Brown 07 Autumn Shade Col 06.

4
A loving heart is the beginning of all knowledge

A loving heart is the beginning of all knowledge

Brown 07 Autumn Shade Col 06.4

Brown 12 Bazic Col 13.5

Brown 12 Bazic Col 13.5

Who I Am : "Orice are forma poate fi definit. Si orice poate fi definit poate fi invins".
Sun Tzu, 500 BC

RADIX

Dragii mei, materialul l-am luat din revista Moja Ljubimaja Dacha, iar calendarul este
alcatuit de astrolog Elena Maligina. Redactorul acestei reviste roaga pe cei , care din varii
motive vor sa utilizeze informatii aflate aici, sa indice sursa acestora, ceea ce am si facut.
Mai am o observatie de facut: este drept ca acest calendar este calculat pe longitudinea si
latitudinea care cuprind si tara noastra, dar tot atat de adevarat este si faptul ca, ghidandune dupa acest calendar, nu trebuie sa uitam (asa cum ne-au atras atentia multi dintre
prietenii nostri) de conditiile specifice zonei in care salasuim. Este foarte important, pentru
ca diferentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse.
De aceea mai exista un calendar pe zodii, unde se arata ce e bine de facut si de la ce sa
ne abtinem in materie de gradinareala in perioada respectiva.

STUDY

GOOGLE

plantele si fazele lunii

CAPUL NORD

ASTRODEX

Calendar astrologic lunar 2012

http://www.astrodex.ro/home-calendar-astrologic.php

Luna in crestere = Intre LUNA NOUA SI LUNA PLINA

Luna in des-crestere = Intre LUNA PLINA SI LUNA NOUA -

Apogeu, Perigeu
LUN MARE, CE MIRARE
IANUARIE 29, 2010 ADMIN 6 COMMENTS

Dac vi se pare c Luna de ast sear e mai mare dect de obicei, ei bine, chiar
este. Este cea mai mare Lun Plin a anului 2010, cu 14% mai mare i cu 30% mai
strlucitoare dect o Lun Plin normal. Evident, vorbim de dimensiunile aparente
pe cer ale Lunii, nu de cele reale. Selena are n continuare aceleai dimensiuni
fizice; nu s-a ngrat, nu a slbit. Asta se ntmpl deoarece n aceasat lun,
avem faza de Lun Plin atunci cnd

satelitul
nostru natural se
afl la perigeu.
Astronomul german Johannes Kepler a explicat fenomenul acum 400 de ani. Orbita
Lunii n jurul Pmntului nu este un cerc ci o elips (un cerc turtit). Astfel, avem un
punct n care Luna se afl la distan minim de Pmnt i l numim perigeu i unul
n care e la distan maxim. Acesta se cheam apogeu. Perigeul este cu 50.000 de
kilometri mai aproape dect apogeul.
Cea mai mic Lun Plin a anului o vom vedea n Septembrie.
http://www.jurnalcosmic.ro/?tag=apogeu

AstroCalendar 2012
http://astronomiepentrutine.blogspot.ro/p/astrocalendar.html

2 ianuarie,ora 22:15 - Luna la apogeu (404.600 km)

5 ianuarie,ora 02:31 - Pamantul la periheliu (0,98 UA)
9 ianuarie,ora 09:31 - Luna Plina
16 ianuarie,ora 11:09 - Luna in ultimul patrar
17 ianuarie,ora 23:17 - Luna la perigeu (369.900 km)
23 ianuarie,ora 08:46 - Luna in conjunctie solara (259')
23 ianuarie,ora 09:40 - Luna Noua
30 ianuarie,ora 18:17 - Mercur la apogeu (1,41 UA)
30 ianuarie,ora 19:42 - Luna la apogeu (404.400 km)
31 ianuarie,ora 06:10 - Luna in primul patrar
7 februarie,ora 23:54 - Luna Noua
11 februarie,ora 20:46 - Luna la perigeu (367.900 km)
14 februarie,ora 19:04 - Luna in ultimul patrar
19 februarie,ora 22:45 - Neptun in conjunctie solara (033')
20 februarie,ora 13:49 - Neptun la apogeu (30,99 UA)
22 februarie,ora 00:35 - Luna Noua
22 februarie,ora 01:27 - Luna in conjunctie solara (421')
27 februarie,ora 16:04 - Luna la apogeu (404.900 km)
1 martie,ora 03:22 - Luna in primul patrar
3 martie,ora 23:17 - Marte la opozitie
5 martie,ora 11:49 - Mercur la elongatie estica maxima (1813')
5 martie,ora 19:19 - Marte la perigeu (0,67 UA)
8 martie,ora 11:40 - Luna Plina
10 martie,ora 12:09 - Luna la perigeu (362.400 km)
15 martie,ora 03:26 - Luna in ultimul patrar
22 martie,ora 16:38 - Luna Noua
22 martie,ora 19:16 - Luna in conjunctie solara (410')
24 martie,ora 20:27 - Uranus in conjunctie solara (041')
25 martie,ora 07:01 - Mercur la perigeu (0,60 UA)
25 martie,ora 17:30 - Uranus la apogeu (21,07 UA)
26 martie,ora 09:14 - Luna la apogeu (405.800 km)
28 martie,ora 10:48 - Venus la elongatie estica maxima (4602')
30 martie,ora 22:41 - Luna in primul patrar
6 aprilie,ora 22:19 - Luna Plina
7 aprilie,ora 20:08 - Luna la perigeu (358.300 km)
13 aprilie,ora 13:50 - Luna in ultimul patrar
15 aprilie,ora 21:36 - Saturn la perigeu (8,72 UA)
15 aprilie,ora 21:44 - Saturn la opozitie (17714')
18 aprilie,ora 17:54 - Mercur la elongatie vestica maxima (2730')
21 aprilie,ora 09:21 - Luna in conjunctie solara (214')
21 aprilie,ora 10:19 - Luna Noua
22 aprilie,ora 17:03 - Luna la apogeu (406.400 km)
29 aprilie,ora 12:58 - Luna in primul patrar
6 mai,ora 06:36 - Luna Plina
6 mai,ora 06:41 - Luna la perigeu (357.000 km)
13 mai,ora 00:47 - Luna in ultimul patrar
13 mai,ora 16:30 - Jupiter in conjunctie solara (048')
15 mai,ora 23:42 - Jupiter la apogeu (6,01 UA)

19 mai,ora 19:28 - Luna la apogeu (406.400 km)

21 mai,ora 02:48 - Luna Noua
26 mai,ora 20:36 - Mercur la apogeu (1,32 UA)
28 mai,ora 23:17 - Luna in primul patrar
3 iunie,ora 16:24 - Luna la perigeu (358.500 km)
4 iunie,ora 14:04 - Eclipsa partiala de Luna
4 iunie,ora 14:12 - Luna Plina
6 iunie,ora 03:01 - Venus la perigeu (0,29 UA)
11 iunie,ora 13:42 - Luna in ultimul patrar
16 iunie,ora 04:34 - Luna la apogeu (405.800 km)
19 iunie,ora 18:00 - Luna in conjunctie solara (243')
19 iunie,ora 18:03 - Luna Noua
27 iunie,ora 06:31 - Luna in primul patrar
1 iulie,ora 07:22 - Mercur la elongatie estica maxima (2545')
1 iulie,ora 21:12 - Luna la perigeu (362.400 km)
3 iulie,ora 21:53 - Luna Plina
5 iulie,ora 04:53 - Pamantul la afeliu (1,02 UA)
11 iulie,ora 04:48 - Luna in ultimul patrar
13 iulie,ora 19:52 - Luna la apogeu (404.700 km)
19 iulie,ora 06:20 - Luna in conjunctie solara (437')
19 iulie,ora 07:25 - Luna Noua
25 iulie,ora 17:20 - Mercur la perigeu (0,58 UA)
26 iulie,ora 11:57 - Luna in primul patrar
29 iulie,ora 11:38 - Luna la perigeu (367.300 km)
2 august,ora 06:28 - Luna Plina
9 august,ora 21:56 - Luna in ultimul patrar
10 august,ora 13:51 - Luna la apogeu (404.100 km)
15 august,ora 13:10 - Venus la elongatie vestica maxima (4548')
16 august,ora 15:03 - Mercur la elongatie vestica maxima (1842')
17 august,ora 18:55 - Luna Noua
17 august,ora 19:05 - Luna in conjunctie solara (551')
23 august,ora 22:24 - Luna la perigeu (369.800 km)
23 august,ora 23:42 - Neptun la perigeu (28,98 UA)
24 august,ora 15:28 - Neptun la opozitie (17923')
24 august,ora 16:54 - Luna in primul patrar
31 august,ora 16:59 - Luna Plina
7 septembrie,ora 08:59 - Luna la apogeu (404.300 km)
8 septembrie,ora 16:16 - Luna in ultimul patrar
16 septembrie,ora 04:36 - Luna in conjunctie solara (502')
16 septembrie,ora 05:11 - Luna Noua
17 septembrie,ora 19:52 - Mercur la apogeu (1,40 UA)
19 septembrie,ora 05:48 - Luna la perigeu (365.800 km)
22 septembrie,ora 22:41 - Luna in primul patrar
28 septembrie,ora 15:39 - Uranus la perigeu (19,06 UA)
29 septembrie,ora 10:09 - Uranus la opozitie (17915')
30 septembrie,ora 06:19 - Luna Plina
5 octombrie,ora 03:39 - Luna la apogeu (405.100 km)
8 octombrie,ora 10:34 - Luna in ultimul patrar
15 octombrie,ora 15:03 - Luna Noua
15 octombrie,ora 15:27 - Luna in conjunctie solara (349')

17 octombrie,ora 03:52 - Luna la perigeu (360.700 km)

22 octombrie,ora 06:33 - Luna in primul patrar
25 octombrie,ora 10:15 - Saturn la apogeu (10,77 UA)
25 octombrie,ora 11:15 - Saturn in conjunctie solara (214')
27 octombrie,ora 00:13 - Mercur la elongatie estica maxima (2405')
29 octombrie,ora 21:50 - Luna Plina
1 noiembrie,ora 17:18 - Luna la apogeu (406.000 km)
7 noiembrie,ora 02:36 - Luna in ultimul patrar
14 noiembrie,ora 00:05 - Luna in conjunctie solara (050')
14 noiembrie,ora 00:09 - Luna Plina
14 noiembrie,ora 12:16 - Luna la perigeu (357.400 km)
17 noiembrie,ora 02:08 - Mercur la perigeu (0,68 UA)
20 noiembrie,ora 16:32 - Luna in primul patrar
28 noiembrie,ora 16:34 - Eclipsa de Luna prin penumbra
28 noiembrie,ora 16:47 - Luna Plina
28 noiembrie,ora 21:17 - Luna la apogeu (406.400 km)
1 decembrie,ora 16:46 - Jupiter la perigeu (4,07 UA)
3 decembrie,ora 03:43 - Jupiter la opozitie (17912')
6 decembrie,ora 17:32 - Luna in ultimul patrar
13 decembrie,ora 01:08 - Luna la perigeu (357.100 km)
13 decembrie,ora 09:56 - Luna in conjunctie solara (122')
13 decembrie,ora 10:42 - Luna Noua
20 decembrie,ora 07:20 - Luna in primul patrar
25 decembrie,ora 23:05 - Luna la apogeu (406.100 km)
28 decembrie,ora 12:22 - Luna Plina
Evenimente importante :
3 martie,ora 23:17 - Marte la opozitie;
6 iunie,ora 04:32 - Tranzitul lui Venus pe Soare;
15 aprilie,ora 21:44 - Saturn la opozitie;
3 decembrie,ora 03:43 - Jupiter la opozitie.

Tranzitul lui Venus (2004)

FOTO : www.cloudynights.com

Curenti de meteori (maxime) :

DOC

Influenta fazelor lunii in gradina

Luna nu are o influenta la fel de mare in gradina ta ca Soarele, insa respectarea ciclurilor lunare te poate
ajuta sa alegi cele mai bune momente pentru lucrarile in gradina.
Influenta corpurilor ceresti asupra mareei este cunoscuta, insa Luna are un efect similar si asupra umiditatii
din sol. Afla cum poti folosi ciclurile lunare in avantajul tau in gradina

Gradinarit dupa fazele lunii

Cercetarile stiintifice au demonstrat influenta Lunii in viata plantelor. In gradina ta,
plantele absorb mai multa apa pe timp de Luna plina , chiar si atunci cand cresc in
interior, departe de lumina nocturna.

Luna noua

Luna noua este cel mai bun moment pentru plantarea legumelor care produc fructe
deasupra pamantului, cu seminte exterioare. Spanacul, conopida, varza, dovlecelul
si cerealele cresc cel mai bine atunci cand sunt plantate pe timp de Luna noua.
Luna in crestere

Plantele care produc fructe cu seminte interioare cresc cel mai bine odata cu Luna
in crestere. Este momentul cel mai pun pentru plantarea de fasole, ardei, mazare,
rosii si vinete.
Luna plina
In zilele cu Luna plina, trebuie sa plantezi legumele care rodesc sub pamant, cartofi,
morcovi, sfecla. Aceasta perioada este recomandata si pentru plantarea in gradina a
lastarilor cu radacini mari.
Luna plina poate fi insa un moment bun de plantare pentru orice seminte si lastari.
Daca vrei ca semintele tale sa incolteasca rapid, pastreaza-le in apa pentru cateva
zile si planteaza-le cu doua sau trei zile inainte de Luna plina. Acesta este si cel mai
bun moment pentru recoltarea plantelor aromatice. Daca le usuci rapid, isi vor
pastra o aroma puternica.
Luna in descrestere
In aceasta perioada, activitatile cele mai reusite in gradina vor fi fertilizarea si
adaugarea de materie organica si taierea plantelor.
Luna si semnele astrologice
Un alt criteriu de care trebuie sa tii cont atunci cand vrei sa folosesti influenta
ciclurilor lunare in gradinarit sunt semnele astrologice. Accepta influenta semnelor
zodiacale in gradina ta si foloseste pozitiile Lunii pentru a asigura cea mai buna
sansa plantelor tale.
Semne astrologice fertile (de apa): Rac, Scorpion, Pesti
Semne astrologice semi-fertile: Taur, Balanta, Capricorn

Semne astrologice semi-sterile: Berbec, Sagetator, Varsator

Semne astrologice sterile: Gemeni, Leu, Fecioara
Chiar daca semnele de aer (Gemenii, Balanta, Varsator) nu sunt printre cele mai
fertile, florile si plantele aromatice sunt avantajate de Luna in Balanta.
Semnele de pamant (Taur, Fecioara, Capricorn), indiferent de fertilitate , sunt
recomandate pentru plantarea legumelor radacinoase , cum sunt cartofii si sfecla.
Eliminarea buruienilor si a daunatorilor din gradina este mai eficace daca este
realizata in perioadele cu Luna in descrestere, intr-un semn astrologic mai putin
fertil, de foc (Berbec, Leu, Sagetator).
Strangerea semintelor se face cel mai bine in timpul Lunii pline sub un semn de aer
sau de foc, in timp ce transplantarea are sansele cele mai mari de succes cu Luna in
descrestere, intr-un semn astrologic fertil.
Sursa foto: Landscapeandgarden.wordpress.com
Citeste mai mult pe: http://gradina.acasa.ro/amenajarea-gradinii-117/influenta-fazelorlunii-in-gradina-159148.html#ixzz1uTcNcHmh

PERMACULTURA - In lumina lunii

Publicat de Sorin pe data de 10 noiembrie 2011

http://www.permacultura.ro/2011/11/in-lumina-lunii/

Pentru practicantii de biodinamica, intregul pamant este o reflexie a ceea ce se intampla in

univers, o idee aparuta cel putin in timpul Romei antice si care le-a fost confirmata prin
experimentele efectuate in laborator dar si pe teren in ultima jumatate a secolului trecut. Ca
indicatie a faptului ca omul intelegea candva puterea interactiunii dintre soare, pamant si plante,
ei evidentiaza hieroglifele egiptene ale zeului soare Ra, descris cu raze care sa termina in maini
manipulatoare. Steiner si adeptii filosofie sale sustin ca pe masura ce soarele, luna, si planetele
se misca prin cele 12 semne zodiacale ale cerului , ele influenteaza in moduri diferite pamantul
si plantele care cresc in el.
In fiecare zi, soarele, luna, alte planete si stelele , au un efect profund si puternic asupra
cresterii plantelor. Steiner si adeptii filosofie sale sustin ca pe masura ce soarele, luna, si
planetele se misca prin cele 12 semne zodiacale ale cerului , ele influenteaza in moduri diferite
pamantul si plantele care cresc in el.
Pentru ca in fiecare zi soarele rasare cu 4 minute mai tarziu decat stelele fata de care sa
deplasat in ziua precedent, intr-un an el traverseaza intregul ciclu al zodiacului, petrecand o
luna in fiecare constelatie. Luna in ciclul sau lunar, petrece doar aproximativ 3 zile in fiecare
constelatie. In afara de fenomenul cresterii si descresterii (a carei influente asupra mareelor si
plantelor nu mai poate fii contestata) luna efectueaza alte doua miscari care afecteaza
atat plantele cat si planeta.
Perigeu = Luna cel mai aproape de pamant

Semanatul la Perigeu = vulnerabilitate la fungi si daunatori

Prin orbita sa eliptica, luna, uneori se apropie alteori se indeparteaza de pamant, creind astfel
un efect harmonic comparabil cu cel al pamantului care se apropie (vara) si se indeparteaza
(iarna)de soare. Cand luna ajunge in punctual cel mai apropiat (perigeu) si o luna de iarna
apare , relatia plantelor cu soarele, conform fermierilor biodinamici, este stingherita in sensul ca
semintele cultivate la perigeul lunii produc plante care tind sa fie vulnerabile la boli fungice si
daunatori.

LD = Plantari si Transplantari

CRESTERE<=====> DESCRESTERE
LC = Seva urca in partile aeriene
Practicantii de biodinamica, din europa, care urmaresc evolutia lunii, cum ar fi Maria
Thun, evidentiaza faptul ca atunci cand luna este in crestere seva si energiile
plantelor au o traiectorie predominant ascendenta, care imbiba plantele cu
vitalitate.
LD = transplatari, plantari
Dar cand luna a atins punctual culminant si incepe sa descreasca , plantele, spun ei,
se orienteaza spre radacini ,aceata fiind o perioada mai buna pt transplantari
deoarece planta poate forma mai repede radacini noi cu care sa se ancoreze.
LD = Altoire si curatare-taierea crengilor
Cand fluxul sevei se diminueaza este o perioada buna pt altoire si curatare(taierea
crengilor).
Luna iarna
Cand luna se deplaseaza jos pe linia orizontului, oglindind influenta pe care o are
soarele toamna si iarna se spune ca vitalitatea plantelor este concentrate in partile
inferioare, timp in care atentia gradinarului este focalizata pe compostare,
fertilizare, taieri, plantari si recoltarea radacinoaselor.
Semanarea legumelor functie de zodii
Tot ei sustin ca fortele care se scurg in mod continuu din directia constelatiilor sunt
concentrate de catre luna si prin puterea sa sunt capabile sa afecteze viata
plantelor. De aceea, lucreaza cu plantele in acele zile in care luna intra in zone ale

cerului care imbunatatesc vitalitatea anumitor parti ale plantelor, parti pe care
doresc sa le incurajeze.
Stiind care din zile sunt favorabile pt frunze sau fructe, seamana varza intr-o zi pt
frunze si asteapta o zi favorabila fructelor, pt rosii. Cele patru aspecte ale unei
plante radacina, frunze-crengi, floare, fruct-samanta au calitati si functii
distincte. Cultivand, in biodinamica, se incearca incurajarea cresterii radacinilor la
morcovi, ridichii,cartofi; cresterea frunzelor la salata,spanac, iarba; cresterea
buchetului florilor peferate ; si formarea de fructe si seminte la culturi cum ar fii
grau, porumb, rosii, fasole, dovleac Steinerienii afirma ca luna insusi actionand nu
doar ca un mecanism de reflexie, ci si prin propia putere afecteaza pamantul prin
elementul apa , disponibil plantelor prin ploaie sau irigare si este purtatoarea acelor
forte care tind sa influenteze reproducerea si cresterea vegetativa.

Ritmul Orar al Plantelor

Un alt ritm de baza este dat de rotatia zilnica a pamantului in jurul proprie axe. Pe parcursul
unei singure zi, spune Maria Thun, o planta este afectata de rotatia complete a pamantului.
Cam de pe la 3 dimineata pana la amiaza seva se ridica din cauza acestui ritm zilnic, iar de la 3
dupa amiaza pana la miezul noptii acest ritm tinde sa influenteze partile joase ale plantelor.

