Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.nicolae Iorga PDF
2.nicolae Iorga PDF
IORGA
uOn
ISTORIA
ROMANILOR
VOL. VII
REFORMATORII
:
BLICURE*TI
1938
CARTEA I
REFORMELE BIZANTULUI
EUROPENISAT
CAPITOLUL I
creiaza pe temelii teoretice un nou Stat de dreptate, cu caracter rationalist 0 scopuri filantropice, cand pentru educatia
ducelui de Burgundia se elaboreaza un intreg program, care nu
se potrivete cu sensul monarhiei aa cum 11 fixa Bossuet in
K Discursul asupra Istoriei universale , 0 atat de clevetitul
regent, ducele de Orlans, 10 propunea s schimbe chiar resorturile de capetenie ale regatului cu origini medievale. Filosofi ca Leibniz predica 0 ei o reforma fundamentala a aezamintelor politice. e Revolutia francesa incepe mult mai de vreme
Constantinopol In care se pregateste acel ceva, cu totul neobisnuit, care va face ca Turci s mearg la Paris s'i s se intoarca de acolo cu planuri de tipografie si cu moravuri care
sa sperie pe batrnii. hogi 1
Daca deci influenta vine din aceasta imensa capitala unde
se lupta si se amesteca rasele si se ciocnesc curentele, s'ar crede
a opera ce se Indeplineste pe Incetul si in Moldova si TaraRomneasca e aceia a asa-numitilor Fanarioll, cari, In chip
cu totul gresit, se socot ca nationalisti greci porniti pe desn4ionalisare 2, pe cAnd ei represint o forma de noua sinlesei,
al lui Duca-Vod, unde se aveza apoi representanta germana, aI lui Dimitrie Cantemir, care nu era
41e cunoavtem 1,
deck, continuarea aceluia al socrului, Cantacuzinul 2 Mavrocor-dat, tii preferau locuinta lor din margenea Constantinopolului,
la Araut-chioiu, Ipsilantii la Curh-Cevin 3.
In ce privevte numarul, caracterul i originea marilor familii
:grecevti din aceasta vreme, Delacroix, In Elul prsent des na4ions et glises grecque, armnienne et maronile, Insemna la 1673
-aceste neamuri : Iulianb, din care, cum am vazut, NicolaeVoda vi-a ales credincioasa capuchehaie de multi ani, Roset,
rapede romAnisata In Intregime, Levantini de veche avezare
gn Orient, Diplovatatzii, cari vin din, provincie, poate din cea
asiatica, Hrisosculo sau Hrisosculeu, crora am spus c Dimitrie Cantemir li atribuie o origine regal bizantina, Vlastb,
.care se muta foarte rapede la noi, Cariofil, care a dat pe carturarul Mare Logoft al Bisericii ecumenice, Mamona, Peloponesieni din vremea Impdraliei crevtine4, Eupraghioti, dintre
.cari am gasit pe unul langa Dimitrie-Voda, mai Fanariot
de fapt decat multi din Fanariotii considerati ca atari, Musedintre cari, aliati cu Cantacuzinii, a venit Patriarhul
.constantinopolitan Dionisie, Sutii (Succi) chiar, carora li s'a
de Scaun Imparateasc', Inseamna ca Greci mutati Inca deatunci in cele dou tali romanesti pe Cantacuzini si Paleologir
fireste, dar apoi pe Sevastosi, pe cari nu-i putem gasi In cronici
si documente, pe Grilli, din familia, levantink a aceluia cares'a logodit cu domnita Ruxandra a lui Vasile Lupu si cari eraui
deci ortodocsi, pe Asani, dintre cari unul figureaza data tit
traditia noastra istorica, pe Hrisoverghi, In leggtura si cu Petra,
Schiopul, fiul invtand la Venetia, In tovrAsia celebrului
In Papadopulos-Kerameus, Hurmuzald, KIII (0 tradueere romaneasa deLitzica i Gh. Murnu). V. 0, la Ierusalim, e le recueil d'Aphendoulis lo; Comont,_
Missions scientifiques, 1855-1856, p. 645. Cf., pentru alti Greet contemporani, Camburoglu, 01 Xmixoxov60.at, Atena 1926.
dainuirea Impratiei otomane, pe care erau departe de a oiubi. Acela care, ca delegat al Sultanului pe langa un Turc,
poate el Insusi cu Inaintasi crestini, pregatise pentru stapanii
sal pacea, desastroask de la Carlovat, MI% sa atraga tra'snetuL
asupra capului sau de nepriceput sau de tradator, destinuia
Avem de la dnsul i o Isiorie sacra, menita poate scolilor, cese Intemeiau atunci, i In lumea greceasc, la Constantinopol
In Epir, prin dania lui Gheorghe Castriotul, precum i memoriii
cu privire la rzboiul lichidat prin acea pace a ostenelilor salein 1699. In total, nimic mai strain cleat tipul, de Inchipuire,
al unui Grec grecisant i grecisator.
V. D. Cantemir, Ist. Imp. woman, p. 391, nota 13; Al. Mavrocordat,.
Despre originea lliavrocordaglor, in Arhioa din lai, V, pp. 170-88.
Un discours italien emit par le sieur Maurocordato, touchant la forceet la foiblesse de l'Empire Ottoman ; Galland, Journal, ed. Sehfer, 1, p. 236Al. Mavrocordat, o. c., pp. 170-171.
10
-ori Domn in Moldova, asteptnd si o stpnire in Tara-Romaneascg, la 1716, e un imitator dibaciu i priceput al scriitorilor
eleni din vremile clasice ; alusiile la elementele acelei vieti. de
..care se indreapt dup estita cercetare filosoficA a datoriilor pe care a lsat-o Cicerone, este si o form latink
datorit Sasului brasovean, Stefanopolitului stefan Bergler,
va presinta exemple i precepte de politic In al su Teatru
11
politic , scris tot Intr'o elegant:A elenia 1. Avem de la el o culegere de PAreri si cugetri rviti pat xal epecnalapara 2. Nu stiu
ce temeiu se poate pune pe asertiunea lui Sulzer, Elvetianul
intereseaz. Cugetrile lui 4, de altfel banale si de o originalitate IndoielnicI, snt de o moral care nu Intreab In ceruri.
Oricum, el
12
aceasta credinVa
a noastr samna mai mult cu un labirint de superstitii i deerori deck, cu un sistem rational i logic 1. Si un alt Apusean
In legatura ca dnsul caracteriseaza astfel pe acest om carenu smeria niciunei puteri mai mari mandria de sine Insui:
el urmarete maretia .1 ar crede c scade din demnitatea
de print clack' 1-ar intrece cineva in generositate ; unete ea,
multa tiinta toata vanitatea Grecilor vechi i noi 2.
In acest spirit fusese crescut i fratele lui, Scarlat, sotul unei
domnite de-a Brncoveanului, care se istovi prin studii i muri
foarte tnr, i aa va cuta s creasc' Nicolae pe fiul, de bunesperante, dar de putin noroc, Constantin. Despre el va ajunge.
a se scrie c ar fi fost pus In randul Invtatilor In trile cretine unde literatura e mai cunoscuta deck, In cele 'n care a
trait to 3.
I Le prince Maurocordato m'avoiia que leur croyance ressembloit phltdt
13
pustie, pe care vrea s le cumpere Nicolae Mavrocordat, Omont, Mis-sions archologiques frangaises en Orient aux XVII et XVIII sicles, p. 390.
14
Patriarhut
CAPITOLUL II
pulos Kerameus, n Hurmuzaki, XIII, cap. xxt; Litzica, Cat. mss. grecegti,
p. 127.
2 P. 172.
a P. P. Panaitescu, Cltori poloni, pp. 37-8
Iorga, Doc. grecesti, III, p. 73.
16
...=7.7.-...
4111110MT' "'
i
VI111::
4,
'
,, I ,
14,, ,IT
___
I.I
le.
Fig. 1.
......
Nicolae Mavrocordat.
17
18
de fapt memoriile lui, serse mai tArziu, supt influenta ImprejurArilor vietii lui dup 1711. La acest semi-Grec de traditiemoldoveneascA aceleasi plAtgeri impotriva Bizantinului inabordabil : Usa ii era inchis tare. Nime nu intra la dAnsul :-.
a doa zi, a tria cAnd cherna cAte vre un boier la doA-trii cuvinte,
iarA intealt chip nu putea nime sA meargA la chInsul, si din SO-
Boierimea %Aril
19
i Nicolae-Voda Mavrocordat
no. Ia.
4 Ibid. p. 95.
2*
20
tate, el striga : Dar de unde face (Hrisant) ale sale manastirile ce se OA In eparhia noastra 0 (introduce), cu o uriaqa saritug, aroganta lui pomenire, folosindu-se de a celui al Alexandriei 0 al Antiohiei? . e Caci spun legile dumnezeieti cs lucru-
21
4 V. Iorga, ht. lit. rom., H, p. 476 si urm., dup Didahiile, ed. Erbi-ceanu, p. 96 s'l urm.
22
23
Inslircinilnd pe Radu Popescu, numai Vornic de Thrgowite, s Indeplineasc In aceastlalt tar sarcina incredinat In Moldova lui Axintie Uricariul, dar aici nu se gAsi
.acelai umil suflet onest, Mi% nicio patimg i. incapabil de
orice minciunk i primind ca prefa15. o scriere a vechiului
.autor de memorii care n'avea nici linitea de credincios supus
a unui Greceanu, el araa cum intelege s i se trateze, In ceia
.ce nu putem numi: o istorie, inaintaii.
BrAncoveanu va fi deci In aceast expunere. trivial pasiomat i ducnd cu dnsa dumgnii care sita personale scriitoTului, acela care, pentru a-i salva tronul In 1703, a Ingreuiat
24
pentru trecerea la Ru0. La Prut numai lipsa provisiilor Domnului muntean ar fi adus infrangerea creOinilor, pocaltiti defoame o i atat. Dup aceast teribil Incercare, Tarul socoatepe falul su aliat drept viclean i ineltoriu de cretini , iarTurcii vd in el, fr s'o arate Inca, un e hain . Deci, se cunoate
cum Constantin-Vod au viclenit pre stpanul su Turcul,
carele l-au miluit cu Domnia prin multi ani . Vine ins vremea
cand aceast duplicitate trebuie s se pedepseasca. In memoriile anterioare ale lui Radu Popescu se luda fericitul Domn,
bogat, cu familie mare, druit cu toate bunttile vieii i vina
Imprejurrilor de la 1711 cdea numai asupra itanescului
vechea ur contra Cantacuzinilor a neamului lui Hrizea
Popescu
Toma Sptarul. aitanicii ogulari , feciorii Dracului , iat autorii catastrofei.
Pedeapsa lui Dumnezeu asupra Brancoveanului se va face,
astfel, prin Cantacuzini, cari pururea au fost vicleni Domnilor
cini fara numai rautatea lor aceia ce din fire o au avut i mai d'inainte
Pana LA cuvintele sant acelea.3i. In ambele locuri urmeaza apoi aratarea binelui
ce au avut ei de la Brancoveanu. Vezi apoi, Cronica, p. 26: e Vazand pre Domnul ca s'au stricat de spre toate partile, mai 'Altos de spre Turci, cu numele
ca.3tigat ca este hain *; Memoriile, p. 176: e vazand ca Turcii s'au maniat,
25.
struie la MustafA-Aga s se numease In loe stefan Cantacuzino. Nu lipsesc consideratii filosofice asupra adevratei f ericiri de care nu s'a Invrednicit Brancoveanu, lipsindu-i singuruf
ei temeiu, care sant faptele bune : Costandin-Vod nicio bu-
altele nenumrate , repetandu-se Invinuirea cresterii haraciului pentru a se mntui pe sine In 1703. In intriga rsturnrii
se gseste mijlocul de a amesteca si pe..5erban Greceanu si pe
Bujoreanu.
In ce priveste pe stefan Cantacuzino, se repet strasnicul
portret, de usurtate, nqstatornicie i lcomie, de trdare cu
pre aim', numindu-1 hain i. A0derea povestea pecetilor Mute la Braov.
Cronica, p. 27: ce sa faca Constantin-Voda nu tia s; Memoriile, p. 177:
n'au mai avut ce sa mai zica 0 ce A. feel i. Tot a despre fericirea lui Brancoveanu ; Cronica, pp. 28-9; Memoriile, p. 170. Apoi contrastul hare grijile
lui Brancoveanu
desfatarile Cantacuzinilor: Memorii, p. 182; Cronica,
p. 26. Inteun loc i In altul se zice Rumani* locuitorilor tarii In genere (p.
38) In Cronica, la sfar0t,atunci cand In Memorii Brancoveanu e Domnui
Rumanilor *. Portretul lui *tefan-Voda de la inceputul Domniei In Memorii,
apare In Cronica.
26
Atacul de nebunie, de
nevoie ,
al Doamnei PAuna la
erban-VodA,
P. 179.
Ca elemente de identitate, v. Cronica, p. 31: cat sit nu scape Costantinlroda i feciorii lui vii *; Memorii, p. 180: inteatat cat sit nu scape cu viata
niel Costandin-Voda, nici feciorii lui *.
3 Se afla intocmai i in Cronica, pastrand acelasi calificativ de mojici *. Cf. si in Memorii, p. 182. S,i in Memorii se numarau intre paritori
Constantin *tirbei, urmarit de ura lui Popescu, s't Radu Dudescu ;
pp. 181-3.
p. 37.
27
Doamna PAuna,
28
norocirel, si a iertat, pAstrAndu-1 In rostul de caimacam, peSpAtarul Mihai, care, voind s'A fugA In Ardeal, fusese oprit devamesii de la CAmpina 2. Dac'A urgia Imp'ArAteascA care a atins.
pe Cantacuzini e numai pentru legAturile de peste granitA, deunde li venir A 4 cArti, confirmatii i privileghii , care s'au descoperit
si Cu acest prilej din nou se 1ntoarce biciul cronicarului oficial si asupra celuilalt viclean, BrAncoveanu
Nicolae-
Afa privia noul Domn lreculul fiirii unde venia n1iai dal&
Se infelege ce greu Ii va fi sel" se lnieleagel deci ca o boierime numeroasii , bogald f i meindrei, deprinsei a guverna aMluri de Domniiiefifi, de la , erban Canlacuzino incoace, dinlre ei ci cu voia lor-
odinioarA luat din scurt de fostul Domn pentru nereguli bAnesti, Bunea GrAdisteanu, Radu Dudescu, cumnatul lui
Radu Cantacuzino, fratele acestuia din urrnA, Mihai Cantacutino, fiul SpAtarului, erban Greceanu, amestecat In catastrofa
29
Mai tarziu, Intre boierii lui se mai afl un .5erban Cantacuzino, un Barbu BrAiloiu, un Chirca Rudeanu, un Constantin
Contescu 1. Pe cliva din ei i-am Intalnit venind de sil Inaintea
Domnului strin, dar lang Brezoianu i Dudescu e Grigore
Bgleanu, care nu figureaz in Divanul cantacuzinesc, i acest
Radu Popescu, lipsit de once atentie din partea celui czut 2.
Rpede, neintelegeri izbucnir Intre aceti raliati de nevoie
Domnul pe care, dupd cloud Domnii elective, nu-1 ceruse nimeni.
Pe lang cei patru 8 caimacami pomenitd de ambii cronicari domneti, ce! din Moldova i cel din Tara-Romanease,
Grecul trimesese ca oameni de incredere pe Constantin
Ciuchi i pe Constantin Ramadan, dintre cei mai de aproape
iintimi ai si 4. Nu lipsete Spandoni 5, care, iscAlind: o al lui
Scarlat poate c se afirm rud a acestor Scherletogli cari
-sant Mavrocordatii 8, ap.oi Spileoti i episcopul de Betleem 7.
Cand i se ceru lui Nicolae-Vod s contribuie cu ostai la rzboiul contra Imperialilor, el trimese cei 3.000 de oameni luati
,de la o breslele de scutiti, cu un boierina oltean, Obedeanu,
Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXI, p. 20, not.
Axintie Uricariul, p. 172.
3 Radu Popescu adauge i pe Snsusi Radu Dudescu; p. 40.
6 Axintie Uricariul, p. 171; Radu Popescu, p. 40.
5 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 774-5, no. DCCLXV.
30
P. 47.
Iorga, Studii fi doc., V, pp. 56-7, n-le 255-6. Era frate cu tefanit6
Roset; ibid., p. 57, no. 257.
3 Iorga, 1st. lit. rom., II, pp. 230-2.
V. scrisorile lui catre Patriarhul Hrisant din 1716, in Iorga, Doc. grecevi, III, pp. 119-21, 123.
CAPITOLUL III
.32
-a uite acesta e acel bun prieten al Tu, dar si-a gsit plata
ruttii lui! 4i Spandoni, care e Mare Retor al Bisericii constantinopolitane: Al Ungrovlahiei a fost scos din Mitropolie
Ar fi indreptatit prin frica de cium5 plecarea sa; ibid., p. 162.
Iorga, Doc. grecega, II, p. 796.
8 Ibid., III, p. 122 (24 Mart 1716).
4 Ibid., II, pp. 794-5.
33.
:se spune
a Ibid., III, pp. 124-5, no. Lxxx; C. Erbiceanu, In Bis. ortodoxd, XV,
Ipp. 397-8; N. Dobrescu, Antim Ioireanul; Iorga, Ist. lit. rom., II, pp. 472-3;
-1st. Bis., I.
Del Chiaro, ed. Iorga, pp. 2021-3. Cf. Mustea, ed. KogAlniceanu, p. 57: pre
34
Acuma Domnia greceased se putea crede asiguratVeniau Tatarii, i cronicarul mavrocordtesc fu unul dintre
aceia cari alergar s-i primeasc6 la granita Moldovei, undestpania Mihai Racovit. Intampinat de Domn la Corntel, peDunre, Hanul fu petrecut Ong la Cerneti, mergand s ajuteTimisoara pe care Eugeniu de Savoia, biruitor, o asedia, dar
cetatea czuse acum ; Impratul crmlean fu mazilit pentru zbava sa, iar Nogaii cari plecaser de capul lor Spre casi
fur Imprstiati de mica oaste muntean ce se putuse 1njgheba.
Dar mita trup din Oltenia nu putea s apere tara, Balm!!
Serban Bujoreanu fiind chiar prins la BrAncoveni i apoi liberatBrAiloii, fiii lui Cornea, Barbu i clug'rul Dosoftei, erau fAisci
nvlitorii. Alte catane erau la Tismana, la Vieros, de undepornind In hotii, cu un apitan romn Mihuz care ar putea fi
vestitei balade, au ucis pe Serban Priseceanu, pe un Vldesqu
III; p. 813, no. DCCCV; p. 827 *i urm. (pentru liberare). Cf. *i Hurmuzaki,
VI, pp. 166-7, no. xciv. Alt fiu, Grigore, era acum Mare Dragoman; ibidp,
urmator.
O scrisoare a ei catre Hrisant ; ibid., pp. 779-80, no. DCCLXIX.,Erci,prktend cu domnifele brdncovenegti; ibid., pp. 785-6, no. DC.CLXXV; Iprg,
ZPce inscriptii de mormant ale Mavrocordaglor, in Mem. Ac. Rom., 1937.
35
murise, fiind ingropata la Mitropolie, 0, dup o inchidere provisorie la Cotroceni, dus, prin Targoviste, la Sibiiu, unde avu
urm. (mai ales rapoartele lui Saint-Croix de la Tismana), p. 71, no. 75;
pp. 74, 79, 84-5, 110, 114-5, 151-2. Nicolae-Voda contra lui Barbu BrAiloiu, ibid., pp. 43-4, no. 49. Acela0 catre generalul Tige, 7 Nov. st. v.;
ibid., pp. 46-8, n-le 52-3. Raportul lui Dettine, ibid., pp. 58-9, no. 62
36
nir a se folosi de voia Pasei din Giurgiu, care, trecAnd Dunrea, Ii lsase pe dAnsii s-si aleag un nou Domn. Samuil de
Alexandria, silit s'A fac slujb pentru Impratul crestin, la
care participar i doi episcopi mazili, de Ohrida si de Vidin,
rmase singur s represinte pe locuitorii cinstiti i pasnici,
cci smeritul Mitrofan se retrsese si el spre munte 5.
Cum Stainville n'avea cu ce s'A ocupe Tara-RomAneasc
unde, dup6 p'Arsirea si a TArgovistii, numai la Mrgineni,
Brebu, Sinaia, CAmpulung i Cozia se asezar soldati Poarta
Lrimese8 pe fratele lui Nicolae-Vod, acel dragoman Ianachi care
1 C. Giurescu, o. c., pp. 53-4, no. 57.
2 Ibid., pp. 56-7, no. 60. Dettine dime o nobilime o frumoasa ca
aiurea o; ibid., pp. 58-9, no. 63.
3 Ibid., pp. 62-3, no. 66. Urmeaza o scrisoare a lui Gheorghe Cantacuzino ;
37
sarcin a oaselor sotului pe care le va depune, supt o piatr WA inscriptie, dar luminat de candela venied purtndu-i numele, la bi-
ai urm. 0 scrisoare, din Potlogi, cAtre Stainville, ibid., pp. 309-10, no.463
(recomanda pe Nicolae Roset). Ea cerea, prin agentul Gheorghe din Trapezunt, averea brancoveneascl din Ardeal ; ibid., pp. 311-3, no. 466, 0 C.
Giurescu, o. c., pp. 97-8, no. 94.
38
poate fi o bas' militar 4, prin Postelnicul su, care fusese trimes imediat In Ardeal, a clipdtal de la Stainville evacuarea Wit,
catanele plecand de la Mrgineni, de la Cmpulung 6, medicul
Dimitrie Gheorghulis (Iorgu Notara adause cg s'au dus si acei
Sarbi, vechi inercenari austriaci, de cari se servise Pivoda. Numai
Oltenia rmnea ocupatk supt cuvnt a e vreme de iarn. Convenia din Februar 1717, cumprat cu pretul a o sut de pungi,
nu prevedea Ins& iesirea garnisoanei din mnstirea Cmpulungului, ca si din Minnie si din spatiul Intre Cozia s'i Tismana 6.
2 Iorga, 1st. lit. rom., II, pp. 232-5.
2 Iorga, in Mem. Ac. Rom., XXI, seria a 2-a, p. 290, nota.
3 V. mai departe.
4 Hurmuzaki, V, pp. 190-1, no. Cxxiii. El declard cd n'are Inca o misiune
cuvantul e si la Radu Popescu
Anglia i Glenda.
no,. MEW. V. 0 n-1 urmator (cf. si pp. 188-9, no. cxxi-u). Pentru Tismana arsd de Turci; ibid., p. 176, no. CV. atiri de la Bengescu; ibid., p. 185,
no. cxvii; de la Barbu Brdiloiu, n-1 urmItor.
39
lneasca, real sau aparenta, i Tarului, ramnnd In adaIorga, Doc. grecevi, III, p. 127, no. Lxxxtit. El traducea, In vulgarA (?),
40
postul gil bucurestean de la Zlatari 1, nu se dadu batut: seajunse candva, dupa plecarea lui, Inca din Maiu al acestui an,
Ja o luare In stapanire 2.
Doamna Marica Instisi acopere de laude aceasta carmuirecare, peste usurparea cantacuzineasca, parea ca se Intoarce la
vremurile brncovenesti. Tara era In primejdie de a se pustiis
si de a ajunge o 'liada de rele, si noi, Impreuna cu boierii ,.
ca inir'o adeveiraid republicei a vechilor familii, sArguindu-ne cu ce putere si grija am fost In stare, jata ca iarasi, ID,
putina vreme, tara s'a adunat si a venit la cea d'intaiu starea sa si orice am fi crezut folositor si prielnic pentru ridicarea,
mane pentru pribegii cari se 1ntorc; ibid., p. 813, no. Dccav. $i Aposta
Manu, omul Brancovanului, 11 arata pradand pe negustori i pe boieroaicelevacluve s; Hurmuzaki, VI, p. 158, no. Lxxxvn.
5 Pp. 94-5. Dar el observa ca s'a luat oierit i vacarit ; p. 95. Se (15. Mitropoliei, pentru mai huna Ingrijire, manastirea Antim, pe care ctitorul o dorise_libera ; Iorga, Doc. grecoti, II, pp. 818-21, no. Dcccxr.
."-..7V-.4
X4474
!s.k,,,:^-v-,Z,-.v.,?", ..-,"-..`t
",,.%4,?.",
, s
: :,-...i$;,,,
'
Li:4-4;:ar
,
,.
..
-- -
-.-- IA!!
,...,_r____
...4.
---t.'s !!
'''-'
W.,-4A4.,..,"
'
4,
'
2Y
4t
Ek.
-"'t
-
;Y:4":
r..
A.'
,..,..
4,
' ?' i
.,'',
rs
. -
r."
44,
cr
N
_
e;
'
tr.
'
.VO4 !
47:7%7
Ay
44:4
_AI L.
TWIli."411
n
Fig. 2.
,fir''''''''.4.'
4-''.. 7-,,...,
;' .s.
,;*a. .--. , 4 ` .
,?
3 . *....
,"
.,;:"
e'.
1.
'. -- ',"
-0-.0*- ''''' ,
--n.
''.
....t.....4
4,,A"1, .
'4.::...'
r--
-. -4-s:42444--' 14 .--,
Le'
'4",,, se.
'
.4.
r:111
%%;,....
;,,,,I,
.,
..
41
administrator ,
doar pmntul gol. Isclesc: Radu Popescu, cel d'intiu, carea i redactat, de sigur, actul, pentru ca, pe urm, intors in
sil se atearn la picioarele vechiului stpn, apoi Bujoreanu,
pe care-1 va acopen i de injurii in cronia, Radu Golescu, Grigore.
42
.aa inca ara rci'mase de fapl in sarna boierilor 1. Altii din boierii
Ostenelile pentru pace ale lui loan Mavrocordat fui% reluate 5 in primvara anului 1718, el putndu-se mndri a a
indeplinit rolul tatlui su la iscglirea tratatului de la Carlovt,.
In 1717, credea chiar c'd ar palea s adune pe represiniantii
beligerantilor si pe medialori la Bucuralli 6, ceja ce ar fi fosl o
slrlucild incununare a carierei sale.
