LP.

Diagnosticarea bolilor autoimune

1 .Rolul sistemului imunitar

este sa protejeze organismul de afectiuni cauzate de

bacterii,

virusi,

microbi

sau celule dezvoltate anormal;

2. Definiti bolile autoimune

in cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar ataca si distruge in mod eronat tesuturile
si organele umane.

Astfel, pot fi afectate: globulele rosii, vasele sangvine, tesutul conjunctiv, sistemul
endocrin, sistemul muscular, articulatiile, centrii nervosi sau pielea.

De regula, bolile autoimune apar in randul femeilor aflate la maturitate, mai exact la
varsta fertilitatii.

De asemenea, aceste afectiuni sunt in special ereditare, dar exista si factori de mediu
care conduc la slabirea sistemului imunitar.

Simptomele bolilor autoimune variaza de la un individ la altul, fiecare afectiune si

manifestare fiind diferita.

3. Boli autoimune frecvente

- Artrita reumatoida si artrita juvenila - afecteaza articulatiile, mai rar pielea sau
plamanii;

- Lupusul eritematos sistemic - afecteaza pielea, rinichii, articulatiile, creierul, globulele

rosii, etc.;

- Sclerodermia - afecteaza pielea, intestinul, rareori plamanii;

- Sindromul Goodpasture- afecteaza plamanii, rinichii;

- Granulomatoza Wegner - afecteaza vasele de sange, sinusurile, plamanii, rinichii;

- Polimialgia reumatica - afecteaza grupele mari de muschi;

- Sindromul Guillain-Barre - afeceaza sistemul nervos.

4. Factori de risc care contribuie la dezvoltarea bolilor autoimune:

- toxinele din mediul inconjurator;
- ereditatea sau mostenirea genetica;
- virusi;
- radiatiile solare;
- iodul;
- stresul si anxietatea;
- sarcina.

Dieta deficitara, lipsa exercitiului fizic, a odihnei, abuzul de alcool si tutun, de asemenea, pot
slabi sistemul imunitar.

5.Testele pentru diagnosticarea bolilor autoimune

- teste de sange;

- teste specifice de anticorpi;

- teste ale functiei tiroidiene (daca se suspicioneza hipertiroidismul sau hipotiroidismul);

- testarea factorului reumatoid;

- testarea anticorpilor de acetilcolina pentru diagnosticarea miasteniei gravis

6.Caracterizati Alopecia areata

boala caracterizata prin faptul ca sistemul imunitar ataca foliculii (structuri/unitati in

care creste parul).

De obicei, aceasta boala nu pune sanatatea in pericol, dar poate afecta semnificativ
modul in care arata o persoana. Printre simptome se numara pierderea neuniforma a
parului de pe scalp, fata sau alte zone ale corpului.

7. Diagnosticul alopeciei aerate

Medicul dermatolog va lua o mostr de pr i o examineaz la microscop.

O prob de scalp este, de asemenea, luata uneori.

teste de snge , inclusiv testarea pentru o condiie specific, cum ar fi o gland tiroid
hiperactiv sau hiporeactiva(hipertiroidism sau hipotiroidism).

8. Sindromul antifosfolipidic (SAPL) caracteristici

Este o boala care afecteaza structura interna a vaselor de sange, conducand la

formarea cheagurilor de sange in vene sau artere.

Organismul produce anticorpi antifosfolipidici impotriva unei proteine care are rol in
modularea coagularii.

9.Principalele manifestari ale bolii SAPL ar fi:

- cheaguri de sange in vene sau artere

- avort spontan

- Purpura trombocitopenica

- eruptii cutanate rosii-vinetii manifestate la nivelul incheieturilor si genunchilor

- atacuri ischemice tranzitorii

- boli renale si cardiovasculare

10. Diagnostic sindrom antifosfolipidic

1. Anticoagulantul lupic (AL) trebuie s fie determinat cel puin de 2 ori pe parcurs a cel puin
12 sptmni.

2. IgG sau IgM ctre cardiolipin trebuie s fie determinate cel puin de 2 ori pe parcursul a
cel puin 12 sptmni
3. IgG sau IgM ctre 2-glicoproteina I trebuie s fie determinate cel puin de 2 ori pe parcurs
a cel puin 12 sptmni
Oricare din cele 3 criterii de laborator, determinate timp de cel puin 12 sptmni dup
debutul manifestrilor clinice, este suficient pentru depistarea diagnosticului pozitiv:
11. Indicaii pentru determinarea anticorpilor antifosfolipidici la femei