Cand Steiner a observat ca acele cristale de gheata care se formeaza iarna in ferestre , au o
forma total diferita la o florarie decat cele de la o macelarie i-a sugerat lui Pfeipffer si lui Lily
Kolisko, sa faca experimente in laborator cu formarea cristalelor pt a demonstra ceea ce el
numea forte formative in natura. Pt a satisface dorinta lui Steiner de a dezvalui ce se afla
dincolo de valul materiei, Pfeipffer a dezvoltat un sistem numit cromatografie, in care diferite
solutii de saruri minerale, imbibate in randuri de hartie, au fost facute sa dezvaluie tiparurile
diferite ale fortelor care influenteaza solul si viata plantelor. Cu o metoda similara , cunoscuta ca
dinamoliza capilara, Kolisko a mers mai departe validand nu doar spusele lui Steiner dar si pe
Paracelsus care spunea ca fiecare planeta este conectata cu un metal, asupra caruia are un
efect special in functie de miscarile planetei. Cu metoda sa Kolisko , a reusit sa explice mistere

cum ar fii ca obiecte din metal foarte rafinat ca bilele de rulment pot fi de calitate proasta daca
au fost fabricate intr-o faza planetara nepotrivita.Ea a descoperit ca aceleasi forte subtile
functioneaza si in celulele vii ale plantelor, afectand atat cresterea lor din seminte( capacitatea
de germinare) dar si calitatea fructelor si legumelor. Ba mai mult se pare ca si calitatea lemnului
este afectata de faza lunii in momentul taierii.
Studentii de la ferma Kimerton Hills sunt invatati sa observe culorile, miscarile si transformarile
graduale din natura. Astfel sunt capabili sa recunoasca ceea ce ei numesc fiinta planta care
traieste si se manifesta in toate formele sale, de la samanta, la radacina, trunchi si din nou
samanta. Prin aplicarea practicilor normale din agricultura cum ar fii semanatul, transplantarea,
cultivarea si recoltarea la momentul in care elemente potrivite lucreaza mai intens dinspre
univers, au demonstrat ca se poate imbunatatii marimea, forma, gustul si perioada de
conservare a recoltelor.

Circulatia Sevei
S-a demonstrat de asemenea ca plantele reactioneaza puternic la schimbarile climatice
trimitand seva in radacini anticipand furtuna ce va venii. Asta le permite sa trimita din nou in sus
zaharuri spre frunze si crengi cand atmosfera se linisteste si sa repare stricaciunile provocate
de furtuna. Chiar daca ramane un mister cum i-si dau seama plantele ca va venii o furtuna, se
poate efectua un simplu test masurand continutul de zahar al unei plante inainte, in timpul si
dupa orice furtuna.

Semnele zodiacale si plantele

Cele patru parti ale plantei corespund celor patru elemente clasice ale naturii : pamant, apa,
aer, foc.Este clar ca radacina este concentrata in pamant, partile verzi,vegetative sunt legate de
fluxul umezelei, florile se deschid in aer (aer), iar fructele se maturizeaza usor,usor in caldura
soarelui (foc).
Pamant = Radacina = Taur, Fecioara si Capricorn

Frunze = Apa = Rac, Scorpion si Pesti

Flori = Aer = Gemeni, Balanta si Varsator

Fructe = Foc = Berbec, Leu si Sagetator

Astrologic, ei asociaza cele patru elemente cu patru segmente ale zodiacului: pamantul cu Taur,
Fecioara si Capricorn ;apa cu Rac, Scorpion si Pesti ; aer cu Gemeni, Balantasi Varsator ; focul
cu Berbec, Leu si Sagetator. Si au ajuns la concluzia ca luna, trecand prin fata acestor
constelatii permite anumitor forte elementale sa influenteze mai puternic viata plantelor.
Opozitiile si Trigoanele Nodurile si Eclipsele
Maria Thun si autorii calendarului de la Kimberton Hills, au observant si inregistrat de-a lungul
anilor efectele pe care le au asupra cresterii plantelor, opozitiile planetare , conjunctiile si
trigoanele.
Opozitiile si trigoanele = POZITIV
Opozitiile si trigoanele se spune ca sunt positive ,

Nodurile, eclipsele partiale si eclipsele totale = NEGATIV

iar nodurile ( cand orbitele se intersecteaza), eclipsele partiale si eclipsele totale sunt
considerate in general nefavorabile pt lucrul cu plantele , provocand de obicei efecte adverse ,
in special la semanat.
Asa cum cresterea numarului accidentelor din trafic in timpul zilelor cu nod au fost confirmate
statistic, la fel si efectele lunii asupra inmultirii la vite au fost stablite de catre fermierii
biodinamici de-a lungul anilor. Daca vaca este dusa la monta intr-o zi cu nod, ea nu va ramane
gestanta, sau, mai rau vitelul se va naste avand caracteristici nedorite.

Opozitia = planetele intra in opozitie la 180 de grade, cu soarele sau una cu alta
Experienta a aratat ca atunci cand planetele intra in opozitie la 180 de grade, cu soarele sau
una cu alta, vitalitatea plantelor creste semnificativ, incepand chiar cu cateva zile inainte.
Steinerienii sustin ca fortele ambelor planete care se afla in opozitie fata de pamant, influentate
de pulsurile constelatiilor zodiacale pe care le au in spate, interpenetreaza, fructifica si sporesc
efectul pe care il au asupra pamantului. Efectul lunii , spune Maria Thun, poate fi sporit prin
opozitie dar in unele cazuri se diminueaza.
Toata aceasta frenezie care suna a intelepciune antica astrologica este de fapt rezultatul a
multor ani de experiente in laborator , conduse cu o metodologie stiintifica riguroasa de catre
urmasii viziunii lui Rudolf Steiner. Cand Maria Thun si-a inceput studiul asupra ciclurilor ritmice
ale lunii , nu stia ca gradina sa din Kassel era in apropiere de centrul unui inel de dealuri, fiecare
dintre ele conectat inca de pe vremea Druizilor si a Celtilor cu un semn zodiacal specific. Nu a
trecut mult timp pana si-a dat seama ca istoria acestor locuri ii permit sa creeze interfata
efectelor lunii, soarelui si a planetelor, anexate celor doisprezece semne zodiacale care sunt
vizibile noaptea in anumite perioade ale anului. Rezultatul a fost crearea unui calendar,
Biodinamic Sowing Chart (graficul biodinamic pt insamantat), incorporind toate datele despre
cele trei ritmuri lunare, pozitiile planetelor si semnele zodiacului. Construindu-si calendarul pe
aceste pricipii, ea a fost atenta sa fie corecta nu doar geometric si teoretic dar si faptic.
Mecanica acestui calendar poate parea complexa, dar premiza este simpla. Aceasta planeta
este parte integrata a sistemului solar dar si a cosmosului iar fiecare fir de iarba este afectat de
intreg.
Acest articol a fost inspirat in mare parte de cartea Secrets of the Soil scrisa de Peter Tompkins
si Christopher Bird.
Linkuri utile :
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?language=eng&sidtrop=sid
http://www.bookdepository.co.uk/Biodynamic-Sowing-Planting-Calendar-MariaThun/9780863158223
http://www.gazetadeagricultura.info/agrotehnica/2178-horoscopul-insamantarilor-.html
http://www.biodynamics.in/
4 comentarii la In lumina lunii

1.

Gab spune:
10/11/2011 la 6:51 pm
C Luna i Soarele influeneaz puternic Pmntul i via a de pe el, nu
exist nici un dubiu. i mi se par destul de interesante observaiile cu fazele
lunii.
Despre influena planetelor i stelelor, sunt destul de sceptic. La fel n
legtur cu astrologia i cu semnele zodiacale.
Desigur, nu am nimic mpotriva diverselor credine, poveti i mitologii. Doar
c pe unele dintre ele nu le mprtesc.

Sigur, din moment ce totul e conectat, probabil c pn i un atom de

hidrogen aflat n spaiul intergalactic, la distan de un miliard de ani lumin
de Pmnt are un efect. ns m ndoiesc s fie unul semnificativ.
(Umila mea prere.)
Rspunde
2.

Tudor spune:
28/01/2012 la 11:34 pm
Bun, a vrea s clarific aspectul n ceea ce privete originea anotimpurilor.
Pmtul are o oribit n jurul soarelui n form de elips i nu de cerc, asta
tie cam toat lumea din general, dar faptul, c el se afla la un moment dat
cel mai aproape de Soare (periheliu) i la altul cel mai departe (afeliu), nu
genereaz anotimpurile. Anotimpurile sunt generate de nclina ia axial a
pmntului fa de Soare, n sensul acesta cnd emisfera nordic este
nclina spre soare avem var n nord i iarn n sud, iar cnd emisfera
sudic e ndreptat spre soare avem var n sud i iarn n nord. La prima
vedere pare paradoxal, dar dac analizm temperatura medie global, vom
vedea c aceasta este mai mare la afeliu dect la periheliu. Atunci cnd
suntem mai departe de Soare, temperatura medie global este cu 2,3 grade
mai mare dect atunci cnd suntem la periheliu. De ce se ntmpl asta?
Dac privim un glob pmntesc vom vedea c nu exist o distribuie
omogen a uscatului i a apei pe toat suprafaa Pmntului. Emisfera
sudic e dominat de ocean, iar cea nordic de continente. La momentul
afeliului, emisfera nordic, mai bogat n uscat, este nclinat ctre Soare.
Iar uscatul se nclzete mult mai repede i mai puternic dect apa. Nu e
nevoie de prea mult energie pentru a nclzi uscatul. Pe de alt parte, apa
se nclzete mai greu. De aceea, n ianuarie, cnd emisfera sudica,
dominat de oceane, este orientat spre Soare, temperatura medie a
Pmntului este mai mic. In rest, sunt destul de rezervat vis avis de
afirmatiile lui Steiner din cauza celorlaltor scrieri ale sale, pe care le tiu
parial, i sunt de domeniul SF-ului. In ceea ce priveste influenta lunii si a
soarelui asupra proceselor intime din cadrul plantelor, informatiile sun
interesant si cer un studiu mai amanuntit. Cu respect
Rspunde

Florin Baci spune:

30/01/2012 la 12:46 pm
Anotimpurile sunt generate de nclinaia axial a pmntului fa de
Soare, ceea ce e absolut corect. Am vazut de dimineata pe Discovery
Chanel o emisiune simpatica (au demarat ei un proiect in parteneriat
cu Ministerul Educatiei foarte simpatic) care dezbatea teoriile legate
de provenienta Lunii. Alte lucruri interesante au fost dezbatute si un
astfel de aspect interesant ar fi ca Luna echilibreaza pamanatul in
miscarile de rotatie in jurul axei proprii la un unghi de 23 de grade,
ceea ce confera pamantului anotimpurile. Ziceau ca alte planete din

sistemul nostru solar (nu mai retin care, parca Jupier si Marte)
neavand sateliti atat de mari care sa-i echilibreze, oscileaza 90 de
grade ceea ce spuneau ei s-ar fi intamplat si cu pamanatul daca n-ar
fi avut Luna, si in mare n-ar fi existat prea multe conditii de viata
propice dezvoltarii unei asemenea diversitati.
Rspunde

Gab spune:
01/02/2012 la 1:44 pm
Ar mai fi de adugat c datorit fenomenului de precesie a
periheliului, periheliul (i afeliul) se decaleaz la fiecare aproximativ
58 de ani cu o zi fa de echinocii (i solstiii), durata total a ciclului
fiind de aproximativ 21 de mii de ani.
Rspunde

Plantele si Lumina Lunii

http://www.coser.ro/sitevechi/pagina2.htm

O tiin superioar tiinei noastre trebuie,

n mod necesar,s ne apar ca o magie
(Arthur C. Clarke)

Fr ndoial c se cunosc foarte puine despre preocuprile omului primitiv, despre viziunea pe
care o avea asupra contextului su social. n ciuda cadrului natural care la un moment dat i
impunea o anume nfiare i un comportament asemntor animalelor, dezvoltarea sa ca
specie a cunoscut momente importante de cotitur. Modelul de via pe care l-a impus prin
modificrile aduse organismului su i cadrului natural n care tria este superior celorlalte
specii. Evoluia sa impunea schimbarea periodic a etaloanelor, acordnd vieii importan pe
msura cunoaterii.
Omul este un mister, iar ceea ce construiete el, un edificiu complex capabil s reprezinte
elemente strine cmpului su vizual. Desprinzndu-se de frica dat de lupta pentru
supravieuire, primul om care i-a ridicat privirea ctre cer, nu pentru a urmri un eventual
pericol pe care l-ar reprezenta, ci dintr-o dorin interioar de a-i ti rostul, a constituit prima i
cea mai important realizare a speciei sale. Analiznd punctele luminoase de pe bolta cereasc
a ncercat s-i reprezinte n petera n care tria figuri care s-i aminteasc noaptea de astrul
zilei (Soarele) i ziua de astrul nopii (Luna). n inocena sa primitiv el simea c are cu cei doi
luminatori legturi afective. ntreaga sa cercetare are la baz valoarea afectiv atribuit de om

obiectului analizat. Desenele rupestre l prezint pe om ntr-un context cosmic special i

evideniaz nelegerea intuitiv a lumii i vieii. Formele rotunde din desenele lor au constituit
nu numai subiecte de interiorizare, dar mai ales modele fizice. Construirea roii, spre exemplu,
pornind de la cercul solar care se rostogolete zilnic de la rsrit la apus indic o nelegere a
proceselor i fenomenelor naturii superioar celorlalte specii.
Copierea modelului energetic astral face parte i astzi din preocuprile omului. Cutrile care-l
anim, l inspir i-l ajut s-i creeze modele noi de existen. Omul a fost preocupat
dintotdeauna de influena pe care o au astrele asupra vieii sale, la nceput dintr-un egocentrism
primitiv, apoi din modestia cu care accept c este o verig n lanul cosmic al evoluiei.
O preocupare marcant n aceast direcie a fost msurarea timpului. n antichitate, calendarele
erau concepute n funcie de evenimentele astrale - eclipse solare sau lunare, anotimpuri si
echinocii. nc din mileniul trei . de Ch. babilonienii, sumerienii si chinezii determinau timpul n
raport cu Soarele si Luna, aprnd adeseori si alte planete, ca Marte si Venus. La Ninive si
Babilon templele erau locauri ce adposteau altare ridicate zeilor, dar si observatoare, unde
iniiaii puteau sa studieze mersul astrelor.
Babilonienii au fost cei mai vestii astrologi ai antichitii. Ei foloseau n numeraie sistemul
sexagesimal, preluat de la sumerieni, pe baza cruia au mprit pentru prima dat cercul n 360
de grade, gradul n 60 de minute, minutul n 60 de secunde, iar anul n 360 de zile. Se pare c
babilonienii cunoteau teorema lui Pitagora cu o mie de ani naintea lui! Performanele lor
matematice nu se opreau aici. Aproape fr nici un instrument stabilesc durata orbitei Lunii
numai cu 0,4 secunde mai puin dect msurtorile de azi!
Mai puin nsemnate sunt progresele pe care le-au realizat n domeniul geometriei. Totui,
cunoteau formula suprafeei ptratului, a dreptunghiului, a triunghiului dreptunghic, precum i
pe ceea a lui Pitagora (ptratul ipotenuzei este egal cu suma ptratelor celor dou catete).
Babilonienii din epoca 2200-2000 . de Ch. tiau s msoare volumul unui paralelipiped
rectangular, a unui cilindru, a unui trunchi de con i a unei piramide ptrate.
Ei dispuneau de instrumente de observaii astronomice, despre care se spune c nu erau ntru
nimic inferioare celor ale grecilor de mai trziu. Ei au fost primii care au tiut s fac deosebirea
dintre stea i planet, care au determinat solstiiile i echinociile, care au mprit ecliptica n
dousprezece semne zodiacale, care au ntocmit, nc n al XX-lea secol . de Ch., o hart a
bolii cereti, notnd cu o exactitate uimitoare pentru acele timpuri orbitele, conjunciile i
eclipsele principalelor planete.
nc din timpuri strvechi sumerienii efectuaser o grupare a stelelor n constelaii. Clasarea
acestor constelaii n raport cu rsritul soarelui le-a servit la ntocmirea calendarului.
Calendarul sumero-babilonian, la nceput lunar, a devenit (chiar n mileniul al III-lea . de Ch.)
lunisolar, cu anul de 12 luni lunare, ceea ce ddea un total de 354 de zile, iar neconcordana de
11 zile i un sfert fa de anul solar, era reglat din trei n trei ani prin prelungirea anului cu nc
o lun. O alt inovaie a babilonienilor a fost mprirea zilei n 12 ore-duble, la rndul lor
mprite n 60 de minute-duble fiecare, iar minutele, n 60 de secunde-duble. Acest principiu de
subdivizare 1-au adoptat mai nti evreii, apoi, grecii care 1-au transmis (prin intermediul
romanilor) erei modeme, pn n zilele noastre. nc din secolul al VIII-lea . de Ch. babilonienii
au reuit (nu se tie pe ce cale) s prevad aproape exact eclipsele de lun.

Astrologia se practica n Chaldeea si China, Egipt, Roma, Grecia. Contributia adusa de greci a
fost important, mai ales prin numele divine acordate planetelor si prin simbolurile pstrate pn
astzi. Empedocle, Platon, Pitagora, Aristotel, Aristarh din Samos si Aristotel se interesau de
problemele creaiei i considerau astrologia ca o tiina ce deschide calea spre divinitate.
Eruditul grec Ptolemeus a adus o contribuie considerabila prin redactarea a doua opere de
importanta capitala: Tetrabiblon si Almagesta. Hippocrate vine s argumenteze c astrele nu
sunt doar corpuri cereti inerte, ci sunt foarte importante n vindecare.
Cosmologia i astronomia egiptean au fost domenii foarte afectate de gndirea mitic.
Pmntul era imaginat c plutete pe un haos de ap; deasupra lui se arcuiete cerul, o mas
lichid pe care navigheaz Soarele n barca dimineii i n barca serii, avnd ca vslai stelele.
Soarele, Luna i principalele stele erau divinizate, la fel i constelaiile care erau pentru egipteni
fiine cereti. Observnd cele 36 de constelaii (decani) de-a lungul ecuatorialului ceresc
egiptenii au stabilit, pe baza poziiei i apariiei lor a cte 10 zile, un ciclu de 360 de zile. Din
anul 2776 . de Ch. a fost ntocmit un calendar, la nceput lunar, n funcie de fazele Lunii
corectat apoi lundu-se ca punct de reper apariia la orizont a stelei Sirius alturi de Soare,
ceea ce a dus la seria de 365 de zile. Anul era mprit n trei anotimpuri agricole (revrsarea,
acoperirea, anotimpul uscat), i n 12 luni de cte 30 de zile.
Acest calendar solar egiptean, modificat n epoca Ptolemeilor, a devenit, mai apoi, calendarul
iulian i, cu mici retuuri, calendarul gregorian de azi. n Egipt astrologia era practicata de o
casta de preoi, care exercita o mare influenta asupra familiei regale, fiind interesata sa
pstreze aceste cunotine sub cel mai desvrit secret. Hermes Trismegistros (de trei ori
magistru), un mare preot al cultului Osiris (Zeul Soarelui) va scrie cele mai importante lucrri n
domeniu, fcnd aceast tiin hermetic (accesibila numai initiatilor).
Indienii din epoca vedic au avut o preocupare deosebit pentru studiul micrilor Soarelui i
Lunii, au mprit anului n 360 de zile, i au alctuit liste a 28 de constelaii. Din interpretrile
previzionale ale unor fenomene astronomice din ultimele secole . de Ch., este vizibil influen
greceasc. Se tie c de la aceast dat s-au elaborat cinci tratate de astronomie, dintre care
cel mai important este Suryasiddhanta din sec. IV . de Ch.. Tratatul redactat n 500 de distihuri
studiaz n cele 14 capitole, msurarea timpului, d cel mai vechi tabel de sinusuri cunoscut,
prezint meridianele, punctele cardinale, echinociile i solstiiile. Ofer informaii despre
eclipsele de Lun i de Soare, despre micrile planetelor i poziiile constelaiilor n raport cu
ecliptica, despre micrile Lunii i Soarelui, interpretri astrologice ale poziiilor corpurilor
cereti, descrierea lumii i a unor rudimentare instrumente astronomice. n secolele V i VI AC,
dintre astronomii ale cror lucrri s-au pstrat, cel mai important este Aryabhata, care a ncercat
s explice solstiiile, echinociile i eclipsele. Totodat, el a intuit sfericitatea si micarea de
rotaie a Pmntului. Opera lui, dezvoltnd n special teoria epiciclurilor, are n mare msur un
caracter pur matematic.
Preocuprile chinezilor n studiul astrelor au fost vizibile att prin observarea i consemnarea
unor fenomene cereti, ct i prin perseverena cu care au urmrit s msoare timpul. ntradevr, numai n perioada cuprins ntre anii 104 . de Ch. (data primului calendar oficial) i anul
1645, s-au ntocmit alte 143 de calendare n China, dintre care 50 au devenit, succesiv,
calendare oficiale!
Primele observaii astronomice consemnate pe oasele de ghicit (datnd din secolele XIV i
XIII . de Ch.) se refer la eclipse de Lun i de Soare. Prezena pe cer a anumitor constelaii
era pus n legtur cu succesiunea anotimpurilor. Vechii chinezi cunoteau 5 planete (Jupiter,

