Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA $1 SIBERIA
Anii 1917-1918
CICLONUL RO$U
BRA$OV
Tipografia A. Muresianu: Branisce & Comp.
www.dacoromanica.ro
1928.
.
DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA SI SIBERIA
VOLUMUL II.
Inchinata:
www.dacoromanica.ro
*-7
074
". 2 '-"9A,A41,-7
V 01CU NITESCU
DOUAZECI DE ZUNI
IN RLISIA $1 SIBERIA
Anii 1917-1918
CICLONUL RO$U
GLOI9GLC.3.9
BRA$OV
Tipografia A. Muresianu: Branisce & Comp.
1928.
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
Dacd am avut o datorie ca so' insemnez in volumul prim
al coda mete nobilele streiduinfe ale celor cari au alceituit Corpul
www.dacoromanica.ro
V. N.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 1.
Noemurie 1917.
ciiIiiuzi-
omul de vorbe $i incapabil de fapte, o biatii corabie naufragiatii, lovitii cu putere din toate piirtile de furia valurilor.
Vechile partide conservatoare $i liberate an Incetat de a
mai fiinta ca organizme active, politice, odatii cu revolutia din
Februarie. Numai parlidul constitutionalWilor democrat!
cadet!!
a putut rezista noului spirit al vremii, intrucat programul
www.dacoromanica.ro
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
Grupgrile socialiste.
Numarul partidelor socialiste, despartite unele de allele
pe terra de programe, de metode $i de scopuri, in fond putin
deosebite, era foarte mare.
Insiram pe cele mai principale :
I. Socird-reuolurionorii, earl imbratiseaza, mai mull decal
altii, ideile pi nevoile specifice ale poporului si mai ales ale
laranimii ruse.
II. Social-democralii, cari se inspira din teoriile lui Marx
$i cari inteleg sa se reazime in primul rand pe muncitorimea
dela orase.
Fiecare din aceste grupari iii are subgrup6rile sale:
www.dacoromanica.ro
CREPUSCULUL LIBERrAfILOR
Steinga extrema a acestei grupari este condusa de Kamkov, Natanson, Maria Spiridonova, Steinberg $i alfii.
Partizanii acestei ultime subgrupari au fost botezafi: Eserii
din stanga (levaie eseri).
Oruparea
subgruptiri :
Presa de partid.
Fiecare din aceste grup5ri, subgrupAri si chiar ramificalii
mai m8runte isi au organele for de publicitate, prin cari isi
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
Comitetul central.
Curand dup5 triumful revolutiei din Februarie, toate aceste
partide socialiste infiinteaz5 un organ de conducere: Comitetul
central executiv al sovietelor, cu sediul in Petrograd. El este
o reeditare a sovietului, organizat de revolutionarii din 1905.
Fiecare grupare iii are, in raport cu fortele ce reprezint5,
delegali in acest comae,.
Numirea sovietului central se credea c5 inseamnii o hot5rare de raliare gi concentrare a tuturor grup5rilor socialiste
www.dacoromanica.ro
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
Inspgimantate de perspectivele prapgdului inevitabil, capeteniile partidelor socialiste gt guvernuf provizoriu convocara in
Septemvrie Conferinta Democratic, In Petrograd. Principala
dela o vreme. Cad pe cand unele particle ca social-revolutionarii din dreapta (pravaie eseri) $i men$evicii pledau pentru
un front unic, cuprinzand toate grupgrile politice gi deci $1 pe
cele burgheze, allele $1 mai ales centri$tii $i estremistii socialrevolutionari, precum $i bolsevicii, combgteau cu inversunare
once colaborare cu burghezii (kadetii).
Conferinta a e$uat, fire$te, in urma intransigentii $i incgpgtangrii, cu care ace$ti primitivi politici tineau in punctele for
de vedere. Ideia unui mare guvern de coalitie a cgzut $i pe
terenul, devenit, in urma evenimentelor, a$a de $ubred, a continuat sa rgmang $i mai $ubredul guvern provizoriu, prezidat
de neholgratul Kerensky.
e acceptatg $i ea.
Consiliul provizoriu al Republicei
preparlamentul
ia
Lipsit Irish' dela inceput de concursul hotgrat $i entuziast
al partidelor, $i in special de acela at kadetilor, $i despuiat de
atributiile unei adungri reprezentative, intrucat el nu era o rewww.dacoromanica.ro
tul socialistilor, printre cari se insira aproape totalitatea bolsevicilor, social-revolutionarii de sub sefia lui Cernov si o parte
a mensevicilor.
Bolsevicii preconizeaz5 pacea imediata, in orice conditii.
Iar mensevicii si parlizanii ministrului agriculturii, Cernov, urmii-
Adeva'rul din nenorocire e CA aproape toate partidele socialiste sunt pentru pacea imediat5. Si pe aceasta chestiune
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
In sedinlele acestor soviete bolsevicii sunt de o indrazneala fara pereche. Vorbesc Fara inconjur de rasturnarea guvernului, preconizeaza violenla si nu se sfiesc sa spuna deschis ca in curand ei vor pune cu forla stapanire pe carma Orli.
www.dacoromanica.ro
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
de cats bo*vici. El este organul de execujie imediat5 al sovietului de Petrograd. Troneaz5 in institutul Smolny i dispune
atotputernic de garnizoana din Petrograd. lar prin comisarii
s5i, r5spandiji prin Coate sectoarele capitalei, plasati in ateliere
$1 cazarmi, on ficsaji In r5spantiile, unde se intalnesc trupele
ce yin dela front sau merg inteacolo, turbur5 sufletele si dezechilibreaz5 minjile osta$ilor pregrrtindu-i pentru revolta in contra guvernului i pentru dictatura proletariatului.
Comandamentul militar a devenit neputincios fate de acest
comitet. El nu poate dispune nimic impotriva voinjii acestuia.
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
it va mantui de
bate primejdiile.
In sedinta dela 24 Octonavrie a preparlamentului acest
dictator de carton tine o fulminanta cuvantare, in care tuna $i
declaratie semeata, prin care repeta ca nu recunosc preparlamentul, ca nu vor colaborare cu burjuii" st ca ei reclama
puterea pentru soviete,
se retrag din consiliul Republicei,
trantind usile acestuia cu zgomot in urma lor.
Toli ceilalti tovara$1" raman muti in fata acestei demonstratii. Kerensky freamata de manic.
CREPUSCULUL LIBERTATILOR
10
Numai Bunica revolujiei ", Bresko-Breskovskaia, isi recapatii graiul si cuprinsrt de presimiiri dureroase, li spune celor
r5masi
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IL
Noemurie 1917.
Atacul bol*evic.
Cade celatea guuernului. Intdiul act al dramei. Prolestefri .i un all cornilet. Hotardrile congresuiui. Noii stdpani ai Rusiel. Comisarii la lucru.
Villoarea decretelor.
12
ATACUL BOL$EV1C
Ceta
uuriere ale fabricilor din Petrograd fur5 chemate
la lupt5 in contra ,,burjuilor ", iar comitetul revolulionar bolsevic
porunci garnizoanei din capital s5 is cu asalt Palatul de larn5,
resedinla guvernului provizoriu.
Cei peste 200.000 de ostasi din Petrograd erau la ordinele escluzive ale Sovietului deaci $i niciunul din regimentele,
cari in Julie in5bu$isera tentativa bolsevicii, nu mai era acum
de partea guvernului provizoriu.
In noaptea de 24/25 Octomvrie
6'7 Noemvrie cateva
plutoane bolsevice pun st5panire pe post& telegraf, centrala
telefoanelor, banca de Stat etc. $i dizolv5 preparlamentul, risipind pe vorb5relii membri ai acestuia, f5r5 a intampina nici
cea mai mica rezistent5.
Iar in vremea cand se producea aceast5 uriase transformare lumea, neb5nuind nimic, umplea, ca de obicei, teatrele $i
cinematografele, on dormea
Marinarii de pe cruciselorul Aurora, afl5tor pe Neva, venili din Kronstadtul intaiei republici sovietice, jineau acest formidabil instrument de lupt5 la dispozilia comitetului revolulionar.
In amurgul zilei Palatul de Iarna era complet incercuit.
Lupta intre bolsevici $i iunkeri incepu. Ea fu de scurt5 durat5.
Tinerele odrasle, ap5ratoare ale burgheziei, fur5 masacrate de
ATACUL BOL$EV1C
13
m'ari panica, distrama curajul celor ce aprirau cetalea Revolutier, Palatul de lama cazu $i membrii guvernului provizoriu
furs arestati. Kerensky, $eful acestuia, dispriruse.
A doua zi, in 26 Octomvrie
8 Noemvrie, bol$evicii erau
stapani pe capitalg. Toatii puterea trecu in mans Comitetului
militar revolulionar.
Iar la ameazi in institutul Smolny partidul comunist, prezidat de Troiky $i fiind de faiii $i Lenin, srirbritoarea onarea
biruiniii a proletariatului".
Congresul panrus al sovietelor, convocat pentru aceia$
zi, avea se horarasca asupra alcatuirii noului regim pi s8 dea
viara programului de guvernare al biruitorilor.
Urletele se indreplau spre not tot mai intefite si rascudisperate sti se apropie de not amenin-
landu-ne cu lin$area.
Cel mai insultat era Kerensky.
www.dacoromanica.ro
14
ATACUL BOLSEVIC
Protestriri al un
all Comitet.
Al doilea congres panrus al sovietelor, convocat pentru
aceast5 zi, se intruni in instituful Smolny in dupii amiaza zilei
8 Noemvrie. Si in acelas limp Linea sede 26 Octomvrie
dint& tot in Smolny, Comitetul central al Sovietelor.
In acesta din urmrt bolsevicii erau in minoritale. Trofki gi
tovarSsii lui incercarrt sa-si justifice actiunea, dar rarri succes.
Crici partidele antibolsevice, cari calificau fapta senior bolsevici drept o crime in contra Revolutiei, erau in mare 'majoritate. Ciipeteniile rosii, MI6 de aceastrt atitudine Milk par5sesc
sedinfa si tree in congresul sovietelor.
Aci maximalistii sunt in majoritate. Ei au peste 260 de
reprezentanti, in vreme ce mensevicii au abia 74 si celelalte
partide ceva mai mull de 80.
Biroul congresului e ocupat de 14 bolsevici si 7 eseri
(social- revolutionari) din stiinga. Celelalte parlide refuzii sa
fad' parte din birou.
Sedinta congresului se deschide inteo atmosfera foarte
incrircatrt. Partidele antibolsevice protesteaz5 cu inversunare Impolriva loviturei lui Lenin si Trotki si deciar5 ca nu vor recunoaste noua stare de lucruri. Reprezentanfii acestor partide
www.dacoromanica.ro
ATACUL BOL$EVIC
15
HotgrArile Congresului.
Noul Regim.
In aceids zi, seara, congresul sovietelor se intruneste in
a doua sedint5.
De ast5dat5 el trece Ia organizarea regimului, care va
st5pani Rusia de ad inainte.
Alege un Comilet central executiv (Tentralnai ispolnitelnai Cornitet sau sirnplu 1k.), alc5tuit din 100 membri, dintre
cari 70 sunt comunisti, iar restul social-revolujionari din stanga
$i cativa reprezentanji ai najiilor alogene: Ucrainieni, Polonezi,
Letoni si Lituanieni.
Prezident at acestui
Sverdlov.
comitet e proclamat
comunistul
www.dacoromanica.ro
ATACUL BOL$EV1C
16
www.dacoromanica.ro
ATACUL BOLSEVIC
17
In 1901 infiinleaz5 impreun5 cu Martov si Polresov faimosul jurnal Iskra (Scanteia), care devine cu timpul aproape
singura lectursa a revolulionarilor rusi din strain5tate si Rusia.
In congresul dela 1903 Ulianov rupe insa partidul socialdemocrat rus in dou5: majoritari (bolsevici), cei cari au acceptat propunerile lui si minoritari (mensevici), adec5 cei cari
au votat contra. Seful celor dintai a devenit Lenin, iar seful
men$evicilor a ramas Martov.
www.dacoromanica.ro
18
AT ACM. BOLUVIC
Trotki e condamnat in mai multe randuri de justitia faristii. In vremea turburarilor din 1905 ajunge presedintele intaiului soviet al deputatilor lucratorilor din Petersburg.
Condamnat, dupe' inabusirea rascoalelor muncitoresti, este
exilat in gubernia Tobolsk din Siberia. Evadeaza Ins in curand
$i se refugiaza in strainiitate. Traeste catva timp la Viena,
unde deschide o librarie. Deaci pleaca la Paris, dar guvernul
francez it expulzeazii in timpul razboiului pentru propaganda
pacifists, pe care o facea in ascuns. Din Franta T, trece in
America $i se opreste in Canada. Guvernul canadez i1 tine
catva timp internal. Dupe detronarea tarului, Ahasverul bolsevic
reuseste se' se intoarca prin Anglia in Rusia.
Indraznet, fanatic, vindicativ, ambitios si viclean el este
omul, care nu -$i alege mijloacele $i care nu cunoaste scrupule
in executarea scopurilor revolutiei bolsevice.
Trolki e secundul lui Lenin in intreagii aceasta actiune
bolsevica.
Ceilalti comisari sunt si ei, parlea cea mai mare, fii de
burghezi, cari calauziti de fanatizmul, propriu clasei intelectuale
ruse, s'au pus in slujba revolutiei .s'au pittimit pentru scrisul gi
www.dacoromanica.ro
ATACUL BOL$EVIC
19
Comisarii la lucru.
Comisarii, deli tot ce se chiam5 opinie publics este impotriva lor, deli Ii dusman insus congresul soviefelor forone0i,
care e intrunit be Petrograd, si desi insas armata de pe front
protesteaz5 prin delegatii s5i in contra noului regim,
trec
degraba la fapte $i profitAnd de haosul general, de nehot5rarea
celorlalte partide si mai ales de inertia masselor, procedeaza
la aplicarea programului bolsevic.
8 Noemvrie Lenin
Inca in seara zilei de 26 Octomvrie
redacteaz5 un manifest 6:111.5 popor, in care schiteaz5 programul guvernului ai pe care Il lanseaz5 sub autoritatea congresului sovietelor.
lat5 in rezumat acest program :
Regimul sovietelor va propune o pace democratic imediata tuturor beligerantilor $i un armistitiu imediat pe toate
fronturile.
Noul regim declare exproprierea tuturor marilor proprietrecerea for in mana Comiletelor agricole pentru a fi
t5ti pi
ATACUL BOL5EVIC
20
Ouvernul sovietic intelege prin pace juste si democralic5, la care aspirg majoritatea lucrStorilor pi claselor producatoare, extenuate de razboi, pacea, pe care muncitorii gi jaranii
rusi n'au incetat de a o reclama, dupa doborarea tarismului, pacea imediaka fara anexiuni, adeca fgra cuceriri de teritorii
streine, fiirg anexarea cu forla a altor natiuni si fara contd.
butiuni I"
In restul apelului Lenin si tovarhii sai invite pe munci-
Valtoarea decretelor.
Vertiginos apoi se citesc si se dispune publicarea decretelor de suprimare a pedepsii cu moarte, a justitiet burgheze
pi inlocuirea acesteia cu tribunalele revolulionare; decretul prin
care se suprima diplomatia secrete si se dispune publicarea
conventiilor secrete, incheiate de catra fostul regim tarist cu
guvernele aliate.
www.dacoromanica.ro
ATACUL BOLSEVIC
21
In $edinfa de noapte a aceluia$ congres comisarii poporului citesc $1 puopun pentru primire decretul privitor la pd.-
mont, care dispune exproprierea marilor proprietgli $i distribuirea for imediata $i gratuity catre f a'rani prin comitetele agrare,
-precum i decrelul, prin care se institute controlul muncitoresc
www.dacoromanica.ro
22
ATACUL BOLSEVIC
,-92236,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
Noemvrie 1917.
Cliderea unui om
of
Ma*ina celuilalt".
La Gacina. Kerensky pardse?te Rusia. Aura popularis. Guuernul din sudul
larna in noaptea de 6/7 Noemvrie st. n. si dupa un lung inconjur reuseste sa pairunda la stavka (marele Car lier General
rus). Ajuns aci ordona unui detasament de Cazaci sa piece
in frunte cu generalul Krasnov, spre capitala $i sa inabue
rascoala maximalistilor.
Nerabdator insa de a se vedea din nou i cat mai degraba in Palatul de lama, Kerensky pleaca i el pe urma acestui detwment.
Krasnov ocupa opidul Gacina si avanseaza spre Tarskoe
Selo, fosta reedinta imperials. Sovietul deaci i cele cateva,
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
pi
26
far unica grije care-I preocupa era popularitatea. De dragul de a $i -o pgstra intreagg, Kerensky menaja deopotriva bate
partidele $i loath* curentele sociale. Ameninfarile lui nu erau
decal izbucnirile de moment ale unui orgoliu, care nu injele-
Crepusculul libertalilor, dobandite prin revolulia din Februarie, iii infaliseaza deja contururile sale sinistre.
Puntea de pane eri e smulsa gi sfaramata de feria valurilor $i 'n jillul larului alb se inschuneaza larul rosu.
Aura popularis a fost si va Tarnane cel mai capricios intre
fenomenele Universului I
t-90,06-1
www.dacoromanica.ro
Marina celuilalt".
La 2 zile dupS lovitura bolsevica, in sudul Rusiei pe pamanful cfizacesc, generalul Kaledin se proclamfi hatman at
Cazacilor si cu concursul lui Rodzianko, fostul presedinte at
Dumei imperiale si alp patrioli refugiati aci, institue un guvern
puternica, cu ajutorul careia pune stapanire pe Intreaga regiunea de sud a Rusiei 'Mainland pang la Harkov $i Voronej.
In muntii Uralului, in regiunea Orenburgului, un alt general cazac: Dutou, Inarmeazfi asemenea cazficimea din aceasta
parte si declarg razboi aventurierilor bolsevici.
Comisarit dandu-si seams de primejdia, care-i ameninta,
procedeale la o acjiune repede si energica. Ei aprind faclia
riiscoalei in Coate provinciile si orasele principale ale Rusiei.
Ciocnirile dela Moskova indeosebi sunt de o violenti fare
pereche. Sease zile dearandul se mficelaresc aci comunistii cu
partizanii guvernului democrat. Mii de molt umplu strazile vechei capitale a Muscalilor. Salbatacia omeneasca nu cunoaste
margini. Burjuii" sunt masacrati ffira mild. Bolsevicii biruitori
instituiesc s'aci tribunalele revolutionare, can suprimfi zilnic
28
rilor, o anarhie indelungat5 si sangeroasfi, urmatii de o reacjiune sombrii si nu mai pujin sfingeroasii.
Muncitorii trebue sil stie ca. Lenin nu e un magician atotputernic, ci un sarlatan ordinar, cgruia nu-i pasfi nici de viaja
sl nici de onoarea proletariatului. Ei nu irebuia sS ingaduie
aventurierilor si demenlilor ca se comita in numele for crime
rusinoase, sangeroase si nebune, pentru care nu Lenin, ci ei
vor purta rSspunderea...
Intreb :
29
www.dacoromanica.ro
Bra busora.
Partidele antibol$evice se zbuciumFt zilnic in autarea mantuirii din mijlocul talazurilor, in care sunt aruncate. Ele refuziS
sa recunoascil noul regim $i protesleazirt impotriva aventurii.
Aliituri de ele Congresul taranilor $i Vtkjelul, sindicatul
impiegatilor dela &dile ferate, manifests, prin comitetele for
executive, puternic in contra guvernului de comisari.
Armata insa$, cea dela front, nu simpalizeazZi cu acest
guvern $i prin delegatii s'eti cere inlocuirea lui.
Comitetul pentru salvarea Patriei $i a revolutiei isi ilkintensifier' actiunea.
ge$te cadrele
Reprezentantii aliatilor fac $i ei toate sfortarile ca Rusia
sii ramitnii in Hindu' combatantilor. Ei sprijinesc incerearile de
alungare a comisarilor.
Dar toate in zadar. Partidele burgheze $i socialiste sunt
lipsite de o busolli. Ele nu $tiu precis ce vor $i mai ales nu
sunt hotifirilte sa actioneze. Ci repeta mereu, ca dintr'o caterifled stricatk refrenul Constituantei:
Vrem Constituanta, singura indrituit5 sd desemneze guvernul Rusiei la
Si pewit atunci ?
31
$i
lar ca se scope de opozitia Comitelului central al Congresului Piranilor, ei convoach un nou congres al acestora, alcaluit din delegati, alesi dupii dorinta. Noul congres numeste
prezidenta pe Maria Spiridonova, faimoasa revolutionary bol5evica. Candidatul centrului si al dreptei, V. Cernov, fostul ministru al Agriculturii in guvernul provizoriu, code.
Deaci incolo Trotki anunta mereu ca taranii sprijinesc
guvernul comisarilor".
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
DE PE VOLGA.
VEDERE DE PE VOLGA.
www.dacoromanica.ro
Mesagerii revolutiei.
Dela un timp apar pe strazile Samarei pi cateva uniforme
latasi
cei mai fanatici partizani ai lui Lenin, iar
letone
www.dacoromanica.ro
54
pain!! de Wale.
35
L9225G-,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
Noemvrie 1917.
lui
37
un flac5iandru ca de vreo 18 ani, z5p5cit poate de slr51ucirea nasturilor unei mantale militare, se ridic5 $1 adresandu-se
ofilerului romAn II invitrt s5 sead5. Sadites tavaris" ($ezi tovarase)!
Ignorang pi ura.
In stanga noastril un colonel
doctor
se aseaz5 pe
un loc, devenit gol. Dar in momentul urrraitor apare un soldat
fluluranduii agitat mantaua descheiat8. Manios el someazii pe
colonel s5 se ridice Cad locul e at lui. Coloneiul, un om in
varsto, se ridico $i cedeaza f565 murmur locul pi umilit se retrage apoi ca un caine lovit. Mult5 vreme el 1i propteste fruntea aprinsil de sticla rece a geamului din faja. Jar ochii lui
tristi $i turburi se adancesc in infinitul oceanului de zapad5.
Ei nu vad probabil nimic.
Tovarlisul soldat", in deosebire de lovariisul corturar",
nu ing5duie tovar5$ie pi egalitate decat pentru semenul sau.
Pentru ceilalti el n'are decal ur5 $i p9rniri de rilzbunare.
www.dacoromanica.ro
38
Rusia $i Siberia
douh Oiri.
ow sfrana
Un veteran.
In vreme ce ad la parter" mai loath lumea e irezita $i
face g515gie discutand politica on alte fleacuri, lumen dela
etaj ", cei intinsi pe canapelele de deasupra, continua a dorm i
ca ursii. Numai deasupra capului nostru stau mereu deschisi
www.dacoromanica.ro
39
Din fericire Kuznetkul s'apropie. Strangem mane batranului veteran si spunem tuturora : Raines bun 1" Dar cand sa
esim, tan'arul corturar, Tanga care sezusem, se scutura de somn,
Cu prietini at anal'.
In azilul" din Kojevennaia ulita gasim aceiasi prietini, cti
aceias inima si cu aceias credinta. Ofiteri si soldati (propagandisti) tra'esc in cea mai desavarsita armonie. Evenimentele
in curs nu i-au descurajat de loc, cad ei cred cu puterea unor
iluminali in singura deslegare logics a razboiului mondial: peelwww.dacoromanica.ro
40
41
41
Fraza nu e o simple insirare de vorbe. Ea sung ca o judecata, data de forul infalibil at sufletului.
Insemnam mire acestia pe voluntarii T. Dobrin (din Arpasul de jos, judelul Fagara0, Oh. Lupea (Valcele B., jud. Hunedoara), N. Petrol, Traian Miran, Die Lupulescu $i allii din judelul Hunedoara.
Cu expedierea for avem insa marl greulali. Vechiul comandant at prizonierilor e inlocuit cu un praporscic bolevic
(de cand la comandamentul armatei e praporscicul Krylenko,
el numeste in siujbele de raspundere numai tovarai praporscici 1 "). Acesta nu vrea sa ne recunoasca docurnentele, liberate sub vechiul regim. El ne cere documente dela noul guvern" si ne opreste de a ne mai deplasa i concentra voluntarii fare tirea si Invoirea comisarilor l"
Dar oamenii cari au sfaramat porlile lvangorodului si cari
sunt hotarali sa sfarme stancile Carpalilor nu se lase intimidali. Ei parasesc lagarile, I i iau ramas bun dela' gazdele, la
cari au slujit, $i pleaca la drum avand numai documentele, liberate de prietenul polonez dela Uprava.
Rusii sunt prosti, ei nu stiu carte. Li destul dace le arali
un document cu o pecete, fie i chinezeasca i-Ii dau drumu,
dace vreai, si'n Kreml", spune T. D. la plecare.
L-90C
www.dacoromanica.ro
La S5zran.
Pentru intoarcere la Samara n'avem decat un tren de
noapte. E frig i criviijul, care poarla in suflarea lui infernul
ruseasc6 rezist6 lotus cu mai mita usurinja, dar noi, cu mantalele noastre militare, suntem puncte descoperite pentru sagelile crivalului deaci. Dace n'ar fi chipiatokul" binefacator,
pe care-1 gasim la fiecare gars, sangele ar fi inghelat de
mull in noi I
Un curajios.
Orasul Sazran e cam la I. verst6 deplirtare de garb'. Asezat Tanga Volga, in gubernia Simbirsk, el a luat in timpul din
arms, un puternic avant comercial. Comerful cu cereale, in
deosebi, e foarte desvoltat.
Sazranul e legat cu lumea de dincolo de Volga prin faimosul $i monumentalul pod al lui Alexandru, care e desigur
cea dintai creatiune de acest gen in Europa.
In ora nu intr6m decal pentru a ne prezenta sefului mifilar at districtului $i a-i cere permisiunea s vizitom pe prizonieri.
Colonelul lanusevsky, comandantul orasului, un biltran cu
44
Robi cu voia.
lin convoi" (paznic) ne introduce mai intai in baraca,
care adaposteste pe Merl
Intrati aci avem o clips impresia ca ne gasim in anticamera infernului. Patruzeci de fete ofilite, lucind ca ceara
subt pal a focului, ne privesc din umbra unor ochi, chinui(i de
friguri.
45
care sfideaza realitatea si care se ficseaza pe platforms credintii ca Intr'un monument de granit.
Niciodata nu mi-a aparut mai evidenta deosebirea dintre
stapan pi sclav ca in aceasta clip&
Or fi in sufletul sciavulul Inca colluri de constiinta, ele
www.dacoromanica.ro
46
chisorii sa se deschida oi ca ei sa poata merge cat mai degrabs acasa, unde-i aoteapta o sotie, niote parinti Vahan' sau
copii ce li striga zilnic numele.
Ca mai tarziu sufletul for va geme subt catuoele pacii", pe
care o doresc acum atata, nui intereseaza. Suferinta for a fost
prea Brea of dorul li e prea mare, pentruca sii consimta la schimbarea unui prezent ademenitor cu un viitor departat oi nelamurit.
Casa Mortilor.
Dupe masa trecem in baracile soldatilor.
Sunt toate cladiri vechi de lemn oi acoperite cu scanduri,
putrezite de vreme, pe care viforul be smulge deseori of be
arunca la marl distante.
Priveliotea din prima baraca, in care intram, se desfioura
ingrozitoare. Peste o suta de trupuri, eoind ingalbenite. din
sdrentete can be infaoura, stau trantite pe jos oi pe priciurile",
improvizate la repezeata.
Sunt toti tarani din Ardeal, cart la plecare spre campul
de bataie erau floarea satului of cart astazi ioi svarcolesc in
acest infern, in aceasta sinistra Casa a Molitor" oasele golite de maduva, cornea cieoarta de sange oi creierul plin de
jeraticul patimirii.
47
Acest cineva n'a cunoscut pe Rusi, n'a patruns tembelismul for $i s'a Increzut in vorba i In fagaduiala for I
Dar vai de cine se increde in cuvantul Rusului 1 Ca tovaras el iti poate fi de folos,... dace it supraveghezi de aproape,
dar niciodata sa nuti Incredintezi pielea pe mana lui si pe
cat poji: lipseste-te si de tovarasia lui mai ales fa totul, ca
se' nu -ti fie dusman.
dace' mai este oare o a doua fit*, care se' se preteze la atata
umilire i la state suferinja ca omul? Cainele insusi ar refuza
se' fie coborat pane acolo, unde soarta ii poate tad pe om 1..
Candidati ai morlii, acesti robi se mangaie cu ceiace li
poate aduce sinistrul vrasmas al fiintii.
Viforul deafarfi e insa chemarea insistenta, neingaduitoare i brutal& a Neantului.
www.dacoromanica.ro
48
Amenintarea n6metilor.
Ziva s'a scurtat. Se insereaza gi not trebuie sa plecam.
