Limfocitul T

-Toate limfocitele au un organ receptorial p ropriu cap abil sa

re cunoasca, sa initieze stimual rea si sa declanseze un R.i prompt si
efi cient.
-In functie de locul de instructie primara deosebim cele 2 tipuri de
limfocite T si B.
-Ele sunt angajate in 2 tipuri total diferite de re actie imuna t(celulara)
B-umoral.

Limfocitul T
-Este practic un limfocit care se gaseste liber circulant in periferie
datorita faptului ca el este intens recirculat prin sange intre diferitele
org ane secundare.
-Are durata de viata lunga (ani sau zeci de ani). Din totalul limfocitelor
periferice 60-80% sunt rep rezentat de limfocitele T. Prezinta pe
supraf ata o serie de markeri de re cunoastere antigenica si nu numai.
-Acesti markeri sunt niste
mare sau mai mica de aa.
parti cularitate individuala
parti cularitate individuala

macromolecule care rep rez. o inlantuire mai

asezati intr- o anume ordine ceea ce confera
fi ecarui tip de re ceptor, ba mai mult confera
fi ecarui limfocit T citotoxic.

-Limfocitul T este celula cu un numar impresionant de mare de organe

re ceptoriale care pot fi clasifi cate in receptori pt. recunoasterea
antigenica, Limfocitul T este celula cu cel mai mare n r. de receptori. T
cell receptor (TCR) si receptorii de tip CD4 si CD8.
-Un alt grup de receptor sunt receptorii cu rol accesor care practic
activeaza limfocitul T in vederea initierii unor modifi cari intracitoplasmatice pt. desavarsi rea R. I. (CD28, CD45 si CD25).
-Exista re ceptori cu rol de adeziune inter- celulara de tipul re ceptorilor
CD2 si LFA1 (leucocyte adhesion factor).
-Majoritatea receptorilor sunt din clasa CD (cluster de dife rentiere sau
clasa de diferentiere, nr vine de la oridinea in care au fost
indentifi cati).
-Datorita acestui bogat complex re ceptorial, se realizeaz a o
re cunoastere a Ag-ului prezentat de catre celula prezentatoare de Ag
re cunoasterea fi ind complexa, limfocitul T recunoscund si stabilind
1

legaturi atat cu molecula de Ag cat si cu molecula prezentatoare de Ag

(fi e ca e molecula de MHC1 sau 2) in felul acesta putem spune ca
limfocitul T re alizeaza o recunoaste re Ag asociativa unica.

TCR (t cell receptor)

-Este un hete rodimer, alcatuit din 2 lanturi polipeptidice ( un lant alfa
si un lant beta ) cu structuri diferite si cu greutati moleculare diferite.
-Lantul alfa are 45 kDa lantul beta 40 de kDa.
-Sinteza acestor lanturi polipeptidice se gaseste sub infl uenta unor
gene diferite. -Sinteza lantului alfa se face dupa o pe reche de gene sit
pe cromoz omul 7 in timp ce sinteza de beta este elaborata de o
pereche de gene situate pe cromozomul 14.
-Receptorului T I se disting 3 regiuni (extramembranara,
intramembran ara, intracitoplasmatic)
-Capatul extramembranar se termina printr- un grup amino.
-Cel intracitoplasmatic se termina printr-un grup carbooxil.
-Segmentul extramembranar cu lanturile alfa si beta are o org anizare
IG- like (seamana cu o IG).
-Domeniile dispuse catre cap atul amino terminal sunt constituite din
secvente amino acidice deosebit de variate diferite de la un limfocit la
altul. Nu sunt 2 limfocite T care sa aibe domeniile amino terminale ale
celor 2 lanturi alfa si beta identice. Sunt dispuse fata in fata si
formeaz a intre ele un sp atiu ca o cavitate, spatiu care poarta numele
de situs de re cunoastere Ag-ica.
-Domeniile situate catre membrana celulara au o secventa amino acidica relativ constanta, spatiul situat deasupra memmbranei
citoplasmatice este o portiune care poarta numele de balama pt. ca are
o mobilitate extrem de mare in vederea recunoasterii Ag-ului pe care il
prezinta o celula prezentatoare de Ag.
*(CDR-complementary determined region)
-Segmentul transmembranar(20-25 aa. in secventa constanta ap roape
identica pt toate celulele T) este foarte scurt iar cel intracitoplasmatic
(5-12 aa.) is mai scurt.