Avortul spontan de etiologie neclar sau moartea intrauterin inexplicabil a ftului n

termen de peste 10 sptmni;

Retardul fetal semnificativ;

Preeclampsia sever n primele 34 de sptmni ale sarcinii;

2 sau mai multe avorturi spontane n termen de pn la a 10-a sptmn a sarcinii.

12. Indicaii pentru determinarea anticorpilor antifosfolipidici la barbati

La brbai i femei
Reacia fals-pozitiv Wasserman
Tromboembolism n antecedente
Accident cerebro-vascular
LES lupus eritematos de sistem
Anemia hemolitic
Prelungire inexplicabil a TTPA
Trombocitopenia inexplicabil
Antecedentele familiale de sindrom antifosfolipidic
Prezena anticorpilor antinucleari (N)
13. Hepatita autoimuna caracteristici

Sistemul imunitar ataca si distruge celulele hepatice, conducand la cicatrizarea

tesuturilor si dereglarea functiei ficatului, si, ulterior, la insuficienta hepatica.

14.Heptatia autoimuna simptomatologie

Cele mai des intalnite simptome sunt:
- Oboseala
- Ficat marit
- Ingalbenirea pielii sau a sclerei oculare
- Mancarimi ale pielii
- Dureri de articulatii
- Dureri sau crampe stomacale
15.Hepatita autoimuna- diagnostic

Examenul fizic va putea pune in evidentia la pacientii cu hepatita autoimuna:

-hepatomegalia

-splenomegalia

-icterul

-ascita

Pentru un diagnostic de certitudine sunt necesare o serie de investigatii paraclinice:

-teste de sange: pentru depistarea unei anemii, trombocitopenii, leucopenie, unor valori
crescute ale VSH ului sau a Ig G.

-teste ale functiei hepatice: determinarea TGP, TGO, FA, gamma globulinelor,
bilirubinemiei

-determinarea autoanticorpilor: este foarte importanta pentru diagnosticul hepatitei

autoimune, deoarece aceasta afectiune se caracterizeaza prin titruri crescute ale
anticorpilor ASMA- anti fibra musculara neteda, ANA, LKM1, (liver-kidney microsome)
anti SLA (soluble liver antigen)

-punctia biopsie hepatica evidentiaza leziunile de hepatita autoimuna activa severa

16.Boala celiaca caracteristici

-

intoleranta la gluten - substanta care se gaseste in compozitia graului, secarei, orzului,

a unelor produse alimentare si a unor medicamente.

Cand oamenii, care sufera de aceasta boala, consuma alimente care contin gluten,
sistemul imunitar actioneaza prin deteriororarea mucoasei intestinului subtire.

17. Boala celiaca - simptomatologie

- Balonare si dureri abdominale

- Diaree sau constipatie

- Pierderea sau cresterea in greutate

- Oboseala

- Amenoree

- Eruptii pruriginoase

- Infertilitate sau avort spontan

18. Boala Basedow-Graves (hiperactivitate a tiroidei) manifestari

Manifestarile afectiunii sunt:

- Insomnie

- Iritabilitate

- Scadere in greutate

- Sensibilitate crescuta la caldura

- Transpiratie

- Fragilitatea parului

- Slabiciune musculara

- Amenoree

- Exoftalmie

19. Boala Basedow-Graves (hiperactivitate a tiroidei)- diagnostic

In boala Basedow severa diagnosticul se stabileste cu

usurinta.

Investigatiile de laborator in acest caz releva un TSH nedetectabil si valori ale

hormonilor tiroidieni crescute T4, T3, Ft4, FT3.

In cazurile mai putin severe, in special atunci cand lipseste oftalmopatia, diagnosticul
poate fi mai dificil pentru ca simptomele sunt similare cu ale altor afectiuni.