Ninge insa mereu si viforul, care in aceasta regiune e
aproape permanent, sufla cu indadire salbatica. Barficile se
clatina din temelii si cateva scanduri de pe acoperisul baracii
1. sunt smulse chiar subt ochii nostri, purtate multa vreme in
vazduh si aruncate apoi la pamant spre malul Volgii.
Deprinsi cu drumurile Ni cu vremea din Rusia, ne luam
'Imes bun dela cpnoscutii, cari vor sa mai ramana aci, Ni petrecuti de vechiul prietin de coat S. U. pane la esirea din
cuprinsul acestui azil sinistru, ne indreptam spre gars.
Dela o vreme se intuneca at poteca indicate de prietenul
nosiru se pierde in avalansa de zapada. Incercam s'o regasim,
dar in zadar. Viforul rastoarna nametii aruncandu-i in vartejuri
uriase in calea noastga. Din cer pana'n parnant pare ca s'a
inallat un paravan de plumb, cu neputinta de patruns. Campia
irffinita, devenita un adevarat infern, genre subt gatuirea salbatica a crivatului neindurat, care-si adanceste furia in talazurile
apropiate ale Volgii.
Parintele R. dispare la un moment dat si numai dupii o
indelungata dibuire gi chemari it regasesc luptandu-se cu niste
nameti uriasi, cari ii trantiserri la Omani si cati amenintau
sa-1 inabuse.
www.dacoromanica.ro
PORT DE PE VOLGA.
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
Ea ne istoriseste, amilnuntit felul cum s'a desfiisurat revolupe in Moskova $i ca sfi pat fi inteleasti si de tovarlisi"
in cuvanful ei amestedi din cand in cand $i franturi de vorba
ruseasdi mai ales cand simte nevoia s-i odirasdi.
Nimeni ins nu se supiirg, caci toll sunt biruiti de ochii
ei frumosi si de rasui, in care stie se$i invaluie dojana.
Mai mult insa decal ceilalti, sanfinela" . are in privirile
sale ceva neobicinuit, ceva ce arde oridecateori ele se intalnesc cu ochii micei franceze.
Pe un ton de saga it intreb, (loch' ai place frantuza ?"
Imi place grozav, riispunde el si cu mana tremuranda ca
legiinat de fiorii unui vis adanc el iii aruncg caciula pe cede
$i pe fruntea $1'n ochii lui albastri versa toatti striilucirea $i
tot focul unui suflet inamont.
Frantuza pricepe $i rade cu hohot.
Dar tovariisul nu se d Hint. El imi cere staruitor
traduc tot ce zice mica cochetii.
li spun di $i ea it iubeste... Mujicul rtimane contrariat.
Obrajii lui rosesc si rosata asta N ie, umedii se intinde pang
dupe urechi. El mg priveste nedumerit, indoielnic. Fruntea ii
$i rusinat isi plead' ochii in jos.
Dupe o tacere indelungalti, in care D-zeu tie ce se petrece in sufletul acestui sermon om, el ma trage de manecit $i
ma cheamti discret la o parte.
Stilrue, imi sopteste el cu glasul frant, inecat aproape,
sti ma is de barbel $1i fagaduiesc ca am s'o tin ca pe o imparatease... Ba dace vrea isi poste tine $i un at doilea 'Jiirbat....
Eu n'am se ma super I..."
Frantuza se turburii. Fate ei is aiere de ingrijorare. Dela
Moskova e urmiiritri mereu de acest nenorocit $i nu tie cum
transpire
se scape de el.
.Sunt minors, strigii ea rfizand, si nu mil pot mifiritaa.
rovariisul da chinuit din cap si rilmatte pe ganduri.
Dar femeia vrea sal dezarmeze definitiv :
www.dacoromanica.ro
pale$11
Si
rului. L5crimeaz5. La cea mai apropiat5 stajie el coboara, bolborosind printre dinji un inlibusit: prosciaite (rtnas bun 1).
Sarmanul Rust Toata viala lui aleargii numai dupii chimere...
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
Noemvrie 1917.
In piing nesigurang.
Epidemic! jafului. Judecata poporului. Doud scene, aceiasi aclori. PACE
DEMOCRATICA. Proleslul atasalilor militari. Numai slauka mai rezisid.
Suspendarea unei munci. Touardsil prizonieri. Rev !alio mondial& 0 aniversare dureroasd s'o veste bund. MUCENIC1A OFITERILOR. Un priveghiu sinistru. Avangarda liberal& Conlagiunea raului. In limpid rdzbolulu'. Vindicta popular& Kornilou scapd. Desfiin (area staiului ofi /eresc.
Autoritalea nu mai e azi in Rusia. Legea n'o mai recunoaste nimenea. Cei de sus au alcat-o &Radar& cei de jos se
silesc sil fetch' si ei azi ce au flicut odinioarri stilpilnii lor. $i
tali isi bat joc de singura fortil, care ar fi putut sit' infraneze
pornirile anarhice ale tuturora.
Banditii sau huliganil (voril), cum li se zice curent, isi fac
de cap. De cum se insereazil ei pornesc la atac. Unde gitsesc
porti si usi deschise infra fa'rg teams, ameningi cu revolvere
pe locatari, jefuesc nestanjeniti de nimeni si ies din casa rrivilsitri inctircati de pradil
Ei nu fac nici o selectiune asupra ohiectivului. Atacii pe
burghez $i prolelar, bilrbat si femeie, bogat si stirac, deopotrivli,
numai sil ias'e. cateva ruble. Pe cel ce se opune It suprinca ca
www.dacoromanica.ro
IN PUNA NESIOURANTA
53
acestei stari de lucruri. Realitatea e insi ca ea ins5si o incuNumero0 agenti in slujba ei i militionerii" impart
prada cu banditii. Si nu arareori ei insui sunt Riptuitorii.
Jaful a devenit o adev5rat5 epidemie. Se furs in casele
rajeazfi
54
IN PLINA NESIOURANTA
Dar dupe ce asista In cateva, sfar$e$te prin a deveni indiferenta. Cu ce nu se deprind Ru$ii ? Cele marl ca $i cele mici,
extraordinarul ca $i comunul sunt calificafe de el deopotriva
drept lucruri obicinuite: Nicevo I (Nu-i nimic).
...
www.dacoromanica.ro
IN PLINA NESIOURANTA
55
www.dacoromanica.ro
IN PUNA NESIOURANTA
57
Protestul ataaatilor
militari.
Alia Ili, speriati de proportiile, pe cari le is ofensiva aces-
tor duhuri rele i de golul adanc, pe care aeeasta i1 pricinuete in randurile otirei ruse, se hotar.asc sa reactioneze, uzand
deocamdata de singurul mijloc, ce au la indemana: protestul.
Ei inmaneaza lui Duhonin, care, impotriva vointei i contrar ordinelor comisarilor, continua a functiona 9i a se intilula
generalissim, urmatorul protest :
Escelenta! Subsemnatii aefi de misiuni, acreditati pe
langa M. C. 0. rus, in virtutea instructiilor categorice, date de
guvernele noastre prin intermediul reprezentantilor oficiali din
Petrograd, avem onoare a va adresa protestul cel mai energic
in contra tuturor violarilor tratatului, incheiat la 25 August
5 Septemvrie 1914 in Londra intre puterile Antantei, prin care
aliatii st inclusiv Rusia s'au angajat in 'nod solemn sa nu incheie pace separate i sa nu suspende niciunul, fare un prealabil acord, operatiunile militare.
Subsemnafii *efi,de misiuni consideram asemenea de a
IN PUNA NESIOURANTA
58
infetiaa
Apelurile repetate, pe cari acesta le adreseazii comitetelor soldajilor, marinarilor, muncitorilor $i /grantor, precum $i
tovar5$ilor streini" aruncii mereu ocriri asupra Francezilor, Englezilor, Americanilor $i celorlalti aliaji, cari nu vor &a-$l inchine Wile iunkerilor prusaci $i se destivarseasdi asifel paces
democratic& farit anexii $i contribujii I"
sarilor.
Noul generalissim, praporscicul Krylenko, riimane neputincios fair' de rezistenta lui Duhonin $i ca se poatift pritrunde
parka In acesta, el trebuie 'sa parcurgii intreg frontul, se agile
gretutindeni, sr' revolte soldajii gi se mobilizeze loath ignoranja
$i toate nemullamirile acestora, impetuoasa for sete de pace $i
se instaleze acest spion al nemjilor, unul din provocatorii nemijlociti ai dezastrului dela Tarnopol $i care pentru propaganda
defetist5, ce o fiicuse pe atunci, fusese arestat de clitre comisarul special Savinkov.
Duhonin este areslat In ordinul... noului generalissim.
Misiunile militare aliate piirasesc stavka.
de rechemare.
www.dacoromanica.ro
IN PLINA NESIOURANTA
59
ces mormintelor.
In executarea acestei hotSrari a stliplinirii bolsevice, comandanfii circumscripfiilor militare de Moskova si Kazan, soldafii Muralov ai Regionov, succesorii in comiinduire ai generalilor de pada* eri, printr'un ucaz It fac cunoscula prizonierilor
de subt autoritatea for hotirfirea Comisarilor
roagii sil se
0 aniversare dureroasS
$'o veste buns.
Una din aceste zite de adandi ingrijorare inseamnii pentru not gi o dureroasil amintire. La 23 Noemvrie se implineste
60
IN PLINA NESIGURANTA
Soldatul meu O. P., prietin modest de ganduri, de suferinse *i de nfidejdi, imi spune induioat ca in ziva caderii capitalei romane in mana vrama0or au plans amar toll cei 70
de prizonieri transilvaneni, ce se gfiseau la fabrica Vosnesenski", unde era i el peatunci.
Amintirea asta nu ne clatina insa credinia. Dimpotriva, ea
nise intare*te printr'o Mire de cea mai mare importanja. Statele Unite au declarat rfizboi I Austro-Ungariei. $i cu aceasta
ocazie nemuritorul for preedinte, Woudrow Wilson, a spus in
Congresul american : Ca pacea se va incheia numai dupe
supunerea definitive a Oermaniei ". $i mai departe : Pacea
trebuie sa libereze OH i popoare. Pacea trebuie sa dezrobeasca popoarele Austriei i Ungariei l"
....Ca avt va fi, o spune sufletul nostru al futurora. Mutenicii trebuie sa sarbatoreasca candva biruinja dreptatii. S'aceti
voluntari vor trece data, poate cat de curand, Tisa i vor duce
steagurile credinlei for ca sa be infiga i sa le Mai sa fluture
deasupra Budapestei...
t-90006-1
www.dacoromanica.ro
Mucenicia ofilerilor.
Dupa arestare, generalul Duhonin, declarat de ciitre comisari du$man al poporului
Drag noroda"
este urcat in
gara Moghilev inteun vagon de clasa a III-a impreung cu alti
contrarevolutionari".
Abia urcat, omul pus In afar de lege vnye zakona"
e dal din nou jos de cativa marinari, iar unul din ace$tia, fiind
$i Krylenko de fair', descarcii in capul fostului generalissim dour'
gloat*. Duhonin se rostogole$te in piimant ca fulgerat. Sangele
ii thne$1e cald din rani, se revarsti peste fain intepenitil $i se
prelinge incet peste mantaua-i de general. E mort.
Krylenko tresare, se culremurii. El pare sligetat de amenintarea unei viziuni. Ochii i-se umplu de lacrimi. Soviiind,
bolnav, palid, frant ca un condamnat la moarte, el se face nevilzut.
In jurul cadavrului lui Duhonin eliman Ins marinarii, soldatii letoni $i toti inseto$atii de sange, cari ajutaserg generalissimului bol$evic so pfitrunda 'Ana la Stavka.
Si mai yin sa vadli trupul neinsufletit al omului, care e
amoral de ,popor ", pentrucii incercase siii apere onoarea, toti
dezertorii aflgtori in gall $1 numeroase alte bipede, cari numai
in compozitia fetii mai piistreazii tiparul primitiv al fiintii umane.
Cineva, o con$flintii onestii, se a$tepta la o indurerare ob-
$teasca in fata acestui tablou, la o osandfi popularfi a asasinilor $i la dispretuirea celor ce ii pusese la cale.
Poporul rus e milos, el are oroare de sange $i urri$te pe
asasini.
62
IN PLINA NESIGURANTA
Priveghiu sinistru.
Un manor, reprezentand conliinta umana, care nu putea
sa aiba nimic comun cu aceasta lume, dar care trebuia sa insemne pe seama istoriei una din sangeroasele scene, curente
in Rusia de azi, ne povestete urmatoarele despre aceasta intilmplare.
fioros cor barber vestind moarte tuturor celor ce se incaptitanau sa mai pastreze ceva din fiinta umana.
Tfirziu, abia catre miezul noptii, cand lumea stafiilor is
locul vietuitoarelor, tovaraii obositi, franti de Incordare, inspai-
IN PLINA NESIOURANTA
63
autoritatea, o armatii
Avangarda liberal.
Candva, ofiterii rusi fuseser'S aceia, cari alaturi de cei
cativa intelectuali, alimentau si sustineau lupta pentru democratizarea Rusiei.
In rSzboaiele napoleonene ei fura primii dirturari ai imperiului moscovit, cari au luat contact cu ideile liberate din occident, inspirate de revolutia franceza si cari intorsi acasa iii
dildeau silinta sa propage gi s'a intareasca si in Rusia curentul
liberal.
Contagiunea rituluf.
0 infima parte MA renting' cu timpul la mode democratiei". Ea trecu in solda antocratiei, care ii asigura numfiroase
privilegii ai un trai frui prea multe griji.
Intre acesti ofiteri, detingtori at apiiratori ai spiritului de
camarila, $i grosul armatei se deschise cu timpul o adevaratii
www.dacoromanica.ro
IN PLINA NESIOURANTA
64
In timpul razboiului.
Inceputul riizboiului mondial 'Area ca gfisise armata rust'
reins5nfitosit5.
www.dacoromanica.ro
IN PUNA NESIOURANTA
65
Curand inainte de revolutie spiritul de disciplina al sot datului si in deosebi al infanteristului rus se clatinese profund.
www.dacoromanica.ro
IN PLINA NE IOURANTA
66
Kornilov scapfi.
Dupii Duhonin trebuia sfi-i vie numai decitt randul lui Kornilov. El era dipetenia contrarevolutionarilor" 51 spaima revolutionarilor de carton dela Petrograd. Tarul avea sa revinfi pe
Iron prim acest dfirz fiu de cazac" si democratia" avea sa
piara de sabia lui. Asa visau tovarasii". S'acest vis ii chinuia
grozay.
61
IN PLINA NESIOURANTA
teaza statul ofiteresc" declarand, di ofiterii vor fi de aci incolo una cu riadovoil (soldatii de rand), ne mai existand nici
o deosebire intre unii si altil Leafa (jalovania) nu li-se va mai
da, ei avand sa primeasca numai solda obicinuita a soldatului.
Li-se interzice de a mai purta uniforms distincta de aceia a
soldatului si li-se ordona ca sail ridice imediat epoletii (pogoni). Si in fine sunt indrumati ca deaci Incolo sa locuiasca
si sa manance in cazarma la un loc cu ostasii de rand.
Soldajii Muralov 5i Regionov, comandanjii celor doua
circumscripti militare, Moskova si Kazan, aduc imediat in cunostinta celor interesati acest decret.
Ofiterii in cea mai mare parte refuza sa se supunii dispozitiilor decretului. Ei isi dau dimisia din armata si se fac
mai bine croitori, dulgheri sau cizmari. Ori pribegesc pe drumuri fliimanzi, rau imbracaji si betegi, decal sa se supuna unor
rosturi, spre care nu-i indeamna nici firea, nici traditia si nici
gandurile for de viitor.
Degradaria.
Orasul Samara, rezista Inca. Bolsevicii, cu toate asalturile
date, n'au reusit pane acum sa puns mane pe administrajia lui.
Dar aceasta numai de drept. In fapt sovietul este stapan
si'n Samara. Decretele comisarilor se execute aproape toate.
Agenjii sovietului s'au suprapus administrajiei orasenesti. Ei
lucreazii in afara de aceasta si execute consemnele bolsevice
chiar impotriva vointii organelor legate si fare ca acestea sa
aibil curajul de a reactions.
www.dacoromanica.ro
IN PLINA NESIGURANTA
68
Dezertorii vagabonzi, deveniti membri atotputernici ai sovietului, inspirati pi chrauziti de vrasmasi ai ordinei $i de dus-
mani ai Rusiei, manifests o plOcere sadich in executarea proaspatului decret bolsevic privitor la degradarea" ofiterilor.
On unde vhd un epolet, sangele It sare in ochi, balbaind
de emotie pi revolt& someazfi victims s& -1 In Mare $i dach
aceasta refuzil, II smulg ei insusi cu o satisfactie satanich.
Inteuna din zile suntem martorii unei astfel de degradad" in marele restaurant al ghrii centrale.
Un billet ca de vreo 22 de ani, pretins membru al sovie-
tului local, insotit de doi soldati cu baioneta la army degradeazil" rand pe rand pe ofiterii ghsiti cu epoleti.
El procedeazh cu o indriizneala fare pereche pi cu o
aroganth, pe care numai sclavul desrobit o poate avea.
In nemillocita noastrii apropiere sta la o mass un colonel
impreung cu sotia $i cu doi copii ai sei.
Comisarul" oprindu-se in fata lui is o atitudine de supremh aroganth
provocaliune:
Da, d-ta tovar5s, ce astepti ? la-ti imediat epoletii (sniate
seicias pogoni) I"
pi
Colonelul palid ca ceara iii pleach ochii turburi in Omani i raspunde inabusit: Nu I"
Cuvantul parch vine dintr'un adanc de ocnii.
Comisarula it provoach a doua oars $'a treia oars....
Colonelul nu mai rhspunde nimic.
Flfichul de 22 de ani nu cedeazii nici el. Grail scoate
un briceag, cu prfisele de lemn $i cu !Sips! stirbit, s'apropie
de colonel, ii prinde epoletii si intr'o clips operatia e gate.
Oradeleg sboara in buzunarele mantalei celui ce a devenit,
dug' o clips& simplu soldat.
Fruntea colonelului se umple de mari borboane de sudori, fate ii svacneste subt arsurile bobotaiei, care-i incinge
sufletul, iar ochii lui nu mai vild pe nimeni in sale. Ei si-au
perdut lumina. 0 viath se mistuie in fate noastril pi asasinarea
morale* a acestui om ne infhtiseazi distrugerea si prabusirea
brutala a unei imperetti.
www.dacoromanica.ro
IN PLINA NESIOURANTA
69
Nici-o rezistenta.
Ce ne uimeste pe not in loath aceasta prigoana de suprimare a ofiferimii ruse, e totala abdicare a acesteia, lipsa de
orice Indrazneala, de orice rezistenla si de cea mai mica in-
Cei treizeci de ofiferi superiori dela Viborg se lash' linecall ca niste brute fare a face vreun gest de Impotrivire.
Oeneralii Noskov, Oranovski $i atafia Mill sunt ucisi ca
niste miei.
70
IN PLINA NESIOURANTA
0 infrangere chiar a acestor bande de dezertori, cari nu indriiznesc sh atace decal pe cei cari se tern i pe cei dezarmaji,
ar avea toate ansele de succes.
Ei, dar peste toate aceste opinii" i pconstathri" se inalja
fatalitalea, destinul, care i-a luat Rusiei orice posibilithji de
aparare i care o duce vertiginos spre dezastrul final.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
Noemvrie 1917.
Reforma agrarli.
In trecuf. In timpul reuolutief. La tneeputul erei bolfeviee.
72
REFORMA AORARA
REFORMA AORARA
73
74
REFORMA AGRARA
fiintfi si a se accentua in Rusia, mai ales dela inceputul jurnaMill a doua a secolului al XIX-lea, de dare carturarii, ridicati
din siinul lor, asa numita Intelighentd, mujicii rusi deveneau din
ce in ce mai indrazneti si pretindeau cu o indfirjita staruint5
pamantul, pe care it considerau mereu a/ lor.
Desprins din curentul liberal, care a siliptinit aproape
singur n5zuintele de emancipare ale poporului rus, in prima
jum5tate a veacului al XIX-lea, noul curent populist, inspirat
puternic din doctrina socialist5 a Apusului, strabate $i mica
intreaga viat5 socials a poporului rus si se adanceste in sanul
masselor muncitoare si producatoare la oral si la tare.
Sate le, unde st5ruie chezasia fiintei statului rus si de unde
va porni candva energia indrumatoare a destinelor acestuia,
sunt cutreerate de carturarii populisti
norodniki
cari cu
un fanatizm, pe care numai misticismul rus iil poate esplica,
pregiltesc vremurile, ce vor trebui s5 vine, si trezesc la viata
fortele z5g5zuite ale masselor Mainesti.
Rezuliatele emancip5rii legale dela 1861 si ale acestei
continue si insistente opere de trezire popular se afirma in
75
76
REFORMA AORARA
trd noun ezere, cad orice cooperative ii va ajuta sa produce, dacii e util in comun, sa lucreze $i sa desfaca rodul
pimantului asemenea in comun, ea neatingand marele patrimoniu, care e titlul la proprietatea pamfintului.
Dar din nenorocire legalitatea in Rusia nu s'a bucurat
nitiodata de respectul "bamenilor. Ouvernele inspirau i redactau legile, tarul le promulga, ele apareau in Monitorul Oficial
rea legii.
0 singura lege era riguros aplicata i respectata: Arbitrarul, bunul plac. lar cetatenii erau obligati sa suporte toate rigorile acestuia si toate capriciile lui. In publicatiile din Monitorul
REFORMA AGRARA
77
Desi avea atatea drepturi de cerut, thrhnimea rush a riimas multh vreme neorganizath. Dupii reformele lui Alexandru
al II-lea ea incerca stabilirea unor forme, in cari sh-$i imbrace
nizuintele sale. De principii si programe nu putea fi vorba. 0
doctrinh thrhnista inch nu era formulath. Un regim agrar nu-si
putuse trasa contururile. Mujicii rilmaserh astfel o vasty masse
amorfh, din care ins se desprindea din tend in cand ca niste
limbi de foc sthruitoarea reclamare a phmantului, pe care-I mun-
78
REFORMA AGRAR A
Un organizm politic: Uniunea for5neasco panrusef, la inceput timid, firav, 1u5 filar& ConducAtorii lui desfiisurau o activitate bine intretinutfi. Ei tineau in toate partite gi foarte des
congrese liir5nesti, in cari se discuta problema agrarfi, se formula si Inchega pe incetul o doctrin5 faranista si se preciza la
inceput mai timid s'apoi tot mai indrliznet scopul misc5rii.
.
In prima Dumb reusir5 s5 pfitrundii peste 150 de deputati
tfira'nisti, cari alciituiau grosul Partidului, numit al Muncii. In a
doua Durnii intra un important numfir de deputati tilrani veritabili, cari agitau constant reforma agrari gi cari ca se nu slfibeascii in lupta for erau dela un timp supusi supravegherii
unor supradepu fail, de cele mai multe on si ei tarani, alesi 1
trimisi in capitalfi de circumscriptiile electorate tfirfinesti.
Organizarea $i propaganda tfiriinismului s'a problemei
In urma acestor continui agitatii si revolte Ifirfinesti si Hinder' chestiunea agrar5 se impunea nu numai cu impeluozitate,
www.dacoromanica.ro
REFORMA AGRARA
79
dar vi cu toat5 forfa unei probleme sociale, dela a c5rei rezolvire atarna insuv viitorul imperiului rus, toate partidele poMice
burgheze vi socialiste
se gr5bira s'o is in programele for i si ficseze soluliile, pe cari be credeau potrivite
pentru rezolvirea ei.
Socialivtii erau, firevte, pentru socializarea p5mantului vi
etatizarea subsolului, f5r5 nicio indemnizafie pentru propriefar.
P5mantul expropiat, socializat, se va da, dup5 concepfia
acestora, spre jolosintcl muncitorilor de Omani.
Partidele conservatoare, dintre cari unele faceau parte din
Blocul progresist, erau pentru o rezolvire lent& pacinic5, evolutivli a chestiunei agrare.
Cadefii (constitufionalivtii democrafi), cari se inf5fivau ca
partidul burghez cel mai de stanga vi cu vederi democratice
foarte avansate, preconiza menfinerea propriet5fii private, dar
cerea rPducerea ei Vilna be maximul de 500 desiatine. Tot ce
Intrecea acest cuantum, ei cereau s5 se distribuie faranilor, cari
aveau sy lucreze p5mantul prima dupe metodele mirului". In programul, modificat dela 1906, cadefii Inscriseri ins
vi principiul indemnizatiei. bar mai tarziu, silifi de imprejur5rile
schimbate vi de proporfiile, pe care le lua agitafia in jurul
acestei probleme, precum vi de marea concurenf5, ce H-o f5ceau partidele socialiste, acevti burghezi revolufionari rui iii
modificar5 din nou programul agrar vi proclamara expropriabil5 once movie intrecand copacitatea de munch a proprietarului In ce privevte indemnizalia, ei cereau ca aceasta s
fie stability in baza unei evalu5ri echitabile".
Pentru paduri vi mine cadefii au acceptat punctul de vedere socialist, consimfind la etatizarea lor.
In timpul revolutiei.
Aceasta era situafia problemei agrare din Rusia in clipa
izbucnirii revolufiei Si abolirei regimului farist.
Dupa executarea reformelor lui Alexandru al II-lea, Oran%
80
REFORMA AGRARA
www.dacoromanica.ro
REFORMA AGRARA
Si
a se pregati, aduna i concentra materialul necesar Constituantei, iar piln5 in votarea legii el redactfi i publicfi o ordonant5, prin care declarfi proprietate nationals Intreg Nimantul
cultivabil at Rusiei, acesta neputiind deveni spitted de installnare". $i'n acela Limp mai d8du fiinte aa numitelor Comitete
agrare, cari aveau insArcinarea de a controla proprietatile din
circumscriptiile for ".
www.dacoromanica.ro
82
RtFORMA AORARA
there. Va tine Insh seama in primul rand de satisfacerea nevoilor nationale in conbustibil $1 lemn de constructie.
Va ficsa preful lemnului.
C. A. supravegheazh apele $i da permisele de pescuit.
C. A. stabile$te intinderea pasunilor $1 ficseazii arenzile.
C. A. determinh suprafata primanturilor cultivabile, le distribue, supravegeazii gunoirea i insemintarea for regulath.
C. A. preghteste reforma agrar pe teren, ficseazii normete de munch gi alimentare, stabileste prisosul $i lipsa de
phinfint, categoriile celor indrepthliti etc.
C. A. is toate mhsurile pentru cultivarea rationalii $i $tientifica a phmantului, institue ferme model etc.
Ficseala pretul mainei de opera agricola...
Activitatea comitetelor agrare de plash trebue sh se des%pre in armonie cu aceia a comitetelor agrare districtuale gt
guberniale".
Nici aceste miSsuri insh nu satisfaceau astepthrile thranilor iobagi. Ei cereau phmant, voiau sh He Impropriethriti
fiindch aceasth impropriethrire Iniarzia mereu, el
imediat.
trecurii, dupg cum se prevedea, in violente. Atacau din nou
conacele $i Incercau sa intre cu forta in stripilnirea mo$iilor
boeresti.
Neputincios de a tine pas cu sfilbaticul apetit al masselor
turburate, guvernul provizoriu sffir$1 prin a fi mitt de acestea.
www.dacoromanica.ro
REEORMA AORARA
85
...
tru mentinerea celei mai desivarsite ordine incepand din momentul confiscgrii proprietgtilor fonciare.
Pentru realizarea marilor reforme agrare, comitetele agrare
se vor calguzi, pang la Constituantg, dupg Instructille, adop-
tate de cele 252 societatii locale Wanes% redaciate si publicate in lzvestia dela 19 August 1917.
4. Pfimanturile cazacilor, ale soldatilor si faranilor nu se
confiscii".
Acest decret este un scurt rezumat din Instructille, publicate in Izvestia" dela 19 August 1917, continand modificfiri
san omisiuni, dictate de imprejurgri si mai ales de grija de
consolidare a noului regim.
www.dacoromanica.ro
REFORMA AORAR A
84
I.
proprietatilor confiscate trec la stat in mod gratuit sau la comma, dupe valoarea si importanta lor.
Materialul agricol, vitele apartinand micilor proprietati tririineti, nu se confisca.
www.dacoromanica.ro
REFORMA, AGRARA
85
Cheltuelile facute cu gunoirea $i ingrrisarea loturilor distribuite trebuesc restituite din momentul, in care acestea fret
inapoi la fondul agrar.
Dach intr'o localitate oarecare fondul agrar este insuficient i populatia locale, indreptritith, nu poate #i satisfacuth,
86
REFORMA AORARA
CAPITOLUL VII.