-Intre receptorul T si celelalte org ane receptoriale exista legaturi

covalente prin care se stabileste o transmitere informationala catre
org anizatii intracitoplasmatice capabile sa activeze procesele
metabolice.

Complex pentameric (CD3)

-Un alt grup de receptor.
-CD3 complex pentameric alcatuit din 3 lanturi diferite gama, delta si
epsilon. Toate aceste lanturi reprezinta o insirui re amino acidica
specifi ca. Sinteza lor fi ind elaborata de gene care sunt situate pe
cromozomul 11. Acestor 3 lanturi li se asociaza o pereche de lanturi
identice zeta a caror sinteza este guvernata de gene care se gasesc pe
cromozomul 1.
-Are 5 lanturi care sunt legate intre ele prin punti disulfi dice si toate la
randul lor sunt legate de TCR. In felul acesta practi c avem un receptor
heptameric. Deci CD3 cu TC R formeaz a complex heptameric.

CD4 , CD8
-CD4 Inlantuire aa. cu un fragment glucidic (o glicoproteina cu
structura transmembranara) este putin mai grea de peste 60 de kDa.
-Sinteza este sub controlul unor gene care se gasesc pe cromozomul
12.
-Aceasta structura receptoriala este gasita numai pe limfocitul T helper.
-Segmentul intra-citoplasmatic vine in contact cu o protein-kinaz a
specifi ca (PTK) care are rolul de activare a limfocitului.
- Odata re alizata legatura CD4 cu cel prezentatoare de antigen are loc
transmiterea unui semnal prin intregul lant polipeptidic ce initiaza
modifi care a p rotein-kinazei cu consecinta in activare a metab.
limfocitului T helpe r. Se sintetizeaza niste interleukine specifi ce
Limfocitului t helper.
-CD8 2 lanturi polipeptidice si un re st glucidic. Greutate de 72.kDa.
Genele se gasesc pe cromozomul 2.
3

-Structura sa este reprez. de 2 lanturi transmembranare (nutate cu alfa

si beta) in sectorul intracitoplasmatic ele vin in legatura intima cu o
protein kinaz a dar alata ca la CD4. Acest receptor este specifi c
limfocitului t citotoxic si t supressor.
-Partea extramembranara are o structura IG-like si angajeaza legaturi
cu moleculele complexului major de histocompatibilitate de tip 1.

-Asocie rea celor 3 tipuri de re cpetori (TCR, CD3 si CD4 sau CD8)
reusesc sa re alizeze o dubla recunoaste re antigenica. O recunoaste re
AG-ica asociativa intrareceptoriala dar pe de alta parte o recunoaste re
asociativa inte r-re ceptoriala.
CD28
-Un re ceptor important.
-Proteina transmembranara, se gaseste pe limfocitul T helper si
citotoxic. Nu se gaseste pe T supressor.
-Are o structura Ig-like.
-Realizeaza o legatura foarte importanta intre limfocitul-t si celula
prezentatoare de Ag, prin intermediul unui receptor specifi c al acestei
celule.
-Rolul sau este, odata re alizearii acestei legaturi, prin intermediul
lantului de antigen sa initieze probabil unor citokine sau interleukine
cu rol de mesageri deocamadata incomplet cunoscuti.
Clasifi care fenotipica a limfocitului T

limfocite T helper (CD3+/ CD4+/ CD28+)

limfocitul T citotoxic (CD3+/CD8+/CD28+)
limfocitul T sup ressor (CD3+/CD8+/CD28- nu are CD28)

Recunoasterea antigenica
-Este realizata de limfocitul T.
-Sunt activate numai Antigenele T dependente. Activarea limfocitului
are loc numai in cadrul unei cooperari celulare la care este obligatorie
parti ciparea celulei prezentatoare de Ag.
4