Diagnosticul de hipertiroidie se stabileste in urma investigatiilor de laborator care au o

importanta mare in formele moderate ale bolii Basedow coroborate cu examinarea
clinica.

La palpare tiroida este marita, insa in cazurile in care tiroida are dimensiuni reduse nu
trebuie exclus diagnosticul de boala Basedow.

La varstnici tabloul clinic poate fi asociat mai frecvent cu apatie decat cu

hiperactivitatea caracteristica bolii iar cresterea activitatii metabolice poate fi redusa.
La acesti pacienti predomina manifestarile de miopatie, de asemenea predominand
manifestarile cardiovasculare.

Toti pacientii cu insuficienta cardiaca fara o cauza aparenta sau cu aritmii atriale
trebuie investigati pentru prezenta tireotoxicozei.

20.

Sindromul Guillain-Barre simptome specifice

Simptomele specifice sunt:

- senzatie de slabiciune sau parestezie la nivelul picioarelor

- paralizie

- lipsa reflexelor

- progres rapid al simptomelor (cateva zile sau saptamani)

21. Boala Hashimoto (tiroida hiporeactiva) manifestari

- Oboseala

- Slabiciune

- Crestere in greutate

- Sensibilitate la frig

- Dureri musculare

- Articulatii rigide

- Edem facial

- Constipatie

22. Boala Hashimoto (tiroida hiporeactiva) diagnostic

Prezenta gusei si a maririi de volum a ganglionilor latero-cervicali orienteaza

diagnosticul catre o afectiune a glandei tiroide.

Pentru a confirma acest diagnostic si pentru a exclude alte boli ale tiroidei trebuia
facute analize de laborator:

- dozarea anticorpilor anti-tiroidieni - prezenti in tiroidita Hashimoto,

- dozarea hormonilor tiroidieni (tiroxina si triiodotironina),

- electroforeza proteinelor indica hipergamaglobulinemie,

- ecografia,

- scintigrafie,

- punctia cu ac subtire confirma diagnosticul.

23.Anemia hemolitica-caracteristici

Sistemul imunitar distruge eritrocitele din sange fara ca organismul sa aibe timpul
necesar sa refaca necesarul de globule rosii.

Drept urmare, organismului nu este suficient oxigenat pentru a functiona optim, iar
inima este suprasolicitata pentru a compensa acest lucru.

24. Anemia hemolitica- manifestari

- Oboseala

- Dificultate de respiratie

- Ameteala

- Dureri de cap

- Membre reci

- Paloare

- Tegumente sau sclera oculara ingalbenite

- Boli cardiovasculare, inclusiv insuficienta cardiaca

25. Anemia hemolitica diagnostic

Pentru diagnosticarea unei anemii hemolitice se vor face

teste de sange in care se va doza

cantitatea globulelor rosii,

a hemoglobinei,

bilirubinei si a altor substante ce indica distrugerea hematiilor.

Pentru stabilira certa a originii

autoimune a anemiei se face o analiza speciala numita test Coombs care arata daca exista
anticorpi impotriva globulelor rosii
26.Purpura trombocitopenica imuna (PTI)- simptome

- Dismenoree
- Puncte sau pete rosii pe piele care ar putea avea aspect de eruptie cutanate
- Invinetirea usoara a pielii
- Sangerari ale nasului sau la nivelul gurii
27.Purpura trombocitopenica imuna (PTI)- diagnostic

Testele i procedurile folosite pentru diagnosticul trombocitopeniei includ:

Testele de snge acestea determin numrul exact de celule din snge

inclusiv trombocitele, prin intermediul unei mostre de snge.150.000-450.000N

Examenul fizic - pentru a observa semnele sngerrii cum ar fi peteia (vase de

snge sparte).

Alte teste care pot determina cauza trombocitopeniei sunt realizate n funcie de
semnele i simptomele bolii.

Purpura trombocitopenica autoimuna (PTI) acuta si cronica este o conditie

caracterizata prin productia de autoanticorpi care distrug trombocitele proprii.

Majoritatea anticorpilor recunosc glicoproteine membranare plachetare, in special

GPIIb/IIIa, GPIb/IX si GPIa/IIa.

