Brown 07 Autumn Shade Col 06.

4
A loving heart is the beginning of all knowledge
A loving heart is the beginning of all knowledge
Brown 07 Autumn Shade Col 06.4
Brown 12 Bazic Col 13.5
Brown 12 Bazic Col 13.5
Who Am : "Orice are forma poate fi definit. Si orice poate fi definit poate fi invins".
Sun Tzu, 500 BC
RADX
Dragii mei, materialul l-am luat din revista Moja Ljubimaja Dacha, iar calendarul este
alcatuit de astrolog Elena Maligina. Redactorul acestei reviste roaga pe cei , care din varii
motive vor sa utilizeze informatii aflate aici, sa indice sursa acestora, ceea ce am si facut.
Mai am o observatie de facut este drept ca acest calendar este calculat pe longitudinea si
latitudinea care cuprind si tara noastra, dar tot atat de adevarat este si faptul ca, ghidandu-
ne dupa acest calendar, nu trebuie sa uitam !asa cum ne-au atras atentia multi dintre
prietenii nostri" de conditiile specifice zonei in care salasuim. Este foarte important, pentru
ca diferentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse.
De aceea mai e#ista un calendar pe zodii, unde se arata ce e bine de facut si de la ce sa
ne abtinem in materie de gradinareala in perioada respectiva.
STUDY
GOOGLE
plantele si fazele lunii

CAPUL NORD
ASTRODEX
Calendar astrologic lunar 2012
http$$%%%.astrode#.ro$home-calendar-astrologic.php
Luna in crestere = ntre LUNA NOUA S LUNA PLNA
Luna in des-crestere = ntre LUNA PLNA S LUNA NOUA -
Apogeu, Perigeu
L&'( M)RE, *E M+R)RE,
IANUARIE 29, 2010 ADMIN - *.MME'/0
Dac vi se pare c Luna de ast sear e mai mare dect de obicei, ei bine, chiar este. Este cea
mai mare Lun Plin a anului 2010, cu 14% mai mare i cu 30% mai strlucitoare dect o Lun
Plin normal. Evident, vorbim de dimensiunile aparente pe cer ale Lunii, nu de cele reale.
Selena are n continuare aceleai dimensiuni fizice; nu s-a ngrat, nu a slbit. Asta se
ntmpl deoarece n aceasat lun, avem faza de Lun Plin atunci cnd
satelitul nostru natural se
afl la perigeu.
Astronomul german Johannes Kepler a explicat fenomenul acum 400 de ani. Orbita Lunii n
jurul Pmntului nu este un cerc ci o elips (un cerc turtit). Astfel, avem un punct n care Luna
se afl la distan[ minim de Pmnt i l numim perigeu i unul n care e la distan[ maxim.
Acesta se cheam apogeu. Perigeul este cu 50.000 de kilometri mai aproape dect apogeul.
Cea mai mic Lun Plin a anului o vom vedea n Septembrie.
http$$%%%.jurnalcosmic.ro$1tag2apogeu
AstroCalendar 2012
http$$astronomiepentrutine.blogspot.ro$p$astrocalendar.html
2 ianuarie,ora 22:15 - Luna la apogeu (404.600 km)
5 ianuarie,ora 02:31 - Pamantul la periheliu (0,98 UA)
9 ianuarie,ora 09:31 - Luna Plina
16 ianuarie,ora 11:09 - Luna in ultimul patrar
17 ianuarie,ora 23:17 - Luna la perigeu (369.900 km)
23 ianuarie,ora 08:46 - Luna in conjunctie solara (259')
23 ianuarie,ora 09:40 - Luna Noua
30 ianuarie,ora 18:17 - Mercur la apogeu (1,41 UA)
30 ianuarie,ora 19:42 - Luna la apogeu (404.400 km)
31 ianuarie,ora 06:10 - Luna in primul patrar
7 februarie,ora 23:54 - Luna Noua
11 februarie,ora 20:46 - Luna la perigeu (367.900 km)
14 februarie,ora 19:04 - Luna in ultimul patrar
19 februarie,ora 22:45 - Neptun in conjunctie solara (033')
20 februarie,ora 13:49 - Neptun la apogeu (30,99 UA)
22 februarie,ora 00:35 - Luna Noua
22 februarie,ora 01:27 - Luna in conjunctie solara (421')
27 februarie,ora 16:04 - Luna la apogeu (404.900 km)
1 martie,ora 03:22 - Luna in primul patrar
3 martie,ora 23:17 - Marte la opozitie
5 martie,ora 11:49 - Mercur la elongatie estica maxima (1813')
5 martie,ora 19:19 - Marte la perigeu (0,67 UA)
8 martie,ora 11:40 - Luna Plina
10 martie,ora 12:09 - Luna la perigeu (362.400 km)
15 martie,ora 03:26 - Luna in ultimul patrar
22 martie,ora 16:38 - Luna Noua
22 martie,ora 19:16 - Luna in conjunctie solara (410')
24 martie,ora 20:27 - Uranus in conjunctie solara (041')
25 martie,ora 07:01 - Mercur la perigeu (0,60 UA)
25 martie,ora 17:30 - Uranus la apogeu (21,07 UA)
26 martie,ora 09:14 - Luna la apogeu (405.800 km)
28 martie,ora 10:48 - Venus la elongatie estica maxima (4602')
30 martie,ora 22:41 - Luna in primul patrar
6 aprilie,ora 22:19 - Luna Plina
7 aprilie,ora 20:08 - Luna la perigeu (358.300 km)
13 aprilie,ora 13:50 - Luna in ultimul patrar
15 aprilie,ora 21:36 - Saturn la perigeu (8,72 UA)
15 aprilie,ora 21:44 - Saturn la opozitie (17714')
18 aprilie,ora 17:54 - Mercur la elongatie vestica maxima (2730')
21 aprilie,ora 09:21 - Luna in conjunctie solara (214')
21 aprilie,ora 10:19 - Luna Noua
22 aprilie,ora 17:03 - Luna la apogeu (406.400 km)
29 aprilie,ora 12:58 - Luna in primul patrar
6 mai,ora 06:36 - Luna Plina
6 mai,ora 06:41 - Luna la perigeu (357.000 km)
13 mai,ora 00:47 - Luna in ultimul patrar
13 mai,ora 16:30 - Jupiter in conjunctie solara (048')
15 mai,ora 23:42 - Jupiter la apogeu (6,01 UA)
19 mai,ora 19:28 - Luna la apogeu (406.400 km)
21 mai,ora 02:48 - Luna Noua
26 mai,ora 20:36 - Mercur la apogeu (1,32 UA)
28 mai,ora 23:17 - Luna in primul patrar
3 iunie,ora 16:24 - Luna la perigeu (358.500 km)
4 iunie,ora 14:04 - Eclipsa partiala de Luna
4 iunie,ora 14:12 - Luna Plina
6 iunie,ora 03:01 - Venus la perigeu (0,29 UA)
11 iunie,ora 13:42 - Luna in ultimul patrar
16 iunie,ora 04:34 - Luna la apogeu (405.800 km)
19 iunie,ora 18:00 - Luna in conjunctie solara (243')
19 iunie,ora 18:03 - Luna Noua
27 iunie,ora 06:31 - Luna in primul patrar
1 iulie,ora 07:22 - Mercur la elongatie estica maxima (2545')
1 iulie,ora 21:12 - Luna la perigeu (362.400 km)
3 iulie,ora 21:53 - Luna Plina
5 iulie,ora 04:53 - Pamantul la afeliu (1,02 UA)
11 iulie,ora 04:48 - Luna in ultimul patrar
13 iulie,ora 19:52 - Luna la apogeu (404.700 km)
19 iulie,ora 06:20 - Luna in conjunctie solara (437')
19 iulie,ora 07:25 - Luna Noua
25 iulie,ora 17:20 - Mercur la perigeu (0,58 UA)
26 iulie,ora 11:57 - Luna in primul patrar
29 iulie,ora 11:38 - Luna la perigeu (367.300 km)
2 august,ora 06:28 - Luna Plina
9 august,ora 21:56 - Luna in ultimul patrar
10 august,ora 13:51 - Luna la apogeu (404.100 km)
15 august,ora 13:10 - Venus la elongatie vestica maxima (4548')
16 august,ora 15:03 - Mercur la elongatie vestica maxima (1842')
17 august,ora 18:55 - Luna Noua
17 august,ora 19:05 - Luna in conjunctie solara (551')
23 august,ora 22:24 - Luna la perigeu (369.800 km)
23 august,ora 23:42 - Neptun la perigeu (28,98 UA)
24 august,ora 15:28 - Neptun la opozitie (17923')
24 august,ora 16:54 - Luna in primul patrar
31 august,ora 16:59 - Luna Plina
7 septembrie,ora 08:59 - Luna la apogeu (404.300 km)
8 septembrie,ora 16:16 - Luna in ultimul patrar
16 septembrie,ora 04:36 - Luna in conjunctie solara (502')
16 septembrie,ora 05:11 - Luna Noua
17 septembrie,ora 19:52 - Mercur la apogeu (1,40 UA)
19 septembrie,ora 05:48 - Luna la perigeu (365.800 km)
22 septembrie,ora 22:41 - Luna in primul patrar
28 septembrie,ora 15:39 - Uranus la perigeu (19,06 UA)
29 septembrie,ora 10:09 - Uranus la opozitie (17915')
30 septembrie,ora 06:19 - Luna Plina
5 octombrie,ora 03:39 - Luna la apogeu (405.100 km)
8 octombrie,ora 10:34 - Luna in ultimul patrar
15 octombrie,ora 15:03 - Luna Noua
15 octombrie,ora 15:27 - Luna in conjunctie solara (349')
17 octombrie,ora 03:52 - Luna la perigeu (360.700 km)
22 octombrie,ora 06:33 - Luna in primul patrar
25 octombrie,ora 10:15 - Saturn la apogeu (10,77 UA)
25 octombrie,ora 11:15 - Saturn in conjunctie solara (214')
27 octombrie,ora 00:13 - Mercur la elongatie estica maxima (2405')
29 octombrie,ora 21:50 - Luna Plina
1 noiembrie,ora 17:18 - Luna la apogeu (406.000 km)
7 noiembrie,ora 02:36 - Luna in ultimul patrar
14 noiembrie,ora 00:05 - Luna in conjunctie solara (050')
14 noiembrie,ora 00:09 - Luna Plina
14 noiembrie,ora 12:16 - Luna la perigeu (357.400 km)
17 noiembrie,ora 02:08 - Mercur la perigeu (0,68 UA)
20 noiembrie,ora 16:32 - Luna in primul patrar
28 noiembrie,ora 16:34 - Eclipsa de Luna prin penumbra
28 noiembrie,ora 16:47 - Luna Plina
28 noiembrie,ora 21:17 - Luna la apogeu (406.400 km)
1 decembrie,ora 16:46 - Jupiter la perigeu (4,07 UA)
3 decembrie,ora 03:43 - Jupiter la opozitie (17912')
6 decembrie,ora 17:32 - Luna in ultimul patrar
13 decembrie,ora 01:08 - Luna la perigeu (357.100 km)
13 decembrie,ora 09:56 - Luna in conjunctie solara (122')
13 decembrie,ora 10:42 - Luna Noua
20 decembrie,ora 07:20 - Luna in primul patrar
25 decembrie,ora 23:05 - Luna la apogeu (406.100 km)
28 decembrie,ora 12:22 - Luna Plina
Evenimente importante :
3 martie,ora 23:17 - Marte la opozitie;
6 iunie,ora 04:32 - Tranzitul lui Venus pe Soare;
15 aprilie,ora 21:44 - Saturn la opozitie;
3 decembrie,ora 03:43 - Jupiter la opozitie.
Tranzitul lui Venus (2004)
FOTO : www.cloudynights.com
Curenti de meteori (maxime) :
DOC
nfluenta fazelor lunii in gradina
Luna nu are o influenta la fel de mare in gradina ta ca Soarele, insa respectarea ciclurilor lunare te poate ajuta sa alegi cele
mai bune momente pentru lucrarile in gradina.
nfluenta corpurilor ceresti asupra mareei este cunoscuta, insa Luna are un efect similar si asupra umiditatii din sol. Afla
cum poti folosi ciclurile lunare in avantajul tau in gradina
Gradinarit dupa fazele lunii
Cercetarile stiintifice au demonstrat influenta Lunii in viata plantelor. n gradina ta, plantele
absorb mai multa apa pe timp de Luna plina , chiar si atunci cand cresc in interior, departe de
lumina nocturna.
Luna noua
Luna noua este cel mai bun moment pentru plantarea legumelor care produc fructe deasupra
pamantului, cu seminte exterioare. Spanacul, conopida, varza, dovlecelul si cerealele cresc cel
mai bine atunci cand sunt plantate pe timp de Luna noua.
Luna in crestere
Plantele care produc fructe cu seminte interioare cresc cel mai bine odata cu Luna in crestere.
Este momentul cel mai pun pentru plantarea de fasole, ardei, mazare, rosii si vinete.
Luna plina
n zilele cu Luna plina, trebuie sa plantezi legumele care rodesc sub pamant, cartofi, morcovi,
sfecla. Aceasta perioada este recomandata si pentru plantarea in gradina a lastarilor cu radacini
mari.
Luna plina poate fi insa un moment bun de plantare pentru orice seminte si lastari. Daca vrei ca
semintele tale sa incolteasca rapid, pastreaza-le in apa pentru cateva zile si planteaza-le cu
doua sau trei zile inainte de Luna plina. Acesta este si cel mai bun moment pentru recoltarea
plantelor aromatice. Daca le usuci rapid, isi vor pastra o aroma puternica.
Luna in descrestere
n aceasta perioada, activitatile cele mai reusite in gradina vor fi fertilizarea si adaugarea de
materie organica si taierea plantelor.
Luna si semnele astrologice
Un alt criteriu de care trebuie sa tii cont atunci cand vrei sa folosesti influenta ciclurilor lunare in
gradinarit sunt semnele astrologice. Accepta influenta semnelor zodiacale in gradina ta si
foloseste pozitiile Lunii pentru a asigura cea mai buna sansa plantelor tale.
Semne astrologice fertile (de apa): Rac, Scorpion, Pesti
Semne astrologice semi-fertile: Taur, Balanta, Capricorn
Semne astrologice semi-sterile: Berbec, Sagetator, Varsator
Semne astrologice sterile: Gemeni, Leu, Fecioara
Chiar daca semnele de aer (Gemenii, Balanta, Varsator) nu sunt printre cele mai fertile, florile si
plantele aromatice sunt avantajate de Luna in Balanta.
Semnele de pamant (Taur, Fecioara, Capricorn), indiferent de fertilitate , sunt recomandate
pentru plantarea legumelor radacinoase , cum sunt cartofii si sfecla.
Eliminarea buruienilor si a daunatorilor din gradina este mai eficace daca este realizata in
perioadele cu Luna in descrestere, intr-un semn astrologic mai putin fertil, de foc (Berbec, Leu,
Sagetator).
Strangerea semintelor se face cel mai bine in timpul Lunii pline sub un semn de aer sau de foc,
in timp ce transplantarea are sansele cele mai mari de succes cu Luna in descrestere, intr-un
semn astrologic fertil.
Sursa foto: Landscapeandgarden.wordpress.com
Citeste mai mult pe: http$$gradina.acasa.ro$amenajarea-gradinii-334$influenta-fazelor-lunii-
in-gradina-356378.html9i#zz3u/c'c:mh
PERMACULTURA - n lumina lunii.
Publicat de Sorin pe data de 10 noiembrie 2011

http$$%%%.permacultura.ro$;<33$33$in-lumina-lunii$
Pentru practicantii de biodinamica, intregul pamant este o reflexie a ceea ce se intampla in
univers, o idee aparuta cel putin in timpul Romei antice si care le-a fost confirmata prin
experimentele efectuate in laborator dar si pe teren in ultima jumatate a secolului trecut. Ca
indicatie a faptului ca omul intelegea candva puterea interactiunii dintre soare, pamant si plante,
ei evidentiaza hieroglifele egiptene ale zeului soare Ra, descris cu raze care sa termina in maini
manipulatoare. Steiner si adeptii filosofie sale sustin ca pe masura ce soarele, luna, si planetele
se misca prin cele 12 semne zodiacale ale cerului , ele influenteaza in moduri diferite pamantul
si plantele care cresc in el.
n fiecare zi, soarele, luna, alte planete si stelele , au un efect profund si puternic asupra
cresterii plantelor. Steiner si adeptii filosofie sale sustin ca pe masura ce soarele, luna, si
planetele se misca prin cele 12 semne zodiacale ale cerului , ele influenteaza in moduri diferite
pamantul si plantele care cresc in el.
Pentru ca in fiecare zi soarele rasare cu 4 minute mai tarziu decat stelele fata de care sa
deplasat in ziua precedent, intr-un an el traverseaza intregul ciclu al zodiacului, petrecand o
luna in fiecare constelatie. Luna in ciclul sau lunar, petrece doar aproximativ 3 zile in fiecare
constelatie. n afara de fenomenul cresterii si descresterii (a carei influente asupra mareelor si
plantelor nu mai poate fii contestata) luna efectueaza alte doua miscari care afecteaza
atat plantele cat si planeta.
Perigeu = Luna cel mai aproape de pamant
Semanatul la Perigeu = vulnerabilitate la fungi si daunatori
Prin orbita sa eliptica, luna, uneori se apropie alteori se indeparteaza de pamant, creind astfel
un efect harmonic comparabil cu cel al pamantului care se apropie (vara) si se indeparteaza
(iarna)de soare. Cand luna ajunge in punctual cel mai apropiat (perigeu) si o luna "de iarna
apare , relatia plantelor cu soarele, conform fermierilor biodinamici, este stingherita in sensul ca
semintele cultivate la perigeul lunii produc plante care tind sa fie vulnerabile la boli fungice si
daunatori.
LD = Plantari si Transplantari
CRESTERE<=====> DESCRESTERE
LC = Seva urca in partile aeriene
Practicantii de biodinamica, din europa, care urmaresc evolutia lunii, cum ar fi Maria Thun,
evidentiaza faptul ca atunci cand luna este in crestere seva si energiile plantelor au o traiectorie
predominant ascendenta, care imbiba plantele cu vitalitate.
LD = transplatari, plantari
Dar cand luna a atins punctual culminant si incepe sa descreasca , plantele, spun ei, se
orienteaza spre radacini ,aceata fiind o perioada mai buna pt transplantari deoarece planta
poate forma mai repede radacini noi cu care sa se ancoreze.
LD = Altoire si curatare-taierea crengilor
Cand fluxul sevei se diminueaza este o perioada buna pt altoire si curatare(taierea crengilor).
Luna iarna
Cand luna se deplaseaza jos pe linia orizontului, oglindind influenta pe care o are soarele
toamna si iarna se spune ca vitalitatea plantelor este concentrate in partile inferioare, timp in
care atentia gradinarului este focalizata pe compostare, fertilizare, taieri, plantari si recoltarea
radacinoaselor.
Semanarea legumelor functie de zodii
Tot ei sustin ca fortele care se scurg in mod continuu din directia constelatiilor sunt concentrate
de catre luna si prin puterea sa sunt capabile sa afecteze viata plantelor. De aceea, lucreaza
cu plantele in acele zile in care luna intra in zone ale cerului care imbunatatesc vitalitatea
anumitor parti ale plantelor, parti pe care doresc sa le incurajeze.
Stiind care din zile sunt favorabile pt frunze sau fructe, seamana varza intr-o zi pt frunze si
asteapta o zi favorabila fructelor, pt rosii. Cele patru aspecte ale unei plante radacina, frunze-
crengi, floare, fruct-samanta au calitati si functii distincte. Cultivand, in biodinamica, se
incearca incurajarea cresterii radacinilor la morcovi, ridichii,cartofi.; cresterea frunzelor la
salata,spanac, iarba.; cresterea buchetului florilor peferate ; si formarea de fructe si seminte la
culturi cum ar fii grau, porumb, rosii, fasole, dovleac. Steinerienii afirma ca luna insusi
actionand nu doar ca un mecanism de reflexie, ci si prin propia putere afecteaza pamantul prin
elementul apa , disponibil plantelor prin ploaie sau irigare si este purtatoarea acelor forte care
tind sa influenteze reproducerea si cresterea vegetativa.
Ritmul Orar al Plantelor
Un alt ritm de baza este dat de rotatia zilnica a pamantului in jurul proprie axe. Pe parcursul
unei singure zi, spune Maria Thun, o planta este afectata de rotatia complete a pamantului.
Cam de pe la 3 dimineata pana la amiaza seva se ridica din cauza acestui ritm zilnic, iar de la 3
dupa amiaza pana la miezul noptii acest ritm tinde sa influenteze partile joase ale plantelor.
Cand Steiner a observat ca acele cristale de gheata care se formeaza iarna in ferestre , au o
forma total diferita la o florarie decat cele de la o macelarie i-a sugerat lui Pfeipffer si lui Lily
Kolisko, sa faca experimente in laborator cu formarea cristalelor pt a demonstra ceea ce el
numea " forte formative in natura. Pt a satisface dorinta lui Steiner de a dezvalui ce se afla
dincolo de valul materiei, Pfeipffer a dezvoltat un sistem numit cromatografie, in care diferite
solutii de saruri minerale, imbibate in randuri de hartie, au fost facute sa dezvaluie tiparurile
diferite ale fortelor care influenteaza solul si viata plantelor. Cu o metoda similara , cunoscuta ca
dinamoliza capilara, Kolisko a mers mai departe validand nu doar spusele lui Steiner dar si pe
Paracelsus care spunea ca fiecare planeta este conectata cu un metal, asupra caruia are un
efect special in functie de miscarile planetei. Cu metoda sa Kolisko , a reusit sa explice mistere
cum ar fii ca obiecte din metal foarte rafinat ca bilele de rulment pot fi de calitate proasta daca
au fost fabricate intr-o faza planetara nepotrivita.Ea a descoperit ca aceleasi forte subtile
functioneaza si in celulele vii ale plantelor, afectand atat cresterea lor din seminte( capacitatea
de germinare) dar si calitatea fructelor si legumelor. Ba mai mult se pare ca si calitatea lemnului
este afectata de faza lunii in momentul taierii.
Studentii de la ferma Kimerton Hills sunt invatati sa observe culorile, miscarile si transformarile
graduale din natura. Astfel sunt capabili sa recunoasca ceea ce ei numesc "fiinta planta" care
traieste si se manifesta in toate formele sale, de la samanta, la radacina, trunchi si din nou
samanta. Prin aplicarea practicilor normale din agricultura cum ar fii semanatul, transplantarea,
cultivarea si recoltarea la momentul in care elemente potrivite lucreaza mai intens dinspre
univers, au demonstrat ca se poate imbunatatii marimea, forma, gustul si perioada de
conservare a recoltelor.
Circulatia Sevei
S-a demonstrat de asemenea ca plantele reactioneaza puternic la schimbarile climatice
trimitand seva in radacini anticipand furtuna ce va venii. Asta le permite sa trimita din nou in sus
zaharuri spre frunze si crengi cand atmosfera se linisteste si sa repare stricaciunile provocate
de furtuna. Chiar daca ramane un mister cum i-si dau seama plantele ca va venii o furtuna, se
poate efectua un simplu test masurand continutul de zahar al unei plante inainte, in timpul si
dupa orice furtuna.
Semnele zodiacale si plantele
Cele patru parti ale plantei corespund celor patru elemente clasice ale naturii : pamant, apa,
aer, foc.Este clar ca radacina este concentrata in pamant, partile verzi,vegetative sunt legate de
fluxul umezelei, florile se deschid in aer (aer), iar fructele se maturizeaza usor,usor in caldura
soarelui (foc).
Pamant = Radacina = Taur, Fecioara si Capricorn
Frunze = Apa = Rac, Scorpion si Pesti
Flori = Aer = Gemeni, Balanta si Varsator
Fructe = Foc = Berbec, Leu si Sagetator
Astrologic, ei asociaza cele patru elemente cu patru segmente ale zodiacului: pamantul cu Taur,
Fecioara si Capricorn ;apa cu Rac, Scorpion si Pesti ; aer cu Gemeni, Balantasi Varsator ; focul
cu Berbec, Leu si Sagetator. Si au ajuns la concluzia ca luna, trecand prin fata acestor
constelatii permite anumitor forte elementale sa influenteze mai puternic viata plantelor.
Opozitiile si Trigoanele Nodurile si Eclipsele
Maria Thun si autorii calendarului de la Kimberton Hills, au observant si inregistrat de-a lungul
anilor efectele pe care le au asupra cresterii plantelor, opozitiile planetare , conjunctiile si
trigoanele.
Opozitiile si trigoanele = POZTV
Opozitiile si trigoanele se spune ca sunt positive ,
Nodurile, eclipsele partiale si eclipsele totale = NEGATV
iar nodurile ( cand orbitele se intersecteaza), eclipsele partiale si eclipsele totale sunt
considerate in general nefavorabile pt lucrul cu plantele , provocand de obicei efecte adverse ,
in special la semanat.
Asa cum cresterea numarului accidentelor din trafic in timpul zilelor cu nod au fost confirmate
statistic, la fel si efectele lunii asupra inmultirii la vite au fost stablite de catre fermierii
biodinamici de-a lungul anilor. Daca vaca este dusa la monta intr-o zi cu nod, ea nu va ramane
gestanta, sau, mai rau vitelul se va naste avand caracteristici nedorite.
Opozitia = planetele intra in opozitie la 180 de grade, cu soarele sau una cu alta
Experienta a aratat ca atunci cand planetele intra in opozitie la 180 de grade, cu soarele sau
una cu alta, vitalitatea plantelor creste semnificativ, incepand chiar cu cateva zile inainte.
Steinerienii sustin ca fortele ambelor planete care se afla in opozitie fata de pamant, influentate
de pulsurile constelatiilor zodiacale pe care le au in spate, interpenetreaza, fructifica si sporesc
efectul pe care il au asupra pamantului. Efectul lunii , spune Maria Thun, poate fi sporit prin
opozitie dar in unele cazuri se diminueaza.
Toata aceasta "frenezie care suna a intelepciune antica astrologica este de fapt rezultatul a
multor ani de experiente in laborator , conduse cu o metodologie stiintifica riguroasa de catre
urmasii viziunii lui Rudolf Steiner. Cand Maria Thun si-a inceput studiul asupra ciclurilor ritmice
ale lunii , nu stia ca gradina sa din Kassel era in apropiere de centrul unui inel de dealuri, fiecare
dintre ele conectat inca de pe vremea Druizilor si a Celtilor cu un semn zodiacal specific. Nu a
trecut mult timp pana si-a dat seama ca istoria acestor locuri ii permit sa creeze interfata
efectelor lunii, soarelui si a planetelor, anexate celor doisprezece semne zodiacale care sunt
vizibile noaptea in anumite perioade ale anului. Rezultatul a fost crearea unui calendar,
Biodinamic Sowing Chart (graficul biodinamic pt insamantat), incorporind toate datele despre
cele trei ritmuri lunare, pozitiile planetelor si semnele zodiacului. Construindu-si calendarul pe
aceste pricipii, ea a fost atenta sa fie corecta nu doar geometric si teoretic dar si faptic.
Mecanica acestui calendar poate parea complexa, dar premiza este simpla. Aceasta planeta
este parte integrata a sistemului solar dar si a cosmosului iar fiecare fir de iarba este afectat de
intreg.
Acest articol a fost inspirat in mare parte de cartea Secrets of the Soil scrisa de Peter Tompkins
si Christopher Bird.
Linkuri utile :

