impkatului s plece cu impresia
cA' Moldova e multmit cu ckmuirea lui. Lupu Bals se arAtA
cel mai indArAtnic din protivnici ; se cerea schimbarea Posteluicului, puindu-se In loe Iordachi Ghica ; Razu fAcu o misterioas visitg la conacul Turcului bolnav.
In sfarsit Ghica, de si prevenit i avand insusi o prevestire.
de ce-1 asteaptA, merse la acela care infAtisa fat de dansul 1,.
Domn cu dou tuiuri, mai putin. Ca s'A nu InjoseascA demni-
tatea sa de Domn, el merse incognito, tiptil. Ii fu usor deci

AgAi s'A rApadA asupra lui ucigaii. Grigore-VodA se prAbusi
cu latal dup gat si fu zugrumat 2.
Starea de spirit a lumii moldovenesti era asa de scAzut,
sau influenta boierilor coalisati asa de mare, bleat nimeni nu
se clinti cand, dup6 o oarecare zAbavA, numindu-se, nu adevd-1 Ahmed e intitulat, Inteo gtire din Constantinopol: o prim-comandant
de cavalerie s; Reo. 1st., XIV, p. 99 (acolo i despre misiunea lui MVO).
Ahmed ar fi fost Ing Mare Imbrohor fAr4 a i se ti acest rang ; Caragek, 1. c.,.
; 0 ibid., p. 104.
p. 71. Ghica fusese Intarit de curAnd, 0 el, In locul
p. 105, nota.
2 V. 0 doul notite, In Minea, Cercetetri istorice,
Trupul se Inmormanta la Sf. Spiridon ; Iorga, Inscrimii, II, lagi. Capul seexpedi la Constantinopol. Inscriptia pe capul care a fost expus (v. 0 Rey.
1st., XIV, P. 112) pomene0e culegerea impositelor pe doi ani, neaprovisionarea
magazinelor turcoti, refusul de a veni la Constantinopol cu familia; ibid.,

P. 124; v. 0 ibid., p. 127. Pentru averea In band strgine ; ibid. p. 102. Pentra
impresia In Ia0, p. 106 (informatia poate fi a Francesului Carra). O scrisoara.
din Varpvia arata a se pune In primejdie 0 fabrica de postav i organisatia
colilor ; ibid., pp. 109, 113.
Opera reformelor sfilosofice * In cele doul domnii
341
raft Caimacami, cari nu puteau fi alesi deck, sau de care Domn

sau prin ordin imperial, ci un adevtirat Consiliu de regenta boieresc, de nu mai pulin cinci persoane, se afl ce se petrecuse la
beilic. In faja acestei resignri a unei lumi care alt dat do-
-vedise ea' se poate mira se cetir firmanele care, asigurnd

.c4 pacea cu Rusia nu se va rupe, anuntau mazilia lui Ghica
pentru c a lucrat impotriva prescriptiilor tratatului, land pe
doi ani impositele iertate 1 Lumea all a fostul Domn 4 au fost
hain cu ndejde Moscalilor . In acelasi timp, Schiliti fugind
.4 numai cu sucman, Ware pe un cal , ca odinioar Stavrachi 2,
se arest bogatul negustor, vechiu om de incredere al lui GrigoreVod si efor al scolilor, Basa Coste Avram, care, impreun
cu Grecul al doilea Vistier, fu luat apoi si dus la ConstantiInopol 2
Rsunetul acestui teribil act de sangeroas samavolnicie

in Bucuresti Id avem prin scrisoarea mitropolitului Grigorie
cAtre Nicolae Dudescu. Se vorbeste, si In acest izvor sigur,
<le boala Agl, de invitarea la dnsul, bolnav, a lui Vod
Intlnitea a avut loe noaptea, la trei ceasuri turcesti 4. (4 Alt
tulburare si fricA n'a fost ; numai, ca oameni cu bnuial, unul
-spune una, altul alta, cum i se pare fiecgruia ; dar numai, cum
-spun, vr.e-o sigurant nu avera. Mai ales, prea-Inltatul Domn,
Tszndu-ne in acele zile plini de supgrare si Inspimntati,