28.Bolile inflamatorii intestinale- simtome

- Durere abdominala

- Diaree, uneori sanguinolenta

- Sangerare rectala

- Febra

- Scadere in greutate

- Oboseala

- Ulceratii bucale (in boala Crohn)

- Miscari dureroase sau dificile ale intestinului (in colita ulcerativa)

29.Bolile inflamatorii intestinale- diagnostic

Pentru diagnosticarea bolilor inflamatorii intestinale se recomanda anumite teste.

Acestea sunt:

Testele de snge- pentru identificarea semenelor de inflamaie sau anemie.

Colonoscopia sau sigmoidoscopie- cu un sigmoidoscop (un tub lung, subire, cu o

camer luminoas) se poate vizualiza orice inflamaie, hemoragie, sau ulcer.

Radiografia cu bariu. Pacientul nghite substana de contrast (bariul) dup care se

realizeaz radiografia. Acest metod permite identificarea semnele bolilor inflamatorii
intestinale.

Endoscopia digestiv superioar. n cazul n care pacientul prezint i alte simptome

precum arsuri sau grea se poate recomanda realizarea unei endoscopii superioare cu
ajutorul crei se va examina esofagul, stomacul i duodenul.

Studiul autoanticorpilor anticolon, a imunoglobulinelor

Anticorpii anti citoplasmatici neutrofilici (ANCA)

i anticorpii anti-Saccharomyces cerevisiae (ASCA)

Prin imunofluorescen indirect (IFI) sunt puse n eviden trei pettern-uri principale
ale ANCA:

citoplasmatic (c-ANCA),

perinuclear (p-ANCA)

i atipic (a-ANCA sau x-ANCA),

p-ANCA fiind asociai n mod specific cu RCUH.

Prevalena ANCA, determinai prin IFI sau imunoenzimatic (ELISA), este de 45-82% n
RCUH i d2-28% n BC.

Prevalena ASCA, determinai prin ELISA, este de 48-69% n BC i 5-15% n RCUH

(Reumaux D, Paulain D et al 2003).

Datorit sensibilitii reduse, determinarea ANCA i ASCA nu este util pentru

screeningul BII la aduli.

Utilitatea ANCA i ASCA ca markeri subclinici pentru diagnosticul predispoziiei pentru

BII este n curs de a fi definit.

30.Miopatiile inflamatorii- simtome

Grup de afectiuni caracterizate prin inflamarea si slabiciunea muschilor.

Polimiozita si dermatomiozita sunt doua astfel de afectiuni, intalnite frecvent in randul

femeilor.

Polimiozita afecteaza muschii implicati in activitatile motrice. Dermiatomiozita se

manifesta printr-o eruptie pe piele asociata sau anterioara aparitiei slabiciunii
musculare.

Alte simptome sunt:

- Scaderea fortei musculare

- Oboseala dupa mersul pe jos sau statul in picioare

- Dificultate in coordonare: impiedicare sau chiar cadere

- Dificultate la inghitire sau respiratie

31.Miopatiile inflamatorii-diagnostic

Criteriile pentru diagnosticul poli-miozitei i dermatomiozitei, propuse de Bohan i Peter

n 1975, sunt:

1. Slbiciune muscular simetric a musculaturii centurilor i flexorilor anteriori ai

gtului, progresiv n sptmni, luni, cu sau fr disfagie sau afectarea muchilor
respiratorii;

2. Examenul histologic al muchiului scheletic ce arat necroz a fibrelor musculare,

regenerare cu bazofilie, atrofie cu distribuie perifascicular, exudat inflamator;

3. Creterea enzimelor serice de origine muscular, ca CPK, aldolaza, TGO, TGP, LDH;

4. EMG cu poteniale de scurt durat i amplitudine mic, fibrilaii spontane de repaus,

descrcri pseudomiotonice bizare, repetitive de nalt frecven;

5. Manifestri dermatologice incluznd coloraia liliachie cu edem periorbital, dermatit

eritematoas pe dosul minii n special pe MCF i IFP (semn Gottron), dar i pe
genunchi, coate, fa, gt, torace superior.

Examenele de laborator ajut la diagnosticarea bolii i la evaluarea rspunsului la

tratament.