http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.boo>depositor?.co.u>$@iod?namic-0o%ing-Alanting-*alendar-Maria-
/hun$648<8-B358;;B
http$$%%%.gazetadeagricultura.info$agrotehnica$;348-horoscopul-insamantarilor-.html
http$$%%%.biod?namics.in$
4 comentarii la "n lumina lunii.
1. Gab spune:
3<$33$;<33 la -53 pm
*C Luna i 0oarele influen eazC puternic ACmDntul i via a de pe el, nu
e#istC nici un dubiu. i mi se par destul de interesante observa iile cu fazele
lunii.
Despre influen a planetelor i stelelor, sunt destul de sceptic. La fel En
legCturC cu astrologia i cu semnele zodiacale.
Desigur, nu am nimic Empotriva diverselor credin e, pove ti i mitologii. Doar
cC pe unele dintre ele nu le EmpCrtC esc.
0igur, din moment ce totul e conectat, probabil cC pDnC i un atom de
hidrogen aflat En spa iul intergalactic, la distan C de un miliard de ani luminC
de ADmDnt are un efect. FnsC mC Endoiesc sC fie unul semnificativ.
!&mila mea pCrere."
RCspunde
2. Tudor spune:
;8$<3$;<3; la 33B7 pm
@unC, a vrea sC clarific aspectul En ceea ce prive te originea anotimpurilor.
ACmDtul are o oribitC En jurul soarelui En formC de elipsC i nu de cerc, asta
tie cam toatC lumea din generalC, dar faptul, cC el se afla la un moment dat
cel mai aproape de 0oare !periheliu" Ci la altul cel mai departe !afeliu", nu
genereazC anotimpurile. )notimpurile sunt generate de EEnclina ia a#ialC a
pCmDntului fa C de 0oare, En sensul acesta cDnd emisfera nordicC este
EnclinaC spre soare avem varC En nord i iarnC En sud, iar cDnd emisfera
sudicC e EndreptatC spre soare avem varC En sud i iarnC En nord. La prima
vedere pare parado#al, dar dacC analizCm temperatura medie globalC, vom
vedea cC aceasta este mai mare la afeliu decDt la periheliu. )tunci cDnd
suntem mai departe de 0oare, temperatura medie globalC este cu ;,B grade
mai mare decDt atunci cDnd suntem la periheliu. De ce se EntDmplC asta1
DacC privim un glob pCmDntesc vom vedea cC nu e#istC o distribuGie
omogenC a uscatului Hi a apei pe toatC suprafaGa ACmDntului. Emisfera
sudicC e dominatC de ocean, iar cea nordicC de continente. La momentul
afeliului, emisfera nordicC, mai bogatC En uscat, este EnclinatC cCtre 0oare.
+ar uscatul se EncClzeHte mult mai repede Hi mai puternic decDt apa. 'u e
nevoie de prea multC energie pentru a EncClzi uscatul. Ae de altC parte, apa
se EncClzeHte mai greu. De aceea, En ianuarie, cDnd emisfera sudica,
dominatC de oceane, este orientatC spre 0oare, temperatura medie a
ACmDntului este mai micC. +n rest, sunt destul de rezervat vis avis de
afirmatiile lui 0teiner din cauza celorlaltor scrieri ale sale, pe care le tiu
par ial, i sunt de domeniul 0I-ului. +n ceea ce priveste influenta lunii si a
soarelui asupra proceselor intime din cadrul plantelor, informatiile sunC
interesant si cer un studiu mai amanuntit. *u respect
RCspunde
Florin Baci spune:
B<$<3$;<3; la 3;7- pm
J)notimpurile sunt generate de EEnclina ia a#ialC a pCmDntului fa C de
0oare, ceea ce e absolut corect. )m vazut de dimineata pe
Discover? *hanel o emisiune simpatica !au demarat ei un proiect in
parteneriat cu Ministerul Educatiei foarte simpatic" care dezbatea
teoriile legate de provenienta Lunii. )lte lucruri interesante au fost
dezbatute si un astfel de aspect interesant ar fi ca Luna echilibreaza
pamanatul in miscarile de rotatie in jurul a#ei proprii la un unghi de
;B de grade, ceea ce confera pamantului anotimpurile. Kiceau ca alte
planete din sistemul nostru solar !nu mai retin care, parca Lupier si
Marte" neavand sateliti atat de mari care sa-i echilibreze, oscileaza
6< de grade ceea ce spuneau ei s-ar fi intamplat si cu pamanatul
daca n-ar fi avut Luna, si in mare n-ar fi e#istat prea multe conditii
de viata propice dezvoltarii unei asemenea diversitati.
RCspunde
Gab spune:
<3$<;$;<3; la 377 pm
)r mai fi de adCugat cC datoritC fenomenului de precesie a periheliului,
periheliul ! i afeliul" se decaleazC la fiecare apro#imativ 58 de ani cu
o zi fa C de echinoc ii ! i solsti ii", durata totalC a ciclului fiind de
apro#imativ ;3 de mii de ani.
RCspunde
Plantele si Lumina Lunii
http$$%%%.coser.ro$sitevechi$pagina;.htm
, O tiin[ superioar tiin[ei noastre trebuie,
n mod necesar,s ne apar ca o magie
(Arthur C. Clarke)