ni-a spus di dorefle a nu se fleari lucrurile nesigure f i tetra'
lemeiu, numai ca sit.se iulbure inimile oamenilor, i fcIrd niciun
jolos allul ... Iar Dumnezeul Ocii s ne pAzease neatinsi
li neprimejduiti de vre-o voint dusman si de vre-o tulburare 2.
Asa se spune la acest ocas de cutremur, fiind tare boieri insusi

fratele celui ucis. Ca si boierii din Moldova si vechiul
I Caragek 1. c., p. 87.
' El ajunse apoi resident al Rusiei In Persia; Iorga, Acte gi fragm., II,
p. 197, no. 1.
3 Cat. mss. Ac. Rom., I, pp. 646-7 (insemnare ieseand). Sosirea lor la
Constantinopol; Iorga, Acte fi fragm., II, p. 148, no. 3.
4 Informatii de o mare sigurantl Intr'o cronicl greceasca ineditl; y.

Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1935, pp. 372-3.
5 Iorga, Studii gi documente, III, pp. 71-3. E curios ca ierarhul, asa de
Roman, scrie totusi greceste.
Rominii si curentul k( filosofic
342
dtman din Tara-RomneascA al lui Ghica avea mai Inuit

cleat dorise 1.
Inainte de a trece mai departe, trebuie s se observe atitudil
nea miserabil diplomatiei ruseti fat de uciderea Domnului pd
care Imprteasa 11 impusese Moldovei. Protestului lui Stachiev-
Poarta-i dduse o explicatie In care, cu Invinuiri fat de actiulnea Ru01or In Crimeia, se vorbia de crimele lui Ghica, pe care
Poarta e In stare a le dovedi tuturor Curtilor, 0 pe care le va_

putea vdi la vremea 0 In locul ce se cuvine 2. Multdmild a
poaie face ce vrea in Crimeia, Rusia nu voia sei se mai lncurceIn rosiurile acesior tdri romdnefii, cdrora li fei gel duise, Fi prelindeer
di li f i asigurase, afa de muli. Nici vorb de vre-o alegere a

noului Domn, Inaintndu-se, pur 0 simplu, la Domnie MareleDragoman. Romdnii puieau tntelege, fi, de acum tnainie, ei erau
ldsati din nou in sama lor Fi In sama lui Dumnezeu 3.
Supt Domnia lui Alexandru Ipsilanti, Intrit printeurt

firman pe care nu-1 prevedea tratatul, se mai utm patru ani
o guvernare pe aceia0 linie de reforme. Spiritul trii In acest
iimp nu se poate urmri hiclri mai bine decAt In Prefeteldpe care Chesarie 0 apoi prietenul, colaboratorul ti urmaur
lui, Filaret, le pune In frunte acelor Minee, a cror publi.catie te urmeaz struitor pn la captui acettei Domnii.
In 1779 aprea Mineiul pe Decembre 4. Prefata, Indreptat,
dti un neologism latin, la toat persond ce s va Indeletnici
a ceti , arat aceia0 clOrint de a fade s reias cunotintile8 V. si descrierea din Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 139-40: raport Meg.
ambasadorului rusesc din Constantinopol. Nici Doamna n'a stiut deocamdatti.
ce se Intamplase: i se spuse a, mazilit, sotul ei sta sa plece cu dansa la Constantinopol. V. si Xenopol, 1st. Rom., ed. 1-a, V, pp. 227-8. Cf. Rep. hist. dzs.
eur., 1928, pp. 1-3; Baidaff, in Rep. ist., XIV, pp. 97-130; aid., XVI,.
pp. 31-2 (dupl Storia dell'anno, Venetia, 1777, pp. 243-6). rovestirea in
versuri din Koaniceanu, Letopisiii, III, p. 275 si 'um., e potrivit numai
In parte cu adevarul istoric.
I lorga, Acte fi fragm., II, pp. 137-8.
8
S'a pretins a Ghica fusese chemat la Constantinopol si di refusase, cin
unul care a fost pus si de Rusi; Rev, Ist., XIV, pp. 110-1 si aiurek.
'i un Ceasoslov de Ramnic ; Bianu si Hodos, /. c., p. 229, no. 417.
Opera reformelor 4 filosofice
In cele doua domnii
343
ierarhului rmnicean, care pomenete In jurul rostului acestei
luni toata istoria sacra i profana. Data aceasta, nu se mai