Noemvrie 1917.
Chestiunea muncitoreasa.
Un scurt rezumat istoric. Zubatov. Uniunile uvriere. Pope Capon. Manifestul cake far. Demonstrafia dela Palatul de lama. Primul soviet at deputalilor lucratorilor. In timpul rozboiului mondial. In Februarie 1917. Si lb
regimu! revolufionar. Sub bo4evici... Conirolul munciioresc. Program&
vechi, executare bol*evicO.
gi
prouramele
88
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
Prima grupare socialists muncitoreasca, care a intrat in legaturi de colaborare cu gruparea Desrobirea muncii ", infiinjata
tot atunci de Plehanou, cunoscutul socialist.
Partidul social democrat muncitoresc rus", care a luat fiinja
la 1898, a continuat sa ramana o organizajie mai mult a intelectualilor, tot asa cum a fost in koala vremea partidul socialist
cu toate subdiviziunile lui: Gruparea populistilor, organizajia
nihilistilor, cercul Zemlia i Volia (Omani si libertate), Volia
Noroda (libertatea poporului), gruparea teroristilor sau faimosul
Comitet executiv", constituit din extrema stanga a social revolulionarilor, Uniunea pentru lupta de desrobire a clasei muncitoresti, infiinfata la 1895 de Lenin $i Tederbaurn (Martov),
massele muncitoresti finandu-se In disianla si refuzandu-le
concursul.
Zubatov.
Acest personaj fusese student In Universitatea din Moscova si bibliotecar aci. El facea parte, ca Mafia intelectuali din
aces vreme, dintr'o organizatie 'socialists revolujionara. Ademenit de ofertele, cari Ii deschideau largi perspective de viitor
i fiind, cu toata bogafia cunostinfelor ce poseda, un om slab
www.dacoromanica.ro
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
89
Uniunile uvriere.
Sipiaghin, incantat de propunerea subalternului sat], spri-
jinita puternic si de marele duce Serghiu, guvernatorul Moscovei si de generalul Trepov, seful politiei, se grabi s'o aprobe,
si insarcina pe Zubatov sa infiinteze la 1900 prima Llniune
muneitoreascd in Moscova.
Muncitorii, Hat le repugna sa se grupeze subt ochii politiei vazand ca aceasta era singura cale, in imprejurarile date,
de asi strange randurile si' de a-si apara interesele tor,
imbratisara cu hotafire ideia lui Zubatov si in curand ei se or-
astfel
in
seeing.
CriESTIIINEA MUNCITOREASCA
90
Popa Gapon.
In anul 1904 Uniunea dela Petersburg accepta in fruntea
ei pe un om de o extraordinary -capacitate de agitatie si organizare. Era vestitul pope Gapon, fiul de tOran din districtul
Poltavei.
Printr'o munca farA preget $i propaganda neobosit5, filcut5 in tain5, ziva si noaptea, in uzine si ateliere, acest pops
reusi sa inscrie in Uniunea din Petersburg cea mai mare parte
din muncitorii de aci si sit' dea astfel acestei organizatii pulintel de a trece la o acliune, care dupe socoteala lui, trebuia
sit* determine f5r5 intarziere realizarea revendic5rilor muncitoresti.
www.dacoromanica.ro
CHESTIUNE A MUNCITOREASCA
9i
tral al uniunilor muncitoreti, gasi in aceast5 dispozitie sufleteascii a for pretextul pentru a-i determina Ia o actiune imediat5, care trebuia sil iasii din comun. Incredintat ca tot Caul vine
92
CHESTIUNEA MUNCtTOREASCA
zului for de a lecui plangerile muncitorilor, impotriva administratiei necinstite $i arbitrarului guvernamental $1 apela respectuos $i umilit la clementa $i dreptatea imperials In$irand revendicarile populatiei muncitore$ti, a caror -solutionare o cerea
dela tar.
MIS cateva pasagii din acest Manifest:
Noi suntem batjocuriti $i tratati nu Ca oamenii liberi 'CI
ca robii ... Am suferit mereu pane acum $i din zi in zi suferinta ni e tot mai mare $1 ne cufundlim tot mai adanc in noroi...
Suntem ameninfati cu pieirea, fortele noastre sunt sleite ....
Administratia e alatuitil din oameni, can furs $1 jefuesc, ea
ne-a dus tam la ruins $1 tot ea ne-a begat in acest rilzboi dezastruos (rilzboiul ruso-japonez 1), care impinge Rusia tot mai
mult spre prfipastie ...
ImpSrate vino in ajutorul poporului $1 &aroma zidul, care
Te desparte de el. FS ca poporul Tau sa guverneze impreung
cu Tine ... E absolut nevoie ca poporul sa se ajute singur,
dici numai el 1$11 cunoa$te adevfiratele sale lipsuri. Nu-i refuzd
ajutorul, pe care Ti-1 oferS, ci prime$te-1 Sire. Dispune ca reprezentantii tuturor staturilor $1 tuturot claselor de pe pamantul
rus sa fie chemati la un Sfat comun. SO fie acolo $i patronul
$1 functionarul $1 preotul $i dascfilul .. , Ca toti, on cine ar ft
ei, stili desemneze pe conducAtorii for $i ai Orli ... Si toll
sa fie egali $1 liberi in exercitarea dreptului for de alegator...
Aceasta e principala noastril rugSminte, in ea se cuprinde totul I"
Manifestul rezuma apoi pretentiunile muncitorilor in urmStoarele randuri :
A) M5suri contra ignorant& $i robirei poporului rus:
Deplina libertate $1"garantarea drepturilor personale; libertatea cuvantului $i a presei, Itbertatea de con$tiinta, de intrunire $i asociatie; instructia publics $i obligatorie pe spesele
statului; responzabilitatea ministerialg fats de popor $1 garantii
CHEST1UNEA MUNCITOREASCA
43
a pamantului Si organizarea creditului pentru cei siiraci; distributia progresivii a pamantului care Virani.
Demonstrajia dela
Palatul de llama.
Cu acest manifest in mans, semnat de 135.000 de muncitori si
purtand in fruntea for icoana tarului, in dimineata zilei de 9 lanuarie
1905 p este 200.000 de muncitori, condusi de popa Gapon, se revarsar5 din cet5tile uvriere ale Petersburgului spre Palatul delarn5.
94
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
95
tru jarul alb, dar el n'a facut aceasta. $i de aceia sfarsitul Duminecii sangeroase dela 9 Ianuarie pogora in sufletele celor ce
fuseserii goniti dela porjile palatului o stare de am5raciune mai
neagra decal noaptea Care i-a urmat.
Carturarii, cari n'au aprobat demonstratia aceasta si al ciror
sfat muncitorii au refuzat se-I is in seam& incercaril sa atenueze aceasta primejdioas5 stare sufleteasca. Ei continuara s
facia' sforjari pentru a infeuda pe muncitori in partidele lor, dar
in zadar. Acesiia rrimaserg izolati si cand liberalii i majoritatea Intelinghenjii" spuneau, dup5 ce jarul prin rescriptul sau
din 1905 a acordat Rusiei constitujia, ca lupta for a luat
sfarsit, massele muncitoresti, cari prin glasul popii Oapon cerusera tocmai aceasta constitujie si cari refuzau sa colaboreze
cu socialistii pentru c5 acestia (teroristii) uzau de mijloace
violenle,
vestira ca ele nu depun armele. Asifel in toamna
aceluias an muncitorii din Petrograd dadura fiinja intaiului Soviet al deputafilor lucrdtorilor, subt a carui conducere s'a declarat greva generals (cea dintai in Rusia !) din Octomvrie
1905.
96
CHESTIUNEA MUNC1TOREASCA
Dup5 sanghinara inilbusire a manifestatiei dela 9i22 Ianuarie 1905 popa Capon adres5 de pe patul de suferinta celor
11 sectii muncitoresti din capita15, f5cand parte din uniunea
uvrier5, aces! apel :
Tarul $i functionarii lui, can fur5 statul si jefuesc poporul, s'au facut ucigasii fratilor nostri, ai femeilor si copiilor
nostri. Oloantele, cari au masacrat In portile Narvei pe muncitorii puraitori ai chipulut tarului, au p5truns insus acest chip si
i
au ucis credinta noastr5 in tar.
De aci in colo nu ne Himane decal sii ne fezbuniim pe
tarul, blestemat de popor, pe cuibul de $erpi, can it inconjoarfi,
pe lacheii lui si pe toll cei ce jefuesc nefericitul p5mant rus...
Cine nu e cu poporul, e contra lui... Daca m5 vor prinde si
ma vor ucide, voi fratilor sfi continuati lupta pentru libertate.
Aduceti-vii aminte, muncitori, de jur5mantul filcut. Luptati pang
www.dacoromanica.ro
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
97
Februarie 1917.
Dup5 trei ani de razboi muncitorii dela aceleai uzine PuNov (coincide* stranie 1) organizara in Februarie 1917 o intrunire de protestare impotriva relei aprovizionari. Directia uzinelor, drept raspuns, suspendeaza lucrul i inchide atelierele.
Lucratorii, printre cari erau acum Si foarte multi de data nova,
neinitiati Inca in taina etapelor de realizari muncitoreti, raspunser5 cu declararea grevei, care lull degraba proportii, intrucat la ea se ataara 1 muncitorii dela alte intreprinderi.
In ziva de 24 Februarie
9 Martie un uria convoi de
lucratori i mai ales de femei strabate strazile capitalei intonand
imnul revolutionar i cerand paine. Politia intervine, se produc
incilerari. A doua zi izbucnete greva genera15. Armata ocupa
podurile, dar muncitorii trec peste Neva inghelata i se revars5
inspre centrul capitalei. Incaierorile cu politia 1 armata devin
generale i iau un caracter sangeros.
Fiindca Duma simpatizeaza i incurajeaza micarea, un
ucaz imperial ordon5 prorogarea el.
0ruparile liberale, indignate de aceasta lovitur5, prolesteaza puternic i se asociaza la micarea muncitoreasca, fiind
ferm decise s se opuna executarii ucazului Wrist.
Duma insarcineaza un comitet executiv cu alcatuirea planului de actiune i cu supravegherea ordinei i se declare in
edint5 permanents.
www.dacoromanica.ro
98
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
12 Martie trec de partea r5sculatilor $i regimentele de Volhinia, Lituania $i Preobajensky. lar la 13 Martie intreag5 garnizoana Petrogradului, in frunte cu Neill sill, clefileaza in feta Dumei. Comifetul executiv, desemnat de aceasta,
dirijeaza revolutia, care e in piing desfhurare. Tarul e detronat.
Februarie
nioarii pope upon $i urma$ii lui $i pe cari he f5g5duise mereu $i Intelighenta" ruse.
Si fiindc5 Lvov $i tovar5$ii lui constitutionaNti democrati
(cadetii) din primul guvern provizoriu nu puteau realiza peste
noapte imposibilul, ei crizur5 curfind in disgratie. Massele se
intoarsera in contra for $i reelamau in fruntea Rusiei pe oamenii, cari trebuiau s5 le dea imediat tot ce a$tepta gandul for
simplist $i insetoarea for dup5 cat mai mult prisos de bine $i
fericire.
CHESTIUNEA MUNCITOREASCX
99
100
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
dare, pe baza carora sit se poata sta de vorba si sa se avizeze la mijloacele de realizare sau de combatere. Clasele pro letare erau, dupe delronarea jarului, o masse haotica de elemente nedisciplinate, anarhice si gata de a deveni instrumente
de manevra in mina unor forte oculte-, lipsite de ra'spundere,
de dragoste si de devotament pentru patria ruse.
lata pentru ce aceasta imenza lume a parasit degraba $i
pe Kerensky si s'a lasat tot asa de repede captata de elementele bolsevice. Acestea le fagaduiau realizarea imediata a tuturor
poftelor $i nazuinjelor, pe cari le alimenta egoizmul lor materialist. Avutul burgheziei, intreprinderile acesteia, fabricile si uzinele aveau sa devina ale muncitorilor, pamantul urma sa fie
dat jaranilor $i razbolul trebuia s'a is sfarsit flea intarziere
pentru ca locul lui sa-1 to pacea, in care toti cei satui de munca
sa huzureasca in belsug si deplina fericire.
Cadejii au fast inlaturali. Kerensky a cazut. Lenin cu tovarasii lui au luat puterea.
CHESTIUNEA MLINCITOREASCA
10i
insetoate de rilzbunare i animate de revendicari pur materialiste, fare a-gi da seama de eau!, care trebuia sa urmeze mai
tarziu, pentru toll, din aceasta distrugere.
Striga
lor: joata puterea sovietelor", lansat sub domnia
lui Kerensky era expresiunea concrete a gandurilor, can framantau multimile, era talmacirea instinctului popular, care nu vedea mantuirea decat in instalarea masselor insai la carma tern.
102
CHESTIUNEA MUNCITOREASCX
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
103
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
104
*i safe ca el va prelucra de urge*. decretele privifoare la asigurarile sociale integrale, bazate pe insai propunerile muncitorilor:
poate sa aiba
si
CHESTIUNEA MUNCITOREASCA
105
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII.
Noemvrie 1917.
Stramo01 Rufi lor. Neamuri streine. Primul hie! rus. RUSIA MICA. Incre.plinarea Rusiei. Vladimir cel Sf6nl. Inuazia &Varner. Sub stapanirea LituaWei. Sub jug polon. Regimentele cazacefti. Zaporogii. Pregatiri de fiber-
www.dacoromanica.ro
107
Neamuri streine.
In afara de slavii din regiunea platoului Valdai si marginase cu el mai locuiau in partite de Nord, de Est si Vest ale
vechei Rusii pi alte neamuri, cari se deosibeau esenfial prin
graiul, originea tor, calitajile elnice 5i prin intreaga alcatuirea
for fizica si morala de Rusi.
Aceste neamuri erau Letonii, Lituanienii, Finii si Turco-Tatarii.
Le /onli, asezati pe jarmul drept al raului Dvina pi cunos-
108
vest al golfului Riga trgia tribul Korsilor, dela cari *i-a imprumutat numirea provincia Curlanda.
Toate aceste popoare apartineau rasei Arice.
Fla trfiiau in majoritatea for pe jfirmii golfurilor Letoniei
i Finlandei. Doug triburi ale acestui neam de oameni i anume Livii aezaji in partea de meazanoapte a Letoniei i Estoniei, precum 0i Ciuzii, sfil4luili in preajma lacului Peipus sunt,
spune istoria, strfirno0 unei bune pfirli a locuitorilor ce populeazil astfizi cele dotal' provincii Baltice.
Finlanda era locuila 01 ea in partea cea mai mare de
109
Astazi, in urma uriasei $i pana acum neintrecutei for puteri de asimilare, gratie vitalitatii, rezistentei, calitatilor de aclimatizare, a sporirii fail pereche, a ravnei de cucerire, a indeletnicirei for agricole $i a atator alte insusiri, cari infrang rezistentele etnice, Rusii numara circa o suta milioane de suflete
*i sunt raspanditi pe toata intinderea imperiului rus, avand
deplina stapanire politica a acestuia.
In schimb neamurile letone si lituaniene, impreuna cu tot
ce au putut asimila in cursul vremii au ramas pada azi aproape
numai cu piimantul, pe care I-au ocupat in primele veacuri ale
istoriei ruse si nu numara in prezent mai mutt de patru milioane de oameni. Tot asa si Finii, cari cu locuitorii Finlandei
la calla abia sunt cinci milioane de suflete. far Turco-Tatarii
au limas ostroave izolate, risipite in regiunile cele mai putin
manoase ale Rusiei actuale $i numarand circa patru milioane
de oameni.
Deosebirile de limb& conditiile istorice, in care au trait,
traditia si caracterul regiunilor, in care au locuit, au despartit
in decursul vremii pe Rusi in mai multe categorii: Rusii Negri,
Rusii Albi, Rusii Mici, Rusii Rost si Rusii Mari. Iar tinuturile
locuite de acestia s'au numit Rusia Neagro, Rusia Albd, Rusia
Mica', Rusia RWe i Rusia Mare. Cea dintai cuprinde o parte
din terenurile locuite odinioara de slavii rusi propriu zisi si de
Lituanieni sau guberniile Grodno, Bielostok si Novogrodek. Rusia Albd este alcaluita la fel din tinuturi locuite candva de triburl slave si lituaniene, acestea rusificate in cursul vremii. Ea
se intinde astazi asupra guberniilor Moghilev, Minsk si o parte
din guberniile Vitebsk $i Smolensk. Rusia Mica s'a constituit
din tinuturile de pe Nipru, Bug si Nistru, locuite in vrerriuri
vechi de Schitii Agricultori si apoi de triburite slave, amplificate
cit triburi nomade, barbare venite mai tarziu, asezate aci $i asimilate de Rusi. Asfazi acest tinut rusesc se intinde asupra guberniilor Volhinia, Podolia, Kiev, Cernigov, Poltava si Harkov.
Rusia RWe este Cara cunoscuta sub numirea de Galifia,ajunsa
110
nia Arhangelsk), Rusia de Mijloc cu Moscova si celelalte gubernii din centru, Rusia Oriental5 cu valea Volgii $i farmii.
m5rii Caspice, Rusia NouS (Taurida) cu fara cazacilor $i Crimeia, s'a alcatuit in cea mai mare parte din colonistii rusi,
adusi sau emigrali din vechile piimfinturi slave si asezafi in
finuturile locuite odinioaril de popoare finice si turco-tiitare, pe
cari au sfarsit prin a le asimila aproape in totalitatea lor.
In vecin5tatea acestor diverse Rusii, in finuturile de NordVest, pe jiirmii Visiulei s'a mai constituit, dupe cum am vazut,
un stat slay : Polonia, care deli avand o populafie de aceias
rasa cm cea din finuturile slave dela Est, a continua! a ram&
nea independent5, izolatrt $i foarte adeseori .in lupt5 cu ele.
Sfarsitul veacului al XVIll-lea a pus capal acestei izoliki si o
buns parte a regatului polon a fost incorporate la Rusia.
111
www.dacoromanica.ro
Rusia Mic5.
un alt tinut, o regiune a Rusiei de azi, care desi
locuil5 de o populatie aproape complect slavii sau slavizahl
(rusifical5), totusi se pare c5 n'a rupt toate leg5turile cu trecutul, si care din potrivii nraueste spre ce a fost odinioar5, cu
adausul, pe care 11 poate da puterea unei populalii, ce num5r5
astral aproape treizeci de milioane de suflete.
E Rusia Mica sau Ucraina (cum se numeste in limbajul
Este Ins
curent).
113
culture si traiau oameni cu carte, imbracati altfel decal barbarii ... Contagiat ca multi din ostaii sai de cele vazute aci
si biruit de o putere, pe care n'o vedea, dar care-i cucerise
si-i stapanea sufletul, Askold insus s'a intors din Tarigrad crestinl...
www.dacoromanica.ro
114
Increstinarea Rusiei.
Vladimir cel Want.
Dupii moartea acestuia insA istoria Russului face saltul
puternic, care va determina intreg cursul desvoltfirii viitoare a
poporului rus.
Inca in vials fiind, Sviatoslav a 1mpfidit pAmantul stfipanit
de el intre cei trei fii ai sfii: laropolk, Oleg si Vladimir. Acestuia din urmA, desi era fructul unei legaturi cu o sclavg, fostul
stApAn al Kievului 1-a Ifisal Novgorodul.
$i
11S
116
numirosii fii riimasi din asa de multele sale crisitorii, imp5rtasiti toil cu domenii din primantul stripanit de parintele lor,
provocarfi turburriri Ingrijorfiloare pentru soarta mostenirii
f, Bo-
teziitorului".
laroslau, printul Novgorodului, procedand Ins dupi pilda
tatalui sau, ajunge singur striprin al mostenirii acestuia. El isi
$i
Dupe vechiul drept succesoral slay $i scandinav succesiunea se cuvenea celui mai britrin din familie. Astfel succesiunea marelui principal al Kievului ca $i a celorlalte principate
trebuia in sensul acestui drept uzual sa -i revina celui mai Vahan din familia printului defunct.
Dar dupfi legiturile cu Bizantul $i dupli ce de ad reusiri
sa pitrundi in Rusia, in afarrt de modele de biserici, de cetili
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
al cetajii Moskovei. lar cel urma primi succesiunea asupra marelui principat al Kievului.
Prinjii Rusiei Mari, descedenji ca gi cei din Rusia Mica
ai Varegului Rurik ravneau gi ei, ca toji ceilalji, in domnia marelui principat din jara de origine. Si de aceia ei incercara in
mai multe randuri, profitand de turburarile deacolo, sa puns
mane pe Kiev.
Prinjul Sudaliei, Ahdrei Bogoliubski, fiul lui George Dolgoruki, ajutat de o coalijie de unsprezece .prinli reu$i in 1169
sa infranga pe Mitislav, marele principe al Kievului $i sa reduce importanja acestuia la aceia de simplu principal, la fel
cu celelalte din acea vreme.
Dupa aceasta infrangere titlul de mare principat a trecut
asupra Sudaliei din basinul Volgii pf prinjul de Sudal deveni
mare principe avand o supremajie deocamdata numai de ordin
spiritual asupra celorlalji prinji.
Colonia pi-a invins Ora de origine. Rusia Mica a fost redust' in un rol secundar.
www.dacoromanica.ro
119
Invazia tetarilor.
0 nenorocire insa $i mai mare incerca Rusia Mica in secolul at XIIIlea, cand Tatarii lui Octai, condusi de Mangu, strip
nepotul marelui Oengis-Han, tabarara asupra oraselor $i satelor ei. Kievul fu devastat cu o salbatacie fare pereche. Bisericile ai manastirile ca si mormintele marilor printi furs arilmate $i jefuite. Ceiace se refa'cuse dupe jaful intreprins de Su$i Vladimirieni la 1169, fu scum din nou distrus $i prefficut in cenuse si praf.
In tot timpul slapanirei mongole
tatarscina
printii
Rusiei Mici ca si cei din alte regiuni $iau perdut independents, ei atarnau de bunavointa Hanilor $i erau nevoili sa se
dalieni
120
atica a noilor stapani. 0 lunge si chinuitoare perioada de letargie, de indobitocire sistematica a unui popor, care daduse
semne evidente de inclinari spre o desavarsire cultura15, inseamna asprul jug mongol.
pi unul
in marii
121
loneza incepu a agita ideia unei uniri mai stranse intre cele
dotal fari.
La insistenfele ei regele Sigismund at II-lea convoca la
1569 o adunare a tuturor marilor seniori din Polonia si Lituania
122
Se punea ins In calea succesului definitiv religia ortodoxa, pe care nici nobilimea $1 nici mai ales multimile ruse
nu voiau s'o abandoneze.
0 dispozitie a Intelegerii dela Lublin garanta respectarea
des5varsit5 a credintei ortodoxe.
Cetatea aceasta trebuia insa cuceritii cu once pret pentru
a se ajunge la o uniformitate politica $1 religioasii.
In vederea realizarii acestui scop Sigismund at III-lea inlesni Intrarea iezuilllor gi propoveduirea credintei catolice de
catre ace$lia In provinciile ortodoxe ale statului polon-lituan.
Pusi la lucru $i calauziti in sfort5rile for de o culture solid5 $1 de o indemanare neintrecut5 in captarea sufletelor, crucialii lui Loyola realizar5 in curand succese holaratoare. Ei
convertira la catolicizm o bunii parte a nobilimei ortodoxe. Si
pentru a invinge $1 pe cei earl nu se puteau desp5rti de fastul
ritualului ortodox $i de limba liturgics slavon5, iezuitii se multumir5 cu o stare de provizorat, cu un fel de compromis mire
ortodoc$1 $i ctitolici, cu o unire de ocazie, care mai tarziu trebuia sa devina complecta $i definitive.
Aceasta Unire consta in recunoasterea Papei ca $ef suprem al cre$tinismului. Ea Visa Unitilor ritul ortodox $i limba
liturgics slavon5. CAci poporul slav, prea legat de trcidiliile lui
$1 prea inamorat de fastul credintei bizantine ca $i de limba
lui liturgics, nu u$or putea fi determinat se imbriltiseze o religie
rigid5, lipsit5 de forme $i amploare, ca cea catolic5 $1 s5 asculte liturgia inteo limbs, cea latina, care ii era cu desaviirsire
streina.
Dar dace iezuitii au avut oarecari rezultate, de sigur irnportante, In shnul nobilimii din provinciile rusesti, fie din motivul ca aceasta era geloas5 de stralucirea si puterea seniorilor
pastra domeniile, amenintate de puterea
polonezi, fie pentru
www.dacoromanica.ro
123
124
intarzie sa-si pun5 in aplicare, ca fost c5petenie de oaste st cunostintele sale militare si s opreascii astfel cu ajutorul armelor
incerc5rile de convertire la catolicizm ale credinciosilor sai.
Regimentele clizacesti.
Zaporogii.
Pentru a-si ap5ra hoiarele regatului de inc51c5rile tatarilor
si ale turcilor cari deveneau tot mai dese, regii Poloniei organizeaz5 din sanul colonistilor adusi din sudul Rusiei de seniorii
polonezi pentru a-si popula intinsele for domenii din Ucraina
(tare de granit5), un corp de graniceri, pe care-1 imp5rtira dup5
circumscriptii in dourizeci de regimente c5zacesti, avand fiecare
in fruntea lui un polcovnic (colonel) si toti ascultand de un
halman, ales de cazaci si intarit de rege, care isi exercita atributiile lui dupil ce lua avizul unui consiliu al bairanilor (stal7ina).
Acesti graniceri cazaci se bucurau de o seams de priviIegii si de o desavarsit5 libertate individual5 si cetateneasc5.
Cum insa num5rul for crescu prea mull si deveni ameninfator pentru linistea Poloniei, regele Stefan Bathori 1u5 masuri pentru reducerea for la un num& de abia case mii con*
derand cazaci si graniceri numai pe cei inscrisi intr'un anume
rtgistru, revazut si aprobat de autoritatea de stat, iar restul trebuind sa reintre in sirul t5ranilor sau al robilor gliei.
Cazacii refuzar5 insa s5 dezarmeze. Ei ramasera si mai
departe militari si cum toti erau de religie ortodoxa si descendenti din massele populare ruse prezenta for in Rusia Mica
deveni o primejdie reala pentru pulerea centra15, pentru nobilimea polonez5 si rush si pentro catolicizm.
Un fel de avangarda a acestor cazaci erau asa numitii Zaporogi sau cazacii de dincolo de faimoasele cataracte ale Niprului
avand inlr'una din insulele acestuia puternica for cetate sicia.
125
Pregatiri de libertate.
Persecufiile religioase incepute in veacul al XVI-lea con-
tinuara si in veacul al XVII-lea. Si la durerea, pe care o incerca poporul Rusiei Mici pe urma acestor perseculii se adauga
i suferinfaf pe care acest popor trebuia sa o indure din cauza
impilarilor de tot soiul, In care era supus de catre seniorii polonezi si polonizafi sau de arendasii ovrei ai domeniilor acestora.
126
Mici.
127
$i tur-
128
129
Autocrafia insa ignora tattle aceste nazuinfi, ea nu infelegea sa apere decat scopuri, can intrau in rostul ei de a fi.
9
www.dacoromanica.ro
130
Ea vrea cuceriri cat mai multe, cat mai largi gi cat mai desavarsite. Ea pretindea ca toata lumea din cuprinsul stapanirii
sale si chiar dincolo de aceasta sa creada in ortodoxism gi
refuza sa tolereze nrizuinji de emancipare socials in provinciile anexate, aiata vreme cat in Rusia Mare era alta ordinea
socials.
www.dacoromanica.ro
iii
Se desfiinfeazti si
republica Zaporogilor.
Odatfi cu anexarea Rusiei Mici orgolioasa impArateasii
se hotari sA desfiinfeze, de astadato pentru totdeauna, si cuibul
de pe Nipru at Zaporogilor. Generalii ei daramara sicia si izgoniril de aici pe vulturii, cari pane atunci aparaserii cu fanatizm ortodoxia $i pilmfintul Ucrainei in contra pfiganilor. Zaporogii se stabilira in mici colonii, presArate pe farmii mArii Negre si de Azov, devenind din cruciafii, cari fusesera altadatA,
simpli calarefi sprinteni i viteji, incadrafi in stile imperiale.
Dorul de independents si
sfortari pentru realizarea ei.
Sub noua stApanire populafia Rusiei Mici indurA alaturi
de frafii for slavi din Rusia Mare toate relele unui autocratizm
fare scrupule. NAzuinfele ei de emancipare $i libertate furs inabu$ite de camarila imperialit Ea 'Astra lush* cu tenacitate
vechiul sau vis de libertate si independenfa.