Fr ndoial c se cunosc foarte pu[ine despre preocuprile omului primitiv, despre viziunea pe
care o avea asupra contextului su social. n ciuda cadrului natural care la un moment dat i
impunea o anume nf[iare i un comportament asemntor animalelor, dezvoltarea sa ca
specie a cunoscut momente importante de cotitur. Modelul de via[ pe care l-a impus prin
modificrile aduse organismului su i cadrului natural n care tria este superior celorlalte
specii. Evolu[ia sa impunea schimbarea periodic a etaloanelor, acordnd vie[ii importan[ pe
msura cunoaterii.
Omul este un mister, iar ceea ce construiete el, un edificiu complex capabil s reprezinte
elemente strine cmpului su vizual. Desprinzndu-se de frica dat de lupta pentru
supravie[uire, primul om care i-a ridicat privirea ctre cer, nu pentru a urmri un eventual
pericol pe care l-ar reprezenta, ci dintr-o dorin[ interioar de a-i ti rostul, a constituit prima i
cea mai important realizare a speciei sale. Analiznd punctele luminoase de pe bolta cereasc
a ncercat s-i reprezinte n petera n care tria figuri care s-i aminteasc noaptea de astrul
zilei (Soarele) i ziua de astrul nop[ii (Luna). n inocen[a sa primitiv el sim[ea c are cu cei doi
luminatori legturi afective. ntreaga sa cercetare are la baz valoarea afectiv atribuit de om
obiectului analizat. Desenele rupestre l prezint pe om ntr-un context cosmic special i
eviden[iaz n[elegerea intuitiv a lumii i vie[ii. Formele rotunde din desenele lor au constituit
nu numai subiecte de interiorizare, dar mai ales modele fizice. Construirea ro[ii, spre exemplu,
pornind de la cercul solar care se rostogolete zilnic de la rsrit la apus indic o n[elegere a
proceselor i fenomenelor naturii superioar celorlalte specii.
Copierea modelului energetic astral face parte i astzi din preocuprile omului. Cutrile care-l
anim, l inspir i-l ajut s-i creeze modele noi de existen[. Omul a fost preocupat
dintotdeauna de influen[a pe care o au astrele asupra vie[ii sale, la nceput dintr-un egocentrism
primitiv, apoi din modestia cu care accept c este o verig n lan[ul cosmic al evolu[iei.
O preocupare marcant n aceast direc[ie a fost msurarea timpului. n antichitate, calendarele
erau concepute n func[ie de evenimentele astrale - eclipse solare sau lunare, anotimpuri si
echinoc[ii. nc din mileniul trei . de Ch. babilonienii, sumerienii si chinezii determinau timpul n
raport cu Soarele si Luna, aprnd adeseori si alte planete, ca Marte si Venus. La Ninive si
Babilon templele erau locauri ce adposteau altare ridicate zeilor, dar si observatoare, unde
ini[ia[ii puteau sa studieze mersul astrelor.
Babilonienii au fost cei mai vesti[i astrologi ai antichit[ii. Ei foloseau n numera[ie sistemul
sexagesimal, preluat de la sumerieni, pe baza cruia au mpr[it pentru prima dat cercul n 360
de grade, gradul n 60 de minute, minutul n 60 de secunde, iar anul n 360 de zile. Se pare c
babilonienii cunoteau teorema lui Pitagora cu o mie de ani naintea lui! Performan[ele lor
matematice nu se opreau aici. Aproape fr nici un instrument stabilesc durata orbitei Lunii
numai cu 0,4 secunde mai pu[in dect msurtorile de azi!
Mai pu[in nsemnate sunt progresele pe care le-au realizat n domeniul geometriei. Totui,
cunoteau formula suprafe[ei ptratului, a dreptunghiului, a triunghiului dreptunghic, precum i
pe ceea a lui Pitagora (ptratul ipotenuzei este egal cu suma ptratelor celor dou catete).
Babilonienii din epoca 2200-2000 . de Ch. tiau s msoare volumul unui paralelipiped
rectangular, a unui cilindru, a unui trunchi de con i a unei piramide ptrate.
Ei dispuneau de instrumente de observa[ii astronomice, despre care se spune c nu erau ntru
nimic inferioare celor ale grecilor de mai trziu. Ei au fost primii care au tiut s fac deosebirea
dintre stea i planet, care au determinat solsti[iile i echinoc[iile, care au mpr[it ecliptica n
dousprezece semne zodiacale, care au ntocmit, nc n al XX-lea secol . de Ch., o hart a
bol[ii cereti, notnd cu o exactitate uimitoare pentru acele timpuri orbitele, conjunc[iile i
eclipsele principalelor planete.
nc din timpuri strvechi sumerienii efectuaser o grupare a stelelor n constela[ii. Clasarea
acestor constela[ii n raport cu rsritul soarelui le-a servit la ntocmirea calendarului.
Calendarul sumero-babilonian, la nceput lunar, a devenit (chiar n mileniul al -lea . de Ch.)
lunisolar, cu anul de 12 luni lunare, ceea ce ddea un total de 354 de zile, iar neconcordan[a de
11 zile i un sfert fa[ de anul solar, era reglat din trei n trei ani prin prelungirea anului cu nc
o lun. O alt inova[ie a babilonienilor a fost mpr[irea zilei n 12 ore-duble, la rndul lor
mpr[ite n 60 de minute-duble fiecare, iar minutele, n 60 de secunde-duble. Acest principiu de
subdivizare 1-au adoptat mai nti evreii, apoi, grecii care 1-au transmis (prin intermediul
romanilor) erei modeme, pn n zilele noastre. nc din secolul al V-lea . de Ch. babilonienii
au reuit (nu se tie pe ce cale) s prevad aproape exact eclipsele de lun.
Astrologia se practica n Chaldeea si China, Egipt, Roma, Grecia. Contributia adusa de greci a
fost important, mai ales prin numele divine acordate planetelor si prin simbolurile pstrate pn
astzi. Empedocle, Platon, Pitagora, Aristotel, Aristarh din Samos si Aristotel se interesau de
problemele crea[iei i considerau astrologia ca o tiin[a ce deschide calea spre divinitate.
Eruditul grec Ptolemeus a adus o contribu[ie considerabila prin redactarea a doua opere de
importanta capitala: ,Tetrabiblon si ,Almagesta. Hippocrate vine s argumenteze c astrele
nu sunt doar corpuri cereti inerte, ci sunt foarte importante n vindecare.
Cosmologia i astronomia egiptean au fost domenii foarte afectate de gndirea mitic.
Pmntul era imaginat c plutete pe un haos de ap; deasupra lui se arcuiete cerul, o mas
lichid pe care navigheaz Soarele n barca dimine[ii i n barca serii, avnd ca vslai stelele.
Soarele, Luna i principalele stele erau divinizate, la fel i constela[iile care erau pentru egipteni
fiin[e cereti. Observnd cele 36 de constela[ii (decani) de-a lungul ecuatorialului ceresc
egiptenii au stabilit, pe baza pozi[iei i apari[iei lor a cte 10 zile, un ciclu de 360 de zile. Din
anul 2776 . de Ch. a fost ntocmit un calendar, la nceput lunar, n func[ie de fazele Lunii
corectat apoi lundu-se ca punct de reper apari[ia la orizont a stelei Sirius alturi de Soare,
ceea ce a dus la seria de 365 de zile. Anul era mpr[it n trei anotimpuri agricole (,revrsarea,
,acoperirea, ,anotimpul uscat), i n 12 luni de cte 30 de zile.
Acest calendar solar egiptean, modificat n epoca Ptolemeilor, a devenit, mai apoi, calendarul
iulian i, cu mici retuuri, calendarul gregorian de azi. n Egipt astrologia era practicata de o
casta de preo[i, care exercita o mare influenta asupra familiei regale, fiind interesata sa
pstreze aceste cunotin[e sub cel mai desvrit secret. Hermes Trismegistros (de trei ori
magistru), un mare preot al cultului Osiris (Zeul Soarelui) va scrie cele mai importante lucrri n
domeniu, fcnd aceast tiin[ hermetic (accesibila numai initiatilor).
ndienii din epoca vedic au avut o preocupare deosebit pentru studiul micrilor Soarelui i
Lunii, au mpr[it anului n 360 de zile, i au alctuit liste a 28 de constela[ii. Din interpretrile
previzionale ale unor fenomene astronomice din ultimele secole . de Ch., este vizibil influen[
greceasc. Se tie c de la aceast dat s-au elaborat cinci tratate de astronomie, dintre care
cel mai important este 0ur?asiddhanta din sec. V . de Ch.. Tratatul redactat n 500 de distihuri
studiaz n cele 14 capitole, msurarea timpului, d cel mai vechi tabel de sinusuri cunoscut,
prezint meridianele, punctele cardinale, echinoc[iile i solsti[iile. Ofer informa[ii despre
eclipsele de Lun i de Soare, despre micrile planetelor i pozi[iile constela[iilor n raport cu
ecliptica, despre micrile Lunii i Soarelui, interpretri astrologice ale pozi[iilor corpurilor
cereti, descrierea lumii i a unor rudimentare instrumente astronomice. n secolele V i V AC,
dintre astronomii ale cror lucrri s-au pstrat, cel mai important este Aryabhata, care a ncercat
s explice solsti[iile, echinoc[iile i eclipsele. Totodat, el a intuit sfericitatea si micarea de
rota[ie a Pmntului. Opera lui, dezvoltnd n special teoria epiciclurilor, are n mare msur un
caracter pur matematic.
Preocuprile chinezilor n studiul astrelor au fost vizibile att prin observarea i consemnarea
unor fenomene cereti, ct i prin perseveren[a cu care au urmrit s msoare timpul. ntr-
adevr, numai n perioada cuprins ntre anii 104 . de Ch. (data primului calendar oficial) i
anul 1645, s-au ntocmit alte 143 de calendare n China, dintre care 50 au devenit, succesiv,
calendare oficiale!
Primele observa[ii astronomice consemnate pe ,oasele de ghicit (datnd din secolele XV i
X . de Ch.) se refer la eclipse de Lun i de Soare. Prezen[a pe cer a anumitor constela[ii
era pus n legtur cu succesiunea anotimpurilor. Vechii chinezi cunoteau 5 planete (Jupiter,
Marte, Saturn, Venus, Mercur) despre care credeau c n conjunc[ie cu cele 5 elemente
(pmnt, lemn, metal, foc, ap) determinau anumite fenomene n via[a oamenilor, ca de
exemplu rzboaiele. n cele mai vechi texte apare anul mpr[it n 365 de zile i un sfert; n
acelai numr de grade era mpr[it i cercul. n sec. . de Ch. un catalog chinez nregistra
1.464 de stele grupate n 284 de constela[ii. n 104 . de Ch. a fost desenat, apoi turnat n
bronz, o cupol cereasc micndu-se pe planul Ecuatorului figurnd micarea aparent a
stelelor. n aceast perioad veche sfera cereasc era imaginat rotindu-se n jurul unei axe
ideale (a crei extremitate era situat n partea nordic a cerului), perpendicular pe care era
imaginat un cerc ideal - ecuatorul. Data primului observator astronomic era plasat de tradi[ie
ntr-o perioad mitic (2500 . de Ch.), dar este cert c toate dinastiile chineze au fost interesate
de studiul micrii corpurilor cereti. Observatorul construit n 621 d. de Ch. era anexat
bibliotecii imperiale. Marele observator din Beijing (1438) a fost ncredin[at ncepnd din 1629
astronomilor europeni, misionari iezui[i.
Chinezii au ajuns din timpurile cele mai vechi la concluzii practice, la aplica[ii tehnice care au
mbog[it patrimoniul civiliza[iei umane: inven[ia hrtiei, a cernelii, a tiparului, a por[elanului, a
busolei, a prafului de puc, a diferitelor procedee metalurgice i aliaje metalice. ntr-o epoc
mitic (anterior secolului al -lea . de Ch.) sunt plasate cele dinti tratate de farmacologie.
Unul dintre ele aprut anterior (sec. V . de Ch.) descrie nu mai pu[in de 730 de medicamente,
n majoritate pe baz de plante, un altul, din secolul al X-lea, ocup nu mai pu[in de 13
volume.
Astfel prin denumirea generic de medicinC tradiGionalC chinezC se n[elege un ansamblu de
tehnici complexe de echilibrare energetic. Multe dintre procedeele practicate astzi au fost
transmise intacte din genera[ie n genera[ie de pstrtorii tradi[iilor.
Civiliza[iile precolumbiene nu sunt mai prejos aducndu-i contribu[ii originale la mbog[irea
patrimoniului cultural al lumii. ncaii nu cunoteau moneda, nu aveau un sistem de scriere, nu
cunoteau pictograma, iar no[iunile lor de geografie erau ct se poate de vagi. n schimb
mpr[eau anul n 12 luni i 365 de zile, determinau epoca solsti[iilor i a echinoc[iilor,
cunoteau una sau dou constela[ii i observaser micrile planetei Venus. n medicin i
ntreceau pe azteci i chiar popoarele Maya. Cunoteau metoda sterilizrii n terapia rnilor,
erau pricepu[i n fitoterapie, aplicau cure homeopatice ntrebuin[nd sulful, chinina i
ipecacuana. Stiau s plombeze din[ii, n timp ce chirurgii lor vindecau fracturile, practicau
amputa[ia membrelor i executau frecvent opera[ii pe craniu.
Cu totul original, practicat exclusiv n mperiul nca, era procedeul Muipu de calcul aritmetic pe
baz zecimal. Nuipu era o coard de 60 cm de care atrnau ca nite franjuri o mul[ime de alte
coarde mai sub[iri, de culori i grosimi diferite, cu noduri de diferite forme i mrimi, care
corespundeau numerelor la captul liber al sforii unit[ile, apoi, succesiv, zecile, sutele, miile
i zecile de mii. n felul acesta cifra total se ,citea ncepnd de la extremitatea superioar.
Culorile sforilor indicau natura subiectelor sau obiectivelor nregistrate (felul obiectelor tributului,
provincia la care se referea, categoria celor ce plteau etc.). Cu acest rudimentar, dar original i
eficient sistem de notare se ntocmeau numeroasele tabele statistice, ,eviden[a contabil a
administra[iei vastului mperiu nca.
La rezultate uimitoare au ajuns sacerdo[ii Maya n msurarea timpului, avnd de fapt trei
calendare: unul, pentru stabilirea unor date de interes religios; altul, pur cronologic, pornind de
la data mitic a crea[iei ,ultimei lumi, dat stabilit la 11.08.3114 . de Ch., iar al treilea era un
calendar pur laic, bazat pe observa[ii tiin[ifice foarte precise. La ntrunirea din anul 765 d. de
Ch. sacerdo[ii-astronomi au corectat acest calendar ajungnd n calculele lor la o precizie
superioar calendarelor europenilor, iulian i chiar celui gregorian. Conform acestui calendar
anul maya avea 365,242129 zile, fa[ de 365,242500, ct este cunoscut astzi, iar diferen[a
este de aproximativ 17 secunde ntr-un an!
n Evul Mediu astrologia atinge apogeul fiind sus[inut mai ales de regii Fran[ei si ai Spaniei.
Apar faimoasele Tabele Alfonsniene, ale lui Monteregio, n onoarea lui Alfons al Castiliei,
operele lui Placidus de Titus si Sf. Thomas d'Aquino.
n timpul Catherinei de Medici, a trit si a scris un mare clarvztor si astrolog, Michel de Notre-
Dame, cunoscut sub numele de Nostradamus ale cror scrieri descriu criptic evenimente pn
n 3757. Nostradamus a fost nu numai un astrolog vestit, ci mai ales un clarvztor cu un
puternic spirit de observa[ie i o viziune clar. Alte nume ilustre de astrologi sunt: Ruggieri,
Paracelsus, Joseph Cardan, Tycho Brahe, astronom celebrul si profesor universitar la
Copenhaga, Johannes Kepler, cel care a pus bazele mecanicii ceresti, Morin de Villefranche,
fost profesor de matematici, consilier al cardinalului Richelieu si al lui Mazarin, autor al unui
tratat de baza: ,Astrologia Gallica. Descoperirea ulterioar a planetelor situate dincolo de
Saturn (Uranus - 1781, Neptun 1846, Pluton - 1930) a avut i pentru astrologie urmri
pozitive.
n epoca modern astrologia a devenit mai mult celebr dect cunoscut. ntocmirea
horoscopului este pentru unii o distrac[ie, pentru al[ii o pierdere de vreme, n ambele cazuri
minimizndu-se valoarea informa[iilor sale. Devenind o meserie destul de profitabil, astrologia
i pierde valoarea sacr pe care o avea n trecut i mbrc hainele comercialului. Marile
personalit[i apeleaz la serviciile acestei milenare tiin[e, nu pentru aflarea rspunsurilor, ci
pentru a dori rezolvri rapide ale unor probleme. Adevrata astrologie rmne strin acestei
categorii de oameni, ntruct ei nu vor n[elege i nu vor aprecia niciodat o informa[ie pentru c
se situeaz pe un nivel diferit de n[elegere.
n aceast epoca cercetarea tiin[ific a devenit din ce n ce mai evident. ncrederea pe care o
are omul modern n deduc[ii limitate, aa zis obiective, nu face dect s justifice nencrederea n
sine, teama de necunoscut care l face nesigur pe ceea ce tie, pe sine. Evaluarea tiin[ific a
unor fenomene sau procese are n mod indubitabil partea ei bun. Exagerarea este ns
periculoas.
Frica justific nevoia de a confirma prin studii materialiste ceea ce se poate demonstra mult mai
uor pe alte ci, iar dorin[a omului de a se limita i mai mult n aceast percep[ie devine mai
periculoas dect ac[iunea n sine.
Printre studiile cercettorilor, cele cu privire la existen[a unei influen[e astrale sunt situate la loc
de cinste. nfluen[a astral asupra vie[ii de pe Terra comport dou tipuri de for[e: magnetice
observabile i subtile neobservabile. Rezultatele cercettorilor vin s pun n eviden[ mai mult
influen[a cmpului magnetic observabil al planetelor, cellalt fiind imposibil de pus n eviden[
cu ajutorul aparatelor.
Cele mai evidente rezultate au fost ob[inute din studierea efectului magnetic astral asupra
vegeta[iei. Creterea i dezvoltarea plantelor este considerat ca rezultatul unui proces de
interdependen[ ntre factorii telurici i cei cosmici, de aceea nu numai substan[ele din sol i
energia solar influen[eaz formarea recoltei. Multe procese biologice sunt influen[ate de
magnetismul cosmic, de astre, de constela[ii i nu n ultimul rnd de cmpul magnetic al
pmntului. n decursul timpului efectele acestor factori au fost nscrise n codul genetic al
plantelor.
n 1958 specialitii muzeului din Kew (Anglia) au gsit peste 670 de genuri sensibile la ciclul
lunar. De asemenea este cunoscut faptul c unele plante fructific n perioada cnd zilele sunt
n cretere (peste 15 ore), (grul, orzul), pe cnd altele cnd zilele ncep s scad (11 ore),
(porumbul, sfecla, soia, floarea-soarelui etc.). n natura exist o ordine ce se desfoar ritmic.
Plantele cresc ritmic, frunz dup frunz, nfloresc, de asemenea, ritmic, toate dup reguli care
exist n natur de la apari[ia primului organism viu. ntreaga via[ se desfoar ritmic
(tinere[e-adolescen[-maturitate-btrne[e). Naterea indiferent de regnul n care se produse
este un proces misterios i fascinant. La apari[ia unei mici i firave plntu[e parc ntreaga
natur se apleac s sprijine via[a pe care o reprezint.
Alternan[a zi/noapte ca urmare a rota[iei Pmntului n jurul axei sale, a creat un ritm al
activit[ii (ziua) i al odihnei (noaptea). Plantele ziua, cu sprijinul energiei solare (fotosinteza),
acumuleaz zaharuri (asimila[ia), pentru ca noaptea s se odihneasc, asemenea celorlalte
vie[uitoare.
Ardeiul, tomatele i alte plante de cultur nfloresc la ore diferite n cursul zilei. Linne, n secolul
al XV-lea, a alctuit un ceas din plante care nfloreau succesiv ntr-o zi. Analog a fost pus n
eviden[ un ,ceas al cntecului psrilor care cnt diferit la nceputul zilei, la sfritul ei i
noaptea.
Numeroi cercettori germani descriu formarea vegeta[iei ca un proces al influen[ei atrilor, n
care via[a plantelor anuale este strns legat de revolu[ia planetelor cu ciclu scurt (Luna,
Mercur, Venus), pe cnd via[a plantelor perene, a arborilor i pomilor fructiferi este dominat de
planetele cu ciclu lung, de mai mul[i ani (Marte, Jupiter, Saturn).
Activitatea Soarelui are o periodicitate de 11 ani. De asemenea apari[ia petelor solare au i ele
o periodicitate din 62233806001800 de ani, care dau natere la protuberan[e solare,
la radia[ii electromagnetice care toate au influen[ asupra vie[uitoarelor de pe Terra. Aceast
activitate poate influen[a epoca optim de semnat, temperatura optim de germinare, fazele
de vegeta[ie, diferen[ierea organelor de reproducere, nfloritul etc. La numeroase plante se
constata o varia[ie ritmica a ,compozi[iei chimice, care coreleaz cu ciclul petelor solare sau cel
al Lunii.
n ce privete efectul intensit[ii petelor solare
asupra creterii pomilor, R. Tocquat face
urmtoarea observa[ie ,cercurile concentrice
ce se vCd la suprafaGa unei secGiuni a
trunchiului unui pom se datoreazC, formCrii En
fiecare primCvarC a unui strat de vase mai
mari, iar toamna, a unui strat de vase mai
mici, ca efect al condiGiilor sezoniere, a
intensitCGii petelor solare.
Fiecare dublu strat, reflect creterea realizat
ntr-un an, iar grosimea lui coreleaz cu
condi[iile climatice care au existat n cursul
vegeta[iei (ani secetoi, ani ploioi). S-a
constatat c l[imea acestor cercuri concentrice
coreleaz cu ciclu de 11 al petelor solare. O influen[ a fazelor Lunii i a constela[iilor asupra
creterii plantelor a semnalat i Yaeger (1936), Pop (1936, 1937) i Opitz (1936) n
experimentele pe care le-au realizat.
Cercetri fcute n acest scop de L. Ko1isko n Elve[ia (1939) cu gru pus la germinat n diferite
etape corespunztor fazelor Lunii n decursul unui an au artat urmtoarele:
creterea plantelor a fost ntotdeauna superioara cnd
s-a semnat n Primul ptrar (luna n cretere);
creterea maxim s-a ob[inut de la semin[ele puse la germinat cu 2 zile nainte de Luna
plin.
Diferen[ele n cretere variaz cu specia i cu condi[iile climatice ale anului (2040%), ns
ntotdeauna se remarc un avans al plantelor semnate cu 2 zile nainte de Luna plina.
Numeroase alte observa[ii confirm c puie[ii au o cretere mai rapida n faza de Lun plin
dect n faza de Lun nou. Arborii al cror lemn se folosete pentru viori sau n sculptur se
taie n perioada de Lun plin, cnd se consider c au calit[i superioare, recomandare fcut
i de Plinius (23 .e.n.) care considera c tierea pomilor pentru formarea coroanei trebuie
fcut n faza de Luna plin. Gunoiul de grajd folosit pentru fertilizarea organic a pmntului
trebuie administrat n faza de Lun plin. Fructele i legumele recoltate n faza de Luna plin,
se pstreaz mai bine.
Cercetri de laborator, fcute n Germania cu gru, ovz, orz, porumb, tomate, mazre, fasole,
castrave[i, pepeni, dovleac, au artat c energia de germinare este mai puternic atunci cnd
este Lun plin.
Observa[iile lui Jager i ale altor cercettori, privind influen[a fazelor Lunii asupra creterii
plantelor i a recoltelor pe care le produc, au dus la concluzia c recolta sporete cantitativ i
calitativ n paralel cu rezisten[a la atacul bolilor dac acestea se seamn/planteaz, cnd Luna
este n scdere, sau cu cteva zile nainte de Luna noua ca n cazul urmtoarelor plante:
arpagic, ceap, cicoare, creson, cartof, busuioc, fenicul, praz, ridichi, sfecla, varz, morcov,
gulie, usturoi.
Pentru alte plante epoca cea mai favorabil pentru semnat se consider a fi n sptmna n
care faza lunar este n cretere: anghinare, ardei, bostan, castrave[i, dovleac, cpun, fasole,
linte, mazre, ptlgele vinete, pepene galben, tomate.
Avnd n vedere rezultatele la care au ajuns prin
observarea efectelor, cercettorii i-au pus ntrebri cu
privire la natura influen[ei la care sunt expuse plantele,
animalele i implicit omul.
Se tie c Terra primete continuu din Cosmos o cantitate
imens de energie electromagnetica, cea mai important
surs reprezentnd-o Soarele. S-au stabilit pn n
prezent ritmuri biologice provocate de alternan[a dintre zi
i noapte, dar i de fazele Lunii. O dovada palpabila a
prezen[ei unor influen[e legate de diferi[i atri asupra vie[ii
este indicat de lucrrile cercettoarei Lilly Kolisko, care a
pus n eviden[ n perioada 19201930, printr-o metod foarte simpla, asemntoare ca
tehnic cu cromatografia pe hrtie, existen[a unor energii cosmice generatoare de forme.
Bazata pe fenomene de rezonan[a i pe existen[a unor cmpuri electromagnetice create de
diferite conjuncturi astrale metoda a dus la constatarea existen[ei influen[elor anumite. S-au
stabilit rela[ii dintre unele plante i anumite metale. Cum aceste metale exist n orice organism
viu, este lesne de dedus ca ele reprezint unul dintre agen[ii care permit intrarea n rezonan[a a
organismelor cu factorii cosmici cei mai varia[i.
Se poate observa din imaginea alturat c n timp ce
aspectele ob[inute nainte i dup eclipsa sunt
caracterizate printr-o reparti[ie neregulata a substan[ei
care migreaz n hrtia cromatografic (a i d),
dinamolizele efectuate n timpul eclipsei maxime se
caracterizeaz printr-o uniformitate mult mai
accentuat a frontului de deplasare a solu[iei (b i c).
De asemenea este uor de constatat ca sucul plantelor
recoltate n timpul eclipsei de Lun influen[eaz cu
totul altfel migrarea prin capilaritate a solu[iei de
clorur de aur 1% dect plantele recoltate nainte sau
dup eclips. O consecin[ practic a acestor
constatri este dat de metaloterapie, care a confirmat
n mod indubitabil unele cunotin[e i practici ale
antichit[ii. De exemplu asiro-caldeenii tiau c atunci
cnd planeta Venus se afl deasupra orizontului n timpul zilei, epidemiile de febr tifoid
evolueaz n ru i apar multe cazuri grave. Situa[ia opus are loc cnd planeta Venus se afl
sub orizont n timpul zilei. Dar asirocaldeenii mai tiau c administrarea de cupru duce la evolu[ii
favorabile ale bolii. Prin metoda dinamolizei capilare s-a stabilit c tocmai cuprul este metalul
care are afinit[i pentru planeta Venus.
nfluen[a planetelor nu rezid doar n magnetismul
lor. Pu[ina lumin pe care o degaj i care-i fcea pe
antici s le considere stele cu lumin proprie
modific fluxul fiziologic al organismelor. Lumina
Lunii este de mare ajutor n procesul de reproduc[ie
la unele specii, dar i de hrnire ale celor nocturne,
fiind perceput chiar i n condi[ii de nebulozitate.
Studiile fcute asupra influen[ei pe care o are lumina
monocrom asupra creteri i dezvoltrii plantelor
au uimit cercettorii: ,LucrCrile fCcute la *osmos
@ipinatus au arCtat cC En lumina roHie se acumuleazC cea mai mare cantitate de biomasC
uscatC. Arin absorbGia radiaGiilor R.O !roHu, oranj, galben" plantele sintetizeazC mai multe
glucide, iar prin absorbGia radiaGiilor )+P !albastru, indigo, violet" se intensificC sinteza
substanGelor proteice. [...] Fn practica horticolC este folositC Hi lumina monocromaticC. Fn
serele cu geamuri colorate En roHu sau albastru sau En solarii acoperite cu materiale plastice
care au fluorescenGC roHie albCstruie asociind cu ceilalGi factori de vegetaGie la plafon optim
se pot obGine producGii sporite la tomate, ardei, salatC, spanac. )ceastC particularitate poate
fi folositC la plantele cultivate En lumina artificialC modificDnd conGinutul de glucide sau
proteine funcGie de EmbogCGirea luminii cu radiaGii roHii sau albastre.
Prin intermediul testului 0ch%en> se pune n eviden[ calit[iile biologice ale apelor i ale
anumitor extracte vegetale prin dispunerea spa[ial pe care o vor determina undele la suprafa[a
materialului testat prin cderea unor picturi de ap. Testul, printre altele, pune n eviden[
anumite evenimente cosmice.
n irul superior sunt determinrile efectuate pe 18.10.1967. La ora 10:33 (imaginea din centru),
planeta Uranus trecea prin meridian. n irul de jos, testul a fost a fost efectuat n ziua de
15.01.1968 cnd la ora 17,17 (imaginea din centru) se realiza opozi[ia Marte-Jupiter.
Trebuie subliniat eroarea pe care o fac, n privin[a efectelor produse de cauze cosmice,
numeroi oameni de tiin[ care accept relativ uor ideea influen[ei corpurilor cereti cele mai
apropiate sau mai mari Soarele i Luna, dar nu accept influen[ele unor atri mai ndeprta[i
sau mai mici, cum este cazul planetelor. Se reediteaz astfel o atitudine care se datoreaz
prejudec[ilor legate de rela[ia dintre cantitate i efect, mentalitate ,erudit care fcea acum 80
de ani s se ignore importan[a microelementelor, pe motiv c se gsesc n organism n cantitate
prea mic pentru a avea un rol nsemnat.
Studiile au artat c astrele influen[eaz nu doar plantele sau materia inert, ci i omul ca fiin[
biologic i spiritual. El s-a nscut i a crescut n oceanul influen[ei cosmice, construindu-i
codul genetic dup aceast realitate, iar acum o redescoper.
mpasul n care se afl umanitatea acum la cumpna dintre ere, va impune astrologiei modificri
de optic i structur. Caracteristicile zodiilor comport prin deplasarea punctului vernal de la o
zodie la alta schimbri importante, ntruct cadrul general peste care se suprapun
caracteristicile natale va fi altul, impunndu-i nativului alte priorit[i. Adevratul drum n via[ nu
poate fi oferit numai de astrologie, aa cum nu poate fi oferit de nici o tiin[ ocult n mod
singular, ci toate unificate pot ajuta n regsirea drumului ctre autocunoatere. Marile realizri
anun[at de Era Vrstorului nu vor aprea dintr-odat ca un meteorit, ci vor fi rezultatul
efortului a multor genera[ii consecutive, pentru c suntem componente ale aceluiai Corp Unic
de Lumin. Era Vrstorului cere omului cunoatere, aa cum era Petilor cerea sensibilitatea.
Trecerea va fi aadar lent, ns prin voin[ viteza de lucru se poate mri, iar energiile
schimbrii pot fi acceptate mult mai uor. Refuzul progresului spiritual nseamn prin Vrstor
nu ignoran[, ci autoizolare.
ns orict de noncomformist se anun[ urmtoarea etap de aproximativ 2000 de ani ea se
va sprijini foarte mult pe efortul strmoilor de a men[ine umanitatea la suprafa[a unui ocean
agitat i nesigur. Strmoii dau sensul i rostul vie[ii noastre colective, de aceea se spune c
vrful unui munte se ridic mai sus cu ct are baza mai solid.