-Se re alizaeaza o cooperare intre limfocitul T si celula prezentatoare de

Ag bidi rectionala. Realizare a re cunoasterii este diferita in fucntie de
limfocitul implicat.
-Este de tip asociativa atat intra- receptoriala cat si inter- receptoriala.
-Cd4 recunoaste MHC de tip 2
-CD8 re cunoaste MHC de tip 1.
- Odata stimulata Antigenic celulca T iese din faza G0 a cilcului mitotic
si intra succesiv in fazele G1, S si G2.
-Perioada cand se gasesc in interfazele (g1,sG2) este perioada in care
limfocitul T incepe sa-si modifi ce aspectul morfologic in sensul ca isi
sporeste cantitatea citoplasmatica, devine o celula mai mare,
sintetizeaza in exces din ce in ce mai mult RER, sintetizeaza la nivelul
membranei celulare receptori Cd4 sau CD8, depasest G2 devenind
limfoblasti , ajung la faza M (diviziune mitotica) de unde reies 2 tipuri
de limfocite identice din punct de vdr receptorial.
-Receptorul T specifi c este o stru ctura conformationala complementara,
Agului inductor, capabil sa re cunoasca numai si numai Ag care a
declansat activare a limfocitului T.
- O parte din clona ramane la nivelul locului de activare care de obicei
este un organ limfoid secundar, ggl, splina, MALT, Peyer, apendice etc,
ca limfocite T antigen specifi ce cu memorie.
-La o noua ag resiune a aceluiasi antigen aceste limfocite T cu memorie
care au ele organe re ceptoriale Ag specifi ce nu vor face prin stimulare
o expansiune clon ala rapida, p rompta.

Limfocitul B
-15-20% din limfocitele periferice, durata de viata scurta, putin
ci rculate.
-Prezinta un sistem re ceptorial cu ajutorul caruia face re cunoastere Agica stabilind legaturi inte r-re ceptoriale cu alte celule implicate in R. I, in
cazul acesta este vba de limfocitul T helpe r.
-Dupa realizarea instru ctiei primare intra in ci rculatie avand o viata mai
scurta decat cea a limfocitelor T si fi ind mai putin reci rculata decat
acestea.

-Din totalul limfocitelor ci rculante, limfocitele B rep rezinta aprox 20%.

Si ele cat si limfocitele T fac parte din clasa a limfocitelor mici.
-Limfocitul este un leucocit, din totalul leucocitelor deosebim leucocite
mari si mici.
-Limfocitele mici sunt cele mai numeroase.
-Limfocitul B si T fac pare din clasa limfocitelor mici.
-70-80% limfocite T si 20%.
-Limfocitele mari sunt limfocitele killer si natural killer.
-Limfocitele B stau in organele limfoide secundare unde vor intalnii Agul.

Markeri receptoriali
-BCR (b cell receptor)
-CD45
-CD79( a si b) rol de activare celulara

-Limfocitul B re cunoaste Ag-ele dupa stru ctura lor spatiala, avand

predilectie catre determinantii AG- ici conformationali de suprafata.
-Recunosc atat antigenele native, solubile cat si cele artifi ciale
(haptene).
-In re cunoaste rea antigenica pe care o face Limf. B interventia celulei
prezentatoare de Ag nu este obligatorie.
- Grupul re ceptorial BCR este o proteina alcatuita din multiple lanturi
polipeptidice cu structura de Ig.
-Cel mai frecvent BCR- ul copiaza structura IgM. In ordine poate ave a
structura de IgG si mai rar IgA si IgE ap roape niciodata IgD.
-Structura clasica alcatuita dintr- o pe reche de lanturi grele si o pere che
de lanturi usoare.