Carturarii, ridicafi din sanul ei cultivau $1 propoveduiau
aceasta nazuinfa in societafi secrete. Faimoasa Societate de
www.dacoromanica.ro
132
Sud, constituita dupe anul 1822, in care fusese desfiinf eta Ifniunea Binelui Public, iii avea aderenfii mai ales printre Medi
Rusiei Mid, cari propoveduiau idei republicane $i preconizau
subt aceasta forma independenfa Ucrainei.
Tematori de aceste nazuinti separatiste, tariff Rusiei si camarila imperials nu crufara nici un mijloc $i nici o violenta
pentru a desrivarsi unificarea. Ei suprimara si inlaturara once
organizm
si,
tralizari desavarsite.
Astfel la 1839 confesiunea si biserica unite furs suprimate
pentru totdeauna (sinodul dela Polotk).
Tarul Alexandru al II-lea, urmand politica predecesorilor
sai, inlatura prin ucazul din Mai 1876 limba ucrainianii (sau
133
cari se straduesc sa concentreze loath' suflarea umana in paradisul bolevic, se opun, firete, cu indarjire acestei independente 51 vor face totul cu putinta pentru a inliitura guvernul
burghez" de azi i a-I inlocui cu imputernicitii comisarilor.
Cine va ei biruitor din acest conflict, vom vedea.
Noi romanii nu putem dori decal biruinta celor ce vor separarea Ucrainei de &litre Rusia. Independenta ei e garantia cea
cunoa0e cat mai bine tam, pe care ni-o dorim vecina, independent& ordonata i infloritoare, este o datorie a noastra a
tuturora.
<90061
www.dacoromanica.ro
Polonia.
Triburile slave, asezate pe Vistula, la originea for nu se
deosebeau inteu nimic de triburile de aceias rash din preajma
lacurilor Ilmen $i Peipus $i de pe vsaile raurilor din Rusia nordvesticii. Datinele, limba $1 Intreagii psihologia for erau identice.
Dupil cucerirea log- de &litre Le$i, .anarhia, care e o cali-
tate iniiscutii a slavului, Inca& asa cum i-se puse caplit prin
Varegi $i anarhiei, care stlipanea triburile dela poalele Valdailor.
Oratie energiei cuceritorilor $i simtului de disciplini5 al
contribui inteo
135
kovei. Dar dupe doi ani Polonezii sunt alungaji din Cetatea
sfanta de massele ruse rasculate si conduse de cei doi eroi
popular!, printul Pojarski si macelarul Minh!, a cfiror statuie
este astazi una din podoabele Moskovei.
Un destin eau se pares ins ca urmareste Polonia. Rusia
More devenea subt fart (Ivan cel Oroaznic lug cel dintfii acest
titlu 1) o putere de temut. La vest se ridica regatul prusac, manifeslfind tendinta sail liirgeasca hotarele si sa puns maim pe
Danzig si Thdit, cari o desparteau de colonistii sal; Austria, acest
monstru, rezultat din inconstienta $i lipsa de energie a alutor
popoare alogene, dar inzestrata cu o guvernare centrals hotsriitS, n5zula si ea sa -si impinge granitele mai departe si sail
infig5 tentaculele in primfinturi m5rginase. In Lituania, in provinciile Baltice, in Rusia Alba, Rusia Mica si Rusia Rosie (Oalitia) se afirmil tot mai 15murita o constiintS, urm5rind libertfiti
nationale, desrobiri sociale si libera practicare a credintelor
religioase.
156
137
138
cate ale rasculatilor se vindeau escluziv Rusilor si mosiile tuturor nobililor suspecti furs date taranilor, can le lucrasera
pane atunci. Deportarea, capeteniilor poloneze in Siberia sau
in Ellie provincii departate ale Rusiei, precum si deplasarea
functionarilor in-guberniile rusesti apartineau planului de potolire si rusificare a Poloniei.
In vremea revolutiei din 1905 Polonezii asteptau si se pregateau s'a prinza din nou momentul pentru a-si realiza visul.
Elementele liberate ruse in frunte cu cadetii pledau in
Duma imperials, in care Polonia era reprezentata printr'un important num& de -deputati, pentru autonomia complecta a provinciei din basinul Vistulei.
In 1915 guvernul imperial rus la cererea aliatiloroi pentru
a ridica moralul trupelor poloneze, facu fagadueli solemne de
libertate urmasilor lui Koscinsko. Kerensky, dictatorul Rusiei
revolutionare, repeta si intari $i el aceste fa'gadueli.
Dar stralucita tars de altadata zace astazi infranta si Inabusita subt calcaiul de fier al armatelor prusace. Ea si-a pus
loath' nadejdea in biruinta armatelor aliate. $i pentru aceasta
biruinta legiunile ei lupta si azi, ca si odinioara legiunile lui
Dombrovski, al'aturi de armatele Frantei, increzatoare deopotriva
in deslegarea fericita a destinului.
www.dacoromanica.ro
de influint5 a Poloniei.
In timpul cat a dainuit aceast5 leg5tur5 a Lituaniei cu PoIonia prima s'a resimfit puternic de influinta celei din urnii. In
www.dacoromanica.ro
140
141
Provinciile Baltice.
Cele trei provincii din nord-vestul Rusiei $i de pe Iiirmii
Balticei: Letonia, Estonia i Curlanda deriva din p5manturile
locuite odinioarrt (sec. VIII.) de Lelgolii, apartinand rasei arice
www.dacoromanica.ro
142
rifler! se declarii stapani pentru totdeauna ai provinciilor cucerite. Iar Mare le Maestri', eful lor, trona in adevarat Domnitor peste toate aceste pamanturi. Indigenii letoni
fini tura
vreme indelungata robii lor, indurand cele mai cumplite perseculii gi umiliri.
143
colile confesionale inlocuindu-le cu coli de slat ruse i interzise utilizarea limbei germane pfinii i in colile particulare.
Rusifica universitatea din Dorpat. Suprima tribunalele speciale
existente pada atunci si ordonfi unificarea cea mai complete a
justiliei, a administratiei i extinderea Intregei legislafii ruse
asupra provinciilor Baltice.
Spre deosebire de alte provincii alogene, grosul popula'lei britinae se bucura de aceastri rfisturnare a ordinei vechi,
care nu-i folosise In nimic. Ea ura din tot sufletul pe ritterii"
streini, esploatatori ai avutului national.
In 1905 Ifiranii letoni nu cerudi independents i nu protestaril In contra Rusiei, ci ei se ridicarri impotriva agresorilor
a ritterilor
de ptinri atunci
'odatii cu devastarea castelelor *'a moiilor acestora ei masacrau cu o adevfiratri pasiune
sadica pe stripanii for germani.
Astrizi provinciile Baltice
fiecare alcfituind o gubernie
sunt asemenea subt stfipiinire germanfi. Si nimeni nu crede
ca Nemtii biruitori le-ar mai restitui Rusiei sau ca le-ar recunoa5te independenla. Viitorul ne va larnuri i asupra sortii for
www.dacoromanica.ro
Populatia Rusiei Albe a indurat in trecut suferinte cumplite, mai ales din motive religioase. Polonia o persecuta pentru
ca era ortodox5. Jar Rusia pentrucil o mare parte a populatiunei Mena, dupe actiunea iezuitilor i concursul, pe care acetia
l'au avut dela puterea de stat polon5, trecuse la unire. Preotii
145
Croatii albi,
www.dacoromanica.ro
146
Finlanda.
Ravnith multh vreme de Svedia, at carei protectorat o
aphra impotriva poftelor Rusiei si dorinjelor germane, Finlanda
a limas o provincie independents panii la anul 1743, cand armatele Elisabetei Petrovna au rupt din trupul ei partea de sud
pang in raul Kiumen.
Iar mai thrziu la 1809 larul Alexandru I infrangand o5tile
lui Carol al XIII-lea, regele Svediei, impinse cucerirea vechei
provincii finice Ong la Torneo.
Finlanda push in lila acestei situatii de fapt, dandu-$i
seama de sliibiciunea protectorilor sgt scandinavi si avand cuno5tinlii de pactul intervenit intre Napoleon $i Alexandru, prin
care cel dintai o oferea in schimbul unor concesiuni importante celui din urmh, fu nevoita sa se puna de bunh voe subt
protectoratul Rusiei gi se recunoasch supremafia acesteia proclamand mare principe Finlandez pe tarul Alexandru I.
141
plecta a ei.
Sovinul guvernator plati in 1904 aceste intenfii cu viafa sa.
Tarul revoca in timpul revoluliei (1905) Coate masurile,
cari tindeau la stirbirea autonomiei finlandeze si numi un guvernator, al carul liberalizm era o garanfie de respectare a
drepturilor marelui ducat.
Dupa ce valurile revolufiei au trecut $i primejdia a fost
indepartata agitafia pentru spargerea fortarefei autonomiste din
Finlanda al.a reluat firul. La 1910 Duma imperiala vote o serie
de legi, cari insemnau o importanta spartura in autonomia acordata de Alexandru I, intarita de Alexandru al II-lea $i respectata de fiul acestuia Alexandru al III-lea.
Finlandezii recursera la rezistenla pasiva, implorara ajutorul strainatafii i trecura uneori $i la rezistenfa active, care
peniru Finlanda, ca $i pentru alte provincii alogene din Rusia, zorile mantuirii $i reintrarea in vechile sale drepturi.
Inainte de a lua puterea, bolsevicii in ceiace priveste
chestiunea nalionala si drepturile popoarelor alogene preconizau
idei de cea mai larga libertate ai spuneau deschis ca ei sunt
peniru independenfa Poloniei, Finlandei, Basarabiei ai chiar a
at
148
Unificarea, care pornea altadata dela camarilla turista urmarind rusificarea cu Coate mijloacele, continua a fi si preocupared comisarilor. Ea se manifests doar in alts forma. Urmareste nivelarea social& unirea proletarilor de acolo cu cei din
fostul imperiu, legalura republicei for cu republica ruse, care
in definitiv promoveaza aceleasi scopuri: centralizare, dictatura
$i rusificare. Atata doar ca cenlralizarea $i dictatura de azi
nu mai sunt lariste, ci proletare", ceiace inseamna ins& spre
deosebire de domnia unei adevarate democratii, un mare deficit in contul civilizatiei.
Sfarsitul razboiului sau poate chiar viitorul mai apropiat
va lamuri $i situalia Finlandei si a celor trei milioane de suflete,
cari o populeaza.
CO20 70000000
www.dacoromanica.ro
Basarabia.
Locuit'a din cele mai vechi timpuri de Romani (Moldoveni),
I. a rupt Basarabia dela sanul Moldovei $i f5r5 sil intrebe natiunea, care o stripanea $i o locuia, singura care conta: pe
Moldoveni, c5ci ei erau $i ba$tina$ii Basarabiei $iintemeietorii
$i apar5torii $i sustin5torii ei $i aproape unica populatie a
acestei provincii, a inglobat-o manu militari in granitele Rusiei.
Un veac $i mai bine primantul dintre Prut $i Nistru a gemut subt cnutul rusesc.
Autonornia, pe care io daduse cuceritorul ei curand dupii
raptul dela 1812, s'a distramat incetul cu incetul. Limba moldo-
150
tratie, din justitie, din coala, din biserica si din cazarma si inlacuna cu limbo rush' i nu se mai pastra de cat in colibele
laraneti, in franturile de versuri i in tristele cantece ale taranilor basarabeni. Conducatorit moldoveni de all data, vechii
boeri, marii proprietari in ravna de a-i salva avutul $i de a.si
mentine prestigiul iii renegara legea 1 adoptara nationalitatea
ruse. Astfel turma" ramase mita vreme fare pastor, abandonata in grija destinului, pierduta in intunerec i ignoranta, sar5ci15, persecutata gi expusa la toate intemperiile vremii gi capriciile unei autocratii brutale, bovine, spoliatoare i lipsite pada
i de cel mai elementar siml de umanitate.
Urmator unui uz practical i in alte provincii streine, care
s'a dovedit eficace in procedeurile de desnatiOnalizare, guvernul
central recurge i in Basarabia la masura colonizarilor. El samana printre moldoveni cede mai variate specii de colon4ti:
Rui (Cazaci), llcrainieni, Ovrei, Bulgari, Gagauti, Nemti i chiar
Elvetieni (Francezi).
Reforma agrara a lui Alexandru al II-lea (1861), din cauza
sit
151
de dascall simpli, de preoli cucernici, in cari traia Inca dragostea pentru trecut, de tlizesi darji se ridicara sa propoveduiasca i sa talmaceasca solia, care venea sa trezeasca din
amorleala lui seculars norodul basarabean.
In entuziasmul for virgin acesti carturari se stransera intro
grupare national - democrats i infiinfara in Mai 1906 prima ga-
zeta moldoveneasca : Basarabia, inchinata ideilor nafional-democrate" i avand ca misiune lupta pentru recastigarea vechilor drepturi moldovenesti si pentru promovarea vietii economice, sociale i politice a basarabenilor.
Insemnam printre cei cari au condus cu statornicie si Insufletire acest ziar de pregatire a vremilor, ce aveau sa vine,
pe luptatorii : Pan Halippa, loan Pelivan, I. Inculef, Oh. Starcea,
Mihai Vantu, Al. Nour, V. Hertia, A. Mateevici i attn.
La indemnul for faranimea basarabeana incepu a se afirma.
Ea se organize (tot la 1906) intro Ligd Tordneascd, care intra
in legaturi cu Liga Tartmeasca Panrusa si primi sa populeze
diverse mitinguri, in cari se protesta in contra dizolvarii primei
Dume ai impotriva autocratiei.
Dupe revolufia din Februarie 1917 si mai ales subt guvernarea lui Kerenski basarabenii sunt intro continua miscare. Constiinfa for se thezeste i devine active. Contactul cu fulfil de
peste Prut se afirma in timpul tovarasiei de arme mai des si
mai pregnant. Mitingurile moldovenilor basarabeni, in cari se discuta chestiunea autonomiei farisoarei lor, sunt puternic frecventate. Congresele cooperatorilor (cooperatia in Basarabia luase
in timpul din urma un mare avant), ale preofilor i invafatorilor
www.dacoromanica.ro
152
ill
www.dacoromanica.ro
154
I legliturile ei cu Bizanful i mai apoi cu Occidentul suspendand sau oprind pe loc pentru multi"' vreme marul spre cultur5
i civilizafie al poporului rus.
Au profitat ins din stiipanirea mongol sforrarile de atotputernicie ale prinfilor, cari nu mai aveau trebuinj5 de concursul poporului pentru a fi Domni, c5ci numirea i intarirea
$'a mai profitat sub st5panirea t5tarilor biserica pravoslavnic5, cad hanii tem5tori de atotputernicia preofilor i-aulasat
aceleia toate liberfatile i i-au intarit toate privilegiile, acordandu-i i dreptul de a justijia pe credincioii s5i. Preojii 11
calugarii furii scutiji de darea de cap (capitafie),pe care tatarii
o instituiserii asupra Ruilor i care s'a mentinut in Rusia i
dup5 distramutarea imp5r5fiei mongole.
Imenza avere a bisericei ruse 1i are in bun5 parte originea in arnicia Hanilor, cari in definitiv nu daruiau din al lor,
dar cari prin aceste danii 1i garantau linitea i supunerea
poporului rus.
A treia invazie a Tiitarilor in Rusia sub conducerea marelui Han Tamer /an, care nu cruja nici Orda de Aur, fu o lovitufa puternic5 pentru existenja acesteia.
In jum5tatea a 2-a a veacului al 16-lea Orda se dismembr5 i din ea se alc5tuir5 trei state independente : acela al
Saraiului sau Astrahanului, Kazanul, avand capitala cu acela
nume i Crimeia cu reedinla in Krim, toate aceste cet5ji fiind
zidite de Mari.
Statul mongol al Kazanului a fost aezat in regiunea, st5panita odinioar5 de Bulgari i in jinuturile populate de Bachiri
i de triburile finice: Ceremii, Ciuvai, Mordvi.
Statul Turco -Otar din Crimeia a fost infiinjat tot cam prin
acea vreme de Hanul Asi Chiral (atributul obicinuit at hanilor
www.dacoromanica.ro
155
din Crimeia). Triburile tatare$ti, asezate aici au reusit sa asimileze cu vremea popoarele indigene : Creel, Armeni, ramasife
de 00 etc.
156
151
000clocoagooz
www.dacoromanica.ro
159
Puterea centrals, drept rgspuns la aceastg actiune, interveni, pentru a da forme legate persecutiei si oprimgrilor ovreiesti.
160
al
161
Bund, care devine una din cele mai puternice organizajiuni politice In Rusia. Acest partid reclama ca i celelalte partide alogene drepturi politice, sociale, religioase si libertaji individuale
si cetajenesti pe seama celor ce-1 compun, precum si Inlatu-
In revolufia din 1905 ovreii se misca si ei. Unul din presedinjii primului Soviet al deputajilor lucratorilor,
Trojki
era de sange ovreiesc.
Dar Infrangerea revolujiei se sparge mai ales in capul
lor. Toata lumea, i cei de sus si cei de jos, se razbuna pe ei.
Bei Jidov I" (Ucide pe ovrei I) rasuna In lungul i latul
Rusiei autocrate ca un sinistru ecou al Indemnului, ce porneste
Inviforat din maruntaiele unor suflete, ce urasc cu pasiune un
popor si o religie.
In prima Duma ovreii, cari aduc cu ei capitolul unor suferinte de veacuri, tributul de sange, dat din belsug pentru doll
www.dacoromanica.ro
162
puternica grupare a Cadefilor, partidele social-democrate $i socialrevolufionare $i Coate organizafiile muncitore$ti. Alaturi de
cApeteniile, cari puneau la cale i alimentau mi$cArile i grevele muncitore$ti, erau toldeauna $i revolufionari ovrei.
Ultimul for calvar a fost acela din rkboiul mondial. Faimoasa evacuare forfata" a ovreilor din provinciile ameninfate"
in timpul retragerei .armatelor ruse$ti, in 1915, va ramiinea pentru
poporul izraelit din Rusia, ca i pentru popoarele alogene din
acele provincii, un capitol de sangeroasa amintire.
Dupe revolutia politics din Februarie 1917, determinatil in
parte $i de ei, ovreii se inalfii din nou pe primul plan al marei
bstelii sociale, la care se angaja Rusia $i pun in aceastA bafalie toata indarjirea, loath' ura for Impotriva vechilor a$ezari i
tot fanatismul mozaic, infaji$at
www.dacoromanica.ro
163
cretarul general la Externe), Steklov-Nahamkis (directorul ziarului official sovietic Izvestia"), Gorey-Goldman 5i altii sunt tots
ovrei, unii, e adevarat, converfiti la crestinism, ca Trotki, Kame-
au fost 5'ai incerc5rilor de alte alc5tuiria not distingem trecand ca un fir rosu dealungul acestei opere" initiativa st actiunea iudaic5, care urrnfireste mai mult decat o corectare,
mai mull decal o riivelare, mai mull chiar dealt o dreptate socia15, pe care n'o pot intelege turmele ignorante, ea ravneste
ceiace viseaza toll pasionatii, toti ambitiosii, toti fanaticii: o
stapanire, o dominatie, o dictatur5.
Nu e deci de mirat, dacii atata lume socoteste actiunea
bolsevick mai ales acum la inceputurile ei, cand mai toti carturarii rusi se tin la distant si sunt ostili bolsevicilor, ca o actiune ovreiascii st dacii consider5 lozinca dictaturei proletare
ca o mascare a altei dictaturi: dictatura
Ravna ovreilor din guvernul comisarilor de a incheia cu
once pret pace? cu Puterile cenirale, unde sunt atatia ovrei cu
ambitii st raizuinti identice, e socolit5 asemenea ca o dovadfi
a tainicului scop, pe care-1 urmilresc revolutionarii ovrei.
Noi ins5, cari suntem martorii rasturn5rilor bolsevice, nu
putem considers poporul ovreiesc, in ansamblul lui, siirac st
164
pentru acelei motive din trecut sau pentru allele noui nu vor
mai svarli i in viitor scanteile pogromurilor, contrar tuturor
a0eptarilor lumii civilizate I ...
www.dacoromanica.ro
Autodeterminarea.
WS cuvantul magic, care fram'anta de luni de zile sufletul
atiltor natii, dornice de liberiate. El a fost aruncat in clocotul
al sovietelor a adoptat acest nou crez at popoarelor cu entuziasm. Iar congresul at II-lea, jinut in zilele cand bolevicii smulgeau guvernului provizoriu puterea, a repelat a f8gelduit tu-
166
,Si numai o astfel de unire va putea Inchega pe muncitorii $i Piranii din Rusia inteo forf5 revolutionarti in stare de
a se ap5ra Impotriva oric5rei lovituri ce ar veni din partea
burgheziei imperialiste pi anexioniste.
Plectind dela acest principiu primal congres al sovietelor
in luna Iunie a acestui an a proclamat dreptul popoarelor din
saRusia de a dispune de soartea for (autodeterminanea
moopredelenie).
Al doilea congres al sovietelor din tuna Octomvrie a afirmat $i mai precis acest drept.
In executarea voinfei soviefelor, consiliul comisarilor poporului a hotarat s5 se conducti in chestiunea nalionalitafilor
de urmiltoarele principii :
1. Egalifatea $i suveranitatea popoarelor din Rusia.
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
Armistifiul.
Sondarea alialilor. So lit armistiliului. IMPOTRIVIRI ARMATE $1 VERBALE &area de asediu fn linulurile contrarevolulionare". Intaia sesiune
a Constituantei. Monopolul anun/urilor. Promulgarea legilor.
i
spion al Oermaniei Helfand-Parvus in
scaunul prezidential at primului soviet muncitoresc din 1905,
st5ruie inteo tumultuoas5 activitate in vederea realizarii acelei
p5ci universale", din care azi numai Germania poate profita *i
Sondarea aliatilor.
Cu o indraznea15, proprie semitului, Tr otki adreseaz5 reprezentantilor Antantei la Petrograd, dei nimeni nu i-a recunoscut
0115 acum calilatea de ministru al Rusiei, urm5toarea scrisoare:
www.dacoromanica.ro
ARM 1 STITIUL
169
Prin prezenta am onoare a va informa domnule Ambasador ca Congresul panrus al Sovietelor a numit in sedinta sa
dela 26 Octomvrie
8 Noemvrie un nou guvern at Republicei
ruse : Consiliul comisarilor poporului. Presedintele acestui nou
guvern este Vladimir Ilici Lenin, iar direcjia Afacerilor streine
mi-s'a incredintat mie in calitate de comisar al Externelor.
Atreigand atentiunea d-voastr5 asupra textului propunerii
de incheiere a unui armistitiu gi pfici democratice feirfi anexii
si contribulii $i cu respectarea dreptului fieceirui popor de a
dispune liber de soarta sa, propunere, aprobatil de Congresul
panrus at sovietelor, am onoarea a va rugs se considerali
aceastfi hotfirAre ca o propunere de inffiptuire imediatfi a unui
armistitiu pe toate fronturile gi ca un inceput de tratative in
vederea definitivfirii
Primiti domnule Ambasador asigurarea profundei stime,
Solii armistitiului.
Treigeinarea insii nu mai putea fi impinsa la infinit. Coman-
AR MIST LTIUL
170
Odaia cu plecarea acestei delegafii 5i pe cand ea strabatea pamantul rus, invadat de soldajii Kaiserului, Lenin $i Trojki
www.dacoromanica.ro
ARMISTIT.IUL
171
vietice cu adausul ins c5 vor fi deplasate de pe frontul oriental numai acele trupe, a c5ror transportare a fosf ordonafd
1nainte de semnarea arrnistitiuluia.
Desi acest adaus anula aproape intreaga propunerea bolsevic5, totusi loffe si sojii 1-au primit si astfel armistiliul a fost
semnat si Inceperea tratativelor in vederea Incheicrii pica definitive a fost hoi5ral5.
Semnarea armistitiului (peremir) (15 prilej comisarilor si
preset sovietice sa lansete o nou sf universals chemare c5tre
proletarii din toat5 lumea invitandu-i la Brest-Litovsk s5 stirule,
odat5 cu loffe, talpa cizmei prusace.
Telegrafia f5r5 fir dela Petrograd poart5 pe undele vizduhului scanteile vestitoare de biruinj5
Vsem I . . . Vsem I... (C5tre toat5 lumea)
Vsem I
sboara pe aripi de flacara inviforafa ducand la Paris, la Londra,
la Washington, la Viena, Berlin, Iasi etc. faima pacii, raynit5
de toll.
Acceptarea propunerii a doua de ciitre Nemji e irambijata
ca un mare triumf si ca un semn de bun augur al pacii democratice".
.
Presa sovietic5 crede c5 are dreptul s5 exclame: Revclutia rush nu tradeaz51 Ea ap5r5 mai mult dealt oricine pe
soldatii proletari ai Antantei I" ...
0000oc000000
www.dacoromanica.ro
Impotriviri armate
verbale.
nului, se pare ins5 di nu are nici el puterea de a intelege situatia. Republica Donului, reinviat5 prin vointa hotarat5 a generalului Kaledin si din care acesta se gandeste sa face Piemontul
Rusiei, inculcate de vriismasi, i batjocoritii de cativa aventurieri, nu dri pan5 acum semne de viabilitate. Ouvernul rezimat
pe opinia unor generali refugiati ad, vrea o actiune repede armat& Kaledin Ins st5ruie pentru tactica lui Kutuzov. N'are arme,
n'are munijii i pe urmii la Don nu sunt numai cazaci si mai
ales nu numai patrioti ci si foarte multi bolsevici 1 Orasele de
aici, pline de muncitori, sunt infectate de microbul comunist,
ARMISTITIUL
113
realizeze
174
A f2MIS
Intaia sesiune a
Constituantei.
Intre granifele Rusiei bolsevice e in !Ana $i violenta desfa$urare batalia verbala.
Conform legii electorate, alcatuita de guvernul provizoriu,
alegerile pentru Constituanta trebuiau sa Inceapa la 12/25 No-
carii Constituantei, ele avand putere legala numai pima la convocarea acesteia.
Naivi, cari credeau in alegafiunile bolsevice, erau destui.
Ace$tia socoteau, subt imperiul influinfelor mistice care-i calauzeau, ca odata ce Constituanta era rezultatul sufrajului universal, direct, egal $i secret al poporului, numai ea singura-putea
sa aiba $i indreptafirea de a reprezenta acest popor, orice alt
corp insemnand o uzurpare a voinfii si suveranitalii nafionale.
Daca aceasta Constituanta ar fi fost alcatuita numai din
comuni$ti sau din membri in majoritate bol$evici, guvernul cowww.dacoromanica.ro
ARMISTITIUL
115
va ramanea in manile Congresului panrus al sovietelor, constiluit din vointa maselor muncitoare".
lar ca prima masura de impiedecare a sesiunii Constituantei,
ce-si anuntase inceperea pe ziva de 28 Noemvrie, ei dau o circulars, prin care imputernicesc sovietele districtuale sa retraga
andatele deputatilor, cari nu mai prezentau vointa poporului".
Si tot atunci ei arestara pe membrii Comisiunei electorate,
instituite ai insarcinate de guvernul Provizoriu cu verificarea
mandatelor alesilor Constituantei.
Dar alesii acesteia, odaid in posesiunea mandatului si in.
crezdtori in forta, pe care li-o da constiinta de membri at unui
Adunarea e deschisa de vechiul luptator, social-revolutionarul Schreider, primarul capitalei, asistat de Rudniev, primarul Moskovei, si el vechi revolutionar si ambit alesi Inca sub
Kerensky.
www.dacoromanica.ro
AltriI8/ITI1IL
116
INSTITUT DE CULTURA.
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIUL
177
Monopolul anunturilor.
Ina'bu$irea presei burgheze gi antibol$evice, a fost, dupe
cum am vazut, Inca una din mijloacele utilizate de democratia
integrals" bolsevica pentru infrangerea bataliei verbale ", angajate de partidele adverse.
Aceasta inabusire nu putea deveni Insa efectiva decal lovind in situatia materials a ziarelor ostile comisarilor.
Urmarind acest SCOD comisarii redactara gi publicara la
20 Noemvrie 1917 urmatorul Decret asupra Monopolului Anunturilor :
chioscuri, birouri
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIUL
178
$i jfirfinesc, iar in provincie in presa sovietelor locale ale deputatilor lucrfitorilor si soldatilor.
Proprietarii jurnalelor, ai birourilor de inserare a anunturilor, tot a5a angajajii tuturor intreprinderilor de soiul acesta sunt
obligati sit rfimana la postul for panfi la predarea intreprinderii
in mainile delegaiilor guvernului sau ai sovietelor indreptiijite.
... Persoanele, cari se vor fi fficut vinovate de inealcarea
acestor dispozitii, vor fi traduse in fata judectilii $i pedepsite
Promulgarea legilor.