inseamna opera Indeplinita de Domnul care fusese aa de
mult laudat 1. Tot aceiai data o poarta volumul pentru Ianuar,
In care versurile preliminare spun ca. in anii lui Alexandru
Ipsilant Dachia se innoiete. E vorba, cu alt cuvant nou,

venit din Roma prin Apus, de 4 toata ministratiia boierimei ce
a0eapta pe Ianuarie ca o stihie schimbtoare dregatoriilor .
Lor i. negustorilor li se infalieaza ca un scump dar aceasta
sfnta carte In limba palriei talmcita i tiparita . Insai

schimbarea aceasta a dregatoriilor face pe episcopul caruia
aa de mult ii place, i aici, a vorbi de vechile stramomti
rosturi romane, s se gndeasca la aceiai datina i. la Roma,
la creatorul coloniilor, apichiilor , din care se trage neamul
romnesc: Eu, cand vaz Printipaturile , alt neologism,
Trii-Romneti ea din vechime schimba dregatoriile la inceaperea lui Ianuarie, an nou numindu-1 i praznuindu-1, Intorc
ochii miei innapoi la veacurile trecute i. de-abiia pomenite;
crez cu gndul ceaia ce cetesc prin istorii, .1 mai yartos pe istoricul Dion, pre carele il intare0e Meletie gheograful , Mele-
tie, mitropolit al Atenei , cap. 24, scriind pentru Misiia,

unde curat vadeate ca Traian Inparatul, dup ce au supus
pre Dachi, cu piiarderea lui Dicheval, au irecul mullime de
Reimleani in partite aceaslea, feiceindu-i pe punii rofli lei cuilori,
pre alfii skipcini liicuilorilor. De unde sei face nu feirci de alai nl
f i imberazma , conclusia , 4 di Prinfipalurile Rumeinefli, ca

nifle apichii ale Reimleanilor, urmeazii de la aducere i ale lor
Chesarie cerea
obiceaiuri . i istoria bizantina a lui Lebeau
de la Paris i Enciclopedia , primind la nevoie i pe cea
ireligioasa 2_ e adusa inainte pentru reaparitia la Dunre a

acelorai Romani prin Constantin-cel-Mare. i acesta, Wand
ale acestui loe prt,i, sau Insui Intaiu au adus obiceaiurile
Ramleanilor, sau le-au Intarit gsindu-le, ca un lnparat al
Ramului celui nou . i Incheierea lui, care vrea ca oricum
obiceiurile poporului sa sa iea de la Roma, e aceasta: 4 Ci ori
1 Ibid., pp. 231-4, no. 419.
2 Iorga, Scriitori biser:cegti, din Mem. Ac. Rom., sect. lit., seria a 2-a,
XXVIII.
344
Romanii si curentul filosofic a
de la Traian sau de la marele Constandin de sa trag cu urmarea

aceaste obiceaiuri, nu fac filonichie. Inset eu dintr'aceastea descoperiu lucran i minunale : af lu liniia Neamului Rumeinesc din
vechiu trgndu-sa din slei vilul al Romanilor , nu Rcimlenilor!
6 (V alahii numindu-set dupei limba sloveneascei), a cdrora slav
au sircilucit inpreund ande f 'au intins f i soarele razele . Nu se
putea spune cu mai multa mAndrie 0 inteo forma poetica

mai frumoas ceia ce fried n'apucaserei a spune in romcfneste
incep'dlorii ardeleni ai Moira pe linia romand a neamului lor.
De la Viena va raspunde, peste cAteva luni abia, In chiar limba
stramo0lor, calugaraul Gavril Gheorghe Sincai: Seplimum .
supra decimum saeculum est a quo Traianus, devicto Decebalo,
in orbalam incolis Daciam coloniam duxit 1.
Si de aici plAngerea lui Chesarie asupra peirii celor vechi
veacuri ale Patriei : 0 veacuri, veacuri, ce Invecheti lucrurile 0 prefaci starile ! . Si, in mar* perioade, al caror model
fusese cautat in literatura ding, glorificatorul maririi pierdute
arat sfAr0tu1 fatal ce ateapta toate lucrurile : A' vezi
luna patimeate 0 scade, stealele cad.