43
4 Ibid., p.152,no. LXXIX; p.155, no. LXXXII4 p. 156; p. 170, no. xcix;
131). 173-4, no. cni; p. 177, no. CVII; pp. 205-6, no. cxxxvi.
44
fcea pe Nicolae Costin s atribuie Turcilor, la negocierilepcii de la Carlovl, declaratia c Moldova nu se poate cedar
de oare ce a tara Moldovei este volnica i. Turcilor este Inchi-
' P. 262.
46
.care poruncia In Ardeal, Stainville. Aceasta aduce trimeterea unui mic corp de Imperiali a cror menire era s ocuf)e
iunele puncte intrite, deci mntistirile, de la Casin, pe unde se
rcu trecerea, pn la Neamt, cAtiva fiind si la Cmpulung
.i de acolo s prade, starnind elementele moldovenesti gata
Amour ; Hurmuzalti, VI, pp. 179-80, no. ex; p. 207, no. cxxxvu. O scrioare francesa a lui Tige, ibid., p. 158, no. Lxxxvr. V. pentru St. Amour
C. Giurescu, o. c., passim.
46
47'
48
In aceste ImprejurAri Incepurg negociatiile pgcii 1, cu parti.ciparea lui Ioan Mavrocordat 2. El venise aducand cu dnsul
doua sute de pungi care trebuiau s fac6 pe Turci a nu ceda
Tara-Romneasc. Cum nu crezu c atAta ajunge si ceru
sa se mai adauge bani din task aceasla deidu cea mai slreclucilek
.dovada- a senlimenlelor ei palriolice. Aflnd aceasta , se spune
49
pati, nu fusese cu putint,a. In sfarsit, capul politic care a alaituit memoriul din Mart 1718 prevede ca, daca' Tara-Romneasca
vului Damaschin, C. Giurescu, o. c., p. 325 0 urm. Cererile, din August-Octombre, ale boierilor (Gheorghe Cantacuzino ca Voevod in loo de Ban),
privilegii i scutiri pentru ei; ibid., p. 331 i urm.
4 Hurmuzaki, VI, p. 219. Consiliul de Razboiu, care da aceasta parere, se
ocupa 0 de cererile Doamnei Patina i fiilor ei; ibid., pp. 219-20, 231-2, no.
cLvz. Pentru Barbu Brailoiu i capitanii lui, C. Giurescu, o. c., p. 322 i
QUM.
60
acum In urmA Oltul 1. La 19 Iunie plenipotentiarii imperiali, Virmont si Talman, puteau sA anunt,e cA s'a eAstigat
punctul privitor la Banatul oltean 2. Aceasta de si Stainvilleincercase s'A capete toatA unja muntilor, asa cum s'a cerut.
,apoi, peste dou6 veacuri la tratatul din Bucuresti, adecA3
xi micul judet, valah, zis Prahova *, pe care-I intindea c din,
partea Ardealului In fatli cu tinutul BArsei si Haromsecului,
de la pasul Branului la al Bretcului #, adecA, de fapt 3, in judet,A
BacAu. Din Moldova s'ar lua, deci, Putna si BacAul, ha chiarpasurile care due de la Bistrita, adecA Rodna si Dorna, pentru cA e locul de unde se poate supraveghia triplex con/ iniunz
al Moldovei, Maramursului si Poloniei. Si, afar de aceasta3
n'ar fi nepotrivit (unanstndig) s se aibA si tArgul moldovenesc al CAmpulungului. S'ar pAstra Cetatea Neamtului, ComAnestii din BacAu, Tazlul, Casinul, Ocna si Vrancea (La Frange),.
cu Soveja.
61
Inca parea adoptat de dansa. Dar moartea-1 prinse la 23 Februar al anului 1719 2.
N'avem, In trista cronica de carpeala incurcata a lu Radu
Popescu nimic despre acest sfarsit. Dar tara care sprijinise pe
acest om cu intelegere i priinta fata de dansa 1i dadu mor-.
mantul de la Sfantul Gheorghe din Bucuresti lipit de acela al
Brancoveanului, pe care ajunsese a-1 continua. Si nu In gre-
nicul impratesc cela cu multa minte, iar frate bun pre Intaleptul pre Domnul Nicolae Voevod prai-Rumanesti, care...
n'are pre Dumnezeu dreptul... ; 7227 3. Din Moldova, dusmanul Grecilor, Ioan Neculce, II pomeneste astf el: t loan-Voda
tinopol, sotia, ramas in grade, Doamna Zamfira; Iorga, Doc. grecevi, II,
pp. 851-2, no. DCCCXXXII; pp. 855-6, no. DCCCXXXV; pp. 858-9, no. DCCCXXXVn.
loan lasase fii, dintre cari unul, Alexandru, zis Firaris (e Fugarul s), a domnit
In Moldova, trecand apoi la Ru0. i sinete de datorie a lui loan catre Dumitra.5cu Vlastel ; ibid., p. 852, nota 2.
P. 352.
Radu Popescu, p. 101.
4*
52
Daca Doamna Marica declar la 13 Mart 1719 ea 4 s'a bucurat foarte de aceasta restabilire a cui n'o ajutase i. a mul-Omit lui Dumnezeu i In numele acestei tari nenorocite ,
ea-i explica aceasta lui Hrisant prin faptul ca Pronia mcar a n'a
lsat s Inainteze vre-un strain , ci acela care, mai fiind Domn
intre Romani, e ca un fiu al nostru iubit i prea-dorit , aa
ca rara poate A' iea mare uprare 2 Ea primete cu placere
tirea ca. noul Domn, ferindu-se poate de boar& s'a arzat In
casa unde fusese ea aa de fericit In mijlocul unei frumoase
53
4 Ibid., p. 128.
54
Grigore
Halepliu, un Sirian 3, pe care Nicolae-Voda fu silit s-1 mazileasca pentru hrpire, dar Il reprimi 4. Alai tarziu numai
Draco Sutu ajunge a fi Mare Logofat al tarii (1728) 5.
CAPITOLUL IV
56
spre fard, de pi-au cerpil ieriticiune caci in Domnia lui s'au izvodil acesie obiceiuri de mare nepulinfei a feirii. i, wi, ara, cu
,
de a nu nemultami saraca rai , se cauta acum o judecat dreapta, de la care taranii si lumea umila sa nu ias strmbatatiti. Se laud giudetul ca de pravila al lui Antioh-Vod ceI
grozav si cu mai putin Invlatura. Invatatul fiu al lui Miron.
Costin nu-1 tine de r4u pe acesta cand se rasteste grosolan, cu o.
violenta mostenit de la simplul su parinte, la episcopul Varlaam de Hui: o Popo, ce nu giudeci drept, cand iti 'crin cartile
mele? l'i-oiu rade pletele . I se pare ca e bine ca un Domnr
A* fie Infruntator, MI numai spre cei mici, ce si spre cei mari .
Dar i se face un pacat ch., In procesele pentru libertatea satenilor,.
lesne da pre om la vecinat ate 5.
Fg. 3.
57
.58
69
afle.
i el
V. Iorga, Ist. lit. rom., II. De atunci s'a dovedit cl pasagiile care mi
se pareau originale snt si ele traducen.
60
Venind dintr'o lume de Invtati, de gnditori, de poeti, deTurci crescuti In mila de om a Coranului, de Greci cetitori ai.
lui Plutarh, de Apuseni francesi din vremea ilusiilor sociale cap
ale lui Fnelon, Dimiirie Caniemir va irebui sei urmeze fi el inaceasid direclie, odat tras. Ina de rivalul su, tnrul Duca,
a reformelor. Din iubirea filosoficA de simplicitate, ca sit
din causa greuttii vremilor i poate din setea de a-si revedea
Dimitrie-Vod nevrnd s se lase Intrecut de Invtatul Fanariot, cu veden luminate In sensul vremii, care-1 precedase
Dumitrasco-Vod au fcut voroav singur la toti de obste, a
era slovesnic la aceste, ziand s'd fie unii alre alfii infra dragosie, pollind pre cei bdIrdni ca pre nifle peirinfi, pre cei de veirsla
1 Pp. 41-2. Pare a vede si In aceasta privity/A ca sfatuitor pe Spandonir
om urn, podggros ..., un blastAmat si de nimica, WA de nicio meserie
numai Ii linea capul cu minciuni i cu milosteniile ce-i dau s; p. 42. Cum
gonad poghibala spurcata p. 43.
61
.sa ca pre ni0e frafi, pre cei ,nai lineri ca pre nifie fii,
.ce ar fi folosul unirii boieresii 1. Aceasta ca o mustrare pentru
luptele de partid, care nu sant de admis, in conceptia lui, supt
am. Domn neschimbat, transmiVand puterea fiului su mai mare,
-aya cum s'a fcut invoiala cu Tarul yi. aa cum s'a socotit el
totdeauna, yi. in guvernarea aspr a lor si, considerati ca
extrateritoriali In Imprlia ruseasc, yi in titlul insuyi ce-vi
-d In operele sale, de-a lungul celor dou decenii de exil. De
62
Tarigrad, in strdintate , dar si fiindc el se desfcuse sufleteste din acele traditii pe care le inseamn ca pe niste curiositsti
locale in Descrierea Moldovei *. E de crezut c, dac i-ar fi fost
ingdduit Domnia fdrA termin de care spera, Cantemir ar fi cAutat
s inlocuiasa obiceiul trii, ce i se va fi prut invechit i nelogic, prin legi ca bizantino-otomanele canoane ale ImpArAtiei
Opera trebuia sZi se integreze apoi in corpul de cronici pecare-1 doria stApAnul i care era pentru dnsul nu o culegerede # letopisete cusute cap la cap, ci mai mult cleat aceasta
4 isioriile trii Moldovei , aa cum Nicolae Costin le scosese cu
osteneala lui 2.
Scrierea lui Axintie e interesant Intiu prin caracterul scriitorului. Nu mai e un boier mare acela care alcatuiete povestea
Domnilor Nicolae Costin murise
; scriitorul nu mai aduce cu
sine interesele i pasiunile carierei sale. Nu va fi deci nicio jude-
664
gazeturi 4. Putem spune deci c avem pe 1nsusi NicolaeVod vorbind despre gAndurile i despre faptele sale.
Ni se va spune de la Inceput i aici c' noul Domn a rechemat,
eu promisiuni de iertare, pe toti boierii pribegi, zicandu-li cA
65
' P. 163.
s
46
sailles Ludovic al XVI-lea. E sigur ccl 'Ana alunci lit nicio tar&
din Europa nu se indrznise a aduce irzainlea celor
cela ce am pulea numi un budget devenil aslf el public. i cronicarul, fArA s'A adauge laudele care s'ar fi cuvenit, se mulpmeste.
BA Incheie astf el: i iarA s'au aflat cheltuit mai mult de Nicolae-VodA In trebile tArii, neputAndu-se cuprinde toate din venituri ; i iar au luat zapis, isalit de arhierei si de boieri1.
In Tara-RomAneascA, dupA scurta si tulburata guvernarea lui Nicolae-VodA, asa a cAutat sA lucreze i loan Mavrocordat,.
Intru cAt i-au IngAduit ImprejurArile, Inch' mai rele.
cetind acest punct de-asupra, sA vedeti ce au pAtit atunceacei hatmani pentru obiceiuri noug ce Incepuse a facere
Tara LeseascA 4.
I P. 172.
3 P. 361.
4 P. 355.
67
intru apararea datinei, care tot e mai bung decat once Invoke: Dar% tot era mai Cu cale a scoate de cele obisnuite, pe
tar sa fi luat, decdl a se face obiceiu. Domnii, cat ar putea, s se
fereasca A nu scoat obiceiuri ce n'au mai fost. De vreme ca
sant oameni mari, trebuie si lucrurile lor sa urmeze dup cinstea
lor si pentru ca A' nu ramaie in blestemul norodului, a suspi-
earl de cei mai instariti din prostime *, de catre zlotai s; ibid., pp. 361-2.
Pp. 67-8: Iara alta nimica, niciun fel de angarie n'au mai scos,. gi li
era tuturor saracilor mai cu odihna, di fievecine tia Mt bir are a da tntr'un an-
68
control. In privilegiul din 1721 pentru noua i strlucita d'Adire de la V'creti se Inir ca d'AH de care ea va fi scutit :
haraciul, lipsa haraciului , deosebit de t sama cea mare, a
doua i a treia , pe 14110 care sant i alte oranduieli domneti: la scanduri i alte lemne Imprteti , gloabele, apoi
toate dijmele, Inirate pe rand : dijma albinelor i a porcilor,
adeca dijmritul, oieritul, fumritul bltii , dare noug, tutunritul qi, la capst, aa de producnorul vcgrit, mnstirile
avand doar privilegiul de a plti oieritul la trei ani odat 3 .
1 KogAlniceanu, Letopisig, III, p. 136. Urmeaza un an de mare bielsug;
hindu-i de 4 prostinte ; ibid., p. 73. Se reproduce oare insusi textil' testamentului * cAnd se spune, neistoric, cl Doman' ce ar schimba acest aseziimant
va fi privit nu ca e Domn crestin, ce ori Ion-Voda Armanul ori Gaspar Sasul
(sic) s, e calctitor de lege? *
a bid., pp. 136-7.
3 Iorga, Doc. grecegti, II, p. 373.
69
70
uit nici repetarea, cam trzie Ina' , dup sase ani, a ceremoniei
drii de sam a budgetului, Inaintea Mitropolitului, Romanul
Daniil, care Inlocuise pe Mitrofan x. Fur de fat # toti arhiereii
cari mai era' nstaynici pre la sfintele mnstiri ale trii si toti
egumenii de pre la toate mnstirile cele mari ale trii si toll
boierii cei mari si al doilea . Cu acest prilej, constatndu-se
desvrsita potrivire Intre venituri si cheltuieli, se cere lulurora
sd facet uremia' de credingi inainlea milropolilului, invielor
harnic, la 1720 al liparului romdnesc 2 Se Indreptt,esc e pecetluiturile dup obiceiul moldovenesc, adugndu-se c aceasta
s'a fcut din causa tranilor, cari sd inviifase de a nu se add mOra la un loc, ci unzbla, sirdmuldndu-se dinlr' un sal in allul 3.
Dar, Inainte de toate, ceia ce-1 intereseaz si nu se poate
opri s n'o exprime, este dusmnia fat de aceia chiar rang%
cari stause si ale .cgror cereri de stpanire nemteasc le isclise In primul rnd. Va vorbi deci de niste fumuri ale desertciunii ce ji Intrase In cap de umbla ca niste oameni rtciti si
posomorlti de vin 4. Acestia, rii vrjmasi patrioti , # fc-
' P. 103.
a P. 105.
71
ternir, 4 ora de nimica , pe care, scrie cgluggrul cu asa de cretinescul suflet, Dumnezeu 11 va .judeca dup faptele lui,
apoi Toma Cantacuzino, a cgrui sotie Ostra legAturi cu Hrisant 6,
-e presintat, la moarte, ca un om prost, lipsit de casa lui si de
moiile lui si de rudele lui 6.
Aceiasi ()s'Ana a dusmanilor i necredinciosilor lui Nicolae
Mavrocordat atinge in fine pe Mihai Racovitg 7, pe Ioan Dediulescu vi pe complicii lui din Ardeal, futre cari insusi Ioan
Dudescu i Clucerul Manolachi, cu nebuniile, neastmpratiile
impotriviturile Ion . Ea va lovi vi pe Dumitrascu Racovitg,
fugarul la Tatari 8.
Critica nu se preste nici inaintea memoriei lui loan-Vodg,
fiind Ioan-Vod tnr i nepedepsit 1ntru obiceiurile i ornduielile tgrii , asa c Grigore Halepliu, ca Vistier, multe mn1 Pp. 106-7.
2 Pp. 109-10. Numai dupa dnsul vine un German, Knigsegg,
-nicsghen ; p. 111.
3 Pp. 115-6.
4 Pp. 116-8.
5 Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 157-8, no. DCVII.
P. 135.
7 P: 142 i urm.
'5 P. 164 5i urm.
Co.
72
1 P. 116.
1 P. 150 si urm. Un Vasile B6rc6neseu, prins i adus la Domn, e iertat
ibid., pp. 149-50.
CAPITOLUL V
nicio intelegere pentru trecutul trii i pentru nevoile locuitorilor, grij a se indreapt asupra tierii de drumuri, ca Via Carolina de la CAineni, a ridic'Arii de csrmi, aez'Arii de coloniti
74
apoi
nei7 ;
75
' Ibid., pp. 291-2, no. cxciv; Iorga, in Hurmuzaki, X, pp. Ix-x; Rada
Cantacuzino, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XIII.
3 lorga, 13oc. grecegti, II, p. 913, no. DCCCLXXXIX; pp. 959-60, no.
DCCC XXXiii.
3 Hurmuzaki, VI, pp. 266-7, no. cLxxxi. Cf. i ibid., pp. 278-9, no.
CLXXXV.
76
mnstirea Hurezi, unde sttu un timp i guvernatorul militar, se ridicaser, inteo nou adunare, la Targul Jiiului, cu
cele mai grele invinuiri: aceia de a fi provocat cderea BrAncoveanului, de a fi lucrat contra Imperialilor, de a se fi felicitat
de moartea lui Barbu BrAiloiu, care a bAgat Nemtii In tar ,.
egumenii i toat acea mrunt boierime oltean 1, care de la
Inceputul fiintdi Statului acestuia, nu fAcuse decat s se afirmeprin numrul, neastmprul i indrAzneala ei.
Deci se recurse la elemente luate din aceast clas insi,_
invrstnd pe btinai cu Greci acuma Incetteniti i cu
oameni de aiurea, Levantini cari-i pstrau caracterul osebit.
Astf el lng6 Mria Sa Banul luar loe elugrul Dosoftei Briloiu,.
Popescu i care avea i calitatea de a fi servit pe Vod Brncoveanu ca secretar in legturile cu stringtatea 2. Actul de
numire a efului trii e din 15 Septembre 1719 3. Asistentii lui
fuseser alei numai de boierime ; Intrirea lor are loe la 29.
ale lunii 4.
77
Dosoftei, Brailoiu, Stirbei, Bengescu si Strambeanu protestara contra Inviinuirilor ce li se adusesera ; ibid., pp. 421-2, no. cam.
78
Amasia. Era nu atata ambitia de a fi in acelai rand cu Bucureteanul, de care episcopul nu mai avea sa tie sama, cat grija
de a nu cadea supt Belgradean , al ca'rui rost e mai Ink decal
al Amasiei , i, afara de aceasta, atarna de Ohrida ; dac deputatii la Viena au primit aceasta situatie, acest cler, solidar inb
apararea demnitatii sale, Ii desaprob. Egumenii, cari atarnau
de Mitropolia terii nedesprtite, primesc sa fie supt obladuirea
episcopului de Ramnic. Se cere ca nici la episcopie, nici
manastiri sa nu se aeze ca stapani strinii. In ce priveteinvataura, daca o coala de latinete e de dorit la Craiova,
la Ramnic sa fie una romneasca ; de slavonefle nu se vorbeflede loe 2.
791
sfarsit si se presint, nu numai ca misionariu pentru Maranaurgs, dar i ca vicaris apostolicescu In Tara Ungureasa
intreag6, afar% de Ardeal, un Catehism la 1726 6.
Contra acestei propagande se publick In slavoneste i rom6.neste, la RAmnic, Intaia carte a Vldiai Darnaschin 7, acea InveiEpiscopul catolic, Gheorghe Mrtonffy, reelam i Fdgrasul pentru el
si nu admitea nici acel titlu pentru seful bisericesc al Romnilor; ibid., p. 421._
El cerea s i se dea lui Patachi vre-un titlu italian, tinandu-i-1 totusi
SO
la alegerea Patriarhului de CarlovAt 0, vAzAnd situatia episcopilor de Buda, Timioara, Arad 0 Caransebe, cerca ca 0
-el 0 clerul sAu sA aibA aceia0 situatie ca efii comunitAtilor
-sArbeti supuse Casei de Austria 4. Unul din cei ce iscAlesc
alAturi de Inochentie, egumenul de Govora, Ilarion, o face
si cu numele de familie, Glogoveanu, obiceiul de a trece la
-cAlugArie pAstrandu-se deci in aceastA nobilime mai micA
-oltean'A. i egumenii se rugau de generalul conte Wallis, pe care-1
3 Bianu i. Hodo, o. c., II, p. 36 i urm. Pentru urmaullui, in 1735, Climent, care e e confermaluit *, dar se va hirotonisi in Monarhie, la Belgrad,
Iorga, Studii fi doc., V, p. 151. V. i ibid., p. 153. I se scrie de guvern: e sa
ou te mai tinzi la vinariciu * (ibid.) i sa plateasca e potea i tafeta *pentru
mioartea lui Inochentie.
' Hurmuzaki, VI, pp. 417-8, no. ccr. Petitia e, firete, redactata in limba
latina, dar o expresie ca aphtocrator * arata un Roman In scriitorul ei.
5 Ibid., pp. 419-20, no. ccur.
81
nesti, asigurau c nu e vorba de nido dajde nou, ci c episcopul vrea numai s rspAndeascA legea cea bun : cA adevrat asa iaste cs-i mil Sfintii Sale pentru Beseareca Rhritului si pantru lege pravoslavnic .
i Moise Petrovici socoate deci c se poate intitula In cartea
.despre Cele apte Taine: Mitropolit al tot poporul crestin de
_supt puterea prea-luminatului Chesar al Rmului, In Serbia,
Slavonia, Hungaria, Tara Croteasc, Ungrovlahia chesariceasch
i Banatul Timisoarei 2 In cutare epistor arhiereasc a lui
1 Iorga, Studii fi doc., IV, pp. 80-1, no. Lxxv.
2 Bianu si Hodos, o. c., II, p. 30.
6
82
din 1731 el Ii zice: Cu mila lui Dumnezeu pravoslavnic mitropolit al Belgradului .1 a tot cretinescului norod ce s afl supt
stpnirea Mrirei ImpArAteti arhiepiscop, iproci . Data aceasta, el chiam5. la dnsul, ferindu-se doar s'A se atingA de Ardealul Insui, pe toti ortodocii de la Orade i, din jur: oraul de
CAPITOLUL VI
aceluia, logodinduli IntAiu pe fiul mai mare, invtatul Scarlat, asemenea la iubirea c'rtilor, ca unul ce tia turcete,
elinete, latinete, francete , dar i. la scurtimea vietii cu un1 Protestul lui Gheorglie Cantacuzino, in 1726, cl el nu e e moale si cat
in decisiuni, e majorisat; forge, Doc. Cant., pp. 293-5, no. xxnr. Consiliul
de Rtizboiu era de pArere a el sA fie scos neapArat, mngiindu-1 cu o pensie
"i cu titlul de consilier secret sau de General-Wachtmeister, ibid., pp, 295-7,
no. XXV. Curtea-i fu insti favorali16.; ibid., pp. 299 300, no. xxvrn.
6*
84
85
regim de Tarigrad al fratelui acestuia. In fruntea lor era ginerele lui Brancoveanu, vesnic agitatul Nicolae Roset1, amestec
omor ritual s'i el era poate s fie Inchis la Cele Sapte Turnuri ca dupa'. Domnia precedent. Cronicarul lui Mavrocordat
asigura' chiar c rara interventia acestuia, Mihai-Voda ar fi avut
s rspunda pentru reaua sa carmuire 3. i data aceasta Nicolae-Voda nu apas pe cel care din nou era deci s'A fie inchis In
temnita de Stat si el va starui ca Dumitrascu Hatmanul, fratele
fostului Domn, s'a nu fie suprat In Moldova, chiar daca ar
exista un firman contra lui 4.
Noul Domn, numit In Octombre 1726, pe care Nicolae-Voda
si-1 pregnise de mult pentru stapanirea de familie despre care
am vorbit, era Alarde Dragoman Grigorascu Ghica, fiul Ruxandrei Mavrocordat si al beizadelei Matei, fiu al primului Grigore
Ghica si odinioar pretendent contra Brancoveanului. Tatal
murise de mult, si mama, vestit si pentru leacurile ei, ca fiica
a unui iatrofilosof , femeie de mare energie, il crescuse ele1 V. si Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 972-5, no. nccccxLvr.
2 V. ai Iorga, Studii fi doc., V, p. 56, no. 255; p. 57, n-le 256-7; si In
Scrisori de boieri, la data de 1740. Acest caracter al pribegiei face pe Rada
Popescu sA considere pe emigrati, ca e neavAnd nicio nevoie, ci Inca milA si
cinste, numai din fire rAi s'i neastAmpArati o ; p. 144.
$ Radu Popescu, p. 142 si urm. O. In aceastA noud crisA, prin stAruintile
Domnului muntean s'ar fi Intarit Domnia Moldoveanului, si Nicolae ar fi
primit multAmiri in scris pentru aceasta. V., mai precis, Amira, p. 156.
4 lorga, Doc. grecesti, II, p. 966, no. DCCCCXXXVIII.
86
Roset, pe Constantin Costachi, pe Sandu Sturdza, fostul pribeag In Rusia, pe Iordachi Cantacuzino Deleanu, pe Toader
Paladi, pe fiul Insusi al lu Lupu Costachi cel tiat de Turci
tlup recomandatia lui Nicolae-Vod, Iordachi, apoi si pe Cos1 Mustea, la sfar0t.
Amira, p. 160. Cf. caracterisarea lui Neculce, p. 373: veselfi Cu naiuri
cu cantece hagime0i i cu multi pelivani masctirici i. Pentru purtarile desfrAnate, ibid., p. 374.
Neculce i Amira, pp. 159, 179.
Neculce, p. 364.
87
rul Ioan Bogdan ; ca Greci, Ipsilanti, mostenit de la predecesor, Impreura cu fiul Iordachi, cu ginerele Iamandi, apoi un
Sluger 1VIihalachi, un Macr1, cumnatul s'Au, prin domnita M5ri-
ce mai rmsese de atAta vreme, de asteptau pre GrigorieVod cu bucurie, ca sA Incap i ei, vAzAnd c5. i-au apucat
iiarA ceilalti boieri Inainte i acum, cAutau rAu 1
Grigore-VodA pAstreazA vAcgritul, sprijinindu-se si pe sfer-
tturi. dar scade sau InlAtur multele dijme adause de MihaiVod 2, cAci e sAdit5 si la dAnsul dorinta de a se Imbuna cu
$ara. Dar el vrea mai mult deck, atAta. Ambifia lui e a se pune
in legdiurd cu lot lreculul, nu numai al Moldovei, dar al amdncluror fdrilor. El e un converlil, un asimilal din prima clip?".