Ca guvernul comisarilor insu5 acorda putere de lege prouiz orie decretelor sale $i numai pant' la convocarea Constituantei se vede din urmatorul:
Decret asupra promulgarit legilor, redactat $i publicat in
Noemvrie 1917 i care coniine aceste dispozitii:
Pdna la intrunirea Constituantei, eiaborarea $i promulgarea legilor se va face in conformitate cu prezentul decret.
Orice proect va fi supus guvernului spre examinare de
cfitre comisariatul competent, purtand semnitura comisarului
poporului sau prin biroul creiat de guvern pentru redactarea
proectelor de legi subt semnfitura directorului departamentului.
www.dacoromanica.ro
ARMISTITIUL
179
Dup5 aprobarea data de guvern, proectul primind redactarea definitive este semnat in numele Republicei ruse de preedintele Consiliului comisarilor poporului sau in locul lui gi
pentru el de comisarul poporului, care a prezentat proectul. Si
in urm5 el va fi adus la cunotinfa publics.
Fiecare proect de lege va infra in vigoare in ziva cand
va apare in Oazeta guvernului muncitorilor 5i taranilor" (Oazeta rabociavo i krestianskavo pravitielstva).
Ouvernul poate ficsa insa i o alts data pentru intrarea
in vigoare a unei legi. Aceasta data poate fi anuntata i telegrafic. In acest caz legea infra in vigoare din momentul cand
telegrama a fost publicata in fiecare localitate.
Publicarea legilor prin Senat este abrogata. Departamentul
proectelor de legi de pe Tanga consiliul comisarilor va edita o
coleclie de legi i ordonante.
Comitetul central executiv al sovietelor deputafilor lucratorilor, soldalilor i taranilor are oricand dreptul de a suspenda,
modifica i anula orice decret al guvernului".
6t01961019
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X.
Decemorie 1917.
Iara pe drumuri.
In trenul, care vine dinspre Siberia se abate aceias avalanse obisnuita de calfitori. Usile vagoanelor troznesc din latani, ferestrele cad in tartar; i prin golurile negre, larg deschise, se rostogolesc in acest miez de noapte sute de trupuri
natiivilloa se.
scriitorul
in enorma
1ARA$ PE DRINUR1
iii
oameni. Tovar4ii" se intorc dela front. Ei sunt in plina demobilizare. Si pretutindeni ii intampina si aclamh comitetele
revolutionare si ghrzile rosii, cari au pus stfipanire aproape pe
toate ora$ele.
BoNevicii ne urmaresc cu priviri incruntate. Ochii for de
crucial' ai fazbuntirit se infig asupra nasturilor de pe uniformete noastre $i in scapartirile, cari reflecteaza sangele de pe
fronturi continua sa palphe focul, in care /Alia nevinovaii $'au
gasit sfar$itul. Dar o injuratura, care se rostogole$te printre trewww.dacoromanica.ro
182
IARX$ PE DRUMUR1
1ARA$ PE DRUMUR!
i83
gural domnia asupra orasului cu asasinarea in masa a lunkarilor si ofiferilor, pe cari i-au putut prinde.
Cu grabs si zel au procedat apoi la aplicarea decretelor
comisarilor dela Petrograd. Au confiscat casele celor cazuti in
razboiul civil" si ale burghezilor bogafi constrangand pe vechii
proprietari sit locuiasca in una sau dour' camere, cele mai
strimte si mai dosnice, au rechizitionat pe seama proletarilor
184
1ARA$ PE DRUMURI
Cei cart au avut imprudenfa sa protesteze au fost declarati contrarevolufionari" $i aruncafi in inchisoare. Teroarea cea
mai inversunatfi s'a deslfinjuit asupra orasului. Comisia extraordinard bo4evica avand chemarea s urmgreasca contrarevolufia" are ziva si noaptea ochiul deschis. Garda rosie populeazi
IARAS PE DRUMURI
185
Spre marea noastra am5rticiune, not trebue s5 mai ramanem in lumea deaci. Numai *eful misiunei e chemat in fart'.
www.dacoromanica.ro
1ARX$ PE DRUMURI
186
Imnul flamanzilor.
In dupfi amiaza zilei de 15/28 Decemvrie incerciim sa ne
imbarciim in trenul, care pleaca spre Penza. Incercarea ni e zadarnic5. Garnitura geme de lume. Ins5s acoperisele vagoanelor
$i
$i
calauzit de intamplare, ne lufim si not inima in dinfi. Un vicinal" pleac5 la Afkarsk. Ne urcam in el $i pornim cu cafiva
Bill drumeli in necunoscut. La Atkarsk indefiznim sa trecem
inteun tren de marfa. Franarii, gramildifi in vagonul de langfi
locomotiv5, ne primesc $i pe not $i ne fac loc in jurul unei
www.dacoromanica.ro
IARA$ PE DRUMURI
187
cire vagonul se umple cu lume. Sunt peste treizeci de proletari, muncitori, cari yin de undeva si can nu stiu inctitrau merg.
La plecarea trenului din gar5 cateva glasuri fredoneaz5
Na krasavilu primi...
www.dacoromanica.ro
188
IARAS PE DRUMURI
bosiaki" par a
IARAS PE DRUMURI
189
Eli burjuiule I
Dela un timp pasagerii din tiopluscaa noastrA se rAresc.
Ei se risipesc pela diverse stain. Iar inspre sears famfinem abia
vreo 5-6 insi. Frigul incepe sa devina iarA$ insuportabil. Sunt
290. Catava vreme rdisurAm in lung si'n lat vagonul 91 ne invfirtim in strimtul lui ca ni$te fiare in cuscfi. Incercarea ramfine
insa zadarnica, nu ne mai putem incaizi. Suntem injepeniti deabinelea.
190
IARAS PE DRUMURI
Mahnit i revoltat de barbaria tovarailor ma intreb, adancindu-mi ochii in infinitul campului de zapada, ce am eu ca sa
pot fi calificat burjuia i tratat cu s'albetficie de soldatii toIgniii pe canapelele din compartimentul dela spatele mete ?
Intrucat ei sunt proletaria i eu burjuia ? Cu cat suferii danii
mai mull decal mine ? Care dintre not o fi avand mai multe
IARAS PE DRUMURI
191
de frig i oboseall
Triajul pare a se dep'arta pe masurg ce ne apropiem de el.
Nu ne-am rallicit cumva Oh ?
Nu I suntem Indatil acolo, r5spunde asigurtitor soldatul
meu ... S vedeji ca o sit vtt piaci", mai adaugii bunul meu
tovaril simlind parch nevoia &aqui alunge Ingrijorarea. Sunt
nite siberiaci cari yin dela frontul romfinesc ...
Cum, din Romania ? ...
Lumea toatri tia i gazetele scriau ca soldalii rui Incasasefa oarecari paturi de pucli pe frontul moldovean. Si pentru
asta bolevicii din Soodepia jurau di la cea dintai ocazie vor
durile mele. Sunt oameni buni, ei povestesc o multime de minuni despre piitiiniile for prin Romania ...
In clipa urmittoare ciattuza mea se oRiete i bate puternic
in uvt unui vagon. Cineva riispunde dinituntru i imediat ua
slit
pare di tivete buzele celor dourtzeci de soldati. Ei se Intalneau cu o uniformii, pe care o mai vitzuserii i care le reamintea probabil lucruri interesante. Unul din el se repede si -i
ajuta ofijerului roman sit urce in tiopluscii" i toll primese
salutul acestuia cu obinuita bland* i ospitalitate ruseascii.
Vagonul
tiopluKa
are Infiitiqarea unei colibe ambulante. Sunt instalate aci douit randuri de paturi de scanduri
(priciuri), peste cari sunt aruncate in disordine mantale, bran',
www.dacoromanica.ro
lAllik$ PE DRUMURI
192
&Ada mart din p5r de copra, paturi, sad cu merinde i cfoboate de 'Asia (valenchi).
Abia wzati in vagon, tovaraii ne ofer5 ciai, carnaji, slanina, ou5 i paine. Mancam cu o pofra de lup, cad rabdam de
...
www.dacoromanica.ro
Ar
r
11.-
!ir,
41.
or,
1
www.dacoromanica.ro
IARAS PE DRUMURI
145
descalt5 cio-
ma atinge uor cu mane. Aud" ii raspund eu Incet i el yespirti fericit. Arunc apoi mantaua la oparte, imi desfac vestonul
13
www.dacoromanica.ro
IARAS PE DRUMURI
194
pusdi era un suflet, cum mai bun si mai nobil nu e altul. Siberiacul rrispunde prin fluierul lui acestui suflet. Si ca sit ne
int5reascri aceasta convingere el (15 drumul dup5 doina iris%
$i arta lui. El potriveste in clipa cand trenul se pune in miscare pe duiosul lui fluer una din cele mai frumoase doineu
rusesti: Iamscik nye g6nyi Wadyei (Iamscik nu goni call tail).
lar un frumos bariton din coltul opus al vagonului ii acompaniaiti Meet. Strofa :
www.dacoromanica.ro
IARK$ PE DRUMURI
19S
196
IARAS PE DRUMURI
A doua zi ma trezesc in sunetele unui adeviirat cor barbar. Tovar5sii" horcfiesc ca patrupedele, a cAror slanina li-a
cladit infatisarea diformii a trupurilor nal5v5loase s'al c5ror
nume it poarI5 uneori.
Perelii vagonului sunt plini de moroz i trupul, inegrit de
sgura de arbune de pe jos si fr5mantat de maruntii musafiri
Almosfera din ntioplusdia devine degrab5 tot asa de prietinoas5 ca $i azinoapte. Siberiacii ne dau toate atentiunile si
au grija ca s5 fim pe deplin mulliimiti.
Ce pacat c5 acesti oameni, poporul rus, lumea asta de
muncitori ai cernoziomului" n'au avut si nu au conducatori,
care sa-i inteleaga si sai c51a.uzeasc5 pe drumul cel adev5rat 1
In trecut ca $i azi ei au fost copii vitregi ai mantei ruse",
striiini in casa for i iota pentru ce odinioaril ca $i azi ei pot
fi intrebuintati la acte, cari sunt protivnice firii si sufletului lor.
Dadi candva viitorul le va da si for conduciltori adev5rati,
dacfi cineva li va cere salt numeasc5 $i ei in mod liber pe
acesti condueStori, am Credinta ca poporul rus, tfiranii rusi incetand de a mai fi instrumente oarbe in mans unor clici, vor
fi tot asa de pacinici, tot asa de ingaduitori si tot asa de civilizafi ca i alte popoare.
www.dacoromanica.ro
197
IARAS PE DRUMURI
Sovietul e slapan
*1. in Samara.
Domiciliul nostru e puternic zavorat. El nu ni-se deschide
decal dup5-ce batem de cateva on la use 5i dup5 ce asigur5m
pe cei dinguntru ca suntem vechii for airiest.
Proprietarii ni-au f5g5duit la plecare ca nu vor inchiria
camera inainte de primirea avizului nostru. Nu s'au limit de
cuv5nt. F5g5duiala e o calitate a rusului, implinirea ei e ceva
ce nu se cunoa5te in Rusia.
Camera noastra e de nerecunoscut. Podelele sunt imbricate cu marl 5i bogate covoare persiane. De pe perefi str5lucesc culorile variate, exottce $i atragatoare ale unor prea
luxoase cuverturi orientale. bar pe mese i in unghiurile 'camerei stau ingram5dite vase 5i, obiecle, cari imf reamintesc bogatele colecfii din muzeie.
Transformatorul camerii mete $i posesorul acestor minunate comori e noul chiria5, Victor Ivanovici. Intins pe o canapea moale, 5i ea oriental& el pare in mijlocul acestor avulii
un mic Arun al Ra5id..
www.dacoromanica.ro
198
1ARA$ PE DRUMM
gi
IARA$ PE DRUMURI
199
si toti sefii de servicii, precum si numSrosi cadeti au fost instalati in locul lor.
Decretul Comisarilor privitor la rechizitionarea locuintelor
le serveste noilor stSplini pentru inlaturarea persoanelor ostile lor.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI.
Decemurie 1917.
Tratativele de pace.
In vederea tratativelor de pace guvernul sovietic a Insiircinat cu conducerea for aceias delegatie, care a incheiat armistitiul. Iar Puterile Centrale au numit delegati pe cancelarul
Kuhlman din partea Germaniei si pe Czernin din partea Aus
triei. Delegatii Turciei si Bulgariei aveau, fireste, numai rot de
figuranti.
Declarafia Sovietelor.
La scadenta arinistitiului (15 Dec. st. v.) deputatiunea sovietic5 s'a prezentat la BrestLitovsk, unde in acbia zi a prezentat delegatiei Puterilor Centrale urm5toarea Declarafie de
TRATATIVELE DE PACE
201
3. Sa se garanteze popoarelor, cari n'au avut independenja politica Inainte de razboi, posibilitatea unei libere consultari pe cale de referendum ast?pra regimului politic ce vor sa-1
adopte. La aceasta consultare va fi admisa intreaga populajiunea
teritorului respectiv, incluziv emigranjii $i refugiajii.
4. In cazul cand aceste leritorii sunt locuite de mai mulfe
nalionalitali, drepturile minoritajilor trebuiesc garantatd prin legi
speciale asigurand independenla unei culturi nationale si pe
cat e posibil aulonomie administrative.
5. Niciun beligerant nu e obligat sa plateasca vreo contribujie. Contribujiile Incasate trebuiesc restituite. Reparajiile
Riispunsul Centralilor.
Dupii zece zile, la 25 Decemvrie, delegajia Puterilor cen'rale inmaneaza deputajiunei sovietice urmatorul Rdspuns la declarajia acesteia:
TRATATIVELE DE PACE
202
acesteia
declare in ce pri-
rush',
cele ce
urmeaza:
TRATATIVELE DE PACE
203
La punct 4. In ce priveste garantarea dtepturilor minorit5jilor, bfirbajii de stat ai quadruplei aliante au declarat in repetile randuri c5 aceasta face parte esenlial5 din dreptul de autodeterminare at popoarelor, el trebuind s5 fie inscris in con stitutie.
204
TRATAfIVELE DE PACE
TRATATIVELE DE PACE
205
Delegatia rush vorbeste pe un ton ca si cum ea ar reprezenta pe invinghtorii, cars ni-au cucerit far& Or situalia de
fapt e tocmai contrara acestui punct de vedere.
Trupele victorioase germane se gasesc pe teritoriile ruse.
Delegatia rush pretinde recunoasterea dreptului de autodeterminare al nafiunilor inteo forma, pe care guvernul rus insus
n'o recunoaste pe teritoriul de subt autoritatea sa.
Guvernul actual al Rusiei se reazima escluziv pe violenfh.
Tot omul care cugeth altcum decat el este declarat de catre
guvernul bolsevic dusman al revolufiei (contrarevolufionar) i
e scos de subt scutul legii.
Pentru aceste motive inaltul comandament german socateste necesar sa refuze fnvinOor orice amestec in regiunile
ocupate $i din considerafii tehnice socoteste ca nu trebuie sa
evacuieze trupele germane din Curlanda, Lituania, Riga si din
insulele aflifloare in golful Rigii".
www.dacoromanica.ro
206
TRATATIVELE DE PACE
Actorul schimba rolul. Trofki se hotar5ste sa is el insus conducerea tratativelor de pace si pleaca la Brest-Litovsk.
Kuhlman $i Czernin it asteapta. Ei consimt fireste sa asculte pe fostul librar *vienez 5i se indupleca sa continue tratativele cu el.
Comedia ruleaza inainte. Actul at doilea reclam5 tin actor in plus. Trolki, librarul dela Viena, spionul dela Paris, os%lieu) din Canada era cel mai indicat. Kiihiman se lupta sa
dimana gray, Czernin se st5paneste cu greu.
catorit situafiei din Ucraina credeau in aceasta fagaduiala. Ofiferii aliafi se ofereau s5 sprijineasca nobila hotarare, iar voluntarii nafiunitor din monarhia austro-ungara, stransi la Kiev, se
aratau $i ei gala de jertf5 $i decisi sa lupte alaturi de soldafii
Rusiei Mici pentru a (Mama subreda alcatuire habsburgica si
a da fiinf5 unor vechi idealuri.
Hotiirata sa-si realizeze angajamentul luat fate de sine $i
feta de aliafi, Ucraina se str5dula sa-si injghebeze o armata a
ei, nafionala, $i s'o pima in situafia de a lupta. Rada lurt con-
TRATATIVET.E DE PACE
207
48 de ore atitudinea fajh de soviete, sh lase drum liber armatelor revolujionare trimise in contra lui Kaledin si sh opreasch
imediat trecerea trupelor crizricesti prin feritoriul ucrainian. In
caz de refuz armata sovietelor va invada Ucraina.
Dar Rada nu se insphimantii. Drept raspuns la ameninjarea sovietica ea lanseazii un manifest &hire poporul ucrainian,
prin care acordil pilm'antul chranilor, stabileste ziva de 8 ore de
munch, amnestiazh pe toji delicuenjii politici $i promite convocarea Constituantei pe 21 lanuarie 1918.
Dar cei cari coboaril din Mazeppa nu puteau fi altfel decat acesta. Imprejurarile, dorinja de pace generals, care era tot
asa de accentuate in Ucraina ca si in Rusia, rtivna mujicilor
s'a muncitorilor de a Iua locul si de a-si insusi avutul burghezilor si profunda, potologica ostilitate a masselor impotriva guvernelor burgheze sau mixte au constrans Rada sh schimbe de
front. Pe cand Trojki descindea la Brest-Litovsk, se infajise alit.turi de el, ca parte contractanth, s'o deputajiune ucrainian
avand misiunea sh discute $i sh incheie pacea cu Centralii in
numele guvernului si poporului ucrainian. Ea pretinde in primul
moment di se prezinth in numele republicei ucrainiene, fticand
parte din statul federally rus, dar duph pujin limp ea trata in
numele Ucrainei libere si independente.
Mirarea celor cari sunt martorii acestor precipitate schimbfiri de atitudine, e mare. Dar cum evenimentele nu stau pe
loc si cum Brest-Litovskul devine centrul, in care ge desfigurii
cea mai sinistrii comedie, ale chrei umbre macabre se proecteazh asupra Iumii intregi, in curand toate privirile acesteia se
concentreaza asupra ecranului, pe care destinul inseamnh o
judecata $'o ()sand&
Conflictul cu Romania.
Push intre ciocan si nicovalh, intre Centralii vriimasi
*i Rusia tradatoare, Romania face sforrari supraumane ca sit'
se salveze, sh -$i phstreze neatinsa onoarea si sh-si asigure
posibilitifile de realizare a idealului, penfru care a intrat in
rhzboi.
www.dacoromanica.ro
208
TRATATIVELE DE PACE
TRATATIVELE DE PACE
209
0 dovadli".
Un oarecare dezertor sosit de curand din Moldova descrie in ziarul local bolsevic Gazeta lucratorilor si Oranilor" o serie de patanii", cari i-s'ar fi intamplat pe frontul
Nemtii la Petrograd.
E vorba deocamdata numai de o mica avantgarda. Grosul
va navali ceva mai tarziu.
La Brest-Litovsk darza" delegatie sovietica i-a solicitat
glelegatiei germane asa intre patru ochi" un imprumut de doua
miliarde de ruble pentru refacerea Rusiei. Delegatia Centralilor
n'a refuzat cererea, dar a inteles s'o foloseasca ca pretext pentru
a studia pe teree starea actuala a Rusiei. Ouvernul comisarilor s'a grail sa admita dorinta nemtilor si i-a invilat sa trimita o
deputatiune la Petrograd pentru a se convinge de visa de soli-
www.dacoromanica.ro
210
TRATATIVELE DE PACE
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.
Decemarie 1917.
erg ciunul.
E seara de Crociun 1
Nici colinde, nici sunete de clopotei, nici muget de buhai,
nici pocnete de harapnic ...
Zapada scartae strident subt picioarele trecatorilor si gerul
de 26 patrunde pane la os. 0 ceata groasa se intinde $i invalue ca inteun giulgiu urias vechea cetate de pe tarmii Volgii.
Becurile electrice, aninate dealungul ulitelor inegurate, abia
mai clipesc. Par niste ochi inghetati. Casele burghezilor, odinioara asa de vesele, astazi par umbrele unor puscarii, cari iii
rasfrang tremuratoare siluetele macabre in dara subtire de lumina sure a felinarelor din preajma. Ferestrele sunt infundate
112
CICA CIUNUL
Un porn de Craciun.
Intr'o camera dosnica a casei noastre se aprinde un Pom
de Craciun". Ce indrasneala I ... Dar copii continua sa Iralasca $i sa se bucure. Ei te fac sit* uiti de tot ce te prive0e
pe tine, prizonier at societatii $i at vietii, si sa implineti chiar
Cateva luminile sunt aninate pe crengile pomului 1 ranturi mici de hartie colorer& simbolizand astazi alte lanturi, le
leaga unele de allele.
Un clincanit ascutit de clopotel veste0e sosirea ingerului".
CRICIUNUL
213
dela un limp jucariile i se aeaza pe un scaun din fata pomului. Pe buzele ei mici i vinete incremenete un zambet
subjire, ca un fir inghejat, alb, de brume. lar in ochii ei mari
i fici se rilsfrang prin dungile de lumina, ce cad pe pupilele
larg deschise, inspgimantate i chinuite de friguri, tot pustiul i
loath* tragedia de afara.
Glas de clopot.
Tarziu, catre miezul noplii, vazduhul se umple de un zgomot surd, prelung. Din turnul catedralei, a carei umbra se
inalta stapanitoare peste oraul in agonie, se desprinde boncanitul adanc, puternic i sguduitor al clopotului cel mare. Unda
Ziva de Crociun I
E frig in odae ca intr'o casa de morji. Caput mi-e injepenit i abia imi mai simt mainile. Focul a devenit un lucru
www.dacoromanica.ro
214
CRACILINUL
de astadata undele lui se resfira ca tot atatea trambe de lumina, cari despica gi risipesc ceala si coboara caldura, pacea
$1 fericirea in suflete. Acest glas e sirigarea solemn& biruitoare $i cucernica a Adevarului. Genunchiul se frange si se
pleaca umilit in fata lui. Din maruntaiele amortite ale fiintii se
ridica credinta, pe o clips adormita, pentru a li da celor slabi,
chinuiti i prigoniti incredere, nadejde $i siguranta.
Ori cats galfigie ar fi afara si neintelegere $i vrasmasie
not ni avem pacea noastra. E pacea sfanta, adanca $i nebiruita,
pe care ni-o da Nasterea Mantuitorului.
...In aceasta clips de impacare cu mine, de abnegatie $i
despartire de cele materiale, soldatul meu se precipita brusc
www.dacoromanica.ro
CRICIUNUL
215
La Biserica.
Negura de eri a disparut $i vremea s'a mai potolit. Din
$i luminosi cad fulgi desi de zapada, cari sclipesc
ca niste fire de argint $i improspateazii troianele, ce invaluie
de mai bine de doua luni orasul.
Catedrala
soborul Samarei
e o pulernica $i impresionanta creatiune artistica. E cea mai pompoasa, mai. masiv
$i mai desavarsita constructie din aceasta regiune. Ziditii in stil
bizantin ea infatiseaza toate formele templului lui Justinian,
care de secole isi imprumutii modelul bisericilor ortodoxe.
norii albi
cari se inalta drepte un potop de Mai de ceara curate, galben& ale caror reflexe curcubeice se inialnesc cu acelea ale
sutelor de becuri electrice aprinse, sunt din aur $i argint masiv.
Portretele sfintilor, cari impodobesc iconostasul, puternicile columne si zidurile pane sus in cupola $i catapeteazma templului,
sunt lucrari de arta desavarsila, a caror alcatuire rasfrang in
2i6
CRACIUNIIL
Pravoslavnicia in
distrAmare.
De cand cu revolutia $i mai ales incepand dela stapanirea
sovietelor lumea de jos, proletarii, arata o complecta desinteresare, dace nu vrasmasie fate de bisericii. Bigotizmul de anti
data, acea ingramadire de fanatici, cari inlepeneau ingenunchiati pe lespezile de pealed ale bisericii, ascultand ceasuri
dearandul liturghiile si litaniile fare sfarsit, acele infrigurate
inchinari in fala sfintelor icoane, facatoare de minuni $i acea
pasionata intrecere de a bate cat mai multe matanii si de a
face cat mai multe crud, astazi nu mai exists. Pravoslavnicia,
asa cum a fost cunoscuia, e in plina distramare. Temelia, presupusa pane eri de granit, se surpa pe incetul, pe neobservate,
fiira sgomot ca $i cand ar fi facuta din nisip.
Desprinsa din stralucirea imperiului bizantin si aducand
de acolo splendoarea mantiei imperiale, absolutismul $i atotputernicia acesteia, conceptia de stat teocratic si tot belsugul de
mijloace spiriluale, cu care se influinteaza, se cuceresc si se
stapanesc sufletele, mai ales cele cari au fost ferite de contactul
cu stiinta, investita cu bani si bogatii enorme nu numai de
bigotii capi ai principatelor ruse, dar si de cuceritorii streini
(Tatar, biserica ruse a devenit s'a fost in cursul secolilor reazimul cel mai puternic al printilor rusi, sprijinitoarea statornica,
www.dacoromanica.ro
CRICIIINUT.
217
218
CRACIUNUL
Virtutea" nationals
simbol revolutionar.
Uria*a cetate de pe Volga are prea putina infati*are de
stirbilloare. Tovarhii igi continua in colturi de uliti mitingurile
obi*nuite, cari li fac, dup5 parerea lui Lenin, cea mai buns
educatie revolutionaram *i in cari discuta cu aceia* pasiune
chestiunile dela ordinea zilei. Sovietul e *i el in plin5 *i neintrerupta activitate. Execute ordinele dela Centru si n5scoce*te
el insult fel de fel de m5suri, privind intarirea adminisfratiel
bol*evice, pe cari le aplic5 fora intarziere. Preocuparea lui prin.
cipala rtimane insa urmarirea pcontrarevolutionarilor" pe cari
gardi$1ii ro*ii ii ridicfi ziva on noaptea din c5minele for $i ii
incartiruiesc" in formidabila pu*dirie a Samarei, zidit5 de cei
cari nu se puteau gandi ca vre-o data vor fi *i ei locatarii acestei sinistre Case a Morti lor".
Magazine le micilor sfarnari, cari au imbrati*at credinta
ro*ie, precum *i dughenele ovreie*ti sunt toate deschise. Pro'
prietarii for iii dau silinta sa apara cat mai internationali",
trateaza cu o sgomotoas5 atentiune pe prizonierii puterilor centrale, cari sunt 15sali liberi de soviet *I in sa se gilseasc5 cat
mai mull in treaba pentru a arata cat de mare a fost ura for
impotriva ucazelor de odinioar5, cari ii obligau s tine sarbawww.dacoromanica.ro
CRACIUNUL
2i9
Masa Rusului.
Ruii, dupe cum am mai vazut, pun un deosebit pret pe
mancare. De cum se scoala ei dau foc samovarului i data
cu cele cateva pahare de ceai IV aprovizioneala stomacul din
greu cu carnuri, unt, marmelada, oat, miere etc. Iar la miezul
zilei incalzesc din nou samovarul pentru a goli iarai cateva
pahare de ceai peste placintele (blini), pentru care au o deoseb ita predilectie. Dupa amiazi, cam intre 3 i 4 oare iau dejunul obinuit, compus din mezeluri *i mancari grele i variate
dar mai ales din ciorba (sci) specific ruseasca, Oita dintr'o
amestecatura de zarzavaturi, printre cari prevaleaza varza, *i
CRACIUNUL
220
$i.... ceai.
Soarta arturarilor.
Pu*i intro chinuitoare situafie de umilinta, prigoniti $i urmariti mereu pentru banuiala ca ar fi vra*ma*ii noii start de
lucruri, amenintati in orice moment cu arestarea *i incarcerarea in cazemafele Samarei, carturarii rusi sunt astazi mai solidart ca oricand. Ei se cauta, se aduna $i solicits mangaere $i
ocrotire Impotriva teroarei $i a furtunei, care s'a abatut asupra
tor. Casa gazdei noastre se umple pe incetul cu neamuri *i
cunoscuti : Profesori, profesoare, slujba*i de slat, ofiteri despuiati de epoleti, comersanti, industria*i, pensionari etc.
Infati*area acestor oameni e cat se poate de jalnica. Dad'
din chipurile for ar lipsi liniile, cari marcheaza pe omul de
carte, ei nu s'ar deosebi de loc de proletarii, cari pang eri
alcatuiau gloata supusa $1 muncitoare. Saracacios imbracati,
www.dacoromanica.ro
CRYtelliNilt.