Gheorghi COER
fragment din ,Astrologia, o terapie moderna

Plantele si fazele Lunii
MERCUR, 22 UNE 2011
http$$raiulpepamant.blogspot.com$;<33$<-$plantele-si-fazele-lunii.html
Se spune ca Luna influenteaza cresterea plantelor, dar cei mai multi cred ca este vorba
doar de o superstitie. Oare ar trebui sa ne organizam activitatile in gradina in functie
de fazele selenare? Greu de spus. Astrul noptii are insa influenta asupra mareelor,
asupra mediului lichid. Si cum fiinta umana are in organism 80 apa, de ce nu ar avea
influenta si asupra plantelor? !arerile sunt impartite, dar e"ista certitudinea ca poti
avea o gradina frumoasa daca o intretii in functie de conditiile climatice.
Daca trebuie sa tii cont de Luna, cultivarea pamantului din gradina ta (semanare, recoltare,
curatare) trebuie facuta in functie de peregrinarile acesteia pe bolta cereasca. Iar efectele nu
vor intarzia sa apara. Atunci cand ai privit astrul, ai observat ca forma acestuia difera, este
cand disc (luna plina), cand secera, uneori ramanand invizibila (luna noua). Aceste faze
corespund rotatiei sale in jurul Pamantului.
Disc = Luna Plina
Secera = Luna Noua
Primul patrar.
Primul patrar. Plantele semanate in aceasta perioada cresc mai repede si prezinta mai
multa rezistenta la boli si la insecte. ultivatorii considera ca vigoarea acestora este direct
proportionala cu lumina Lunii. !lorile au o stralucire aparte si rezista mai mult timp in vaza.
In ceea ce priveste legumele si fructele, acestea se conserva mai bine o data ce sunt recoltate.
Luna plina.
Luna plina. Acesta este momentul ideal in care poti sa recoltezi seminte, bulbi sau
tuberculi. Dar conditiile meteorologice nu sunt mereu potrivite pentru dezvoltarea plantei.
"rebuie sa acorzi o atentie deosebita fazelor de luna plina deoarece sunt mai riscante din
cauza configuratiei celorlalte planete.
Ultimul patrar.
#ltimul patrar. Atunci cand lumina Lunii scade, plantele isi pierd vigoarea. $unt mai
fragile si nu se conserva la fel de bine ca in primul patrar. In sc%imb, in aceasta perioada
parfumul lor este mai intens.
Perigeu si Apogeu
Atunci cand Luna se afla in punctul cel mai apropiat de Pamant se spune ca este la perigeu,
iar in momentul in care se afla departe de Pamant, este la apogeu. De doua ori pe luna,
satelitul se intersecteaza cu planul de rotatie al Pamantului in jurul $oarelui, iar cele doua
zone de intersectie se numesc noduri lunare.
Noduri Lunare
De doua ori pe luna, satelitul se intersecteaza cu planul de rotatie al Pamantului in jurul
$oarelui, iar cele doua zone de intersectie se numesc noduri lunare.
Semanat
Semanat = NU in primul si ultimul patrar
nvata calendarul lunar
Atunci cand luna se afla la perigeu, este mai bine sa lasi deoparte orice activitate in gradina,
doua zile inainte si dupa aceasta perioada. Plantele cresc mai lent, iar legumele sunt mai
sensibile la boli. De asemenea, germinatia semintelor este destul de capricioasa. In
momentul apogeului, perioada de incetare a lucrului in gradina se limiteaza la o zi inainte si
o zi dupa. Plantele se dezvolta destul de mult acum. &ste cunoscut insa faptul ca intervalul
nodurilor lunare este defavorabil oricarei actiuni in gradina. 'ai bine profiti pentru a te
odi%ni. De asemenea, nu este indicat sa te apunci de semanaturi in primul si ultimul patrar.
nfluenta astrului este mult prea brutala, iar plantele nu vor creste viguros.
Atunci cand Luna se invarte in jurul Pamantului, ea trece in mod succesiv prin fata celor
doisprezece constelatii ale zodiacului, aceasta divizare a cerului avandu(si originea in
Antic%itate. $emnele zodiacale au rolul de a amplifica si de a limita influenta Lunii. Din
punct de vedere traditional si simbolic, acesta este clasat in functie de patru elemente (aer,
pamant, apa, foc) carora le corespund partile unei plante.
Radacina si scoarta - Semnele de Pamant
$emnele de pamant, "aurul, !ecioara si apricornul, corespund radacinilor si scoartei.
Frunze si tulpini Semnele de Apa
In cele din urma, semnele de apa ce reunesc constelatiile )ac, $corpion si Pesti se
raporteaza la frunze si tulpini.
Flori Semnele de Aer
$emnele de aer, *arsator, +emeni si ,alanta, sunt asociate florilor.
Seminte Semnele de Foc
$emnele de foc, asociate ,erbecului, Leului si $agetatorului, corespund fructelor si
semintelor.
nterventii benefice
!iecaruia dintre cele patru elemente ii corespunde atat o portiune a plantei, cat si o zi
anume in care sa te ocupi de ea. Aceste zile specifice sunt raportate pe calendarul lunar, care
se sc%imba in fiecare an, din cauza duratei inegale a lunilor anului. -rdinea .zilelor/ este
mereu aceeasi0 fructe, radacini, flori si frunze. $pre e1emplu, daca Luna se afla la apogeu in
constelatia +emenilor, este in mod obligatoriu o zi in care trebuie sa ingrijesti florile
din gradina.
Ziua radacinilor.
In aceasta perioada influenta astrului selenar este benefica pentru radacinile plantelor. e
ar trebui sa faci0
-cupa(te de semanatul, plantatul, ingrijitul, si recoltatul legumelor de tip radacina in
intervalul ultimului patrar2
Praseste solul pentru o dezvoltare optima a plantelor2
$olul uscat se lucreaza pe timp de seara.
Ziua frunzelor.
Apa actioneaza in mod direct asupra frunzelor de la plante. Aceste zile sunt favorabile in
special zarzavaturilor, gazonului, arbustilor si plntelor decorative. Iata ce trebuie sa faci0
-cupa(te de semanarea si intretinerea zarzavaturilor2
)ecolteaza(le in ultimul patrar2
"aie gardul natural in primul patrar2
"unde peluza.
Ziua florilor.
$emnul de aer aduce lumina precum si un mediu favorabil pentru a pune in evidenta
frumusetea si parfumul florilor precum si al legumelor cu floare. e ar trebui sa faci0
Planteaza flori, in special in perioada ultimului patrar, pentru a obtine o productie
considerabila2
Praseste solul in vederea asimilarii de fosfor si potasiu2
Profita cat mai mult de parfumul plantelor aromatice recoltate.
Ziua fructelor.
!ocul ofera caldura necesara dezvoltarii si producerii semintelor. Prin urmare, aceste zile
sunt favorabile arborilor fructiferi precum si semintelor. Iata ce trebuie sa faci0
)ecolteaza fructele si legumele(fructe in primul patrar2
Planteaza arbori fructiferi in ultimul patrar2
Afaneaza superficial solul.
Plante si zile

Ca sa aplici calendarul lunar trebuie sa stii din ce familie face parte fiecare planta din gradina ta.
Plantele-fructe:
patlageaua, castravetele, dovlecelul, mazarichea, fraga, fasolea, mazarea, arborii fructiferi,
arbustii cu fructe mici ca boabele...
Plantele-radacini:
usturoiul, sfecla, morcovul, telina, andivele, ceapa, pastarnacul, cartoful, ridichea, napii...
Plantele-flori:
toate florile ornamentale, aromatice precum si cele care contribuie la producerea mierii...
Plantele-frunze:
anghinarea, sparanghel, telina, varza, spanac, plante aromatice, praz, revent precum si diferite
tipuri de salate.
Pozitia Lunii pe cer
Repereaza pozitia Lunii pe cer, raportandu-te la un arbore, si afla daca este in faza ascendenta
sau descendenta.
n primul patrar
n primul patrar, Luna actioneaza asupra partilor aeriene ale plantelor, influentand traiectoria
sevei. n acest interval, toate vegetalele cresc mai viguros, semintele se dezvolta mai repede,
rasadurile se prind repede, iar fructele isi pastreaza prospetimea mult timp dupa recolta.
n ultimul patrar
n intervalul ultimului patrar, Luna are influenta mai mult asupra partilor vegetative din sol, adica
radacinile. Acesta este momentul ideal sa plantezi arbori si rasaduri, cu conditia ca acestea sa fi
fost extrase in primul patrar. Acum poti taia crengile uscate ale arborilor. Este o perioada in care
iarba se dezvolta foarte mult.
Fii prevazator
Calendarul lunar este util pentru ca iti arata diferitele faze ale astrului precum si ce parti ale
plantelor trebuie sa ingrijesti. n functie de ce anume vrei sa recoltezi de la o planta, trebuie sa
semeni, sa plantezi si sa intervii pe parcurs, in functie de informatiile reportate in calendar. Dar
nu trebuie sa uiti un lucru esential: tine cont si de calitatea solului sau de conditiile climaterice.
Un sol prea sec ori prea lipicios nu va fi roditor pe vreme rece sau ploioasa. De asemena, este
important sa tii cont de zilele specifice fiecarei portiuni ale plantelor. n plus, Luna are influenta
si asupra felului in care te ocupi de gradina. Nu te nelinisti insa. Plantele stiu sa recupereze o
intarziere daca in cazul in care celelalte conditii de mediu le sunt favorabile.
Pentru a avea parte de cat mai multe satisfactii, noteaza-ti toate activitatile din gradina pe o
agenda: data semanaturilor, plantarii, infloririi, recoltei, accidentelor climatice ori semne precum
venirea randunicilor sau aparitia fluturilor. Nu uita sa indici si temperatura (de preferat ar fi sa
respecti ora la care o iei) ori de cate ori lucrezi in gradina. Astfel, o experienta solida te va ajuta
sa intelegi mai bine natura. Gica Olteanu, specialist in horticultura la Garden Center, considera
ca ,exista cateva conditii ce trebuie respectate pentru ca o planta sa se dezvolte cu succes:
balotul plantei respective trebuie sa fie intact si trebuie sa tii cont de zona gografica a acesteia.
Spre exemplu, cartoful provine din America si are nevoie de un pamant nisipos, lucru ce va fi
benefic cresterii si dezvoltarii sale. Accesul animalelor la plante trebuie sa fie interzis, in special
al cainilor, deoarece urina acestora este acida si poate distruge planta. Modul de viata difera de
la o planta la alta, unele preferand multa lumina, altele umbra ori, din contra, exista plante
'cooperante'. Acestea se adapteaza daca sunt mutate la intervale scurte. Nu uita insa ca exista
si perioade care sunt defavorabile plantelor.
,Atunci cand ploua mult sau cand zapada este prea mare nu poti sapa si grebla in gradina,
adauga horticultorul.
Fazele lunii si influenta lor asupra vietii oamenilor
RASPUNS: Studiile in acest sens sunt nenumarate si nu au ajuns inca la concluzii certe, dar iata doar
cateva detalii care vorbesc de la sine despre influenta Lun ii asupra noastra.
Ciclul lunar dureaza 28-29 zile si trece prin 4 faze distincte: luna noua, primul patrar (luna in crestere),
luna plina, ultimul patrar (luna in descrestere)
FAZELE LUNII: ntre Luna Noua si Luna Plina - faza Lunii este in crestere. ntre Luna Plina si Luna
Noua - faza Lunii este in descrestere.
Luna Noua este caracterizata de conjunctia dintre Soare si Luna, Luna trecand printre Pamant si Soare.
Este momentul noilor inceputuri, al starturilor importante, al noilor proiecte si initiative. Este bine ca orice
actiune ce necesita evolutie sau crestere sa inceapa la luna noua: o afacere, o casa, insamantari etc.
Luna Plina este opozitia Soarelui cu Luna pe cercul zodiacal, Pamantul fiind interpus intre cele doua
corpuri ceresti. Este momentul apogeului, al implinirii si succesului, al finalizarilor si culegerii roadelor.
Luna in descrestere
Daca vreti sa scapati de anumite obiceiuri, folositi faza de luna in descrestere: lasat de fumat, slabire,
curatenie, uitare, despartire etc.
Luna in crestere
Daca vreti sa faceti anumite lucruri sa sporeasca - agricultura, afaceri, ingrasare - folositi faza de luna in
crestere.
Calendarele bisericesti contin si fazele lunii. Urmariti zilele cu Luna Plina, Luna Noua, primul patrat si
ultimul patrar din calendarul crestin ortodox.
Vorba ca "Soarele si Luna nu se intalnesc niciodata" este falsa. Sunt zile cand Soarele si Luna rasar in
acelasi timp. De exemplu in zilele cu Luna Noua, Soarele si Luna rasar in acelasi timp si apun
aproximativ concomitent - la cateva minute diferenta - iar in zilele cu Luna Plina, Luna apune exact la
rasaritul Soarelui.
Daca forma lunii este de secera (in forma literei C) - luna este in descrestere, iar cand este in forma
convexa (in forma literei D) - luna este in crestere? Litera descrie exact invers faza lunii - D -
in Crestere, C - in Descrestere.
Luna nu traverseaza bolta cereasca neaparat noaptea. Exista nopti fara Luna, pentru ca Luna a traversat
cerul in timpul zilei. Asa se explica faptul ca in unele zile senine Luna poate fi vazuta pe cer si in timpul
zilei.
Eclipsele de luna se realizeaza numai la luna plina, mai precis la opozitia Luna-Soare. Eclipsele de
soare se realizeaza numai la luna noua, mai precis la conjunctia Luna-Soare.
Singura luna in care nu a fost luna plina de-a lungul istoriei a fost februarie 1865. Urmatoarea va fi
februarie 2018. (ntotdeauna numai in luna februarie, din cauza faptului ca este o luna mai scurta). Dar
pot exista luni pe parcursul carora Luna Plina sau Luna Noua au loc de doua ori.
Luna traverseaza o zodie in doua zile si jumatate si tot cercul zodiacal in 28-29 zile.
La Luna Plina, au fost inregistrate cutremure de magnitudine mare. n Romania, cutremurul din 4 martie
1977 (7,2 Richter) si cel din 27 octombrie 2004 (6 Richter) s-au produs la Luna Plina, iar cel din Oceanul
ndian, din 26 decembrie 2004 (9 grade pe scara Richter) s-a produs tot la Luna Plina. Dar acest fapt nu a
fost inca probat stiintific, fiind considerat inca o... coincidenta.
Ciclul complet al lunii (in jurul pamantului) este de 29,5 de zile, ceea ce corespunde pasului bioritmului
emotional si perioadei de ovulatie la femei (ciclul menstrual este de 28-29 de zile).
Cei mai multi copii sunt conceputi in perioadele de luna in crestere, deci fertilitatea femeilor este mai mare
intre Luna Noua si Luna Plina. Exista chiar si o preponderenta de nasteri de copii baieti in perioadele cu
luna in crestere.
Uneori faza de Luna Plina poate avea loc de doua ori in aceeasi luna. Se spune ca, in acest caz, vremea
se va inrautati major in luna urmatoare.
Daca va tundeti parul sau unghiile in perioadele in care luna este in crestere (intre luna noua si luna plina)
va asigurati o crestere si o regenerare naturala foarte buna a acestora.
Daca plantati copaci sau alte plante la Luna Noua sau cand luna este in crestere (intre luna noua si luna
plina), planta se va prinde si se va dezvolta mult mai sanatos. Acelasi lucru este valabil in cazul in care
recoltati frunze si parti din plante pe care le transplantati sau le puneti la prins in alte recpiente.
Nu mutati plantele de casa in ghivece sau pamant nou in perioadele cu luna in descrestere! De acelasi
lucru trebuie sa tineti cont daca va ocupati de agricultura: nu semanati cand luna este in descrestere!
Daca incepeti o cura de slabire, cea mai propice perioada este atunci cand luna este in
descrestere (intre luna plina si luna noua). Nu incepeti si nu tineti cura de slabire cand luna este in
crestere, nu veti avea rezultate notabile, ci dimpotriva, organismul va avea nevoie de mai multa mancare
ca de obicei, senzatia de foame crescand.
Riscurile unei operatii chirurgicale cresc in perioadele de luna in descrestere, organismul neprimind un
aport energetic eficient. Faza de Lupa Plina mareste hemoragiile, de aceea ar trebui evitate aceste zile
pentru operatii chirugicale.
Fluxul si refluxul sunt in legatura directa cu fazele si mersul Lunii. Forta gravitationala a Lunii - mult mai
redusa decat cea a Pamanatului, are efect nu numai asupra apelor din ocean, ci si asupra oricaror
obiecte de pe Pamant. Cele mai puternice maree au loc la Luna Plina si Luna Noua, cand Soarele, Luna
si Pamantul se afla pe aceeasi linie. Fluxul si refluxul au loc o data sau de doua ori pe zi.
Pastele este calculat in functie de fazele Lunii? Astfel Pastele cade intotdeauna in prima duminica de
dupa prima Luna Plina de dupa echinoctiul de primavara.
Anul Nou chinezesc este calculat si el in functie de fazele lunii, astfel: anul chinezesc incepe la a
doua luna noua de dupa solstitiul de iarna, undeva intre 21 ianuarie si 20 februarie.
n calendarul islamic, Luna musulmana incepe la fiecare Luna Noua
Cum ngrijeti florile n func[ie de fazele lunii
Din cele mai vechi timpuri, oamenii i-au cultivat grdina innd cont de fazele lunii. Acestea au
influen asupra germinrii, plantrii i nfloririi
de Lumea Iemeilor, 10 Februarie 2011

Dac te-ai hotrt s te apuci de grdinrit, e bine s tii c influena lunii este extrem de important !unt "ile #n care nu trebuie s faci nimic i
"ile #n care e bine s faci anumite operaii $eriodic, %om publica acest calendar care te %a a&uta s obii cele mai bune re"ultate #n grdina de
lng cas sau de pe balcon
'lturi ai calendarul lunii martie (n prima coloan %ertical, sunt cele dou po"iii ale lunii -#n urcare sau coborre ' doua coloan #i indic dac
luna este #n cretere sau #n scdere )ultimul ptrar, luna nou, primul ptrar, lun plin* +ar a treia coloan #i arat de ce parte a plantei trebuie
s ai gri&
,egend-
Luna n cretere - este fa"a #n care luna nou )care nu se %ede* a&unge lun plin )perfect rotund* trecnd prin primul ptrar
. bun pentru - plantele de aer, care produc flori, fructe, semine
+nfluen - sunt foarte eficace produsele #mpotri%a bolilor plantelor
Luna n descretere - este fa"a de la lun plin la lun nou, trecnd prin ultimul ptrar
. bun pentru- plantele de pmnt - legumele rdcinoase, bulbi ct i plantele culti%ate pentru frun"e
+nfluen- #ngrmintele sunt cel mai bine asimilate
Luna n urcare - (n &urul pmntului luna urmea" o traiectorie eliptic .ste #n urcare cnd se duce ctre punctul cel
mai #nalt )corespunde prim%erii i %erii lunare*
. bun pentru - semnat i altoit ,una #n urcare fa%ori"ea" creterea florilor, a frun"elor, a ramurilor
Luna n coorre - este fa"a cnd se afl #n punctul cel mai de &os al traiectoriei )corespunde toamnei i iernii lunare*
. bun pentru-plantare, rsdire i tundere ,una fa%ori"ea" tot ce se afl sub pmnt )#nrdcinri, asimilare de
#ngrminte*
!iua rdcinilor - #n care e bine s te ocupi de rdcinoase
.x bulbi, tuberculi i alte rdcinoase, dar i legume, ca usturoi, morco%, ceap, napi

!iua fructelor i seminelor - e bine s te ocupi de plantele care fac fructe .x arbori fructiferi, dar i legume ca
do%lecei, castra%ei, pepene, ma"re, roii

!iua frunzelor - #n care e bine s te ocupi de ceea ce produce frun"e .x arbuti ornamentali, ga"on, dar i legume, ca
busuioc, %ar", salat, arpagic, tarhon, cicoare
!iua florilor - #n care e bine s te ocupi de tot ce #nflorete .x flori, arbuti, cu flori )cire, liliac, trandafir* i anume
legume precum conopid, anghinare

Foto- !hutterstoc/
!ursa- *um EngrijeHti florile En funcGie de fazele lunii Q &nica.ro http$$%%%.unica.ro$detalii-
articole$articole$florile-din-casa-6;6B.html9i#zz3u/g8t);s
Calendarul lunii
de M.Arjoca, vegetalshapes.com
Oamenii au fost fascinati din totdeauna de astre, de modul in care viata poate depinde de
acestea. Observatoare astronomice vechi de mii de ani ne uimesc si ne trezesc curiozitatea.
Soarele, luna, alte planete si stelele in corelatie cu pamantul au jucat un rol important de-a
lungul timpului in credintele, religiile, viata culturala si agricola a oamenilor.
n lumea plantelor elementele cheie necesare ca acestea sa incolteasca, sa creasca, sa
infloreasca si sa rodeasca sunt:lumina, solul, apa si aerul.
Soarele, prin lumina si caldura pe care o emana, este astrul cu importanta majora in lumea
verde. Luna, corpul ceresc cel mai apropiat de pamant, a fost considerata o zeitate, un teritoriu
al binelui sau al raului, un lacas al spiritelor, o multime de povesti, superstitii si credinte
circuland din timpuri stravechi pana in ziua de azi. n ultima vreme oamenii au inceput sa se
intrebe daca si in ce fel ar avea luna influenta asupra plantelor. Cautand un raspuns la aceasta
intrebare, am ajuns la concluzia ca exista trei opinii legate de acest subiect:
luna nu are influenta asupra plantelor si chiar daca are, influenta este nesemnificativa.
luna are influenta asupra plantelor in ceea ce priveste germinarea, cresterea,
dezvoltarea si rodirea (si de aici au rezultat calendare lunare ale lucrarilor in gradina).
nu se poate afirma daca luna are sau nu are influenta asupra plantelor intrucat nu exista
suficiente experimente cu rezultate evidente.
Luna se roteste in jurul pamantului si impreuna cu acesta (sistemul pamant-luna) in jurul
soarelui. Luna se roteste in jurul pamantului pe parcursul aproximativ a 28 de zile, timp in care
parcurge 4 faze: luna noua, primul patrar, luna plina si ultimul patrar. Aceste faze sunt date de
pozitia sa fata de pamant si fata de soare, de unghiul sub care cade lumina soarelui pe luna.
Perioada in care lumina lunii creste (intervalul luna noua luna plina ) se imparte in 2 faze,
fiecare durand 7 zile: primul patrar si al doilea patrar, iar perioada in care lumina sa scade
(intervalul luna plina luna noua) se imparte deasemenea in 2 faze, fiecare avand tot 7 zile: al
treilea patrar si al patrulea patrar.
n fotografia de mai jos postata de wikipedia se pot observa aceste faze.
Pamantul si luna se atrag reciproc iar acest fapt
determina aparitia unor fenomene ca mareele, vanturile lunare si furtunile cu tunete.
Forta gravitationala dintre luna si pamant face ca apa oceanelor sa se ridice. Cand luna se
apropie de pamant apele oceanelor tind sa se ridice catre ea si astfel apare fluxul.
Forta de atractie dintre soare si pamant creaza deasemenea fluxuri, dar aceasta forta este mai
slaba decat cea dintre luna si pamant. nsa in momentul in care soarele, luna si pamantul se
afla aproximativ pe aceeasi linie, (luna noua si luna plina), fortele lor gravitationale se unesc si
fluxul atinge inaltimea maxima. n timpul primului si ultimului patrar luna si soarele se afla in
unghiuri drepte fata de pamant si deci inaltimea fluxului este mica.
Nu orice mare sau lac are maree insa. Pentru ca acestea sa se formeze este nevoie de un
volum imens de apa. n cazul unor lacuri sau mari inaltimea fluxului este doar de cativa cm sau
mm.
Cei care sustin ca luna influenteaza ciclul de viata al plantelor, se bazeaza pe ideea ca acestea
sunt foarte sensibile la fenomenele care au loc in jur, forta de atractie dintre luni si pamant
exercitandu-se nu numai asupra oceanelor ci si asupra apei din sol si din plante.
n momentul in care apa din sol se ridica catre luna, semintele plantelor pot sa o absoarba mai
repede si mai bine, determinand o germinare de succes. Ei considera ca activitatile in gradina
se pot realiza in functie de fazele lunii:
Luna noua Crestere Luna plina Descrestere Luna noua
Aici este un link unde poti afla care este faza curenta a lunii.
Perioada Lucrari
Luna noua - Luna plina