Marte, Saturn, Venus, Mercur) despre care credeau c n conjuncie cu cele 5 elemente
(pmnt, lemn, metal, foc, ap) determinau anumite fenomene n viaa oamenilor, ca de
exemplu rzboaiele. n cele mai vechi texte apare anul mprit n 365 de zile i un sfert; n
acelai numr de grade era mprit i cercul. n sec. III . de Ch. un catalog chinez nregistra
1.464 de stele grupate n 284 de constelaii. n 104 . de Ch. a fost desenat, apoi turnat n
bronz, o cupol cereasc micndu-se pe planul Ecuatorului figurnd micarea aparent a
stelelor. n aceast perioad veche sfera cereasc era imaginat rotindu-se n jurul unei axe
ideale (a crei extremitate era situat n partea nordic a cerului), perpendicular pe care era
imaginat un cerc ideal - ecuatorul. Data primului observator astronomic era plasat de tradiie
ntr-o perioad mitic (2500 . de Ch.), dar este cert c toate dinastiile chineze au fost interesate
de studiul micrii corpurilor cereti. Observatorul construit n 621 d. de Ch. era anexat
bibliotecii imperiale. Marele observator din Beijing (1438) a fost ncredinat ncepnd din 1629
astronomilor europeni, misionari iezuii.
Chinezii au ajuns din timpurile cele mai vechi la concluzii practice, la aplicaii tehnice care au
mbogit patrimoniul civilizaiei umane: invenia hrtiei, a cernelii, a tiparului, a porelanului, a
busolei, a prafului de puc, a diferitelor procedee metalurgice i aliaje metalice. ntr-o epoc
mitic (anterior secolului al III-lea . de Ch.) sunt plasate cele dinti tratate de farmacologie.
Unul dintre ele aprut anterior (sec. V . de Ch.) descrie nu mai puin de 730 de medicamente,
n majoritate pe baz de plante, un altul, din secolul al XII-lea, ocup nu mai puin de 13
volume.
Astfel prin denumirea generic de medicin tradiional chinez se nelege un ansamblu de
tehnici complexe de echilibrare energetic. Multe dintre procedeele practicate astzi au fost
transmise intacte din generaie n generaie de pstrtorii tradiiilor.
Civilizaiile precolumbiene nu sunt mai prejos aducndu-i contribuii originale la mbogirea
patrimoniului cultural al lumii. Incaii nu cunoteau moneda, nu aveau un sistem de scriere, nu
cunoteau pictograma, iar noiunile lor de geografie erau ct se poate de vagi. n schimb
mpreau anul n 12 luni i 365 de zile, determinau epoca solstiiilor i a echinociilor,
cunoteau una sau dou constelaii i observaser micrile planetei Venus. n medicin i
ntreceau pe azteci i chiar popoarele Maya. Cunoteau metoda sterilizrii n terapia rnilor,
erau pricepui n fitoterapie, aplicau cure homeopatice ntrebuinnd sulful, chinina i
ipecacuana. tiau s plombeze dinii, n timp ce chirurgii lor vindecau fracturile, practicau
amputaia membrelor i executau frecvent operaii pe craniu.
Cu totul original, practicat exclusiv n Imperiul Inca, era procedeul quipu de calcul aritmetic pe
baz zecimal. Quipu era o coard de 60 cm de care atrnau ca nite franjuri o mulime de alte
coarde mai subiri, de culori i grosimi diferite, cu noduri de diferite forme i mrimi, care
corespundeau numerelor la captul liber al sforii unitile, apoi, succesiv, zecile, sutele, miile
i zecile de mii. n felul acesta cifra total se citea ncepnd de la extremitatea superioar.
Culorile sforilor indicau natura subiectelor sau obiectivelor nregistrate (felul obiectelor tributului,
provincia la care se referea, categoria celor ce plteau etc.). Cu acest rudimentar, dar original i
eficient sistem de notare se ntocmeau numeroasele tabele statistice, evidena contabil a
administraiei vastului Imperiu Inca.
La rezultate uimitoare au ajuns sacerdoii Maya n msurarea timpului, avnd de fapt trei
calendare: unul, pentru stabilirea unor date de interes religios; altul, pur cronologic, pornind de
la data mitic a creaiei ultimei lumi, dat stabilit la 11.08.3114 . de Ch., iar al treilea era un
calendar pur laic, bazat pe observaii tiinifice foarte precise. La ntrunirea din anul 765 d. de

Ch. sacerdoii-astronomi au corectat acest calendar ajungnd n calculele lor la o precizie

superioar calendarelor europenilor, iulian i chiar celui gregorian. Conform acestui calendar
anul maya avea 365,242129 zile, fa de 365,242500, ct este cunoscut astzi, iar diferena
este de aproximativ 17 secunde ntr-un an!
n Evul Mediu astrologia atinge apogeul fiind susinut mai ales de regii Franei si ai Spaniei.
Apar faimoasele Tabele Alfonsniene, ale lui Monteregio, n onoarea lui Alfons al Castiliei,
operele lui Placidus de Titus si Sf. Thomas d'Aquino.
n timpul Catherinei de Medici, a trit si a scris un mare clarvztor si astrolog, Michel de NotreDame, cunoscut sub numele de Nostradamus ale cror scrieri descriu criptic evenimente pn
n 3757. Nostradamus a fost nu numai un astrolog vestit, ci mai ales un clarvztor cu un
puternic spirit de observaie i o viziune clar. Alte nume ilustre de astrologi sunt: Ruggieri,
Paracelsus, Joseph Cardan, Tycho Brahe, astronom celebrul si profesor universitar la
Copenhaga, Johannes Kepler, cel care a pus bazele mecanicii ceresti, Morin de Villefranche,
fost profesor de matematici, consilier al cardinalului Richelieu si al lui Mazarin, autor al unui
tratat de baza: Astrologia Gallica. Descoperirea ulterioar a planetelor situate dincolo de
Saturn (Uranus - 1781, Neptun 1846, Pluton - 1930) a avut i pentru astrologie urmri
pozitive.
n epoca modern astrologia a devenit mai mult celebr dect cunoscut. ntocmirea
horoscopului este pentru unii o distracie, pentru alii o pierdere de vreme, n ambele cazuri
minimizndu-se valoarea informaiilor sale. Devenind o meserie destul de profitabil, astrologia
i pierde valoarea sacr pe care o avea n trecut i mbrc hainele comercialului. Marile
personaliti apeleaz la serviciile acestei milenare tiine, nu pentru aflarea rspunsurilor, ci
pentru a dori rezolvri rapide ale unor probleme. Adevrata astrologie rmne strin acestei
categorii de oameni, ntruct ei nu vor nelege i nu vor aprecia niciodat o informaie pentru c
se situeaz pe un nivel diferit de nelegere.
n aceast epoca cercetarea tiinific a devenit din ce n ce mai evident. ncrederea pe care o
are omul modern n deducii limitate, aa zis obiective, nu face dect s justifice nencrederea n
sine, teama de necunoscut care l face nesigur pe ceea ce tie, pe sine. Evaluarea tiinific a
unor fenomene sau procese are n mod indubitabil partea ei bun. Exagerarea este ns
periculoas.
Frica justific nevoia de a confirma prin studii materialiste ceea ce se poate demonstra mult mai
uor pe alte ci, iar dorina omului de a se limita i mai mult n aceast percepie devine mai
periculoas dect aciunea n sine.
Printre studiile cercettorilor, cele cu privire la existena unei influene astrale sunt situate la loc
de cinste. Influena astral asupra vieii de pe Terra comport dou tipuri de fore: magnetice
observabile i subtile neobservabile. Rezultatele cercettorilor vin s pun n eviden mai mult
influena cmpului magnetic observabil al planetelor, cellalt fiind imposibil de pus n eviden
cu ajutorul aparatelor.
Cele mai evidente rezultate au fost obinute din studierea efectului magnetic astral asupra
vegetaiei. Creterea i dezvoltarea plantelor este considerat ca rezultatul unui proces de
interdependen ntre factorii telurici i cei cosmici, de aceea nu numai substanele din sol i
energia solar influeneaz formarea recoltei. Multe procese biologice sunt influenate de
magnetismul cosmic, de astre, de constelaii i nu n ultimul rnd de cmpul magnetic al

pmntului. n decursul timpului efectele acestor factori au fost nscrise n codul genetic al
plantelor.
n 1958 specialitii muzeului din Kew (Anglia) au gsit peste 670 de genuri sensibile la ciclul
lunar. De asemenea este cunoscut faptul c unele plante fructific n perioada cnd zilele sunt
n cretere (peste 15 ore), (grul, orzul), pe cnd altele cnd zilele ncep s scad (11 ore),
(porumbul, sfecla, soia, floarea-soarelui etc.). n natura exist o ordine ce se desfoar ritmic.
Plantele cresc ritmic, frunz dup frunz, nfloresc, de asemenea, ritmic, toate dup reguli care
exist n natur de la apariia primului organism viu. ntreaga via se desfoar ritmic
(tineree-adolescen-maturitate-btrnee). Naterea indiferent de regnul n care se produse
este un proces misterios i fascinant. La apariia unei mici i firave plntue parc ntreaga
natur se apleac s sprijine viaa pe care o reprezint.
Alternana zi/noapte ca urmare a rotaiei Pmntului n jurul axei sale, a creat un ritm al
activitii (ziua) i al odihnei (noaptea). Plantele ziua, cu sprijinul energiei solare (fotosinteza),
acumuleaz zaharuri (asimilaia), pentru ca noaptea s se odihneasc, asemenea celorlalte
vieuitoare.
Ardeiul, tomatele i alte plante de cultur nfloresc la ore diferite n cursul zilei. Linne, n secolul
al XVIII-lea, a alctuit un ceas din plante care nfloreau succesiv ntr-o zi. Analog a fost pus n
eviden un ceas al cntecului psrilor care cnt diferit la nceputul zilei, la sfritul ei i
noaptea.
Numeroi cercettori germani descriu formarea vegetaiei ca un proces al influenei atrilor, n
care viaa plantelor anuale este strns legat de revoluia planetelor cu ciclu scurt (Luna,
Mercur, Venus), pe cnd viaa plantelor perene, a arborilor i pomilor fructiferi este dominat de
planetele cu ciclu lung, de mai muli ani (Marte, Jupiter, Saturn).
Activitatea Soarelui are o periodicitate de 11 ani. De asemenea apariia petelor solare au i ele
o periodicitate din 62233806001800 de ani, care dau natere la protuberane solare,
la radiaii electromagnetice care toate au influen asupra vieuitoarelor de pe Terra. Aceast
activitate poate influena epoca optim de semnat, temperatura optim de germinare, fazele
de vegetaie, diferenierea organelor de reproducere, nfloritul etc. La numeroase plante se
constata o variaie ritmica a compoziiei chimice, care coreleaz cu ciclul petelor solare sau cel
al Lunii.
n ce privete efectul intensitii petelor solare
asupra creterii pomilor, R. Tocquat face
urmtoarea observaie cercurile concentrice
ce se vd la suprafaa unei seciuni a
trunchiului unui pom se datoreaz, formrii n
fiecare primvar a unui strat de vase mai
mari, iar toamna, a unui strat de vase mai
mici, ca efect al condiiilor sezoniere, a
intensitii petelor solare.

Fiecare dublu strat, reflect creterea realizat

ntr-un an, iar grosimea lui coreleaz cu
condiiile climatice care au existat n cursul
vegetaiei (ani secetoi, ani ploioi). S-a

constatat c limea acestor cercuri concentrice coreleaz cu ciclu de 11 al petelor solare. O

influen a fazelor Lunii i a constelaiilor asupra creterii plantelor a semnalat i Yaeger (1936),
Pop (1936, 1937) i Opitz (1936) n experimentele pe care le-au realizat.
Cercetri fcute n acest scop de L. Ko1isko n Elveia (1939) cu gru pus la germinat n diferite
etape corespunztor fazelor Lunii n decursul unui an au artat urmtoarele:
creterea plantelor a fost ntotdeauna superioara cnd
s-a semnat n Primul ptrar (luna n cretere);
creterea maxim s-a obinut de la seminele puse la
germinat cu 2 zile nainte de Luna plin.
Diferenele n cretere variaz cu specia i cu condiiile
climatice ale anului (2040%), ns ntotdeauna se
remarc un avans al plantelor semnate cu 2 zile nainte
de Luna plina.
Numeroase alte observaii confirm c puieii au o cretere mai rapida n faza de Lun plin
dect n faza de Lun nou. Arborii al cror lemn se folosete pentru viori sau n sculptur se
taie n perioada de Lun plin, cnd se consider c au caliti superioare, recomandare fcut
i de Plinius (23 .e.n.) care considera c tierea pomilor pentru formarea coroanei trebuie
fcut n faza de Luna plin. Gunoiul de grajd folosit pentru fertilizarea organic a pmntului
trebuie administrat n faza de Lun plin. Fructele i legumele recoltate n faza de Luna plin,
se pstreaz mai bine.
Cercetri de laborator, fcute n Germania cu gru, ovz, orz, porumb, tomate, mazre, fasole,
castravei, pepeni, dovleac, au artat c energia de germinare este mai puternic atunci cnd
este Lun plin.
Observaiile lui Jager i ale altor cercettori, privind influena fazelor Lunii asupra creterii
plantelor i a recoltelor pe care le produc, au dus la concluzia c recolta sporete cantitativ i
calitativ n paralel cu rezistena la atacul bolilor dac acestea se seamn/planteaz, cnd Luna
este n scdere, sau cu cteva zile nainte de Luna noua ca n cazul urmtoarelor plante:
arpagic, ceap, cicoare, creson, cartof, busuioc, fenicul, praz, ridichi, sfecla, varz, morcov,
gulie, usturoi.
Pentru alte plante epoca cea mai favorabil pentru semnat se consider a fi n sptmna n
care faza lunar este n cretere: anghinare, ardei, bostan, castravei, dovleac, cpun, fasole,
linte, mazre, ptlgele vinete, pepene galben, tomate.
Avnd n vedere rezultatele la care au ajuns prin
observarea efectelor, cercettorii i-au pus ntrebri cu
privire la natura influenei la care sunt expuse plantele,
animalele i implicit omul.
Se tie c Terra primete continuu din Cosmos o cantitate
imens de energie electromagnetica, cea mai important
surs reprezentnd-o Soarele. S-au stabilit pn n
prezent ritmuri biologice provocate de alternana dintre zi

i noapte, dar i de fazele Lunii. O dovada palpabila a prezenei unor influene legate de diferii
atri asupra vieii este indicat de lucrrile cercettoarei Lilly Kolisko, care a pus n eviden n
perioada 19201930, printr-o metod foarte simpla, asemntoare ca tehnic cu cromatografia
pe hrtie, existena unor energii cosmice generatoare de forme. Bazata pe fenomene de
rezonana i pe existena unor cmpuri electromagnetice create de diferite conjuncturi astrale
metoda a dus la constatarea existenei influenelor anumite. S-au stabilit relaii dintre unele
plante i anumite metale. Cum aceste metale exist n orice organism viu, este lesne de dedus
ca ele reprezint unul dintre agenii care permit intrarea n rezonana a organismelor cu factorii
cosmici cei mai variai.
Se poate observa din imaginea alturat c n timp ce
aspectele obinute nainte i dup eclipsa sunt
caracterizate printr-o repartiie neregulata a substanei
care migreaz n hrtia cromatografic (a i d),
dinamolizele efectuate n timpul eclipsei maxime se
caracterizeaz printr-o uniformitate mult mai
accentuat a frontului de deplasare a soluiei (b i c).
De asemenea este uor de constatat ca sucul plantelor
recoltate n timpul eclipsei de Lun influeneaz cu
totul altfel migrarea prin capilaritate a soluiei de
clorur de aur 1% dect plantele recoltate nainte sau
dup eclips. O consecin practic a acestor
constatri este dat de metaloterapie, care a confirmat
n mod indubitabil unele cunotine i practici ale
antichitii. De exemplu asiro-caldeenii tiau c atunci
cnd planeta Venus se afl deasupra orizontului n timpul zilei, epidemiile de febr tifoid
evolueaz n ru i apar multe cazuri grave. Situaia opus are loc cnd planeta Venus se afl
sub orizont n timpul zilei. Dar asirocaldeenii mai tiau c administrarea de cupru duce la evoluii
favorabile ale bolii. Prin metoda dinamolizei capilare s-a stabilit c tocmai cuprul este metalul
care are afiniti pentru planeta Venus.
Influena planetelor nu rezid doar n magnetismul
lor. Puina lumin pe care o degaj i care-i fcea pe
antici s le considere stele cu lumin proprie
modific fluxul fiziologic al organismelor. Lumina
Lunii este de mare ajutor n procesul de reproducie
la unele specii, dar i de hrnire ale celor nocturne,
fiind perceput chiar i n condiii de nebulozitate.
Studiile fcute asupra influenei pe care o are lumina
monocrom asupra creteri i dezvoltrii plantelor
au uimit cercettorii: Lucrrile fcute la Cosmos
Bipinatus au artat c n lumina roie se acumuleaz cea mai mare cantitate de biomas
uscat. Prin absorbia radiaiilor ROG (rou, oranj, galben) plantele sintetizeaz mai multe
glucide, iar prin absorbia radiaiilor AIV (albastru, indigo, violet) se intensific sinteza
substanelor proteice. [...] n practica horticol este folosit i lumina monocromatic. n
serele cu geamuri colorate n rou sau albastru sau n solarii acoperite cu materiale plastice
care au fluorescen roie albstruie asociind cu ceilali factori de vegetaie la plafon optim
se pot obine producii sporite la tomate, ardei, salat, spanac. Aceast particularitate poate
fi folosit la plantele cultivate n lumina artificial modificnd coninutul de glucide sau
proteine funcie de mbogirea luminii cu radiaii roii sau albastre .

Prin intermediul testului Schwenk se pune n eviden calitiile biologice ale apelor i ale
anumitor extracte vegetale prin dispunerea spaial pe care o vor determina undele la suprafaa
materialului testat prin cderea unor picturi de ap. Testul, printre altele, pune n eviden
anumite evenimente cosmice.
n irul superior sunt determinrile efectuate pe 18.10.1967. La ora 10:33 (imaginea din centru),
planeta Uranus trecea prin meridian. n irul de jos, testul a fost a fost efectuat n ziua de
15.01.1968 cnd la ora 17,17 (imaginea din centru) se realiza opoziia Marte-Jupiter.
Trebuie subliniat eroarea pe care o fac, n privina efectelor produse de cauze cosmice,
numeroi oameni de tiin care accept relativ uor ideea influenei corpurilor cereti cele mai
apropiate sau mai mari Soarele i Luna, dar nu accept influenele unor atri mai ndeprtai
sau mai mici, cum este cazul planetelor. Se reediteaz astfel o atitudine care se datoreaz
prejudecilor legate de relaia dintre cantitate i efect, mentalitate erudit care fcea acum 80
de ani s se ignore importana microelementelor, pe motiv c se gsesc n organism n cantitate
prea mic pentru a avea un rol nsemnat.
Studiile au artat c astrele influeneaz nu doar plantele sau materia inert, ci i omul ca fiin
biologic i spiritual. El s-a nscut i a crescut n oceanul influenei cosmice, construindu-i
codul genetic dup aceast realitate, iar acum o redescoper.
Impasul n care se afl umanitatea acum la cumpna dintre ere, va impune astrologiei modificri
de optic i structur. Caracteristicile zodiilor comport prin deplasarea punctului vernal de la o
zodie la alta schimbri importante, ntruct cadrul general peste care se suprapun
caracteristicile natale va fi altul, impunndu-i nativului alte prioriti. Adevratul drum n via nu
poate fi oferit numai de astrologie, aa cum nu poate fi oferit de nici o tiin ocult n mod
singular, ci toate unificate pot ajuta n regsirea drumului ctre autocunoatere. Marile realizri
anunat de Era Vrstorului nu vor aprea dintr-odat ca un meteorit, ci vor fi rezultatul
efortului a multor generaii consecutive, pentru c suntem componente ale aceluiai Corp Unic
de Lumin. Era Vrstorului cere omului cunoatere, aa cum era Petilor cerea sensibilitatea.
Trecerea va fi aadar lent, ns prin voin viteza de lucru se poate mri, iar energiile
schimbrii pot fi acceptate mult mai uor. Refuzul progresului spiritual nseamn prin Vrstor
nu ignoran, ci autoizolare.
ns orict de noncomformist se anun urmtoarea etap de aproximativ 2000 de ani ea se
va sprijini foarte mult pe efortul strmoilor de a menine umanitatea la suprafaa unui ocean
agitat i nesigur. Strmoii dau sensul i rostul vieii noastre colective, de aceea se spune c
vrful unui munte se ridic mai sus cu ct are baza mai solid.