22i
subliati la face si cu urme de friguri in priviri, semn al chinului si spaimei Ihuntrice, ei par niste muschetari, infranti de cru
zimea neprevilzutului. Femeile, cari althdath striiluceau in bogatele for costume si blifini luxoase, asthzi sunt imbricate in vestminte de muncitoare. Temhtori de rechizitii $i confiscari, bar -
bali $i femei, isi ascund in beciuri sau in gropi spate in phmant hainele mai de pret, precum si prisosul ce trece peste
douri randuri de inbrAchminte, douil perechi de albituri, o pereche de cizme sau ghete, un palton, o diciula etc., cat inghdue
un decret al sovietului. Bijuterii, inele, decoralii nu mai poarth
nimeni, sunt si ele ascunse.
Asezati la o mash rotunda si incaphtoare, relicvie a vremurilor de nephsare, de bucurie si de uitare, oaspetii povestesc, fiecare, necazurile $i pfilimirile curente. Profesorii se plang
ca scoala e in plina distrhmare $i ca educatia copiilor se ghseste in mare primejdie. Ofiterii sunt rusinati de starea de umilintel, in care i -au cufundat sovietele. Iar un biltran general,
care a stat in slujba armatei si a larii limp de 45 de ani, constath amarat ca la bhtranete trebuie sa se multhmeasch cu o
leafs lunarh de 8 ruble, solda unui soldat. Comersantii isi plang
si ei soarta. Bolsevicii ii incarch cu impozite $i ii silesc, deli
nu be mai renteaza, sa aduch marfuri. Si in sfarsit industriasii
sunt mahniti pentru rolul, la care au fost degradati, caci azi nu
ei, ci muncitorii sunt stapanii intreprinderii. Produclia s'a redus
in mod simtitor, materiile prime lipsesc, profit nu mai exists $i
cu toate astea muncitorii cer salarii marl. Patronul care refuza
sa satisfacii aceasta cerere risch sa ajungh in temnith.
Aceste plangeri ficseazi o stare de fapt, dar ne desvaluesc
si un trecut. Chrturarii rusi aproape in totalitatea for au luptat
pentru emanciparea Rusiei, pentru desrobirea thranilor $i pentru respectul muncii. Inchegand Inca in cursul veacului al
XVII1 -lea diverse socieliiti cu caracter secret si postandu-se
CRACIUNUL
222
CRACIUNUL
123
Femeia rush.
Istoria Rusiei e plina de figuri femenine, cari au jucat
roluri de initiative, de indrumare, de progres $i de hotaritoare
prefaceri politice $i sociale.
Olga, vaduva lui Igor, mama $i regenta minorului Sviatoslav, a fost cea dintai princess rush*, care a imbrati$at credinta ortodoxii $i care a fost trecuta drept Sfta Elena" in
calendarul bisericei pravoslavnice.
Elena Glinska, sotia urmasului lui Ivan al Ill-lea, Vasilie
Ivanovici, mama $i regenta lui Ivan cel Oroaznic, s'a afirmat
ca o femeie de mare energie $i indrazneala. Puternicele intarituri ale Moscovei
Kitai gorod
dela ea purced. Vrhma$ii Rusiei $i ai dinastiei moscovite au gasit in ea o aparatoare neinfricata a traditiei $i maririi Marelui principat al
Moscovei.
CRXCILINUt.
224
www.dacoromanica.ro
CRACIUNUL
225
rul Liberator a infiinjat un mare num& de gimnazii $i progimnazii pe seama sexului femenin, far universitatile s'au deschis largi portile femeilor, studente, dandu-le dreptul sa imbratiseze orice cariere.
Cercurile liter-are si organizatiile revolutionare incepura
a numara printre membrii for tot mai multe femei, can intreceau adeseori pe barbaji in talent, initiative si indrazneala
participand direct si executand personal actele menite sa desavarseasca scopurile acestor societati.
Bogatia sufletului, culture, inaltele si puternicile sentimente; cu can erau inzestrate, au dat marilor scriitori ai yeacului al XIX-lea un inepuizabil material pentru scrisul lor. Femeile eroine din baladele, epopeile si romanele ruse sunt
pesa Maria (mama lui Tolstoi) din Razboi si Pace" ale aceluias scriitor,
infalieazii tot variatul i specificul complex de
sentimente, de viala i de manifestare sufleteasca a femeii ruse.
Inainte insa de a fi un element de puternica si sgomotoasa contributie la promovarea $i primenirea vietii sociale ca
atatea femei martire, cari si-au gasit expresiunea supreme in
faimoasa mama a revolutiei" Brogro-Brekovskaia sau in cunoscuta filantroapa contesa Panin,
femeia ruse a infeles si
intelege sa fie o cultivatoare fanatics a sentimentului de dragoste. Intreaga viala si toate miscarile ei sunt dictate $i ciliauzite de acest sentiment. El o face sa fie solie devotata si fa,
natica ca o Natalia Dolgorukaia, care nesocoteste suferinta ;
accepts cu millet senin orice sacrificiu, dupti chipul vechilor
femei slave, cart primeau sa fie arse alaturi de sotii for dece15
www.dacoromanica.ro
226
CRACIUNUL
daft El da familiei ruseti acea almosfera de caldura, de prietenie i seninatate, care se desprinde cuceritoare din Ana Karenina", din Puterea Intunericului" lui Tolstoi, din Cronica
Familiei" lui Aksakov i celelalte romane ruse*ti. El alimenteaza
bray,
CRXCILINLIT.
221
revenita in Rusia revolutionary dupa 12 ani de robota in cazematele Siberiei, este numita in calitatea ei de fruntase a partidului social-revolutionar de stanga, aliat cu bol$evicii, prezidenta a Congresului taranilor in locul social-revolutionarului de
dreapta Auksenteiev, inchis in cetatea Petru si Paul s'apoi incredintata cu conducerea sectiei taranesti a Comitetului Central
executiv. Tovarasa Ko llontai (o editie a faimoasei printese Daskov din vremea Ecaterinei a II-a 1), fosta inainte de revolutie
sotia unui cunoscut general larist, iar azi casatorita dupa toate
formele religioase, in fata unui preot, contrar uzantelor bolsevice, cu sdravanul mariner Dybenko, comisarul marinei, conduce
sectia asistentei sociale din guvernul comisarilor. Nadejda Consiantinovna Ulianova, sotia lui Lenin, este una din cele mai
apreciate gi respectate colaboratoare ale noului regim. Ea imparte in mod efectiv munca cu barbatul sau.
Provincia nu ramane nici ea mai prejos decal capitala.
Aci, in numeroase soviete conduc gi hotarasc in multe chestiuni
fanatizmul
$i
inteligenta femenina.
$i
www.dacoromanica.ro
228
CRACIUNIIL
CRACIUNUL
229
0000030000000000
www.dacoromanica.ro
Presa rusa%
Presa rush s'a ridicat in cursul vremii la o infiltime, care
cu drept cuvant putea fi invidiat5. Ea s'a a$ezat cu cinste al5turf de cea mai bung press din occident.
Intaiul jurnal rus, editat de Nachtsokin, reputatul sfetnic
in afacerile externe al lui Alexe Mihailovici, al doilea Romanov
pe tronul larilor, era un simplu buletin de informatii pentru
uzul personal al tarului, continfind $tirile reproduse din jurnalele streine.
Petru cel Mare, care in caTatoriile sale prin larile din
Apus a avut prilejul sa cunoasca importanta preset $i care a
Inteles ca opera sa de reformare $i primenire a vietii sociale
din Rusia va putea fi mult ajutatA de cuvfintul imprimat, $i-a
dat loath' sill* sa promoveze $i in tam sa industria tipografic5 $'a infiintat dup5 creiarea $i introducerea alfabetului civil
$'a limbii oficiale $i literare ruse, intaiul mare organ de publicitate : Gazeta Pelersburgului.
Nal la Ecaterina a H-a ins5 presa rusa nu reu$ise sa -$i
deschiz5 calea, pe care trebuia sa mearg5. Ea era mai mull
un amestec de impresii personale, de inregistr5r1 de evenimente interne $i externe, de incerc5ri literare mai mult sau
mai putin reu$ite $i de d5ri de seams asupra variatelor aspecte
$i intampl5ri obicinuite din viala socials curenta. Dar marea $i
puternica fr5mantare intelectual5, care cuprinsese Apusul $i
care urmarea o fundamentals transfounare a vial sociale $'a
instituliilor, care guvernaserfi pfin5 atunci societatea $i statele,
n'a putut ramanea Mfg ecou nici in Rusia. Inshi Ecaterina se
molipsi de teoriile, cari vizau inchegarea unei lumi noui $i
infra in leg5tur5 directs cu marii promotori ai acestei lumi.
lar alaturi de ea, la Indemnul $i sub protectia ei, se ridich' o
www.dacoromanica.ro
CRACIUNUL
231
Intemeietorul presei
rationale.
Cel mai de seams printre ace$lia fu Nicolae I. Novikou.
Membru al primei loji masonice ruse, infiinjate in Petersburg
la 1772 de masonii, cari incepuseril sa-$i afirme existenta in
Rusia Inca sub Elisabeta Pelrovna, acest creier viguros reu$1,
Ca sa asigure presei posibilitatea de imprimare in condijii bune i eftine el s'a silit sa intensifice cat mai mull induswww.dacoromanica.ro
232
CRAC1UNUL
Cenzura.
Pentru a reduce i a paraliza efectele imediate ale acestei marl puteri organizate autocratia, comb5tut5 i vr5m50t5
de mai toti gazetarii de talent i de toti marii scriitori ai veacului al XIX-lea, a recurs mereu la arma cenzurei, care era mamarl, i aplicat5 cu o asprime far5 pereche.
Conform regulamentelor de cenzur5 nici-o gazet5 nu putea
apare f5r5 o autorizatie prealabil5, datA de puterea administrative i ftir5 depunerea unei cautiuni de 5000 ruble (pentru
jurnale) i 2500 ruble (pentru reviste).
Fiecare publicatie provincials era supus5 cenzurii prealabile. Gazetele din cele douti capitale
Petersburg 51 Moskova
se bucurau de oarecare favoare, ele fiind scutite de aceast5
cenzur5, dar conduciitorii for riscau sa indure toate rigorile administratiei, care aplica pedeapsa laril vreun drept de apel la
justitie, in cazul sand gazeta inctilca ordinele, cari opreau
www.dacoromanica.ro
CRICIUNUL
233
anurne publicatii. Advertismentul, repetat, da dreptul puterii administrative s5 pun ziarul advertizat subt cenzura preventiv5,
dacA nu se conforma circularelora biroului de cenzurii.
Dar in afar de oprelistele, insirate in numiiroasele drculare administrative", cari se adresau conduc5torilor de ziare,
mai era interzis s5 se publice si chestiuni, cari intrau in cadrul
rezoanelor de inalt5 politico` sau mai corect cart nu erau in
vederile guvernului. Directorul de ziar era invitat" in mod discret, dar hot5rit, prin scrisoare confidential& verbal sau pe
cale telefoniat de biroul cenzurii ca se nu publice nimic despre cutare chestiune, persoana sau intamplare.
Foarte adeseori bietul director de ziar trebuia s5-si prezinte foaia spre cenzurare nu numai la un singur birou ci la
mai multe deodat5, dup./Kum publicatia privea chestiuni de diferite ordine. Asa dac5 scria despre o chestiune militar5, despre
una bisericeasc5, politieneasc5 sau estern5, el trebuia se -si
plimbe ziarul inainte de a apare pela birourile de cenzura militar5, bisericeasc5, la prefectul politiei sau In ministerul de
Externe.
234
CRACIUNUL
cum $1 cele scrise in limbile alogenilor (colonialilor"), polonezi, finlandezi, ucrainieni, armeni etc.
c) Vor of
la acte criminate, adec5 la acjiuni pasibile
de urmariri judiciare.
www.dacoromanica.ro
CRACIUNUL
235
Decretul e aplicat la inceput cu oarecare bland*. Gazetele suspendate sau suprimate n'au decal sfisi schimbe titlul
ca sfi-si continue aparitia regulati5. Dar dela o vreme blandejea
se evaporeazfi $i comisarii incline spre rigoare. In sedinta din
5 Noemvrie a Comitetului Central executiv Lenin spune urmiltoarele: Noi bolsevicii am afirmat cu toate ocaziile ce Mind
cand vom veni la putere vom suprima gazetele burgheze. A
tolera aceste gazete inseamnfi a Inceta de a mai fi socialist". PSrerea lui Lenin starneste vii discujii in salmi comitetului executiv. Multi fruntasi bolsevici si chiar parte din membrii Consiliului Comisarilor sunt protivnici tezei 5efului bolsevic. Ei cer
ca sa se respecte libertatea de press.
fia ameninja se
provoace o sptirturS in sfinul guvernului $i in comitetul executiv. Atitudinea hotiiratfi a lui Lenin ins5, sprijinit5 5i de fanatismul lui Trojki, triumf5. Dead Incolo regimul falii de presa
nu numai burghezii, dar fajii de toate gazetele, cari nu sprijinesc guvernul bolsevic, se iniispreste.
Ca prima miisurii de iniibusire a glasului acestei prese,
comisarii decid nationalizarea imprimeriilor catorva marl jurnale
burgheze. Iar prin decretul dela 7 Noemvrie st. v. ei proclamfi
monopolul (mull lurdor, prin care ii dau o lovituril de moarte
presei antibolsevice. In plus rididi lariful postal, fixand laxa de
expediere a unui jurnal la 16 Kop. $i ingreuneazil prin foate
mijloacele distribuirea 5i ra'spandirea presei antiguvern a mentale,
in vreme ce tot ei inmullesc publicajiile bolsevice, le ajutfi biineste, usureaz5 rfispfindirea, transportul si distribuirea acestora.
Criiciunul ni aducea candva $i bucuria Gazetelor. De astadatii nu mai avem aceastii bucurie. Jurnalele, cari odinioarii
aduceau scrisul for frumos, bogat $i plin de o nobili gandire,
236
CRACILINUL
(Dimineata Rusiei), Luci" (Raza) in loc de ,Rabociaia Gazeta" (Gazeta muncitorilor), La Trahison" (Tradarea) sau Le
Combat" (Lupta) in loc de L'Entente" (Intelegerea), redactata
de Ludovic Naudeau, corespondentul ziarului ,Le Temps" i
pline de petele cenzurii. Singura Novaia Jizni" (Viata Noua)
a lui Gorki continua sa apara subt vechea ei numire si neprofanata de mana cenzurii.
In schimb gazetele bolsevice Pravda" (Adevarul) Izvestia"
(Stir cu toll puii for provinciali purtand acela nume i numiiroasele Gazet soldat, rabocih i krestianin" (Gazeta soldatilor, lucratorilor si taranilor) sau Krasnaia Gazette (Gazeta
Rosie), fiecare cu marca ei locale, deli cuprind articole si informatii de o sangeroasa alatare impotriva burghezilor $i carturarilor, impotriva aliatilor de pane eri, care toti sunt capitalistic`, burjui", asasini", sugatori de sange proletar" si desi
pledeaza pentru o pace rusinoasa si propoveduesc umilirea
fate de pumnul prusac si defetismul cel mai destrabalat, se bucura de cea mai large protectie si de tot concursul regimului.
Stand in fala bazarului, in care se insiruesc toate aceste
produse ale tiparului, editate de condeie cumin% dar infrante
$i de condeie indraznete, dar ignorante, am senzatia ca ma
gasesc in fate unei ghilotine. Victima sta subt amenintarea fierului, pe care catgut il tine gala pentru on ce. In trecut ca $i
in prezent libertatea gandirii a fost si e victima, iar dietatura,
fie de dreapta sau de stanga, larista sau bolsevica calaul ei.
Gi0190.9
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII.
lanuarie 1918.
Anul nou.
Arestarea ministrului Rom Aniei.
.Rezoanele` comisarilor. Ordinul de eliberare. Un mita/. Procesul verbal` de plecare. Fal,ul Pravdel". Ultimatul comisarllor. Invadarea Legalie! Italiene.
$i
238
ANUL NOU
Initiativa lui Noulens.
Avizat din timp de acest abuz nemaipomenit Noulens, minisirul Frantei, incunoatiinjeazfi de cele intiimplate pe ministrul
Statelor Unite, decanul Corpului diplomatic din Rusia, care la
rimdul sfiu invite pe reprezentantii tuturor jarilor aliate $i ne-.
utre, aflatori in Petrograd, la o consfatuire pentru orele 12 din
ziva de Anul Nou.
Demersuri pe langg
Lenin
lar in dupil amiaza aceleiaa zile
Anul nou
toll repezentaniii acestor state, avand in fruntea for pe decanul Corpului diplomatic se prezintil la manfistirea Smolny, sediul Cowww.dacoromanica.ro
ANAL NOU
239
Rezoanelea comisarilor.
Ministrul Statelor Unite transmite presedintelui Comisarilor nota redactatti la ameazi $i -i cere in numele Corpului diplomatic stt puntt imediat in libertate pe ministrul Romaniei.
Lenin, ajutat de doctorul" dela Sorb ona incearea sa arate miniatrilor aliati gi neutri rezoanele" pentru cari a fost arestat d-1
Diamandy : o divizie ruse inconjurata gi facuta prizonierti de armata romans, soldatii rusi dezarmati si in fine arestarea unor
ofiteri austriaci, veniti in gosh (in vizita) la un regiment rusa.
$eful bolsevic crede ca prin aceastil miisurti se inlaturti un
rtizboi s'o vfirsare de sange inevitabila intre Rusia gi Romania".
Reprezentantii statelor allele refurti instt sti discute aceste rezoane" gi constatand numai faptul in sine : arestarea unui diplomat, inc./di:area inviolabilitatii diplomatice, ceiace nu s'a intampIat decal in Turcia secolului al XVII-lea, pretinde liberarea
ministrului roman. Zalkind se striidueste sti argumenteze teza
sefului stiu recurgand la interpretari ridicole, luate din arsenalul
sofisteriei sovietice. Ministrul Belgiei indignat it indrumti sa ramanti in cadrul faptelor, iar ministrul Serbiei Spalaikovici, scos
nistrul Frantei, cautd sa atenueze impresia produsti de reprezentantul Serbiei incercand sa justifice indreptiitirea revoltei
www.dacoromanica.ro
ANUL NOU
240
cer un ritspuns categoric si pun in vedere presedintelui comisarilor, ca intrucat cererea for nu va fi indeplinit5, vor piir5si
fare
intarziere Rusia.
Pus in fala acestui ultimat Lenin promite ca gnvernul comisarilor va examina chestiunea $i c5 riispunsul va fi comunicat ministrului State lor Unite inc il in acea sears.
Consiliul comisarilor, convocat de urgentade presedintele
lui, hotareste punerea in libertate a ministrului roman s'a personalului Legaliei.
Ordinul de eliberare.
Un aantaj.
Iat5 ordinul de eliberare :
,Consiliul comisarilor poporului. Intai lanuarie 1918.
Cage Comisarul fortaretei Pefru si Pavel :
Ordin
pe toti
membrii ambasadei romane arestati $i atrageti-le atentiunea c5
ei vor trebui s5 is toate m5surile ca armatele ruse inconjurate
$i arestate pe frontul roman sa fie puse in libertate.Presedintele
comisarilor poporului (ss) Ulianov (Lenin). Secretarul Consiliului (ss) Gorbunova.
Inainte ins de a fi 15sat liber ministrul Romaniei e invitat
de seful inchisoarei sit* semneze o declaratie, prin care d-1 Diamandy isi lua obligamentul de a interveni pe langii guvernul
silu, ca sa li-se restitue soldatilor rusi armele confiscate si
ca ofiterii austriaci arestati sil fie imediat pusi in libertate ".
Ministrul roman refuzii de a semna aceast5 declaratie $i
gi
.Procesul verbal"
de plecare.
In dupe amiaza zilei de 2 lanuarie d-1 Noulens, ministrul
Frantei, descinde, nelinistit de intarzierea executiirei ordinului
www.dacoromanica.ro
A N tl L NOU
241
Proces-Verbal
Fal*ul Pravdei".
In aceia zi Pravda", ziarul guvernului, publicand comunicatul asupra arestarii $i punerii in libertate a ministrului Romfiniei adauga ca tovarasul Zalkind ar fi primit asigurari din
partea ministrului. Statelor Unite ca imediat dupii eliberarea
d-lui Diamandy dansul va depune o not de protest cerand eliberarea imediata a Rusilor $i Austriacilor arestati in Romania
$i ca va telegrafia ministrului american din Iasi ca acesta sa
transmits guvernului roman o note identica".
16
www.dacoromanica.ro
ANAL NOU
242
Ultimatul Comisarilor.
Infrant
gi
resemneaz5. El redacteafo ni expediazil dup5 pufin limp guvernului roman un ultimat de urmStorul cuprins :
Comandantul diviziei revolufionare 49 ni-a inaintat un
protest impotriva atitudinei autorit5filor romane, dup5 care acestea nu numai c5 nu fin niciun cont de principiul eligibitaf ii,
ANAL NOLI
243
aCa9Gtc.).9
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
Ianuarie 1918.
Constituanta on Sovdepul?
Adunarea staturilor. adeile" Apusului. Pen/ru constitulie. Sub. Nicolae al
II-lea. Duma imperial& Cele patru Dume. Evenimentele din Februarie sl
Marne 1917. Guvernul provizoriu. Abdicarea farului. 0 profelie implinig.
Conuocarea Constituantei. 0 repetare de me/ode. Deschiderea $i decursul
Adundrii. Dizolvarea Constituantei. .Dreplateaa sovietico. DOI MARTIRI.
Koko skin si $ingarev.
245
Adunarea staturilor
(Zemski Sobor).
Ivan al IVlea, dup5 luptele $i frAmant5rile indelungate ale
claselor libere din Rusia, suspendate un limp Indelungat de invazia Mara, a fost nevoit sa convoace prima Adunare a staturilor generale
Zemski Sobor
compusa din diversele staturi
ale imperiului moscovit pentru a discuta $1 a da fiint5 unor a$ez5minte fundamentale de stat, iar administratia propriu zis5 s'o
ezerciteze prin vechiul Consiliu de Slat
Dumq
prezidat
de el $i alc5tuit din membrii Inallei aristocratii. Acesf consiliu
a lost inlocuit mai tarzin, sub Petra cel Mare, cu senatul, intemeiat de acesta, cu Inaltul Consiliu Secret, subt Ana Ivanova,
$i iar5$i cu Senatul sub Elisabeta Petrovna.
Tarn urmiitori au tontinuat s5 facil $i ei intrebuintare in
imprejur5ri grele $i importante de Adunarea generald Zemski
constituit5 din deputatii diverselor staturi ale Rusiei
Sobor
$1 avand putinta prin marele num& de reprezentanti ai micei
nobilimi si ai preotimei s5 tempereze uneori escesele de putere
ale tarului $'ale consilierilor siii.
Subt Ana Ivanova Inaltul Consiliu secret Incearc5 sa imparts st5pfinei tuturor Rusiilor anume Puncte, cari insemnau
Ideile Apusului.
Ecaterina a Ha convoc5 $1 ea, la 1766, in vederea alcatuirii unui nou cod al imperiului, o Adunare generals, care,
spre deosebire de cele anterioare, era compusfi din deputatii
tuturor marilor institutii de stat, tuturor ordinelor, claselor, solwww.dacoromanica.ro
246
247
infrana pornirile liberatoare i se margini sii-si manifeste inclinarile numai in cercurile restranse ale saloanelor pariziene frail
a mai intreprinde ceva pentru realizarea lor. Locul lui Speranski
11 luase faimosul reacfionar Arakceief, fostul sfetnic at lui Paul
I., dasciil al Trepovilor de mai tarziu.
Pentru constitutie,
Pu0 in imposibilitate de a mai propovedui pe fafa ideile
liberate, carturarii de peatunci alcatuira numaroase socieffiji seUniunea de saluare, Uniunea Binelui Public, Societacrete
tea de Nord, Socielalea de Sud, Societatea Slavilor Unili
cad impreuna cu organizafiile masonice refacute si cu acelea
ale popoarelor alogene i mai ales cu puternica Societale PatrioticO a Polonezilor continuau cu asiduitate lupta pentru dobandirea libertafilor publice, rezumate in cuvantul constitulie,
lupta care culmina in sangeroasa incordare de pe strraile Pefrogradului din Decemvrie 1825 (Decembri0i) in clipa cand
Alexandru inchidea ochii.
Asaltul acesta pentru infrangerea autocrajiei si pentru dobandirea constituliei, devenita o ideie fixa a aproape tuturor
carturarilor, un .cuvant magic pentru loath' lumea, o fluturare
248
de legi"....
Pretentiile grup5rilor liberate, existenfe in acel limp, erau
relativ
a poporului la dirijarea afacerilor publice. Mut% vreme programul for se reducea la acordarea unor libertali elementare :
ca :siguranta de drept, abolirea blitilii, examinarea si judewww.dacoromanica.ro
249
Duma imperia16.
Tarul Nicolae urmarind impacarea prezentului cu trecutul,
pastrarea intacta a tradifiei .si investmantarea ei dupe moda cu.
rents, persuadat $i terorizat de anturajul reaclionar $i mai crezand ca trebuie sa stabileasca un echilibru, o armonie Intre ce
nand eit alesii poporului vor avea dreptul de a participa Intel:, masura efectiva in controlul legalitafii actelor administrative $i ea nici-o lege nu va putea infra in vi9oare fora asenwww.dacoromanica.ro
250
timentul Dumei". In plus manifestul mai promitea i o estindere a dreptului de vot, fart' Ins a-i da caracterul de sufragiu
reclamat de elementele avansate.
Inainte de convocarea Dumei, dar dupe alegerea ei, land,
251
brit concediati se intrunira la o adunare de protestare pe teritoriul Finlandei, unde redactar5 o motiune, prin care poporul
era invitat sfi refuze a mai plali d5rile si a mai face serviciul
.militar, aceasta ca un act de demonstratiune impotriva dizolvfirii
Dumei. Dar regimul dispuie in baza legilor in vigoare pe semnatarii acestei motiuni de drepturile politice si ei nu mai putur5
fi alesi in Duma viitoare.
252
sure radicals. Captat din nou de elementele reacjionare, Nicolae at IIlea semnii si promulga, Ears consultarea si avizul
Dumei, un ucaz, prin care se modifiCa radical legea electorala
in vigoare si prin care se escludea dela dreptul de vot masse
intregi de populatiune, precum si provinciile ba'nuite de idei
avansate sau de ganduri de emancipare politics.
Duma a treia, alciituilfi in majoritate din elemente conser-
253
tiunei merge paralel cu acjiunea defetizta a elementelor extremist?, bol*evice, cari se deosebesc de reacliune numai in ce
prive*te aprecierea urmfirilor ce se pot desprinde dintr'un razboi victorios pentru %Jae. Cgci bol*evicii cred c5 acesta va
consolida autocrafia sau ca cel pufin va inters burghezia, ceiace asemenea nu le convenea, in vreme ce vechii conservatori.
*i mai ales membrii Uniunii", partizani ai perpetu5rii regimului de pang atunci, cari alcatuiau majoritatea Consiliului imperial *i anturajul tarului, se temeau de o sl5bire sau chiar de
prabu*irea acesteia.
Atotputernica la' Curie *i avtind gi concursul farinet, care
ca principesa germanit simpatiza cu Germania, clica reactionary profitkind *i de absent a tarului, care iii petrecea cea mai
mare parte din vreme la Mare le Cartier general, se amesteca
tot mai mult in guvernarea f grii, indrumand alcatuirea *i schimbarea guvernelor potrivit cu scopurile ce le urm5rea.
Push* in gard5 fajii de aceast5 primejdioas5 acliune, Duma,
2$4
publice.
Gratie acestei concentrari de forte, Duma putu sa determine inlaturarea din fruntea ministerului de razboi si darea in
judecata a lui Suhomlinov, care incuraja slabirea rezistenfei $i
dezagregarea armatei, neglija aprovizionarea acesteia, inlesnea
fraudele in stil mare la Intendenta ostirei si care pe deasupra
era acuzat ca a informat pe inamic de planurile statului major
rus $i inlocuirea lui cu Polivanov, care in scurta vreme reusi
sa reface armata (reactiunea a putut insa s5-I inlature in cu-.
255
separate cu orice pret, agitatia Mai frau a organizatiilor clandestine, coruptia, care se intinde ca o epidemie si pe dea
supra valul de infectie, reviirsat asupra dinastiei s'a clasei
diriguitoare de imoralul inujic Rasputin,- care diirueste mitre
episcopesti, numeste si concediazii minisiri, face aproape
cu neputinti acjiunea Dumei si precipitil dbaclul. Lipsea
256
lov $i in fine ministry al Comunicatiilor M. I. Terescenko (ambii acestia din urma membrii ai vechei grupari liberate).