- cresterea luminii
- nivelul apei se ridica
Prima
saptamana

- plantarea legumelor de tip frunza:
broccoli, varza, salata, spanac,
telina, conopida


A doua
saptamana

- plantarea legumelor care fac
seminte in interiorul fructelor: fasole,
mazare, rosii;
- recoltarea de legume;
- transplantarea

Luna plina Luna noua

- descresterea luminii

Prima
saptamana

- plantarea legumelor de tip
radacina: cartofi, morcovi, sfecla,
ceapa;
- taierea crengilor
- nivelul apei scade

A doua
saptamana
- nu se insemanteaza, nu se
recolteaza si nici nu se taie crengile;
- culegerea buruienilor si alte lucrari
adiacente in gradina
Unii dintre cei care sustin ca luna are o influenta directa mare asupra plantelor se bazeaza pe
teoria siderala a Mariei Thun, care incepand cu anii 1952 a realizat o serie de experimente in
urma carora a ajuns la concluzia ca pozitia lunii in zodiac este importanta pentru dezvoltarea
plantelor.
Ea a impartit plantele in patru categorii care sunt corelate la elementele clasice:
Radacini pamant
Frunze apa
Flori aer (lumina)
Fructe si seminte foc (caldura)
Apoi a impartit constelatiile zodiacului in patru triunghiuri, fiecare dintre acestea corespunzand
deasemenea unui element dintre cele patru si deci uneia dintre categoriile de plante.
Aceste triunghiuri devin importante pentru plante daca, insamantarea, plantarea sau recoltarea
pentru fiecare tip de planta se face in momentul in care luna se afla in constelatiile
corespunzatoare:
Pozitia lunii Element Plante
Berbec, Leu, Sagetator Foc
Fructe, Seminte

Gemeni, Balanta, Varsator Aer
Flori

Rac, Scorpion, Pesti Apa
Frunze

Taur, Feciora, Capricorn Pamant
Radacini

Pe langa pozitia lunii, M. Thun sustine ca mai trebuie adaguate calitatea solului,
a compostului, adancimea brazdei si sistemul de udare pentru ca rezultatele sa fie eficiente.
Anual apare un calendar al lucrarilor in gradina elaborat de aceasta.
Diversi cercetatori care au realizat experimente la randul lor pentru a verifica teoria siderala a
M. Thun au mentionat o serie de probleme care se regasesc in experimentele ei:
imposibilitatea de a repeta experimentele;
masurarea unui singur parametru;
neraportarea datei exacte si a timpului cand s-a realizat insamantarea;
influente subiective;
neinformarea tuturor participantilor care sunt randurile experimentale etc.
Rezultatele obtinute de ei nu au confirmat teoria acesteia, ba unele chiar au infirmat-o,
experimentele care apar in calendarul sau anual, fiind considerate prea sumare si deci fara
importanta stiintifica.
Alti cercetatori au realizat deasemenea experimente pentru a vedea daca exista sau nu o
influenta lunara asupra plantelor si au constat ca in faza de luna plina apare un efect pozitiv in
ceea ce privaste germinarea. nsa experimentele de acest tip sunt putine la numar si inca nu se
poate afirma cu tarie existenta unui efect sigur.
Prin urmare ramane la latitudinea fiecaruia sa decida daca face gradinarit in functie de ciclul
lunar sau urmeaza ghidul propriului sau simt.
Plantele si fazele Lunii
Se spune ca Luna influenteaza cresterea plantelor, dar cei mai multi cred ca este vorba doar de
o superstitie. Oare ar trebui sa ne organizam activitatile in gradina in functie de fazele selenare?
Greu de spus. Astrul noptii are insa influenta asupra mareelor, asupra mediului lichid. Si cum
fiinta umana are in organism 80% apa, de ce nu ar avea influenta si asupra plantelor? Parerile
sunt impartite, dar exista certitudinea ca poti avea o gradina frumoasa daca o intretii in functie
de conditiile climatice.
Daca trebuie sa tii cont de Luna, cultivarea pamantului din gradina ta semanare, recoltare,
curatare! trebuie "acuta in "unctie de pere#rinarile acesteia pe bolta cereasca$ Iar e"ectele nu vor
intar%ia sa apara$ Atunci cand ai privit astrul, ai observat ca "orma acestuia di"era, este cand disc
luna plina!, cand secera, uneori ramanand invi%ibila luna noua!$ Aceste "a%e corespund rotatiei
sale in &urul 'amantului$
( 'rimul patrar$ 'lantele semanate in aceasta perioada cresc mai repede si pre%inta mai multa
re%istenta la boli si la insecte$ )ultivatorii considera ca vi#oarea acestora este direct
proportionala cu lumina Lunii$ *lorile au o stralucire aparte si re%ista mai mult timp in va%a$ In
ceea ce priveste le#umele si "ructele, acestea se conserva mai bine o data ce sunt recoltate$
( Luna plina$ Acesta este momentul ideal in care poti sa recolte%i seminte, bulbi sau tuberculi$
Dar conditiile meteorolo#ice nu sunt mereu potrivite pentru de%voltarea plantei$ +rebuie sa
acor%i o atentie deosebita "a%elor de luna plina deoarece sunt mai riscante din cau%a con"i#uratiei
celorlalte planete$
( Ultimul patrar$ Atunci cand lumina Lunii scade, plantele isi pierd vi#oarea$ ,unt mai "ra#ile si
nu se conserva la "el de bine ca in primul patrar$ In sc-imb, in aceasta perioada par"umul lor este
mai intens$
( Atunci cand Luna se a"la in punctul cel mai apropiat de 'amant se spune ca este la peri#eu, iar
in momentul in care se a"la departe de 'amant, este la apo#eu$ De doua ori pe luna, satelitul se
intersectea%a cu planul de rotatie al 'amantului in &urul ,oarelui, iar cele doua %one de intersectie
se numesc noduri lunare$
nvata calendarul lunar
Atunci cand luna se a"la la peri#eu, este mai bine sa lasi deoparte orice activitate in #radina, doua
%ile inainte si dupa aceasta perioada$ 'lantele cresc mai lent, iar le#umele sunt mai sensibile la
boli$ De asemenea, #erminatia semintelor este destul de capricioasa$ In momentul apo#eului,
perioada de incetare a lucrului in #radina se limitea%a la o %i inainte si o %i dupa$ 'lantele se
de%volta destul de mult acum$ Este cunoscut insa "aptul ca intervalul nodurilor lunare este
de"avorabil oricarei actiuni in #radina$ Mai bine pro"iti pentru a te odi-ni$ De asemenea, nu este
indicat sa te apunci de semanaturi in primul si ultimul patrar$ In"luenta astrului este mult prea
brutala, iar plantele nu vor creste vi#uros$
Atunci cand Luna se invarte in &urul 'amantului, ea trece in mod succesiv prin "ata celor
doispre%ece constelatii ale %odiacului, aceasta divi%are a cerului avandu.si ori#inea in
Antic-itate$ ,emnele %odiacale au rolul de a ampli"ica si de a limita in"luenta Lunii$ Din punct de
vedere traditional si simbolic, acesta este clasat in "unctie de patru elemente aer, pamant, apa,
"oc! carora le corespund partile unei plante$
,emnele de "oc, asociate /erbecului, Leului si ,a#etatorului, corespund "ructelor si semintelor$
,emnele de pamant, +aurul, *ecioara si )apricornul, corespund radacinilor si scoartei$ ,emnele
de aer, 0arsator, 1emeni si /alanta, sunt asociate "lorilor$ In cele din urma, semnele de apa ce
reunesc constelatiile Rac, ,corpion si 'esti se raportea%a la "run%e si tulpini$
Zodiile si gradina
Scris de phlox pe 19.04.2011 in categoria Gradinarit (2 comentarii)
Etichete: gradina, Gradinarit, horoscop, zodii
http$$hobb?gradina.ro$;<33$<7$36$zodiile-si-gradina$
)and Luna se plimba in voia ei in &urul 'amantului, trece in mod succesiv prin "ata celor
douaspre%ece constelatii ale %odiacului$ ,emnele %odiacale au rolul de a ampli"ica si de a limita
in"luenta Lunii$ 2r "i ele 12 la numar dar din punct de vedere traditional si simbolic, ele sunt
#rupate in doar patru elemente aer, pamant, apa, "oc!, carora le corespund partile unei plante$
,emnele /erbecului, Leului si ,a#etatorului, au ca simbol asociat *ocul, corespund "ructelor si
semintelor$ ,emnele de pamant, +aurul, *ecioara si )apricornul, corespund radacinilor si
scoartei$ 0arsatorul, 1emenii si /alanta 3 semne de aer, sunt asociate "lorilor$ ,emnele de apa
repre%entate prin Rac, ,corpion si 'esti se raportea%a la "run%e si tulpini$
,i acum sa umarim mai in detaliu4
Berbec
BERBEC (FOC)4 Luna in acest semn con"era inaltime tulpinii, dar nu si densitate$ *iind semn de
"oc, nu "avori%ea%a seva$$ In sc-imb tot ce este semanat sub acest semn se va usca bine, nu va
putre%i$ +otodata, va con"eri plantelor aromatice si le#umelor picante #ust, savoare si par"um
mult mai intense$
TULPNA
- pentru inaltime
LEGUME
- picante si plante aromatice
Taur
TAUR (PAMANT) 4 Acest semn "ace ca tulpina sa "ie puternica, 5t%apana6, retin cresterea in
inaltime$ 1ustul "ructelor, plantelor crescute sub acest semn este bo#at, si "in$ De aceea sub acest
semn ar "i de pre"erat sa crestem tomatele, capsunele, care vor "i dulci dar nu apoase!, sau sa
plantam pomi "ructi"eri$
- FF
TULPNA
- pentru suport (tulpina puternica)
POM fructiferi
LEGUME
- pentru suculenta
Gemeni
GEMEN (AER)4 Acest semn este asociat ,de re#ula, cu plantele cataratoare dar in #eneral
nere"erindu.se la cele roditoare$ Dar putem. sa %icem. semana dovlecei dar nu neaparat pentru a
pastra seminte de la ei$ *oarte bine se de%volta sub acest semn #ardul viu din diverse plante
cataratoare decorative$
CATARATOARE
- gard viu
Rac
RAC (APA)4 Elementul acestui semn este apa, si , in consecinta, asi#ura "ormarea sevei , de aceea
pastrarea produselor este de scurta durata$ *ructele, le#umele semanate.plantate sub semnul
acesta trebuie cosumate repede$
,emn bun pentru plantare arbusti "ructi"eri, verdeturi si le#ume cu consum imediat $ +oate
tipurile de salate cultivate sub acest semn sunt savuroase$ 'ractic, acest semn este ideal pentru
sortimentele timpurii de le#ume , pentru ca "avori%ea%a in"lorirea si coacerea rapide$
SEVA - frunze
LEGUME
- pentru frunze
ARBUST fuctiferi
Leu
LEU (FOC)4 Acest semn este considerat ne"ertil, dar daca nu dorim inmultirea plantelor, putem
sa.l "olosim cu succes pentru cultivarea plantelor decorative4 tranda"irilor, cri%antemelor,
daliilor, #ladiolelor si altor "lori de tip imperial$
- N
*L2RI
- Decorative
Fecioara
FECOARA (PAMANT)4 Acest semn, prin trecerea lui, con"era "run%isului o de%voltare
impresionanta in detrimentul "lorilor si "ructelor, semintelor$ +otusi este cel mai potrivit semn
pentru cresterea plantelor decorative prin "run%e, dar si pentru salate previne "ormarea tulpinilor
lor "lorale!
SEVA - Frunze
Balanta
BALANTA (AER)4 )onsiderat si el un semn ne"ertil cu toate ca 0enus este patroana acestui
semn!$ ,emnul este prielnic cultivarii "lorilor si mai ales ale celor perene inalte preva%ute pentru
uscare si utili%area ulterioara in aran&amente "lorale, dar si a tuturor celor anuale
- N
*L2RI
- decorative
Scorpion
SCORPON (APA)4 ,e remarca prin caracterul preponderent "ertil$ 'oate "i considerat semnul cel
mai potrivit semanarii si cultivarii acelor le#ume, care trebuie sa.si pre%erve caracterul suculent
pe timpul pastrarii lor$ In plus, con"era le#umelor un #ust, savoare si colorit deosebite$
,corpionul are capacitate de re#enerare un adevarat pasaroi '-eoni7!, de aceea este considerat
semnul cel mai propice pentru altoiri, butasiri, atat a plantelor de #radina cat si a celor de
interior$
- FF
LEGUME
- pentru suculenta
ALTOR BUTASR
Sagetator
SAGETATOR (FOC)4 Ne putem "olosi de bene"iciile semnului pentru, sa spunem, inmultirea
soiurilor pretioase de capsuni, sau sa obtinem seminte de ceapa in cantitati considerabile8, este
prielnic cultivarii plantelor cataratoare 3 a vitei.de.vie pentru soiurile de vin 3 , a radacinoaselor
tinand cont "a%ele lunii!4 morcov, s"ecla, telina, patrun&el$
RADACN
CATARATOARE
Capricorn
CAPRCORN (PAMANT)4 Lider intre semnele %odiacului in ceea ce priveste cresterea
radacinoaselor$ Ii este proprie calitatea "ormarii unui invelis coa&a! re%istent$'entru pastrare,
cultivarea lor sub acest semn este ideala$ Dar pentru salate, sa %icem, nu prea e potrivit$ *run%ele
vor "i mai dure, "ara prea multa savoare$
RADACN pentru conservare (invelis f. rezistent)
Varsator
VARSATOR (AER)4 Ne"ertil, in mod traditional$ Dar c-iar si sub acest semn avem ceva de "acut4
prasim, putem copili, ne putem ocupa de ciupirea plantelor pentru stimularea cresterii$ Dar de
odi-na ce %iceti9:
- N
Pesti
PEST (APA)4 ,emn propice cultivarii arbustilor "ructi"eri capsuni, %meura!, "ructele "iind
deosebit de %emoase si dulci$ Dar, din pacate, e7ista si un mare risc de imbolnavire pentru toate
plantele semanate sau cultivate in aceasta "a%a a lunii$ Dar daca veti semana "lori sub semnul
'estilor, culorile si aroma lor va vor incanta cu prisosinta$
ARBUST
- pentru fructe
Material preluat din revista 52#orodni; nr <=20096! sursa foto!
phlox
2 comments to Zodiile si gradina
phlox
)pril 36, ;<33 at ;<7 pm R Raspunde
imi cer scu%e pentru #reseala de la ultima "ar%a, spre s"arsit este48, culorile si aroma lor va 02R
incanta8$
scu%e, scu%e, scu%e, >uni, salvea%a.maaaa::
Calendar lunar aprilie 2!2
)pril -, ;<3; at 776 pm R Raspunde
?$$$@ pentru ca di"erentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse$ De aceea mai e7ista un
calendar, pe %odii, unde se arata ce e bine de "acut si de la ce sa ne abtinem in materie de
#radinareala in perioada ?$$$@
OLD
Grey 40 Sweet Blue Col 01
De la 3I4IP&DIA, enciclopedia liber5
De la 3I4IP&DIA, enciclopedia liber5
Grey 40 Sweet Blue Col 01
RADX Linkuri
astrologie-info.com
MAR
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month2B=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
APR
http$$%%%.astrologie-info.com$mocal.cgi1
month27=?ear2;<3;=da?23=language2eng=sidtrop2sid
Vreau sa-mi salvez gradina
vineri, 29 octombrie 2010 dragoste pentru gradina 16 comentarii
http$$vasi-gioni.blogspot.com$;<3<$3<$vreau-sa-mi-salvez-gradina.html90
Nu stiu altii cum sunt,dar eu am fost atrasa intotdeauna de tot ce inseamna natura,organic,
ecologic,biodinamic,deci de tot ce este legat de asocierea intre om,animale,plante,pamant,
aer,apa,foc,vant ,luna si soare si tot ce tine de felul in care unele au efect asupra altora.
frumusetea unui izvor surprinsa artistic de fiul meu
Prin urmare,am incercat pe cat posibil sa elimin din gradina substantele chimice,sa folosesc preparate din
plante,sa sortez gunoiul in cel ce se descompune si cel care nu,sa colectez cenusa din soba pentru
compost,sa pastrez in gradina plantele de leac,chiar daca nu sunt tocmai dragute,sa cultiv 3 pomi atunci cand
am taiat vreunul,sa colectez cu grija balegarul de la vacuta mea si gainatul de la gaini,sa am grija de lada de
compost,sa urmaresca seara pe cer fazele lunii.
Bun,dar nu e de ajuns.Mai am multe de invatat.
Acum ,toamna ,incerc sa fac un bilant al activitatii mele si vad ce probleme am avut si caut solutii pentru la
anul.Solutiile sa fie neaparat ecologice si chiar biodinamice.
Si studiez,studiez,studiez si cu cat citesc mai mult cu atit vad cum eista oameni remarcabili care fac din
gradina un paradis,fara bani multi,fara firme de proiectari ,oamenicare salveaza planeta ,salvand intai
sanatatea solului.!ameni care au urmatoarea logica " ai grija de pamant si el va avea grija de plante.
#ncet,incet,vreau sa$mi intorc capul catre aceste sfaturi si pentru aceasta vreau sa fac cateva lucruri noi,iar
pe cele stiute sa le fac mai bine.
Spre eemplu un %hotel pentru insecte%,pentru o mai buna polenizare,lucru care mi$a lipsit anul acesta din
solar la tomate.
&reau sa culeg musetel,urzica,coada calului,valeriana,papadie ,coada soricelului si coaja de stejar pentru
preparate biodinamice, care sa le vina de hac afidelor si musculitei alba de sera ,care mi$a compromis un
sfert din productia de rosii.'eea ce eu stiam s$a dovedit a fi o mica parte din ceea ce natura poate oferi.
Sa colectez mai eficient apa din ploii,sa o amestec cu mranita sau compost si apoi sa stropesc cu ea
gradina.
Si pentru ca tin cu incapatanare sa nu folosesc chimicale,vreau sa descopar magia acestor amestecuri de
plante ,balegar,corn de vaca si .........luna plina.
(otul e primitiv si mistic.'e ziceti despre un corn de vaca umplut cu balegar proaspat ,ingropat in pamant la
solstitiu de toamna si scos primavara.)in el iese o pudra de mranita descompusa,iar aceasta e folosita in
cantitati homeopatice in preparate care aduc sanatate si vitalitate solului.
&reau sa fac rotirea culturilor,sa invat despre plantele companion,sa folosesc cenusa semintelor de buruieni
pentru a le bate cu propriile arme.
Asta e agricultura biodinamica,despre care noi stim foarte putin.
*a acest lin+ veti gasi un film remarcabil despre ceea ce am vrut sa va descriu.
http$$video.google.com$videopla?1docid2-4;3578<<5864B33-85<=hl2en9
#ar daca aveti rabdare sa$l vizionati,veti ramane uimiti de vorbele unui taran simplu din #ndia,care spune
despre bataturile din talpi pe care le avea cand cultiva pamantul cu chimicale si cum le are acum de cand a
trecut la agricultura biodinamica.Si tot el povesteste despre finetea pamantului atunci cand il iei in mana.
continuarea izvorului
)aca asta inseamna ,la o scala infima ca salvez gradina,mai am o speranta ca ofer familiei hrana mai
sanatoasa si mai gustoasa. 'red ca agricultura biodinamica va intra cit de curand in preferintele multor
gradinari.Mai vorbim.
Name
Author description. Search this text in your template code and replace it.