Gheorghi COER
fragment din Astrologia, o terapie moderna

Plantele si fazele Lunii

MIERCURI, 22 IUNIE 2011
http://raiulpepamant.blogspot.com/2011/06/plantele-si-fazele-lunii.html

Se spune ca Luna influenteaza cresterea plantelor, dar cei mai multi cred ca este vorba
doar de o superstitie. Oare ar trebui sa ne organizam activitatile in gradina in functie
de fazele selenare? Greu de spus. Astrul noptii are insa influenta asupra mareelor,
asupra mediului lichid. Si cum fiinta umana are in organism 80% apa, de ce nu ar avea
influenta si asupra plantelor? Parerile sunt impartite, dar exista certitudinea ca poti
avea o gradina frumoasa daca o intretii in functie de conditiile climatice.

Daca trebuie sa tii cont de Luna, cultivarea pamantului din gradina ta (semanare, recoltare,
curatare) trebuie facuta in functie de peregrinarile acesteia pe bolta cereasca. Iar efectele nu
vor intarzia sa apara. Atunci cand ai privit astrul, ai observat ca forma acestuia difera, este
cand disc (luna plina), cand secera, uneori ramanand invizibila (luna noua). Aceste faze
corespund rotatiei sale in jurul Pamantului.
Disc = Luna Plina

Secera = Luna Noua

Primul patrar.

Primul patrar. Plantele semanate in aceasta perioada cresc mai repede si prezinta mai
multa rezistenta la boli si la insecte. Cultivatorii considera ca vigoarea acestora este direct
proportionala cu lumina Lunii. Florile au o stralucire aparte si rezista mai mult timp in vaza.
In ceea ce priveste legumele si fructele, acestea se conserva mai bine o data ce sunt recoltate.
Luna plina.

Luna plina. Acesta este momentul ideal in care poti sa recoltezi seminte, bulbi sau
tuberculi. Dar conditiile meteorologice nu sunt mereu potrivite pentru dezvoltarea plantei.
Trebuie sa acorzi o atentie deosebita fazelor de luna plina deoarece sunt mai riscante din
cauza configuratiei celorlalte planete.
Ultimul patrar.

Ultimul patrar. Atunci cand lumina Lunii scade, plantele isi pierd vigoarea. Sunt mai
fragile si nu se conserva la fel de bine ca in primul patrar. In schimb, in aceasta perioada
parfumul lor este mai intens.

 Perigeu si Apogeu

Atunci cand Luna se afla in punctul cel mai apropiat de Pamant se spune ca este la perigeu,
iar in momentul in care se afla departe de Pamant, este la apogeu. De doua ori pe luna,
satelitul se intersecteaza cu planul de rotatie al Pamantului in jurul Soarelui, iar cele doua
zone de intersectie se numesc noduri lunare.
Noduri Lunare

De doua ori pe luna, satelitul se intersecteaza cu planul de rotatie al Pamantului in jurul

Soarelui, iar cele doua zone de intersectie se numesc noduri lunare.

Semanat

Semanat = NU in primul si ultimul patrar

Invata calendarul lunar

Atunci cand luna se afla la perigeu, este mai bine sa lasi deoparte orice activitate in gradina,
doua zile inainte si dupa aceasta perioada. Plantele cresc mai lent, iar legumele sunt mai
sensibile la boli. De asemenea, germinatia semintelor este destul de capricioasa. In
momentul apogeului, perioada de incetare a lucrului in gradina se limiteaza la o zi inainte si
o zi dupa. Plantele se dezvolta destul de mult acum. Este cunoscut insa faptul ca intervalul
nodurilor lunare este defavorabil oricarei actiuni in gradina. Mai bine profiti pentru a te
odihni. De asemenea, nu este indicat sa te apunci de semanaturi in primul si ultimul
patrar. Influenta astrului este mult prea brutala, iar plantele nu vor creste viguros.
Atunci cand Luna se invarte in jurul Pamantului, ea trece in mod succesiv prin fata celor
doisprezece constelatii ale zodiacului, aceasta divizare a cerului avandu-si originea in
Antichitate. Semnele zodiacale au rolul de a amplifica si de a limita influenta Lunii. Din
punct de vedere traditional si simbolic, acesta este clasat in functie de patru elemente (aer,
pamant, apa, foc) carora le corespund partile unei plante.
Radacina si scoarta - Semnele de Pamant
Semnele de pamant, Taurul, Fecioara si Capricornul, corespund radacinilor si scoartei.
Frunze si tulpini Semnele de Apa
In cele din urma, semnele de apa ce reunesc constelatiile Rac, Scorpion si Pesti se
raporteaza la frunze si tulpini.

Flori Semnele de Aer

Semnele de aer, Varsator, Gemeni si Balanta, sunt asociate florilor.
Seminte Semnele de Foc
Semnele de foc, asociate Berbecului, Leului si Sagetatorului, corespund fructelor si
semintelor.

Interventii benefice

Fiecaruia dintre cele patru elemente ii corespunde atat o portiune a plantei, cat si o zi
anume in care sa te ocupi de ea. Aceste zile specifice sunt raportate pe calendarul lunar, care
se schimba in fiecare an, din cauza duratei inegale a lunilor anului. Ordinea zilelor este
mereu aceeasi: fructe, radacini, flori si frunze. Spre exemplu, daca Luna se afla la apogeu in
constelatia Gemenilor, este in mod obligatoriu o zi in care trebuie sa ingrijesti florile
din gradina.

Ziua radacinilor.

In aceasta perioada influenta astrului selenar este benefica pentru radacinile plantelor. Ce
ar trebui sa faci:
Ocupa-te de semanatul, plantatul, ingrijitul, si recoltatul legumelor de tip radacina in
intervalul ultimului patrar;
Praseste solul pentru o dezvoltare optima a plantelor;
Solul uscat se lucreaza pe timp de seara.
Ziua frunzelor.

Apa actioneaza in mod direct asupra frunzelor de la plante. Aceste zile sunt favorabile in
special zarzavaturilor, gazonului, arbustilor si plntelor decorative. Iata ce trebuie sa faci:
Ocupa-te de semanarea si intretinerea zarzavaturilor;
Recolteaza-le in ultimul patrar;
Taie gardul natural in primul patrar;
Tunde peluza.

Ziua florilor.

Semnul de aer aduce lumina precum si un mediu favorabil pentru a pune in evidenta
frumusetea si parfumul florilor precum si al legumelor cu floare. Ce ar trebui sa faci:

 Planteaza flori, in special in perioada ultimului patrar, pentru a obtine o productie

considerabila;
Praseste solul in vederea asimilarii de fosfor si potasiu;
Profita cat mai mult de parfumul plantelor aromatice recoltate.
Ziua fructelor.

Focul ofera caldura necesara dezvoltarii si producerii semintelor. Prin urmare, aceste zile
sunt favorabile arborilor fructiferi precum si semintelor. Iata ce trebuie sa faci:
Recolteaza fructele si legumele-fructe in primul patrar;
Planteaza arbori fructiferi in ultimul patrar;
Afaneaza superficial solul.

Plante si zile
Ca sa aplici calendarul lunar trebuie sa stii din ce familie face parte fiecare planta
din gradina ta.
Plantele-fructe:
patlageaua, castravetele, dovlecelul, mazarichea, fraga, fasolea, mazarea, arborii
fructiferi, arbustii cu fructe mici ca boabele...
Plantele-radacini:
usturoiul, sfecla, morcovul, telina, andivele, ceapa, pastarnacul, cartoful, ridichea,
napii...
Plantele-flori:
toate florile ornamentale, aromatice precum si cele care contribuie la producerea
mierii...

Plantele-frunze:
anghinarea, sparanghel, telina, varza, spanac, plante aromatice, praz, revent
precum si diferite tipuri de salate.

Pozitia Lunii pe cer

Repereaza pozitia Lunii pe cer, raportandu-te la un arbore, si afla daca este in faza
ascendenta sau descendenta.
In primul patrar
In primul patrar, Luna actioneaza asupra partilor aeriene ale plantelor, influentand
traiectoria sevei. In acest interval, toate vegetalele cresc mai viguros, semintele se
dezvolta mai repede, rasadurile se prind repede, iar fructele isi pastreaza
prospetimea mult timp dupa recolta.
In ultimul patrar
In intervalul ultimului patrar, Luna are influenta mai mult asupra partilor vegetative
din sol, adica radacinile. Acesta este momentul ideal sa plantezi arbori si rasaduri,
cu conditia ca acestea sa fi fost extrase in primul patrar. Acum poti taia crengile
uscate ale arborilor. Este o perioada in care iarba se dezvolta foarte mult.
Fii prevazator
Calendarul lunar este util pentru ca iti arata diferitele faze ale astrului precum si ce
parti ale plantelor trebuie sa ingrijesti. In functie de ce anume vrei sa recoltezi de la
o planta, trebuie sa semeni, sa plantezi si sa intervii pe parcurs, in functie de
informatiile reportate in calendar. Dar nu trebuie sa uiti un lucru esential: tine cont
si de calitatea solului sau de conditiile climaterice. Un sol prea sec ori prea lipicios
nu va fi roditor pe vreme rece sau ploioasa. De asemena, este important sa tii cont
de zilele specifice fiecarei portiuni ale plantelor. In plus, Luna are influenta si asupra
felului in care te ocupi de gradina. Nu te nelinisti insa. Plantele stiu sa recupereze o
intarziere daca in cazul in care celelalte conditii de mediu le sunt favorabile.
Pentru a avea parte de cat mai multe satisfactii, noteaza-ti toate activitatile din
gradina pe o agenda: data semanaturilor, plantarii, infloririi, recoltei, accidentelor
climatice ori semne precum venirea randunicilor sau aparitia fluturilor. Nu uita sa
indici si temperatura (de preferat ar fi sa respecti ora la care o iei) ori de cate ori
lucrezi in gradina. Astfel, o experienta solida te va ajuta sa intelegi mai bine natura.
Gica Olteanu, specialist in horticultura la Garden Center, considera ca exista
cateva conditii ce trebuie respectate pentru ca o planta sa se dezvolte cu succes:
balotul plantei respective trebuie sa fie intact si trebuie sa tii cont de zona gografica
a acesteia. Spre exemplu, cartoful provine din America si are nevoie de un pamant
nisipos, lucru ce va fi benefic cresterii si dezvoltarii sale. Accesul animalelor la
plante trebuie sa fie interzis, in special al cainilor, deoarece urina acestora este
acida si poate distruge planta. Modul de viata difera de la o planta la alta, unele
preferand multa lumina, altele umbra ori, din contra, exista plante 'cooperante'.
Acestea se adapteaza daca sunt mutate la intervale scurte. Nu uita insa ca exista
si perioade care sunt defavorabile plantelor.
Atunci cand ploua mult sau cand zapada este prea mare nu poti sapa si grebla in
gradina, adauga horticultorul.

Fazele lunii si influenta lor asupra vietii oamenilor

RASPUNS: Studiile in acest sens sunt nenumarate si nu au ajuns inca la concluzii certe, dar iata doar
cateva detalii care vorbesc de la sine despre influenta Lun ii asupra noastra.
Ciclul lunar dureaza 28-29 zile si trece prin 4 faze distincte: luna noua, primul patrar (luna in crestere),
luna plina, ultimul patrar (luna in descrestere)
FAZELE LUNII: Intre Luna Noua si Luna Plina - faza Lunii este in crestere. Intre Luna Plina si Luna
Noua - faza Lunii este in descrestere.
Luna Noua este caracterizata de conjunctia dintre Soare si Luna, Luna trecand printre Pamant si Soare.
Este momentul noilor inceputuri, al starturilor importante, al noilor proiecte si initiative. Este bine ca orice
actiune ce necesita evolutie sau crestere sa inceapa la luna noua: o afacere, o casa, insamantari etc.
Luna Plina este opozitia Soarelui cu Luna pe cercul zodiacal, Pamantul fiind interpus intre cele doua
corpuri ceresti. Este momentul apogeului, al implinirii si succesului, al finalizarilor si culegerii roadelor.

Luna in descrestere
Daca vreti sa scapati de anumite obiceiuri, folositi faza de luna in descrestere: lasat de fumat, slabire,
curatenie, uitare, despartire etc.

Luna in crestere
Daca vreti sa faceti anumite lucruri sa sporeasca - agricultura, afaceri, ingrasare - folositi faza de luna in
crestere.
Calendarele bisericesti contin si fazele lunii. Urmariti zilele cu Luna Plina, Luna Noua, primul patrat si
ultimul patrar din calendarul crestin ortodox.
Vorba ca "Soarele si Luna nu se intalnesc niciodata" este falsa. Sunt zile cand Soarele si Luna rasar in
acelasi timp. De exemplu in zilele cu Luna Noua, Soarele si Luna rasar in acelasi timp si apun
aproximativ concomitent - la cateva minute diferenta - iar in zilele cu Luna Plina, Luna apune exact la
rasaritul Soarelui.
Daca forma lunii este de secera (in forma literei C) - luna este in descrestere, iar cand este in forma
convexa (in forma literei D) - luna este in crestere? Litera descrie exact invers faza lunii - D in Crestere, C - in Descrestere.
Luna nu traverseaza bolta cereasca neaparat noaptea. Exista nopti fara Luna, pentru ca Luna a traversat
cerul in timpul zilei. Asa se explica faptul ca in unele zile senine Luna poate fi vazuta pe cer si in timpul
zilei.
Eclipsele de luna se realizeaza numai la luna plina, mai precis la opozitia Luna-Soare. Eclipsele de
soare se realizeaza numai la luna noua, mai precis la conjunctia Luna-Soare.

Singura luna in care nu a fost luna plina de-a lungul istoriei a fost februarie 1865. Urmatoarea va fi
februarie 2018. (Intotdeauna numai in luna februarie, din cauza faptului ca este o luna mai scurta). Dar
pot exista luni pe parcursul carora Luna Plina sau Luna Noua au loc de doua ori.
Luna traverseaza o zodie in doua zile si jumatate si tot cercul zodiacal in 28-29 zile.
La Luna Plina, au fost inregistrate cutremure de magnitudine mare. In Romania, cutremurul din 4 martie
1977 (7,2 Richter) si cel din 27 octombrie 2004 (6 Richter) s-au produs la Luna Plina, iar cel din Oceanul
Indian, din 26 decembrie 2004 (9 grade pe scara Richter) s-a produs tot la Luna Plina. Dar acest fapt nu a
fost inca probat stiintific, fiind considerat inca o... coincidenta.
Ciclul complet al lunii (in jurul pamantului) este de 29,5 de zile, ceea ce corespunde pasului bioritmului
emotional si perioadei de ovulatie la femei (ciclul menstrual este de 28-29 de zile).
Cei mai multi copii sunt conceputi in perioadele de luna in crestere, deci fertilitatea femeilor este mai mare
intre Luna Noua si Luna Plina. Exista chiar si o preponderenta de nasteri de copii baieti in perioadele cu
luna in crestere.
Uneori faza de Luna Plina poate avea loc de doua ori in aceeasi luna. Se spune ca, in acest caz, vremea
se va inrautati major in luna urmatoare.
Daca va tundeti parul sau unghiile in perioadele in care luna este in crestere (intre luna noua si luna plina)
va asigurati o crestere si o regenerare naturala foarte buna a acestora.
Daca plantati copaci sau alte plante la Luna Noua sau cand luna este in crestere (intre luna noua si luna
plina), planta se va prinde si se va dezvolta mult mai sanatos. Acelasi lucru este valabil in cazul in care
recoltati frunze si parti din plante pe care le transplantati sau le puneti la prins in alte recpiente.
Nu mutati plantele de casa in ghivece sau pamant nou in perioadele cu luna in descrestere! De acelasi
lucru trebuie sa tineti cont daca va ocupati de agricultura: nu semanati cand luna este in descrestere!
Daca incepeti o cura de slabire, cea mai propice perioada este atunci cand luna este in
descrestere (intre luna plina si luna noua). Nu incepeti si nu tineti cura de slabire cand luna este in
crestere, nu veti avea rezultate notabile, ci dimpotriva, organismul va avea nevoie de mai multa mancare
ca de obicei, senzatia de foame crescand.
Riscurile unei operatii chirurgicale cresc in perioadele de luna in descrestere, organismul neprimind un
aport energetic eficient. Faza de Lupa Plina mareste hemoragiile, de aceea ar trebui evitate aceste zile
pentru operatii chirugicale.
Fluxul si refluxul sunt in legatura directa cu fazele si mersul Lunii. Forta gravitationala a Lunii - mult mai
redusa decat cea a Pamanatului, are efect nu numai asupra apelor din ocean, ci si asupra oricaror
obiecte de pe Pamant. Cele mai puternice maree au loc la Luna Plina si Luna Noua, cand Soarele, Luna
si Pamantul se afla pe aceeasi linie. Fluxul si refluxul au loc o data sau de doua ori pe zi.
Pastele este calculat in functie de fazele Lunii? Astfel Pastele cade intotdeauna in prima duminica de
dupa prima Luna Plina de dupa echinoctiul de primavara.
Anul Nou chinezesc este calculat si el in functie de fazele lunii, astfel: anul chinezesc incepe la a
doua luna noua de dupa solstitiul de iarna, undeva intre 21 ianuarie si 20 februarie.
In calendarul islamic, Luna musulmana incepe la fiecare Luna Noua

Cum ngrijeti florile n funcie de fazele lunii

Din cele mai vechi timpuri, oamenii i-au cultivat grdina innd cont de fazele lunii. Acestea au
influen asupra germinrii, plantrii i nfloririi
de Lumea Femeilor, 10 Februarie 2011

Dac te-ai hotrt s te apuci de grdinrit, e bine s tii c influena lunii este extrem de important. Sunt zile n care nu trebuie s faci nimic i
zile n care e bine s faci anumite operaii. Periodic, vom publica acest calendar care te va ajuta s obii cele mai bune rezultate n grdina de
lng cas sau de pe balcon.

Alturi ai calendarul lunii martie. n prima coloan vertical, sunt cele dou poziii ale lunii -n urcare sau coborre. A doua coloan i indic dac
luna este n cretere sau n scdere (ultimul ptrar, luna nou, primul ptrar, lun plin). Iar a treia coloan i arat de ce parte a plantei trebuie
s ai grij.

Legend:

Luna n cretere - este faza n care luna nou (care nu se vede) ajunge lun plin (perfect rotund) trecnd prin primul ptrar.

E bun pentru - plantele de aer, care produc flori, fructe, semine.

Influen - sunt foarte eficace produsele mpotriva bolilor plantelor

Luna n descretere - este faza de la lun plin la lun nou, trecnd prin ultimul ptrar.
E bun pentru- plantele de pmnt - legumele rdcinoase, bulbi ct i plantele cultivate pentru frunze.
Influen- ngrmintele sunt cel mai bine asimilate.

Luna n urcare - n jurul pmntului luna urmeaz o traiectorie eliptic. Este n urcare cnd se duce ctre punctul cel
mai nalt (corespunde primverii i verii lunare).

E bun pentru - semnat i altoit. Luna n urcare favorizeaz creterea florilor, a frunzelor, a ramurilor.

Luna n coborre - este faza cnd se afl n punctul cel mai de jos al traiectoriei (corespunde toamnei i iernii lunare).
E bun pentru-plantare, rsdire i tundere. Luna favorizeaz tot ce se afl sub pmnt (nrdcinri, asimilare de
ngrminte).

Ziua rdcinilor - n care e bine s te ocupi de rdcinoase.

Ex. bulbi, tuberculi i alte rdcinoase, dar i legume, ca usturoi, morcov, ceap, napi...

Ziua fructelor i seminelor - e bine s te ocupi de plantele care fac fructe. Ex. arbori fructiferi, dar i legume ca
dovlecei, castravei, pepene, mazre, roii...

Ziua frunzelor - n care e bine s te ocupi de ceea ce produce frunze. Ex. arbuti ornamentali, gazon, dar i legume, ca
busuioc, varz, salat, arpagic, tarhon, cicoare...

Ziua florilor - n care e bine s te ocupi de tot ce nflorete. Ex. flori, arbuti, cu flori (cire, liliac, trandafir) i anume
legume precum conopid, anghinare...

Foto: Shutterstock

Sursa: Cum ngrijeti florile n funcie de fazele lunii | Unica.ro http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/florile-dincasa-9293.html#ixzz1uTg8tA2s

Calendarul lunii
de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Oamenii au fost fascinati din totdeauna de astre, de modul in care viata poate
depinde de acestea. Observatoare astronomice vechi de mii de ani ne uimesc si ne
trezesc curiozitatea. Soarele, luna, alte planete si stelele in corelatie cu pamantul au
jucat un rol important de-a lungul timpului in credintele, religiile, viata culturala si
agricola a oamenilor.
In lumea plantelor elementele cheie necesare ca acestea sa incolteasca, sa creasca,
sa infloreasca si sa rodeasca sunt:lumina, solul, apa si aerul.
Soarele, prin lumina si caldura pe care o emana, este astrul cu importanta majora in
lumea verde. Luna, corpul ceresc cel mai apropiat de pamant, a fost considerata o
zeitate, un teritoriu al binelui sau al raului, un lacas al spiritelor, o multime de
povesti, superstitii si credinte circuland din timpuri stravechi pana in ziua de azi. In
ultima vreme oamenii au inceput sa se intrebe daca si in ce fel ar avea luna
influenta asupra plantelor. Cautand un raspuns la aceasta intrebare, am ajuns la
concluzia ca exista trei opinii legate de acest subiect:

luna nu are influenta asupra plantelor si chiar daca are, influenta este
nesemnificativa.
luna are influenta asupra plantelor in ceea ce priveste germinarea, cresterea,
dezvoltarea si rodirea (si de aici au rezultat calendare lunare ale lucrarilor in
gradina).
nu se poate afirma daca luna are sau nu are influenta asupra plantelor
intrucat nu exista suficiente experimente cu rezultate evidente.