-Lanturile g rele sunt situate transmembranar cu o portiune scurta intracitoplasmatica, alta si mai scurta intra-membranara si ce a mai lunga
portiune este extra-membranara.
-Lanturile usoare sunt situate in totalitate extramembran ar.
-Lanturile g rele in portiune extramembranare se termina printr- o
grupare amino iar in portiunea intramembranara prin portiunea
carboxil.
-La capatul carboxil terminal, lanturile grele vin in legatura cu o
protein-kinaza intracitoplasmatica ce are un rol deosebit in activare a
celulara, activare ce se re alizeaza in momentul in care BC R-ul fi xeaza
Ag-ul.
-Ag-ul il fi xeaz a prin capetele amino terminale ale lanturilor grele si
usoare. Aici se realizeaza o regiune de complemetntaritate fata de
structura Ag-ica.
-In urma realizarii legaturii BCR cu Ag, de-a lungul lanturilor grele prin
sirurile de Aa. se transmit semnale activatoare catre protein-kinaza
intra-citoplasmatica care prin procese de stimulare si fosforilare
activeaza limfocitul.
-Acesta va iesi din stadiul 0 al diviziunii mitotice (ciclului celular) va
trece succesiv prin stadiile G1, S si G2. Acest pasaj din g0 pana in G2
este ca urmare a activarii de procese metab. intensifi cate care duc la
marirea in volum a celulei, cresterea masei de citoplasma, cre sterea
volumului nuclear, cre sterea nr. de org anite intra-citoplasmatice in
special mitocondrii si RER si transformare a in fi nal a limfocitului B intro celula cu cca. de proliferare mare blastica.
-dupa ce dapasesc stadiul G2 intra in ciclul mitotic, faza M si din acest
limfocit rezulta in fi nal o clona de celule identice capabile de o sinteza
si secretie proteica nemaiintalnita. Clona rezultata poarta numele de
plasmoblasti si au cateva caracteristici.
-Sunt celulele ultraspecializate in secretia de Ac, Ac-ii fi ind de natura
proteica putem spune ca plasmocitul este o celula ultraspecializata in
sinteza proteica. Este celula cu cea mai intensa sinteza proteica care
are o morfologie ap arte din care noi vedem adaptarea plasmocitului la
functie, nucleul este mic si foarte mult impins spre periferie,
citoplasma este abundenta, organitele intracitoplasmati ce sunt foarte
bine rep rezentate in special RER care creeaza o adevarata retea si care
ocupa ap roape intreag a masa citoplasmati ca.
-Nr. mitocondriilor este dezvoltat pe masura.
7

-Aparat golgi secretor bine reprezentat.

-Plasmocitul este celula care va secre ta Ac-ii Ag specifi ci, specifi c AGului inductor cel care a scos limfocitul B din faza G0 pana la faza M cu
dezvoltare a clonei. Aceste clone vor dezvolta toate acelasi Ac care vor
re cunoaste acelasi Ag.
- O parte din celulele clonei dezvoltate raman cantonate la nivelul
org anelor limfoide secundare sub forma limfocitelor B cu memorie sau
a plasmocitelor cu memorie.
-La un nou contact cu acelasi Ag, raspunsul acestor celule cu memorie,
in secretia de Ac este mai prompt, mai amplu si cu o cantitate mult mai
mare de Ac-i.
-Contactul dintre limfocitul B si Ag are intotdeauna loc in org anele
limfoide secundare.
-Secretia de Ac- i a plasmocitului la primul contact cu un Ag este
concre tizata in Ac din clasa IgM. IgM sunt specifi ce R.I primar.
-Secretia de Ac- I la contactele repetate ulterioare cu acelasi Ag este
concre tizata in Ac din clasa IgG.
-IgG sunt specifi ce R.I secundar. Sinteza are loc la niv. rbozomilor liberi
sau cei de pe RER, dar secretia are loc prin intermediul aparatului Golgi
unde molecula de Ac este transportata prin citoplasma cu ajutorul unor
mici vezicule transportoare (anticorpogenza).
-Ajunsa in aparatul Golgi vezicula transportoare, iese (burjoneaza) la
supraf ata sacilor ergastoplasmi ci, sufera procese de tasare si
fragmentare pt ca la fi nal sa fi e eliminata in spatiul extracelular.
-La om se cunsc 5 clase de Ig.:
Structura Ac
Doua lanturi indentice usoare L:

lambda
kapa

Lantul H grele :

gama
alfa
miu
delta
8

epsilon

Lanturile sunt unite prin legaturi disulfi dice, necovalente.

-Intre lanturile grele existe legaturi slab covalente disulfi dice. Nr.
legaturilor disulfi dice este variabil de la un tip de Ig la altul. Acelasi tip
de legaturi disulfi dice exista si intre lanturile Grele si cele usoare.
-Un lant polipeptidic are o succesiune Aa-ica constata in portiunea
carbooxil si din ce in ce mai variabila catre capatul amino. (de cautat
structura spatiala a Ig).
- O molecula de Ac poate sa lege 2 Ag-e (lucru care se intampla foarte
rar). De obicei legarea se face de un singur situs combinativ sau leaga
incrucisat daca moleculele de Ag sunt relativ mari, o parte se leaga de
fragmentul Fab (fragment Ag binding) a unei molecule de Ac iar alta
parte se leaga de o parte Fab a unei molecule vecine de Ac.
-Fragmentul Fc alcatuit numai din resturile carb ooxil ale lanturilor grele
are rolul de a se fi xa pe receptori specifi ci pt fi ecare tip de Ig, teoretic
celulele org anismului pot prezenta re ceptori pt. fragmentul Fc.