16 comentarii:
balaurdegradina spunea...
multumesc.a fost mai palpitant decat un film de actiune. si mult mai interesant decat orice tocshoc.
;6 octombrie ;<3<, ;;;-
vasi spunea...
ma bucur,ma bucur,ma bucur,credeam ca nu$mi gasesc adepti.,u sunt foarte incantata si mi$e drag sa
discut cu cineva pe tema asta.
B< octombrie ;<3<, 3;57
cristina spunea...
fascinant. sincer, la nivel de intelect sunt solidara cu tine, insa practic nu ma vad facand asa ceva, oricat de
mult mi$ar placea.
sa dea domnul sa fie cat mai multi ca tine si sa salvam pamantul asta de la distrugere, ca e pacat de el.
3 noiembrie ;<3<, <63-
vasi spunea...
'ristina,in primul rand,ma bucur ca ai avut rabdarea sa te uiti la film.#n al doilea rand,vreau sa$ti spun ca
macar din gradina noastra sa putem sa scoatem chimicalele,nu neaparat preparatele biodinamice din
film,dar sa inlocuim ingrasemintele chimice cu compostul sau cu o simpla zeama de urzica,sau cu orice
altceva care nu suna a %,%.,u mereu sunt in cautare ,pe langa retete de bucatarie si retete de gradina.#mi
cert si colegele atunci cand le aud de pesticide si ierbicide in gradina.
Si zici ca nu te vezi facand asa ceva-Nu stii cum incolteste ideea..ha,ha/Mai vorbim.
3 noiembrie ;<3<, 37B;
Mihaela spunea...
0oarte frumoase pozele. Si bunele tale intentii , la fel. Si eu am incercat in vara care a trecut sa adun cat
mai multe gargarite, mancatoare de purici de plante.*e puneam in balcon printre flori si uitam de ele, pana
cand acum in toamna am inceput sa le gasesc prin casa, dupa aducerea ghivecelor cu flori de afara.
3 noiembrie ;<3<, 3-3;
vasi spunea...
Mihaela,cum adunai gargaritele-Stai la bloc sau la casa cu gradina-
3 noiembrie ;<3<, ;<3<
MIhaela spunea...
Stau la casa , si de cate ori gaseam gargarite le luam si le duceam la flori mai puricoase, cum ar fi de
eemplul cazul trandafirului japonez care anul asta a fost cam puricos.
)espre solutia asta cu gargaritele am aflat dintr$o emisiune tv despre plante si ingrijirea lor fara solutii
chimice care pe o parte ajuta, iar pe de alta parte pot dauna.
!ricum, numai cu gargaritele nu am facut fata puricilor anul asta "/.
3 noiembrie ;<3<, ;356
cristina spunea...
vasi, ideea e incoltita de cand m$am mutat anul asta la casa, dar cand am vazut ca pomii au fost invadati de
afide, rosiile s$au manat, vita de vie s$a manat, trandafirii se ardeau si le ingalbeneau frunzele, florile nu mai
cresteau, iti dai seama ca m$a apucat disperarea si m$am apucat sa stropesc. in plus, n$am nici timpul
necesar sa ma ocup indeaproape de gradina, asa ca aleg solutiile cele mai rapide.
compost fac de cand am venit aici. nu stiu daca va iesi, dar macar am depozitat acolo toate organicele.
dar vorba ta, poate ca intr$o zi ...
; noiembrie ;<3<, <876
vasi spunea...
Agricultura biodinamica sau cea ecologica,este mai mult decat o notiune in sine,este un mod de viata.Asa
trebuie sa privim lucrurile.Adica trebuie sa prevenim mai mult decat sa tratam.'and stim ca vine iarna,ne
vaccinam.Putem sa alegem un vaccin sintetic sau putem alege un vaccin homeopat,sau, putem sa ne
imunizam organismul cu picaturi de echinaceea sau usturoi,ori sa alegem bronhovaonul.'e vreau sa spun
este ca toata viata facem alegeri.Asa e si cu gradina1pregatim solul inainte de a planta.Aici intervin stropirile
cu preparate din plante,pentru vitalitate,impotriva mucegaiurilor,impotriva insectelor.....fiecare boala are cate
un leac.
2argaritele nu trebuie sa le prindem,trebuie sa plantam anumite flori care atrag aceste ganganii.Sau
plantam lucerna ca si cultura premergatoare ,fiind ingrasemant verde.Plantam craite pentru frumusete dar si
pentru a scapa solul de acarieni.Solutia de ardei iute alunga afidele si sunt multe alte zeci de retete naturiste
pentru gradina pe care eu le adun ca si pe cele de bucatarie.
(otul este sa invatam sa intelegem limbajul naturii.Pentru asta sunt calendarele biodinamice.)ar cand ai
ajuns sa inveti logica lor nu mai este nevoie sa te uiti zilnic in el.(e uiti seara pe cer si stii ca a doua zi
trebuie sa plantezi sau sa nu,trebuie sa tai pomii sau nu.Nu$i asa ca e superb si magic- Mai vorbim.
; noiembrie ;<3<, 3776
cristina spunea...
pai ce$ar fi sa postezi tu un fel de mic indrumar, pe luni calendaristice, cu un minim de actiuni de acest gen
pe care ar trebui sa le facem noi, neofi3ii- chiar, dedica$ti un pic de timp pentru asta si fii leader$ul nostru de
grup, sa vedem ce iese de aici. daca nu te solicita prea mult, nu poate fi decat inceputul a ceva minunat4
B noiembrie ;<3<, <877
David .ctavian spunea...
asta incerc sa fac si eu aici,in coltisorul meu de rai,in cei 5 ani si jumatate de cand ne$am mutat.Nu am
stropit plantele cu altceva decat piatra vanata,care stiu ca nu e toica.#n rest incer si eu,ca tine,sa invat tot
ce pot face pentru a ajuta gadina si nu pentru a o distruge.
B noiembrie ;<3<, 3;35
vasi spunea...
'ristina,eu zic ca merita sa incercam,ai dreptate,cu ce stiu eu ,cu ce stiti voi,facem noi ceva.)aca ne ajuta si
&ictoria cu sfaturile ei,nu cred ca ar iesi ceva rau.Pai,o sa fac o colectie de retete postate.nu de bucatarie/si
un calendar biodinamic.Apropo,azi luna e la perigeu,este apropierea cea mai mare de pamant.Mai vorbim.
B noiembrie ;<3<, 373-
daiana spunea...
cu intarziere dar din motive obiective subscriu la cele de mai sus. astept cu nerabdare urmarea. Bine ca am
aflat de ziua de maine $ n$ sa misc un pai in gradina. va pup.
3< noiembrie ;<3<, 35<3
vasi spunea...
)aiana te astept cu sfaturi.
33 noiembrie ;<3<, 3757
Lia spunea...
Ma bucur sa mai descopar si ale persoane care nu vor sa$si imbibe cu chimicale petecul de gradina...
,u de mai bine de 6 ani nu am stropit cu nimic ce este chimical in gradina si nici nu doresc sa fac asa ceva.
,ste drept ca uneori mai sunt si pierderi dar per total castigul este imens la capitolul sanatate.
&a doresc multa sanatate si putere de munca in Noul An.
;3 ianuarie ;<33, 38B5
Pasi spunea...
*ia,bine ai venit4
'red ca suntem vecine de oras si avem aceleasi preferinte agricole.Sincer, ma bucur.
Astept sfaturi de la tine.
Sattler Wistinghausen - Ferma biodinamica
Ferma biodinamica
Sunday, August 10 @ 12:06:34 EEST de catre )dmin
opic: )gricultura Ecologica
Ierma biodinamica
nfluente cosmice asupra plantelor si a fiintelor.
Ritmul anomalistic este marcatsde alternanta celei mai mari si celei mai mici ale Lunii de
Pamant, momentele respective purtand numele de apogeu si perigeu.
Durata acestui ciclu este 27,555 zile. Diferenta dintre aceste distante este de aproximativ 40000
km, valoare relativ mica pentru fenomenele astronomice, dar, tinand seama de faptul ca
distanta medie dintre Pamant si
Luna este de asemenea mica, 384400 km, ea reprezinta o variatie de aproximativ 13%.
Oricum, viata terestra, integrata in contextul cosmic, simte aceasta diferenta, un factor important
putand fi si momentul inversarii directiei de la indepartare la apropiere si invers.
Aceasta explica influentele care provin de la cele doua pozitii extreme.
Luna cea mai apropiata este o pozitie inhibatoarea pentru plantele semanate in acest moment.
Dimpotriva, Luna ndepartata are o influenta pozitiva asupra cartofilor semanati in aceasta zi.
n expeditiile cosmice, aselenizarile sunt antotdeauna programate sa aiba loc atunci cand Luna
se afla la perigeu, adica in pozitia cea mai apropiata de Pamant.
O incercare de aselenizare, cu Luna la apogeu, a esuat.
ndepartarea Lunii de Pamant poate fi comparata cu cresterea plantelor favorizata de pozitia
Soarelui in apogeu (nasterea Sf. oan, Sanzienele, 24 iunie).
Plantele au atunci tendinta de a umple bobul, se devitalizeaza.
Efectul apogeului poate fi relativ favorabil pentru semintele alimentare
El are, insa, un efect net daunator ca termen de semanat pentru zarzavaturile frunzoase.
Zarzavatul radacinos - de exemplu, morcovii - semanati in zi de apogeu lunar se lemnoseaza
usor.
Dintre aceste plante de cultura singura care reactioneaza bine este, asa cum am mai spus,
cartoful.
Cu totul diferita este influenta perigeului lunar, moment care poate fi comparat cu situatia din
toiul iernii, cand pamantul se afla cel mai aproape de Soare (21-25 decembrie, Craciunul).
Daca se seamana in aceasta perioada o brazda pregatita anume, semintele germineaza greu.
Majoritatea plantelor care rasar prezinta opriri din crestere si sunt puternic atacate de ciuperci
parazite.
n cultura ulerioara din anii urmatori puterea germinativa a semintelor se dovedeste a fi foarte
slaba.
n timp ce zilele apogeului sunt in general zile senine, zilele perigeului sunt, cel mai adesea, zile
apasatoare, ploioase sau cu ceata.
Aceste efecte dureaza de obicei o zi pentru apogeu si 2 zile pentru perigeu, daca in aceste zile
luna se afla in dreptul unei constelatii care favorizeaza radacinile.
ncercarea de a neutraliza efectele asupra plantelor prin stropiri cu preparatele biodinamice 500
si 501 au aratat ca, in aceste situatii, preparatele au tendinta de a intari influenta produsa de
pozitia lunii, fie ca este pozitiva, fie ca este negativa.
n fine, se cuvine sa amintim, foarte pe scurt, unele aspecte legate de influentele cosmice
asupra animalelor.
Albinele
S-a putut constata in cursul unor cercetari stiintifice executate cu mare acuratete de Maria Thun
in Germania, cercetari care se continua si in prezent ca activitatea albinei prezinta in mare
masura un paralelism cu prezenta lunii in diferite constelatii.
Astfel:
-cand luna se afla in constelatiile de caldura sau de foc (berbec, leu, sagetator), albinele culeg
cu mai mult sarg nectarul;
- in constelatiile de aer-lumina (gemeni, balanta, varsator) ele aduna mai ales polenul;
- in constelatiile de apa (rac, scorpion, pesti) se observa o intensificare a pregatirii mierii, iar
atunci cand luna se afla in constelatii de pamant (taur, fecioara, capricorn) albinele se ocupa
aproape exclusiv cu construirea celulelor fagurelui.
Secretia laptelui
n fabrizarea unturilor si branzeturilor de capra, se constata deosebiri mari potrivit cu pozitia
lunii.
Astfel, pentru fabricarea untului, in zilele cand Luna se afla in semne "de apa" si timpul este
ploios, timpul de fabricare a untului se dubleaza fata de cel necesar pentru aceeasi operatie
facuta atunci cand luna se afla in semne "de foc", iar timpul este insorit si cald.
Cel mai important, insa, este aspectul calitativ. Untul fabricat in zilele "de foc" are un gust foarte
placut, avand un miros are aminteste alunele.
Untul fabricat in zilele "de apa" miroase a capra. Acealsi fel de observatii se pot face si cu
privire la branzeturi.
Problema influentelor cosmice expusa rezumativ in cateva numere ale revistei prezinta
numeroase alte aspecte care ar merita sa fie cunoscute, dar cuprinderea lor nu s-au putea
realiza decat intr-o carte de specialitate.
ncheiem aceasta expunere succinta cu un gand privind practica:factorul cosmic este numai
unul din factorii de productie pe care agricultorul ii poate avea in atentie.
Adeseori, viata practica impune un alt termen de executare a unei lucrari decat termenul optim
din punct de vedere cosmic.
n aceasta situatie, se va executa lucrarea atunci cand este cel mai convenabil, tinandu-se
seama de intregul context in care se desfaoara activitatea agricola.
O singura exceptie de la aceasta regula trebuie s-o constituie obligatia de a evita efectuarea
lucrarilor in timpul eclipselor solare si a trecerii lunii prin nodurile lunare, intrucat consecintele
sunt inevitabil extrem de negative.
Biolog. dr. Petre Papacostea
Cititi si:
Pierderea imbolnaveste. Castigul vindeca
http$$%%%.live-food.eu$Aierderea-imbolnaveste.-*astigul-vindeca.html
Doctorul OU
http$$%%%.live-food.eu$Doctorul-.&.html
Sanatatea depinde de a fi in armonie cu sufletele noastre
http$$%%%.live-food.eu$0anatatea-depinde-de-a-fi-in-armonie-cu-sufletele-noastre.html
Ferma Biodinamica Topa
)m vizitat ferma biodinamica de la /opa
20 Jul, 2009 +nitiative, amendamente, declaratii politice
Doamna Monica Popovici s-a adresat Senatorului Urban ulian cu urmatorul mesaj:
---------- Forwarded message ----------
From: Monica Popovici >
Date: 2009/7/18
Subject: Am vizitat ferma biodinamica de la Topa
To: ulian Urban <iulian.urban@gmail.com>
Buna ziua
Am citit articolele de pe site-ul dvs. precum si toate mesajele postate de bloggeri in legatura cu
subiectul alimente, OMG, agricultura bio. Am inceput sa studiez acest subiect pe diferite site-uri,
in carti, am inceput sa caut ferme biodinamice.
Am gasit pe net ferma biodinamica de la TOPA si azi am vizitat-o. Sotii Dan si Tincuta Cismas
care administreaza ferma din Topa ne-au intampinat cu multa caldura, asta desi i-am anuntat
de sosirea noastra doar cu o jumatate de ora inainte. Ne-au aratat ferma, copiii nostri au vazut
si au vorbit cu toate animalele de acolo, s-au urcat in pod, s-au tavalit in fan, au mancat
coacaze si s-au jucat cu cei 4 copii ai familiei Cismas. Sunt acei oameni in care poti sa ai totala
incredere si asta inca de la prima vedere. Pentru ca sunt simpli, nu au nimic de ascuns. Noi am
cumparat multe borcane cu dulceata de trandafir - nemaipomenita, dulceata de zmeur si de
coarne, branza telemea si cas, oua, lapte si plante medicinale pentru ceaiuri. Toate sunt
biologice si foarte gustoase.
De cum intri pe terenul fermei te izbeste simplitatea lucrurilor. Este exact opusul unui "magazin
cu imagine", a unui supermarket, organizat si "indreptat spre consumator", in traducerea
noastra: pacalitor de consumator.
n ferma toate lucrurile sunt astfel randuite incat sa fie practice, nu sa ia ochii vizitatorului. Am
vazut chiar de la intrare ca nimic nu este asezat sau organizat astfel incat sa le creeze o
"imagine" buna, imagine de care suntem satui pana peste cap. La ferma nu exista marketing,
promotii (false), promoteri, panouri de reclame, branduri peste branduri sau rafturi aranjate in
asa fel incat sa "prinda" consumatorul. La ferma nimeni nu stie si nu se gandeste sa puna la
nivelul ochilor produsele cu profit mai mare, nu au ambalaje colorate, ei au doar - simplitate si
bun simt. Nici macar nu te simti ca un consumator, ca un client, si asta pentru ca acei oameni
draguti te intampina - cu copii cu tot, cu o vorba buna, iti arata straturile cu legume, animalele,
bucataria, iti raspund la toate intrebarile posibile. Nu a trebuit sa scotocesc printre sutele de
produse in cautarea unuia pe care sa scrie ca nu are coloranti, conservanti, E-uri sau OMG-uri.
Am avut toata increderea in produsele oferite pentru ca am vazut cum si unde le fac, am vazut
cultura de trandafiri de dulceata, de coacaze, de legume. Se vedea de la o posta ca nu sunt
stropite cu toate otravurile, ba erau si buruieni pe ici pe colo. Sigur nu ierbicidau. Am vazut
cutiile cu zahar bio pe care il folosesc la dulceata.
Si nu primesc nici un ajutor financiar de la nimeni, trebuie sa se descurce singuri. Din cand in
cand au voluntari din alte tari care vin sa ii ajute primavara sau toamna. Voluntarii sunt din
Franta, Sua - asta puteti citi si pe internet. Voluntari din Romania - nici vorba, nu intereseaza,
nu exista. Asta e.
Am recomandat ferma de la TOPA si prietenilor mei si sper ca si altii sa-i gaseasca si sa-i
sustina pentru ca fac o treaba tare buna.
Numai de bine,
Monica Popovici
http$$fermatopa.ecosapiens.ro$
Cine sintem
Ferma ecologica Topa (com. Albesti) se afla la 8 km E de Sighisoara, pe malul drept al raului Tarnava Mare. Pe o suprafata de peste 34 hectare
producem legume, zarzavaturi, ceaiuri, produse lactate s.a., dupa metode biodinamice.
Pa asteptam sa ne vizitati sau sa ne contacti pentru a cunoaste oferta noastra bogata de produse 3<<S organice, sanatoase si
deosebit de gustoaseT
+n satul /opa ne gasiti pe str. Arincipala nr. 3<8 !prima strada la stanga imediat dupa intrarea in localitate, dinspre )lbesti"
*ontact Dan = /incuta *ismas, str. Arincipala nr. 3<8, sat /opa, com. )lbesti, jud. Mures, Romania. /el. <<7-<4-;-;58<54.
Produse
Ceaiuri (musetel, galbenele, amestecuri)
Oemuri !coarne, trandafir"
Legume !morcovi, patranjel, telina, rosii"
0are condimentata !contine 8<S legume uscate"
Lactate !lapte vaca, branza telemea, branza cu condimente"
Voluntariat
Cautam voluntari (de ex. WWOOF), incepand cu luna mai 2009! Oferim cazare si masa si o experienta inedita de lucru in ferma noastra ecologica,
situata in zona pitoreasca a Sighisoarei! Contactati-ne la: 0762-258057 (Dan Cismas)
Ue urgentl? need volunteers !i.e. UU..Iers" from ma? ;<<6 onT Ue offer free accommodation and meals, as %ell as an
interesting %or>ing e#perience on our small farm in the beautiful village of /zopa, near the historic to%n of 0ighisoara
!/rans?lvania$Romania"T *ontact as at <4-;-;58<54 !Dan *ismas"
http$$fermatopa.ecosapiens.ro$
Legturi externe
o ecojurnal
o %%oof.at
o %%oof.bg
o %%oof.ind
o %%oof.org
o %%oof.ro
Tags
Democra[ia roiilor din satul |opa
de Daniel @EI&Postat la: 10.08.2008 19:18
!ol"#an# Radatz s$a instalat l%n#& Si#hi'oara( )n mi*locul +ro'iilor li,ere-( dup& ce a colindat lumea ca e.pert )n
a#ricultur& ecolo#ic&