Luna se roteste in jurul pamantului si impreuna cu acesta (sistemul pamant-luna) in

jurul soarelui. Luna se roteste in jurul pamantului pe parcursul aproximativ a 28 de
zile, timp in care parcurge 4 faze: luna noua, primul patrar, luna plina si ultimul
patrar. Aceste faze sunt date de pozitia sa fata de pamant si fata de soare, de
unghiul sub care cade lumina soarelui pe luna. Perioada in care lumina lunii creste
(intervalul luna noua luna plina ) se imparte in 2 faze, fiecare durand 7 zile: primul
patrar si al doilea patrar, iar perioada in care lumina sa scade (intervalul luna plina
luna noua) se imparte deasemenea in 2 faze, fiecare avand tot 7 zile: al treilea
patrar si al patrulea patrar.

In fotografia de mai jos postata de wikipedia se pot observa aceste faze.

Pamantul si luna se atrag reciproc iar acest fapt

determina aparitia unor fenomene ca mareele, vanturile lunare si furtunile cu
tunete.
Forta gravitationala dintre luna si pamant face ca apa oceanelor sa se ridice. Cand
luna se apropie de pamant apele oceanelor tind sa se ridice catre ea si astfel apare
fluxul.
Forta de atractie dintre soare si pamant creaza deasemenea fluxuri, dar aceasta
forta este mai slaba decat cea dintre luna si pamant. Insa in momentul in care
soarele, luna si pamantul se afla aproximativ pe aceeasi linie, (luna noua si luna
plina), fortele lor gravitationale se unesc si fluxul atinge inaltimea maxima. In timpul
primului si ultimului patrar luna si soarele se afla in unghiuri drepte fata de pamant
si deci inaltimea fluxului este mica.
Nu orice mare sau lac are maree insa. Pentru ca acestea sa se formeze este nevoie
de un volum imens de apa. In cazul unor lacuri sau mari inaltimea fluxului este doar
de cativa cm sau mm.
Cei care sustin ca luna influenteaza ciclul de viata al plantelor, se bazeaza pe ideea
ca acestea sunt foarte sensibile la fenomenele care au loc in jur, forta de atractie
dintre luni si pamant exercitandu-se nu numai asupra oceanelor ci si
asupra apei din sol si din plante.
In momentul in care apa din sol se ridica catre luna, semintele plantelor pot sa o
absoarba mai repede si mai bine, determinand o germinare de succes. Ei considera
ca activitatile in gradina se pot realiza in functie de fazele lunii:

Luna noua

Crestere

Luna plina

Descrestere

Luna noua

Aici este un link unde poti afla care este faza curenta a lunii.
Perioada

Lucrari

Luna noua - Luna plina

- cresterea luminii

Prima
saptamana

A doua
saptamana

- nivelul apei se ridica

- plantarea legumelor de tip

frunza: broccoli, varza, salata,
spanac, telina, conopida

- plantarea legumelor care fac

seminte in interiorul fructelor:
fasole, mazare, rosii;
- recoltarea de legume;
- transplantarea

Luna plina Luna noua

Prima
saptamana

- descresterea luminii
- nivelul apei scade

A doua
saptamana

- plantarea legumelor de tip

radacina: cartofi, morcovi,
sfecla, ceapa;
- taierea crengilor
- nu se insemanteaza, nu se
recolteaza si nici nu se taie
crengile;
- culegerea buruienilor si alte
lucrari adiacente in gradina

Unii dintre cei care sustin ca luna are o influenta directa mare asupra plantelor se
bazeaza pe teoria siderala a Mariei Thun, care incepand cu anii 1952 a realizat o
serie de experimente in urma carora a ajuns la concluzia ca pozitia lunii in zodiac
este importanta pentru dezvoltarea plantelor.
Ea a impartit plantele in patru categorii care sunt corelate la elementele clasice:

Radacini pamant
Frunze apa
Flori aer (lumina)
Fructe si seminte foc (caldura)

Apoi a impartit constelatiile zodiacului in patru triunghiuri, fiecare dintre acestea

corespunzand deasemenea unui element dintre cele patru si deci uneia dintre
categoriile de plante.

Aceste triunghiuri devin importante pentru plante daca, insamantarea, plantarea

sau recoltarea pentru fiecare tip de planta se face in momentul in care luna se afla
in constelatiile corespunzatoare:
Pozitia lunii

Element

Plante
Fructe, Seminte

Berbec, Leu, Sagetator

Foc
Flori

Gemeni, Balanta, Varsator

Aer
Frunze

Rac, Scorpion, Pesti

Apa

Taur, Feciora, Capricorn

Pamant

Radacini

Pe langa pozitia lunii, M. Thun sustine ca mai trebuie adaguate calitatea solului,
a compostului, adancimea brazdei si sistemul de udare pentru ca rezultatele sa fie
eficiente. Anual apare un calendar al lucrarilor in gradina elaborat de aceasta.
Diversi cercetatori care au realizat experimente la randul lor pentru a verifica teoria
siderala a M. Thun au mentionat o serie de probleme care se regasesc in
experimentele ei:

imposibilitatea de a repeta experimentele;

masurarea unui singur parametru;
neraportarea datei exacte si a timpului cand s-a realizat insamantarea;
influente subiective;
neinformarea tuturor participantilor care sunt randurile experimentale etc.

Rezultatele obtinute de ei nu au confirmat teoria acesteia, ba unele chiar au

infirmat-o, experimentele care apar in calendarul sau anual, fiind considerate prea
sumare si deci fara importanta stiintifica.
Alti cercetatori au realizat deasemenea experimente pentru a vedea daca exista sau
nu o influenta lunara asupra plantelor si au constat ca in faza de luna plina apare un
efect pozitiv in ceea ce privaste germinarea. Insa experimentele de acest tip sunt
putine la numar si inca nu se poate afirma cu tarie existenta unui efect sigur.
Prin urmare ramane la latitudinea fiecaruia sa decida daca face gradinarit in functie
de ciclul lunar sau urmeaza ghidul propriului sau simt.

Plantele si fazele Lunii

Se spune ca Luna influenteaza cresterea plantelor, dar cei mai multi cred ca este
vorba doar de o superstitie. Oare ar trebui sa ne organizam activitatile in gradina in
functie de fazele selenare? Greu de spus. Astrul noptii are insa influenta asupra
mareelor, asupra mediului lichid. Si cum fiinta umana are in organism 80% apa, de
ce nu ar avea influenta si asupra plantelor? Parerile sunt impartite, dar exista
certitudinea ca poti avea o gradina frumoasa daca o intretii in functie de conditiile
climatice.

Daca trebuie sa tii cont de Luna, cultivarea pamantului din gradina ta (semanare, recoltare,
curatare) trebuie facuta in functie de peregrinarile acesteia pe bolta cereasca. Iar efectele nu vor
intarzia sa apara. Atunci cand ai privit astrul, ai observat ca forma acestuia difera, este cand disc
(luna plina), cand secera, uneori ramanand invizibila (luna noua). Aceste faze corespund rotatiei
sale in jurul Pamantului.
Primul patrar. Plantele semanate in aceasta perioada cresc mai repede si prezinta mai multa
rezistenta la boli si la insecte. Cultivatorii considera ca vigoarea acestora este direct
proportionala cu lumina Lunii. Florile au o stralucire aparte si rezista mai mult timp in vaza. In
ceea ce priveste legumele si fructele, acestea se conserva mai bine o data ce sunt recoltate.
Luna plina. Acesta este momentul ideal in care poti sa recoltezi seminte, bulbi sau tuberculi.
Dar conditiile meteorologice nu sunt mereu potrivite pentru dezvoltarea plantei. Trebuie sa
acorzi o atentie deosebita fazelor de luna plina deoarece sunt mai riscante din cauza configuratiei
celorlalte planete.
Ultimul patrar. Atunci cand lumina Lunii scade, plantele isi pierd vigoarea. Sunt mai fragile si
nu se conserva la fel de bine ca in primul patrar. In schimb, in aceasta perioada parfumul lor este
mai intens.
Atunci cand Luna se afla in punctul cel mai apropiat de Pamant se spune ca este la perigeu, iar
in momentul in care se afla departe de Pamant, este la apogeu. De doua ori pe luna, satelitul se
intersecteaza cu planul de rotatie al Pamantului in jurul Soarelui, iar cele doua zone de intersectie
se numesc noduri lunare.

Invata calendarul lunar

Atunci cand luna se afla la perigeu, este mai bine sa lasi deoparte orice activitate in gradina, doua
zile inainte si dupa aceasta perioada. Plantele cresc mai lent, iar legumele sunt mai sensibile la
boli. De asemenea, germinatia semintelor este destul de capricioasa. In momentul apogeului,
perioada de incetare a lucrului in gradina se limiteaza la o zi inainte si o zi dupa. Plantele se
dezvolta destul de mult acum. Este cunoscut insa faptul ca intervalul nodurilor lunare este
defavorabil oricarei actiuni in gradina. Mai bine profiti pentru a te odihni. De asemenea, nu este
indicat sa te apunci de semanaturi in primul si ultimul patrar. Influenta astrului este mult prea
brutala, iar plantele nu vor creste viguros.
Atunci cand Luna se invarte in jurul Pamantului, ea trece in mod succesiv prin fata celor
doisprezece constelatii ale zodiacului, aceasta divizare a cerului avandu-si originea in
Antichitate. Semnele zodiacale au rolul de a amplifica si de a limita influenta Lunii. Din punct de
vedere traditional si simbolic, acesta este clasat in functie de patru elemente (aer, pamant, apa,
foc) carora le corespund partile unei plante.
Semnele de foc, asociate Berbecului, Leului si Sagetatorului, corespund fructelor si semintelor.
Semnele de pamant, Taurul, Fecioara si Capricornul, corespund radacinilor si scoartei. Semnele
de aer, Varsator, Gemeni si Balanta, sunt asociate florilor. In cele din urma, semnele de apa ce
reunesc constelatiile Rac, Scorpion si Pesti se raporteaza la frunze si tulpini.

Zodiile si gradina
Scris de phlox pe 19.04.2011 in categoria Gradinarit (2 comentarii)
Etichete: gradina, Gradinarit, horoscop, zodii

http://hobbygradina.ro/2011/04/19/zodiile-si-gradina/

Cand Luna se plimba in voia ei in jurul Pamantului, trece in mod succesiv prin fata celor
douasprezece constelatii ale zodiacului. Semnele zodiacale au rolul de a amplifica si de a limita
influenta Lunii. Or fi ele 12 la numar dar din punct de vedere traditional si simbolic, ele sunt
grupate in doar patru elemente (aer, pamant, apa, foc), carora le corespund partile unei plante.
Semnele Berbecului, Leului si Sagetatorului, au ca simbol asociat Focul, corespund fructelor si
semintelor. Semnele de pamant, Taurul, Fecioara si Capricornul, corespund radacinilor si
scoartei. Varsatorul, Gemenii si Balanta semne de aer, sunt asociate florilor. Semnele de apa
reprezentate prin Rac, Scorpion si Pesti se raporteaza la frunze si tulpini.
Si acum sa umarim mai in detaliu:

Berbec

BERBEC (FOC): Luna in acest semn confera inaltime tulpinii, dar nu si densitate. Fiind semn de

foc, nu favorizeaza seva.. In schimb tot ce este semanat sub acest semn se va usca bine, nu va
putrezi. Totodata, va conferi plantelor aromatice si legumelor picante gust, savoare si parfum
mult mai intense.

TULPINA

pentru inaltime

LEGUME

Taur

picante si plante aromatice

TAUR (PAMANT) : Acest semn face ca tulpina sa fie puternica, tzapana, retin cresterea in

inaltime. Gustul fructelor, plantelor crescute sub acest semn este bogat, si fin. De aceea sub acest
semn ar fi de preferat sa crestem tomatele, capsunele,( care vor fi dulci dar nu apoase), sau sa
plantam pomi fructiferi.

FF

TULPINA
-

pentru suport (tulpina puternica)

POMI fructiferi

LEGUME

pentru suculenta

Gemeni

GEMENI (AER): Acest semn este asociat ,de regula, cu plantele cataratoare dar in general

nereferindu-se la cele roditoare. Dar putem- sa zicem- semana dovlecei dar nu neaparat pentru a
pastra seminte de la ei. Foarte bine se dezvolta sub acest semn gardul viu din diverse plante
cataratoare decorative.

CATARATOARE

gard viu

Rac

RAC (APA): Elementul acestui semn este apa, si , in consecinta, asigura formarea sevei , de aceea

pastrarea produselor este de scurta durata. Fructele, legumele semanate-plantate sub semnul
acesta trebuie cosumate repede.
Semn bun pentru plantare arbusti fructiferi, verdeturi si legume cu consum imediat . Toate
tipurile de salate cultivate sub acest semn sunt savuroase. Practic, acest semn este ideal pentru
sortimentele timpurii de legume , pentru ca favorizeaza inflorirea si coacerea rapide.

SEVA - frunze

LEGUME
-

pentru frunze

ARBUSTI fuctiferi

Leu

LEU (FOC): Acest semn este considerat nefertil, dar daca nu dorim inmultirea plantelor, putem

sa-l folosim cu succes pentru cultivarea plantelor decorative: trandafirilor, crizantemelor, daliilor,
gladiolelor si altor flori de tip imperial.

FLORI

Decorative

Fecioara

FECIOARA (PAMANT): Acest semn, prin trecerea lui, confera frunzisului o dezvoltare

impresionanta in detrimentul florilor si fructelor, semintelor. Totusi este cel mai potrivit semn
pentru cresterea plantelor decorative prin frunze, dar si pentru salate (previne formarea tulpinilor
lor florale)

SEVA - Frunze

Balanta

BALANTA (AER): Considerat si el un semn nefertil (cu toate ca Venus este patroana acestui

semn). Semnul este prielnic cultivarii florilor si mai ales ale celor perene inalte prevazute pentru
uscare si utilizarea ulterioara in aranjamente florale, dar si a tuturor celor anuale

FLORI

decorative

Scorpion

SCORPION (APA): Se remarca prin caracterul preponderent fertil. Poate fi considerat semnul cel

mai potrivit semanarii si cultivarii acelor legume, care trebuie sa-si prezerve caracterul suculent
pe timpul pastrarii lor. In plus, confera legumelor un gust, savoare si colorit deosebite.
Scorpionul are capacitate de regenerare (un adevarat pasaroi Pheonix), de aceea este considerat
semnul cel mai propice pentru altoiri, butasiri, atat a plantelor de gradina cat si a celor de interior.
-

FF

LEGUME

pentru suculenta

ALTOIRI BUTASIRI

Sagetator

SAGETATOR (FOC): Ne putem folosi de beneficiile semnului pentru, sa spunem, inmultirea

soiurilor pretioase de capsuni, sau sa obtinem seminte de ceapa in cantitati considerabile, este
prielnic cultivarii plantelor cataratoare a vitei-de-vie pentru soiurile de vin , a radacinoaselor
(tinand cont fazele lunii): morcov, sfecla, telina, patrunjel.

RADACINI

CATARATOARE

Capricorn

CAPRICORN (PAMANT): Lider intre semnele zodiacului in ceea ce priveste cresterea

radacinoaselor. Ii este proprie calitatea formarii unui invelis (coaja) rezistent.Pentru pastrare,
cultivarea lor sub acest semn este ideala. Dar pentru salate, sa zicem, nu prea e potrivit. Frunzele
vor fi mai dure, fara prea multa savoare.
RADACINI pentru conservare (invelis f. rezistent)

Varsator
VARSATOR (AER): Nefertil, in mod traditional. Dar chiar si sub acest semn avem ceva de facut:

prasim, putem copili, ne putem ocupa de ciupirea plantelor pentru stimularea cresterii. Dar de
odihna ce ziceti?!

Pesti
PESTI (APA): Semn propice cultivarii arbustilor fructiferi (capsuni, zmeura), fructele fiind

deosebit de zemoase si dulci. Dar, din pacate, exista si un mare risc de imbolnavire pentru toate

plantele semanate sau cultivate in aceasta faza a lunii. Dar daca veti semana flori sub semnul
Pestilor, culorile si aroma lor va vor incanta cu prisosinta.
ARBUSTI
-

pentru fructe

(Material preluat din revista Ogorodnik nr 4/2009) (sursa foto)

phlox

2 comments to Zodiile si gradina

phlox
April 19, 2011 at 2:04 pm Raspunde

imi cer scuze pentru greseala de la ultima farza, spre sfarsit este:, culorile si aroma lor va VOR
incanta.
scuze, scuze, scuze, Huni, salveaza-maaaa!!

Calendar lunar aprilie 2012

April 6, 2012 at 4:49 pm Raspunde

[...] pentru ca diferentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse. De aceea mai exista un
calendar, pe zodii, unde se arata ce e bine de facut si de la ce sa ne abtinem in materie de
gradinareala in perioada [...]

OLD

Grey 40 Sweet Blue Col 01

De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

Grey 40 Sweet Blue Col 01

RADIX Linkuri

astrologie-info.com
MAR
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid
http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=3&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid

APR

http://www.astrologie-info.com/mocal.cgi?
month=4&year=2012&day=1&language=eng&sidtrop=sid

Vreau sa-mi salvez gradina

vineri, 29 octombrie 2010 dragoste pentru gradina 16 comentarii

http://vasi-gioni.blogspot.com/2010/10/vreau-sa-mi-salvez-gradina.html# 0
Nu stiu altii cum sunt,dar eu am fost atrasa intotdeauna de tot ce inseamna natura,organic,
ecologic,biodinamic,deci de tot ce este legat de asocierea intre om,animale,plante,pamant,
aer,apa,foc,vant ,luna si soare si tot ce tine de felul in care unele au efect asupra altora.

frumusetea unui izvor surprinsa artistic de fiul meu

Prin urmare,am incercat pe cat posibil sa elimin din gradina substantele chimice,sa folosesc
preparate din plante,sa sortez gunoiul in cel ce se descompune si cel care nu,sa colectez cenusa
din soba pentru compost,sa pastrez in gradina plantele de leac,chiar daca nu sunt tocmai
dragute,sa cultiv 3 pomi atunci cand am taiat vreunul,sa colectez cu grija balegarul de la vacuta
mea si gainatul de la gaini,sa am grija de lada de compost,sa urmaresca seara pe cer fazele lunii.
Bun,dar nu e de ajuns.Mai am multe de invatat.

Acum ,toamna ,incerc sa fac un bilant al activitatii mele si vad ce probleme am avut si caut
solutii pentru la anul.Solutiile sa fie neaparat ecologice si chiar biodinamice.

Si studiez,studiez,studiez si cu cat citesc mai mult cu atit vad cum exista oameni
remarcabili care fac din gradina un paradis,fara bani multi,fara firme de proiectari
,oamenicare salveaza planeta ,salvand intai sanatatea solului.Oameni care au urmatoarea
logica : ai grija de pamant si el va avea grija de plante.
Incet,incet,vreau sa-mi intorc capul catre aceste sfaturi si pentru aceasta vreau sa fac cateva
lucruri noi,iar pe cele stiute sa le fac mai bine.
Spre exemplu un "hotel pentru insecte",pentru o mai buna polenizare,lucru care mi-a lipsit
anul acesta din solar la tomate.
Vreau sa culeg musetel,urzica,coada calului,valeriana,papadie ,coada soricelului si coaja de
stejar pentru preparate biodinamice, care sa le vina de hac afidelor si musculitei alba de
sera ,care mi-a compromis un sfert din productia de rosii.Ceea ce eu stiam s-a dovedit a fi o mica
parte din ceea ce natura poate oferi.
Sa colectez mai eficient apa din ploii,sa o amestec cu mranita sau compost si apoi sa stropesc
cu ea gradina.
Si pentru ca tin cu incapatanare sa nu folosesc chimicale,vreau sa descopar magia acestor
amestecuri de plante ,balegar,corn de vaca si .........luna plina.
Totul e primitiv si mistic.Ce ziceti despre un corn de vaca umplut cu balegar proaspat ,ingropat
in pamant la solstitiu de toamna si scos primavara.Din el iese o pudra de mranita descompusa,iar
aceasta e folosita in cantitati homeopatice in preparate care aduc sanatate si vitalitate solului.
Vreau sa fac rotirea culturilor,sa invat despre plantele companion,sa folosesc cenusa semintelor
de buruieni pentru a le bate cu propriile arme.
Asta e agricultura biodinamica,despre care noi stim foarte putin.
La acest link veti gasi un film remarcabil despre ceea ce am vrut sa va descriu.
http://video.google.com/videoplay?docid=-7215480058973116850&hl=en#
Iar daca aveti rabdare sa-l vizionati,veti ramane uimiti de vorbele unui taran simplu din
India,care spune despre bataturile din talpi pe care le avea cand cultiva pamantul cu chimicale si
cum le are acum de cand a trecut la agricultura biodinamica.Si tot el povesteste despre finetea
pamantului atunci cand il iei in mana.

continuarea izvorului

Daca asta inseamna ,la o scala infima ca salvez gradina,mai am o speranta ca ofer familiei
hrana mai sanatoasa si mai gustoasa. Cred ca agricultura biodinamica va intra cit de curand in
preferintele multor gradinari.Mai vorbim.