Limba moldoveneascA prea lesne au InvAtat 3. Nat la
ease luni au InvAtat moldoveneste, grAind asemene la tot
cuvntul , i Amira, cunosator de limbi el Insusi, d o
.explicatie, neasteptatA, de latinitate: ce poate fi eft' i limba
ltineasc, frAnceasc, ce le stia toate, I-au deschis asa curAnd,
la limba moldoveneasc 4 . i el vrea s i se facA i lui o cronicA,
Ibid.
4 P. 159.
88
larg Intrebuintate. Toti dusmanii familiei sant rnaltratati munteneste , ca la Radu Popescu, de la Mihnea, Inlocuit de Gheorghe Ghica, pentru ca i sufletul curand s.-si borasca In prpastiile Iadului, s'au perit pomenirea lui cu sunet1. Dari
primului Ghica, de erban Cantacuzino, fiind mai viclean decat alti frati 2. Se vorbeste de nebuniile Muntenilor 3r
la care va raspunde Radu Popescu cu nestatornicia Moldovenilor 4. Se vede urmarirea continua a criticelor lui Constan-
pp. 911-2, no. Dcca.xxxvin; pp. 915-6, no. occcxxxr; p. 927, no. mum;
p. 963, no. DCCCCXXXV.
89k
no. nccccxm.
4 Ibid., p. 928.
5 Ibid., p. 934, no. DCCCCXIX Cf. i ibid., p. 992.
2 P. 164.
' Daponte, Viata, p. 337. Pentru planul de ctisdtorie cu ..knastasia, fiica,
lui Mihai-Voda, ibid.
Ghica luase msurile necesare pentru ca, urmnd struin!tile predecesorului su, s izgonease pe Tatari din caslele
usurpate, drmndu-li bordeiele de lut i chiar cAte o primitiv moschee i pedepsind pe aceia dintre dnsii cari, Indrt-
inscriptie romneascg, pentru a fi arzat Intr'un mAret. morinnt de marmurk pecetluit Ins cu versuri elenice de arhaidi
fAptur p*An'A i la data de Iunie a mortii, exprimat In cronologia
aticg 8.
Izvoarele; cronicile Moldovei si Tilrii-Romilnesti, rapoartele din Odobesen i Tocilescu, I. c., *i Hammer, Geschichte der Krim, Viena, 1856, In Iorga,
Chilicz
XXIII, p. 282 qi urm.; .Doc. grecegti, H, pp. 932 si urm., 947 si urm., 955, 958
-si urm.
Amira laretinde cd Mihai-Vod4
vrut nici sa primeasca scrisorile,
Turcia, ale fratelui. Dar Neculce-1 presintd ca Inteles cu Dumitrascu ;
p. 367.
3 Amira, p. 163. Cf. Radu Popescu, p. 165.
3 Iorga, Doc. grecegti, II, pp. 971-2, no. DCCCCXLV (an. 1728).
Rada Popescu, p. 165.
Amira, p. 179.
7 Ca Atanase Comnen Ipsilanti, Tet urea 2* ed.wair, p. 327; reprodus
orga, Doc. grecegti, II, p. 1069, nota.
in
92
Lsa mai multi fii 1, dintre cari cel mai mare, Constantin,
tanr de o crestere aleas s'i de o distins ideologie, de mult timp
un zelos corespondent al Patriarhului Hrisant 2, care nu supra-
Anghel,
Flaviu si Comnen ,
ibid., pp. 243 4. Pentru loan v. mai sus, p. 82, nota 1. Pentra
Alexandru, Iorga, Doc. grecefti, II, pp. 981-2, no. DCCCCLI. Pentru Doamna
Smaranda, ibid., pp. 993-4, no. DCCCCLXI.
2 Ibid., pp. 891-2, no. DCCCLXIV: pp. 945-6, no. DCCCCXVIII; pp. 987-8,
no. DCCCCLV; pp. 1040-1, no. DCCCCXCIX; pp. 1044-5, no. my. El gAtete lui
Hrisant locuinta la soacra ; ibid., pp. 990-1, no. DCCCCLVII.
3. Testamentul Saftei, yaduya lui, Iorga, Doc. Cant., pp. 177-82, no. zaxne..
2 Cf. Radu Popescu, p. 174 *i Iorga, Doc. grecevi, II, pp. 975-6,
n -le DCCCCXLVII-VIII.
93
4 stgpneasca
iertgciume
blagoslovenie ,
invo-
Ibid., pp. 198-211, no. Lxxxvri. El lasd ceva si unui Suedes, lui
4 Ion Sfetul, care m'au odihnit In cllatoria Beciului o; p.209.
94
eA unii dintre boieri ar fi voil, alt Domn deckt pe fiul tiranului . Dar Grecii fur castigati, si tot asa Doamna, care doria
fireste pe fiul ei, i, supt inrkurirea hotritoare a lui Iordachi
Cretulescu, care-si sprijinia ruda, crescut romneste, se alese deci
Pap din vremea lui Matei B5sArabA, a erui traditie se continua de fapt, pentru a se cpta aceast5. confirmare 3.
Divanul Domnului e alcauit din tansrul Brncovean
Constantin, care e fcut Mare Stolnic, dintr'un Filipescu, Grigore, Serdar ca In Moldova, dintr'un tot tanilr Verescu,
Barbu, care va juca apoi un mare rol, pe lang5. cativa Greci
1 Ibid., p. 251, no. xxv.
Alexandru se IntAlnete In Efemeridele lui Daponte, al6turi de Alexandruo fiul lui Ioan, care muri de ciumg la Bucure0i.
3 Atanase Comnen Ipsilanti, o. c.. p. 327, i In Iorga Doc. grecevi, II, p.
1069, nota; Daponte, phmerides daces, ed. Legrand, II, pp. xxxx-u,
95.
suirea sa vasalului din Bucure0i; Daponte, L. c., p. 245. Mai cunontem un.
asemer.ea cas ; Iorga, Doc. grecegti, II, la an. 1754.
V. i Tollot, Nouveau voyage fait au Levant s armies 1731 et 1732,
S6
cordat nu se putea Vstra. Sprijinitorul lui la Poart, Manolachi Ipsilanti fu aruncat la Forno dupa struintile lui MihaiVon.", care-vi asociase In silintile sale vi pe dragomanul flotei,
Ventura. Mihai cApt deci el Domnia rAvnit, vi, de CrAciun al
-acestui an ava de tulburat, el se pregtia, cAlcAnd in picioare
Fig. 4.
Constantin Mavrocordat.
97
Indat4 ce fu numit un nou Mare Vizir in locul acelui care stri-vise rascoala, i el nu era deck, prietenul Pa6 de Vidin, boierii
-de tarA, cu Cretulescu i Brancoveanu in frunte biruir,
tnd cri Mihai-VodA i-a pradat, ca, odinioark pe Moldoveni ;
mazilul fu din nou in primej die s-i piardrt capul 3. Ventura
plAti cu capul cutezanta lui 4, i astfel Constantin-Vod putu srt
triumfAtoare
peste tot ce (Muse Fanarul i Moldova fanariotisat a Raco-vitetilor. Intr'un privilegiu redactat romnete pentru mnstirea grecease a Sfntului Visarion, la Ducu, In Tesalia,
isalesc: ca Intrtiu boier, marele patron Iordachi Cretulescu,
.-so t de Doamnrt din sngele Brancoveanului, Constantin
VrtcArescu, Constantin Brancoveanu, struitorul la Poartri din
1730, ca Mare Logofilt. ruda lui, Barbu, apoi Grigore Filipescu,
p. 1069, nota.
3 Neculce, p. 370. Noi intrigi ale lui, cu un arz fals #; ibid., p. 372. El fu
..exilat la Lesbos; ibid.
Lui Constantin i s'ar fi oferit, dupd Daponte, ceia ce, iar4i, e neadmisibil,
-sprijinul lui Ventura. al lui Manolachi Ipsilanti i al medicului Toma Testaibuza care va ipivi ucis ; 1. c., p. 347.
Daponte, t. c., p. 348. Din nou ar fi cerut pe fata lui Miliai, Anastasia.
_Aeolo, i intrigi ale lui Mihai, ie0t de la Edicule.
lorga, Doc. grecestl, II, pp. 1076 7, no. mxxxi.
7
98
99
In April 1733 Grigore, ajutat de fratele sau Marele Dragoman Alexandru, avu In sfarit prilejul de mult dorit de a
schimba cu Constantin, varul su, trecand la Bucureti, despre
care Neculce spune, glumind, ca se credea targ mare , cum
nu era Iaul 2 Se vazu cu acest prilej, Heat de greu a putut sa'-i
100
Constantin Costachi, admitnd, cu toate legilturile lui racovitesti, pe Than Bogdan, pe cuscrul lui Ghica, Iordachi Cantacuzino, la urn totusi un conspirator, pe alt Iordachi Cantacuzino, de la Pascani, pe Toader Paladi, de si nepot al lui
Mihai-Vod,
de si putin sigur , ba clziar pe unul din ti i lui Anlioh Cantemir, Joan, din care fAcu un Mare Ban 2, dar increzeindu-se mai
mull in Roselefli, a arora f i fu aceasiet Domnie: socrul Constantin,
vArul Mihalachi, ruda Andries, un Iordachi Roset, zis Cilibiul . Vremea de mare putere a familiei revenia. Grecii, cari
fusesera si In jurul lui Grigore-Vod, lipsiau.
0 democrafie ca la Munieni il insuflefefte pe Donin: Indreapt
101
rivalitatea, acoperit totusi In oarecare forme, a lui NicolaeVoda cu nepotul su. Sprijinit in Tara-Romneasc pe partidul brncovenesc, cruia, cura se va vedea, si Mihai-Vod
trebui s i se plece, iar In Moldova pe dinastia roseteascA,
Mavrocordat era A se dovedeasck In prima parte a acestui
din cele d'intliu dota stpaniri. Dintre cei de. cari se servisera Domnii de p"n atunci la Constantinopol, el aduse aderea
lu Manolachi Ipsilanti, pe cnd In Moldova Constantin Ipsilanti avea o situatie mare 3. Boierii lui din Moldova fur6 in16turati s'i chiar Inchisi 4 de Ghica, venit s,-si easbune, fiind in
rascu, vechii dorilori de Domnie indigend , Negel, foarte onorat de Domn, urmand s. apere dArz interesele Vrii 3, si Neculce-
dealt de hula Razu si un Lupu Gheuca, apoi si Darie Do1 lbid , pp. 376, 377 i. nota 379-80. Criticile lui Neculce, care aratA
pe Greci pretutindeni, InsemnAnd anume la varni,gi se plange a se cheltuia prea mult cu Doamna Smaranda i. cu fratele Iancu (pp. 377-8), yin
i din aceia a el a pierdut situatia pe care i-o d6duse Grigore-Vod. La
dnsul $i mnetiunea ce/or i vre-o zoco /Mori mAritate a' ttitane-sAu (ibid.).
2 Ibid., p. 380: e fiind acea targi mai bogata ii.
102
CAPITOLUL VII
104
supuind pe cei rtimavi la locul lor a plti birul fugarilor, stricandu-li lor, sttipanilor, o gospodrie sprijinit pe scutelnicii
a Lribuiti caselor lor vi pe lucrul de o zi pe sAptmng al rumanilor, cari nu mai dau dijmvi au dreptul de pvunat. O aka dask.
a megiavilor liberi,
asemenea, cum li arat numele, cu a Trizevilor moldoveni , e singura care, fr alle Indatoriri, folosevtedin noul regim. Ce?, au ajuns ci, boierii, acolo de s trebuiasc.
a-vi cultiva singuri viile i a-vi pavte turmele ! Sant puvi la okra
cu tranii. Sare de la ocne nu li se mai d. De ce nobilimea ardelean s aib o fericire de care ei sant acuma lipsiti? Cele douzeci i patru de mari familii au fost, supt generalul Knigsegg,..
obiect de batjocur, fcandu-i mincinovi i spuind c nici deSfantul Petru n'ar tinea sam 2;uvernul, dac ar fi vi el t Valah *1_
Dac4 boierii au procese, ele nu se judedi dupti obiceiu/ Omantului, ci prtile sant trimese la auditoratul militar, unde trebuies se rspund numai pentru causele criminale. N'au lipsit nici
arestrile nedrepte. Arendavii veniturilor Imprtevti tulburii
pe negustori. Hotii snt pretutindeni, i nimeni nu e sigur In casa
Tranii sant obositi de continuele munci gratuite. Esceselemilitare nu mai sant oprite de cand lipsevte comisarul. Ni s'a
alctuit In atata vreme o straj de trani care sri puje captit
prdticiunilor. Plangerile populatiei nu pot fi ascultate dirk
lips de tlmaci. Acestea le spun noii carmuitori, Arlastb.
Aceasta vorbi e pusa de consilierii insli in sama lui de Porta; Hurmuzaki, VI, p. 455.
2 bid., pp. 425 7, no. ccuvi.
3 V. i ibid., pp. 491 2, no. ccr,xx (memoriu al lui Knigsegg, 1724)_
o plangere din 1732 a lui Constantin-Voda catre Wallis pentru vaina de la
Caineni; ibid., pp. 513-4, no. ccLxxxv. Recriminatii imperiale contra lui
Ghica; ibid., pp. 516-7 (1734). Pentru toate acestea intregul material epresintat cu o sarguinta admirabila, dar lute forma in care ingreui.orice
intrebuintare, de d. Alexandru A. Vasilescu, In 0.!tenia .s21, Austriacii,
1 716-1739, I, Bucuresti 1929.
105-
Ant arnati ca abusivi i aroganti 2. In schimb, organele germane presintau, cu lauda lui Vlast singur, pe Bijileanu ca pe
un ambitios intrigant, care, supt pretext de motenire,
adus.
fratele de dincolo, de i cei de acolo nu Ingiduie astfel de legturi, iar pe PrAcoveanu ca pe un idiot , care nu tie decn
romtnete 3.
cu plAngerile scrise. Pentru ajutor fiilor lui Barbu Brdiloiu, ibid., pp.
458-9, no. ccLxiii ; pp. 463-4, no. ccLxv ; pp. 493-4, no. ccLxxii. i alte
Boierii pretindeau scucereri de ajutor ; ibid., pp. 501-2, no. ccLxxrx.
tirea de toate dijmele ; ibid., p. 489. Vdduva lui Golescu se cerea peste
Olt ; ibid., p. 494.
3 Ibid., pp. 476-7. Judecata lor e favorabil lui Stirbei i lui Matei Glogoveanu ; ibid., p. 481. 0 aratare a neajunsurilor din partea vechilor administratori romni ; ibid., pp. 504-7, no. ccLxxxt. Cererea lor de drepturi ;
ibid., pp. 509-13, no. CCLXXXIV. Ii amintesc meritele fiscale i semnalend patetic decadenta. Ei cer scutiri ca rkIsplatg.
4 Ibid., pp. 456-7, no. ccLxi. Interventia episcopului Inochentie, n-1
urmAtor : Dar atunci de ce am fost facut eu episcop? El arata c supt
RomAni socotelile se luau de boierii trimei In Intelegere cu Scaunul episcopal.
Era intentia de a asigura, prin preedinte, majoritatea catolicilor ; ibid.,
p. 481. Se glndiau Imperialii ca supt vornici s6 fie un sub-vornic sau controlor,
Neamt i, pe l'angzi ispravnici , doi Ober-Vornici de aceiai natie ;
3 Numirea lui, In 1731, ca episcop al Bulgarilor din Oltenia ; ibid., pp_
d. Bulgarilor,
ibid., p. 464 i urm., no. ccLxvi. Cf. scrisoarea lui Inochentie, ibid., pp. 493 3,
no. ccLxxr, o alta, ibid., pp. 508-9, no. ccLxxxm.
106
cere s i
107
de unde trecu la Turtucaia, tara fiind Incredintat lui Constantin Cretulescu bAtrAnul i mitropolitului romAn stefan.
in urma lui, fiul lui Nicolae Roset Intra cu straja nemteasc
la Cotroceni, prdAnd dughenile Turcilor. CAnd apru apoi
comandantul imperial Ghillany, el fu primit de populatie ca un
liberator.
Dar, cum n'avea la IndemAn ce trebuia pentru ca sA afirme
ocupatia, Domnul, care izbutise s capete cAtiva Turci, putea s se
Intoarc. PAn atunci un colonel Barkoczy apAru ca s prind pe
108
unde Grigore Ghica urma aceiasi linie de retragere si de chemare, de la Hotin, a ajutoarelor turcesti, care aici n'avura
incerce nicio ofensiva. Dintre Moldoveni se declarar pentrui
ceata navalitoare doar o sama de boieri de spre munte, urmand
Ibid., p. 3.
Ibid., p. 402.
Fig. 5.
109
fi ajuns,
110
cei din dreapta Oltului primi aceasta sarcina, Radu Comiineanu, i. era de ateptat ca boierii olleni sd ceard de la comandanlul T urcilor cucerilori, la cari se adaugise i. un mic
contingent romanesc cu Spatarul cel Mare, Ianachi, un Ban
din mijlocul lor 1. Asti el se impuse, dupd inleresele f i memdria
locald , ca Ban Matei Blacescu, i el dintre boierii mai mrunti,
c.
11t
In acest timp ins, isprvile se fceau prin Turci, represintati la Bucuresti printr'un muhafiz Soliman-Pasa, urmasul
cuceritorului Multe* i puterea lui era asa de mare, inca
In timpul bairamului clopotele fur oprite de a suna trei zile
Dar moartea lui Rk6czy la Cernavoda puse capt strlucitului proiect 3. In asteptarea pcii, Mihail Csky fu numit de
Turci guvernator al Ungariei i Ardealului , Cu acelasi drept
112
merse la Yidin s Intalneasci pe serascher, care cucerise cele cinci judge. acesta ceru socoteli bineti si inirebei
ar fi dispus Domnul din Bucuresti set cumpere aceasiet
parle rec4figaid.' de la Imperiali 4.
I se puse deci In vedere lui Constantin-Vodi ca In opt zile
pliteasci suma de o suti douizeci de pungi ca prg de riscumprare. Pentru a negocia se trimese la Vidin Constantin Caraeh 5. Firmunul de unire, cam era de lap' holirit de mull la Con.stantinopol, sosi la Bucure5sli cu el in Novembre, ardidndu-se
-aceasia se face dupe!' cererea episcopului f i a boierilor. i povesti-
113
Romanesti ca ar putea sa-si faca el Insusi o armata, din elemente a caror capacitate militara n'avuse cum s'o judece.
El hotarI deci ca loai lumea sei se inarmeze pentru ca sa se
114
115
atunci, dar stirea era fals. , ca oricine, s'i un rob tigan, se poate
inarma ca sa vneze astf el de catane 3. Expeditia contra celor
ram* la Perisani n'o fac numai Turcii 4.
Dui:4 infrangerea Imperialilor la Grodzka langa Belgrad si
caderea acestei cetati, urma insa pacea cu Imperialii: un moment se putuse crede ca ar fi Cu putinta ca si Lugojul si Caransebesul s revie la Imperiul Otoman 5.
Indata se numira vornicii celor cinci judete, dar mai mult
dintre Greci 6. Totusi episcopul de Minnie si boierii venira sa
1 Iorga, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIII, p. 24 si urm. (si alte socoteli). Pregatirea lor ; Daponte, o. c., p. 211. Laude turcesti pentru aceasta;
ibid., p. 190.
5 Ibid., p. 221.
/bid., p. 227.
8
116
In acest timp Moldova nu avea s se bucure de o reintregire, dar ea nu putea sa Inregistreze, cu toate vechile apucaturi
de parada, razboinica ale lui Grigore Ghica 4, nici cea mai mica
actiune militara.
Ibid., p. 538.
Pentru urmaul lui Duca-Voda, Serban, lorga, Studii gi doc., VI, pp.
282-3, no. 426. 0 fata a lui Duca, domnita Safta, era mama lui Alistarh ;
p. 436, no. 1642.
Inn 26Ali fr
soli
pfra
111
fr.
.... . .
-...,-,P'-i,
*Lc,
9----
jtcP:.
/1.1'45'
-174
Fig. 6.
117
2 Ibid., pp. 530-2, no. DCCLXXII i n-1 urmator (Nepluiev catre Ghica).
3 Ibid., p. 534, no, DCCLXXIV. Constantin Mavrocordat ar fi avut un
J.-Chr. Gatterer, XV (Halle, 1770), pp. 260, 268. Cf. 0 Iorga, Gesch. des
usm. Reiches, IV, pp. 435-7, 440 si urm.
4 Odobescu i Tocilescu o. c, I. p. 505, no. DCCXXXVIII; p. 504, no.
DCCXXXV.
118
cgci
inaintarea ruseascg se fcea pe Incetul, mai mult ca o demonstratie militar pentru a aduce pe Turci la isalirea conditiilor
voile , i. aceastg noug biruint4 de la Stguceni, Stavuciane # al
Ruilor, fu hotgritoare pentru resultatul campaniei. Turcii din
Hotin se coborirg In grabg cgtre Bender: cea d'intgiu cetate
fu deci luatg frg greutate de Mannich 1.
Din partea sa, Grigore Ghica, de i. In fruntea unei mici
otiri de a 4-5.000 de Turci i. Moldoveni , dupg asigurarea lui
Neculce, nu Indrgznise a Inainta spre vadul Prutului, ci de la
Leurda dorohoian5, unde-i adunase aceastg trupg, se lgsg In
jos pang la Drgcani, lngg Botoani. Mid din nou se puser'
In m4care Ruii, el prgsi tabgra sa de la Galata i urmg exemplul lui Vodg-Cantemir fall de Poloni, pe cari nu-i considera
cu totul ca dumani, i lug drumul spre Tara-de-jos, aeznd
ca ispravnici de Scaun pe Sandu Sturdza i pe bgtranul Iordachi Cantacuzino Deleanul 2.
Dintre cei doi frati canteraireti, Dumitracu apucg, pentru
a strnge provisii, pe dincolo de Siretiu, Inaintnd png la Bacu
i. Intorcndu-se cu isprav', pe cAnd Constantin, care fusese i
Comis, cnd fratele sgu Ionita, care era Ban, Indeplinia rostul
de ispravnic la Bacgu 8, se lug dura Domn In ndejdea cg-1
va putea prinde i c astfel s'ar putea deschide succesiunea la
Scaunul Moldovei. Cu 2.000 de oameni el merse Ong la VasIuiu. Aici Insg ggsi Tatari In mare numgr, aa c5. Grigore Ghica
culce, pp. 407-8; Daponte, o. c., pp. 232-3. Era momentul and Mikes i
Orlik apareau la Bucureti, incerand o aventura; ibid., pp. 239-40. Cf.,
pentru luptele din Moldova; ibid., pp. 198, 199, 212-3, 225-6. Ghica la Galati ;
Iorga, Studii i doc., VI, p. 361, no. 1116.
119
"
120
fcu cu o nou ceremonie impresionant: la Zagarancea apetenia clerului moldovenesc stropi cu aghiasm oastea de invasieIn sunetul tunurilor 3.
Neculce, pp. 408-9. Cf. Minnick /. c.
Pp. 352-3.
Ibid. si Neeulce, p. 409.
..kr...
T
: '=',.,
::'
:....
1,/1i/ii1t
ilril,kir 3h1 AV
ir.
'1';!: .
railifiEritifintri
aritf, ir,
SAY
.11;1.1.,.flf , 11,41
liMili.,St71,1$117,10,477
...Ili/ 4,11
vi .,....,,, (1,,,,,,,,,/;,;;
11111".1-1.1e.r.:T
'147,,,,A.
Ce/21
Of:. i;jtsv..;
NIAI{II.1-ti 11:1/1.1;,
11,,
,,,,;
C.
4.5afl,
, ;,.. 4,1
ii, .i,, m lc; v, a R.,..,(4 ,0,,,,,,,,,,,,,,,I ,....:;-...:4 .4,1,14{41 .4c..., po.,....,1-!,;-1. .; .. = .3. .:=, , .,
.4,4-,,, h/=4gq `
=0, tOi.nr,..1,,Aio41,11; .....4,1; a ...,-/-4,....4.7. if-yecua, ,i7f it. ,t,.;1-., . CI =irotoi .,;:ns ..,t.1.-A.,' 61..iiv.
,nt,=. .
' /Jr ..Rou,s,..1.cm,i= : t.r,,=.1 ,:j_,,,,.J.nior,nipa glx,,,..eri AIIN,.......1#10
,..,, ,-a I. ,a.tIo oof 1, eue.,= -,;...,, I
_
w...:. ...,: 1. ,
-.'
' "AY,
;
,..,
e, ,,,,,,44.;rt. up 411.410,141; :
;,F,,y 11411
1,,i. ; n-.7.4
.l'il /1
I
1
..
.'.i.j.4'.74..
..7'$;.-4..14.
',.'.,
c:37....,: ....p; .A.1 batal.,4,1 "..' VP., 7,7;.V...
./1./ill:Crl./...; .1,1..1,:1,11c!1;..6
= it .
11,../.
:it., 4.osei.ut
...- r),74,44 sl..4.urn ....,,,Am. La. t., Li', MAI 7.4... o'bo
il6/11,,:linfrCin,..1-11; ,,...."1;..
ari It, = Its.V.:,.1411,;,;.j , :' Ill 4,1,tr.. ,..-..!7,-,
..
' iu=r,;r-itio; tVArt nm.P
,..,....ii=1,-, i .,Iptt.not ri..,,,,i,.
.. 41,, 4,r0,,,a
it. vriti
1:,-.; n4.,,;,4
;, ii,.,,,; . R.,`; 4`,,,,,4,,,; . :t. 7 371A; 171,r.
ifolerii:
ii;timpi 1647
olv
141.,1,;,...0 W...