In discursul, in care iii anunta constituirea noul guvern,
rostit in Palatul Taurizilor' si in WEI unei lumi enorme de cunoscutul profesor si om politic, ministru al Afacerilor Streine
Miliukov, constatand prabusirea vechiului regim prin vointa $i
sfortarile unaninte ale tuturor bunilor patrioti, face apel la solidaritatea nationala gi unirea tuturor partidelor $i cetatenilor
al cere armatei mai ales saii pastreze intacta disciplina pen-
si direct, se va declara in ultima instanta asupra formei definitive de guvernamant *i asupra tuturor principiilor .constitutio-
gi
257
Cu refuzul marelui Duce Mihail monarhia pare inmormantatii. Profetia lui Rodzianko s'a implinit. Dinastia si-a perdut
tronul. Romanovii, la cativa ani abia dupii serbarea anivershrii
0 profetie implinitA.
Alunecath pe pante concesiunilor, prinsh in mreaja celei
mai destrabrilate demagogii, Duma, eri aclamath de massele in
delir, constata in curand golul, care s'a facut in jurul ei. Massele i-au schpat si ei $i guvernului din mane, nu mai au putinta sh Indrumeze evenimentele si sh canalizeze curentele cari
framantau Rusia.
Ooremkin, fostul prim- minisiru al lui Ntcolae al II-lea, dArz
apiirator al absolutizmului si vrAsmas al orichrei incerciiri de
www.dacoromanica.ro
258
Convocarea Constituantei.
Dar deocamdatil i ceice n'au vrut ce e azi i ceice vor
mai mull deaf e, urmitresc toff alcatuirea unei puteri centrale
$i inchegarea unei autoritriti, Rill de care Rusul nu poste Wei,
dei firea lui e protivnica acesteia. Si fiindca nu intrevad pen-
259
260
0 repetare de metode.
Partidele. antibolsevice intro intelegere supremii se preglitese si ele de cea mai hotfirfit5 rezistenta si de atac. Populatia infometat5, chinuit5 de lipsa alimentelor si mai ales a
painei, prigonita de administratie si revoltatil de teroarea, pe
care o destfinjuise pumnul de aventurieri, isi de si ea concursul. Carturari, industriasi, comersanti, foarte multi muncitori
deziluzionati de tovartisii din fruntea fruit se pregatesc sa face
o puternici manifestatie alesilor Constituantei. In ziva de 5 Ianuarie masse compacte de celateni se indreaptil spre palatul
Taurizilor, unde se va tine adunarea. Dar in calea for spar
prompt marinarii st gardi0ii roii i bind -ce manifestantii vor
se-pi ajungfi cu on -ce pret scopul, soldatii trag in ei. De
unde-va trage si artileria. Numarosi cet5teni cad si umplu troianele capitalei cu sfinge, asa cum be umpleau acum 13 ani
manifestantii, condusi de popa Gapon... Printre cei ucisi e si
deputatul socialist Longinov, reprezentantul Siberiei, iar printre
aniti Maxim Gorki, apostolul JrAliei" si al Own" universale.
Manifestantii asediati si ciuruili de gloante se risipesc umpland, cel raniti, viaduhul cu gemete si strigfite de durere.
Dupii ce ordinea" a fost restabilit5, bolsevicii deschid
portile palatului vechei Dume si 455 de deputati, prevazuti toti
cu biletul de intrare al comisarului pentru Constituant5, lirIlki,
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
ca.
Dupil acest monolog penibil Adunarea procedeaz5 la alegerea presedintelui. Orup5rile antibolsevice candideaz5 pe social-revolutionarul de dreapta V. Cernou, iar bolsevicii si colaboratorii
www.dacoromanica.ro
263
1.. Instituirea i proclamarea Republicei democratice, bazatiS pe votul egal, direct, secret $i proportional fare deosebire
de sex.
2. Recunoscandu-se ca singurul organ autorizat $i reprezentand vointa poporului rus, Constituanta in vederea incheierii
6. Constituanta sa asigure, sa restabileasca pi sa intareascil prin lege drepturile cetatene0 dobandite prin Revolutie.
7. SA se garanteze prin legi speciale drepturile nationalitAtilor (alogenilor) ".
deputati.
www.dacoromanica.ro
264
La ora 5 dimineata un marinar armat urea* la tribuna prezidential5 si baland pe um& pe presedintele Adunarii ii strigii:
Dizolvarea Dumei.
comitetul central executiv) ins5 cam in aceias
Teka (1k
vreme decide de soartea Constituantei. Comisarii declaril cea
dintai adunare national5, dorit5 de toll Rusii, ca fiind protivnic5 revolutiei, contrarevolutionar5, si hot5rasc dizolvarea ei.
Deputati socialisti, lupt5tori, cari au pitimit ani dearandul in
cazemate si 'n exil siberian pentru libertate si cari ei au fticut
revolutia din Martie (Lenin, Trotki si sotii erau peatunci in
streiniitate) sunt timbrati drept vr5smasi ai revolutiel... (pentru
c5 refuz5 sa aprobe dictatura rosie, cum au refuzat alteldat5 s5
aprobe dictatura tarist5 I)
Populatia revoltata de hotararea comisarilor s'aduna din
nou, se insirue pe str5zi, se indreapt5 spre palatul Taurizilor
$i vrea s'ajung5 la Smolny. Dar pustile troznesc din nou, sangele cald inroseste z5pada $i multimile se risipesc urrand pentru ca dup5 putin limp tolul s5 reintre in liniste.
Bolsevicii spud $i scriu : Constituanta a fost. Tr5iascil
sovdepul"/ (Consiliul deputatilor).
Cand se va inversa aceast5 constatare, este cu neputint5
de prevazut I Poporul rus e iubitor de libertate. Dar Rusia e
tam contrastelor, a estremelor s'a tuturor posibilit5tilor.
www.dacoromanica.ro
265
Dreptatea" sovietica.
Ceiace n'au putut sa Med prin constituanta, comisarii
sunt hotarati sa Mai prin Congresul sovietelor, care este instrumentul tor. Aci ei declare Rusia Republica federative a sovietelor deputatilor muncitorilor, soldatilor, taranilor i cazacilore. Reintaresc dispozitiile din Decretul de reform's agrara afirmand ca pentru a realize socializarea pamantului, proprietatea
privatil se suprima" i di intreg pamantul cultivabil se decla14 proprietate nationals i se preda celor cari il muncesc fare
nici un pret de rascumparare pe baza unei distributii egale a
uzufructului. Se declare asemenea proprietate nationals padurile, subsolul i apele prezentand un interes national, domeniile
i intreprinderile agricole de model i de culture specials impreuna cu intregul inventar". Ratifica decretele privitoare la
controlul muncitoresc", la ,,imprumuturile contractate de guvernele taristea, la band, cari an fost predate statului muncitorilor i taranilor", la armata roie i dezarmarea claselor bogate". Institue munca obligatorie" pentru toti. Proclama .necesitatea unei pad generale democralice a claselor
muncitoare fail anexii i contributii pe baza dreptului popoarelor de a hotari de soarta tor'. Declare massele muncitore0
singure in drept de a exercita puterea in slat prin organele
for autorizate: Sovietele deputatilor lucratorilor etc." Statuiaza
ca autoritatea supreme in Republica socialists federative a
Rusiei o va ezercita Congresul panrus al sovietelor, compus
din delegatii sovietelor urbane i ai congreselor guvernamentale (rurale) i'ntr'o anume proportie. In inlervalul dintre edintele congresului atributiile acestuia ii revin comitelului central
executiv, numit de congres, care alege din sonul sau i pe
membrii Consiliului Comisarilor. Proclama... libertatea presei
precum i... libertatea de intrunire i asociare. Statuiaza asupra
dreptului de vot, pe care-I acorda cetatenilor de ambele sexe
din Republica rush' fare deosebire de confesiune, nationalitate
i origine, dace traesc pe urma unei munci productive, sunt
tarani sau cazaci agricultori Si nu esploateaza munca altora
pentru folosul propriu sau dace sunt soldati ai armatei i mawww.dacoromanica.ro
266
Odatil cu deschiderea Constituantei in capitala carii partizanii ei aranjeaz5 marl manifestatii de simpatie in toate ora5ele din provincie.
In Samara exilului nostru suntem martorii uneia din cele
mai uria5e manifestatii. Pela miezul zirei un lung 5i nesfar5it
convoi, in care se in5iruie b5rbati $i femei 51 toat5 lumea inseto5at5 de libertate, toti ceLin cari tr5e5te amintirea atavica
a luplelor pentru Constituant5, porne5te din capul ulitei prin.
cipale (Dvorianskaia ulita) hot5riiti sli traverseze aceast5 strad5
51 s5 se scurga in spre parcul Alexandru din centrul ora5ului.
Peste capetele manifestantilor flutur5 sute de steaguri ro5ii de
pe cari se desprind insemnate cu litere marl, albe lozincile:
Triiiascii Constituanta I Toata puterea Constituantei I Mantuiti
Rusia I
267
sunt lasate Oral noaptea in stradA, ca sfi le serveascii de advertisment contrarevolutionarilora pi ca banditii sfi le poata
jefui subt protectia noptii.
Corpul Letonilor, cart au luat $i ei parte in ingbusirea
acestei manifestatii, publicii a doua zi in ziarul local bolsevic
aceasta amenintare:
Tremurati burjuilor, baionetele vanatorilor letoni suet indreptate in contra stomacurilor voastre pline I (noi am viz-aut.
mai multe stomacuri goale printre manife5tanii I) Traiascii Constituanta 1(7) TrAiasca bolsevismul I
Ignoranta brutalii at bestia umanfi si-au dat maim pentru
a sugruma tot ce a suflet $i pentru a ingbusi tot ce i-se cuvine
acestuia.
Pentru Constituanta s'a vArsat atata sange s'au pierit atfitea
vieti. Revolutia pregAtita de toti ciirturarii Rusiei ai doritli de
milioanele de rusi in loc sa insemneze biruinta inseamnti
moartea ei.
0000000000000000
www.dacoromanica.ro
Doi Martiri
Kokovkin *1 $ingarev
Dotal nume cunoscute in viata politica, socials *i economica a Rusiei. Doufi nume de carturari, cari i-au topit theta
energia, invatatura i koala marea for iubire de tall i popor
in uriew.11 cazan al framantarilor pentru emanciparea i libertatea natiunii ruse.
Pe savantul profesor F. F. Koko Ocin it vedem in primul
plan de lupt6 inch' din 1906, and in memorabila adunare a
Zemstvelor, tinut6 in casa printului Dolgorukov, facand parte
din stanga" acestei adurairi, preciza in linii de o luminoasa
claritate proectul de reforms constitutional6 i da rotunziune,
putere i amploare faimosului Manifest al Natiunii, care influint6 aa de mull pe Nicolae al 11-lea i care i-a servit acestuia
ca izvor de orientare asupra instaufarii regimului parlamentar.
Ca membru in al patrulea guvern provizoriu, alcatuit de
A. F. Kerensky (27 1ulie
10 Septemvrie 1917), Koko 0(in s'a
distins in deosebi prin elaborarea proectului de lege electoral
pentru Constituanta. Aceasta adunare era visul lui, ideia lui
fix6, iar votul universal, secret, direct era pasiunea lui. Consti-
269
270
271
semana!" Marturisirea aceasta ar fi putut-o face i cei doi carturari inainte de a -ui da duhul. *i cu ei atiiiia robi ai iubirii
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV.
Februarie 1918.
Viata economics
Elemenlul muncitoresc. Rolul social - democratic!. Sub guvernul provizoriu.
Sub regimul bolsevic. Decretele. Epidemla salarelor. Nationalizarea &Mellor. Anularea tmprumuturilor. Abolirea dreptulul de succesiune. Impozltele bolsevke. Potopul bancnotelor. Anarhia editor de comunicalie. Con-
www.dacoromanica.ro
-!:1
,,
a
,.
r.fr,
,.
i
''
I .01:1A11
'
I,'
'14: ...I
'
4-
3P
'.110
-
I,
,I.,..-j-.., e-in::,,
,..._, ., 4.
,,, sai
- -.'r" 17:1";17
or). ,
It .,
vele ;$ #4,
t+N
-,-a,
gal-..
'
'
..f
,-,,.
.4
-"4 .,.,
rrN,
_,........' -, -
.., pi
'-'1'.
, ,,
71.-,' 'IAN!'
.
.c,T,
..
94 II
,
--V
41 \
,014,
rr
"-
14114
www.dacoromanica.ro
4,`
r.
VIATA ECONOMICA
273
cipal al solului rus, lug o desvoltare din ce in ce mai accentuate. Carbunele, petrolul, arama, aurul, ferul, Mehl!, bumbacul
$i chiar produsele textile faceau o puternica concurenta produselor straine pe plata mondialii.
Elementul muncitoresc.
data cu aceasta puternica afirmare a vietii industriale $i
comerciale incepu a se injgheba in Rusia $i o vialli muncitoreascii, care, ca pretutindeni, trebuia sa des na$tere, fie subt
impulzul unor necesit5ti fire$ti, fie subt acela al unor agitatii,
intemeiate pe doctrine $i programe muncitore$ti, unei lupte
intre patron $i angajati, mire capital $i munca, intre exploatatora $i exploatat". Lupta aceasta, dus5 la inceput pe cont
propriu $i prin forte proprii urmarea, in primele ei faze, scopuri de ordin escluziv profesional, dar mai liirziu contagiata $i
sugestionata de ideilea apusului, ea primi s5 fie indrumat5 de
agentii social-democratiei, cari ii schimbarii caracterul $i-i lfirgill fintele. Subt indemnul $i in staruintele acestora ea dephi in curand cadrul strimt al preocuparilor strict profesionale,
imbriicil armura luptei de clas5 $i nazuia spre realiziiri politice
imediate: ca rasturnarea regimului, atunci in fiint5, $i inlocuirea
18
www.dacoromanica.ro
274
VIATA ECONOMICA
Rolul social-democratiei.
Revo lutia din Februarie 1917, n5scut5 dintr'un concurs de
VIATA ECONOMICA
275
alogene sau unei confesiuni alta decat cea ortodox5. lar pentru
a tempera marele conflict dintre capital $i muncii el (lath' fiinja
camerelor de conciliaflune $i comisiilor de arbitraj Irebuind sa
functioneze in toate regiunile industriale. Promova incheierea
de contracte colective de mune& asemenea pe regiuni, $i ajuta
din toata puterea desvoltarea $i funclionarea uniunilor profesionale. Tot el insists $i reu$i sa impun5 organizarea unut Mi-
Presionat de Soviet $i poate captat $i el de mode democratiei integrate ", on neputand rezista solicitfirilor st5ruitoare ale
www.dacoromanica.ro
276
VIATA ECONOMICA
VIATA ECONOMICA
277
ca multe din aceste intreprinderi sunt nevoite sail Inchiza portile, pentrucfi nu mai puteau functiona, $i di traficul pe chile
ferate se reduce ingrijorator de pe o zi pe alta, consultand rapoartele, cari aratau debandada generals in viata economics a
proaspetei republici, s'au grabit sa bath in retragere. Era insa din
nefericire prea tarziu. Masele agitate $i atatate mereu de demagogia fare frau a acestor docirinari $i $efi ai sovietului central, refuzau de a asculta cuvantul de potolire al lui Skobelev $i
sotii, pe care acestia se sileau sa-1 strecoare in cuprinsul uzinelor, $1 incepura subt influinta $i Indemnul agitatorilor bol$evici, noii for conducatori, sa insulte pe tribunii de pada eri, numindui tradatori ai cauzei muncitore$ti". Deaci incolo lavina
nu mai putea fi oprita. Sclavii eliberati, asmutati de balivernele
VIATA ECONOMICA
278
Intreprinderi, prevazut de aceia5 doctrina marxista, nu va intarzia nici el prea mull, dacii pang attinci Intreprinderile vor
mai exista.
Epidemia salarelor.
Urcarea continua a salarelor ingreuneaza peste mSsura
situatia patronului. Disproportia Intre salare 51 productia in general este izbitoare. Abia dupa cateva luni salarele lucratorilor
s'au sporit dela 130 pana la 200 la sure, iar rendementul muncii
a scazut cu mai bine de 50 la suta. Numorul muncitorilor an-
VI ATA ECONOMICA
279
care pentru a 'Astra proporliile este nevoit a urca plata ambelor tabere. Bolnavii au asemenea, conform decretelor in vigoare, dreptul In salarul integral, 5i decand comifetele sunt sta.pane in uzine, bolnavii sunt tot mai numero5i, iar doctorii, amenintati gi terorizati de muncitori, sunt nevoiti 55 constate totdeauna existenta boaleia. Tot patronul trebuie in fine sa con-
Nafionalizarea bAncilor.
Decretul din 14/27 Decerhvrie 1917, promulgat de cornisari in urma raportului pretinsului financiar Sokolnikov, declar5
operatiunile de bandi monopol de slat gi trece toate hancile
private subt controlul Bacii Poporului (vechea Bancli de stat)
transformandu-le in sucursale ale acesteia. Toate activele 51 pasivele acestor band sunt trecute in portofoliul Banc!! Poporului.
Printr'un at doilea decret din aceia5 zi comisarii dispun
luarea in primire a depunerilor in prezenta depunatorilor i varsarea for in con! curent pe numele proprietarilor. De opozilia
deponentilor nu se tine seams. Comisarii anuntfi ca vor respecta numai interesele micilor deponenti.
www.dacoromanica.ro
VIATA ECONOMICA
280
Decretul dela 29 Decemvrie 1917 suspends plata cupoanelor i suprima tranzacjiile asupra titlurilor.
Decretul dela 26 Ianuarie 1918 declar5 confiscat in favoarea B5ncii Poporului intreg capitalul social, de rezerv5 $i
special al brincilor private najionalizate. Toate acjiunile acestor
blind sunt anulate $i orice plat5 de dividend5 e opritil. Ele urmeazii sa fie prezentate 15r5 amanare sucursalelor locale ale
B5ncii Poporului, deaci incolo singura for proprietar5. Contravenientii sunt a menintati cu confiscarea avutului i cu inchisoarea.
Deponentii nu pot ridica mai mull de 150 ruble pe skiptaman5. Siruri nesfar*ite de oameni aVeapt5 zilnic in fata sucursalelor !Yana Poporului, ca sa li-se dea mica sums, la care
au dreptul i farri de care sunt amenintati in viata asta scump5
Decretele acestea sunt o lovitur5 de moarte ce se d5 creditului. Comertul i industria sunt condamnate la o iremediabil5 ruins.
Dar comisarii nu se opresc nici aci. Ei vor sa dea lovitura
de gratie capitalizmului.
Anularea imprumuturilor.
Abolirea dr eptului
de succesiune
Prin decretul dela 8/21 Innuarie 1918 guvernul bolevic
dispune anularea tuturor Imprumuturilor, coniractate de ciitre
guvernele proprietarilor i burghezilor rui, anularea tuturor garanjiilor date de acele guverne pentru imprumuturile diverselor
intreprinderi i institujiuni, precum
turilor slreine, f5r5 escepjie".
VIATA ECONOMICA
281
Impozitele bol*eviee.
Iar pentru a aplica in totalitatea for dispoziliile progra
mului marxist, in afar de mlisurile de ordin financiar ar8tate
nationalizarea (confiscarea) litincilor private $1 anularea imcomisarii infensific8 impozitul progresiv pe venit
prumuturilor
$i pe capital $i nu mai dau nici-o atentiune impozitelor indirecte, acestea urmand 38 fie desfiintate. La birurile directe $i
pe capital sunt supusi insa numai burjuii", cei incadraji in
oastea bol$evic5 n'au de pl5tit nici-o sarcina dare stat $i sunt
scutiji de once contribujie $i pe cat pot ei iau dela stat (tot
asa cum iau $i dela burghezi 1). Garzile rosii execute cu loofa
brutalitatea pe cei ce mai au ceva (burjui I) der pe tovarasii"
ii lass s8 huzureascil in averile furate dela altii
Cat incaseaz5 statul bolsevic din birurile ordinare" $i
extraordinare" impuse pe burghezi ? Foarte pujin sau aproape
de loc. Cad burghezii despuiati de avutul lor, de propriet5tile
urbane rechizijionate sau confiscate (decretul din Noemvrie),
de p5mantul, de Intreprinderile, de uzinele, fabricile, brindle,
marfurile, de banii $i de Coate posibilitajile for de producjie,
nu mai au de unde $1 din ce pl5ti. C5rturarii nici ei nu pot
satisface pretentiile statului, c5ci multe din profesiunite, pe cari
le praclicau sau slujbele, in cari se g5seau, an fost desfiintate.
Prea pujini dintre ei mai castigii cafe ceva, cei mai multi sunt
pieritori de foame $i mereu subt amenintarea morjii. Advocalii
$i magistratii nu mai au din ce tr5i, caci advocatura ca $i magistratura tarista an fost desfiintate $i inlocuite en .. . njustitia
norodului", (vechea justijie de clas5 inlocuit5 lot cu o justijie
de clash" I). Inginerii sunt alungaji din uzine sau ucisi, locul for
lu&ndu-1 to miri ce ... me$teri-stricii. Profesorii sunt privati de
slujba ca ostili noii ordine de stat, altii continua sa stea in
grevi refuzand s-$i dea contributia la distramarea sufleteasca
a $colarilor. Medicii nu castig5 nici ei. Tovar5$ii vor sa fie
tratati gratuit $'adeseori nefericitii ucenici ai lui Esculap sunt
sacrificali pentruc5 n'au reusit sa vindece pe beteagul bol$evic
(ca pe vremea lui Ivan al III-lea cand bietii doctori erau at*
282
VIATA ECONOMICA
VIATA ECONOMICA
283
geri burghezi. Asemenea $i vagoanele de marf5. Sute de locomotive $i mii de vagoane zac deteriorate prin gari. Nimeni nu
se gande$te sa le repare. Rendementul atelierelor e intrist5tor
de micsorat. Combustibilul nu mai ajunge, din lipsa lui trenurile intarzie zeci de ceasuri. Nimeni nu se ingrije$te de aproviwww.dacoromanica.ro
28 4
VIATA ECONOMICA
tate, deoarece sefii de soviete din diversele Oki refuza sa ingaduie transportarea lor mai departe. In plus capii sovietelor
din diverse regiuni sau districle, transformate in adevarate republici sovietice autonome, nu lase ca alimentele dead sa fie
duse in alte regiuni.
Daca lucrurile vor merge lot asa, caile ferate din Rusia
vor ajunge in starea, in care se gaseau subt Nicolae I, cand a
fost construit intaiul drum de fer.
Dar in imperitil larilor au avut un mare rot pe taramul
transporlurilor $i peste tot in injghebarea, consolidarea $i prosperarea vielii economice, a comerlului $1 industriei ca $i a civilizatiei marile rauri ca : Dnipru, Volga (a carei lungime e de
aproape 3800 Klm.), Neva $i altele. Pe cel dintai s'au scurs in
vremurile vechi, venind din primele ora$e negustoresti
Novgorod $i Pskov , asezate la izvoarele celor mai de seams
rauri rusesti $i pe lacurile Ilmen $i Peipus, $i ceva mai tarziu
din Kiev barcile, facule din trunchi de copaci $i corabiile cu
panze ale negustorilor slavi ducand in imparajia bizantina produsele for : cereale, miere, dark blani etc. Si tot peaci veneau
negustorii streini (gostimusafiri sau streini) aducand cu ei
marfurile din Bizant, dupa cari apoi au venit deacolo diversi
emisari $i preoji pentru a sadi in principatele ruse credinta ortodoxa, civilizatia $i moravurile bizantine. Pe Volga, asemenea
din vremuri vechi, au patruns aceia$i negustori novgorodieni $i
mai tarziu emisarii Hansei germane s'apoi membrii ghildelor"
orasenesli pentru a intemeia pe jarmii ei centre de negot $i
pentru a deschide calea in vederea largirii stapanirii rusesti.
Acest minunat fluviu
mama Volga (maty rodnaia)"
a devenit cu vremea principala artera de comer( a Rusiei orientate
$i drumul" constant de vara $1 de iarna (cu sanille) al cetafenilor rusi. 0 minunata $i puternica flota comerciala, construita
subt Alexandru III $1 Nicolae al II-lea, thin valurile facand
legatura intre numeroasele $i infloritoarele rase $i porturi semanate pe jarmii ei, intre sud $i nord, intre orient $i occident.
Pe Neva Petru cel Mare, zidind Petersburgul, a reusit sa des-
www.dacoromanica.ro
VIATA ECONOMICA
285
chiz5 faimoasa sa fereastraa, pe care a Malt s5 intre comertul, industria $i civilizatia europeana.
Dela revolutie aceste marl pi puternice c5i de comunica
tie sufer5 ca $1 chile ferate. Cauzele sunt aceleasi : dezorganizarea muncii in porturi $i pe vapoare, inversunata lupta de clash
$i insistenta muncitorilor de a se inst5pani pe porturi, vapoare
etc. Ei rivalizeaz5 in anarhie pin pornirile for brutale cu marinarii rebeli pi s5lbatici din flotele m5rii Baltice $i Negre. Inca
astatoamna circulatia se redusese simlitor, multe vapoare nu s'au
mai mi$cat din porturile acestor fluvii.
Ouvernul comisarilor a socotit ca e bine sa dea $'acestei start de lucruri o bazii lega15. Prin decretul dela 26 Ianuarie st. v.
ziva dela 1-13 Februarie nu mai exista in calendarul bolsevic, deoarece comisarii adoptand calendarul grecorian au inscris ca zi urmatoare zilei de 31 lanuarie data de 1.4
Februarie
el hot5re$te confiscarea flotei de comer( a intreprinderilor particulare, trecandu-o in proprietatea statului sau
mai bine a muncitorilor anarhizati, lene$1, ignoranti, ahtiati de
a realiza maximul de profit cu minimul de munch pi avand mai
Consiliul superior al
Economiei nafionale.
Pentru a indruma noua ordine de viat5 economics $i pentru a construi" in conformitate cu programul marxist, dup5 ce
www.dacoromanica.ro
286
VIATA ECONOMICA
ordinea veche, intocmirea burghezifi a fost distrusa $i capitalismul suprimat, $i pentru a dirija noua alciituire industrials i
comerciala in folosul proletariatului, comitetul central executiv
sovietic infiinleaza prin decretul dela 5118 Decemvrie 1917 Consiliul superior al Economiei nationale, pe care I! delaseazii pe
Tanga guvernul comisarilor i-1 pune sub controlul acestora. El
e constituit din membrii Consiliului muncitoresc de control, din
reprezentanfii Iuturor comisariatelor $i din diverse personalitiiji
avand experienj5 in materie economics.
Misiunea Comitetului superior al economies najionale nu
este numai de a construi", ci si de a pregati aceastii construire", sau mai bine de a desilvarsi opera de distrugere a
ordinei capitaliste". El are deci dreptul de a confisca, a rechiziliona, a sechestra" s'apoi puterea de a oblige diversele
ramuri de industrie i corned de a se federaliza de a Iua masurile necesare privitoare la productie, la repartijia bunurilor si
la resursele financiare ale administralier. El are $i obligafiunea de a prezenta consiliului comisarilor pentru legiferare toate
proectele de legi, precum si tot materialul necesar privind viaja
i activitatea econotnicii nationalo".
ce va soca necesare".
La inijiativa acestui Consiliu i In baza proectului Icatuit de el, comisarii prin decretul dela 3 Ianuarie 1918 infiinjeazii consiliile economice regionale si locale in vederea organiz5rii i indrumarii viejii economice provinciale $i locale,
pe cars le pun subt controlul consiliului superior.
Activitatea acestui consiliu, precum i a numgroaselor consilii economice provinciale, se desfilsurii in marginile ideologiei i patimilor bolsevice. Specialistii", Carl fac parte din el
n'au dealt vot consultaliv. In Coate chestiunile supuse deliberarilor lui triumfa totdeauna voinja celor cars urmaresc distrugerea ordinei vechi i anarhizarea complete a viejii economice.
Larin, presedintele consiliului i faimosul demagog, lipsit de
once judecata i condus numai de ura lui de class si de sewww.dacoromanica.ro
VIATA ECONOMICA.
287
tea de a distruge, este pentru completa i cat mai urgenta nationalizare a tuturor intreprinderilor economice, industriale, comerciale, financiare, de transport etc. i pentru desavarOa socializare" a tuturor mijloacelor de produclie. La indemnul lui
'a tovarhilor sal, in fel de instruiti", Consiliul procedeaza in
curand in nationalizarea unei serii infregi de intreprinderi i
pregatete de zor terenul in vederea decretarii nationalizarii
complete i definitive.
lar ca prjmii masura a monopolizarii comertului el suge-
Haos .
. .
288
.lam
.... ...
..
..--4- ,
4..4i
31i.. I 5111ci.:.
..,-..ki
've.
e'...-
:;4.6.z. ,1;j:
el I
.:.
-:".-:
---- --
51,N.X.