Name
Author description. Search this text in your template code and replace it.

16 comentarii:

balaurdegradina spunea...
multumesc.a fost mai palpitant decat un film de actiune. si mult mai interesant decat orice
tocshoc.
29 octombrie 2010, 22:26

vasi spunea...
ma bucur,ma bucur,ma bucur,credeam ca nu-mi gasesc adepti.Eu sunt foarte incantata si mi-e
drag sa discut cu cineva pe tema asta.
30 octombrie 2010, 12:54

cristina spunea...
fascinant. sincer, la nivel de intelect sunt solidara cu tine, insa practic nu ma vad facand asa
ceva, oricat de mult mi-ar placea.
sa dea domnul sa fie cat mai multi ca tine si sa salvam pamantul asta de la distrugere, ca e
pacat de el.
1 noiembrie 2010, 09:16

vasi spunea...
Cristina,in primul rand,ma bucur ca ai avut rabdarea sa te uiti la film.In al doilea rand,vreau sati spun ca macar din gradina noastra sa putem sa scoatem chimicalele,nu neaparat
preparatele biodinamice din film,dar sa inlocuim ingrasemintele chimice cu compostul sau cu o
simpla zeama de urzica,sau cu orice altceva care nu suna a "E".Eu mereu sunt in cautare ,pe
langa retete de bucatarie si retete de gradina.Imi cert si colegele atunci cand le aud de
pesticide si ierbicide in gradina.
Si zici ca nu te vezi facand asa ceva?Nu stii cum incolteste ideea.(ha,ha)Mai vorbim.
1 noiembrie 2010, 14:32

Mihaela spunea...
Foarte frumoase pozele. Si bunele tale intentii , la fel. Si eu am incercat in vara care a trecut sa
adun cat mai multe gargarite, mancatoare de purici de plante.Le puneam in balcon printre flori
si uitam de ele, pana cand acum in toamna am inceput sa le gasesc prin casa, dupa aducerea
ghivecelor cu flori de afara.
1 noiembrie 2010, 16:12

vasi spunea...
Mihaela,cum adunai gargaritele?Stai la bloc sau la casa cu gradina?
1 noiembrie 2010, 20:10

MIhaela spunea...
Stau la casa , si de cate ori gaseam gargarite le luam si le duceam la flori mai puricoase, cum
ar fi de exemplul cazul trandafirului japonez care anul asta a fost cam puricos.

Despre solutia asta cu gargaritele am aflat dintr-o emisiune tv despre plante si ingrijirea lor
fara solutii chimice care pe o parte ajuta, iar pe de alta parte pot dauna.
Oricum, numai cu gargaritele nu am facut fata puricilor anul asta :).
1 noiembrie 2010, 21:59

cristina spunea...
vasi, ideea e incoltita de cand m-am mutat anul asta la casa, dar cand am vazut ca pomii au
fost invadati de afide, rosiile s-au manat, vita de vie s-a manat, trandafirii se ardeau si le
ingalbeneau frunzele, florile nu mai cresteau, iti dai seama ca m-a apucat disperarea si m-am
apucat sa stropesc. in plus, n-am nici timpul necesar sa ma ocup indeaproape de gradina, asa
ca aleg solutiile cele mai rapide.
compost fac de cand am venit aici. nu stiu daca va iesi, dar macar am depozitat acolo toate
organicele.
dar vorba ta, poate ca intr-o zi ...
2 noiembrie 2010, 08:49

vasi spunea...
Agricultura biodinamica sau cea ecologica,este mai mult decat o notiune in sine,este un mod
de viata.Asa trebuie sa privim lucrurile.Adica trebuie sa prevenim mai mult decat sa
tratam.Cand stim ca vine iarna,ne vaccinam.Putem sa alegem un vaccin sintetic sau putem
alege un vaccin homeopat,sau, putem sa ne imunizam organismul cu picaturi de echinaceea
sau usturoi,ori sa alegem bronhovaxonul.Ce vreau sa spun este ca toata viata facem
alegeri.Asa e si cu gradina;pregatim solul inainte de a planta.Aici intervin stropirile cu
preparate din plante,pentru vitalitate,impotriva mucegaiurilor,impotriva insectelor.....fiecare
boala are cate un leac.
Gargaritele nu trebuie sa le prindem,trebuie sa plantam anumite flori care atrag aceste
ganganii.Sau plantam lucerna ca si cultura premergatoare ,fiind ingrasemant verde.Plantam
craite pentru frumusete dar si pentru a scapa solul de acarieni.Solutia de ardei iute alunga
afidele si sunt multe alte zeci de retete naturiste pentru gradina pe care eu le adun ca si pe
cele de bucatarie.
Totul este sa invatam sa intelegem limbajul naturii.Pentru asta sunt calendarele
biodinamice.Dar cand ai ajuns sa inveti logica lor nu mai este nevoie sa te uiti zilnic in el.Te uiti
seara pe cer si stii ca a doua zi trebuie sa plantezi sau sa nu,trebuie sa tai pomii sau nu.Nu-i
asa ca e superb si magic? Mai vorbim.
2 noiembrie 2010, 14:49

cristina spunea...
pai ce-ar fi sa postezi tu un fel de mic indrumar, pe luni calendaristice, cu un minim de actiuni
de acest gen pe care ar trebui sa le facem noi, neofiii? chiar, dedica-ti un pic de timp pentru
asta si fii leader-ul nostru de grup, sa vedem ce iese de aici. daca nu te solicita prea mult, nu
poate fi decat inceputul a ceva minunat!

3 noiembrie 2010, 08:44

David Octavian spunea...

asta incerc sa fac si eu aici,in coltisorul meu de rai,in cei 2 ani si jumatate de cand ne-am
mutat.Nu am stropit plantele cu altceva decat piatra vanata,care stiu ca nu e toxica.In rest
incer si eu,ca tine,sa invat tot ce pot face pentru a ajuta gadina si nu pentru a o distruge.
3 noiembrie 2010, 12:15

vasi spunea...
Cristina,eu zic ca merita sa incercam,ai dreptate,cu ce stiu eu ,cu ce stiti voi,facem noi
ceva.Daca ne ajuta si Victoria cu sfaturile ei,nu cred ca ar iesi ceva rau.Pai,o sa fac o colectie
de retete postate(nu de bucatarie)si un calendar biodinamic.Apropo,azi luna e la perigeu,este
apropierea cea mai mare de pamant.Mai vorbim.
3 noiembrie 2010, 14:16

daiana spunea...
cu intarziere dar din motive obiective subscriu la cele de mai sus. astept cu nerabdare
urmarea. Bine ca am aflat de ziua de maine - n- sa misc un pai in gradina. va pup.
10 noiembrie 2010, 15:01

vasi spunea...
Daiana te astept cu sfaturi.
11 noiembrie 2010, 14:54

Lia spunea...

Ma bucur sa mai descopar si ale persoane care nu vor sa-si imbibe cu chimicale petecul de
gradina...
Eu de mai bine de 8 ani nu am stropit cu nimic ce este chimical in gradina si nici nu doresc sa
fac asa ceva.
Este drept ca uneori mai sunt si pierderi dar per total castigul este imens la capitolul sanatate.
Va doresc multa sanatate si putere de munca in Noul An.
21 ianuarie 2011, 18:35

Vasi spunea...
Lia,bine ai venit!
Cred ca suntem vecine de oras si avem aceleasi preferinte agricole.Sincer, ma bucur.
Astept sfaturi de la tine.

Sattler Wistinghausen - Ferma biodinamica

Ferma biodinamica
Sunday, August 10 @ 12:06:34 EEST de catre Admin
Topic: Agricultura Ecologica
Ferma biodinamica

Influente cosmice asupra plantelor si a fiintelor.

Ritmul anomalistic este marcatsde alternanta celei mai mari si celei mai mici ale
Lunii de Pamant, momentele respective purtand numele de apogeu si perigeu.
Durata acestui ciclu este 27,555 zile. Diferenta dintre aceste distante este de
aproximativ 40000 km, valoare relativ mica pentru fenomenele astronomice, dar,
tinand seama de faptul ca distanta medie dintre Pamant si
Luna este de asemenea mica, 384400 km, ea reprezinta o variatie de aproximativ
13%.

Oricum, viata terestra, integrata in contextul cosmic, simte aceasta diferenta, un

factor important putand fi si momentul inversarii directiei de la indepartare la
apropiere si invers.
Aceasta explica influentele care provin de la cele doua pozitii extreme.
Luna cea mai apropiata este o pozitie inhibatoarea pentru plantele semanate in
acest moment.
Dimpotriva, Luna ndepartata are o influenta pozitiva asupra cartofilor semanati in
aceasta zi.
In expeditiile cosmice, aselenizarile sunt antotdeauna programate sa aiba loc atunci
cand Luna se afla la perigeu, adica in pozitia cea mai apropiata de Pamant.
O incercare de aselenizare, cu Luna la apogeu, a esuat.
Indepartarea Lunii de Pamant poate fi comparata cu cresterea plantelor favorizata
de pozitia Soarelui in apogeu (nasterea Sf. Ioan, Sanzienele, 24 iunie).
Plantele au atunci tendinta de a umple bobul, se devitalizeaza.
Efectul apogeului poate fi relativ favorabil pentru semintele alimentare
El are, insa, un efect net daunator ca termen de semanat pentru zarzavaturile
frunzoase.
Zarzavatul radacinos - de exemplu, morcovii - semanati in zi de apogeu lunar se
lemnoseaza usor.
Dintre aceste plante de cultura singura care reactioneaza bine este, asa cum am
mai spus, cartoful.

Cu totul diferita este influenta perigeului lunar, moment care poate fi comparat cu
situatia din toiul iernii, cand pamantul se afla cel mai aproape de Soare (21-25
decembrie, Craciunul).
Daca se seamana in aceasta perioada o brazda pregatita anume, semintele
germineaza greu.
Majoritatea plantelor care rasar prezinta opriri din crestere si sunt puternic atacate
de ciuperci parazite.
In cultura ulerioara din anii urmatori puterea germinativa a semintelor se dovedeste
a fi foarte slaba.
In timp ce zilele apogeului sunt in general zile senine, zilele perigeului sunt, cel mai
adesea, zile apasatoare, ploioase sau cu ceata.
Aceste efecte dureaza de obicei o zi pentru apogeu si 2 zile pentru perigeu, daca in
aceste zile luna se afla in dreptul unei constelatii care favorizeaza radacinile.
Incercarea de a neutraliza efectele asupra plantelor prin stropiri cu preparatele
biodinamice 500 si 501 au aratat ca, in aceste situatii, preparatele au tendinta de a
intari influenta produsa de pozitia lunii, fie ca este pozitiva, fie ca este negativa.
In fine, se cuvine sa amintim, foarte pe scurt, unele aspecte legate de influentele
cosmice asupra animalelor.
Albinele
S-a putut constata in cursul unor cercetari stiintifice executate cu mare acuratete de
Maria Thun in Germania, cercetari care se continua si in prezent ca activitatea
albinei prezinta in mare masura un paralelism cu prezenta lunii in diferite
constelatii.
Astfel:
-cand luna se afla in constelatiile de caldura sau de foc (berbec, leu, sagetator),
albinele culeg cu mai mult sarg nectarul;
- in constelatiile de aer-lumina (gemeni, balanta, varsator) ele aduna mai ales
polenul;
- in constelatiile de apa (rac, scorpion, pesti) se observa o intensificare a pregatirii
mierii, iar atunci cand luna se afla in constelatii de pamant (taur, fecioara,
capricorn) albinele se ocupa aproape exclusiv cu construirea celulelor fagurelui.
Secretia laptelui
In fabrizarea unturilor si branzeturilor de capra, se constata deosebiri mari potrivit
cu pozitia lunii.
Astfel, pentru fabricarea untului, in zilele cand Luna se afla in semne "de apa" si
timpul este ploios, timpul de fabricare a untului se dubleaza fata de cel necesar
pentru aceeasi operatie facuta atunci cand luna se afla in semne "de foc", iar timpul
este insorit si cald.
Cel mai important, insa, este aspectul calitativ. Untul fabricat in zilele "de foc" are
un gust foarte placut, avand un miros are aminteste alunele.

Untul fabricat in zilele "de apa" miroase a capra. Acealsi fel de observatii se pot face
si cu privire la branzeturi.
Problema influentelor cosmice expusa rezumativ in cateva numere ale revistei
prezinta numeroase alte aspecte care ar merita sa fie cunoscute, dar cuprinderea
lor nu s-au putea realiza decat intr-o carte de specialitate.
Incheiem aceasta expunere succinta cu un gand privind practica:factorul cosmic
este numai unul din factorii de productie pe care agricultorul ii poate avea in
atentie.
Adeseori, viata practica impune un alt termen de executare a unei lucrari decat
termenul optim din punct de vedere cosmic.
In aceasta situatie, se va executa lucrarea atunci cand este cel mai convenabil,
tinandu-se seama de intregul context in care se desfaoara activitatea agricola.
O singura exceptie de la aceasta regula trebuie s-o constituie obligatia de a evita
efectuarea lucrarilor in timpul eclipselor solare si a trecerii lunii prin nodurile lunare,
intrucat consecintele sunt inevitabil extrem de negative.
Biolog. dr. Petre Papacostea
Cititi si:
Pierderea imbolnaveste. Castigul vindeca
http://www.live-food.eu/Pierderea-imbolnaveste.-Castigul-vindeca.html

Doctorul OU

http://www.live-food.eu/Doctorul-OU.html

Sanatatea depinde de a fi in armonie cu sufletele noastre

http://www.live-food.eu/Sanatatea-depinde-de-a-fi-in-armonie-cu-sufletele-noastre.html

Ferma Biodinamica Topa

Am vizitat ferma biodinamica de la Topa

20 Jul, 2009 Initiative, amendamente, declaratii politice

Doamna Monica Popovici s-a adresat Senatorului Urban Iulian cu urmatorul mesaj:

---------- Forwarded message ---------From: Monica Popovici >

Date: 2009/7/18

Subject: Am vizitat ferma biodinamica de la Topa

To: Iulian Urban <iulian.urban@gmail.com>
Buna ziua
Am citit articolele de pe site-ul dvs. precum si toate mesajele postate de bloggeri in
legatura cu subiectul alimente, OMG, agricultura bio. Am inceput sa studiez acest
subiect pe diferite site-uri, in carti, am inceput sa caut ferme biodinamice.
Am gasit pe net ferma biodinamica de la TOPA si azi am vizitat-o. Sotii Dan si
Tincuta Cismas care administreaza ferma din Topa ne-au intampinat cu multa
caldura, asta desi i-am anuntat de sosirea noastra doar cu o jumatate de ora
inainte. Ne-au aratat ferma, copiii nostri au vazut si au vorbit cu toate animalele de
acolo, s-au urcat in pod, s-au tavalit in fan, au mancat coacaze si s-au jucat cu cei 4
copii ai familiei Cismas. Sunt acei oameni in care poti sa ai totala incredere si asta
inca de la prima vedere. Pentru ca sunt simpli, nu au nimic de ascuns. Noi am
cumparat multe borcane cu dulceata de trandafir - nemaipomenita, dulceata de
zmeur si de coarne, branza telemea si cas, oua, lapte si plante medicinale pentru
ceaiuri. Toate sunt biologice si foarte gustoase.
De cum intri pe terenul fermei te izbeste simplitatea lucrurilor. Este exact opusul
unui "magazin cu imagine", a unui supermarket, organizat si "indreptat spre
consumator", in traducerea noastra: pacalitor de consumator.
In ferma toate lucrurile sunt astfel randuite incat sa fie practice, nu sa ia ochii
vizitatorului. Am vazut chiar de la intrare ca nimic nu este asezat sau organizat
astfel incat sa le creeze o "imagine" buna, imagine de care suntem satui pana peste
cap. La ferma nu exista marketing, promotii (false), promoteri, panouri de reclame,
branduri peste branduri sau rafturi aranjate in asa fel incat sa "prinda"
consumatorul. La ferma nimeni nu stie si nu se gandeste sa puna la nivelul ochilor
produsele cu profit mai mare, nu au ambalaje colorate, ei au doar - simplitate si bun
simt. Nici macar nu te simti ca un consumator, ca un client, si asta pentru ca acei
oameni draguti te intampina - cu copii cu tot, cu o vorba buna, iti arata straturile cu
legume, animalele, bucataria, iti raspund la toate intrebarile posibile. Nu a trebuit sa
scotocesc printre sutele de produse in cautarea unuia pe care sa scrie ca nu are
coloranti, conservanti, E-uri sau OMG-uri. Am avut toata increderea in
produsele oferite pentru ca am vazut cum si unde le fac, am vazut cultura de
trandafiri de dulceata, de coacaze, de legume. Se vedea de la o posta ca nu sunt
stropite cu toate otravurile, ba erau si buruieni pe ici pe colo. Sigur nu ierbicidau.
Am vazut cutiile cu zahar bio pe care il folosesc la dulceata.
Si nu primesc nici un ajutor financiar de la nimeni, trebuie sa se descurce singuri.
Din cand in cand au voluntari din alte tari care vin sa ii ajute primavara sau
toamna. Voluntarii sunt din Franta, Sua - asta puteti citi si pe internet. Voluntari din
Romania - nici vorba, nu intereseaza, nu exista. Asta e.

Am recomandat ferma de la TOPA si prietenilor mei si sper ca si altii sa-i gaseasca si

sa-i sustina pentru ca fac o treaba tare buna.

Numai de bine,
Monica Popovici
http://fermatopa.ecosapiens.ro/

Cine sintem
Ferma ecologica Topa (com. Albesti) se afla la 8 km E de Sighisoara, pe malul drept al raului Tarnava Mare. Pe o suprafata de
peste 34 hectare producem legume, zarzavaturi, ceaiuri, produse lactate s.a., dupa metode biodinamice.
Va asteptam sa ne vizitati sau sa ne contacti pentru a cunoaste oferta noastra bogata de produse 100% organice, sanatoase si
deosebit de gustoase!
In satul Topa ne gasiti pe str. Principala nr. 108 (prima strada la stanga imediat dupa intrarea in localitate, dinspre Albesti)
Contact:: Dan & Tincuta Cismas, str. Principala nr. 108, sat Topa, com. Albesti, jud. Mures, Romania. Tel.: 004-0762-258057.

Produse
Ceaiuri (musetel, galbenele, amestecuri)
Gemuri (coarne, trandafir)
Legume (morcovi, patranjel, telina, rosii)
Sare condimentata (contine 80% legume uscate)
Lactate (lapte vaca, branza telemea, branza cu condimente)

Voluntariat
Cautam voluntari (de ex. WWOOF), incepand cu luna mai 2009! Oferim cazare si masa si o experienta inedita de lucru in ferma
noastra ecologica, situata in zona pitoreasca a Sighisoarei! Contactati-ne la: 0762-258057 (Dan Cismas)
We urgently need volunteers (i.e. WWOOFers) from may 2009 on! We offer free accommodation and meals, as well as an
interesting working experience on our small farm in the beautiful village of Tzopa, near the historic town of Sighisoara
(Transylvania/Romania)! Contact as at: 0762-258057 (Dan Cismas)

http://fermatopa.ecosapiens.ro/

Legturi externe
o
o
o
o
o
o

ecojurnal
wwoof.at
wwoof.bg
wwoof.ind
wwoof.org
wwoof.ro

Tags

Democraia roiilor din satul opa

de Daniel BEFUPostat la: 10.08.2008 19:18

Wolfgang Radatz s-a instalat lng Sighioara, n mijlocul roiilor libere, dup ce a colindat lumea ca expert n
agricultur ecologic

ntr-un stuc din Mure, un neam i face legumele i verdeurile s plesneasc de sntate i
arom
Produsele sale sunt certificate ca organice i biodinamice de ctre autoritile germane
Lng Sighioara exist o ferm n care roiile aleg singure n ce tip de sol s-i nfig rdcinile i
primesc urzici pe post de supliment alimentar, boabele de gru sunt semnate ct mai rar pentru ca
spicele s se poat bucura de soare i aer curat, iar petalele de trandafir sunt culese n zori de zi de ctre
copii. Dup ce vreme de 10 ani a fost expert pentru probleme ecologice n mai multe ri din America de
Sud, Africa i sud-estul Asiei, inginerul agronom german Wolfgang Radatz s-a retras la opa, stuc din
mrginimea Sighioarei.