I 1 ..,r'!! too
41
.oritv.i hutri,.,Zixn ti
10,11,14011..1,11141; ro,...i ...,1,!...X .1p.tiigi.-..1-ft, ,:.., ''.-..
.
ir, Ai 1.,==a s,,,,:.i;... ,
IL., P,*..,,:v...$.4,,,i, ,...,,.. 4,-*.: L.. .11.^.1,-,,-.,:w.4.
.
,
...
..",".
....i."..1..
'.,
4..
;
It:, letnieii 1.natiimlii:gwla....-L, .
. 7 ...;5414" lialin ,; iiivisin. A Anlit:
.-
v6.4 ,:,.,0(4.;,
.;
''i
i li; Isi.Zi,41
; ,n;;t1:sna
kile.7,.,,,;,r.;,,
...- go;.,.....j........--1,....`,,'A
.pli
T;,,,,,;.:A...1,5..; s,,,lq.;,4.-1,,,,,, .,',! .1.',..11 X7.1;16% Aa
4,,,,..
,4.,,,c,TaA,..: 4,...C.;+-1
;s..1,4.,,1;
11.;,44:14.,sc.;.,.....,,-,,....7...,4;,
o ij,,i,n1,,.. syynrf obi, : ,2,, 1.,,, .41.114111-E,1,,reqn P401,1,Lrr;.- ..V;ii:. Wa411. 4,51.:r.
1.1.;11115.1;17,,111......1.11 1,..11,11111.11-61
.-
ir,,,,, ,.
11 tk 1
;. i -'ii.
, _,-,,,,1/4-,,, , -41
t,
= -...6,-itt.,
,......r
'
1 ,1,
. '.- 1 k,,
.--...,Tra:?,, -:,,M4'. liiii-;11
.- ',.......,..,:),!,,..wr,...-14"'"..&,,,,,,
izg
.:441..40,#f,i,
);.'
-r:. ,-.A.,
-.
.'..r.:.--g)'
Fig. 7.
7. ,,,L1p,'
-",:,-
k!' .
It
",,,
N''''''
L.,1:7
....1,.
1 ....,11
i.,` -
'--.11
a=
-4.;'
,,....-::...
..-.4
12t
Uring o expeditie de jaf a lui Dumitracu Cantemir, carefcu pe Ghica sgt se refugieze, pd misil de loald oaslea sa Fi defoli boierii, i mai departe, la Turcii din Brilal.
Cum nu se merse pns acolo in urmArire, de i la Munteni
se luara toate mAsurile de apArare, banda de Cazaci .1 de Calmuci se Indreptg, rapede, asupra Focanilor, pednd peoricine MI% osebire 2, i oraul fiind supus celui mai crud ja! 3.
De altfel multi dintre Moldoveni se infAtiau de la sine. Astfel
Nichifor, fostul dasc41 al copiilor lui Grigore-Vod, mitropolit
de Side, i fiul, ginerele s5u Aga Lupu, fost Serdar la Orheiu
Se merse i mai departe in aceast cuteznoare intreprindere. Precum la Intrarea In Mo/dova se aruncase un fel de manifest ctre tar, se Incerc5 aeelai lucru in Ardeal. Printr'o proclamatie iscAlit de Miinnich i de gencralul Lascy, care luptase-
Neculce, p. 409. Cf. Iorga, Studii fi doc., VI, pp. 272-3, n-le 493-4.
Daponte, p. 272.
2 Ibid., p. 268.
6 Ibid., pp. 255-6.
122
cu puterea vechii aliante, acasa' 1. In acest timp celalt Cantemir pazia de Tatari la Hui 2.
Incheierea de pace se fa'cu contra parlidului militar, car4
se indukise asa de mull la prada Moldovei f i, in primal rdnd,
contra Canlemirilor, ca si contra acelora, mulfi, cari se compromiseserd ca Muscalii, fiind siguri cei ei vor retmnea.
Munich, de i ii ddea sama ca pacea se apropie, c'uta s
la Iai, la rrgul Frumos, la Roman, fura deci pstrate. Caimacamii- senatori trebuiau sa fac pregtirile de iarna a otiTii pentru anul viitor, i li se cerca grabnic A adune banii poclo-nului . Postelnicul prin care Grigore-Vod intiinta pe aceia
123
Ru0, Inca, atunci cAnd apAru Toader Paladi cu oaste tur.ceascA, pentru a lua Iqii In primire, se mai gAsiau osta0 opriti
fie
3 Daponte, p. 285.
3 Cf. Ienachi CogAlniceanu, p. 205; Canta, ibid., p. 184. PrAdAciuni la
Stanislaw6w ale lui Constantin Cantemir ; Daponte p. 302.
3 Ibid.
3 Neculce, 1. c. Cf. Daponte, o. c., p. 286. Pentru Lupu Nastase ; Iorga,
.Studii gi doc., VI, ,..p. 265, no. 44.2; p. 334, no. 880; Iorga, Doc. grecegti, II,
La Rui i clpitanul Jipa ; Iorga, Studiigi doc., VI, p.
p. 1107, no. raLxm.
373, no. 1224. Un Motoc fuge la Rui ; p. 231, no. 188; p. 340, no. 934; pp.
447-8, no. 694 (biseric6 la Chiindu). Altul parcalab de Hotin ; p. 251, no. 361.
124
fiii ascunsi, cari vor fi IndrAznit i mai mult, In ceasul sperantelor, acuma pentru mult timp imprAtiate. Antonie, rechemat in zAdar cu cArti de iertare 1, cAruia era sA i se dea ca rAsplatA biata depArtatA mitropolie ruseascA de Cernigov, caza
supt afurisenia Ecumenicului 2. E ciudat Ins6 c fu aezat,
In locul lui, Nichifor de Side, care se compromisese, cum an.
vAzut, cu toatA familia sa 8, din care Lupu Serdarul fu InsArcinat sA iea In primire tinutul Hotinului in care intraserA dint
nou Turcii 4.
S'a petral c asifel, ca o compensafie pentru alcIlea suferinft
de zik pdrile Talarilor lipcani ai Holinului, cari se sirnfiartaduserei din nenorocire, refacerea raielei 5.
no. ?van; p. 1102, no. MLV (= Manase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 349);
pp. 1102-3, no. visir. Pentru presenta in Moldova a lui Paisie, Patriarhul
de Ierusa/im, ibid., p. 1094, no. MXLIX (=Manase Comnen Ipsilanti, o. c.,.
p. 344); pp. 1096-8, no. mili.
3 Pentru Andreiu gramaticul, fiiul Sfintii Sale pdrintelui mitropolitului
Iorga, Studii i doc., VI, p. 249, no. 344.
Cf. i Daponte, p. 293. Urmdrit apoi, el fu scos curat de o Adunare supt
Constantin-Vodd ; Neculce, p. 418.
5 Pentru toate, v. ibid., pp. 412-4. Pentru pace, Iorga, Gesch. des osm..
Reiches, IV, pp. 447-8.
Daponte, o. c., p. 303. Mijlocise Dragomanul.
125
Ban era Matei Cantacuzino, dar sta la Bucureti. Pe langl cele 320 de
pungi ale haraciului muntean se cereau 300 pentru cel oltean ; p. 297. Se
primirti 200, dar se rec4tigara de la Paga delAda-Cal doulzeci i cinci de sate
usurpate de dinsul ; p. 288. Se fac reductii pentru primii trei ani ; cf. pp. 311
{alto sporiri), 312-3. Lista darurilor bairam-pecheplui, pp. 322-4.
CARTEA A II-a
CAPITOLUL I
130
Aceastn iubire pentru reformele in spirit frances fAcea, dealtfel, 1nc6 din 1740, pe Mavrocordat ss se adreseze, printriolungA scrisoare in frantuzete, cardinalului de Fleury insuir
principalul ministru al minorului rege Ludovic al XV-lea 1_
Aceastl oper va trebui fcut acum i in aceastglalt6
pornind de la totala scutire a boierilor de la Vel Logott pAn'S
la treti Logordt (inainte numai pan6 la Vel Stolnic) cu fiii 2.
In noua Domnie moldovenease, Constantin-Vod, care se-
sprijini pe Sandu Sturdza i pe Razu, pe Ioan Bogdan, peManolachi Costachi, pe doi Paladi, pe rudele greceti, ca Ienachi Spnarul, fratele Doamnei Smaranda, a lui Nicolae-Vodk.
pe primul Suu, Chirita Draco 3, pe fiul cumnatului AdAmilk dar, din nou, pe Roseteti: Iorklachi zis Cilibiul, Andrie9,
austriece, introduse i In Oltenia. Nu se poate Intelege tagaduirea influentei
austriece de acolo ; p. 150; cf. p. 166. Cf. si expunerea Ming din Iorga,
Gesch. des runuinichen Volkes, II). V. si Arch. soc. st. si lit. din Iasi, XI (1900),
no. DCCCCXVII; pp. 642-3, no. nccccxx ; p. 644 si urm. Incercare de a Impaca
pe Mavrocordat Cu Constantin Racovita ; ibid., pp. 649-50, no. mcccxxv(scrisoare a acestuia din urrna.). V. si ibid., pp. 651 si urm., 657, no.
nccccxxx; pp. 662-3, no. DCCCCXXXVII; p. 677, no. nccccnv.
In Kogalniceanu, Arch. Ronuineasa, II, pp. 190-4. Se Inlatura
mazili. Data de Mart 7245 (1737) e imposibill, Mavrocordat fiind atunci
In Tara-Romaneasca. Trebuie sa fie de la 1742 Inainte. Originalul e o.
simpla copie, cum se vede din felul cum se ispraveste: scrisu-s'au de ta-narul Macarescul, uricar
3 V. poemul fnchinat de batranul Dracu Sutu Domnului ; Daponte,
p. 443 si urm.
131
.tefnit, Iordachi, fiul acestuia, introduse si acum, ca altAdata, o contabilitate exact, o pAsuire a tranilor si chiar, dat
fiind starea generara' a trii, una general, dup principiul
dela Munteni: n'au fost nici vAcArit, nici pogonArit, nici
.
tiri al oamenilor carii vor sedea pe mosiile lor: cAt li-a fi voia
si cAt ar putea, InsA numai acei oameni ce vor sedea pre mosiile
2 bid., p. 420.
3 Ibid., pp. 418-9.
4 Ibid., pp. 417-8.
Es
132
133
ur chemati acolo s5 se pregAteascA 1. Si, fAcnd socoteala tuturor acestor innoiri, foarte bAtrAnul autor de memorii, multAmit
de rostul ce i se daduse, uitA tAnguirile naai vechi contra Grecilor
alte multe bunAtAti ale lui Constantin-VodA, cu
i InseamnA
carele au Infrumusetat patria, primAntul Moldovei, cu giudecAti
drepte i cu obiceiuri bune creqtineti, i fietecAruia li era cu
bunA dreptate, dup6 cinstea i vrednicia sa 2.
Mazilia din Iulie 1743 a lui Constantin-VodA In folosul fra-
trisprzeci ani, a al cincile Domnie , cum se vede, ConslanlinVodii f i le socolia in riind, fclr deosebire de farii, ca fi cum Domnii
la IntAiul an a al
inlercalafi ar fi numai lreceiloare accidenle--,
1 Ibid.
2 P. 420.
3 O judecata a lui, Iorga, Studii gi doc., VI, p. 258, no. 402. Cf. gi ibid., p.
263, no.. 427. In 1724 el represinta la judecata pe domnita Anita a lui Antioh
134
' P. 215.
135
Nimeni nu va putea fi urmrit pentru altul. Nimilnui nu Intelege Domnul a i se face o scutire. Vrncenii cari nu voiau sil se
-apuce de lucru primvara, asteptnd o despovrare, nu fur
mai crutati decat altii 2. Ceva mai trziu, fcndu-se o cer.care a celor fr peceti, Domnul observ c ar fi putut s impuie
4da lo;
136,
'
-?:(i
4;
A. 4,44#11:4-1,
:?.Ose
Vtf10.
0.'0.
M.
"
A'
4.41
;/,1"1..:1'
Al
no' ...FA'
V.)
1LT
,18;11111.
1;.;
.
1,1'
1A*31)1Q,111.,:e
0.11,,V131.1 ,f;y'
ov,a,
nr,A;;;..i
r:g, 4.4,;;;;4",.,17.-
/Y:11;ta-.:4111
P.',L0117(!?0,...g.t..,:e7).4n:;1;.4
$1,1
;;;;:i*g.f,,,,::
,..;g. ,hV,
'rot,*
.1t
)1
rr,
A;
nni
;4, ,7,7?
Pl.:Y
k4,4
r.e.re
?ri
.1...S4i',
....4.,":14.,,ii-isr,,6
.;4-
-/Yrre..1r.
'.Q.!.,411;1.,.v.:Alirla11114..'&14..;,A
9
Af.
t5f.1.;6;1,0,..r.,
,;i
Fr.;;',.,,,ru,
, LAO
all.V..V.11a4:13.1.4....l'a
07.4:
tr^
,, ,,,
11-.
.:*assita
n-a!..ry
,711.t.14`, 1411;.;
1.
44
,a44;iec.4.4
,,,,,
+.10.;Y;m14
.q,
4.1
',Ia....,
?...*
s
'7
'
tV,Vrt
.
.;:*.-
VW.?
.',A4 .4
;:11,
?47%,-.1,yr,.;,..444
4c-44
.,
4,A.,
,
;
;' ' 4-'
....-_
1.15111:11[
-I'
5.!
'A
"7-7
..
.8
-.
'
.'
Jr.:;.-. - -"'--,
:'
,...
.
,--%-g:.----x..,....,..,...
..
.).%''';:1(
**;;.,..,
....z.,....
,.
-
'
't
-"
.1;
-,.7',,y...,...z,c-,2,
----`-''
..
137
Pentru a avea o bas, se cere statistica pe tinuturi, cu ari area a tot ce cuprind, Cu toate elementele umane si cu tot ce se
Toate aceste mrtsuri sant Insufletite de acel spirit de egalitateumand si de filantropie care deosebeste pe Mavrocordati. Unui
judector i se scrie : Noi pentru aceasta v'am facut ispravni
138
noi Indestul ne
silim pentru odihna norodului, i pentru aceasta Divanurile noastre
pe toate dzilile nu lipsAscu, si dumnealor boiarii, os5bit, de alt5
parte, necontenit giudecA 2. 4 A s'A supAra cineva afar din obiceiu, mAcar i pAnA la un ou, nicidecum nu suferim, nici vom
aducA 1. Adresfindu-se cAtre locuitorii
suferi 2.
139
140
rea, recomandAnd a se da pe mAna zlotasilor la bir preotii necArturari, el hotArAste pentru cAlugAri cA datoria cAlugArilor
iaste biserica a pAzi, iar nu vacile sau stupii i viilea 1 Ispi-
141
un Penticosiariu, lucrat din ordinul Domnului, nu apare, singura tipritur fiind ordonanta pentru locuitorii de pe moiile
mnstirilor 0. Domnul are largi legAturi In strintate, unde
trimete frumoase scrisori .1 politice, In italienete, tocmai In
in aceast Domnie (1740-2) 10. Prime0,e de acolo, direct, i nu
prin Polonia, gazeturi
142
Seuler
mit'A 2.
1 Un loan Sauli la Sibiiu; Iorga, Doc. grecesti, II, p. 1089, no. nucLiv,
(lar Seuler trebuie sl fie un Sas.
2 Iorga, Studii si doc., VI, p. 285, no. 552.
3 Nilles, o. c., pp. 1025-9.
4 Iorga, Francisc Rd1c6czy i Rorndnii, 1. c., p. 27 si urm.
do^., VI, p. 288, no. 572.
5 Iorga, Studli
6 P. 290, no. 576.
7 P. 294, no. 595.
P. 299, no. 624.
9 P. 311, no. 700.
CAPITOLUL ll
afle desteptat, si necontenit s cerci, si In tot chipul s spitesti, si de toate ce vii audzi, si ce vei adeveri, si ce s'ar clti
din parte acie a Trili-Romnesti ales s ne Instiintdzi...
Intriab si de altii, cei ce vor hi inblnd Inteac parte de loc,
si trimite si tu oamin ti de ciarc, si afl tot adeavrul ce s'ar
clti, si s'ar lucra, si s'ar Innoi, or lucruri mari or mici, tinte
cu amnuntul: una cte una s le afle si necontenit, adeas,
s'A ne Instiintdzi. S-t, deschiz ochii ; nu arta blestmtie 3.
3 Pentru relatiile lui de familie cu Grigore Ghica, v. Odobescu 0 Tocilescu,
o. c., I, pp. 562-5, n-le ncccxixxx. Acolo i despre silintile de a reveni
144
5 Iorga, Studii Si doc., VI, p. 342, no. 951; p. 367, no. 1166.
V. Iorga, Doc. grecesti, II, p. 1089, no. raxmll ( =Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 341) ; Ienaelli Cogalniceanu, l. c.
7 Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1105, no. bff.xf (=Manase Comnen Ipsilanti,
-o. c., p. 350) ; p. 1107, no. 31Lxix (=Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., pp.
51-2).
145
Pentru a aduce inapoi pe contribuabilii Orani cari emigraserti, se hotrt prin anafor a boierilor, ca un act national ,
atunci Neofit: o cu cale este acei rumni care vor fi Instreisiati de pmntul acesta, ori ai cui ar fi, vrnd s fie la pinntul lor, s fie slobozi de rumnie si s nu se mai numeasc
rumni , ceilalti membri ai Sfatului, episcopi, egumeni, Ro-
146
147
148
un Dumitracu Calmul, din causa fratelui Than, fiu de Orheian cu o Cmpulungeancg, i care, Invtnd la Liov, luase,
de i nu era # Fanariot , locul decapitatului Alexandru Ghica,
Ibid., p. 120.
5 Se Impaca i cu Mihai-Vod, care era In exil la Mitilene, i dA pe fiica sa,
146
160
cede doi lei de fiFlecare casa' f i sei lucreze cdle doudsprezece zile
nate cu
1 Pp. 213-4.
2 V. Kogalniceanu, Arhiva Romdneasal, pp. 169-71; Mag. Ist., II, pp.
289-92.
151
trecuti In foi de zestre, 'ai desprti pre copii de la paluandu-i in cas la slujba lor, 'a-i muta de la un loc la
altul . Domnul cerceteaza originea acestei stri de lucriiri,
care, la Munteni, nu fusese presintat in amanuntele ei. El
-vrea sa tie cu cat sunt mai supu0 (vecinii) decat llurafi;
ce ed pe mo0i boiereti i fac slujba lor Deci, in aceb,
zi de 6 Aprilie, se adun cler, boierime 0, tot odat, cum o recunosc
i acetia, alt obtie , in manastirea lui Vasile Lupu, i
-anume la ceasul de taina al scosului moatelor Sfintei Paraschive, luata deci i ea ca martora'. Se face un sfat de intreba-
bizantin, adeverit de mitropolitul Gheorghie, Biserica Moldovei nu e supusa nici Ohridei, cu care e de o potriva, nici
altui Scaun. Sant de fata i cei doi episcopi i egumenii. Se
-afl c vecinii robi nu sant nici s stapanesc cu nume de
robie , slujind numai beirbafii i numai un om dintr'o casa,
macar cat,i ficiori va av omul , deci starea lor e cea a laturalnicilor . Vecin , urmeaza' definifia, va sa zicei seilean
inegief Mr de mofie, alla numai cei din sat nu esle volnic sei
inrudit de mult cu
al
Ghiculetilor,
i cu
152
1 Atanase Comnen Ipsilanti, o. e., pp. 36!L-5; Iorga, Doc. grecevi, II, pp..
1121-2, no. mxcr. Pentru reforma muntean. din 1733, y. il Fotins,
`latoela, II, p. 316 si urm.
CAPITOLUL
Trite prefat4 fra pretentii, cad Vornicul Ion, fostul IIatman al lui Dimitrie Cantemir, de si stia greceste i Invataseruseste, nu se putea numara Intre oamenii Invatati ca amandoi
Costinestii i Domnul sail de pe vremuri, bstranul se lamuresI e,
parand a scrie In chiar acea Don-mie a lui loan-Vocl, din 1743-7 1,
la care se ajunsese. El explica prin pus tiirea, de care vorllia Miron
Costin, a locurilor noastre lipsa unor p ON estitori mai vechi.
de Ureche si a auzit de adugitorii pe cari-i Insira ca Dimitrie-
Voda, Intelegand a pastra din ei ce nu e basm . Opera Cosiinestilor o Intrebuinteaza. De la Dabija-Voda Inainte i se pare
a nu fi scris nimeni, sau, de s'a scris. or fi poate tainuite
pan acum la iveala n'au iesit : aceasta i chiar pentru povesI irea celor doua Domnii ale lui Nicolae Mavrocordat, de Nicolae Costin i de Axinte Uricariul. Deci va lua asupra-si sui urmeze
istoria rii. Pana la Duca-Vod (16831 declara cui a avut nisi&
izvoade, ce a aflat la unii i alIii , Intreband apoi si pe cei
batrni boieri . De acolo e condus de a sa stiinta , o memorieadmirabila, pentru cafe s'au tamplat de au fost In viata mea
1 V. Iorga, In Gen. Cantacuzinilor, p. 391, nota, 1; p, 399, nota 1.
164
155
156
157
Mavrocordat, tiprind la 1743 o Psaltire. Cu dedicatia obisaluit In versuri care Domn 2, In care anunt &A, de vreme c
.de la Ramnie 5. Varlaam mai publicg, tot supt loan Mavrocordat, Ceaslovul i Liturghia din 1745 6. La Bucuresti In 1745
I. Bogdan, Cdteva manuscripte slavo-romeine din Biblioteca Imperiald
de la Viena, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XI, pp. 27-28; Iorga, in revista
Literaturd fi. and romdnd, 1899-900, p. 20 si urm.; 1st. lit., II; Cat. mss. Ac.
Rom., II, p. 417.
Bianu i Hodos, o. c., II, pp. 76-8, no. 234.
a Cat. mss. Ac. Rom., I, p. 645.
Bianu i Hodos, l. c., p. 79, no. 236.
5 Ibid., pp. 80-3, no. 237. Apoi o Evanghelie; ibid., pp. 88-92, no. 246.
Ibid., pp. 85-6, no. 241; p. 87, no. 243. Dubioase, Invelfaturile preopoi
despre Fapte tains din Iasi, 1745; ibid., p. 87, no. 242. 0 inviiiiiturd bisericeased; ibid., pp. 92-3, no. 247. Dar si o Liturghie la Duca Sotiriovici
(1747); ibid., no. 99, no. 255. 0 Sinopsis, un Triod; pp. 102-4, n-le 260,
262. tin Molitvenic; ibid., p. 109, no. 268; un Octoih, pp. 109-10, no. 269;
Canonul St. Spiridon; ibid., p. 112; Ceaslovul, ibid., pp. 112-3, n-le 272, 274.
15o
apare Pravoslavnica mrturisire 1, Psayirea slavong 2, Margrilarele i Ocioihul 3, Ceaslovul, Liturghia, un Moliivenic, o Psaliire,
un Ceaslov 4. Buzbil lui Metodie d un Evhologhiu (1747)5,
Rmnicul apoi o Lilurghie 0, un Molilvenic 7, noile Cazanii 8,
o Bucoavni19, o carte despre preotie" un Aposiol, un Caloyo-
de ramasser tous les livres, tant gTecs que moldaves, imprims a Jassy et a
Boucharest ; on ne les connoit gures en France, ni ailleurs, et, ne fit-il qua
cette raison, ils ne sont point indignes d'occuper une place dans la Bibliothque du Roy ; Omont, Missions, p. 502.
159
Adaug ca prin aceste relatii a paruns In Franta si traducerea de Amiras a Cronicii Moldovei 2.
In ce priveste eldirile, Grigore Ghica, din parte-i, se crezuse
d ator s5 fac4 o adevArat5 cercare a in5n5stirilor, si supt el mesten i unguri lucrar la cupolele de la Golia, care se dArmar5 asupra
In parte ruinate, si. am vzut In ce s'a prefcut vechea m5n5stioaril a lui Balica. In Tara-RomneascA acelasi, rivalisnd
cu unchiul su Nicolae-Vod5, ridicA inAnstirea Sfntului Le-
160
3 D. Ionescu, o. c.
4 Iorga, In Bul. Com. Mon. Ist., 1929, p. 97 si urm.; InscriNii, I, pp.
267-8, no. 621. Cf. Paul Bacel, In Echos d'Orient, VII, p. 156 si urm. Antimis
de la el (1748), Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1121, n-le mLxxxvm, mcxc.
CARTEA A Ill-a
Il
CAPITOLUL I
le
164
165
166
Si cu dreptate armuind,
De pre vrem[ea] ce-aceste tari
Cu inteleapte Indreptari,
La a doaolea Domnie,
Data de la 'mparatie,
Din Scaunul cel stramosasc
La lacasul cel ceresc
167
Ei vor impune
deci, In Iulie,
168
Dar, pn s ajung la acest Emcees, dac nu Stavrachi, careera amenintat in Moldova, alti Greci trecuserg prin emotii asemenea, pentru aceiasi tiranicg Imbulzeal, i la Munteni, supt chiar
ca un adev'rat Domn, In casele lui Grigore-Vod' de la Frumoasa. El scp numai In a camzol * (camisole) i In eum6
de noapte la Hatmanul Costachi, care-I strecur apoi In hainede slujitor 2.
Se ajunse, dup noul obiceiu turcesc de a se judeca la fata.
locului, inaintea unui emisar turcesc, procesele intentate Domasa se Meuse cu acela pe care Evreii din Constantinilor
nopol Il intentaser lui loan Mavrocordat, care puse s se spAn-
1691
la Iasi.
170
,de la o societate ce nu li era in de ajuns de cunoscuta '. Impreu.nAndu-se capichehaielele amAnduror Vrilor la un loc , scrie
Ienachi Cogalniceanu, el Insusi 1ntrebuintat mai multa vreme
171
Ibid.
2 Ibid.
a Canta, p. 187.
4 Ienachi Cogalniceanu, p. 228.
La 1746 inoare Iordachi, a ckrui frumoasa laudC ta Gen. Cantacuzinilor
pp. 372-3.
Iorga, Doc. greceFti, II, p. 133, no. atcvm.