Enzimele serice de origine muscular, reprezentate de creatinfosfokinaz (CPK),

lacticodehidrogenaz (LDH), aldolaz, transaminaze sunt crescute.

Valoarea CPK poate depi de aproximativ 10 ori normalul i are mare importan
diagnostic fiind un indicator sensibil al necrozei fibrei musculare i al urmririi
evoluiei bolnavilor sub tratament.

Izoenzima CPK specific crescut este varianta 3 (CPK-MM). Extrem de rar valorile CPK
sunt normale.

Explorarea electromiografic (EMG) exprim o miopatie inflamatorie.

EMG este util i pentru selectarea muchiului n vederea biopsiei.

Biopsia muscular arat degenerarea i necroza miofibrilelor, infiltrat inflamator cu

mononucleare localizat diferit n funcie de tipul de miopatie inflamatoare (perivascular
sau n endomisium i perimisium), atrofie de fibre, fibroz interstiial, fibre musculare
n regenerare de mrimi variate.

La nivelul tegumentelor modificrile observate n cadrul dermatomiozitei constau n

atrofie epidermic, degenerare vacuolar i lichenificarea celulelor bazale, depunere de
mucin, dilatarea i trombozarea capilarelor dermice.

Reactanii serici ai fazei acute a inflamaiei ca VSH, ct-2 globulina, proteina C reactiv,
fibrinogenul sunt crescui.

Anomaliile imunologice sunt dominate de prezena autoanticorpilor specifici suferinei.

Anticorpii anti t RNA sintetaz sunt ndreptai mpotriva unor enzime citoplasmatice
implicate n ataarea aminoacizilor specifici la tRNA.

Dintre acetia sunt de menionat cei anti Jo-1, anti PL-7, anti PL-12.

Anticorpii anti SRP (Signal Recognition Partide) recunosc componente ale unui complex
proteic citoplasmatic implicat n transferul polipeptidelor prin reticulul endo-plasmic.

Anticorpii anti Mi-2 au drept int o protein nuclear a crei funcie este necunoscut.
Aceti autoanticorpi specifici definesc anumite subseturi de boal.

Astfel

anticorpii anti Jo-1 se asociaz cu polimiozita cu afectare pulmonar interstiial,

sindrom Raynaud,

cei anti Mi-2 sunt prezeni n special n dermatomiozit,

iar cei anti SRP se asociaz polimiozitei cu slbiciune muscular sever i afectare
cardiac.

32.Scleroza multipla- definitie, simtome

Este o boala auotimuna caracterizata prin lezarea stratulul protector din jurul nervilor;
drept urmare, sunt afectate atat creierul cat si maduva spinarii.

Simptomele intalnite sunt:

- Slabiciune si dificultati de coordonare si de mentinere a echilibrului

- Paralizie

- Tremor

- Senzatie de amorteala si furnicaturi

Intensitatea si durata manifestarilor variaza in functie de nivelul de evolutie al bolii.

33.Scleroza multipla- diagnostic

Diagnosticul poate fi dificil de confirmat, n special n primele stadii, deoarece semnele

i simptomele pot fi asemntoare cu cele ale altor maladii.

Cele mai frecvent utilizate metode de diagnostic sunt

neuroimagistica,

analiza lichidului cefalorahidian

i potenialele evocate.

Explorarea creierului i a mduvei spinale prin imagistic prin rezonan

magnetic poate indica zonele demielinizate (leziuni sau plci).

Se poate administra gadoliniu intravenos ca substan de contrast pentru a evidenia

plcile active i pentru a demonstra, prin eliminare, existena unor leziuni anterioare
neasociate cu simptomele prezentate n momentul evalurii.

Examinarea lichidului cefalorahidian prelevat prin puncie lombar poate oferi

dovezi ale existenei unei inflamaii cronice n sistemul nervos central. Lichidul
cefalorahidian este examinat pentru a se decela benzi oligoclonale de IgG la
electroforez, acestea fiind markeri ai inflamaiei prezeni la 7585% din persoanele
afectate de SM

34.Miastenia gravis (MG)- caracteristici

Sistemul imunitar ataca sistemul nervos si sistemul muscular al organismului.