Aici a cumprat 12 hectare i a arendat alte 18 de la rani ca s pun la cale un experiment ndrzne:
coala de agricultur biodinamic, avnd n spate o ntreag filosofie privind relaia ntre vieuitoare. O
plant ajut o alt plant, un animal ajut o plant. Simbioza a fost n mod real cunoscut din punct de
vedere tiinific cnd pdurile din Cehia au murit brusc din cauza ploilor acide. Cercettorii au descoperit
atunci c ploaia acid nu a distrus arborii, aa cum se credea iniial, ci fungul care era n simbioz cu
rdcinile copacilor.

Libertatea de a alege la roii

Ca toi agricultorii care au aderat la curentul biodinamic, Wolfgang Radatz i cultiv plantele din ferm
dup tehnologii prietenoase cu acestea. Spre exemplu, pe parcelele plantate cu roii se sap anuri
paralele, desprite ntre ele de lungi movilie de pmnt. Apoi anurile se umplu cu gunoi de grajd
fermentat, care e acoperit cu urzici tiate, peste care se presr un strat de sol. Care-i ideea? Noi nu
plantm plantele n an, ci pe linia de demarcaie ntre solul nou i cel vechi, pentru ca planta s aib
libertatea de a decide dac vrea s-i ntind rdcinile n solul normal sau n cel fertilizat. Lundu-i doar
ct are nevoie, nu va muri pentru c este prea mult nitrogen, de exemplu. Iar urzica e un supliment
alimentar pentru roii, o plant medicinal care face planta sntoas i d un gust bun.
Meninerea unei concentraii echilibrate a mineralelor n plant i n sol e att de important n agricultura
biodinamic, nct orice tratament cu chimicale e interzis, chiar i cel cu sulfat de cupru (piatra vnt),
considerat a fi inofensiv de ctre agricultura organic: Noi nu stropim roiile. Toi fermierii din sat i
stropesc roiile cu cupru, care este un metal greu ce, n timp, se acumuleaz n sol, devenind o otrav
pentru oameni. Tomatele mele sunt protejate cu o umbrel uria de celofan, care le apr de ploaie vinovatul principal pentru rspndirea fungilor de pe o plant pe alta. Roiile biodinamice nu sunt bolnave
nici dup patru sptmni de plouat ncontinuu, cnd roiile tratate cu chimicale ale celorlali steni au
murit de mult.
n loc de irigaii iierbicide, Wolfgang Radatz prefer s acopere pmntul cu un strat de paie: Apa din
sol nu se va evapora din cauza fnului, care e ca o piele. Iar buruienile, dei mai rsar din loc n loc, deja
nu mai constituie o problem. Avnd ap din belug, rdcinile buruienilor nu mai trebuie s penetreze
solul adnc, ci cresc aproape de suprafa, fiind foarte uor de smuls, mai ales c solul e foarte moale.
La fel de frumos se poart i cu lanurile de gru: Oamenii de aici, cnd seamn grul, folosesc 180
kilograme de smn la hectar, ceea ce face ca grul s creasc foarte dens i fungii duntori s
treac mult mai uor de pe o plant pe alta. Eu nsmnez doar 120 kilograme la hectar, iar parcelele
mele arat foarte ru cu goluri multe ntre plante. Dar plantele mele respir, nu sunt forate, i fungul nu
se poate transmite de la o plant la alta, nct grul crete viguros, face frai i are boabe mari. La seceri
avem aproape aceeai recolt ca ei, dar cu alt metod.

Munii de blegar
Vaca e animal sfnt n agricultura biodinamic. Chiar dac ferma lui Wolfgang Radatz e vegetal, acesta
are obligatoriu n dotare opt vaci, al cror produs principal e blegarul i doar secundar laptele: Vacile
sunt animale extraordinare, pentru c din ceea ce mnnc nu in totul pentru ele, ci dau napoi solului
30%. ns blegarul proaspt arde rdcinile i e otrvitor: Dac pui un pic de gunoi de grajd pe o

parcelu acoperit cu iarb, aceasta va muri din cauza aciditii excesive i a azotului din blegar. Dar
dac blegarul e fermentat, compoziia lui va seamna cu cea a solului.
Blegarul fermentat e la fel de sntos pentru sol ca i iaurtul pentru stomacul unei persoane. Aa c
fermierul l transform n compost: Facem nite grmezi de 2 metri lime i 1,5 metri nlime, pe care le
lsm cteva luni la fermentat. Chiar dac e iarn i movila de blegar e acoperit cu zpad, n interior
e cald i colcie de o mulime de animlue mici i de microorganisme pe care nu le vedem, dar care sunt
acolo. Pe parcelele fertilizate cu compost solul e viu, greutatea microorganismelor fiind de o ton pe
hectar, dublu dect n agricultura convenional.

Biodinamica l-a dat gata pe Prinul Charles

Dulceaa organic de trandafiri i sarea aromat produse de Wolfgang Radatz l-au dat pe spate i pe
Prinul Charles, care, avnd cas la 25 kilometri de opa, la Viscri, i-a mai fcut piaa de la el: Charles a
ncercat produsele noastre i a cumprat de la ferma mea, dar din nefericire el nu este unul din clienii
mari, pentru c nu st prea mult timp n Romnia. Dulceaa de trandafiri care l-a uns la suflet pe prin e
fcut din petale de trandafiri culese de copii. E vorba de cei 100 de elevi din clasele V-VIII ai colii Eco
din opa, care vara fac practic la ferma germanului: Cnd floarea se deschide, trebuie culeas imediat,
pentru c n ziua urmtoare uleiul nu va mai avea aceeai calitate, deoarece uleiul eteric e foarte volatil i
dispare n timpul zilei.
n mod normal, perioada cea mai bun de cules e de la 5 la 9 dimineaa, fiindc, din cauza temperaturii,
la ora 11.00 deja 30% din ulei e evaporat. Dar, deoarece elevii de la coal sunt foarte muli, mergem la 8
dimineaa pe cmpul cu trandafiri i terminm de cules petalele la 9.30.
Neamul a dezvoltat la ferma sa i trei tipuri de sare aromatizat, cu elin, ptrunjel, leutean i ceap de
tuns. Ierburile fiind uscate natural, cost de zece ori mai mult dect sarea obinuit, din cauza efectului
lor curativ: Interesant e c oamenii care nu ar trebui s mnnce prea mult sare, atunci cnd folosesc
sare cu ierburi de la mine, consum o cantitate mai mic, pentru c ierburile, pe lng aroma deosebit,
sunt i amplificatori de gust.
Ferma lui Wolfgang Radatz fiind i coal de Agricultur Biodinamic, pe ogoarele din opa i-au fcut
practica studeni din Romnia, Germania, Frana, Anglia, Canada i Australia, cei mai muli zbovind cte
un an: Pentru c au nevoie de un ciclu de vegetaie ncheiat ca s le intre agricultura n snge.
http://www.gandul.info/reportaj/democratia-rosiilor-din-satul-topa-2911737

DE CITIT - Agriculture biodynamique

http://fr.goldenmap.com/Agriculture_biodynamique

L'agriculture biologique dynamique appele communment biodynamie est un systme de

production agricole dont les bases ont t poses par l'anthroposophe Rudolf Steiner dans une
srie de confrences donnes aux agriculteurs en 1924.
Cette mthode a pour ide de dpart le concept d' organisme agricole qui consiste regarder
toute ferme, tout domaine agricole comme un organisme vivant , le plus diversifi et le plus
autonome possible, avec le moins dintrants en ce qui concerne le vivant
(plants, semences, fumure). Dveloppe et exprimente par les agriculteurs, cette mthode
utilise les plantes pour raliser des extraits vgtaux, tisanes, dcoctions, macrations, parfois
combines avec des dilutions, visant soutenir un bon processus vgtatif et limiter le
dveloppement des parasites.
La plupart des aspects diffrenciant cette mthode de l'agriculture biologique sont sotriques,
tels que l'emploi des prparations de bouse de corne ou de silice de corne aprs
dynamisation , dans l'objectif de structurer et de dvelopper les sols ou d'quilibrer le
processus vgtatif des plantes. Un autre aspect de la biodynamie est la prise en considration
pseudo-scientifique des rythmes lunaires et plantaires.
La biodynamie s'adresse tous les domaines de l'activit agricole tels que la production
de semences, l'levage, l'apiculture, la viticulture ou l'entretien du paysage. Mise en pratique
sur des domaines viticoles, pour la production du th en Inde ou encore du coton, la biodynamie
s'attache tout particulirement au fonctionnement biologique des sols et des vgtaux et cherche
avant tout l'amlioration de la qualit des produits.
L'efficacit de ce systme de production ne semble pas diffrer de celle de l'agriculture
biologique, les deux approches se distinguant par les aspects pseudo-scientifiques de l'agriculture
biodynamique.

Origines

Ds le dbut des annes 1920, un certain nombre d'agriculteurs taient trs proccups par l'tat
de dgnrescence dans lequel se trouvaient certaines productions agricoles, notamment
les pommes de terre, les crales, les fruits et les lgumes mais aussi par la perte de fcondit
dans leur cheptel, voyant leurs animaux confronts des pidmies defivre aphteuse. Ils
demandrent alors conseil Rudolf Steiner qui organisa une srie de huit confrences, connues
sous le nom de Cours aux Agriculteurs, qui furent donnes en juin 1924 sur le domaine du
comte Karl von Keyserlingk Koberwitz, prs de Breslau en Silsie, devant un public
d'agriculteurs, de vtrinaires et de scientifiques. Renouvelant le regard port sur la nature, sur
l'activit agricole et sur l'alimentation humaine, ces confrences contiennent la fois les
principes philosophiques de la mthode et bien des lments pratiques. cette poque,
l'agriculture industrielle tait mise en cause, en particulier l'utilisation de plus en plus
gnralise d'engrais chimiques et de produitsphytosanitaires qui contribuaient dtruire la vie
des sols, sans compter la toxicit de ces produits sur la faune et la flore environnante :

limination d'insectes utiles, limination des oiseaux, des petits mammifres, contamination
des nappes phratiques, etc.
Dveloppement gographique

La biodynamie a d'abord bnfici d'un accueil favorable dans les pays de

langue allemande et anglaise, notamment en Allemagne, en Suisse et en Australie. Aprs
l'impulsion initiale, de nombreux successeurs ont uvr pour complter cette base et pour
l'adapter la pratique et aux conditions locales. Parmi ceux-ci on peut citer Ehrenfried Pfeiffer
(1899-1961), Harald Kabisch, Maria Thun, Lo Selinger, Friedrich Sattler, Manfred Klett,
Eckard v.Wistinghausen, Volkmar Lustref . Parmi les pionniers, il faut aussi citer
l'Allemand Alex Podolinsky qui migra en 1947 en Australie et sous l'impulsion duquel ce pays,
rput pour ses obstacles climatiques et la pauvret de ses terres, est devenu aujourd'hui le
principal utilisateur de la mthode avec plus d'un million d'hectares en culture biodynamique.
En France

En France, le mouvement se dveloppe sous l'impulsion de Claude Monzis, Xavier Florin,

Franois Bouchet, Nicolas Joly, Pierre Masson ou encore Jacques Mell. L'Association franaise
de culture biodynamique est cre en 1958, le Syndicat d'agriculture biodynamique en 1973 et le
Mouvement de culture biodynamique en 1975. Toujours en France, l'association Demeter et la
marque ponyme voient le jour en 1978. En 1996 s'est cre une association viticole,
le Syndicat international des vignerons en culture biodynamique, avec un label
spcifique Biodyvin.
Points communs entre agriculture biologique et bio-dynamique

Les nodosits des racines deMedicago italica (luzerne) contiennent

des Rhizobiumscapables de fixer et de rduire lazote atmosphrique enammonium.

L'agriculture biologique dynamique est la premire en date des mthodes dites biologiques . Il
ne s'agit pas d'une agriculture naturelle au sens d'un retour la nature mais bien de comprendre
les lois de la nature et de les respecter au mieux dans les pratiques agricoles. Ainsi toutes les
bonnes pratiques agronomiques communes avec l'agriculture biologique font partie intgrantes
de la mthode, comme les soins apports l'laboration des composts, les rotations longues, la
culture des lgumineuses et des plantes enracinement profond, le travail modr du sol,
ledsherbage mcanique

La biodynamie, comme l'agriculture biologique, souhaite viter l'puisement des sols par une
exploitation trop intensive. Ces deux agricultures vitent aussi toutes les deux l'utilisation
d'engrais chimiques, mais se distinguent par le but de cet vitement et par la rigueur.
Alors que l'agriculture biologique a pour objectif d'tablir une production agricole durable en
vitant les produits industriels et minimisant les apports extrieurs, mais en les autorisant sous
certaines conditions, la biodynamie affiche une volont de produire des plantes dites saines en
proscrivant l'emploi d'engrais et pesticides solubles, naturels ou non. Seuls les composts de
substances vgtales ou animales, susceptibles d'tre dcomposes par les organismes vivants
dans le compost sont autoriss.
Pour la matrise des maladies et des ravageurs, l'agriculture bio-dynamique comme l'agriculture
biologique peuvent utiliser la technique desplantes compagnes, c'est--dire de plantes qui se
renforcent mutuellement par leur proximit. De mme dans la lutte contre les parasites, elle
utilise aussi des infusions,dcoctions, purins, ou des prparations de diverses plantes comme
l'absinthe, la tanaisie, la phaclie feuilles de tanaisie, le raifort, la ciboulette, la poudre de
racine defougre, le pyrthre, le bois de quassia et aussi des substances minrales comme
la Chaux en poudre ou la poudre d'algues calcifies. Certains engrais complmentaires sont
accessoirement utiliss, comme la poudre de basalte, la poudre de plume ou de soies de porc.

Exemple d'association vgtale bnfique en jardinage.

Gte pour chauve-souris. L'installation d'espces crpusculaires ou nocturnes favorise la

matrise des populations d'insectes.

Sulfate de cuivre

etsoufre sont des produits essentiels dans l'agriculture biologique.

Rouleau Rolofaca utilis pour la matrise de l'enherbement.

Cliquez sur une vignette pour
lagrandir
Spcificit

Le compostage en tas avec l'apport de prparations spcifiques est une pratique

indispensable pour les bio-dynamistes.

L'usage de produits auxiliaires ou prparations fait principalement la spcificit de

l'agriculture bio-dynamique. Ces prparations ont t mises au point partir d'indications
donnes par Rudolf Steiner.
Il y a six prparations ajouter au compost et deux prparations pulvriser sur les cultures.
Quatre d'entre elles servent dynamiser et vivifier le compost lors de son laboration. L'une des
deux autres est pulvriser directement sur les sols et la dernire directement sur les plantes
pendant la croissance.
Prparations destines au compost
Article connexe : Purin d'ortie.

Confection des prparations biodynamiques destines au compost en utilisant

un processus fermentaire ralis dans des organes animaux.

Ces six prparations, dnommes en pratique par un numro allant de 502 507, sont labores
partir de diverses plantes et joueraient chacune un rle spcifique :
1. d'achille millefeuille Achillea millefolium (502) qui jouerait un rle particulier
dans la mobilit du soufre et de la potasse
2. de camomille sauvage Matricaria recutita (503), lie au mtabolisme du
calcium et rgularise les processus de l'azote
3. de grande ortie Urtica dioca (504). En rapport avec l'azote et le fer, elle
renforcerait l'influence des deux premires prparations en donnant au
compost et au sol une sensibilit et favorise une bonne humification
4. d'corce de chne pdoncul Quercus robur (505). Pour les bio-dynamistes
cette prparation aurait un rapport avec le calcium et rgulariserait les
maladies des plantes dues des phnomnes de prolifration, d'exubrance
5. de pissenlit Taraxacum section Ruderalia (506). Jouerait notamment un rle au
niveau de l'acide silicique
6. de valriane officinale Valeriana officinalis (507). Cette prparation aiderait la
mobilit du phosphore dans les sols

Pour l'achille, la camomille, le pissenlit et la valriane, la prparation est confectionne avec

les fleurs. Pour l'ortie, on utilise la plante entire avec de jeunes fleurs. Il existe aussi en fait une
prparation 508 qui est constitue de prle des champs (Equisetum arvense). Ce n'est pas
vrai dire une prparation car on utilise la dcoction de plante frache en aspersion ou arrosage
pour lutter contre les maladies cryptogamiques et certains parasites.
Ces prparations sont pour la plupart obtenues au travers d'un processus fermentaire dans des
organes animaux : vessie, msentre, intestin et crne d'animal domestique. Deux grammes de
chacune de ces six prparations suffisent pour des volumes allant jusqu' 10 mtres cube de
matire composter.
Les prparations pulvriser

Deux grandes prparations sont essentielles en agriculture biologique dynamique :

La premire s'appelle la bouse de corne ou en pratique 500. Elle est

confectionne base de bouse de vache de qualit qui est introduite dans

une corne puis enterre durant la priode hivernale. La bouse subit un

processus de fermentation et se transforme en humus naturel. Elle est conue
pour asperger le sol et les plantes. Cette prparation occupe une place
primordiale dans l'agriculture bio-dynamiste car elle s'adresse au sol et
aux racines des plantes. Ainsi elle serait un puissant dificateur de la structure
du sol en favorisant l'activit microbienne et la formation de l'humus,
amliorant ainsi l'absorption racinaire et la rtention d'eau dans le sol.

Remplissage des cornes avec de la bouse avant maturation en terre.

Cornes aprs utilisation pour raliser les prparations 500 et 501.

La bouse de corne ouprparation 500 est une substance noire, collodale et inodore.
Cliquez sur une vignette pour
lagrandir

Les Australiens ont mis au point une prparation compose, dnomme bouse de corne
prpare ou 500P , destine tre pulvrise sur les parcelles et qui contient la bouse de corne
(500) et les six prparations habituellement destines au compost (502 507). Elle s'utilise aprs
une dynamisation de 20 min une dose d'environ 250 g/ha. Le plus connu en France est
le Compost de bouse selon Maria Thun (CBMT dnomm aussi MT), et dans la plupart des
autres pays Cowpat pit (CPP). L'utilisation de ces prparations est variable selon les coles
biodynamiques.

La seconde prparation s'appelle la silice de corne ou 501. Elle est

labore partir de quartz (silice cristallise) trs finement rduit en poudre
et passe en terre, durant la priode estivale, dans une corne de vache. On
l'utilise en pulvrisation sur les plantes durant la priode vgtative : cette
prparation complmentaire de la 500 ne s'adresse pas au sol mais la
partie arienne des plantes. Considre par les bio-dynamistes comme une
pulvrisation de lumire cette prparation apporterait une qualit
lumineuse aux plantes pouvant selon les cas favoriser la vigueur ou au
contraire attnuer une trop grande luxuriance et les tendances aux maladies.

Ces prparations doivent tre dilues dans l'eau, gnralement de l'eau de pluie rcupre ou de
l'eau de source, et brasses pendant exactement une heure en plein air : c'est ladynamisation dans
laquelle la formation d'un tourbillon (vortex) suivie d'un chaos nergique sont essentiels. Elles
sont ensuite immdiatement pulvrises pour entrer en contact avec le sol ou les plantes. Les
quantits employes sont trs faibles : 90 120 grammes dans un volume de 30 50 litres d'eau
par hectare pour la bouse de corne et seulement 4 grammes par hectare pour la silice dans des
volumes d'eau comparables.

Dynamisation manuelle dans une lessiveuse.

Dynamisation manuelle des prparations biodynamiques.

Dynamiseurs mcaniques en cuivre.

Dynamisation mcanique.

Pulvrisateur dos (en cuivre) utilis pour les prparations biodynamiques.

Cliquez sur une vignette pour
lagrandir

Plusieurs essais dans le monde attestent les rsultats positifs des prparations biodynamiques et
ont fait l'objet de publications, y compris dans des revues de rang A : Reganold J.P et al, 1993 ;
Kning U.J, 1999 ; Mder et al, 2002 .
Pratique des incinrations

Dans la mthode biodynamique, divers parasites ou ravageurs se combattent l'aide

d'incinrations. Les papillons ou les insectes se capturent avec des piges, par aspiration ou par
secouage des vgtaux ; pour les mammifres ou les oiseaux, il faut prendre un morceau de peau
proche du cou, entre les omoplates.
L'incinration est pratique l'aide d'un petit brasero chauff par du bois, de prfrence dans la
parcelle concerne. Les cendres sont alors pandues, gnralement aprs une dilution isopathique
et agitation rythmique jusqu'au niveau de la 8 dcimale hahnemannienne (dilution dite D8 ) .
Le volume de cendres effectivement pandu est donc dans ce cas 0,000001 % du volume initial,
soit une dose homopathique. C'est un des aspects controverss de la biodynamie.
Selon les indications de R.Steiner, on choisira le jour de la pleine Lune pour les incinrations des
plantes adventices et il ne semble pas ncessaire de se rfrer au zodiaque lorsqu'il s'agit de
plantes. Pour se dbarrasser des mulots, Steiner explique qu'il faut prendre la peau d'un mulot et
la brler au moment o Vnus est devant la constellation du Scorpion, les cendres contiennent
alors la force ngative qui s'oppose la force de reproduction du mulot . Il suffit ensuite de

rpandre la poudre sur les champs pour carter les mulots, il n'est pas ncessaire d'en avoir
beaucoup (dose homopathique).
Travail avec les rythmes lunaires, plantaires et zodiacaux

Les calendriers biodynamistes sont bass sur les donnes du zodiaque astronomique
(zodiaque rel) et tiennent donc compte de la prcession des quinoxes.