172
care dedicase lui Matei Ghica 0 lui Racovita mai multe carti
ce se adausera la comoara adunata pang atunci pentru folosuls
noului cler cult 5 >>.
emigrare..
Dar ea nu se fcu 'In Ardeal, ci boierii olteni mersera la Adrianopol cu pra lor. Barbu Vacarescu declara cu toata' hotartrea
cu Ilinca, fata lui Iordachi Cantacuzino Pa*canu; ibid., p. 47. Skit parintiii
viitorului mitropolit Veniamin.
2 Ibid., p. 124.
3 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 419. Sora ei, Ana, luase pe un Paladi ;.
ibid. Fiica ei va lua pe Parvu Cantacuzino ; ibid.
' V. si Odobescu i Tocilescu, o. c., I, pp. 685-6, n-le DCCCCLXVI-VII; pp.
691-4.
5 Cartea osebit a Sf. Grigore Decapolitul; Bianu i Hodo, 1. c., pp. 121-2,_
no. 1753 (Cu pomenirea vechiului Ban, Barbu Craiovescu); Catavasierul, ibid.,
pp. 122-3, no. 286; Ceaslooul, i,bid., p. 123, no. 288. *i o carte slavona pentru
Scaunul de Carlovat ; ibid., p. 132, no. 295. In Moldova, Intre 1753 i 1755,.
un Penticostariu, ibid., pp. 123-4, no. 289 (mitropolitul Iacov ii spune: i a
toata Moldovlahia *; lucreaza Cosma ieromonah Vlahul s), un Molitvenic,
ibid., p..126, no. 291; un Antologhion, ibid., pp. 126-30, no. 293, i, chiar
un Bucvar, ibid., pp. 130-2, no. 294. La Bucureti, doar o Psaltire slavona,.
ibid., p. 126, no. 292.
173
.1
Psaltirea romaneasca din 1756; Bianu vi Hodo, 1. c., II, pp. 135-6, no. 301
4Slujba Sf. Visarion e reeditata dupa tiparitura brancoveneasca de fratele
lui, titrarul loan; ibid., pp. 147-8, no. 316), pe cand la Ia.gi un Nicolae Mavroidi, din Cefalonia, calator i prin Constantinopol i prin ambele taxi, Mon,
vi cu ajutorul Rusului Mihail Strilbitchi, preot, care era de fapt un spion al
Rusilor, in pregatirea unui nou razboiu, care va zabovi, sa apara in grecete
- Alreaja apostolica *, adunare de sfaturi ; ibid., p. 137, no. 302 (dar nu se pomenevte mitropolitul Iacov i. nici macar tipografia lui Duca Sotiriovici). De
la Grigorie, la Ramnic, Molitvenicul din 1758; ibid., pp. 142-3, no. 308; Liturhia din 1759, ibid., pp. 146-7, no. 314; Triodul (1761) i o carte de rugaciuni
pentru Sarbi, ibid., pp. 156-7, n-le 236-7, in fag cu Psaltirea 0 Ceaslovul mic
din Bucureti, ibid., p. 143, no. 309; p. 144, no.311. Ca mitropolit i. exarh
plaiurilor s, Grigore incepe la 1760 cu o noul Evanghelie; ibid., p. 149, no. 319.
174
frate a Vcretilor. Ei izbutir In misiunea lor, i apoi seadause un alt ales al boierilor pentru represintanta la Constantinopol, boierinaul stefan Mni16, Strar 1.
Dar In curnd Intre inving6tori Incepu o lupt pentru Sptrie..
Veretii voiau s'o ieie Brncoveanului. Constantin Racovit
pri la Constantinopol pe aceti tirani ai boierimii. CAtigAnd pe
gelep, acesta fcu s i se exileze propriul ginere, care iscAlise actul
piatr cu inscriptie greac, In pridvorul bisericii de la Vcreti de sotia sa, Luxandra, dintre Rosetetii Moldovei. Insemnnd cA a pus aceast piatr, stropind-o cu lacrmi
ea se mandre,te, ca odat sotia lui Stroe Buzescu rnit de moarte
In lupta cu Tatarii pentru apArarea trii sale, de jertfa fAcut
de ctre rposatul ei tovar4 de vial:A : Acest mormnt pe Barbu
VkArescu II cuprinde, sfetnic priceput, drept cu cettenii.
Ei nu putur s scape ins Domnia patronului lor. Deci Constantin Mavrocordat se Intoarse din Chios, in Ianuar 1756, ca
s Inceap o scurt Domnie 5, fr program de reforme i Pr
dinuire 6 Inaintea noului Vizir, el Insui un om de cultur
un reformator cu totul superior, Raghib, grupul, refAcut, al
capuchehaielelor, temndu-se din nou de o Inlocuire, nu InIorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 126.
Iorga, InscriNii, I, p. 76, no. 157. Piatra, cu ornamente orientale, arat
175
drazni sa se infatiseze, cerand interventda lui CazIar-Aga, pazitorul fetelor din Serai 1-. Imbracnd caftanul In Februar,
batranul Constantin -Voda fu retinut mai mult timp la Constantinopol, asa a veni la Bucuresti numai in April, Inaintasul
lui fiind de mult plecat in Moldova, unde-1 stramutasera 2.
Precistei, intemeiata de episcop, se hotarI s-si faca uitatescapatarile vieii cronicarul Canta adauge si pacatele Orintelui su, lui Mihai-Voda. 4 -- printr'un naare act de mil a sra-
' P. 187.
176
Fig. 9.
177
atmosfera de patriarcalism.
S'ar fi zis o biruinVa romaneasc prin acest Roman de curata
vita 4, o restaurare a indigenilor. Dar, om sarac, Ioan-Vod nu
rig
Ciufu ( Evreu ). Un ginere al lui Gulian, Ienachi, ajung-eMare Comis, 0 din Constantin Coglniceanu, simplu Medelnicerir.
numit Mare Stolnic, se facu un u ispravnic al Sucevei. La Vistie-
Domnul batran i amrIt, care putea nadajdui alta Intelegere i aka' primire In tara naterii sale, unde-i dainuia familia,
strange In jurul sau. E un act neobinuit atat de caracteristic, revolutionar i el Intr'o vreme cand, supt influenteapusene, totul se revolutiona 0 la noi.
Preambulul cuprinde o declaratie de razboiu cetelor luptatoare In care se Imparte boierimea moldoveana. Socotindu Dom-
din
zi In zi fiistecari
s.lindu-s, unii
179
pentru cstigul
lor, alfii pentru ca s s mai Innalf Intru cinstea boerii, Intrat-au In mijlocul lor o mare si nernrginit zavistia, de care
fAcAndu-s cete, de a purure s zavistuia' unii pre alfii, si,
cndu Domniia Mea, ce era mai innainte , adeck probabil,
mai presus , trg pe o parte a-i metahirisi Intru ale
Domnii trebi, ceialant parte s trg In laturi si, cu neIncetate zavistii purtndu-sk aduc multe pricini de tulburri
unii asupra altora . De aici scderea veniturilor si neputinfa
de a satisface cererile Imprfiei. Si cnd era Inc la Constan4
tinopol, asteptnd, cum am vAzut, s-si capete o bag fiscal , i s'a trimes Instiinfarea crt are s se sprijine pe cutare
partid, cci altfel partisanii aceluia se vor retrage de la once
ajutor: $i pin Tarigradu o sam au Inceput a nu ne da odihn
cu zavistiile lor, prin crtile ce ne scriia', cu carile zavistuin-
du-s unii pre alfii, ne arAta' aevia Intr' acestas chip, cA, de
vom trage Domnie Mea pe unii din boeri, ce ni-i arta', ca s-i
mestecm In trebile noastrea, ei lol sd vor lrage de la slujba $i
lrebile noaslre . Mai c ar da In sama acestei neInfelegeri si
acea istovitoare prad a Tatarilor 1. Venit in Scaun, el refus
s prigonease pe unii, frill a pomeni pe Greci, pentru pl.cerea celorlalfi: la cari Domnie Mea nedndu-li ascultari,
nu ni-am lunecat a vtma pe nime prin a e indemnare a
lor , ci a pre tot, ca un printe cu mil i-am cuprinsu A. Cnd
a venit un capugi-bas, nemulfmifii au prtt Domnia. Cand
a lost s se fac socoteala pagubelor aduse de Talan, cativa
dintre cpetenii si-au mrit enorm pretenfiile, si se denuat pentru aceast vin Manolachi Costachi, Ioan Bogdan, Constantin
Bals, Dumitrascu Paladi si Scarlatachi Banul.
180
contra carmuirii opera agentilor acestor dumani ai pmntului i patriei sale . Domnul intiinteaza deci pe toti ct sant
numai u vorbi deprte, vorbi rsuflate, scornituri . Nimeni deci
s nu-0 prseascA pentru aceasta aezarea 1.
CA nu erau la toti boierii aceste sentimente o dovedete
Contra patronagiului lui Stavrachi, fie i proptit pe autoritatea Domnului, se organis una din acele conspiratii care
pe atunci erau la ordinea zilei. Nu mica a putut s fie partea
acelui clugr putnean, plin de amintirile acestui trecut, care
iscAlia i mitropolit u a toat Moldo-Vlahia , Iacov, ctitor de
arti i reparator al mnstirii lui Stefan-cel-Mare, In al crui
mormant Ins avu impietatea s caute mijlocul de a acopeni
In parte aceste cheltuieli. Era vorba chiar ca multimea adunat la iarmaroc s sfa0e pe storcAtorul trii i prigonitorul
boierilor. De fapt, la miezul noptii Inca' gloata era adunat
0 a doua zi se auzi strigatul: plecati la Curte, s vedem pe
cine avem Domn . Repetandu-se scenele de la Bucureti contra a ministrilor , se cuta mitropolitul, care 0 atepta aceasta
invitatie, ca s i se cear interventia duhovniceasc6 pe lng6
Iorga, .Doc. Callimachi, I, pp. 566-7.
2 Pp. 189-90.
3 Ca urmare la cele de mai sus: Adunarea de multe invalcituri din 1757.
Traducatorul pare a fi mitropolitul 1nsuO, de i aceasta declaratie e acoperita
apoi Cu o bucata de /ladle ; Bianu i Hodm o. c., II, pp. 139-41, no. 305.
Se cuprind, dupl indreptarile lui Constantin Mavrocordat, recomandatii
catre preoti cum sa slujeasca liturghia. Alta parte, care trebuia cetit In biserica, era contra superstitiilor pggfine, relele inchipuiri i. i nu lipse0e o
frumoasa invatatura pentru ca
dea fietecare om feciorii la carte *.
Apoi o Psaltire, ibid., pp. 1M-2, no. 307; opusculul despre lemnul Sfintei
Cruci, culegere de documente traduse de un Teofilact, fost logofat de Vistierie
(acelai cu Caminarul din Ienachi Cogalniceanu, p. 229?), pp. 144-5, no. 3i2;
o Liturghie (supt Callimachi, 1759), ibid., pp. 145-6, no. 313 (apare ca 1ndreptiltor cAlugarul Evloghie, care va fi, cred, dascAlul).
181
Sultanul, dar interventia lui Constantin Racovill, prin capuchehaielele Antioh Geanet si Banul Ienachi, Met'. de se alese
atotputernicul Grec numai cu Inchisoarea, cerAndu-se a i se
182
spnzurat in 1760 2, si mai ales acel Nicolachi, deosebit de sprinten, pe care, dup o carier care-i putea satisface ambitia, tinut
183
/se Indemna la o nou rscoal, spre marea desperare a st6pamului gill Constantin Racovit 1, si acesta, compromis, merse In
,exil, la Lemnos , puse la cale o cgtorie Intre tnrul beizade
Grigore si Ileana, fata lui Alexandru Mavrocordat, fratele lui
onstantin-Vod. Bascapuchehaiaua care era Nicolachi Sutu
veni Insusi la Iasi cu domnita. Aici, el u lu toate trebile Dom.
chi, I, pp. 17-8, no. V. Cf. Canta, p. 191: Fiind Domnul tAnar, Grecii,
Dracestii toti si cu alte neamuri a'lor, II purtau dupl voia lor r3i mancau lara
-cum li erg voia, 0 boierii Moldovei cu nemica nu puteau sa se impartAseascl
de rAul Grecilor *.
Tovarlisul lu Nicolachi Sutu la capuchehaielk era Alexandru Ipsilanti,
.are Incepea sl se ridice; Iorga, Doc. Callimachi, II, p. 288, no. 127. Cf.
In April 1763, La Roche scrie di Postelnicul
ibid., p. 293, no. 135.
Alexandru, primul ministru *, e e zeul care face A ploaie s; ibid., p.
S16, no. 195. V. 0 ibid., p. 322, no. 6.
184
ginere al lui Barbu Va. carescu si avand deci legturi cu prietenu i tovarasii de agitatie ai acestuia. Aceasta de i Constantin
Dudescu ar fi dorit pe Constantin-Voda Racovita. O jalba pentru malversatii fu presintat la Poarta de o deputatie de boierinasi, patru boieri din cel mai mic cler , serie cu despret.
Cronica de familie a Cantacuzinilor. Ei fura retrimesi in tara
de Sultanul Mustaf care, cum am vazut, de si avea un Vizir
de energia i talentele lui Raghib, cauta s'A cunoasca, i sa decida,
1, p. cxxxv, nota 1.
185.
Domn, bas-boierul , titlu nou , care era Dudescu, MareBan, fu pus Caimacam. Domnul mazil merse la Lemnos In exil
i f.o stut
Vistier, care nu voi s'A se mai incurce In acel rost, care fu primit
de Badea $tirbei, Degnescu, deveni Mare Logotat. Dar Dudescu nu Intelegea ca schimbarea facutti prin ostenelile lui s
nota 2.
J.86
tacuzinii si cu Stefanachi, vechiul paritor. Parvu trecu la casarma seimenilor, iar principalii boieri inchisi In temnill cu
hotii si cu ucigasii, fr asternut, bagandu-i In fiare de picioare
si cu lanturi de gat . Se ceru chiar lui Mihai, dupa patru luni
187
Iari urma un interegn, supt presidentia de f apt a dregtorului turc. Numai la sfarsitul lui Mart, Stavrachi izbuteste
-a face ceia ce Nicolachi Sutu Meuse In Moldova: inlocuirea
-unui membru al dinsfiei ca celalf. Stefan Racovita, cu totul ne-
Care face Postelnic pe Antioh Moruzi, fiul lui Iordachi; Iorga, Doc.
Gallimachi, II, p. 345, no. 264. Cf. 0 notele din revista Biserica Ortodoxa,
XIV, p. 73.
8 PAna aici Gen. Cantacuzinilor, p. 125 i urm. Pentru aceste condamari,
ibid., p. 140, nota 1; Kogalniceanu, In Rev. p. ist., arh. gi filol., I, p. 84; Iorga,
.Studii gi doc., XXII, p. 91 0 urm., Cf., ace1a0, Originea f i sensul direcgilor
politice in trecutul prilor noastre, in Mem. Ac. Rom., seria a 2a, XXXVIII.
188
Znasuelov r,v dVav iravoeuct, Venetia 1773. A se adugi Daponte, catalogul biografic, in Erbiceanu, Cronicarii greci, pp. 193-6; Hurmuzaki, Fragmente, V, pp. 230-1; Iorga, Doc. Callimachi, I, pp. CXLII-V, 22 0 urm.
3 Iorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 144 0 urm.
fr;
,..0,031tM`
Fig. 10.
Fig. H.
189
-cog. Inca una, pp. 322-3, no. 207. Altele urmeaza. E mandru ca va
ajunge a conduce e Afacerile Straine * ale Moldovei; ibid., p. 434, no. 233.
2 Grigore. Callimachi cerca sa i se caute un bucatar frances ; ibid, p. 292,
no. 135; P. 297, no. 144; p. 298, no. 146; p. 301, P. 303, nota. Uwatecul
marea lui slabiciune, serie Insui frantuzete, ibid., pp. 294-5, no. 139 (se
Intreaba, Intr'o cearta cu castelanul de Cracovia, In lupta cu Millo: Mais
un Polonois est-il fait pour rflchir? *). La Roche cerea i Diarium Euro,paeum, sau, daca nu se poate gasi, i celebra Enciclopedie francesa (ibid.,
p. 303, no. 161; p. 306, no. 172; p. 309, nota 1).
4 Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 22, no. XV.
2 P. 192.
190
de Greci: un cumnat, Alexandru Sulgeropulo, Iordachi Panaiotachi, Panaiodor, Manolachi Jaral!, toti in rAndul boierilor mari.
Dar la alegerea ispravnicilor Domnul se conduse de IndreptA-
191
192
al acelui rege de
1.7
,.
1
li41/114.
,
6E
Ui
e-.-
7,
A;;;;.p...4:4,F.r.......---n. ,Yr.
''. '
....0,,., G.....4.
..,..
..,
,- , ...-. . I
_3.t;..7..;',-...''e '..:.ti:"...7.!';4"').'.a..P.
"':-..'.i.',..1'--'..'..,-^'T
Y
,...--..."-,'
,,,,r-c.---,
...,t24-,t5....,
T..,..\,_,';'",i7'r7' .',!Pr'3.tt=e1,-7,4-4'.4 -3 '''''ff
,
.........,,,.,,,,,Y,, ar ,,,,,,7,,,d14--4-,,,...m
.H.
C'7. 4 -1,
."
PTF
_1
:..1.1.,f . 7.i.....t.....,4.',,
r';'
r'
,, ,
nrr. -
..,,r eT At.n, ,,,,,,tp....it 4...........,...1,t-..r. ,eft,...,.....,...!,,......41tia /1%4, I: :,....1.:,%,..., ,,,,,,gi,....4 +X, ,Jil..,:,,,,c,..cgya
,G.,....).....,4:::::,.... Tz...iia nii,;.... ,,,,,,e .....,,, ,,,,,,......t m:14 . K i,.........,..*:.........4::42:,...1f4,.....,...tr,,
,......tei, f .g11.,..,..41.1,,14,,,
...,.....17,.,,...,.............,,,,:u.,:,...1.,../....,..V.,,:41 ,,0. ,....,..f
A
Te,7;_,.."4 ."1;ar.r.r..7.4. i.i.,.7.':"..T /.,'117.-.."'",. "-,-r- -.7-.7.
-1 t.Ar......,:.
14.4,,,,,,,,,41._....al.
...,,..,1
n...r. 4.:71,,,,,,,,4.4.11, r,,,11 al,,t.":14,,,,.. 7. ..,,,I, i.e.,..,...9,9,:tit. ,,,,
...
....,......e.,...7.1.,..o.o.4.:,.::,..+:".TI2r,,-,r...o.i.171,12.k.........r.,........",,,..,,....,..-:-11
..s.t.,4,........,...?
#.
4,:.F. r.......4i....9.0.r?q,
-..
,T...... 0..,,,..,.. -...,,,,,,,..-.,,,r4A
(44i.nelICr...if,:l. .1..4. .1-W1 LAI ti,:,,,:,,,,,. .4,..lr
4... ....T. .7. Th.t... q.......e.f.., ,
-....^,11,.. 0....aot:7.,,,,,,,:.,,, :ea.,. r--r-" Lt.,,,,.., inititr.V., Crfttre;sr d..
Zo....,.4<..tt4oe.L.
bk..,C.,447.4.....E.F.
....osil,.... 12n, 47i4,,u,, oAch,..1 rikAn,,,,,..t,, dio, fitm,,,.. .,,t, .....4,,,....,
'
r.
I.
.
...
' ....
'
.. kl.
.,,,....,..,4,T...........:.u....Affs.h-:.:.:-T.,,
:
i
Fig. 12.
A.16/4.1.4044444.4..........41;
193
194
de acte serse 1.
Greutatea ce& mare pentru neexperienta Domnului, altfel
simpaticul tanAr pe care-I arat6 marele matematician iugoslav Boskovich, care str&b6tu Moldova pe atunci i, foarte
bine primit, avu convorbiri cu Grigore-Vod i fratele lui, Alexandru, asupra subiectelor de stiint& care-i interesau pe cei doi
tineri2, venia ins6 de aiurea decat de la aceste demonstratii
boieresti dup4 obiceiul timpului.
Trupele Tusesti intrar5. in Polonia, ceia ce Turcia, trezit
prin Raghib la constiinta intereselor ei i mai ales la o sigurant
militar care s'a dovedit Ins exagerat, nu putea s ingAduie.
Diplomatia frances&-si dAdea toate silintele pentru a face pe
Sultan sA declare rAzboiul. Iar informatiile de la Linchou cel
tnsr, de la La Roche 3 nu puteau fi (leca potrivit cu aceast1
atitudine politic& a trii lor de origine. Nicolachi Sut,u era cm
fie-
4 Ibid., p. 257.
196
s'05 piara. Cu att mai mult, cu cAt ieniceri fur pusi s adauge
Orne lor la ale boierilor, artndu-se cg din causa relei erimuiri mult lume a trecut In Polonia si In Ardeal 1, Se chem
atunci la Poara Grigore Ghica, a crui actiune de restabilire
se urm fireste, ea s m'Ate el ce este cu frmntrile proN, o-
coy plecarea fr Intrziere a Rusilor din Polonia 3. Confederatiei de la Bar i se declara pe calea Domnului Moldovei si a Hanului c Poarta n'are de gand s o sustie In ofen-
VII, pp. 56-7, no. XLV; p. 61; Fragmente, V, p. 254; Iorga Doc. Callimachi,
I, pp. CULI i 31, no. 30.
Ienachi Cogalniceanu, p. 258.
Odobescu i Tocilescu, o. c.i I, pp. 759, 763, no. mi,xxxvi; Hurmuzaki,
Fragmente, V, p. 256.
" Iorga, Acte yi fragm., I, p. 400, n-le 2 i 3.
13*
196
197
armaa. El fu deci Domn Pa a mai trece Inledu prin ceremonialul obifnuil. Nevoia de a Implini Mi% nicio IntArziere vacanta
198
ruseqti care luase Hotinul, Aici fu rnit Intr'o lupt (16 Novembre) sau intrio discutie cu Ru0i, dup ce azuse in 1-nab:tile
199
Ibid., p. 266.
Odobescu i Tocilescu, o. c., I, PP. 788-9, no. mcxxvii; Hammer, Geoda.
des osm. Reiches, IV, p. 491 si urm.
200
numai In Constantinopol, o mai pronuntata aplecare &arelucrurile apusene, a cror ptrundere in Capitala otoman era
ttot mai puternicA 0 mai hotritoare. De fapt nu se vor apza
la Ia0 0 la Bucure0i Greci lucrnd prin Greci pentru atingerea
unor scopuri nationale greceti, ci represintantii intr'o nou
form, mult mai international', a aceluia0 curent spre reforme care a fost cercetat in epoca Mavrocordatilor i cgruia
i se pusese apoi o piedecti tocmai prin josnicul oportunism, avand
201
CAPITOLUL
203
cordatii, Cantemirii, Racovite0ii. Dar marea insemnatate a operei st In paginile de cronica, mai ales de la 1750 inainte, pe care
le cuprinde.
Ambitia lui Mihai Cantacuzino era, de altf el, i mai mare.
El vroia sa deje i un alt inceput, nu dup Constantin Stolniistoriei Tarii-Romanesti prin genealogia Basaracul chiar
1 Fiica lui, contesa O'Donnell, a servit de legdturl; pp. 26-7. Elementele ar veni de la Stolnicul Insui; p. 31.
P. 25. Pentru legaturile lui v. i Veress, In Mem. Ac. Rom., sect. lit.,
seria a 3-a, IV, pp. 272-3, 283-4, 306, no. xxxm ; V. p. 83 i urm.
La 1767 era In Ardeal ca agent gi archivarius principis Valachiae Caroli
Gyika *, scriind istoria ambelor tdri.
3 Un Vatate lea pe Maria, fiica lui Mihai; pp. 385-6.
204
bilor. Veniti din Basarabia, ei ar fi trecut In Serbia, Infatindu-se apoi ca ajutatorii lui a Radu-Negru-Voda , a descalecatorul , si anume la anul 1200: Barbu Basarab ajunge astfel
primul Ban al celor cinci judge. El e amestecat cu Barbu, ctitorul Bistritei, cu privire la care se dau tiri culese la fata locului. Dar se iea din naiva scriere a lui Liudescu versiunea acestuia despre Inceputul tarii. i, MI% rost, se resuma apoi,
dupa scrierea Stolnicului, Inceputul Statului Asanetilor.
Ce urmeaza, ca istorie munteana, e dupa Cronologia tabelara, care trebuie s fi fost scris de mull:A vremei aa ca am
avut deplina dreptate A o atribuim tot lui Constantin Stolnicul ; adausurile din cronicile bizantine vin de la acesta
sau dintr'o mai recenta Istorie scurta a Imperiului, aparut la
1767 1 In ce privete s tratatele cu Turcii, vom vedea ca ele
de la dansul vine insusi scriitorul. In sfarit se combat aserOunile lui Dimitrie Cantemir In ce privete rolul Cantacuzinilor
la 1711 2. Se merge pang acolo, Inca, pe de o parte, se asigura
ca Brancoveanu ar fi ispravit ucigand pe Constantin Stolnicut
i pe Mihai Spatarul i, pe de alta, ea', oricum, acesta e vinovat
206
face exploa-
206
titate si de adevar, cu greu de pastrat In mijlocul necontenitelor ciocniri intre partide. Nu se Intalneste, Inteun moment
cand oamenii ii riscau averea, libertatea i chiar viata, nimie
din patimasele iesiri ale unui Radu Popescu i chiar din freeventa vehementa a mai vechilor cronici moldovenesti. E o.
expunere neteda, linistita, !Ara 1ncercarea de a judeca oamenii,
altfel decat prin singura presintare a faptelor lor. Numai cand
Nu se poate compara cu aceast6 bogg.tie plin4 i de documente putinul pe care-I da Ionita Canta in cronica Moldovei
de la 1741 inainte, dar aceasta e singura marturisire a unui
boier mare din aceastalalta Ora cu privire la o vreme atat de.
Imbielsugat In conflicte.