Se caracterizeaza prin:
- Vedere dubla,
dificultati in a focaliza privirea, pleoape cazute

- Probleme la inghitire, risc de sufocare

- Slabiciune sau paralizie

- Muschii functioneaza bine doar dupa perioade de odihna

- Greutate in a mentine capul in pozitie verticala

- Dificultate in a urca scarile sau a ridica greutati

- Probleme de vorbire

35.Miastenia gravis (MG)-diagnostic

Diagnosticul poate fi confirmat printr-o serie de teste si analize, cum ar fi:

1) Testul cu neostigmin consta in injectarea substantei urmata de evaluarea fortei

musculare dupa un timp. Daca forta musculara creste si performantele la testul de efort
se imbunatatesc, diagnosticul de miastenie este foarte probabil.

2) Electromiografia (EMG) (stimulare nervoasa repetitiva si Single fiber EMG) sustine

diagnosticul de MG atunci cand apar anumite aspecte caracteristice.

3) Testarea anticorpilor antireceptor acetilcolinic si anticorpilor anti-MuSK.

Aceste teste constau in recoltarea de sange si identificarea prezentei acestor anticorpi

anormali.

Aproximativ 85% din pacienti au anticorpi anti receptor acetilcolinic prezenti in sange si
acest fapt constituie un diagnostic sigur. Din cei 15% care nu au anticorpi anti receptor
acetilcolinic (seronegativi) o parte au prezenti anticorpi anti-MuSK.(40-70%).

4) Examenul computer tomografic (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN)

pentru mediastin se fac pentru a evidentia eventuale anomalii sau tumori ale timusului.

Exista si pacienti la care testele pot fi negative dar examenul neurologic care sustine
diagnosticul de MG are valoare mai mare.

36.Ciroza biliara primara- caracteristici, simtome

Sistemul imunitar distruge lent ductele biliare intrahepatice (colestaza intrahepatica).

Bila - substanta produsa in ficat, care traverseaza ductele biliare si contribuie la

procesul de digestie, in cazul distructiei acestor ducte, se acumuleaza la nivelul
ficatului, provocand dureri si leziuni.

Netrata, aceasta afectiune conduce la insuficienta hepatica.

Simptomele bolii sunt:

- Oboseala

- Mancarime a pielii

- Ochi si gura uscata

- Ingalbenirea tegumentelor si a sclerelor oculare

37.Ciroza biliara primara- diagnostic

testele de colestaz sunt pozitive (ALP, GGT)

AMA sunt pozitivi

examenul histopatologic este sugestiv (colangit cronic non-supurativ cu

distrucie progresiv a ductelor biliare i fibroz).

Ali autoanticorpi specifici PBC sunt:

Anti-gp 210 recunosc un antigen al membranei nucleare i apar la 10-47% din

pacienii cu PBC.

Anti-Sp100 apar - la 20% din pacienii cu PBC i sunt ndreptai mpotriva unor
structuri numite corpi nucleari (nuclear dots) care n imunofluorescena indirect
prezint un aspect punctat i care au fost pui n eviden pentru prima dat n nucleii
celulelor maligne.

Aceti corpi nucleari ce conin fibre non-cromatiniene reprezint un complex alctuit

din urmtoarele componente: antigenul sp100, antigenul PML (promyelocytic leukemia
factor), LYSP 100, NDP55 i NDP 53.

Anti-NUP62 (Nucleoporina p62) apar n 32% din cazurile de PBC.

Mai puin specifici pentru PBC sunt anticorpii anti receptor lamin B i anti-ciclin A.

38.Psoriazis- caracteristici, simtomatologie

Se caracterizeaza prin aparitia de placi eritematoase si proeminente acoperite de

scuame albe, solzoase care se desprind cu usurinta.

Acestea sunt localizate mai ales la nivelul capului, coatelor si genunchilor. Senzatia de
mancarime si durerea pot face dificile somnul, deplasarea si autoingrijirea.

Manifestarile pot fi insotite de o forma de artrita (artrita psoriazica) care afecteaza, de

obicei, articulatiile si varfurile degetelor.

Se pot instala si dureri de spate daca este implicata coloana vertebrala.