Dans la pratique biodynamique, le rythme est une permanente adaptation aux conditions de
l'environnement alors que les cadences et les frquences sont trangres la sphre du vivant.
Ainsi les rythmes lunaires, plantaires et zodiacaux sont pris en compte, avec une importance
variable selon les coles, pour le travail du sol, les plantations ou les semis, les rcoltes ou
l'emploi des prparations biodynamiques.
Pour faciliter la mise en uvre pratique, les exprimentateurs en biodynamie ont mis au point le
Calendrier des Semis donnant de nombreuses indications sur les priodes les plus favorables.
C'est principalement cet aspect de la biodynamie qui fait qu'elle est qualifie d'sotrique.
D'une faon gnrale, dans la perception des ces rythmes, les astres sont vus du point de vue d'un
observateur gocentr. Les calendriers tiennent compte de la prcession des quinoxes c'est-dire que la position des constellations au cours de l'anne est rajuste en prenant en compte la
prcession des quinoxes, mme si le choix des contellations et leur gale rpartition restent
fonds sur le zodiaque astrologique.

Le rythme synodique : Lune croissante / dcroissante

Illustration des phases lunaires.

Article dtaill : Phase lunaire.

Le rythme synodique est le plus connu et le plus facilement observable. Il correspond la

priode qui spare deux phases identiques de la Lune et dure 29,5 jours environ. C'est le cycle
indiqu par Rudolf Steiner dans son cours aux agriculteurs.
Dans ce rythme on distingue deux phases essentielles : pendant 15 jours la Lune
est croissante (on parle de Lune jeune ou encore de Lune tendre ), puis les 15 jours
suivant la Lune est dcroissante (on parle de Lune vieille ).
Bien que ce rythme soit familier, en particulier des jardiniers, il est considr comme mineur par
certains biodynamistes car toutes les plantes n'y seraient pas sensibles de la mme faon ; il
semble concerner en priorit les plantes riches en eau telles que dans le marachage et son action
serait plus marque par temps humide. Ce rythme a t expriment par de nombreux
chercheurs : L. Kolisko, H. Spiess, E. Zuercher etc.
Le rythme sidral : jour feuille, fleur, fruit, racine

Impulsion des constellations zodiacales sur l'lment concern et l'organe

correspondant de la plante.

En effectuant sa rotation autour de la terre, chaque mois, la Lune passe devant les 12
constellations du zodiaque comme le fait le soleil en un an. Le rythme sidral est la priode qui
spare deux passages successifs de la Lune devant le mme groupe d'toiles (d'o l'adjectif
sidral) du zodiaque. Il dure 27,3 jours.
L'utilisation de ce rythme a t popularis par Maria Thun qui a procd des semis journaliers
de radis en sol pauvre et sans irrigation. Celle-ci aurait constat des variations morphologiques,
avec des parties de la plante plus ou moins stimules selon le jour concern, et donc la
constellation du zodiaque du moment du semis.
Inversement les plantes appartiennent l'une ou l'autre de ces catgories selon la partie de la
plante utilise : il convient alors de les semer et de les soigner prfrentiellement aux dates
feuille, fruit, fleur ou racine.

Type de plante
Plantes fruits /
graines

Forc
e
Feu

Exemples
tous les fruits, les crales, les lgumineuses

les fleurs, brocolis, olagineux (colza, lin,

tournesol) etc.
Plantes feuilles
Eau choux, salades, persil, pinards, etc.
carottes, raves, oignons, radis, pommes de terre,
Plantes racines
Terre
etc.
Le rythme tropique lunaire : Lune ascendante / descendante
Plantes fleurs

Air

Ce rythme, dont la dure diffre seulement de 7 secondes du rythme sidral, est trs li ce
dernier et ne doit pas tre confondu avec le rythme synodique.
Au cours de son cycle mensuel, la Lune arrive sa position la plus basse (lunistice sud) devant la
constellation zodiacale du Sagittaire. partir de l, elle devient ascendante et dcrit dans le ciel
un arc de cercle chaque jour plus grand et plus plus lev : c'est le printemps lunaire. Durant
cette priode, la monte de sve serait plus forte ; c'est la priode choisie pour les greffages ou
pour rcolter les fruits qui doivent se conserver.
Une fois parvenue au point le plus lev de sa trajectoire mensuelle (lunistice nord), devant la
constellation des Gmeaux, la Lune devient descendante : on parle d'automne lunaire. C'est la
priode traditionnellement retenue pour la taille des arbres et des haies, l'abattage du bois
d'uvre ou l'apport de fumure. C'est aussi la priode de plantation, repiquage, rempotage.
Ce cycle est apparent au grand cycle solaire annuel qui dtermine les saisons.
Au solstice d'hiver, le Soleil est prsent dans la constellation du Sagittaire. Le cycle est

ascendant jusqu'au solstice d't o il se trouve alors prsent devant la constellation du Gmeaux.
Puis le cycle devient descendant lorsqu'il se dplace du solstice d't au solstice d'hiver. La
conjonction d'un cycle solaire descendant et d'une Lune descendante, en particulier en dcembre,
tait prsent comme particulirement favorable par Olivier de Serres pour l'abattage des bois
d'uvre.

Le rythme anomalistique : apoge et prige

Orbite lunaire elliptique l'origine du rythme anomalistique.

L'orbite elliptique de la Lune dtermine un passage une distance minimale de la Terre (environ
360000 Km) ou prige(Pg) et maximale nomme apoge (Ag) situ environ 406000 Km de
la Terre. Ce rythme dure environ 27,55 jours.

Dans sa sixime confrence du cours aux agriculteurs, Rudolph Steiner propose une
interprtation de l'action de la Lune ces moments prcis au travers de l'influence sur la vigueur
des plantes mais aussi des parasites. Une situation d'apoge apporte une intensification des forces
solaires et favorise l'lment Air / Lumire : il faut alors viter la pulvrisation de la silice de
corne (501) par exemple.
Le rythme draconitique : les nuds lunaires

Le nud correspond au point de l'orbite de la Lune lorsqu'elle traverse l'cliptique de

la Terre.

L'orbitede la Lune tant incline d'environ 58' par rapport au plan de l'cliptique (direction de
l'orbite de la terre autour du Soleil), la Lune coupe deux fois par mois ce plan, soit une fois en
montant (nud ascendant) et une fois en descendant (nud descendant). Ce rythme est
d'environ 27,2 jours.

Les plantes infra-solaires (Mercure

et Vnus ) provoquent des nuds
dfavorables de 24 36 heures avant et 12 heures aprs. Les effets des nuds des
plantes supra-solaires (Mars , Jupiter
et Saturne ) peuvent durer jusqu' trois
jours.

Les biodynamistes considrent que les travaux effectus ces moments peuvent avoir une
influence ngative sur le monde vivant. Il est dconseill d'entreprendre des travaux touchant le
sol, les plantes, les prparations biodynamiques, la rcolte ou la transformation des produits
agricoles durant les quelques heures qui encadrent les nuds.

De la mme faon les plantes ont aussi une orbite incline par rapport au plan de l'cliptique et
possdent donc des positions de nud considres comme fortement ngatives par les
biodynamistes, avec des dures encore plus longues que les nuds lunaires.
Pratiques spcifiques pour l'levage

Les bovins ont une grande importance pour les biodynamistes. Par le pturage, ils
entretiennent et valorisent certains paysages.

Pour l'agriculteur biodynamiste, l'animal est plac au centre des proccupations : il est considr
comme un serviteur qu'il convient d'accompagner par des pratiques adaptes.
Le concept d'organisme agricole diversifi et autonome

Dans la deuxime confrence de son Cours aux agriculteurs, Rudolph Steiner affirme qu' une
agriculture saine devrait pouvoir produire tout ce dont elle a besoin . Ainsi, constituer un
organisme diversifi , le plus autonome possible sur le plan de la fumure, des semences et
desfourrages constitue une des bases fondamentales de l'agriculture bio-dynamique. Conscient
de la difficult de mise en pratique, Steiner conoit que cette recherche d'autonomie puisse se
faire l'chelle d'un territoire, sous forme d'une autosuffisance collective.
L'introduction de la diversit dans le monde vgtal (haies, bandes fleuries, arbres fruitiers,
amnagement de zones de compensation cologique) et les soins aux oiseaux et aux auxiliaires
(nichoirs, points d'eau pour l'abreuvement et servant d'cotone, abris pour les insectes, prsence
de ruches) sont indispensables pour crer des conditions d'quilibres. La cration et l'entretien
de murets en pierre sche et dezones humides font partie des propositions dcrite ds 1924 par
Steiner dans sa septime confrence et reprises plus tard.
L'association d'un levage d'espces animales
(bovins, porcs, volailles, abeilles, moutons, chevaux) adaptes au lieu, tant en nombre qu'en
diversit, mais aussi aux productions vgtales (prairies, crales, cultures
lgumires, arboriculture fruitire, sylviculture) est essentiel dans une dmarche d'agriculture
biologique dynamique. Cela permet d'obtenir une fcondit naturelle pour l'agriculture, un tissu
rural vivant et des paysages harmonieux.

Renoncement toute productivit disproportionne

Dans l'agriculture biologique dynamique, le respect du caractre coureur des

volailles peut tre mis profit.

Htel abeilles destin faciliter le butinage des espces mellifres semes dans
le rang.

Pour l'agriculteur biodynamiste, il est souhaitable de rechercher un rendement qui soit en accord
avec les capacits de l'animal car une trop grande productivit peut mettre en pril la sant des
animaux et conduit une rupture dans l'quilibre de l'exploitation agricole. Ainsi des bovins
laitiers produisant entre 4 et 5 000 litres de lait peuvent se contenter de fourrages grossiers, dont
la valorisation serait impossible sans leur action. Comme pour d'autres herbivores, ils permettent
le transfert de fertilit entre les espaces non labours et les espaces cultivs via leur capacit
digrer la cellulose. Les porcs peuvent transformer des dchets ou des sous-produits de
transformation lgumires, cralires ou laitires (Lactosrum) qui sont difficiles valoriser par
le compostage. En respectant leur caractre coureur dans leurs conditions d'levage, les volailles
consomment des graines et des insectes. Pour l'apiculture, les rgles concernent en particulier la
ncessit de laisser les abeilles exercer leur fonction cirire. L'essaimage naturel doit tre la
rgle pour l'obtention de cellules royales et le nourrissage d'hiver doit tre exclusivement
effectu avec du miel.
Respect de l'intgrit physique des animaux

Dans l'levage bio-dynamiste, l'intgrit physique des animaux doit tre respecte et les animaux
doivent pouvoir vivre et voluer conformment leur propre nature. Les

pratiques mutilatoires sont considres comme une obligation faisant suite des conditions
d'levage inadaptes. L'ablation des cornes des bovins ou des becs des volailles, le fait de couper
les queues des porcs ou des ovins seraient une consquence de l'agressivit mal matrise des
animaux.
Ainsi les bovins doivent garder leur cornes qui sont considres comme participant la
physiologie des ruminants. En outre les cornes des animaux adultes sont indispensables la
pratique bio-dynamique car elles sont utilises aprs la mort des animaux pour l'laboration des
prparations biodynamistes Bouse de corne (500) et Silice de corne (501).
Utilisations

La biodynamie est applique aussi en viticulture, et notamment dans quelques grands crus
de Bordeaux mais surtout dans des domaines d'autres rgions viticoles rputs pour l'excellence
de leurs vins. On les trouve dans le Jura, en Bourgogne, surtout en Alsace, en Loire, en Savoie et
depuis peu en Languedoc, en Roussillon et en Champagne. La viticulture en biodynamie
intresse de plus en plus de viticulteurs en Allemagne, en Autriche, en Italie ou en Espagne.
Un essai viticole est ralis depuis 2005 au Forschungsanstalt Geisenheim, comparant les
viticultures intgres, biologiques et biodynamiques. En France la plupart des critiques font
rfrence un seul essai qui s'est avr peu concluant.
En 2004, 92 000 hectares rpartis sur 2 700 fermes sont dvolus ce type d'agriculture dans le
monde.
Labels

Le label Demeter est le label le plus rpandu dans le monde. Il certifie tous types de produits
issus de l'agriculture biodynamique. Il existe aussi un label Biodyn pour les domaines
agricoles en reconversion.
Enfin, pour le monde particulier du vin un second label a vu le jour en France, Biodyvin, issu du
Syndicat international des vignerons en culture biodynamique.
Notes et rfrences
Notes
1. Ce concept d' organisme vivant trouve encore un cho dans les travaux
contemporains relatifs l'agriculture biologique, comme en tmoigne la
conclusion de l'ouvrage Transitions vers l'agriculture biologique : L'agriculture
biologique a pour enjeu cl probablement de combiner croissance,
dveloppement et intgrit l'image d'un organisme vivant
2. Ce concept de biodiversit est aujourd'hui d'une grande modernit comme en
tmoigne l'anne internationale de la biodiversit. Il est par exemple au cur de
la Charte de vignoble en biodiversit (p 8) du DELINAT Institut fr kologie und
klimafarming
3. Ehrenfried Pfeiffer est l'auteur de La fcondit de la terre, Triades, 1975. Voir
aussi le site du pfeiffercenter

4. l'origine, la description de l'activit de ces prparations par Rudolf Steiner ne

concernait pas directement le processus de compostage lui-mme, mais
essentiellement leur effet sur les sols et sur le comportement des plantes
5. Reganold J.P et al, 1993 Soil quality and financial performance of biodynamic
and conventional farms in New Zealand Science, vol. 260
6. Kning U.J, 1999 Die biologisch-dynamischen Prparate in Forschung und
Praxis kologie & Landbau, 111
7. Mder et al, 2002 Soil Fertility and Biodiversity in Organic Farming , Science,
vol. 260
8. partir de 1 g de cendre additionn de 9 g d'eau et agitation rythmique on
obtient une D1. Les 10 grammes ainsi obtenus sont alors additionns de 90 cm3
d'eau puis agit comme prcdemment ce qui donne une D2. On procde ainsi
jusqu' la D8
9. Ceci explique que certains s'opposent l'emploi des moteurs lectriques pour
le processus de dynamisation des prparations biodynamiques, en particulier en
Allemagne
10. Voir par exemple, Calendrier Lunaire et Plantaire 2010 par Pierre Masson
11. Pendant que la Lune se dplace devant le zodiaque, le Soleil lui aussi avance
d'environ 30 en un mois, ce qui explique que la Lune mette environ deux jours
de plus pour retrouver la mme phase
12. Par exemple, avec la cration d'lots de biodiversit avec l'implantation
d'espces vgtales non affectes par les pratiques agricoles
13. En pratique, cela peut conduire l'agriculteur crer des Hotspots artificiels sur
son exploitation sous forme de haies, bosquets ou murs de pierre
14. Essai ralis en Allemagne par l'quipe de Randolf Kauer et Georg Meissner
sous la direction du Pr DR Hans-R.Schultz

Rfrences
1. Claire Lamine et Stphane Bellon. Transitions vers l'agriculture biologique.
Pratiques et accompagnements pour des systmes innovants. ditions Qu /
ducagri ditions. 2009
2. Les forces cosmiques de la biodynamie, sur Agriculture et environnement, par
Gil Rivire-Wekstein
3. http://www.pseudo-sciences.org/spip.php?article692
4. L'union 02 juin 2009 Biodynamie : vers une nouvelle viticulture
5. Douglass Smith et Jesus Barqun, La biodynamie dans la bouteille de vin
surCharlatans.info. Consult le 26 novembre 2008
6. La biodynamie dans le monde
7. http://charlatans.info/agriculture-biodynamique.php
8. Pierre Masson, Guide pratique de la bio-dynamie l'usage des agriculteurs
9. Franois Morel, Le vin au naturel Les ditions du Vin LeRouge&leBlanc (ISBN 978-286985-190-0)

10. (fr) Jean-Michel Florin, Histoire de l'agriculture biodynamique

sur Biorespect.com,BioContact, 29 janvier 2001. Mis en ligne le 29 janvier 2001,
consult le 26 novembre 2008
11. (fr) Jean-Pierre Lentin, Rudolf Steiner et la biodynamique , Nouvelles Cls.
Consult le 26 novembre 2008
12. Transitions vers l'agriculture biologique, ditions Qu / educagri dtions. 2009
13. Codex Alimentarus ; Foreword, Paragraphe 5 http://www.tpsgcpwgsc.gc.ca/cgsb/on_the_net/organic/032_0311_2006-f_Modifiee_dec_2009.pdf

14. Codex Alimentarus ; Annexe 2 ; http://www.tpsgcpwgsc.gc.ca/cgsb/on_the_net/organic/032_0311_2006-f_Modifiee_dec_2009.pdf

15. Rudolf Steiner, Agriculture - Fondements spirituels de la mthode Biodynamique, Editions Anthroposophiques Romandes
16. Kolisko E., Kolisko L., 1939. Die Landwirtschaft der Zukunft. Traduit en anglais
Agriculture of Tomorrow (1978), Kolisko Archive Publications, Angleterre
17. Spiess R., 1994. Chronobiologische Untersuchunger mit besondere
Burcksichtigung lunarer Rhythmen im biologisch-dynamischen Pflanzenbau,
Schriftenreihe des Instituts fr Biologisch-Dynamische Forschung, Allemagne
18. Thun M., 2008 Biodynamie et rythmes cosmiques, indications issues de la
recherche sur les constellations, dition MCBD
19. Maria Thun, Calendrier des semis, Mouvement de Culture Bio-Dynamique
20. Pierre Masson. L'agriculture biodynamique - Prsentation gnrale. Confrence
des vtrinaires, 24 janvier 2008
21. Bockemulh J., 1992. Erwachen an der Landschaft. Goetheanum, Dornach.
Traduction franaise dans veil au paysage, dition MCBD
22. Mazoyer M. et Roudart L., 1997. Histoire des agricultures du monde : du
nolithique la crise contemporaine. Le Seuil
23. Berry D., 2005. Prparations biodynamiques bilan de six annes d'application.
Roneo Serail

Sources
(fr) Harald Kabisch, Guide pratique de la mthode bio-dynamique en
agriculture, Paris, Triades, 1981 4e d. ISBN 978-2-85248-060-5.
(fr) Maria Thun, Calendrier des semis, Mouvement de Culture BioDynamique
(fr) Pierre Masson, Guide pratique de la bio-dynamie l'usage des
agriculteurs, Mouvement de culture bio-dynamique, 2007(ISBN 978-2-91392732-2)
(fr) Claire Lamine et Stphane Bellon (sous la coordination de), Transitions
vers l'agricuture biologique. Pratiques et accompagnements pour des
systmes innovants, Versailles, Quae ; Dijon, Educagri, 2009 (ISBN 978-284444-756-2)
Annexes
Bibliographie
Harald Kabisch, Guide pratique de la mthode Bio-Dynamique en Agriculture,
ditions Triades.
Herbert Koepf, Qu'est-ce que la culture bio-dynamique?, ditions Triades.
Herbert Koepf, Les pulvrisations biodynamiques, Le Courrier du Livre.
Koepf & Schaumann & Hacclus, Agriculture biodynamique, Introduction aux
acquis scientifiques de sa mthode, ditions Anthroposophiques Romandes,
1996.
D Ehrenfried Pfeiffer, Guide pratique de la mthode biodynamique en
arboriculture, Le Courrier du Livre.
Pfeiffer & Koepf, Biodynamie et compostage, Le Courrier du Livre.
Franz Lippert, Utilisation des plantes aromatiques & mdicinales en
agriculture, Guy Trdaniel diteur.
Nicolas Joly, Le Vin du ciel la terre, la viticulture en biodynamie, d. Sang de
la Terre.

E. Pfeiffer, Le petit guide du jardinage bio-dynamique, Ed. Triades.

F. Sattler, La Ferme bio-dynamique, ditions Ulmer.
Rudolf Steiner, Agriculture, Fondements spirituels de la mthode Biodynamique, ditions Anthroposophiques Romandes.
Maria Thun, Calendrier des semis 2007, d. Mouvement de Culture BioDynamique.
Maria Thun, Indications rsultant de la recherche sur les constellations,
ditions Aussaattage.
Hilary Wright, Le Jardin bio-dynamique. Principes et techniques, Paris,
Octopus Publishing Group Ltd, 1994, 144 p.

Liens externes

Mouvement de l'Agriculture Bio-dynamique en France

(en) Biodynamic Agricultural Association

Portail de lagriculture et lagronomie

Portail du scepticisme rationnel