Pogoara-te de la ceale din ceriu 0 te uita la aer: acesta sa
acel soare lipsete,
preface In tot ciasul 0 vine de s fac vAnt, nor 0 ploae ; pogoara-te la ape : dintr'aceale mari parte ce le numim noi pururea-
curgatoare, unele cu totul s'au uscat, altele au schimbat matcile 0 drumurile , pAna la vicisitudinile Oceanului, o lucrul
firii cel mare 0 tainic , pAna la pamAntul supus zguduirilor.
AratAnd cum de-a lungul istoriei sAnt numai drImari 0 prefaceri, episcopul rAmnicean ajunge la exemple luate din actualitate: Polonia o micorata 0 imprtit , Iesuitii, ce duhovniciia' i pre taina inparatiia' desfiintati de Papa insu0, revo
lutia spre 4 despotie a Suediei, barduirea Bavariei, care era sa
fie atunci motivul unui razboiu intre Austria 0 Prusia. 4 Proniia

dumnezeiasca, alergAnd cu umblet fara de sunet, cu gl'Asuire
MI% de auzire, zice unuia s'A Inparteasca, altuia sa s'A supue,
unuia sa se ascunza, celuia 0 s se iveasca.
Si iat-1 pe Chesarie din nou Intors la lucrurile Inca de la
Romani ale tarii sale, puindu-i micarile In leg'Atura 0 cu acel
1 Bianu si Hodos, o..c., II, p. 25f: 4 E veacul al saptesprezecelea de cand
Traian, invingAnd pe Decebal, a adus colonii in Dacia lipsitA de locuitori .
Opera reformelor a filosofice
In cele dota domnii
345
curent schimbtor din Bosfor pe care arat s6-1 fi cunoscut

prin sine insui.
Ii trec Inainte Dacii, Romanii, cu IncercAri de identificare
-a locurilor antice, Intemeietorii, Cu aa de ubred cronologie,
Domniei. Fiind vorba de succesiunea Domnilor, dorinla de a se
-avea cei alefi de tard reapare : Banul Craiovei supuindu-se lui
Radu-Vod i un trup fcndu-s, tot printdpatul Targi-Rumneti s'A oblkluia cu form de avtonomie, de despotismos i de
-aleagere la diiadohie a Domniei tare fiii i rudele Domnului
-sau dupre Intamplare filtre bojar, cu sfat i priimint6 de obOe
-a clirosului i a boiarilor . Amintirea cererilor de la Focani
l'Asare, cand, 16sandu-se la o parte inchinarea care Turci a

aui Mircea, se socoate pretinsul tratat cu Laiot, In 1454 *,
-data cand s'au supus Tara strAlucitoarei i prea-puternicii
Porti Ins cum? pleilind dajde f i obld duindu-sd ca privelefhiurile sale . Va veni ing o vreme, de la Brncoveanu Incoace,
-cAnd multe reformi vor strica aceast situatie. I se pare episcopului c vremea legalildjii a revenil : Acum iarAi o suflare de
vAnt cu linite, o prefacere a dreaptei Celui Prea Innalt au adus
curgerea oblgduirii TrAi la matca sa . Iar.i zboard, invial din
.cenufa sa, Fenixul romdnesc. Nu se uit nici o inoire c'pAtat6
de cler, Mitropolia fiind ridicat6 la Adearea Scaunului Chesa-
riel Cappodochiei . Djdile s'au holrli, comertul e liber

neguttoriia s sporeate, avAnd curgerea sa slobod
boerimea s Innalt dup
-vechile neamuri revin In cinste
Pravila
cea
politiceascA
, pe care vom
mua familiei
vedea-o Indat tipgrit, arnand ce se cuprinde solid i nou
In ea, inchiag viata publica 1
Cu citarea lui Ovidiu lng6 Bizantinul Nichifor Calist,
prefata Mineiului pe Februar se tine In jurul pomenirii Sf&ntului Simion, Cu singura discutie de cronologie 2. Dar fabulele
vechii Rome, c.0 mentiunea strnepotilor Rmleanilor , revin
.1Ang6 amintiri bisericeti in prefata la volumul pe Martie,
isprAvit inainte de sfritul acestui aa de spornic an, ca