Insusirile lui Constantin Mavrocordat gilt pe deplin recunoscute de acest om cult si plin de simtul dreptatii 2. El apare
ca dusmanul vticaritului cu nume urit , e numai Grecilor.
drag !carte . 4 Jocurile de ciocoi sant Infierate de aceasta
odrasla a unui neam mare. E recunoscator Donmului care a dat
marfi boierimi scutelnici, i pana la cincizeci i ase 3. Pe IoanVodil cel chefliu i sArac 11 despretuieste. Trece asupra lui GriP. 167.
2 V. Iorga, 1st. lit. rom., II, gi O gospoddrie moldoveneascd la 1717 dupd
socotelile cronicaralui I onild Canta, In Mem. Ac. Rom., VIII, ser. III, p. 105 i
207
gore Ghica Intors In Scaun, asupra noii. Domnii a lui Constantin Mavrocordat, observ la Constantin Racovit numait
patima lui pentru betle, la Matei Ghica numrul Grecilor. La
a doua Domnie a lui RacovitA, prinde doar povestea vcgritului, pe care o Intinde i supt Scarlat Ghica, pomenind
*lacrimile lui Iacov mitropolitul si ale altor arhierei . Ca om
Invtat, el se leag de loan Callimachi, pe care-1 ridic In slavr
cu chiverniselile drepttii sale i fericirea succesiunii
dup mazilia de nou zile, care chiam In mintea scriitorului
croni-
208
209
pp. 155-6.
P. 247, nota. Cf. si pp. 226, 248-9, 250-1, 293-4,
5 Astfel pentru focul din prima Domnie a lui Constantin Mavrocordat,
p. 197. Pare un adaus al lui la originalul InsemnArilor. La Iasi si o e biseria
Coggniceanului *, In Muntenimea-de-sus; Iorga, Ist, lit. rom., II, p. 537,
nota 10. V. si Cronica, pp. 224-5 (focul din 1753).
Pp. 204-5.
7 P. 249.
Fost TRaf de aprozi, e In legturti i cu caluggrul Daniil, Intrebuintat
Ja capuchehaiaua Antioh Geanet; Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea gcolard
de la Iafi, p. 269; Iorga, Ist. lit. rom., II, p.537, nota 4; Urechi6, In Mem.
Ac. Rom., seria a 2-a, X, p. 356, nota 1; Mem. citate, XXII, p, 443. Pentru cariera ulterioara, Iorga, Ist, lit. rom., 1. c.
Pp. 209-10.
14
210
pentru frumosul u engomion turcesc ce a facut inaintea Vizirului 1 Scena interventiei Sultanului Mustafa ca s'A afle secretele lui Constantin Mavrocordat din gentile clraOlor de Tari-
grad, Imbatati, arata un om de la fata locului 2. Intriga contra lui Linchou qi taiarea acestuia ti dau subiect de vo rba 8
Ca un cunoscator lauda cronicarul pe Vizirul Raghib : 4 tuturor li parea rau, caci era om cu mare minte .1 invtat, avand i
mare dragoste asupra legii cretine9ti ; caci statuse cu caput
de s'au facute multe biserici, altele din nou, altele s'au tocmit,
8 Pp. 232-3.
8 Pp. 246-8. Cate pagini/
6 P. 209.
A Pp. 203-4, 213-4, 215.
P. 212.
; F% 227.
A P. 232,
P. 252.
211
Dracii
212
crtilor; vorbind numai de cele bisericesti, ca si de participarea lui Vod la prima slujb6 si de asprul lui port, si fr
caf ea, prindem pe un cleric 4. Dar ce e cu totul nou si de mare
213
214
215-
216
4110i in siihuri , 0 Aniologhionul din 1766 1, Liiurghiile i. Penacosiariul din 1767 2, Slujba Sf. Nicodim 9, Moliivenicul din 1768 4.
La Bucuresti avem Aposiolul, Invelpiturile peniru ispovedanieit Moliivenicul, din 1764, ale neobositului mitropolit Grigorie ,.
insusi, cu o IndreptAire, din partea unui mitropolit revolutionar, a pedepsirilor aspre pormicite de acest Domn cui
sangele iute: el apare asa de drept judecator, incat, dupa
sentinta lui, ambele parti 4 A ploconesc si s'a due ; nut
lipseste, in lauda infranarii lui, si o alusie la betia fratelui.
Apoi Catechismul cerut -de Patriarhul Ierusalimului, Efrem IA,.
care publica si un o Manual scris de tnaintasul stiu Hrisant.
(1768) 1, Caganiile
1769e.
21T
no. MCLXXII.
218
219.
220
CAPITOLUL III
222
5 Cf. 0 ibid., pp. 1574-6, no. mranccca.xx. V. 0 ibid., pp. 1576-7, no.
MMDCCCCLXXII.
223
nu fu pgesit, cu toatti energica resistenta, la 1743, a Franciscanilor, cari nu suferiau aceastg concurent,g i mergeau pang
la agitatie In multime 1
Cum Intelegea Pterffy sg ne serveascg, se vede din 4 Pro-.
dromul , pe care apnea sg-1 redacteze, al Istoriei comandate.
Ce nu e acolo 1: intemeiarea de Carol-cel-Mare a Bisericii romanesti, Intarirea de seful unguresc Gyula, dominatia ungureasca
pang la 1627 a intregii vieti a Romanilor 2.
In ce priveste pe Ungurii laici cari se bucurau de ospitalitatea aceluiasi Constantin Mavrocordat, scrisorile lui Coloman.
Mikes,
lui Borsos cu un veac inainte fiind argtati ca straini derosturile unei politete de care, in vremea cand un de Tott,
francisat, strbtea Moldova, spre Constantinopol, unde merge&
ca initiator militar, represinta tara ca un pamant de sclavie tremurand inaintea batului unui simplu mahomedan turcesc 3. Acest
nobil din Secuime ar fi fost strabgtut de culturg socialg cat un,
curtean de la Versailles... Doar dac Mitropolitul Antonie e ludat
pentru cg hraneste masa pribeagului. Cat priveste pe preotii romAni Ii gsesti prin carciume, mgngstirile, despre a cgror ocrotire
viatg culturalg avem atatea documente in corespondenta greceasc a Domnilor, sant prgpgdite . Boierii locuiesc In simple
case de sat , iar negustori sant doar Evreii i Armenii ,.
uitandu-se acel mare numar de Greci romanisati cari In curand.
-224
-era,
gui , o dominau, despretuind in acelai timp deliciile Valahilor , ca Szunyogh, superiorul Casei din Alba-Iulia 3, pe care
226
trebui s declare c a trecut la ritul grecesc, dar reservnu-si s slujeasc si dup cel latin. Ce e mai caracteristic,
artnd ce voia noua stpanire imprteasc, e c acest doctor
In teologie, care n'avea numai scoala iesuit din Cluj, ci MA.-
226
softei, care se socotia legat de Vldica din Bucure0i i ragaduia doar sa treaca la Unire dupa ce acela va inchide ochii,
nici in Banat, unde se facea alegerea Intre un Vladica sarbesc,.
plin de pacate, i un altul mai curat, majoritatea preotilor,
amestecati cu calugari trind 0 lucrnd dup datina, cu intrebuintarea crtilor tiparite dincolo de munti, se strecurara 0,
se admisera multe alunecari catre confundarea deplin in.
catolicism. Se vazusera Inca de la 1715 preoti romani la Sibiiu,
purtnd pe umeri sicriul superiorului german al Tesuitilor dim.
provincie 1 ; la 1716 episcopul Martonffy fusese primit depreoti romni, tiindu-i discurs romanesc 0 cantanduli ecteniile, la poarta bisericii catedrale din Alba-Iulia luata de la
calvini, 0 acest episcop, care apara 0 drepturile presupuseale Bisericii sale 0 mai ales interesele neamului sau, fusesecel mai hotarit duman al recunoaterii unui ef roman al Bisericii unite pentru Romani. Acela0 lucru se semnaleaza 0 la
227
5 Ibid., pp. 1596-7, no. manccccxca. 0 interventie a guvernatorului Sigismund Kornis catre Sibiieni pentru preotii uniti ; ibid., p. 1597.
6 Ibid., p. 1605, no. ?annuli (tntreaga, In Iorga, Bragooul gi Romdnii, p.
328, no. 9).
7 Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1597-8, no. mktnccccxciti. V. si o interventie tt
lui pentru preotii uniti cdtre comitele sasesc Andreas Teutsch ; n-1 urmator ;
cf. si ibid., pp. 1594-5, no. MMDCCCCLXXxViii.
15*
228
adversari firefli ai caiolicismului, preofii de model veche puleau sei ca pele pdsuire Fi chiar sprijin. Nentelegerea i. Cu unii
i Cu altii venia numai cand era vorba de plata taxelor 1. De
ventii ale lui sant facute Insa, cum era de ateptat, In latinete. El arata i hotartre, afirmand ca, precum clerul evangelic Ii are drepturile sale, aa i cel unit al Romanilor.
Acum 4 teologul era tot Rgay, dar, ocupat aiurea, el se
facu Inlocuit pentru cele administrative, cu titlul de curator,
de batranul fost notariu public David Maxay 5, adunatorul
de documente, care se i Inftiseaza la 1726 ca plenipotentiar al episcopului valah In negocierile pentru dijmele preoteti cu Saii 6.
Patachi muri subit (Novembre 1727) fail sa' fi Insemnat
prin altceva, cu toate Inswirile sale, aceast scurta pastorire,
mai mult formal, In care n'a Intemeiat o coala, n'a tiparit
o carte, n'a facut, cu toate veniturile ce i se dadusera 7, o fundatie.
El rasa Unirea foarte zguduita. Vedem pe protopopii din
Lunc, din a vidicul Beiuului, din Cefa, cu toti priotii din
campia Orazii, cu biraiele din toate satele din campia Orazii ,
1 Un cas de la Media', ibid., pp. 1599-600, no. mmnccccxcvi. i aici se
vede ca element hotAritor tot teologul.
3 Un raspuns al Sasilor de la Cohalm; ibid., pp. 1600-1, no. mmoccccxcvn.
Altul de la Brasoveni, n-1 urn:Mon Apoi de la Cincul-Mare, de la Sas-Sebe*,
de la Distrita ; ibid., pp. 1602-4, n-le MMDCCCCXCIX-BIMMI.
3 Ibid., pp. 1605-6, no. mmmv.
' Ibid., pp. 1607-8, no. MMMVII. I se refusrt cererea. Cf. i ibid., pp. 1609-10,
229
de la Popmzu
Supt firma lui Rgay fu ales director Adam Fitter, Maghiar cu tot numele s'Au german, rector al Colegiului iesuit
2 Ibid., pp. 1615-7, no. mmaixvi. Interzicerea din partea autoritgitilor
cAtre cei cinci protopopi de a se supune acelui episcop dorit; n-I urmator.
2 v. 1 /bid, pp. 1618-9, n-le MMMXVIIIXXX; pp. 1621-2, no. nimnixxin.
3 Iorga, Studii f i doc., XIII, pp. 135-6. Cf. i Ist. Bis., II, pp. 45-7.
Declaratii pentru unire ale protopopilor din aceastA regiune ; Nilles, o. c., pp.
525-6. 0 plngere contra trimesului lui Isaia Antonovici ; Iorga, Doc. Ard.,
II, pp. 1660-2, no. mramwax. Asupra acestor turburAri In Bihor tl in pArtile
criane i n-le urmatoare.
230
diii Cluj, supt cuvant ca-1 Cere clerul unit, ca uhul care e de
multa vreme In t al% i cunoaste rosturile romanesti. Pe atunci
231
I, p. 146 si urm.
8 Moldovanu, Acte sinodali. Cf. Iorga, 1st. Bis., II, p. 117 Si urm.
232
aa Inca Guvernul facu A' se tie c preotul care parseteUnirea va fi supus djmei a. Clain trebui sa ceara deci la Viena
ca i Vladica sarb de la Apus i cel rusesc din Nord, de la Hust,
sa nu se mai amestece In rosturile sale 3. Dar Gurtea, care ascul-
Fig. 13.
233:
se.
234
235
Dar aceasta i se parea mai mult un amnunt al administratiei; ce-si simia ca principal datorie era s faca a se
aplica <t leopoldina a doua , sa impuie 4 natia a patra si s'A
scoata din aceasta recunoastere, pentru el si pentru ai sai din
toate clasele, consecintile firesti.
Aceasta insa nu pe caile ce se puteau lua in Bucuresti si
lin Iasi contra arogantei si lcomiei castei grecesti tarigradene.
Nil scut pi crescut in teirtle austrtece de petiltt, rdspunsuri, decisiuni f i protocoale, Inochentie trebuia sa urmeze exemplul celorlalti,
si o lupta de hartii si document:A.1.i se incepu astfel, care trebuia sa tie ani de zile, fall ca el s ajung, In ciuda unui extra-
236
/7174rFig. 14.
237
dine, autand
intrebuinteze i In negociatiile vienese. Nemultmit de serviciile ce-i fAcuse Fitter, el reveni la Rgay.
Dar el descoperi fpede c5., In ciuda caracterului international al
Ordinului, acesta lucreaz, ca Ungur, contra lui pe lng6 organele ungure9ti din Biserica latin i din Guvernul Ardealului.
238
Un apel la popor nu fu incercat de episcopul care nu constabilise, Er-drusin* niciodal set' reduc pro gramul pe care
pe!' nd aspiratiile acestui popor In a lui intregime. El n'ar fi fost
Ins fr urmri inteun moment cnd vedem c tranii srciti trebuiau s fie Impiedecati Cu forto armat de a trece granito In Principate 1. Nu numai cA In aceast clas erau adnci
nemultmiri, dar, supt influento Companiei grecesti care se
ridica In mijlocul oraselor, la
bucura de mari privilegii
Brasov, la Sibiiu, la Beius, la Orade, la Tokaj, impuntoarebiserici de zidt ortodoxia se organisa pentru resistent. Avem,
In 1742 o astfel de manifestare din partea Grecilor, mai mult
sau mai putin romanisati, din Orade, Ladislau Seresll, din
Seres, si Gheorghe Gusi 2. La Brasov actiunea de aprareIndrznise s lege relatii cu Muscalii, la cari se formase, nu
fr legnuri, In Petruburg , Cu printipul Costandin Antohie , fostul pretendent beizadea Cantemir, acel fiu al preutului Vasile din chei, care-si zicea, pe ruseste, Efstatie Vasilievici 3 0 care, lucrnd In sens national, se gndi s serie d
gramatic romneascA pentru scolarii cari Invtau In umbra
bisericii reparate i mrite de Rusi. Acolo se mai afla, rmas.
In legea Inaintasilor si, fostul Ban Gheorghe Cantacuzino 4.
De la noua Imprteas, prins intr'un greu rzboiu nenorocit cu pretendentul Carol de Bavaria si cu Frederic al II-lea,
regele Prusiei, Clain nu cpta dect asigurArile de amnunte,.
evitnd basa constitutdonal cerut din 1743. E vorba de
drepturile materiale cuvenite clerului unit, fcndu-se
tarif al pretului slujbelor, cu intercalare de cuvinte romnesti,.
molidva
preszkura , szarendar ,
post
maszlu
1 Iorga, Doc. Ard., II, p. 1671, no. nimmLxxxiir. V. i plngerile neunitilor din Bihor; ibid., p. 1672, no. MMBILXXXV.
2 Ibid., pp. 1672-4, n-le MMMLXXXVII-VIII.
a Iorga, Bragooul i Romdnii, pp. 385-6, no. 16; resumat In Doc. Ard.,
239,
a.
inleirzial. Pe lng6 aceasta, se ordon o anchen pentru a sevedea ce au usurpat Saii, dar i ce a luat episcopul de la domnii
de pmant 1 Nimic despre cererea lui Clain de a se admitela dieta un represintant al s'u, ca s nu suf ere insui obinuitele-
240
stea
Impotriva. In curand Visarion Sarai, Sarbul acesta, strain de toate
-ale noastre, fu el, i nu episcopul care lupta pentru drepturile
natiei sale, idolul multimilor romneti netiutoare , du-
dupd noua reglemenlare, care impunea lrei zile pe sec' pia mind de
241
-vre-odata, ca un suflet onest ce era, chestiunea Insasi a menparasirii Unirii cu Roma. i tot asa nu se poate
inerii
-admite, ca In acest raport, cs asistentii puser5. astfel Intrebarea, unii fiind pentru parasirea, din acea chi:4 chiar, a legaturii ce li se parea MI% folos 1.
presinte Inaintea unui tribunal laic, politic, care n'avea ca.derea sa-1 judece
Papalitatea, pe vremea unui Benedict al XIV-lea, amestecat
242
stare s'a' apere pe un episcop Impotriva cAruia se ridicase in.treag6 coalitde, In frunte cu elementele ungureoti, din Ardeal oi
din Viena, a c'gror influent:a' nu fusese niciodat mai tare cleat,
scopului Oloavchi 1, se asigur printr'o nou diplom c4 ImpArteasa nu caut s6 Marie aceast Biseric6 ,de rit romanese
la confundarea cu catolicistnul (5 April 1746) 2. VIAdica
rus fu primit la Cluj In acest an 1746 cu cele mai naari onoruri,
ca oi cum el ar fi s'a." i frnaie oef al Bisericii unite. I se Vim
Inaintea mu1imii, cAreia-i fa'cu oi la Cluj slujba de Boboteaz1
la Someo, o cuvntare in romemege, de misionarul iesuit Gheorghe ,Szegedy, pe care 1-am Int'alnit in Moldova pe l'ang Constantin Mavrocordat, in acel moment slreins legal de inleresele
lesudfilor. Din parte-i, VIAdica Manuil trebuia s recurg6 la
ca i, de partea cealalt Visarion
ca s vorbeasck recunoscaor, poporului s'au .
Sralmoeiul, acelaoi Szegedy, ar fi fost aoa de elocvent, IncAt
unji I-ar fi ,dorit pe clAnsul s'a" fie pgrintele popilor nootri
tAlmaciu,
alt Slav,
243
Incurajat astfel, Inochentie urmeaza o lupta, care se restrange acum asupra teologului , dar din ceind in clind scapeirci f i alie milriarisiri, care arai'd ad de &Win inainie de bale
Pclipnu, in Mein. Ac. Rom., seria a 3-a, I, p. 162.
16*
244
era acela pe care soarta-1 condamnase a fi numai f eful unei Biserici de minorilale, impopulare : el afirma dreptul sau de a fi
245
va prsi Unirea, el care strigA inteun glas c, dac Preasfintia Voastr se va intoarce, once li-ar pune A' fac, va face,
Zdrobit de lupt, trind in miserie, neincunjurat si nesftuit, dar, pan la capt, tare pe dreptul su, Vldica se g'seste
246
siunea catolicg din Guvernul provinciei. Se consimti doar la Inlturarea colegului din Alba-Iulia dintre aceti supraveghetori. i
Mihail Salbeck, nscut In Ia0, dar care avuse rosturi de profesor tot Intre Ungurii din Ardeal 0 de dincolo de aceast
provincie 4. Se credea cs acest cunosctor de foninete, limba
247
tu acesta era aspru oprit de guvern, ca once alt manifestare. Ii rmnea deci acestui suflet de cAluggr mergnd
*pan& lii schivnicie, dar doritor de a aduce, la randul su,
*pare tot In 1756, si o deosebit constiin0 i. mndrie se intrupeaz4 in titlul crtii, publicat supt aceia care nu e intitulat
CrAias a Trii Unguresti , ci Chesaro-Criasa Romanilor
la care lucreaz, vdindu-se tot mai mult la Blaj un el de conPAclisanu, Corespondenia lui Inochentie, p. 118, no. Lxxvill. V. si ibid.,
pp. unnAtoare.
Bianu i Hodes, o. c., p. 123, no. 287.
8 Ibid., p. 125, no. 290.
4 Ibid., p. 135, no. 299.
5 Ibid., p. 134, no. 300.
248
Pornirea atre ortodoxie, imbrAcat la Inceput In vemntul slavon al Srbilor, tari prin acel privilegiu imperial care li
1 Ibid., pp. 137-8, no. 303.
2 Ibid., p. 141, no. 306.
3 Ibid., p. 147, no. 315.
' Ibid., p. 148, no. 317.
3 Ibid., p. 149, no. 318.
249
la Viena).
5 Nilles, o. c., pp. 597-9.
00
251
salul lnsufi.
Dar satul Intelegea altceva decat ce spuneau juratioi . El
era Incredintat c6 din aceast miqcare va ie0 altceva deck, ae-iarea Inteo cocioabg a unui Irldic fr tiinta limbii romne0i.
Sofronie, chemat Inaintea generalului Buccow, care fusese trimes
In Ardeal cu trupe, se Incurc 0, socotindu-se amenintat, 10 fAcu
drum cAtre Tara-Romneasc, lsnd tr sfat pe acei cari fuseser
tulburati de cuvntul su. Ei Ins credeau c nu va veni numai
262
lului . Iar el ii amintia vremea calad, in cursul ultimului razboiu dintre Turci i Austrieci, fusese insusi un pribeag acolo.
si-i aflase odihna tuteo cas frateasca de t'Aran 2.
In aceiasi scrisoare lusa episcopul se arat. In legatura cir
Sinesie de Arad, caruia i-a tiparit cartea de 4 nationalism ah-bese, cu a vietile sfintilor arhierei "i Imparati ai neamului
sarbesc ,
s'i
cu voie de la guvern 3.
Fig. 16.
263
152-4, no. 323; pp. 154-6, n-le 324-5; pp. 157-9, n-le 328-9; pp. 160-1,
no. 333.
3 Pentru ultimele-i grele suferinti fisice, Nilles, o. c., pp. 626-7.
254
frunte era luminat acum de aureola unui lung si durerosmartiriu. El se arAta, asa btrn cum ajunsese, gata s-si iea
din nou pe umeri povara conducerii Bisericii sale amenintate.
Sca din refugiul su: Pentru Smerenia Mea bine stiti
FrAtiile Voastre c' eu, cand am primit aceast sarcin grea
a Vldiciei, nu o am primit ca s prsesc apoi turma cea Increzut grijii mele, ci ca s o pase, s o Ouse i s o Indireptez,.
o
o
Cl)
.-o
255.
de eat aceia pe care o purtase Inochentie, lupta contra candidatilor pe cari, primind i amestecul teologului,ii biruise 2Grigore Maer (Maior), care fusese la Roma i avuse legturi
Inochentie. Cu sfetnici inferiori Atanasie trebuia s urmezeo guvernare, In cursul ereia nu se intalnesc decat cartile de-
slujb necesare clerului sau: Evangheliariul din 1765, Orologhiul din 1766, Aposiolul din 1767 5. La 2 Maiu 1772
mantuia o pstorie care n'a adus alte roade.
Pclisanu, o. c., p. 143, no. cm; pp. 151-2, no. cxxn; p. 154; Nilles,
c., p. 639.
2 Judecata lui Rednic, despre Grigore Maior i Filotei Laslo, Niles, o. c.,
632.
CARTEA A IV-a
17
CAPITOLUL
i.
260
dansul si pe Damaschin si pe Rusul lui. Cum stia c in curand se va declara rszboiul, el srtui pe spion s prsease
din vreme tara ca s nu fie silit s-1 predea Turcului.
Atunci Carazin merse mai departe in dest6inuirile sale care
Parvu Cantacuzino, cerand informatii, iar, la timp de rzboiu,
concurs ftis. I se incredintar i manifestele, care trebuiau
imprtite si peste DunAre, ale Ecaterinei a II-a.
Cnd, dup declaratda turceasc6 de rAzboiu, Alexandru Ghica,
prea neincercat, fu rechemat la Poart (Octombre 1768) 1, Grigore, priceputul carmuitor de odinioar al Moldovei, acord toat
increderea sa Cantacuzinilor, unul fiind Mare-SpAtar, ca si cum
i-ar reveni sarcina de a trece cu oastea Vrii la Rusi, asa cum
O fcuse Mihai Spnarul la 1711, iar altul, Mihai, din nou Vistier
Mare. B6nia o avu Dumitrachi Ghica.
Pe cnd in aparent se luau, cu strgsnicie, toate mAsurile
pentru a se indestula nevoile armatelor turcesti care trebuiau
EA vie, Carazin, imbrkat cAlugreste, reapArea in ar i lua
261
Arngutii si cu Turcii de la &Ha si Galati, asa !neat s formeze un corp de 6.000, s mearg, impreun cu grosul armatelor otomane, contra Rusilor, pe cari s-i dea afar din
Moldova 4.
262
,::
.,
263
Lucachi della Rocca, apoi cutare alt Grec, Dumitrachi Pharnicul, din ai lui Stavrachi 1.
Ghica, In ascunitoarea sa, ceru sfatul lui Dumitrachi,
Tuda sa, i al lui Mihai Cantacuzino, care, declarndu-se pe
fat, li l'As alegerea Intre a fi scpat la Turci sau a trece la
TWO. El prefer s fie prins . Fu deci expediat, cu familia sa, la comandantul general rus, contele Rumientov 2 Pe
cu un Constantin Flcoianu, mergeau acuma
cand e volintirii
i peste Olt 3, boierii mari trecur Indat la Braov, intre aliii
264
Ei stiau ca Parvu n'are decat pe Arnautii sai si 300 de vanatori rusi cu dou tunuri. Ei Inaintara din Giurgiu pe calea
lui Sinan-Pasa si putur Inchide pe Carazin Insusi, girantut
aventurii, In manastirea lui Radu-Vod erban s'i a vechilorCantacuzini, Comana, unde era Inmormantat li fiul lui Mihai
265
sburg, af ar de loan Paladi i, cnd acesta muri la NijniNovgorod, cu Inftisarea mirenilor fu Insrcinat numai Francesul semi-grecisat, semi-romnisat, Millo, deprins cu negocierile, cum am vAzut 2.j Moldovenii ca i Muntenii aveau,
2 V.
266
267
Talul rus Zametin, Impreun cu ginerele lui Mihai, Grecul Manolachi Vatati, cu Tudorachi Bals, alt ginere al lui PArvu, cu Topliceanu si alti boierinasi din clanul lor. Mai pe urin numai, sosi
Pang Filipescu si alti boieri, dui:a ce vzur c6 Ong In prim-vara anului 1770 Turcii, de si biruitori un moment, prin surprindere, nu se mai intorc Inapoi 1, aceasta hied numai pn
-ce Zametin fu chemat inapoi la oastea lui Rumientov.