ntr-un stuc din Mure, un neam[ i face legumele i verde[urile s plesneasc de sntate i
arom
Produsele sale sunt certificate ca ,organice i ,biodinamice de ctre autorit[ile germane
Lng Sighioara exist o ferm n care roiile aleg singure n ce tip de sol s-i nfig rdcinile i
primesc urzici pe post de ,supliment alimentar, boabele de gru sunt semnate ct mai rar pentru ca
spicele s se poat bucura de soare i aer curat, iar petalele de trandafir sunt culese n zori de zi de ctre
copii. Dup ce vreme de 10 ani a fost expert pentru probleme ecologice n mai multe [ri din America de
Sud, Africa i sud-estul Asiei, inginerul agronom german Wolfgang Radatz s-a retras la |opa, stuc din
mrginimea Sighioarei.
Aici a cumprat 12 hectare i a arendat alte 18 de la [rani ca s pun la cale un experiment ndrzne[:
,Scoala de agricultur biodinamic, avnd n spate o ntreag filosofie privind rela[ia ntre vie[uitoare. ,O
plant ajut o alt plant, un animal ajut o plant. Simbioza a fost n mod real cunoscut din punct de
vedere tiin[ific cnd pdurile din Cehia au murit brusc din cauza ploilor acide. Cercettorii au descoperit
atunci c ploaia acid nu a distrus arborii, aa cum se credea ini[ial, ci fungul care era n simbioz cu
rdcinile copacilor.
,Libertatea de a alege" la roii
Ca to[i agricultorii care au aderat la curentul ,biodinamic, Wolfgang Radatz i cultiv plantele din ferm
dup tehnologii prietenoase cu acestea. Spre exemplu, pe parcelele plantate cu roii se sap an[uri
paralele, despr[ite ntre ele de lungi movili[e de pmnt. Apoi an[urile se umplu cu gunoi de grajd
fermentat, care e acoperit cu urzici tiate, peste care se presr un strat de sol. Care-i ideea? ,Noi nu
plantm plantele n an[, ci pe linia de demarca[ie ntre solul nou i cel vechi, pentru ca planta s aib
libertatea de a decide dac vrea s-i ntind rdcinile n solul normal sau n cel fertilizat. Lundu-i doar
ct are nevoie, nu va muri pentru c este prea mult nitrogen, de exemplu. ar urzica e un supliment
alimentar pentru roii, o plant medicinal care face planta sntoas i d un gust bun.
Men[inerea unei concentra[ii echilibrate a mineralelor n plant i n sol e att de important n agricultura
biodinamic, nct orice tratament cu chimicale e interzis, chiar i cel cu sulfat de cupru (piatra vnt),
considerat a fi inofensiv de ctre ,agricultura organic: ,Noi nu stropim roiile. To[i fermierii din sat i
stropesc roiile cu cupru, care este un metal greu ce, n timp, se acumuleaz n sol, devenind o otrav
pentru oameni. Tomatele mele sunt protejate cu o umbrel uria de celofan, care le apr de ploaie -
vinovatul principal pentru rspndirea fungilor de pe o plant pe alta. Roiile biodinamice nu sunt bolnave
nici dup patru sptmni de plouat ncontinuu, cnd roiile tratate cu chimicale ale celorlal[i steni au
murit de mult.
n loc de iriga[ii iierbicide, Wolfgang Radatz prefer s acopere pmntul cu un strat de paie: ,Apa din
sol nu se va evapora din cauza fnului, care e ca o piele. ar buruienile, dei mai rsar din loc n loc, deja
nu mai constituie o problem. Avnd ap din belug, rdcinile buruienilor nu mai trebuie s penetreze
solul adnc, ci cresc aproape de suprafa[, fiind foarte uor de smuls, mai ales c solul e foarte moale.
La fel de frumos se poart i cu lanurile de gru: ,Oamenii de aici, cnd seamn grul, folosesc 180
kilograme de smn[ la hectar, ceea ce face ca grul s creasc foarte dens i fungii duntori s
treac mult mai uor de pe o plant pe alta. Eu nsmn[ez doar 120 kilograme la hectar, iar parcelele
mele arat foarte ru cu goluri multe ntre plante. Dar plantele mele respir, nu sunt for[ate, i fungul nu
se poate transmite de la o plant la alta, nct grul crete viguros, face fra[i i are boabe mari. La seceri
avem aproape aceeai recolt ca ei, dar cu alt metod.
Mun[ii de blegar
Vaca e animal sfnt n agricultura biodinamic. Chiar dac ferma lui Wolfgang Radatz e vegetal, acesta
are obligatoriu n dotare opt vaci, al cror produs principal e blegarul i doar secundar laptele: Vacile
sunt animale extraordinare, pentru c din ceea ce mnnc nu [in totul pentru ele, ci dau napoi solului
30%. ns blegarul proaspt arde rdcinile i e otrvitor: ,Dac pui un pic de gunoi de grajd pe o
parcelu[ acoperit cu iarb, aceasta va muri din cauza acidit[ii excesive i a azotului din blegar. Dar
dac blegarul e fermentat, compozi[ia lui va seamna cu cea a solului.
Blegarul fermentat e la fel de sntos pentru sol ca i iaurtul pentru stomacul unei persoane. Aa c
fermierul l transform n compost: ,Facem nite grmezi de 2 metri l[ime i 1,5 metri nl[ime, pe care le
lsm cteva luni la fermentat. Chiar dac e iarn i movila de blegar e acoperit cu zpad, n interior
e cald i colcie de o mul[ime de animlu[e mici i de microorganisme pe care nu le vedem, dar care sunt
acolo. Pe parcelele fertilizate cu compost solul e viu, greutatea microorganismelor fiind de o ton pe
hectar, dublu dect n agricultura conven[ional.
Biodinamica l-a dat gata pe Prin[ul Charles
Dulcea[a organic de trandafiri i sarea aromat produse de Wolfgang Radatz l-au dat pe spate i pe
Prin[ul Charles, care, avnd cas la 25 kilometri de |opa, la Viscri, i-a mai fcut pia[a de la el: ,Charles a
ncercat produsele noastre i a cumprat de la ferma mea, dar din nefericire el nu este unul din clien[ii
mari, pentru c nu st prea mult timp n Romnia. Dulcea[a de trandafiri care l-a uns la suflet pe prin[ e
fcut din petale de trandafiri culese de copii. E vorba de cei 100 de elevi din clasele V-V ai colii ,Eco
din |opa, care vara fac practic la ferma germanului: ,Cnd floarea se deschide, trebuie culeas imediat,
pentru c n ziua urmtoare uleiul nu va mai avea aceeai calitate, deoarece uleiul eteric e foarte volatil i
dispare n timpul zilei.
n mod normal, perioada cea mai bun de cules e de la 5 la 9 diminea[a, fiindc, din cauza temperaturii,
la ora 11.00 deja 30% din ulei e evaporat. Dar, deoarece elevii de la coal sunt foarte mul[i, mergem la 8
diminea[a pe cmpul cu trandafiri i terminm de cules petalele la 9.30.
Neam[ul a dezvoltat la ferma sa i trei tipuri de sare aromatizat, cu [elin, ptrunjel, leutean i ceap de
tuns. erburile fiind uscate natural, cost de zece ori mai mult dect sarea obinuit, din cauza efectului
lor curativ: ,nteresant e c oamenii care nu ar trebui s mnnce prea mult sare, atunci cnd folosesc
sare cu ierburi de la mine, consum o cantitate mai mic, pentru c ierburile, pe lng aroma deosebit,
sunt i amplificatori de gust.
Ferma lui Wolfgang Radatz fiind i ,Scoal de Agricultur Biodinamic, pe ogoarele din |opa i-au fcut
practica studen[i din Romnia, Germania, Fran[a, Anglia, Canada i Australia, cei mai mul[i zbovind cte
un an: ,Pentru c au nevoie de un ciclu de vegeta[ie ncheiat ca s le intre agricultura n snge.
http$$%%%.gandul.info$reportaj$democratia-rosiilor-din-satul-topa-;6334B4
DE CTT - Agriculture biodynamique
http$$fr.goldenmap.com$)gricultureVbiod?namiMue
LAagriculture biologique dynamique appelBe communBment biodynamie est un s?stWme de
production agricole dont les bases ont BtB posBes par lAant-roposop-e Rudolf 0teiner dans une
sBrie de con"Brences donnBes au7 a#riculteurs en 192<$
)ette mBt-ode a pour idBe de dBpart le concept dAC or#anisme a#ricole D Eui consiste F re#arder
toute ferme, tout domaine a#ricole comme un or#anisme vivant , le plus diversi"iB et le plus
autonome possible, avec le moins dGintrants en ce Eui concerne le vivant
plants, semences, fumure8!$ DBveloppBe et e7pBrimentBe par les a#riculteurs, cette mBt-ode
utilise les plantes pour rBaliser des e7traits vB#Btau7, tisanes, dBcoctions, macBrations, par"ois
combinBes avec des dilutions, visant F soutenir un bon processus vB#Btati" et F limiter le
dBveloppement des parasites$
La plupart des aspects di""Brenciant cette mBt-ode de lAa#riculture biolo#iEue sont XsotXriMues,
tels Eue lAemploi des prBparations de C bouse de corne D ou de C silice de corne D aprHs
C dInamisation D, dans lAob&ecti" de structurer et de dBvelopper les sols ou dABEuilibrer le
processus vB#Btati" des plantes$ Un autre aspect de la biodInamie est la prise en considBration
pseudo.scienti"iEue des r?thmes lunaires et planXtaires$
La biodInamie sAadresse F tous les domaines de lAactivitX agricole tels Eue la production
de semences, lAXlevage, lAapiculture, la viticulture ou lAentretien du pa?sage$ Mise en pratiEue
sur des domaines viticoles, pour la production du t-B en Inde ou encore du coton, la biodInamie
sAattac-e tout particuliHrement au "onctionnement biolo#iEue des sols et des vB#Btau7 et c-erc-e
avant tout lAamBlioration de la EualitB des produits$
LAe""icacitB de ce sIstHme de production ne semble pas di""Brer de celle de lAagriculture
biologiMue, les deu7 approc-es se distin#uant par les aspects pseudo.scienti"iEues de lAa#riculture
biodInamiEue$
Origines
DHs le dBbut des annBes 36;<, un certain nombre dAa#riculteurs Btaient trHs prBoccupBs par lABtat
de dB#BnBrescence dans leEuel se trouvaient certaines productions a#ricoles, notamment
les pommes de terre, les cXrXales, les fruits et les lXgumes mais aussi par la perte de "BconditB
dans leur c-eptel, voIant leurs animau7 con"rontBs F des BpidBmies defiWvre aphteuse$ Ils
demandHrent alors conseil F Rudolf 0teiner Eui or#anisa une sBrie de -uit con"Brences, connues
sous le nom de Cours aux Agriculteurs, Eui "urent donnBes en &uin 36;7 sur le domaine du
comte Yarl von Ye?serling> F Yober%itz, prHs de @reslau en 0ilXsie, devant un public
dAa#riculteurs, de vBtBrinaires et de scienti"iEues$ Renouvelant le re#ard portB sur la nature, sur
lAactivitX agricole et sur lAalimentation humaine, ces con"Brences contiennent F la "ois les
principes p-ilosop-iEues de la mBt-ode et bien des BlBments pratiEues$ J cette BpoEue,
lAagriculture industrielle Btait mise en cause, en particulier lAutilisation de plus en plus
#BnBralisBe dAengrais c-imiEues et de produitsph?tosanitaires Eui contribuaient F dBtruire la vie
des sols, sans compter la to#icitX de ces produits sur la faune et la flore environnante 4
Blimination dAinsectes utiles, Blimination des oiseau#, des petits mammifWres, contamination
des nappes phrXatiMues, etc$
Dveloppement gographique
La biodInamie a dAabord bBnB"iciB dAun accueil "avorable dans les paIs de
lan#ue allemande et anglaise, notamment en )llemagne, en 0uisse et en )ustralie$ AprHs
lAimpulsion initiale, de nombreu7 successeurs ont KuvrB pour complBter cette base et pour
lAadapter F la pratiEue et au7 conditions locales$ 'armi ceu7.ci on peut citer E-ren"ried '"ei""er
1L99.19M1!, >arald Nabisc-, Maria +-un, LBo ,elin#er, *riedric- ,attler, Man"red Nlett,
Ec;ard v$Oistin#-ausen, 0ol;mar Lustre" $ 'armi les pionniers, il "aut aussi citer
lAAllemand )le# Aodolins>? Eui Bmi#ra en 3674 en )ustralie et sous lAimpulsion duEuel ce paIs,
rBputB pour ses obstacles climatiEues et la pauvretB de ses terres, est devenu au&ourdA-ui le
principal utilisateur de la mBt-ode avec plus dAun million dA-ectares en culture biodInamiEue$
En France
En Irance, le mouvement se dBveloppe sous lAimpulsion de )laude Mon%iHs, Pavier *lorin,
*ranQois /ouc-et, Nicolas RolI, 'ierre Masson ou encore RacEues Mell$ LAAssociation "ranQaise
de culture biodInamiEue est crBBe en 3658, le ,Indicat dAa#riculture biodInamiEue en 364B et le
Mouvement de culture biodInamiEue en 3645$ +ou&ours en *rance, lAassociation Demeter et la
marEue BponIme voient le &our en 3648$ En 366- sAest crBBe une association viticole,
le 0?ndicat international des vignerons en culture biod?namiMue, avec un label
spBci"iEue Biodyvin$
Points communs entre agriculture biologique et bio-dynamique
Les nodositXs des racines deMedicago italica (luzerne) contiennent des Rhizobiumscapables
de fi#er et de rXduire lZazote atmosphXriMue enammonium.
LAa#riculture biolo#iEue dInamiEue est la premiHre en date des mBt-odes dites C biolo#iEues D$ Il
ne sAa#it pas dAune agriculture naturelle au sens dAun retour F la nature mais bien de comprendre
les lois de la nature et de les respecter au mieu7 dans les pratiEues a#ricoles$ Ainsi toutes les
bonnes pratiEues a#ronomiEues communes avec lAa#riculture biolo#iEue "ont partie intB#rantes
de la mBt-ode, comme les soins apportBs F lABlaboration des composts, les rotations lon#ues, la
culture des lXgumineuses et des plantes F enracinement pro"ond, le travail modBrB du sol,
ledXsherbage mBcaniEue8
La biodInamie, comme lAagriculture biologiMue, sou-aite Bviter lABpuisement des sols par une
e7ploitation trop intensive$ )es deu7 a#ricultures Bvitent aussi toutes les deu7 lAutilisation
dAen#rais c-imiEues, mais se distin#uent par le but de cet Bvitement et par la ri#ueur$
Alors Eue lAa#riculture biolo#iEue a pour ob&ecti" dABtablir une production a#ricole durable en
Bvitant les produits industriels et minimisant les apports e7tBrieurs, mais en les autorisant sous
certaines conditions, la biodInamie a""ic-e une volontB de produire des plantes dites saines en
proscrivant lAemploi dAengrais et pesticides solubles, naturels ou non$ ,euls les composts de
substances vB#Btales ou animales, susceptibles dAStre dBcomposBes par les or#anismes vivants
dans le compost sont autorisBs$
'our la maTtrise des maladies et des rava#eurs, lAa#riculture bio.dInamiEue comme lAa#riculture
biolo#iEue peuvent utiliser la tec-niEue desplantes compagnes, cAest.F.dire de plantes Eui se
ren"orcent mutuellement par leur pro7imitB$ De mSme dans la lutte contre les parasites, elle
utilise aussi des infusions,dXcoctions, purins, ou des prBparations de diverses plantes comme
lAabsinthe, la tanaisie, la phacXlie [ feuilles de tanaisie, le raifort, la ciboulette, la poudre de
racine defougWre, le p?rWthre, le bois de Muassia et aussi des substances minBrales comme
la *hau# en poudre ou la poudre dAalgues calci"iBes$ )ertains en#rais complBmentaires sont
accessoirement utilisBs, comme la poudre de basalte, la poudre de plume ou de soies de porc$

E7emple dAassociation vXgXtale bXnXfiMue en &ardina#e$

1Tte pour chauve-souris$ LAinstallation dAespHces crBpusculaires ou nocturnes "avorise la

maTtrise des populations dAinsectes$

0ulfate de cuivre etsoufre sont des produits essentiels dans lAa#riculture biolo#iEue$

Rouleau Rolo"aca utilisB pour la maTtrise de lAenherbement$

Cliquez sur une vignette pour lagrandir
Spcificit
Le compostage en tas avec l'apport de prparations spcifiques est une pratique indispensable
pour les bio-dynamistes.
LAusa#e de produits au7iliaires ou C prBparations D "ait principalement la spBci"icitB de
lAa#riculture bio.dInamiEue$ )es prBparations ont BtB mises au point F partir dAindications
donnBes par Rudol" ,teiner$
Il I a si7 prBparations F a&outer au compost et deu7 prBparations F pulvBriser sur les cultures$
Uuatre dAentre elles servent F dInamiser et vivi"ier le compost lors de son Blaboration$ LAune des
deu7 autres est F pulvBriser directement sur les sols et la derniHre directement sur les plantes
pendant la croissance$
Prparations destines au compost
Article connexe : Aurin d\ortie.
Confection des prparations biodynamiques destines aucompost en utilisant un processus
fermentaire ralis dans des organes animaux.
)es si7 prBparations, dBnommBes en pratiEue par un numBro allant de V02 F V0W, sont BlaborBes F
partir de diverses plantes et &oueraient c-acune un rXle spBci"iEue 4
1. d'achillXe millefeuille Achillea millefolium (502) qui jouerait un rle particulier dans la
mobilit du soufre et de la potasse
2. de camomille sauvage Matricaria recutita (503), lie au mtabolisme du calcium et
rgularise les processus de l'azote
3. de grande ortie rtica dio!ca (504). En rapport avec l'azote et le fer, elle renforcerait
l'influence des deux premires prparations en donnant au compost et au sol une
sensibilit et favorise une bonne humification
4. d'Xcorce de ch]ne pXdonculX "uercus robur (505). Pour les bio-dynamistes cette
prparation aurait un rapport avec le calcium et rgulariserait les maladies des plantes
dues des phnomnes de prolifration, d'exubrance
5. de pissenlit Tara#acum section $uderalia (506). Jouerait notamment un rle au niveau
de l'acide siliciMue
6. de valXriane officinale %aleriana officinalis (507). Cette prparation aiderait la mobilit
du phosphore dans les sols
'our lAac-illBe, la camomille, le pissenlit et la valBriane, la prBparation est con"ectionnBe avec
les fleurs$ 'our lAortie, on utilise la plante entiHre avec de &eunes "leurs$ Il e7iste aussi en "ait une
C prBparation D V0L Eui est constituBe de pr]le des champs Equisetum arvense!$ )e nAest pas F
vrai dire une prBparation car on utilise la dBcoction de plante "raTc-e en aspersion ou arrosa#e
pour lutter contre les maladies cr?ptogamiMues et certains parasites$
)es prBparations sont pour la plupart obtenues au travers dAun processus fermentaire dans des
or#anes animau7 4 vessie, mXsentWre, intestin et crDne dAanimal domestiEue$ Deu7 #rammes de
c-acune de ces si7 prBparations su""isent pour des volumes allant &usEuAF 10 mHtres cube de
matiHre F composter$
Les prparations pulvriser
Deu7 #randes prBparations sont essentielles en a#riculture biolo#iEue dInamiEue 4
La premire s'appelle la bouse de corne ou en pratique 500. Elle est confectionne
base de bouse de vache de qualit qui est introduite dans une corne puis enterre
durant la priode hivernale. La bouse subit un processus de fermentation et se
transforme en humus naturel. Elle est conue pour asperger le sol et les plantes. Cette
prparation occupe une place primordiale dans l'agriculture bio-dynamiste car elle
s'adresse au sol et aux racines des plantes. Ainsi elle serait un puissant dificateur de
lastructure du sol en favorisant l'activit microbienne et la formation de l'humus,
amliorant ainsi l'absorption racinaire et la rtention d'eau dans le sol.

Remplissa#e des cornes avec de la bouse avant maturation en terre$

)ornes aprHs utilisation pour rBaliser les prBparations V00 et V01$

La bouse de corne ouprparation 500 est une substance noire, colloYdale et inodore$
Cliquez sur une vignette pour lagrandir
Les Australiens ont mis au point une prBparation composBe, dBnommBe C bouse de corne
prpare ou 500P D, destinBe F Stre pulvBrisBe sur les parcelles et Eui contient la bouse de corne
V00! et les si7 prBparations -abituellement destinBes au compost V02 F V0W!$ Elle sAutilise aprHs
une dInamisation de 20 min F une dose dAenviron 2V0 #=-a$ Le plus connu en *rance est
le Compost de bouse selon Maria +-un )/M+ dBnommB aussi M+!, et dans la plupart des
autres paIs Cowpat pit )''!$ LAutilisation de ces prBparations est variable selon les Bcoles
biodInamiEues$
La seconde prparation s'appelle la silice de corne ou 501. Elle est labore partir
de Muartz (silice cristallise) trs finement rduit en poudre et passe en terre, durant la
priode estivale, dans une corne de vache. On l'utilise en pulvrisation sur les plantes
durant la priode vgtative : cette prparation complmentaire de la 500 ne s'adresse
pas au sol mais la partie arienne des plantes. Considre par les bio-dynamistes
comme une pulvrisation de lumire cette prparation apporterait une qualit
lumineuse aux plantes pouvant selon les cas favoriser la vigueur ou au contraire
attnuer une trop grande luxuriance et les tendances aux maladies.
)es prBparations doivent Stre diluBes dans lAeau, #BnBralement de lAeau de pluie rBcupBrBe ou de
lAeau de source, et brassBes pendant e7actement une -eure en plein air 4 cAest ladynamisation dans
laEuelle la "ormation dAun tourbillon vorte#! suivie dAun c-aos Bner#iEue sont essentiels$ Elles
sont ensuite immBdiatement pulvBrisBes pour entrer en contact avec le sol ou les plantes$ Les
EuantitBs emploIBes sont trHs "aibles 4 90 F 120 #rammes dans un volume de Z0 F V0 litres dAeau
par -ectare pour la bouse de corne et seulement < #rammes par -ectare pour la silice dans des
volumes dAeau comparables$