39.Psoriazis- diagnostic
Investigatii minimale
- VSH, hemoleucograma, glicemie, uree, creatinina, TGO, TGP, acid uric, colesterol,
lipide, trigliceride, ASLO
- exudat faringian
- examen sumar de urin
- examen micologic pentru unghiile distrofice
- Opionale
- biopsie cutanat pentru cazurile atipice sau iniiere tratament cu ageni biologici
- in vederea iniierii terapiilor biologice de rezerv :

teste HIV ( SIDA ), teste serologice pentru sifilis (VDRL si TPHA), markeri pentru
hepatitele cronice cu virus hepatitic B ( AgHBs ) i virus hepatitic C (Ac anti HCV),
pentru excluderea unei eventuale tuberculoze asociate i.d.r. la PPD i Rx-grafie
pulmonara
- pentru psoriazisul artropatic : factorul reumatoid (reaciile Waaler-Rose si Latex) i
Rx-grafii ale articulaiilor afectate
40.Artrita reumatoida- caracteristici
Aceasta boala imunologica se caracterizeaza prin faptul ca sistemul imunitar ataca
mucoasa articulatiilor din intregul organism.
Rezulta durere acuta, ridigitatea articulatiilor si limitarea miscarilor. Mai pot interveni:
- Oboseala
- Febra
- Scaderea in greutate
- Inflamatii la nivelul ochilor
- Boli pulmonare
- Noduli la nivelul pielii, mai ales in zona coatelor
- Anemie
41. Artrita reumatoida- diagnostic
consta in analiza simptomelor, prin intrunirea a cel putin 4 din cele 7 criterii stabilite de
Asociatia Americana de Reumatism:
- redoare articulara matinala ce dureaza cel putin 1 ora pentru a se ameliora;
- factorul reumatoid pozitiv;
- noduli reumatoizi subcutanati;
- modificari radiologice caracteristice - eroziuni si decalcificari osoase;
- artrita articulatiilor mainii;
- afectarea bilaterala a zonelor articulare;

- artrita a minim 3 zone articulare simultan.

VSH crescut;
- proteina C reactiva crescuta;
- prezenta anticorpilor antikeratina;
- anticorpii atinucleari prezenti in 10-30% cazuri;
- prezenta factorului reumatoid;
- cresterea numarului de plachete sangvine;
Radiografia evidentiaza inflamarea tesuturilor moi ale articulatiei in stadiile incipiente
ale bolii si ingustarea cartilajului articular si eroziuni marginale in stadiile avansate.
42.Sclerodermia- caracteristici, simtomatologie
afectiune care provoaca o crestere anormala a tesutului conjunctiv la nivelul pielii si al
vaselor de sange. Culoarea degetelor de la maini si picioare se schimba de la alb in
rosu si albastru, ca raspuns la caldura sau la frig.
Bolnavul manifesta:
- Durere
- Rigiditate
- Inflamatii ale articulatiilor degetelor
- Ingrosarea pielii
- Pielea de pe maini si antebrat este mai deschisa la culoare si stralucitoare
- Inflamatii si chiar rani la nivelul degetelor de la maini si picioare
- Scadere in greutate
- Diaree sau constipatie
43.Sclerodermia- diagnostic
Criterii majore
Sclerodermia proximal: ngroarea simetric, densificarea i induraia tegumentelor
digitale proximal de la articulaiile metatarso- i metacarpofalangiene. Modificrile
patologice se pot rspndi pe fa, colul i corpul (toracele i abdomenul).
Criterii minore
Sclerodactilia: modificrile tegumentare sus-menionate, limitate la nivelul degetelor.
Cicatricele digitale segmentele tegumentare cicatrizate la vrful degetelor sau
pierderea esutului falangelor distale.
Fibroza pulmonar bazal: umbrele reticulare sau nodulare/ liniare bilaterale, mai
pronunate n segmentele pulmonare bazale, care sunt determinate n cadrul unei
investigaiei radiologice standard. Se pot dezvolta afectarea renal sub form de
honeycomb lung. Trebuie s fie excluse pneumopatiile primare, care pot cauza
dezvoltarea modificrilor radiologice sus-menionate .
Aceste criterii permit diferenierea formelor sistemice i difuze de sclerodermie, ex. cu
sclerodermia de focar, fasciita eozinofilic, diferite tipuri de sclerodermie. La pacient
trebuie s fie prezente un criteriu major sau 2 criterii minore. Sensibilitatea criteriilor
constituie 97%, specificitatea 98%. Aceste criterii sunt utile n diagnosticarea formelor
clasice de sclerodermie de sistem, avnd aplicare limitat n evaluarea formelor atipice,
inclusiv sclerodermie limitat, sindromul overlap i forma visceral.
44.Sindromul Sjogren-caracteristici , simtomatologie
Sistemul imunitar distruge glandele exocrine, fapt ce duce la uscaciunea pielii si a
mucoaselor.