1 Ibid., pp. 233-7, no. 420. Volumul precedent fusese luc,rat In FebruarIlaiu, acesta era gata In August, pentru ca In doua luni sI iasI un al treilea.
I Ibid., pp. 239-41, no. 421.
346
RomAnii i curentul Mfilosofic*
cum Chesarie vi-ar fi prevAzut atat de apropiatul sfrOt 1 Si,

cu toate cA data pe frontispiciu e Inch' 1779, credinciosul tipo-.
graf cAlugrul Ioachim de la Mitropolie, care lucra alturi de
IndreptAtorul traducerii, Iordan Capadocianul, biv Vel Grmtic, Inseamn cu durere: 41780, Ianuarie In 9, Inteo zi Joir
cAtr see& s'au mutat din viaja aciasta la veacinicile lcauri acest plin de ravng sfnt printe ce iaste mai sus numit 2.
Luminnoriul au apus de la noi , serie In fruntea Mineiului de April, luna cea mai pricinuitoare de veselie , urmau1
lui Chesarie, tovar4u1 Intru nationalism, Filaret. Nu numai
la un sf at , urmeaz el, au fost din Inceput, ci i la osrdie
cu aseameneai rivn , fiind i rugat de Chesarie, la sflitul
s nu lase lucrul neisprvit. Si el un om cu tiint din multe
izvoare, i din Enchiclopediie , care e cea de la Paris, amestecti
poesie proaspt cu ce a putut culege din vechile Invtturi 3.

Citnd din latinete, noul editor explics numele lunii Iunie
tu urmtorul volum al impuntoarei colectii i adauge i alte
dovezi despre cunoaterea acestei lirnbi a originilor. Amintiri
clasice Ii tree prin minte cAnd In luna lui Maiu observ c' Romnii ti Impodobesc casele lor cu flori i cu verdeat4
eind la plimbri prin grdini, s tvlesc pre iarb . Tot aa
t ce fac altii la Sfntul Gheorghie, cnd Ii Inpodobesc pragurile uilor i stfilpii portilor cu iarb vearde , adugind i datina
de Ropotin, ce o zic !mg srbtoarea Dracului , Marti, la
al treilea sAptmng dupg Pati , .1 eutandu-i .1 o etimologie
i babele s se prseasc de
Urrn pgneasc
testurile ce fac In zioa aceaia, adec' In pofida Dracului, cum
zic jale. Dar, cu toate cA aceiai este frumoasa form literar,
In Mineiele pe Iulie, August i Septembre nu se mai Intlnete conceptia politic i crezul roman puternic al Inain-
Ibid., pp. 241-4, no. 422. Tot pe numele lui iese i Psaltirea din 1779;
ibid ., pp. 244-5, no. 423.
Ibid., pp. 254-6, no. 433. Hirotonit la 11 Ianuar st. v. 1774, el e Ingropat la 10 Ianuar 1780, la biserica Patruzeci de Mucenici, mitoc al Ramnicului ; v. notita In Cat. mss. Ac. Rom., II, p. 373.
Bianu i Hodos, o. c., 11, pp. 257-60, no. 434.
Opera reformelor e filosofice * In cele clout( domnii
taului 1: cel
semnificatie 2.
847
din urmg volum are o prefata MA deosebitg_
Dar acest an 1780 se Inseamn6 mai ales prin aparitia, la

Mitropolie 27 CU titlul numai grecesc, dar cu text 0 In limba.
Patriei #, a e alcAtuirii de legi (Evvrandertov roptxdv), care ie0se-
din conlucrarea Domnului cu boierii 0 cu sftuitorii lui str6ini,.