Feldmaresalul, care hotrise a se guverna tara de patru boieri,
Se vor IntAri locurile care pot apra tara contra unei Intoarceri turcesti. Restul cuprinde numai dorinta de a fi admis PA-
268
269
-adopta rnduiala Rusiei , totui pastrand zaciuiala . Din produsul minelor o parte s fie a tarii. Clerul va fi supt indrep-
larea Sf. Sinod dupa obiceiurile SI. Biserici din Rusia . Abia
jumeilale din judecellori sli fie Romdni. Romnii s poat trece
In Rusia. Negustorii sa fie liberi a merge oriunde, supt protectia agentilor 4 . Se vrea i un el de conversiune a daloxiilor boiereFii.
270
Si aici fuseserA volintiri alAturi de Rusi, chemati in capitala Moldovei ; seful lor era un Than Sacadatl. Li se presintasera pe tipsie cheile Curtii gospod >>. JurAmantul se cetise
solemn la Mitropolie. CArti de jurAmant fuseserA auzite
nu numai prin bisericile resedintilor de Tinuturi, dar si pan&
la cel din urm sat, cu iscAlituri ale fruntasilor. Polcovnicul
Horvat, care rAmane in Iasi, dup retragerea cavaleriei si tunurilor la Botosani, pare a fi un Roman de dincolo de munti.
Dar si dup venirea b'tranului Stoffeln, care muri de cium
In prinfvar, garnisoana era ridicul de slab 2.
Administratia fu ale-Ruin din mitropolit, din Vornicul Ioaa
27/
272
adecA s'A se aleagA 12 boieri mari din starea IntAi ..., IncepAnd
273
-de invAtAturg, iar, deosebit, unde este intemeiet spicul bogosloviei cel pentru preotie, este trebuincioas aceast limbti .
274
aceastA coal. La cal:at, coala reIncepu 0 Mitropolitul serug'A s'A i se dea Inapoi casa fAcutg anume pentru dAnsa 1
E interesant cA o geografie anonimA tiprit In Rusia la,
1770 vorbe0e de Decebal, de cucerirea lui Traian, de InlAturarea Dacilor, aezAndu-se Romani, provincia InsA0 numindu-se Romana . Inaintea barbarilor, Huni, Gqi i Saracini ,
RomAnii se retrag In munti, de unde revin cu Drago, feciorur
lag la o parte legenda vAngtorii, nici Valul lui Traian. Laincepui era o singurd NM', care s'a imprfil pe urmd in cele douei-
cdfliga de la Turci, o un el de Pulere intermediar , supi uno print slab ( ce mdiocre prince), ceia ce putea s'A fie o suggestie a lui Grigore Ghica, foarte onorat In capitala Rusiei, ir
figurAnd la toate ceremoniile. Austria ar putea s'A se Impacecu aceastA ideie, 0 Prusia ar fi s'A fie consultatA 4. IncA de atuncii.
era vechiu prieten al preotului Curtii din Petersburg; ibid., pp. 254, 264-6Delegatii intalnesc la biserica pe Ghica-Voda ; ibid.
4 Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 29-30.
275
In acest moment, trupe turcesti aduceau In capitala priiRomnesti pe Manole-Vod, Io Manuil Roset Voevod , care-si
lae Barsescu P5harnic, Barbu Paienaru Sstrar, Barbu Prigceanu, Clucer de arie. El fusese chemat la Bucuresti, cnd
Rusii se pregniau de plecare, de episcopul Bugului, r5mas
ca sef al unui guvern provisoriu 3. Fostul Ban, care fusese
nurait intaiu, cand se incercase la 1769, numai pentru judetele
oltene, 1si It& treatorul Scaun in st5Dnire. Cu o garnisoan5
turceasc bine stApanit5, el a crutat Vrii ce ar fi putut sA ias5
dintr'o administratie a Turcilor 41100 4.
' Ibid. O 4 carte i a lui, In Rev. Ist., XI, pp. 1-4. V. i Iorga, Acte f 6
fragm., II, p. 32, n-le 2, 4.
3 Pentru lntoarcerea, In 1771, a mitropolitului cu celalalt 4 deputat ,
Iorga, Doc. Cantacuzinilor, p. 304, no. xxxiv. Rumientov cere lui Grigorie
sa lucreze contra tirilor false ce raspandesc de la Constantinopol 4 fotii
odinioara dregatori In tara dumneavoastrgi i (24 Iunie st. v. 1771); ibid.,
pp. 305-6, no. xxxv. i catre boiert; ibid., pp. 306-9, no. xxxvI; 13 August
st. v. 1771. Se denunta i a ratacitul Domn Manolachi i.
18*
276
277
Prusiei Insusi saruia pentru aceasta 3. Dar acuma Rusii pgtrunseser, prin Tulcea, si In Dobrogea 4.
Atunci intervine ambitia austriacA. Maria-Teresa se va
apgra Intr'o scrisoare intim6 ctre fiica ei, Maria Antoinetta, regina Franciei, c ar fi Inteleas cu Rusia si ar
278
c, de i, prinial va fi sail s'o faca, e pcat ea' se va aeza In mijlocul unei natii fals i. rele 1. El declara c Austria n'ar putea lua
nimio din acele t'ri, de i ar gsi avantagiu s poat stabili vechile
ei limite prin ocuparea unei prti din Muntenia On la 11111 Olt 2.
Viena se Ympotrivete Ins la once organisare a Principatelor ca organism independent ; consideratiile de cretinism
bid., p. 58 si nota 1.
279
280
de mult In discutie. Turcii nu primiau negntosul i dbpArtatul Ismail, oferind Giurgiul, Bucuretii, sau vre-un oravecin 1..
Se va ajunge la Focani.
'flea' din Martie se tia la Petersburg c' era vorba de a seda Moldova lui Ghica, cu Inapoierea cdire lard a Hoiinului
Benderului i ca', neputnd s6 se capete independenta Principatelor, mAcar pentru Moldova all suggeslie a aceluiaff
s se impun6 Turcilor acelealsi condiiii supi care s'
Ghica 2
supus all data' de bund voie 3. Se recunoage o iradifie pe care.
am inleilnii-o f i la cronicari cu prilejul negociaiiilor de la sfeirf ilul veacului irecui, fi ea, intinzeindu-se f i asupra
nefii, se va imbreica, la acesi moment, inir' o palriolicei ndscocirede u capilulafii cu Sulianii. Dar se credea Inc In posibilitatea-
vine; Panin credea Ing ca se va r ecunoate caracterul dmpracticabil al acestui drum 5. Pentru a Imbuna pe Rui,
acelai ministru austriac arna c tratatul cu Turcii n'a fost ratificat i cA el a fost tsat s cad din consideratie fat de Rusia 6.
Mai siaiornice deceit ilusiile diplomaiice erau insei speranfele
irezile in aceia cari, cu loaid neholeirirea,neeexperienfa f i egoismut
lor de clasd, represiniau necesiteifile de viaj i aspirafille deviiior ale poporului romeinesc.
Cum se hotsrI Inceperea, la 7 August, a negociatiilor, caretrebuiau ss fie sterpe, de la Focani se aleser delegati cari s6,
Iorga, Acte i fragm., II, p. 64, no. 1; p. 66, no. 2.
3 Pe care-I recomanda pentru acea Domnie moldoveneasca, nefiind admisibil6. Unirea de care visase, i regele Prusiei; ibid., pp. 66-7.
281
represinte pe fiecare din cele dou OH, 0 anume de la Munteni mitropolitul Grigorie, cu arhimandritii de la Sf. loan din
Bucureti, de la Mihai-Vod, din Gldruani, iar, ca boieri,
Mihai Cantacuzino 0 Nicolae Dudescu, adugindu-se 0 ceilalti
membri mireni ai Divanului bucuretean 1, iar de la Moldoveni aceia cari s'au arAtat mai sus, 0 adrese se alcAtuir atre
represintantii Puterilor mediatoare, pe cari ai notri Ii numiau
elcii , cu un termin turcesc 2.
Boierii din Moldova nu ni-au 16sat actul care a plecat, fgr
Indoialk 0 de la dn0i. Avem pe al boierilor din Tara-Romneascg.
&cat singurele interese boiereti care fuseser avute In vedere la Inceput. Tinand Ing credinta CA patria lor va rsmnea
supt Augusta sapang , ale crii victorii se glorifick hind
socotite ca din voia lui Dumnezeu, i aruncnd cele mai grele
cuvinte de osAnd asupra tiranilor turci, se strecoar
totu0 la sfArit mentiunea privilegiilor noastre , ceia ce arat
c unul din tanAra boierime, om format supt influenta itaHank dar care va fi fost Intrebuintat la capuchehaielk, ap
Yuen InvAtase nu numai limba turceasck dar 0 rosturile diplomaticei streine, Iengchit4 rcgrescu, atunci Mare Ban 3, ticluise cu meteug pretinsele acte de Inchinare de la Mircea
I-iu 0 de la Vod Laiot , confundat cu Tepe 4.
Elciului Austriei aa de lacome de pmnt romnesc i
se vorbia de sperantele ce se mic4 In tot emisferul nostru ,
fiind vorba de a se hotrit Intre slobozenia 0 robia unei Insemnate p'rti a creOintstii . Si aici, Infierndu-se 4 Inalcarea
vrAjma0lor Credintdi , se cere a ne pstra In vechile noastre
drepturio. Cu o deosebit dibAcie, care ar putea sA vie de la
acela0 tnr boier sau de la acel fiu al lui Rgducanu Cantacuzino, loan, care va manifesta peste dougzeci de ani acelea0
1 V. A. Urechia, I. c., p. 408.
2 Iorga, Acte fi fragm., II, p. 68, no. 3.
3 Se refugiase in 1769 la Brapv; V. A. Urechia, /. c., pp. 371-2.
' Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 485-7; altd forma pp. 490-91.
282
283
284
zino. Un paragraf e consacrat livrarilor in natura cu toatenedreptatile ce s'au amestecat In ele. Urmeaza apoi specificarea
incalcarilor de hotar, aducandu-se inainte o hotarnicie a
285
ca <.( sinior Genglin 1, pentru ambasadorul prusian la Constantinopol, von Zegelin, ar dovedi Intrebuintarea cutrii lu-crari italiene cu trivire la acest razboiu. i aici sunt tratati
aspru Turcii si c obiceiurile lor a. Scriitorului Ii e mil' de
.t patimile ticaloasei patrii noastre, Tara-Romneasca 8. El
unoaste si Moldova, vorbind de baltile ce sant langa Movila
Rabii. 4.
Intrerupte, negocierile fur% reluate, cu prelungirea armistitiului, In toamn, Grigore Ghica al:411nd pentru ca A' adauge
cunostinta de lucruri s'i forme pe care putea s'o aiba mai mult
deck, Scarlat Caragek Inlocuitorul mortului Mihait Racovita, ca Mare Dragoman al Portii 8. Se credea insa In posibilitatea Indeplinirii de Rusi a amenintarii ca vor preface in
pustiu trile romnesti a.
Se urma cu aceast prelungire, fall mediatori, la Bucuresti
-chiar, a congresului, delegatul rus cerand pentru Principate
amnistia, scutirea de haraciu pe doi ani si numirea pe viat,
In Moldova, a lui Ghica 7.
286
Rusia de cheltuielile rzboiului, i s'ar da ceva, supt chizesie ruseascA, si regelui prusian, e supt nume de protectie
sau de negot , deci se revine la protectia european.
Gaud, la ruperea congresului, se \ill:1i cs Rusia nu Int,elege a p6stra aceste tri, boierii cei mai credinciosi Id vor arAta
cA ultimatul dat Turcilor a Ii arunc6 Intr'o prApastie de mihniresi de desnAdejde, vAzand Inapoiarea Orii lor fAcndu-se din.
nou In mnile tiranului 3.
La 15 April, Obrescov pArAsia Bucurestii, incheindu-se, darnu fr o revenire la sfarsitul lui Maiu 4, i aceastglala Incercarede pace, si ostilitAtile trebuiau sA reinceap, pentru a forta pe
Turci In ceia ce priveste libertatea, nespAnzurarea , cum
spune cronica romneasc a rzboiului, Tatarilor. Luptele sea Iorga, Gen. Cantacuzinilor, pp. 509-12.
pornird In Dobrogea
puncte ale Duifrii.
287
288
cinstiti membrii bisericeti 0 mireneti din toate treptele printipatului Valahiei , primind ideia deputatiei, dar tAg'Aduind
numai o asigurAtoare ocrotire a. De fapt, se trimese, in Iunie,
ca o jalbA &Are ImpArAteasa ins60, numai Mihai Cantacuzino 3.
rul 4 (10 Iulie st. v.). Mitropolitul, rAmas dui:4 plecarea lui
Mihai conducAtor al politicii de anexiune, trimese din parte-i,
pe arhimandritul Filaret, care-i va fi urma 5.
Data aceasta, se relua planul Curlandei romAneti, dar
gAndul dureros cercentor al boierilor se oprise 0 la ideia de a
se face din principale o republicci asemenea cu a Ragusei,
sprijinitA pe vechile privilegii 0 fArA niciun amestec turcesc 6.
Tratatul care se incheie cuprindea numai inioarcerea la
521-2.
'
524-5.
526-9.
533-5.
289
tatea national chiar portul. S se mrgeneascA la cercetarea bAlciurilor comertul in tar% al Turcilor, cari trebuie s'
aducA recomandata de la Pasii vecini. SA nu li se ing'duie,
lor si altor Turci, a tinea slugi romAni, a-si avea once avezare,
nici case de rugdciuni. SA nu se mai admit trecerea prin
tar a Turcilor, Pasi sau altii. SA se ref ac schela de la TArgulde-Floci. Set' f ie slobozi peimei nienii a merge prin alle Jri peniru
JnvJalur, precum nu erau niel in irecui ma rgenifi numai in patria
290
si proprietli care sg-1 poat Intretinea: vanzandu-si moiiledin targ, el se strgmutg deci cu cei mai aproape din familia
sa, una din fete luand pe maiorul rus, de origine greack Melissino S. Lasa In Tara-Romneascg, o spune Insusi cu durere:
* vase case de piati: doug In Bucuresti, una In Afumati, una
291
le
292
genile cuvenite unor strini recomandati de tra lor ; resiiluirea moii1or usurpaie, tare altele la Cla Vizirului .1 la un
ciflic, Ciungul ; refacerea chelei de la TArgul-de-Floci ; aprirea
cAlgtoriilor politice turceti, iar, de e s'A vie cineva, s" -i piateasc singur cheltuielile ; socoieli sau datorii vechi sei fie
nimicile ; voie pentru Romni de a-vi pgstra dincolo de Dungre,
In toate privintile, calitatea national: cine 0-ar pAr6si legea,
i nu In tark s6-i lichideze toate datoriile i s renunte la intreaga
motenire ; interzicerea cumpArgrilor de oi de care Casap-baa
Tarigradului i aducerii de vite pentru pAscut de la Mangalia la
Jiglia; liberarea robilor i deplina amnestie sau, cum i se zice
nepomenire 1.
i3
Z-,'-..
,t* *
,jJ
it
-
.,,.
'f!
-.
n.-tv'.
'
.,t*t''t
-
--
"'"J
fl* t'i**
ttt
h.
it
(..
-.
- At e'-
t'*
a":
ttt't
i." .2
!Jihtt*tJ'.
i+'tt'i,
'
1t
t.
'.,
-t'
,' At **tt }t
rt*.
-,.
*7t._
!,
.t '-"-
ut_t-.
tA4 -
Y it
h-,
W'
*'iitt'
*_
'
; . tt\;.t
,*, -.
4.
AN ittAA\jO
it
'
4
t' At
it,<t,
'-
'"
* Jt'A.tt,Lt' tL?&frV,tA,
tt' 1ht
YZ
J"
.-
At/tt/'c.
it
'
1tSt C
C-1
11011
iIdrIVdjPHiljT
t 2i'.
"-t' ('pt
.k,?tt
"P
. .,. ')
it
'I
C-"'
t,.
',:.t 'it''
.tt it
A
-
'
-'
t.t
'flt*4. .t
'
f%'
- to,
At'
h'6;
4 ., <tt 't..t*e*_ -,
-
.a
ttJ
,
'
293
294
tractaturi 1 Ei nu-si dAdeau sama &A a trecut vremea oligarhiei nationale si cA, asemenea In intentdi cu Grigore Ghica din
Moldova, Ipsilanti, un reformator chemat, Intelegea ca toate
s'A se facA prin Domnia restabilit, si anume prin Domnia
singur.
Trimesi de Peterson la secretarul Pisani, Frantezul ,
care acela II purta p6 dumnealui &A nas , delegatii ascultark
la Stavrodrom, In tovArAsia acelora ai Moldovei, cetirea de
Pisani, In presenta sefului au, a unui simplu firman de concesii in domeniul financiar. V6zuiu , spune istetul Medelnicer
Bucuresti, in tipografia mitropolitului Grigorie, a hatiserifului prea-putearnicului ImpArat Sultan Hamid , insemnand,
cu toat pomenirea IntAii Domnii a lui Alexandru Ipsilanti,
a el s' au dal prin rug el ciunea obflii ce s'au trimis cu deputati
1. Ibid., pp. 464-5.
I Ibid., pp. 464-5.
295
marsal Petru Romantov ata prea-srvitul prag al Impsrliei, indat dupg Incheiarea p5cii. intre InpArtiia Ruseasa si
Intre Poarta Othomnease 1.
296
celui din urma Oran In limba natiei lui i despre nevoile lui.
7 V. Iorga, Histoire des Roumains de Bucovine, ed. a 2-a, 1931.
2 Hurmuzaki, VII, p. 99.
Arneth, Letzte .Regierungs-Jahre Maria-Theresiens, II, Viena 1877,..
p. 310. V. i ibid., pp. 311-2, 314.
Iorga, Acte gi fragm., II, p. 45 (raport al ambasadorului Prusiei).
5 Arneth, o. c., pp. 318-9. V. si Hurmuzald, VII, p. 86 i urm.
Arneth, o. c., pp. 358-60, 364 si urm.
7 bid.
*..
-Dq '
,
"
i.:
SiaTioiridifAA.
..,......-..,....,::..,,...fi..,..
jiiifig'itnk-R-IliikifS_
-.-
-6.;47'
.' :,......-
.14/11...'jli:..tr,:,:ti i
'r;A_;::;',"ft-''-t"...7.-:4rtf7''Iz';rj:''I'-':'"::::''ri;l"'::;':P::;;:;:L:
'
"'tra:*"7-:'''
A741:f''','.,,*:.?"rj.,;,:',:.Y,
, . .. ,-,
., i .,..,.
. ,. -,,
,a,..,,,,,,,........ ,.........,.4 r. , ,.....i..,
.,..6.,Lifi,-....s_.,-T,V..".
.....e.,
,,,t. ......t, . 1,1 ,z, , 6
'';V'"*"7:ATZ.,:ta:.
%.,-.74,-9.0* ' ,- - i u`'
,9V
''
''''''''"'''''"'''''''''''""''''''''''''''''''"''''''"'''''''"''''''''''''''''''"'''""''''''''''''''''
,
''.....e.'"t2i",;,":41,i
.:14f. P.V.... , ''. k,,,.1,.:.. i.t,,,v, ,^1_,,-.
- - 1,7 e,_-4,,z .,,,:;,.....- _,"" 5 4,,,.....,.. ',..,:, ,-,0.-11
,..1.: .',.'"
,":-.3-:'d. 4 ...711y........,.%"rli,"
.....
'
. .
' ..
,-,,,4,14.,,,--. '711,
,,,,t.,r.-r-6-
. -,..,.....;,,,,,,,,.,....-1.,,,,-_,,,,,,,,,a...4..-....i..,,,,,,-.1,'.4+ft."'''
,.4.,
,,, .4.3go
.4.
.,..... .g .
fOeiV..K
....,:yr
.,- .. ,,.....'_,"; , -40/..A,. 41,1,
-4/.....^...-rt": ,:,:.,:.....1.,......,.-1/4'.:".-,..,.,...i,..t....o
i',31,..i',t....57"...4'1. , ...,,,,...AZ.,1".Y.1,""S''.7..
,v
(,I,. , F., 4.. ,... ,....' 4,,,,,,....,iseiii,.0.4.A.11,,I:A., .....,
,..4.1 , ,..,t, t...11..
LA r 4+ ,..,....47,,i,"%.
111. v., .... f
1,1If,
''
1.-.
x.'...r.,,{ &.4....t........pa,,,Atru
1...74..:,. --...,2-.- -:,.....,,,,,,--,1,,..;,..1.,.,,....,,,,A.,,,,,,,,
.....,,,,,,,,,,,....,:,....-1...--,,,,._ ..,.,
,......1..---,-. -P,',..,:,-v7P44r.t:----..e--,....ezt:-7A.'",',71,"1,1-tb"':.-1"1'm
Ai.,,,,...L.I.,:fa.w.,,...d.,....4,..,:,!,,,,<,
,...:.igi.......,..; A.:, .f,Ii ,,1,0 .31,......q.,pe.,
1
..,,' h,kr,,.,f......o...
.(J
'.
641,
46447*.lf..4i.e.#,..C.,,Z;,,,,,,114..t..!g.ipp..7,z,;,,,,,,,..:
0.:12 ;o:...;.9!,40..,,,..i..,.....Z0,34A.,..Lot...,A.:...1,,,,...f.,,,,:,.,,,,,4.r.V.
j,...d.:.
.-aoloye,..,,,ii:.T.,44:14 ' .5,;:iif.,A-d.,,.,,,1...:4,
.r......4.i.q....,.,
-^
,,k...4
: ,...., V.t..arat.,
,,, 0. .4 ..F.r. Mso.,..1.16o- 2,eirto.o.,:no.....,:,;..4:1,,.
4,4,,:. *.
a...,,,,4,...,7,...,6gra.-4,,,,t,-,:,,,,.4....,,,T,...,i
,,,,, 4.
p,,,, oo OA ,....,00
:_i......;:1,..-,,li.si
?,,,:.,,,tr:?-fwis,...att,i-..e,,,,,,,,..-...,;,,.Ar...:.,
.e01,,, C.
I.......
.:. '."'
.-A.:
..,,,...., ,:,,,,,,, ..1, ,,...
PL
t..,
4I.:
'..:1-1i4:. ......,"-,..,,,
..."-.4,t.
..,,,,I.1:1:4,1, +.17..,1;,,,,,,o,',4,:ein,.:..........4,:,i441,1.,,,,,,,,41,1!4,
4.11....,5`,t1,..W4:,,i,e.,::/.4.50.....t.,..ri
4'4-, ,,,:,..,.,,::?...;,.-1..4.:"...,.._::.,,,,,,:;:...f.,,i,,,,,..' r...,!..f. r.....i.:44.ri.:...,,,,,,i,
;,,,....r :-?.
,,,
,gra-,...:"fF;',1--,..4-Sgs,r4skd,M1410.444)
i.y,,,:4-7te,,,,,,,e,-,,
',_:,.. ...i,, t a; i.':,-.'
**,.14. .. i1r..,// , :Ir.. 4....;rle2:. :;.:!..?";,.f."4
, o 11,,....; ij, 13011,11,6:1,,...A..1,4.,,,,ip:.161.!,,',V6Viii,,,;{
''-'3::' 7 ";''
';i:i.tr".)2;,'?';14%:A:1":1"
4t'",/..4..
qt 1,-oor,,...o.. ..
..... , ,,,,,--,-Ionot.
,"",.0...,...''.?/YI''7'''''',.;.
'
....., :
.:
,,,-....x.d ',:-. -
14
'
...
...
..
,1113.,
f(1)RrtwitHvillt
,,,.-.-4'
-..
..j,
..J.;,'::;';',Y.7'.,
-(...,''.4.4
'....',"
v,`
Fig. 20.
-..,
..,....,
.,,,,,,,, s.4..k.44:,:i.7..44,,,,i
4,
4..
..t.
"'
297
298
Intinderea bolilor molipsitoare, deci un simplu cordon sanitar, de unde numele de Cordun si Corduneni pentru ceia ce
ipocrisia oficiala va numi Bucovina si Bucovineni, ca teritoriul
In chestiune atarna de Pocutia ( !). S'a s'i Inceput, de altfel,
-cu mutarea vulturilor , ramanand ca dupc1 aceia sa se ne-
41iihen:
1.
299
Tuintile anglo-prusiene de care se temea Thugut nu se produserg. 0 mediatie francesg nu fu uringrit : date fiind raporturile
de Inrudire cu dinastia din Paris, ea nu putea fi decat amical
1 46 de Austria .
1 Werenka, o. c. *i Pap de Silistra fu InOiintat ; ibid., p. 130.
' Ibid. Un altul amintia ca. Polonia poruncise pana la Marea Neagra;
ibid., pp. 64-5. Cf. ibid., p. 83.
3 Werenka, o. c., p. 138.
4 De Smitt, /. c., p. 207: e Pour ce qui est des extensions de l'Autriche
en Moldavie, je crois, sans me tromper, pouvoir faire le pronostic que la
Porte n'en fera point clater sa sensibilit et y acquiescera plut6t que de s'y
'opposer ouvertement a. Cf. ibid., pp. 213-4: el recomanda Ruilor sa nu-vi
retraga trupele pana la ratificarea pacii.
5 Ibid., passim.
6 Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 94-5.
300
301
no. Lxxxvm.
5 Ibid. Ghica pregatia si o hart6; ibid., p. 114. El Ostra in aparent.1
bune leggturi Cu Austriecii, prin cari ar fi voit sgi capete raderea fortifica-
302
cum c'd ea ar fi dispus'A a ceda o quvit' de comunicatie Cu Pocutia, Domnul Insu0 avAnd s-i fixeze limitele 1. Demnitarii turci
declarau &A, de oare ce de nicAiri nu vine niciun sprijin, o astf el
de a merge mai departe In pretentiile ei teritoriale, ea dobAndia unja de comunicatie pe care o reclamase, vorbind
Ins'A numai, In chip general, de psmAnturile cuprinse de o
parte Intre Nistru, hotarele Pocutiei, Ungariei i Ardealului ,.
potrivit cu harta pe care Turcii au consimtit s'o accepte0 din care se culege un numr oarecare de sate , Intre care
0 Cern'Autul.
Cu mult inainte de aceast Intelegere intre cine usurpa 0 Intre
303
04
de chilometri pear* cu 75.000 de locuilori, in marea lor majorilate Romani, aproape fr Evrei, i cu Rusneci de strecurare
sail la Poarta).