DInamisation manuelle dans une lessiveuse$

DInamisation manuelle des prBparations biodInamiEues$

DInamiseurs mBcaniEues en cuivre$

DInamisation mBcaniEue$

'ulvBrisateur F dos en cuivre! utilisB pour les prBparations biodInamiEues$

Cliquez sur une vignette pour lagrandir
'lusieurs essais dans le monde attestent les rBsultats positi"s des prBparations biodInamiEues et
ont "ait lAob&et de publications, I compris dans des revues de ran# A 4 Re#anold R$' et al, 199Z [
NKnin# U$R, 1999 [ Mder et al, 2002 $
Pratique des incinrations
Dans la mBt-ode biodInamiEue, divers parasites ou rava#eurs se combattent F lAaide
dAincinBrations$ Les papillons ou les insectes se capturent avec des piH#es, par aspiration ou par
secoua#e des vB#Btau7 [ pour les mammi"Hres ou les oiseau7, il "aut prendre un morceau de peau
proc-e du cou, entre les omoplates$
LAincinBration est pratiEuBe F lAaide dAun petit brasero c-au""B par du bois, de prB"Brence dans la
parcelle concernBe$ Les cendres sont alors Bpandues, #BnBralement aprHs une dilution isopat-iEue
et a#itation rIt-miEue &usEuAau niveau de la L dBcimale hahnemannienne dilution dite C DL D! $
Le volume de cendres e""ectivement Bpandu est donc dans ce cas 0,000001 \ du volume initial,
soit une dose homXopathiMue$ )Aest un des aspects controversBs de la biodInamie$
,elon les indications de R$,teiner, on c-oisira le &our de la pleine Lune pour les incinBrations des
plantes adventices et il ne semble pas nBcessaire de se rB"Brer au %odiaEue lorsEuAil sAa#it de
plantes$ 'our se dBbarrasser des mulots, ,teiner e7pliEue EuAil "aut prendre la peau dAun mulot et
la br]ler au moment o^ PXnus est devant la constellation du 0corpion, les cendres contiennent
alors C la "orce nB#ative Eui sAoppose F la "orce de reproduction du mulot D$ Il su""it ensuite de
rBpandre la poudre sur les c-amps pour Bcarter les mulots, il nAest pas nBcessaire dAen avoir
beaucoup dose -omBopat-iEue!$
Travail avec les rythmes lunaires, plantaires et zodiacaux
Les calendriers biodynamistes sont bass sur les donnes du zodiaMue astronomique
(zodiaque rel) et tiennent donc compte de la prXcession des XMuino#es.
Dans la pratiEue biodInamiEue, le r?thme est une permanente adaptation au7 conditions de
lAenvironnement alors Eue les cadences et les frXMuences sont Btran#Hres F la sp-Hre du vivant$
Ainsi les rIt-mes lunaires, planBtaires et %odiacau7 sont pris en compte, avec une importance
variable selon les Bcoles, pour le travail du sol, les plantations ou les semis, les rBcoltes ou
lAemploi des prBparations biodInamiEues$
'our "aciliter la mise en Kuvre pratiEue, les e7pBrimentateurs en biodInamie ont mis au point le
C )alendrier des ,emis Ddonnant de nombreuses indications sur les pBriodes les plus "avorables$
)Aest principalement cet aspect de la biodInamie Eui "ait EuAelle est Euali"iBe dAXsotXriMue$
DAune "aQon #BnBrale, dans la perception des ces rIt-mes, les astres sont vus du point de vue dAun
observateur gXocentrX$ Les calendriers tiennent compte de la prXcession des XMuino#es cAest.F.
dire Eue la position des constellations au cours de lAannBe est rBa&ustBe en prenant en compte la
prBcession des BEuino7es, mSme si le c-oi7 des contellations et leur B#ale rBpartition restent
"ondBs sur le %odiaEue astrolo#iEue$
Le rythme synodique : Lune croissante / dcroissante
llustration des phases lunaires.
Article dtaill : Ahase lunaire.
Le rIt-me sInodiEue est le plus connu et le plus "acilement observable$ Il correspond F la
pBriode Eui sBpare deu7 p-ases identiEues de la Lune et dure 29,V &ours environ$ )Aest le cIcle
indiEuB par Rudol" ,teiner dans son cours au7 a#riculteurs$
Dans ce rIt-me on distin#ue deu7 p-ases essentielles 4 pendant 1V &ours la Lune
est croissante on parle de C Lune &eune D ou encore de C Lune tendre D!, puis les 1V &ours
suivant la Lune est dcroissante on parle de C Lune vieille D!$
/ien Eue ce rIt-me soit "amilier, en particulier des &ardiniers, il est considBrB comme mineur par
certains biodInamistes car toutes les plantes nAI seraient pas sensibles de la mSme "aQon [ il
semble concerner en prioritB les plantes ric-es en eau telles Eue dans le maraTc-a#e et son action
serait plus marEuBe par temps -umide$ )e rIt-me a BtB e7pBrimentB par de nombreu7
c-erc-eurs 4 L$ Nolis;o, >$ ,piess, E$ _uerc-er etc$
Le rythme sidral : jour feuille, fleur, fruit, racine
mpulsion des constellations zodiacales sur l'lment concern et l'organe correspondant de la
plante.
En e""ectuant sa rotation autour de la terre, c-aEue mois, la Lune passe devant les 12
constellations du %odiaEue comme le "ait le soleil en un an$ Le rIt-me sidBral est la pBriode Eui
sBpare deu7 passa#es successi"s de la Lune devant le mSme #roupe dABtoiles dAo^ lAad&ecti"
sidBral! du %odiaEue$ Il dure 2W,Z &ours$
LAutilisation de ce rIt-me a BtB popularisB par Maria +-un Eui a procBdB F des semis &ournaliers
de radis en sol pauvre et sans irri#ation$ )elle.ci aurait constatB des variations morp-olo#iEues,
avec des parties de la plante plus ou moins stimulBes selon le &our concernB, et donc la
constellation du %odiaEue du moment du semis$
Inversement les plantes appartiennent F lAune ou lAautre de ces catB#ories selon la partie de la
plante utilisBe 4 il convient alors de les semer et de les soi#ner prB"Brentiellement au7 dates
"euille, "ruit, "leur ou racine$
/pe de plante Force E.emples
Plantes fruits / graines Feu tous les fruits, les crales, les lXgumineuses
Plantes fleurs Air les fleurs, brocolis, olXagineu# (colza, lin, tournesol.) etc.
Plantes feuilles Eau choux, salades, persil, pinards, etc.
Plantes racines Terre carottes, raves, oignons, radis, pommes de terre, etc.
Le rythme tropique lunaire : Lune ascendante / descendante
)e rIt-me, dont la durBe di""Hre seulement de W secondes du rIt-me sidBral, est trHs liB F ce
dernier et ne doit pas Stre con"ondu avec le rIt-me sInodiEue$
Au cours de son cIcle mensuel, la Lune arrive F sa position la plus basse lunistice sud! devant la
constellation %odiacale du 0agittaire$ J partir de lF, elle devient ascendante et dBcrit dans le ciel
un arc de cercle c-aEue &our plus #rand et plus plus BlevB 4 cAest le printemps lunaire$ Durant
cette pBriode, la montBe de sHve serait plus "orte [ cAest la pBriode c-oisie pour les #re""a#es ou
pour rBcolter les "ruits Eui doivent se conserver$
Une "ois parvenue au point le plus BlevB de sa tra&ectoire mensuelle lunistice nord!, devant la
constellation des OXmeau#, la Lune devient descendante 4 on parle dAautomne lunaire$ )Aest la
pBriode traditionnellement retenue pour la taille des arbres et des -aies, lAabatta#e du bois
dAKuvre ou lAapport de "umure$ )Aest aussi la pBriode de plantation, repiEua#e, rempota#e$
)e cIcle est apparentB au #rand cIcle solaire annuel Eui dBtermine les saisons$
Au solstice dA-iver, le ,oleil est prBsent dans la constellation du ,a#ittaire$ Le cIcle est
ascendant &usEuAau solstice dABtB o^ il se trouve alors prBsent devant la constellation du 1Bmeau7$
'uis le cIcle devient descendant lorsEuAil se dBplace du solstice dABtB au solstice dA-iver$ La
con&onction dAun cIcle solaire descendant et dAune Lune descendante, en particulier en dBcembre,
Btait prBsentB comme particuliHrement "avorable par .livier de 0erres pour lAabatta#e des bois
d\^uvre$

Le rythme anomalistique : apoge et prige

Orbite lunaire elliptique l'origine du rythme anomalistique.
LAorbite elliptiEue de la Lune dBtermine un passa#e F une distance minimale de la +erre environ
ZM0000 Nm! ou pXrigXe'#! et ma7imale nommBe apogXe A#! situB F environ <0M000 Nm de
la +erre$ )e rIt-me dure environ 2W,VV &ours$
Dans sa si7iHme con"Brence du cours au7 a#riculteurs, Rudolp- ,teiner propose une
interprBtation de lAaction de la Lune F ces moments prBcis au travers de lAin"luence sur la vi#ueur
des plantes mais aussi des parasites$ Une situation dAapo#Be apporte une intensi"ication des "orces
solaires et "avorise lABlBment Air = LumiHre 4 il "aut alors Bviter la pulvBrisation de la silice de
corne V01! par e7emple$
Le rythme draconitique : les nouds lunaires
Le noud correspond au point de l'orbite de la Lune lorsqu'elle traverse l'XcliptiMue de la Terre.
LAorbitede la Lune Btant inclinBe dAenviron V`LA par rapport au plan de lAXcliptiMue direction de
lAorbite de la terre autour du ,oleil!, la Lune coupe deu7 "ois par mois ce plan, soit une "ois en
montant n^ud ascendant! et une "ois en descendant n^ud descendant!$ )e rIt-me est
dAenviron 2W,2 &ours$
Les plantes infra-solaires (Mercure et PXnus ) provoquent des nouds dfavorables de 24
36 heures avant et 12 heures aprs. Les effets des nouds des plantes supra-solaires
(Mars , Lupiter et 0aturne ) peuvent durer jusqu' trois jours.
Les biodInamistes considHrent Eue les travau7 e""ectuBs F ces moments peuvent avoir une
in"luence nB#ative sur le monde vivant$ Il est dBconseillB dAentreprendre des travau7 touc-ant le
sol, les plantes, les prBparations biodInamiEues, la rBcolte ou la trans"ormation des produits
a#ricoles durant les EuelEues -eures Eui encadrent les nKuds$
De la mSme "aQon les planWtes ont aussi une orbite inclinBe par rapport au plan de lABcliptiEue et
possHdent donc des positions de nKud considBrBes comme "ortement nB#atives par les
biodInamistes, avec des durBes encore plus lon#ues Eue les nKuds lunaires$
Pratiques spcifiques pour l'levage
Les bovins ont une grande importance pour les biodynamistes. Par le pDturage, ils
entretiennent et valorisent certains pa?sages.
'our lAa#riculteur biodInamiste, lAanimal est placB au centre des prBoccupations 4 il est considBrB
comme un serviteur EuAil convient dAaccompa#ner par des pratiEues adaptBes$
Le concept d'organisme agricole diversifi et autonome
Dans la deu7iHme con"Brence de son Cours aux agriculteurs, Rudolp- ,teiner a""irme EuAC une
a#riculture saine devrait pouvoir produire tout ce dont elle a besoin D$ Ainsi, constituer un
C or#anisme diversi"iB D, le plus autonome possible sur le plan de la fumure, des semences et
desfourrages constitue une des bases "ondamentales de lAa#riculture bio.dInamiEue$ )onscient
de la di""icultB de mise en pratiEue, ,teiner conQoit Eue cette rec-erc-e dAautonomie puisse se
"aire F lABc-elle dAun territoire, sous "orme dAune autosu""isance collective$
LAintroduction de la diversitB dans le monde vB#Btal haies, bandes fleuries, arbres fruitiers,
amBna#ement de %ones de compensation Bcolo#iEue8! et les soins au7 oiseau7 et au7 au7iliaires
nichoirs, points dAeau pour lAabreuvement et servant dAXcotone, abris pour les insectes, prBsence
de ruches8! sont indispensables pour crBer des conditions dABEuilibres$ La crBation et lAentretien
de murets en pierre sWche et dezones humides "ont partie des propositions dBcrite dHs 192< par
,teiner dans sa septiHme con"Brence et reprises plus tard$
LAassociation dAun Bleva#e dAespHces animales
bovins, porcs, volailles, abeilles, moutons, chevau#8! adaptBes au lieu, tant en nombre EuAen
diversitB, mais aussi au7 productions vB#Btales prairies, cXrXales, cultures
lXgumiWres, arboriculture "ruitiHre, s?lviculture8! est essentiel dans une dBmarc-e dAa#riculture
biolo#iEue dInamiEue$ )ela permet dAobtenir une "BconditB naturelle pour lAa#riculture, un tissu
rural vivant et des pa?sages -armonieu7$
Renoncement toute productivit disproportionne
Dans l'agriculture biologique dynamique, le respect du caractre coureur des volailles peut tre
mis profit.
Htel abeilles destin faciliter le butinage des espWces mellifWres semes dans le rang.
'our lAa#riculteur biodInamiste, il est sou-aitable de rec-erc-er un rendement Eui soit en accord
avec les capacitBs de lAanimal car une trop #rande productivitB peut mettre en pBril la santB des
animau7 et conduit F une rupture dans lABEuilibre de lAe7ploitation a#ricole$ Ainsi des bovins
laitiers produisant entre < et V 000 litres de lait peuvent se contenter de "ourra#es #rossiers, dont
la valorisation serait impossible sans leur action$ )omme pour dAautres -erbivores, ils permettent
le trans"ert de "ertilitB entre les espaces non labourBs et les espaces cultivBs via leur capacitB F
di#Brer la cellulose$ Les porcs peuvent trans"ormer des dBc-ets ou des sous.produits de
trans"ormation lB#umiHres, cBrBaliHres ou laitiHres LactosXrum! Eui sont di""iciles F valoriser par
le compostage$ En respectant leur caractHre coureur dans leurs conditions dABleva#e, les volailles
consomment des #raines et des insectes$ 'our lAapiculture, les rH#les concernent en particulier la
nBcessitB de laisser les abeilles e7ercer leur "onction ciriHre$ LAessaimage naturel doit Stre la
rH#le pour lAobtention de cellules roIales et le nourrissa#e dA-iver doit Stre e7clusivement
e""ectuB avec du miel$
Respect de l'intgrit physique des animaux
Dans lABleva#e bio.dInamiste, lAintB#ritB p-IsiEue des animau7 doit Stre respectBe et les animau7
doivent pouvoir vivre et Bvoluer con"ormBment F leur propre nature$ Les
pratiEues mutilatoires sont considBrBes comme une obli#ation "aisant suite F des conditions
dABleva#e inadaptBes$ LAablation des cornes des bovins ou des becs des volailles, le "ait de couper
les Eueues des porcs ou des ovins seraient une consBEuence de lAa#ressivitB mal maTtrisBe des
animau7$
Ainsi les bovins doivent #arder leur cornes Eui sont considBrBes comme participant F la
p-Isiolo#ie des ruminants$ En outre les cornes des animau7 adultes sont indispensables F la
pratiEue bio.dInamiEue car elles sont utilisBes aprHs la mort des animau7 pour lABlaboration des
prBparations biodInamistes Bouse de corne V00! et Silice de corne V01!$
Utilisations
La biodInamie est appliEuBe aussi en viticulture, et notamment dans EuelEues #rands crus
de @ordeau# mais surtout dans des domaines dAautres rB#ions viticoles rBputBs pour lAe7cellence
de leurs vins$ 2n les trouve dans le Lura, en @ourgogne, surtout en )lsace, en Loire, en ,avoie et
depuis peu en Lan#uedoc, en Roussillon et en )-ampa#ne$ La viticulture en biodInamie
intBresse de plus en plus de viticulteurs en Allema#ne, en Autric-e, en Italie ou en Espa#ne$
Un essai viticole est rBalisB depuis 200V au Iorschungsanstalt Oeisenheim, comparant les
viticultures intB#rBes, biolo#iEues et biodInamiEues$ En *rance la plupart des critiEues "ont
rB"Brence F un seul essai Eui sAest avBrB peu concluant$
En 200<, 92 000 -ectares rBpartis sur 2 W00 "ermes sont dBvolus F ce tIpe dAa#riculture dans le
monde$
Labels
Le label Demeter est le label le plus rBpandu dans le monde$ Il certi"ie tous tIpes de produits
issus de lAa#riculture biodInamiEue$ Il e7iste aussi un label C Biodyn D pour les domaines
a#ricoles en reconversion$
En"in, pour le monde particulier du vin un second label a vu le &our en *rance, /iodIvin, issu du
,Indicat international des vi#nerons en culture biodInamiEue$
Notes et rfrences
Notes
1. Ce concept d' organisme vivant trouve encore un cho dans les travaux contemporains
relatifs l'agriculture biologique, comme en tmoigne la conclusion de l'ouvrage Transitions
vers l&agriculture biologique : L'agriculture biologique a pour enjeu cl probablement de
combiner croissance, dveloppement et intgrit l'image d'un organisme vivant
2. Ce concept de biodiversit est aujourd'hui d'une grande modernit comme en tmoigne
l'annXe internationale de la biodiversitX. l est par exemple au cour de la *harte de
vignoble en biodiversitX (p 8) du DEL+')/ +nstitut f_r `>ologie und >limafarming
3. Ehrenfried Pfeiffer est l'auteur de 'a f(condit( de la terre, Triades, 1975. Voir aussi le site
du pfeiffercenter
4. l'origine, la description de l'activit de ces prparations par Rudolf Steiner ne concernait
pas directement le processus de compostage lui-mme, mais essentiellement leur effet sur
les sols et sur le comportement des plantes
5. Reganold J.P et al, 1993 Soil quality and financial performance of biodynamic and
conventional farms in New Zealand 0cience, vol. 260
6. Koning U.J, 1999 Die biologisch-dynamischen Prparate in Forschung und Praxis
kologie & Landbau, 111
7. Mder et al, 2002 Soil Fertility and Biodiversity in Organic Farming , Science, vol. 260
8. partir de 1 g de cendre additionn de 9 g d'eau et agitation rythmique on obtient une D1.
Les 10 grammes ainsi obtenus sont alors additionns de 90 cm3 d'eau puis agit comme
prcdemment ce qui donne une D2. On procde ainsi jusqu' la D8
9. Ceci explique que certains s'opposent l'emploi des moteurs lectriques pour le processus
de dynamisation des prparations biodynamiques, en particulier en Allemagne
10. Voir par exemple, *alendrier Lunaire et AlanXtaire ;<3< par Pierre Masson
11. Pendant que la Lune se dplace devant le zodiaque, le Soleil lui aussi avance d'environ 30
en un mois, ce qui explique que la Lune mette environ deux jours de plus pour retrouver la
mme phase
12. Par exemple, avec la cration d'lots de biodiversit avec l'implantation d'espces
vgtales non affectes par les pratiques agricoles
13. En pratique, cela peut conduire l'agriculteur crer des :otspots artificiels sur son
exploitation sous forme de haies, bosMuets ou murs de pierre
14. Essai ralis en Allemagne par l'quipe de Randolf Kauer et Georg Meissner sous la
direction du Pr DR Hans-R.Schultz
Rfrences
1. Claire Lamine et Stphane Bellon. Transitions vers l&agriculture biologique) *ratiques et
accompagnements pour des s+st,mes innovants. ditions Qu / ducagri ditions. 2009
2. Les forces cosmiMues de la biod?namie, sur Agriculture et environnement, par Gil
Rivire-Wekstein
3. http$$%%%.pseudo-sciences.org$spip.php1article-6;
4. L\union <; juin ;<<6 Biodynamie : vers une nouvelle viticulture
5. Douglass Smith et Jesus Barqun, La biod?namie dans la bouteille de vin -
surCharlatans)info. Consult le 26 novembre 2008
6. La biod?namie dans le monde
7. http$$charlatans.info$agriculture-biod?namiMue.php
8. Pierre Masson, Guide pratique de la bio-dynamie l'usage des agriculteurs
9. Franois Morel, 'e vin au naturel Les ditions du Vin LeRouge&leBlanc (+0@' 648-;-8-685-
36<-<)
10. (fr) Jean-Michel Florin, :istoire de l\agriculture biod?namiMue -
sur Biorespect)com,@io*ontact. ;6 janvier ;<<3) Mis en ligne le /0 1anvier /223. consult(
le /4 novembre /225
11. (fr) Jean-Pierre Lentin, Rudolf 0teiner et la biod?namiMue -. 6ouvelles Cl(s)
Consult( le /4 novembre /225
12. Transitions vers l'agriculture biologique, ditions Qu / educagri dtions. 2009
13. Codex Alimentarus ; Foreword, Paragraphe 5 http$$%%%.tpsgc-
p%gsc.gc.ca$cgsb$onVtheVnet$organic$<B;V<B33V;<<--fVModifieeVdecV;<<6.pdf
14. Codex Alimentarus ; Annexe 2 ; http$$%%%.tpsgc-
p%gsc.gc.ca$cgsb$onVtheVnet$organic$<B;V<B33V;<<--fVModifieeVdecV;<<6.pdf
15. Rudolf Steiner, Agriculture 7 Fondements spirituels de la m(thode Bio7d+namique, Editions
Anthroposophiques Romandes
16. Kolisko E., Kolisko L., 1939. 8ie 'and9irtschaft der :u;unft. Traduit en anglais Agriculture
of Tomorrow (1978), Kolisko Archive Publications, Angleterre
17. Spiess R., 1994. Chronobiologische ntersuchunger mit besondere Bur<c;sichtigung
lunarer $h+thmen im biologisch-dynamischen Pflanzenbau, Schriftenreihe des nstituts fr
Biologisch-Dynamische Forschung, Allemagne
18. Thun M., 2008 Biod+namie et r+thmes cosmiques. indications issues de la recherche sur
les constellations, dition MCBD
19. Maria Thun, Calendrier des semis, Mouvement de Culture Bio-Dynamique
20. Pierre Masson. '&agriculture biod+namique 7 *r(sentation g(n(rale. Confrence des
vtrinaires, 24 janvier 2008
21. Bockemulh J., 1992. Erwachen an der Landschaft. Goetheanum, Dornach. Traduction
franaise dans veil au paysage, dition MCBD
22. Mazoyer M. et Roudart L., 1997. =istoire des agricultures du monde > du n(olithique ? la
crise contemporaine. Le Seuil
23. Berry D., 2005. *r(parations biod+namiques bilan de si# ann(es d&application. Roneo
Serail
Sources
(fr) Harald Kabisch, Guide pratique de la m(thode bio7d+namique en agriculture,
Paris, Triades, 1981 4e d. +0@' 648-;-85;78-<-<-5.
(fr) Maria Thun, Calendrier des semis, Mouvement de Culture Bio-Dynamique
(fr) Pierre Masson, Guide pratique de la bio7d+namie ? l&usage des agriculteurs,
Mouvement de culture bio-dynamique, 2007(+0@' 648-;-63B6;4-B;-;)
(fr) Claire Lamine et Stphane Bellon (sous la coordination de), Transitions vers
l&agricuture biologique) *ratiques et accompagnements pour des s+st,mes innovants,
Versailles, Quae ; Dijon, Educagri, 2009 (+0@' 648-;-87777-45--;)
Annexes
Bibliographie
Harald Kabisch, Guide pratique de la m(thode Bio78+namique en Agriculture, ditions
Triades.
Herbert Koepf, "u&est7ce que la culture bio7d+namique@, ditions Triades.
Herbert Koepf, 'es pulv(risations biod+namiques, Le Courrier du Livre.
Koepf & Schaumann & Hacclus, Agriculture biod+namique, ntroduction aux acquis
scientifiques de sa mthode, ditions Anthroposophiques Romandes, 1996.
D Ehrenfried Pfeiffer, Guide pratique de la m(thode biod+namique en arboriculture, Le
Courrier du Livre.
Pfeiffer & Koepf, Biod+namie et compostage, Le Courrier du Livre.
Franz Lippert, tilisation des plantes aromatiques A m(dicinales en agriculture, Ou?
/rXdaniel Xditeur.
Nicolas Joly, 'e %in du ciel ? la terre. la viticulture en biod+namie, d. 0ang de la /erre.
E. Pfeiffer, 'e petit guide du 1ardinage bio7d+namique, Ed. Triades.
F. Sattler, 'a Ferme bio7d+namique, ditions Ulmer.
Rudolf Steiner, Agriculture. Fondements spirituels de la m(thode Bio7d+namique,
ditions Anthroposophiques Romandes.
Maria Thun, Calendrier des semis /22B, d. Mouvement de Culture Bio-Dynamique.
Maria Thun, Cndications r(sultant de la recherche sur les constellations, ditions
Aussaattage.
Hilary Wright, 'e Dardin bio7d+namique) *rincipes et techniques, Paris, Octopus
Publishing Group Ltd, 1994, 144 p.
Liens externes
Mouvement de l\)griculture @io-d?namiMue en France
(en) @iod?namic )gricultural )ssociation
Aortail de lZagriculture et lZagronomie
Aortail du scepticisme rationnel