din Apus, unii informAnd asupra obiceiului p6mntului 0 a
4 pravilelor bizantine, la care de mult timp recurgeau, ceilalti
autand In reforma filosofics a dreptului In Italia noi inspiratii 0 Indrept6ri. E 0 o tinere In curent cu vremea, dupti principiul invocat In prefat: curgerea anilor nu Inconteneate
de a schimba 0 a preface pururea pricinile vigil ceale Intampltoare . Se afirmi necesitatea legilor scrise, care e 0 o dato-
rie de onoare, pe care, cum am v6zut, Divanul Moldovei

supt ocupatla ruseasa o tiuse Indeplini: alt mai mult
detimare nu poate a fi la un norod, 0 mai vartos la cel debung credint, deck, a vie-0.1i Mfg de pravili . Pe lng larga
parte de Imprumut e 0 una care vine din Ins60 practical!

tribunalelor trii: altele oarecare pArti de InOne alcstuind
Domniia Mea din flbile 0 pricini ce pe toate zilele ss aduc la
auzul nostru . Resultatul acestei sintese de mare valoare fu.
supus aprohrii mitropolitului, episcopilor 0 boierilor mari.
E In acela0 timp 0 un cod de prescriptii precise 0 o culegere de Indreptgri 0 de sfaturi, une ori patriarcale, ca Indatorirea de a sta In picioare, cu capul descoperit, Impricinatii. Se
stabilete mAsura cametei. E 0 o regulamentare, ca la Bizan1 Ibid., pp. 262-8, n-le 436-8: prefata in editia lui Molnar, ibid., pp..
457-60. Se intrebuinteaza s'i Eortologhiul lui Sevastos Chimenitul; ibid.,
p. 283.
1Filaret mai publica apoi Cazanii,In 1781 (ibid., pp. 271-2, no. 445)
un Ceaslop (ibid., n-1 urmator), un Triod (ibid., pp. 277-8, no. 456) si un
Sinopsis al Sf. Atanasie, mai veche traducere, din slavoneste, In 1783 (ibid.,
pp. 279-80, no. 459), Pildele filosofegti, din greceasca vulgara, tot atunci
(ibid., pp. 280-1, n-le 460-1), Acatistul din 1784 (ibid., pp. 283-4, no. 465),
Catavasierul (ibid., p. 286, no. 469), Ceaslopud (ibid., p. 287, no. 471).
3 Pentru pregatirea tipografiei grecesti, Iorga, Doc. grecagti, II. Fronlispiciul poarta corbul intre icoana et Dreptatii s si aceia a Sf. Alexandru,
patronul Domnului; Bianu s'i Hodos, o. c., II, p. 248.
348
Romnii i curentul a filosofic o
tini, a conditiilor de viat' ale taranirnii, un adevarat nou

vdpog yecoeyvaig. Se intresc cele dousprezece zile pe an, sau
-O mai putin, daca se face de stapan vre-o concesie, care apoi
nu se mai poate retrage, plus zeciuiala i. dijma, fanului,
graului, orzului, porumbului, otatina vinului, oprindu-se sadirea nou de vii f ara voia proprietarului, care va aves dreptul
sa ceara de la Domn punerea in posesiune a oricarii vii ce

nu s'ar mai fi lucrat, pe un pamant care n'ar fi propriu, timp de
trei ani intregi ; se repeta prescriptia in ce privete darea de la
stupi, de la capre, O se adauge venitul ce este a se lua de la
stane qi perdele de oi, dar nu de la porci, cari nu trebuie s'A fie
lasati Mea invoiala in padurile cele oprite . In cas de fuge
-Vranul sau oricine fr motenitori, grdinile lui, scutite, trec
la stapan. Acestali lea din mo0e ce alege, dar nu poate relua ce
a fost dat incredintat locuitorilor. Carciumile, morile, pescui-
tul i se reserva. Dar taranul e stpan pe locul curatit, creat

astf el de dansul.
Aceste prescriptii sant cu atat mai de lauda, cu cat In Moldova, boierii cerand o zi din zece pentru ei, Ghica li daduse
aizeci i. una pe an, apoi O, pe ranga lucrul la iazuri, mori i
cladiri, a dou claci pe an la orice lucru 0 podvezile 1
Dar impotriva aceslei opere de re/acere f i tnainlare se ridicd
acel spirit revolutionar pe care nu-1 preatzuse u filosofia , crezdnd cd opera ei va pulea fi oprild la sin gura filantropie .
1 Urechia, o. c., I, p. 149, ara sa se arate izvorul. Cf. li prefata la editia

recenta a profesorului Zepos din Ate a, 1936.
TABLA MATERIILOR
CARTEA I-ia
REFORMELE BIZANTULUI EUROPENISAT
I.
Capitolul
Capitolul
II.
Capitolul III.
Capitolul
IV.
Capitolul
V.
Capitolul VI.
Capitolul VII.
Pag.
Originea primelor reforme. Fanarul