4 Ibid., p. 213.
6 Ibid., pp. 214-6, no. cxxxi. Raportul Paei; ibid., pp. 226-7, no. cxxxvn.
Ibid., p. 215 (raport al lui Ienachi Medelnicerul, capuchehaie pe lnga
Paa de Hotin).
Ibid., p. 277 i urm., no. cLvm. Urechia, o. c., II. Thugut se declara
znultamit de Ghica; Hurmuzaki, VII, p. 283.
10 V. I. Nistor, Der nationale Kampf in der Bukowina, mit besonderer
Bercksichtigung der Rumiinen und Ruthenen, historisch beleufthtet, Bucureti 1919.
305
CARTEA A V-a
20
CAPITOLUL I
Urmapil In episcopia bljean' a du9mnitului li prigonitorului Maramuiean Rednic fusese fostul su tovar la
aceleai coli din Blaj, Grigore Maior. Nu ins, cu toate Insuirile noului episcop, de la aceast organisatie ofician. a Bisericii
chinatd lui Alexandru Ipsilanti la 1777 (Lipsca); ibid., pp. 223-4, no. 411.
310
tnd la tiparul, inchinat tot Imprtesei Ecaterina, Ioan Cantacozino Ve! Vis., fiiul rpgosatului Iordache Ve! Logofl
Rumientov, Nichifor Theotokis, care va avea aiurea o strAlucit carier, oricum, lucrri de doctrin care dovedesc, 0 in
att de neprielnice imprejurri, preocupatii mai distinse, Blajul
episcopal se multmete a da numai arti pentru slujbA. Astfel,
la 1773-4, un mare Polusiav, un &manic, un Accdisieriu,
nepurtnd mAcar numele episcopului, ci numai permisiunea
nu poate
311
ibid., p. 219,
312
rin Invllmnt. Deci ea se exercit puternic i asupra tinerilor pe cari-i formaser in sensul catolic clugresc, rigid
ingust, ca pentru a face din ei schivnici, cu trupul fcgtor
de minuni, ca al lui Petru Aron 1, cele dou scoli de la Blaj,.
In care totusi, peste latineasca Iesuitilor strAini, se impusese acea limb4 romneascA a poporului care aducea dup
dnsa o lume intreagA de milenar traditie. Roma lui Inochentie, unde invtase Caliani, nu mai era instanta scolar4
superioar, cu tot ceia ce putea ea s infiltreze In suflete,
fie si cu o mandrie a originii romane care de sigur nu era
In program. Spiritul nou era altul i, fr a se pierde ideia
roman odat ptruns in constiinta unei mai vechi generatii,
care o transmitea crescut celei ce se forma supt &Lisa, se
adugia acel orizont de umanitate pe care-I deschisese rationalismul cartesian.
cuteznoare tentatiV de a legifera pentru Moldova In numele Imprtesei Ecaterina, pe care o Meuse acel Toma Cara,
313
de Inalt In desvoltarea scrisului romnesc, trind, desvoltndu-se si insltndu-se tot mai mult prin el insusi.
Nepot al lui Inochentie Micu 1, Maniu din Sad, lng4 Sibiiu,
314
Ceia ce-1 Meuse a don i acest loc, pe care-I tinu at putu mai
mult, lAsAnd in urm'd posturile mnstirilor blkjene s'i pa-
Viena, publicA tratatul gu, despre aceasta, redactat inaiu rornneste, in limba lating ; lucrarea o putu si tip Ari 1. El incerc4
la Kurzbeck, intAia carte cu litere latine, Carlea de rugacioni,
Se indeamn a trata astfel si despre posturile Grecilor o 3. Pregtind manuale scolare de teologie, de logic6 pentru scolile din Blaj,
copiind acum si pe Miron Costin, el tradusese din limba frances6
Istoria bisericeascA a cardinalului Fleury, lucrare a unui om de
de cAlug" r. Va incepe Indat, pe Ing6 traducerea principalilor oratori ai Bisericii Rssritului, p n6 si la Ioan Hrisostomul, marea opera a revisuirii Bibliei dupei cea munleanel
de la 1688, la o sul'ei de ani de la aparifia acesleia 4.
1 Dissertatio canonica de matrimonio. Pomene5te de profesorul din Viena
care regreta a Sf. Vasile a fost Grec; Bianu i Hodo, II, pp. 272-3, no. 447.
2 Ibid., pp. 229-30, no. 418.
3 Ibid., p. 274, no. 451.
' Izvoarele in Iorga, ist, lit. rom., III, pp. 67-73. V. i Hchsmann, in
Arch. f. sieb. Landesk., XVII, p. 107 si urm.
315
la Roma.
Drumul II f'cu el cu o alt odrast a satelor ardelene deteptate in sfArit din lunga lor atipire supt apAsarea social. Fiul
de protopop de pe cAmpie, Petru care-i zicea Maior, dup6
numele episcopului cu care nu era rud, represintA altA origine
Inteo tail neunificatA, in care totul era orientat dupA tinuturi,
vi el avea 0 altA teaturA sufleteasc. In fata blAndului Sibiian, a
aprinsului urma al ostailor lui Mircea, Domn alfrii-RomAneti,
316
meindru 8 In prefat el vorbe0e de colonia lui Traian bantuit aptesprezece veacuri de barbari, pomenind de opera
lui Samuil, Origines Daco-Romanorum,i de Ing0adunarea dovezilor fcut de el Insu0 la Roma, timp de cinci ani, ca pregAtire pentru istoria despre strmo0 ce are de gnd a face 4,
0 se aduc In sprijin Miron Costin, Imprumutat de acel Sulzer de
care va fi vorba pe urm, i Dimitrie Cantemir. E un manifest
contra slavonismului, scos ca limbA, pstrat ca litere, a cArui
complect desfiintare se a0eapt de la noile coli ale Guvernului, germanico-austriece . Se face un Inceput cu aceast
lucrare, cerut i ajutat de colarii de la Sfnta Barbara. Dar
317
acestlalt studios al lucrurilor vechi Ina de cand cardinalul Stefan Borgia ii deschidea bibliotecile din Roma Intl% la
Viena in acea societate international a eruditilor, de scris
latin, cu tendinte uniforme, spre care se adresase si Clain. Il
318
(ibid. p. 310, no. 496). Cf. Victor Manan, In Tara Bdrsei, IX, p. 250.
a V. Iorga, Ist. lit. rom., III, p. 275 *1 urm.
6 Archiv f. siebenbargische Landeskunde, XVI, p. 450 i urm.; Iorga, in.
.Rev. Ist., XXI (1935), p. 317 i urm.
319
320
tuale distinse,
i ei 4 filosofi ,
rationaliti, revolutionari, ca
Ignatiu Stefan Raicevich, contemporan 0 concet4ean al maternaticului ragusan Boscovich 1, Napoletanul Panzini din generatia
unui Giannone i. unui Summonte 2, .1 acel fost auditor, adecA ju-
CAPITOLUL II
Venind, pe neasteptate, la Domnia prii-Romanesti, Alexandru Ippilanti, care, potrivit tratatului, se credea Domn pe
viat si-si lua msurile potrivit cu aceast Inting perspectiv,
gsi, alturi cu un inlreg parlid de boieri compromifi cu Rufii,
cari erau, prin felul cum se sfdrfise reizboiul, penlru cdiva limp
meicar, 'inleilurafi de la afacerile publice, i alturi de un invVmnt grecesc pe care-1 va reforma, incercand a-i da o directie
322
traduse atunci din originalul grecesc 1, de acel Macarie ieromonahul, adanc cunoscstor al limbii greceti pe care-1 vom
gAsi apoi lucrand In mAnAstirea Cernica la un mare dictionariu
care nu s'a publicat 2, o lucrare de o deosebit Insemnstate care
precede intreaga oper de tglingciri de la episcopiile jumtlii
a doua a secolului al XVIII-lea , o Psallire 3. Apoi numai
In 1777 Anlologhionul 4, Ceasoslovul 3, Slujba SI. Dumitru Basarabov, alcnuit6 de Filaret, acuma titular al Mirelor 6, Lilurghia
din 1780 7, Calavasieriul, Penlicoslariul, Psallirea, tot In sti-
Alturi ing de aceste tipkituri In general numai cu caracter practic, Chesarie de Minnie 71 urmeag desvollarea unui
spirii nou care se desf ace de comunilatea cu slavonismul f i se
ridicei, in cadrele largi ale crefliniileifii rdslirilene, cake concepfia
nafionalez', sprijinit pe acea istorie, mergand i. pan6 la
pp. 470-1; Iorga, /. c., p. 1215, no. mcav). Manole-Voda impuse un alt
mitropolit Grigorie, al sail. V,. Iorga, Ist. Bis., II, p.143. Pentru gansele
lui, a.ga de gubrede, de a fi mentinut, raportul frances din 17 Septembre.1774,
In Odobescu gi Tocilescu, o. c., I.
C KO;KtiN,
II
g 110KTOEfie
cAV Trt:irsgm& ,iirafo; F.
m
,14'We
opl-
sitt pV
i*"141forl" Av.
V,
HI
(),e LP.), h
kicA'rcerKsfrov& ,
ripi
AtlerE 714.6
iro7iirs
per;(411
'Iirfk,C6141fit
r 04,1
.MHT,D
KItA-
"
"
gq4
.
wixspi,TA c4)111441f,lAfiiiiHil'Ofhail
Aallit14;be
/ ,fitt
favrienurtsonif A _
rhs ,
I
Af AA
Xe" : -4+65
CO Tvimptioi& Arcm,priirVni,
rnor
Fig. 21.
323
cum s'a trecut de la grecete i slavonete la artile In rom.ne9te. Lumintorii cei de al treilea ai Besearecii rumaneti,
Lind cu totul instreinati de asemnarea limbii ceii greceti, 0
mai aproape de limba cea slavoneasc, intru aceia 4i. fcea'
.0 slujbele lor. Care slujbe dupre vreme rmind cu totul nein4elease la ascultnori, din pstorii Besearecii rumneti, cei ce
au fost adpati sau de limba slavoneasca sau de cea greceasa
_s'au srguit In tot fealiul de au dat In limba rumneascA,
precum s vAd, cateva slujbe ale Besearicii . Se amt.-A ca
incepdlor la insufi lucrul liberar Grigorie, neamul breigclnduli
din Tara-Rumd neascii , i. ucenicii stndu-i Imprejur. Si Cozma
.de Buzgu ar fi fost s lucreze la tipgrire, dar, sarcina onorabil
1 Octoih din 1776; Bianu s'i Hodo, 1. c., p. 217, no, 396; Triod din 1777;
ibid., pp. 222-3, no. 410.
21
324
tipariu, fiindc Intru aciastg lung au luat inceapere randuialele trii ceale ce prin pace s'au ag'zat. A sfintdlor dintru
i pe care aceastg munch' Incordatg i-o va tgia In curnd, darnu frg ca In Filaret, toVarg de 4 politic' , i el, cu Grigorie i
cu Cozma, sg fi gsit un vrednic i tot att de rvnitor urma.._
La Mineiul de Novembre, prefata merge i mai sus In rostirea
325
Vom vedea c Intre aceste tendinti nationale qi filosolia Domnului reformator este o opositie care se va mentinea.
_Aid se IncearcA o apropiere, pe care pentru a o Intelege se cere,
-*cum, a se cunoa0e intentiile i realigrile acestei Domnii care,
putut da toate
fiind tgiat6 printr'un incident neprevzut, nu
roadele. Si, In legAtur cu aceste intentii, trebuie sA se Inftileze ale Domnului rival din Moldova primit cu dumAnie i.
menit Inainte de aceast dat de 1778, cand ap'rea al doilea
-volum din Minee, unei tragice morti.
Alexandru Ipsilanti fusese Intrebuintat de unii demnitari turci
pentru misiuni de Incredere: traducen de scrisori creOineti
-ale Europei .1 de csrti care Inir starea i veniturile i orantuturor regatelor Europei 1. Era un om de acolo i de la
Greci avea multe leglturi, dar el n'a adus cu sine, cum nici
mu i-ar fi Ing6duit Imprejurgrile, spiritele fiind Inclzite de un
-e nationalism acuma Inchegat
--sa
Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 526; lorga, Doc. grecegti, II, p. 1217,
no. mccxxvil.
a tefan Mipglu, pe care-1 aduse Cu sine (Urechig, I. c., p. 29), nu era
-un om nou. O scrisoare de client grec cgtre Domn, la numirea lui; Iorga,
_Doc. grecegti, III, p. 201, no. CXL. Alta; ibid., n-1 urmAtor. V. Urechil, 1. c.,
pp. 70-1.
326
cu Thugut
no. mccxxvii.
5 Hurmuzaki, VII.
Atanase Comnen Ipsilanti, o. c., p. 555; Iorga, Doc. grecefti, II, p. 1231..
327
Vizirului 1 Prin capuchehaiele se presintar puncte nou, trebuind s fie adause la privilegii 2 Se lucra de Domnul muntean O la liberarea bietilor robi romani din timpul rzboiului,
cari se aflau rspanditi nu numai in Bulgaria, dar i pan in
aa de Indeprtata Mesopotamie.
Msurile administrative trebuir s'a' se Ingrmdeasck .1 pe
lang dansele cateva care pot s fie socotite ca nite adevrate
reforme in spiritul filosofic occidental.
Chesarie pomenete oranduiala manstirilor, urmand canoanelor vietii clugreti . Actul din 1776 privitor la mns-,
tiri Inseamn In preambul gandul domnesc de a face s inceteze
beznimea de neoranduieli , ca i mai inainte de zidirea lumii,
pentru nestpanirea trecutilor ani , pregtindurse acum codul
pravilelor . a CA, mcar de i oblduim mica stpanire, dar
ne silim In tot chipul ca d'II:4 urmarea aceii mai mari decat
328
a m'ngstirii sale. Schevofilacul va purta grija odoarelor, a bibliotecii i archivei, a veniturilor mnstireti, a nici s lase a se
strica cgrtile bisericii i sineturile, de qoareci i de mole . Tot om
de targ i de loc, i nu strgin, nici venitic , va fi i al treilea conducgtor, iconomul. Se aratg, pentru a nu se mai impovgra aceste
Urechil, o. c., p. 50, nota 2; Iorga, Studii fi doc., V, pp. 551-4 (forma.
mult superioarA; avem a face cu doua traducen i deosebite din grecete; cea
d'intaiu e din condica domneasca ; reproducem pe cealalt4).
329
lit. din Iagi, V, resumatul carta lui Sestini. Pentru casele de la Afumati,
Iorga, Doc. grecegti, II, p. 1228, no. mccxxx. Cf. i ibid., p. 1256, no. MCCLX.
330
neted rostul ispravnicului de al judeatorului 1. i se dau instructii precise In ce prive0e o nou procedurg, i cu ecsamenul cuvenit 2.
genetivul plural
cele criminale, de alla, pentru cremenalion,
grecesc. Se InlAtur prin acest hrisov preliminar din 1775,
tortura, cznirea de Vel Arma , rmaind s' se execute numai
sentintile. O instant superioar de apel se adung la Curte sau,
de frumoasa limbI cum e a tArii: a Sie ist ein Pendant der italienischen a,
poate fi a einst eine eben so sch6ne Opernsprache, wie es diese bisher
Europa allein ist a. El cerea, i pentru slavism, o gramatia a limbii mit
adelungischer Sprachphilosophie und Sprachenkenntnis S'ar putea i 4 due
Kanzel der altslavischen Kirchensprache s. Si aiurea el cere sA fie limba de
predare i romaneascl (p. 105, nota 1).
33t
de trei ani, i paralel se vor face, In alti trei ani, studii de elenete. Un alt trieniu e menit poeticei i retoricei, lot cu cultivarect
personal. Nu se
Pedepsele
trupeti se inrtura" , recurgandu-se la mijloacele pedagogiei, care
In acest moment Incepea, cu Pestalozzi, In Apus : sa-i mustre,
dar nu cu batjocura i bice , ci In felurile de folos pe care pedagogia le expune, trecAnd de la cele mai upare la cele mai grele.
uilei nici exercifiul corporal *.
32
1/76).
333
sulilor conspiratori pe cari-i instala, potrivit tratatului, oriunde era o populatie ortodoxa' care putea s fie agitat, se lucra
de Turci, supt conducerea 0 a Ungurului francisat de Tott, la intrirea cettilor, recuperate, 0 astfel se cere i concursul Domnilor
notri pentru ref acerca lor, cum a fost casul la Ismail 5. Din nou
Z34
335
contau pe o alianta cu Austria, care nu parasise un singur moment planurile ei cu privire la Oltenia 4. Dar afacerea tributului
se hotari, fat% interventie ruseasc, inainte de sfaritul anului 5.
Astfel Alexandru-Vod putu sa fie intarit in Domnia care paruse ca-i scapa 8.
Inecontenit
mientov asupra unei Vri care nu-1 ceruse, sprijinit de ambasadorul Prusiei la Constantinopol, bucurandu-se chiar de gratiile
lui Frederic al II-lea, care-i raspundea la scrisorile pline de devotament vi-i facea daruri 7, el avea inainte, de la inceput, dupnania
unui partid de boieri care voise alt Doran i el se gasia i inaintea
unui curent de uneltiri francmasone 8, corespunzator cu acela
din Ardeal, foarte puternic, In care gasim amestecati i pe unii
Romani. Vom vedea ca, pe langa boierinai ca un Drmanescu,
membri ai clerului se vor lsa ispititd de aceasta u tain , care
lorga, Acte gi fragm., II, pp. 116-7.
2 Ibid., p. 117. Cf. ibid., p. 129 *i urm.
Turcii se gadiau sa ageze En Bugeac un Han al lor, contra acelui din Cri4neia al .Rug.ilor; ibid., pp. 136-7,
4 *i ibid.
5 Ibid., P. 128, no. 3. Ipsilanti se informa In aceasta privinta; ibid., p. 132,
no. 2.
Iorga, Doc. grecegti, III, pp. 221-2, no. cm.
7 Iorga, Acte gi fragm., II, p. 91, no. 4; pp. 109-10,132-3,135-6. Pentru
mai multe daruri artistice ce i se pregatiau In ajunul catastrofei, Baidaff,
Rev. Ist., XIV, pp. 114-5.
V. mai departe.
336
a mitropolitului si, la capat, a exarhului, Meg numele Domnului, fara prefata inchinata lui si obisnuitele versuri la stema
tarii 2.
tatenit,
337
Lupu, Manolachi, Grigore, Iordachi, i un Iordachi Cantacuzino. Cronicarul Ionit,t Cantacuzino, Canta, totui un vechiu
rusofil, era la Iai, dar cu aceleai sentimente fat'a de Domn,
Skylitzis, dintr'o familie care incepe s se ridice, un Hristodulo, un doctor Fotachi, i chiar acel Constantin Caragea, dintr'o
familie cu lunga i mare influent, ridicandu-se acum i spre
In Hurmuzald, XIII, pp. 79 i urm., 87, 92. Adaugim la oposanti i pe calmacamii din 1777, cari n'ar fi primit altfel o asemenea sarcina. V. si Iorga,
In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, VIII, pp. 369-70.
Iorga, Doc. grecegti, I, pp. 572, 805-6, 858; II, pp. 1072-3.
22
338
339
340
; 0 ibid., p. 104.
p. 71. Ghica fusese Intarit de curAnd, 0 el, In locul
p. 105, nota.
2 V. 0 doul notite, In Minea, Cercetetri istorice,
Trupul se Inmormanta la Sf. Spiridon ; Iorga, Inscrimii, II, lagi. Capul seexpedi la Constantinopol. Inscriptia pe capul care a fost expus (v. 0 Rey.
1st., XIV, P. 112) pomene0e culegerea impositelor pe doi ani, neaprovisionarea
341
p. 197, no. 1.
3 Cat. mss. Ac. Rom., I, pp. 646-7 (insemnare ieseand). Sosirea lor la
Constantinopol; Iorga, Acte fi fragm., II, p. 148, no. 3.
342
Poarta-i dduse o explicatie In care, cu Invinuiri fat de actiulnea Ru01or In Crimeia, se vorbia de crimele lui Ghica, pe care
pp. 31-2 (dupl Storia dell'anno, Venetia, 1777, pp. 243-6). rovestirea in
versuri din Koaniceanu, Letopisiii, III, p. 275 si 'um., e potrivit numai
In parte cu adevarul istoric.
I lorga, Acte fi fragm., II, pp. 137-8.
8
S'a pretins a Ghica fusese chemat la Constantinopol si di refusase, cin
unul care a fost pus si de Rusi; Rev, Ist., XIV, pp. 110-1 si aiurek.
'i un Ceasoslov de Ramnic ; Bianu si Hodos, /. c., p. 229, no. 417.
343
2 Iorga, Scriitori biser:cegti, din Mem. Ac. Rom., sect. lit., seria a 2-a,
XXVIII.
344
preface In tot ciasul 0 vine de s fac vAnt, nor 0 ploae ; pogoara-te la ape : dintr'aceale mari parte ce le numim noi pururea-
curgatoare, unele cu totul s'au uscat, altele au schimbat matcile 0 drumurile , pAna la vicisitudinile Oceanului, o lucrul
firii cel mare 0 tainic , pAna la pamAntul supus zguduirilor.
AratAnd cum de-a lungul istoriei sAnt numai drImari 0 prefaceri, episcopul rAmnicean ajunge la exemple luate din actualitate: Polonia o micorata 0 imprtit , Iesuitii, ce duhovniciia' i pre taina inparatiia' desfiintati de Papa insu0, revo
lutia spre 4 despotie a Suediei, barduirea Bavariei, care era sa
345
346
cAtr see& s'au mutat din viaja aciasta la veacinicile lcauri acest plin de ravng sfnt printe ce iaste mai sus numit 2.
Luminnoriul au apus de la noi , serie In fruntea Mineiului de April, luna cea mai pricinuitoare de veselie , urmau1
lui Chesarie, tovar4u1 Intru nationalism, Filaret. Nu numai
la un sf at , urmeaz el, au fost din Inceput, ci i la osrdie
cu aseameneai rivn , fiind i rugat de Chesarie, la sflitul
s nu lase lucrul neisprvit. Si el un om cu tiint din multe
izvoare, i din Enchiclopediie , care e cea de la Paris, amestecti
Ibid., pp. 241-4, no. 422. Tot pe numele lui iese i Psaltirea din 1779;
ibid ., pp. 244-5, no. 423.
Ibid., pp. 254-6, no. 433. Hirotonit la 11 Ianuar st. v. 1774, el e Ingropat la 10 Ianuar 1780, la biserica Patruzeci de Mucenici, mitoc al Ramnicului ; v. notita In Cat. mss. Ac. Rom., II, p. 373.
Bianu i Hodos, o. c., 11, pp. 257-60, no. 434.
taului 1: cel
semnificatie 2.
847
348
Aceste prescriptii sant cu atat mai de lauda, cu cat In Moldova, boierii cerand o zi din zece pentru ei, Ghica li daduse
aizeci i. una pe an, apoi O, pe ranga lucrul la iazuri, mori i
cladiri, a dou claci pe an la orice lucru 0 podvezile 1
Dar impotriva aceslei opere de re/acere f i tnainlare se ridicd
acel spirit revolutionar pe care nu-1 preatzuse u filosofia , crezdnd cd opera ei va pulea fi oprild la sin gura filantropie .
TABLA MATERIILOR
CARTEA I-ia
REFORMELE BIZANTULUI EUROPENISAT
I.
Capitolul
Capitolul
II.
Capitolul III.
Capitolul
IV.
Capitolul
V.
Capitolul VI.
Capitolul VII.
Pag.
5
.
15
31
55
organisa
73
103
CARTEA A II-a
REFORMELE PRIMEI ERE
Capitolul
Capitolul
II.
Capitolul III.
12 9,
143
153.
CARTEA A III-a
LUPTELE ROMANILOR CONTRA PATRONAGIULUI
FANARIOT I IESUIT
Capitolul I.
Capitolul II.
Capitolul III.
163
202:
Scriitorii romAni ai vremii capuchehaielelor . . .
Lupta ardeleank contra cotropirii Bisericii Unite. Cele
221
dintAiu ciocniri
CARTEA A IV-a
LUPTA PENTRU NOUA VIA% NATIONALA
(1769-1774)
Capitolul I.
259,
Tabla Materiilor
50
ROMANI!
Capitolul
I.
Capitolul II.
CARTEA A V-a
I CURENTUL FILOSOFIC *
Pag.
309
321
TABLA ILL1STRATIILOR
Pag.
Fig. 1.
Fig. 2.
Nicolae Mavrocordat
16 17
40 41
Fig. 3.
Fig. 4.
Fig. 5.
Fig. 6.
Fig. 7.
nesti (1733)
120-121
Document de la Matei Ghica, Domn al Moldovei (1752) 136-137
loan Teodor Callimachi, Domn al Moldovei
176-177
Fig. 10. Document de la $tefan Racovita, Domn al Tarii-Rominesti (1765)
188-189
Fig. 11. Grigore Callimachi, Domn al Moldovei
188-189
Fig. 12. Document al lui Grigore Callimachi
192-193
Fig. 1S.
232-233
Inochentie Clain, episcop al Romanilor uniti
Fig. 14.
236-237
Isdlitura lui Inochentie Clain
Fig. 15. Petru Pavel Aaron, episcop al Romanilor uniti
. . 246-247
Fig. 16. Atanasie Rednic, episcop al Romnilor uniti
252-253
Fig. 17.
265-256
Grigore Maior, episcop al Rom4nilor uniti
Fig. 18.
262-263
Grigore Alexandru Ghica
Fig. 19. Document de la Alexandru Ipsilanti, Domn al Tarii292-293
RomAnesti
Fig. 20. Document de la Alexandru Ipsilanti, Domn al Prii296-297
Romanesti (1776).
322-323
Fig. 21. Frontispiciu al Mineiului de Octombre (Ramnic)
Fig. 8.
Fig. 9.