_
...:1'..,
'' K.-
,.
7'...1'N
'-'real.'":411661
it?
,,,,,'7
-'
s".K:4
r"---.../gr
.1......
...
-:
.-.,..._
14 a ili
7-;:-' .
. A ....*
:MA
PORTUL SAMARA.
www.dacoromanica.ro
-,
-..1..t.
4."--
----
VIATA ECONOMICK
289
Dar dace oamenii knutului tarist 4i au partea for de cumplita vinoviitie nu mai pupil constatam ca martori ai evenimen-
www.dacoromanica.ro
290
VIATA ECONOMICA
democratiei on r5pili de visuri si ademeniti de doctrine i chimere au rasa' friinele din mans, au rupt contactul cu realitatea,
au tolerat i Incurajat toate apetiturile i s'au lasat terorizati,
debordati i infranti de instinctele colectivitatii.
Astazi oricat ar regrela i Hat ar vrea sa intoarca suflarea furtunei, ei n'o mai pot face.
Raspunderea pentru haosul de azi, pentru nefericirea acestei tari o au toti conducatorii rui i mai ales toll guvernanlii ei, pentruca ei au fost deopotriva robii prejudecatilor, ai
unei gandiri vra5ma$e realitalii 'ai incapatangrii de a crede orbete in solutii, cart n'au fost trecute prin retorta ratiunii 'a
experientii. Ei sunt cu totii Rui i deaceia i bolevismul e,
din fericire pentru civilizalia *i saniitatea umana, o board specifics a Ruilor Si limitata escluziv la hotarele Rusiei.
6101.9629.9
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI.
Februarie 1918.
J.
lanuarie.
Prin acela comunicat Sovietul confisca tezaurul oligarhiei
romane", depozitat la Moscova i declare ca it va restitui poporu-
lui muncitor roman" atunci cand acesta va scutura jugul oligarhiei opresoare".
www.dacoromanica.ro
292
Comunicatul in incheiere adverlizeaza pe ministrul Romaniei cif ... Rusia gasindu-se in stare de razboi cu Ora, pe care
Diamandy trebuind sa piece incredinjeaza cu protectia supusilor romani pe ministrul Franjei, tar pentru cazul ca si acesta
va fi nevoit sa piece roagrt pe ministrul Norvegiei sit protejeze
pe cetatenii romani.
In aceasta vreme Basarabia, a carei autonomie fusese proclamata la 22 Octomvrie 1917 de cake congresul soldatilor moldoveni $i care fusese declarata la 2 Octomvrie 1917 de calre
Slain! TcYril, numit de acelas congres al soldatilor, republics
autonomy ", apartinand Republicei federative ruse, este incalcata
mereu st jefuita de bandele de dezertori, can fug dela front sau
sunt aruncati peste Prut de armata romans.
Populajia pacinica a Basarabiei cere ajutorul aliatilor si
al Romaniei Impotriva jefuitorilor. Consiliul directorilor generali,
un fel de guvern al republicei dintre Prut si Nislru si o delegajie a Sfatului Tarii cer la Iasi intervenjia arm atei romane
pentru restabilirea ordinei.
293
smulgando din ghiarele vulturului cu dou5 capete, care o rapise acum un veac $i mai bine dela sanul maicei sale. lar
directorii generali de pane acum devin Mini$trii Republicei
Moldovene" dintre Prut ai Nistru.
sau alts. Cad r5zboiul acesta se face mai mull intre comisari
$i Romania, el e un rozboi de vorbe. Dezertorii risipiti prin
Basarabia n'au, dupi inirarea armatei romane mai ales, deloc
de gand s5 se angajeze inteo b5t5lie cu aceasta, ci doar se
grabesc ceva mai bine decal inainte, ajulati poate in graba for
$i de oarecari ustensile ale osta$ilor romani, de a trece Nistrul.
In articolele $i reportajele din presa bol$evica, scrise in
bun5 parte de condeie nepravoslavnice, Romania e injurata in
sill curat bol$evic pentru raptur, pe care it face ocupand Basarabia ai pentru barbaria", de care a dat dovad5 comandamentul roman arestand pe onusafirlia nemti on in fine pentru
indelicateta de a refuza sh' admits ca soldatii s5-$i petreaca
vremea ... in mitinguri $i nu in tran$ee.
Ziarele burgheze $i cele socialiste (nebol$evice. Bol$evismul nu e socialism I) ca Na$e Slovo" (fost5 Ruskoe Slovo"), Ruskii Viedomosti, Zaria Rosii" (fost5 Utro R.), Voljskoe Slovo" (din Samara), atata cat $i cum mai pot ap5rea,
inregistreazA f5r5 comentar conflictul dintre comisari
9i Romania.
9i
www.dacoromanica.ro
294
295
tul ordona ,ca toll agenfii guvernului roman aflatori pe pamant rusesc sa paraseasca in 24 de ore republica sovietelor.
Cei cars nu se vor supune vor fi arestaji si trimisi la inchisoare sau internati in lagarele prizonierilor, iar cei cars vor fi
prinsi ca lucreaza impotriva regimului sovietic vor fi impuscajl
296
Ostatic
...
Toti prietenii" de pane eri aproba dispozilia nacialnicului" sovietic. Numai un advocat, bine cunoscutul S. St., se
indigneaza impotriva acestei masuri. El e armean de origing, cunoaste Romania, a vizitat capitala ei pi vorbeste si azi
binisot romaneste. Ingrijorat de soarta noasira S. St. insists sa
ne refugiem in casa lui si sa slam acolo, ,pane se va mai potoli furia comisarilor". Tot a doua zi el ne viziteaza, pentru a
vedea ,dace mai suntem liberi ".
Spre norocul nosiru un voluntar
Adam Gusan
ne
aduce to aceste zile dela comandamentul Volunlarilor din Kiev
niste documente salvatoare. Ele ne decreteaza drept misionari
ai Crucii Rosii internationale" si poarta pecetea acesteia $i
semnatura sefului secjiei pentru Rusia, pe care numai not o
putem descifra (e a colonelului P., comandantul voluntarilor).
Stapani pe aceste documente si mai ales pe stampila, cu care
sunt prevazute, vom reusi poate sa rezistam pe pozilie. 0 stampila face mai mull ca o armata in lumea bolsevicilor analfabeji. tar stiutorii de carte ne vor lasa, probabil, in pace pentru
motivul ca. misionarii Crucii Rosii sunt internationali 5i... nemti,
pe cart bolsericii ii respects deopoiriva.
297
Samoohrana.
Dispozijia noastra in aceast5 situajie poate fi u$or ghicit5. Ostatici ai bolsevicilor, ameninjaji de a pierde orice legatur5 cu comandamentul voluntarilor, terorizaji de perspecti-
298
i incredintali c5 nebunia bolevic5 s'a sfar0 degrabs", ei se imbarc5 in trenuri i inarmati cu documente, prevazute i azi cu tampila Corpului, pleac5 spre Romania, In
credintali c5 vor putea patrunde printre cordoanele bolevice
i ajunge la tint5.
Cu &Pi 0 mai ales cu cei din districtele invecinate intretinem o intense corespondent5, pe care o facem sa ajung
la destinatie prin intermediul unor trimi0 speciali. Ilisati liberi
de calre bo*vici, prizonierii no0ri tree din district in district,
din voloste in voloste i se intalnesc cu frail de ai lor, c5rora
le duc cuvantul i indemnul delegatilor guvernului roman.
Sdrobiti de munc5, chinuiti de necazuri, de foame i de
boli, multi din ace0i prizonieri ajung in spitale. Noi ajutati de
biletul Crucli Ro0i" reu0rn s p5trundem in ei i sii be ducem
voluntari
Voluntarul
Gheorghe Munteanu.
Intr'unul din aceste spitale sunt martorul unei scene ce
nu voi uita nici odat5. Un tanar ca de vre-o 25 de ani, palid,
cu fata supt5 i cu ochii dizuti adanc in orbite i chinuiti de
friguri, intins pe un pat siirgeacios i murdar din coltul slang
al unei camere strimte i piing de betegi imi face semn sii
ma apropiu.
299
OLK700000 00000000
www.dacoromanica.ro
Pacea cu Romania.
Vsem, vsem, vsem.
De ce-or fi declarat bol$evicii razboi Romaniei, nu ne
le fi pe plac nemfilor?
Pentru a arata ca sunt tari ? Pentru a provoca o diversiune $i
a -$i int5ri astfel regimul ? Pentru Basarabia ? Din motive paputem nicidecum Ittmuri. Pentru a
pi
nici o ba-
radiogramil :
www.dacoromanica.ro
30i
www.dacoromanica.ro
Waboiul cu Ucraina.
Dupe cum am vilzut, guvernul bol$evic ceruse prin Trojki,
Radei (dietei) ucrainiene, in Decembrie, sa-i dea concursul in
lupta contra Donului $i in orice caz sa lase sa treacti peste
teritorul ei trupele sovietice, trimise in contra rebelilor" lui
Kaledin gi sa impiedice pe cazaci gi contrarevolufionari" sa
ajunga in republica din sudul Rusiei.
Raspunsul Radei n'a fost satisfacator, el inconjura chestiunea, care-i interesa in primul rand pe comisari gi vorbea
exclusiv numai de reintrarea trupelor ucrainiene in Rusa Mica. Iar
Petliura, comisarul razboiului in guvernul republicei ucrainiene,
printeo note cominatorie cerea lui Krylenko sa elibereze fare
intarziere pe ofiterii $i soldatii ucrainieni arestaii gi sa-i lase
sa se inapoieze imediat in Ucraina.
adusi aici de jari $i mai ales de Ecaterina II), aparatori ai independenjei Ucrainei $i partizani ai Radei.
Cum ins nici Rusia Mare nu mai avea o armata gi nici
Rusia Mica $1 cum comisarii credeau ca vor putea cuceri Ucraina
www.dacoromanica.ro
303
dintr'o parte $i din alta o impacare. Stalin, comisarul nationalitatilor, prime$te delegajia ucrainiana trimis5 in acest scop $i
si
tratativele incep.
Ce a urmat dupe aceasta biruinta a ro$ilor se aseam5n5 cu invaziile de odinioarii ale Pecenegilor, a armatelor
www.dacoromanica.ro
304
www.dacoromanica.ro
305
5t
Voronej.
Moare i Kornilov.
Micul num& de cazaci 5t ofileri, hotariji sa lupte si dupe
moartea hatmanului for in contra bolsevicilor, au trecut sub
comanda generalului Kornilov in provincia Kubanului. Aid insa
www.dacoromanica.ro
306
Moartea lui Kornilov e primit8 de bolsevici cu o adeviirats explozie de bucurie. Omul care le cauzase atata grije si
teams, generalul temerar, asupra c8ruia de luni de zile se
striga de &etre partizanii sovietelor Ieribilul slovo i dielo", pe
care Kerenski si dup8 el comisarii I-au declarat dustpan at
poporului" si 1 -au pus In afar de lege", a cazut.
Cum ins el e produsul Rusiei tuturor paradoxurilor, cine
Dutov se relrage in
Turkestan.
307
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII.
Februarie 1918.
Ultima Cetate
Ei posteau i in cele mai grele i obositoare campanii, preferand sa moara decal sa incalce aceasta dating. Astazi poporul
nu mai e bigotul de odinioara i biserica e socolita ca o
institutie reactionara, prielina a celor bogati, azil pentru burjui". Oarditii roii ii bat joc de preoti. Proletarii, porniti sa
despoaie de avutul for pe cei cari i-au stapanit pima acum, nu
mai au alts legatura cu biserica i slujitorii ei decal poate
rfivna de a pune cu un ceas mai de grabs stapanire pe aurul
i avutul acestora. Sufletul lor, cand se gasete in feta altawww.dacoromanica.ro
ULTIMA CETATE
309
Convocarea soborului.
In fata acestei st5ri sufletesti a credinciosilor pravoslavnici si previizand furtuna, care avea &A se abatii asupra bisericii, conducerea acesteia convoacti la Moskova, Inainte de
lovitura bolsevic5, soborul bisericesc al tuturor Rusilor, care
vreme de douti veacuri nu mai fusese convocat.
Alctituit de astiidat5 nu numai din membrii clerului supedar si din reprezentanti ai ciemitropoliti si episcopi
rior
rului inferior
preoti si diaconi
precum si din delegalii
laici ai credinciosilor, soborul decide reinflintarea patriarhatului
numind cap al acestuia pe Tihon, milropolitul Moskovei, un om
rezolut si de vasta cultur5; declarti totodat5 institutia soborului
drept cea mai mare autoritate bisericeasc5, subordonand acesteia pe Sftul Sinod si pe palriarh. Prevazutii astfel cu parato-
www.dacoromanica.ro
310
ULTIMA CETATE
denberg, Zalkind, Joffe $i ceilalti puser5 la tale atacul in contra ortodoxismului, a credinfei vechi, dusmane a dizordinei si
anarhiei Si pentru intemeierea credintei noi", a bisericii vii"
cu Juda in frunte, inlocuind pe Cristos cu icoana acestuia. Et
despoiar5 comunil5file bisericesti i m5n5stirile de vastele prope cari le aveau $i printr'un decret, fixat in cateva
linii, separar5 biserica de stat (20 lanuarie 1918). Iar printealte
decrete suprimar5 obligativitatea inv5f5mantului religios in scoli,
ULTIMA CETATE
311
312
ULTIMA CETATE
judecata o da biserica
Sacrilegiu era batjocurirea preotului $i once atingere a
prestigiului bisericii, a dogmelor i canoanelor el.
Astazi preotul
batyuAa poale fi batjocurit, batut sau
ucis, prestigiul bisericii injosit i dogmele ei incalcate. Cel ce
o face e laudat. Cel ce n'o face e considerat, ca i preotul,
vrajma al sovietelor *i al noii ordine de stat.
GECN96tc1.9
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVIII.
Februarie 1918.
Teroarea ro*ie
Ceka.
www.dacoromanica.ro
314
TEROAREA RO$ I E
Aceasta institujie bolsevica trebuia sa rezume toate raizuinjele de distrugere si de daramare ale Comisarilor. Ea era
destinatti ca se' fie ochiul neadormit, satanic, si care din ascunzatoarea lui, nevazuta de nimeni, pandeste, vfineaza, comanda
si suprima pe loc, fara mils, Cara judecata si farti nici o ezitare pe adversarii regimului sovietic. In ea trebuia sfi vibreze,
se' traiasca, se' se manifeste in toata vigoarea, cruzimea i deiavarsirea lui Duhul eau, Spiritul blestemat, deslegat de tot ce
Opera" acestei ghilotine, devenite un infricosat perpeluum mobile, in Ucraina infranta, in republica cucerita a Donului, in Uralii capturaji de bandele sovietice, in sudul Finlandei si in alte regiuni contrarevolujionare, va eamanea infipta ca o insiruire de chipuri macabre din prevestirile Apocalipsului in minjile martorilor, cari au fost sortiji s'o vada de
aproape.
Kievul, Odesa, Chersonul, Sebastopolul, jalta, Simferopolul,
Teodosia din Crimeia, Novocerkaskul, Rostovul, Ekaterinodarul
www.dacoromanica.ro
TEROAREA RO$IE
315
gi alte
atatea orase iii vor geme dealungul veacurilor palimirea indurata pe urma tatarilor rosii si vor povesti generafiilor viitoare
chinurile grozave, in care s'au sfarsit Mafia cetrifeni deai lor.
Aceste generafii vor citi infiorate cum mii de oameni iubitori
de fare si de neam au fost impuscafi pe stra'zi, spanzurafi de
felinare pi rasafi pradti coinilor, legafi fedeles gt aruncafi In
cuptoarele galbene de fladori ale uzinelor, in cazanele cu apti
clocotindti a vapoarelor, inire masinele in funcliune ale acestora sau in adancul ma'rii, cum alfii au fost schilavifi th'indu -li se
membrele corpului, scofandulise ochii si cum Mafia nevinovafi
Teroarea, care a urmat dupil revolufiile, intamplate in diverse fari, a fost de obicei rezultatul conspirafiei dintre arturarul, rtimas barbar in sufleful lui, $i ignorantul, caltiuzit mai
mull de instinct, decal de constiinf5. Nicaieri insa aceasfa conspirafie n'a putut fi mai eficace ca in Rusia, ctici aci masele
rtimase in intuneric trSesc aproape in totalitatea for nurnai prin
instinct. Comisarii, faimosii doctrinari ai comunismului" $i
umanitaristii" de pant eri n'aveau decal sa" sgand5reascti aceste instincte pentru ca din massele, odinioar5 asa de pacinice, sa trezeascil fiara, care asttizi Amide pi distruge cu adeviiratri frenezie. De aceia teroarea bolsevicil va fi inscrisg in
istoria revoluliilor drept cea mai cumplittl din toalti valloarea
www.dacoromanica.ro
316
TEROAREA ROSIE
de crime, legate fatal de transformarile violente politice $i sodale. Jar Ceka, ohrana rosie, autoarea morals, executoarea doctrinelora predicate de comisari si indrumatoarea acestui torent
6;1196-K:.19
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIX.
Februarie 1918.
Reformele bol*eviceig
populare revolujionare" (Norodnaie revolujionnaie suda), alcatuite din zece soldaji, marinari, muncitori sau muncitoare, alei
printre cei mai devotaji intereselor proletare i numiji de Consiliul comisarilor.
Foal magistraji sunt lasaji pe drumuri, iar cei cari an
curajul sa protesteze in contra noii oranduiri judecatore0 sunt
aruncaji in inchisoare.
Senatul, primenit sub guvernul provizoriu i care indeplinea funcjiunea de ultim5 instanj5 de revizuire i casare, e si
el suprimat, iar atribuliile lui le indeplinete provizoriu comitetul central executiv at sovietelor.
Alcatuite exclusiv din elemente proletare, tribunalele bolevice sunt simple instanje de clas5, cari judeca finand seams
www.dacoromanica.ro
318
.REFORMELE BOLSEV10E'
locale, de uzine, de mine etc. on de simple aduari sau mitinguri de muncitori. El da forma legalii si linsajului (samosud),
pe care-1 justifier' ca pornind dinteo indrept5fit5 revolt5 a
REFORMELE BOL$EVICE
319
la instanta duelului judiciar". Sentinta, pe care o dri azi un copallet oarecare de tovar4i e definitive. Burghezul condamnat
vati, numai pentru motivul et' apartin unei clase, din care face
pane infractorul.
Prietenul advocat S. St., care de cand advocatura s'a desfiintat i s'a inlocuit cu apararea proletarg" traete din ce
poate, imi spune intro zi amilrit: E mai rriu frate sub bolevicii ilia ca pe vremea Tatarscinei !a (ocupatia tatarii).
www.dacoromanica.ro
Instruclia public5.
In ce priveste scoala, e acelas haos. Par lea cea mai
mare din profesorii scoalelor secundare si superioare refuzand
srt treaca in slujba sovietelor si ca o protestare impotriva acestora s'a declarat in grevii. Astfel un mare numiir de institutii
de inviiMmant si-au inchis portile si nu mai functioneaza.
Comisarii vor sii Mat din coal un instrument pentru regimul si partidul lor, pentru sustinerea, apararea si consolidarea acestora.
Filrit a spune aceasta, ei precizeazii totusi principiile pe
cari trebue sii se intemeieze de aici inainte invaTamantul public.
Trei sunt mai ales aceste principii : 1. $coala trebue s desvolte si infareascii spiritul revolutionar" $i s'a preghleasca pe
seama statului comunisti convinsi". 2. Inviitamantul atat cel
primar cat si cel secundar $i superior trebue &A fie gratuit si
accesibil tuturora. 3. Programele de invittiimant vor fi elaborate
de care profesori in unire cu parintii elevilor $i cu concursul
elevilor insist dupa normele stabilite de comisariatul instructiei
publice.
UN GIMNAZIU.
www.dacoromanica.ro
REFORMELE 13 OL$EVICE'
321
$i
intrunire.
www.dacoromanica.ro
322
,REFORMELE BOL$EVICE'
www.dacoromanica.ro
Armata r(*e.
In Decemvrie Consiliul comisarilor printeun decret consfintia garda rosie" (krasnaia kvardia), recunoscand-o drept o
324
REFORMELE BOLSEVICE"
www.dacoromanica.ro
,REFORMELE BOL5EVICE'
325
61:19G101.9
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX.
FebruarieMartie 1918.
Umilirea supremil.
Aulodelerminarea ?i raptul". Pacea dela Brest-Litovsk. Nici pace, nicl Msboiu. Nemlii din nou to marf. Rozboiul slant". Vizionarul vegheazd. Pal
;much, accepla fi semneazd.
UMILIREA SUPREMA
527
pada la 1925.
8. Guvernul rus isi is obligatiunea precise de a opri si
impiedica orice propaganda si agitatii pagubitoare farilor impatritei aliante.
Primind acest proect de tratat, delegatii sovietici in frunte
cu Tro lki roman stupefiati. Ei le reamintesc delegatilor Puterilor Centrale declaratia can] in conferinta dela 12/25 Decembrie, prin care acestia acceptau Coate principiile din nota de
pace a Rusiei si cari se rezumau in hotarirea de a face o pace
feala $i democratica fora anexii $i fora contributii".
0 ample si infinite discutie, garnisita cu tot ce prevad
doctrinele socialiste-comuniste, se deschide mai ales in jurul
punctului 1. din proiect. Trotki $i solii insists pentru retragerea
Autodeterminarea 0 raptula.
Kamenev, doctrinarul delegatiei sovietice si aparatorul fanatic al principiului autodeterminarii, fixeaza liniile acestui principiu precum urmeaza :
Manifestul congresului al doilea at sovietelor privitor la
pace spune : Prin anexiune sau rapt de teritorii straine guvernut sovietelor intelege orice alipire a unei nationalitali mid sau
slabe la un stat mare sau puternic Vara consimlamantul $i dorinla clar $i constient exprimata ale acestei nationalitati, inde
pendent de timpul $i imprejurarile, in care aceasta alipire a
fost facula. Tot astfel and o natiune e trimisa prin forth' in cadrele unui stat oarecare, dace nu i-se da dreptul de a decide,
fara cea mai mica consfrangere, prin vot liber si dupe evacuarea complecta a trupelor natiunei anexioniste sau in general
mai puternic forma de stat care-i convine,
atunci alipirea
este o anexiune sau mai precis un rapt si un abuz de putere".
$i mai departe acela Kamenev adauga in legatura cu proectut
www.dacoromanica.ro
328
UMILIREA SUPREMA
UMILIREA SUPREMA
329
austro-germani luand atitudini de sfidare li cer doctrinarilor palavragii s5 semneze sau sit pl ce. Patruzeci *i opt de ore vor
mai a*tepta *i dac5 Comisarii nu$i vor pune semn5tura pe
proectul austro-german, generalii Kaiserului vor da ordin trupelor s5 inainteze.
rea note:
In numele guvernului comisarilor poporului al Republicei
federative sovietice facem prin aceasta cunoscut guvernelor $i
popoarelor, cari se g5sesc in razboi cu noi, j5rilor aliate *i
neutre c5 refuzand s5 semneze un tratat anexionist, Rusia de-
330
UMILIREA SUPREMA
tovari4ii, adunati in sala Alexandru in miting, asupra intelesului notei sale : Razboiul nu -1 continuum, paces n'o semnam 1"
(vojnu nye prodoljaty, mir nye podpisaty 1). Tovarasii ascultil
mereu $1 din cand in and 41 reped mainile in aer ca $1 cum
$1
dupe ce
UMILIREA SUPREMA
331
ca impAtrita infelegere urmiirete iniibuirea anarhiei din Rusia, care ameninfil sa devina o primejdie europeanaa.
Armata ro5ie, proasprit create, e trimisa inaintea nemfilor.
E prima incercare. Trofki o crede capabilo, cel pufin de un
razboi de gueri115. Dar tinerii revolufionari" sunt repede putt
in debandad5 i risipifi ca fiiina orbului. Smolna tremurfi, nu
mai are nici un sprijin, de nicairi nu poate cere ajutor. Trofki
vorbete deja de plecarea comisarilor i de convocarea Constituantei pentru a decide ea, dac5 accepts sau nu condifiile
de pace ale nemjilor. Burghezii rui tresar, ei se bucura de
inaintarea armatelor germane, cari ii vor sciipa de comarul
bo4evic. Vechii conservatori, care Inca in 1915 doreau victoria germane inaintea liberignia, insists prin solii for ca guvernul german &A nu opreasdi cu nici un pref ofensiva inceputa.
Soldafii bo4evici, mujici indiferenfi, imbrOcali in mantale ostiieti i muncitori lai
Vizionarul vegheaza.
Dar eful bolevic, Lenin, fanaticul defelist veghiazii, lace
i e satisfacut.
Paces trebue sa porneasc5 de jos ", spunea el acum cateva
luni. $i regimentele bolevice ascultand dorinfa lui au inceput brataniaa cu soldafii nemfi i rand pe rand au incheiat pacea cu ei.
332
UMILIREA SUPREMA
Bol*evicii accept6
*i. semneaza.
Push la vot propunerea lui Lenin e acceptata de majoritatea celor prezenti (116 membri voteaz5 pentru, 85 contra
$i 28 se ablin).
Holarirea comitetului e comunicata prin radio la Berlin
si'n aceias zi delegatia sovietica alearga la Dvinsk, unde e
comandamentul german, caruia ii comunica c5 are mandatul sa
semneze pacea si caruia ii cere sa opreasca inaintarea trupelor. Acesta ins subt cuvant &a n'a primit Inc a ordinul guvernului german, refuza sa indeplineasca rugamintea emisarilor
sovietici... Si trupele nerntesti inainteaza de zor, ca sa inghita cat
mai mult pamant rusesc si ca punctul prim din proectul tratatului
de pace sa gaseasca o cat mai large" aplicare. Oermanii adancesc in spre nord
directia Petrogradului
avand coman-
dant pe insus Mirbach, fostul sef al misiunei germane in capitals ruse, o distanta de peste 200 de klm., iar in centru Inainteaza peste 100 de klm. Austriacii, chemati $i ajutati de Rada,
UMILIREA SUPREMA
333
cios nu atat din vina lui cat mai mutt din vina celor ce l'au
guvernat 1-1 guverneaza.
www.dacoromanica.ro
Pref.*
Cap. I. Congresul liberttif nor . . . . . . .
Cap II. Atacul bolsevic
Cap. III. Cadenza unui om si marina celuilale
1. Fara Imola
2. Volga Inca rezista
1
11
23
30
33
36
1. Rusia Mica
2. Polonia
3 Lituania $i Provinciile Balfice
...
www.dacoromanica.ro
A.
..
43
52
56
61
71
87
106
112
134
139
144
114593
158
165
168
172
180
200
211
230
237
244
268
272
291
1. Pacea cu
Romania
2. Razboiul cu Ucraina
...... .
.
.
1. )(is liiia
2. Insiruclia publics
3. Armata rosie .
..
.
www.dacoromanica.ro
. . . . . .
300
302
308
313
317
317
320
523
326
ERATA
La pag.
11
29
at 9lea
39
,,
70
87
105
110
116
127
135
138
138
.
.
.
,
142
157
175
177
,
,
.
.
7-lea
2-lea
1
9-lea
7-lea
16-lea
13-lea
9-lea
2-lea
7-lea
8-lea
8-lea
i4 -lea
. 12-lea
,
.
10-lea
5-lea
182
182
187
188
196
209
, 10-lea
. 14-lea
. 17-lea
. 16-lea
238
240
246
251
267
296
297
In loc de
rOndul
.
.
7-lea
5-lea
2-lea
3-lea
. 12-lea
.
.
7-lea
6-lea
. 13-lea
de sus in jos
,.
.
,,
de jos in sus
de sus in jos
,,
de jos in sus
de sus in jos
.
,,
in
comodidate
cucerice
Neciaeff (seful
monologhizeazA
jars
un
comoditate
cucerire
*1
si
,,
sceptrul
apropiat
JP
revindearilor
revendicirilor
Koscinsko
leloni
initiali
prezenlau
rispita
Kosciusko
leutoni
initiate
reprezentau
risipito
25
25
6 19
Bazin
6/19
Razin
mai
.
.
.
.
de jos in sus
mai mai
cabane
solidarilalea
repezentanill
gnvernul
simp aliza
dispute
bolsevismul I
bolsericii
II
SI
de sus in jos
de jos in sus
,,
care sii
sceiprul
apropriat
de jos in sus
de sus in jos
.
.
.
car
(Neciaeff seful
monologhireazi
era
sd se citeasca
de sus in jos
de jos in sus
de sus in jos
de jos in sus
on
Greig_MScaca9
www.dacoromanica.ro
cabanel
solidilatea
reprezenianill
guvernul
simpatiza
despuie
bolsevismul 1"
bolsevicii
eri
www.dacoromanica.ro
.41