Boierimea tArii i Nicolae-VoclA Mavrocordat.
5
.
Boierii romani i Imperialii austrieci. Cea d'intAiu

rApire de parnAnt romAnesc
15
31
Cele d'intaiu acte de reforme in a doua jumAtate a

secolului al XVII-lea
Dominatia austriacA in Oltenia si neputinta de a o
55
organisa
73
Prima sintes1 a erei reformelor

Intregirea TArii-RomAnesti i urmArile ei
103
CARTEA A II-a
REFORMELE PRIMEI ERE
Capitolul
Capitolul
II.
Capitolul III.

Schimburi intre Domni
12 9,
143
153.
CARTEA A III-a
LUPTELE ROMANILOR CONTRA PATRONAGIULUI
FANARIOT I IESUIT
Capitolul I.
Capitolul II.
Capitolul III.
Trei rAscoale la Jai si Bucuresti
163
202:
Scriitorii romAni ai vremii capuchehaielelor . . .
Lupta ardeleank contra cotropirii Bisericii Unite. Cele
221
dintAiu ciocniri
CARTEA A IV-a
LUPTA PENTRU NOUA VIA% NATIONALA
(1769-1774)
Capitolul I.
Boierii romAni i ocupatia ruseascA
259,
Tabla Materiilor
50
ROMANI!
Capitolul
I.
Capitolul II.
CARTEA A V-a
I CURENTUL FILOSOFIC *
Cele d'intAiu vtidiri ale constiintii romanesti In Ardeal

Opera reformelor filosofice * an cele clout( Domnii .
Pag.
309
321
TABLA ILL1STRATIILOR
Pag.
Fig. 1.
Fig. 2.
Nicolae Mavrocordat
16 17
Mormintul lui Nicolae Mavrocordat In biserica man6stirii Vacaresti
40 41
Fig. 3.
Fig. 4.
Fig. 5.
Fig. 6.
Fig. 7.
Biserica mAngstirii Vacaresti

66 57
96 97
Constantin Mavrocordat
Grigore Matei Ghica, Domn al Tdrii-RomAnesti
108-109
. .
Document al lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei (1732) 116-117
Document al lui Grigore Ghica, Domnul Tgrii-Roma-
nesti (1733)
120-121
Document de la Matei Ghica, Domn al Moldovei (1752) 136-137
loan Teodor Callimachi, Domn al Moldovei
176-177
Fig. 10. Document de la $tefan Racovita, Domn al Tarii-Rominesti (1765)
188-189
Fig. 11. Grigore Callimachi, Domn al Moldovei
188-189
Fig. 12. Document al lui Grigore Callimachi
192-193
Fig. 1S.
232-233
Inochentie Clain, episcop al Romanilor uniti
Fig. 14.
236-237
Isdlitura lui Inochentie Clain
Fig. 15. Petru Pavel Aaron, episcop al Romanilor uniti
. . 246-247
Fig. 16. Atanasie Rednic, episcop al Romnilor uniti
252-253
Fig. 17.
265-256
Grigore Maior, episcop al Rom4nilor uniti
Fig. 18.
262-263
Grigore Alexandru Ghica
Fig. 19. Document de la Alexandru Ipsilanti, Domn al Tarii292-293
RomAnesti
Fig. 20. Document de la Alexandru Ipsilanti, Domn al Prii296-297
Romanesti (1776).
322-323
Fig. 21. Frontispiciu al Mineiului de Octombre (Ramnic)
Fig. 8.
Fig. 9.

2.nicolae Iorga - Istoria Românilor. Volumul 7 - Reformatorii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.nicolae Iorga - Istoria Românilor. Volumul 7 - Reformatorii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

N.