Principalele simptome sunt:

- Sindromului ochiului uscat, mancarime la nivelul acestuia
- Uscaciune a gurii si chiar rani bucale
- Dificultate la inghitire
- Pierderea simtului gustativ
- Carii dentare severe
- Voce ragusita
- Oboseala
- Durere si inflamatii la nivelul articulatiilor
- Ganglioni umflati
45.Sindromul Sjogren- diagnostic
Teste sanguine

testarea anticorpilor antinucleari. Anticorpii antinucleari actioneaza impotriva

componentelor normale ale nucleului celular. Testul este pozitiv pentru aproximativ
70% din pacientii cu sindrom Sjgren;
testarea anticorpilor SS-A (sau RO) si SS-B (sau LA). Testul pentru SS-A este pozitiv la
70% din pacienti, iar testul pentru SS-B este pozitiv pentru 40% din pacienti.
factorul reumatoid. Acest test precizeaza o boala reumatica. 60-70% din pacientii cu
sindrom Sjgren au rezultate pozitive la test;
viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este relevanta pentru masurarea inflamatiilor.
Imunoglobulinele au valori ridicate in sindromul Sjgren.
Teste oftalmologice
Testul Schirmer: se masoara gradul de umezire a ochiului cu ajutorul unei benzi de
hartie de filtru;
Testul Rose Bengal si Lissamine Green: foloseste substanta de contrast pentru
evidentierea celulelor anormale de pe suprafata ochiului.
Teste stomatologice
Masurarea cantitatii de saliva produsa intr-un anumit interval;
Scintigrafia salivara: masoara functionarea glandelor salivare;
Sialografie: examenul radiologic al ductului salivar;
Biopsia tesutului de la nivelul buzelor: confirma infiltrarea limfocitica a glandelor
salivare minore.

46.Lupus eritematos sistemic- caracteristici, simtomatologie

boala care afecteaza articulatiile, pielea, rinichii, inima, plamanii dar si alte parti ale
corpului.

Manifestarile caracteristice:
- Febra
- Scaderea in greutate
- Caderea parului
- Rani bucale
- Oboseala
- Eruptii cutanate in forma de fluture peste nas si obraji
- Articulatii dureroase si inflamate
- Dureri musculare
- Sensibilitate la lumina
- Dureri in piept
47.Lupus eritematos sistemic- diagnostic
Prezenta simptomelor de lupus
si a anticorpilor antinucleari sunt de obicei suficiente pentru diagnosticarea acestei boli.
In cazul in care sunt incertitudini de diagnostic, se recomanda:
- teste care sa confirme sau infirme prezenta altor anticorpi
- complement seric
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) sau proteina C reactiva
- hemoleucograma (numaratoarea completa a celulelor sanguine)
- examen de urina.
48.Vitiligo- caracteristici, simtomatologie
Sistemul imunitar distruge celulele care pigmenteaza pielea (melanocitele).
Boala poate afecta si tesutul din interiorul cavitatii bucale. Astfel, apar pete albe pe
zonele expuse la soare, organele genitale si rect. In scurt timp, parul devine carunt.
49.Vitiligo- diagnostic
Clinic;
Examinarea petelor respective cu ajutorul unei lampi speciale , facand in acelasi timp si un
istoric al bolilor pacinetului si ale familiei acestuia.
Alte investigatii necesare mai sunt si biopsia tesutului afectat,
teste de sange
ce au rolul de a verifica formula sangvina,
parametrii glandei tiroida,
identificarea prezentei anticorpilor antinucleari.