Originea primelor reforme. Fanarul.

Inca dela sfar0tul secolului al XVII-lea se vede limpede

de cum se crede; ea nu e un punct de plecare, ci resultatul

Reformele Bizantului europenisat

francesa In curs de adnca transformare a spiritului public,

din care nu lipsitn nici noi, in aced Sud-Esl al Europei. Din

Trebuie sa se defineasca IntAiu sensul acestui Fanar si al

nu era, ca mult mai trziu, locul de adunare a mai multor

de interese care nu excludeau frig o continua concurenta

Originea primelor reforme

tale sau In vecinatate, ca la Curii-Cevin: astfel palatul lui

iscodit legenda venirii tarzii din Anatolia, numele lor fiind

un Iamandachi Sutul, de altfel, la noi Inca de la Inceputul

Ii alese una din sotii, Doamna Pulcheria, socrul iscalind cu

I Pasagiile despre el In I. Minea, Dimitrie Cantemir, p. 63, nota 3.

pp. 481-2, no. cccis

Beformele Bizantului europenisat

un rol de capetenie supt cea dint:41u Domnie s greceasca * In,

sulari amestecati cu Latinii, un Frangopulo hind cumnatull

nafionale, prin situatii oficiale la Dunre si apoi prin casatoriii

Iesuit Possevino 3, pe Hrisosculei, pe Petralifi, alti provincialir

de sigur, pe lnga cunoscutii Rosetesti si pe dregatorul lui

4 Hronicul, p. 23. Cf. Prefata, pp. xxxrvV.

Originea primelor reforme

media cu pregatire de cultura' filosofica , generalk In sensul

Intr'un memoriu redactat italieneste, a doua limba a sa, cea

Dar aceasta nu Inseamn c s'ar fi gandit, catusi de putin, la

si am gasit din el cateva foi, frumos caligrafiate_

Reformele Bizantului europenisat

O nous generaiiie nu va mai avea, si din causa dusmniei

-acolo, contactul cu Italia. Se incearc, pentru atingerea cu

ale fiului su Nicolae,

cellalt, Ioan, nu ni-a lsat nimic

senintate pggn se intlnesc necontenit. El se intereseaz

Numirile chiar snt imprumutate acestui tesaur literar,

V. 'Aileciv(Seov MaveoscoeScirov rot, 4 dnoeg15ran, intarolal e', Trieste 1879.

Cf. i Al. Papadopol-Calimah, Despre Alexandru Mavrocordat Exaporitul gi

8 Ibid., pp. 901-902, no. ncccLxxix.

Originea primelor reforme

care a locuit In Tara-RomaneascA dupg jumtatea acestui

-en totul de aceia a Domnilor de pan acum, al cror tip ca

Brancoveanu. Il intereseaz istoria trilor peste care a ajuns

nu Intelege a trece pe aceste subrede tronuri

fr a lsa o urm, si-1 vom vedea In aceast privint

Reformele Bizantului europenisat

Fundatia lui, purtnd In frunte o inscriptie In cel mai pur i

fapt, aici i se vor aeza, la 1730, ramaitile Inteun mormant

un labyrinthe de superstitions et d'erreurs qu' un systme raisonn&

2 Le dernier surtout se pique de magnificence, et il croiroit deroger la

Originea primelor reforme

Marea lui mndrie e s adune cArtile, grecesti, latine, orien-

tale, pe alturi i romnesti, ale unei biblioteci cunoscute

pecetluit cu armele muntene ale lui Constantin Mavrocordat,

V. catalogul ei, publicat de mine in Mem. Ac. .Rom., seria a 2-a,

de la mAntistirea ieseanA Barnovschi; ibid., II, pp. 909-11.

CumpArare de carti curioase .; ibid., p. 459. Se doresc daruri pentru

Constantinopol, IV, n-le 16-8.

Reformele Bizantului europenisat

Aceast iubire pentru carte se 1ntfilne0e, de altfel, la

crtile dui:4 dnsul, pe cand, cu lot patronagiul acordat de

i-a purtat grija totdeauna, vznd Inteinsa un apzmnt de

Ihainte de dnsul avuse pasiunea dirtilor