Lectia 1 Concepte generale 1.1 Hardware, software si tehnologia informatiei (TI) Modul cum culegi, administrezi si folosesti informatia fac din tine un castigator sau un infrant in viata. In aceasta manierd dramatica sintetizeazé Bill Gates rolul tahnalogiai gi infarmatiei Este tot mai evident faptul ca in prezent existenta fiecarul individ in parte, ca si a {ntregii societat in ansamblul ei, capata un ritm din ce in ce mai alert, devine tot mai areata de necesitatea cunnagterii rapide, enmplate si caracte a realitatil inconjurdtoare, pentru ca luarea decizilor sa fie fcuta ferm, oportun si competent Aceasta duce, inevitabil, la cresterea volumului de informatii ce trebuie analizat, de Lunde o diminuare a operativitati in actiune Orice decizie are la baza informatii si date referitoare la obiectul activitati respective. Prelucrarea datelor trebuie facuta in concordant cu cerintele tehnologiei informationale. Se pot astfel contura diferentele dintre date si informati: = datele desemneaza elementele primare, provenind din diverse surse, fara 0 forma organizata care sa permita luarea unor decizil; informatiile sunt date ce au un caracter de noutate, care imbogatesc nivelul de Cunostinte ale celui care primeste aceste informatii. O data care nu aduce nimic nou ‘hu se poate considera informatie. De exemplu, pentru 0 persoana oarecare, data de 1 julie nu reprezinta nimic, in timp ce pentru alté persoana reprezinté data nasteril. Atunci, pentru prima persoana, aceasta data calendaristica va reprezenta o simpla data, in timp ce pentru a doua persoana va reprezenta o informatie Prelucrarea datelor (numita si procesare) presupune totalitatea transformarilor, ca forma si continut a datelor in vederea obtineriirezultatelor. Dintre transformarile cale mai importante se not enumera I. Generarea reprezinta operatia prin care se obtin date primare (surséi); II. Culegerea si pregatirea. Forma initiala a datelor diferé de forma sub care ‘acestea intré in prelucrare. Pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor, presupune etapele: % selectare - dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pentru generarea anumitor informati % codificare - trecerea datelor intr-o forma adecvata prelucrarii, (de exemplu, utiizarea numerelor pentru a desemna lunile anului); conversie ~ transferarea datelor de pe un suport pe altul sau dint-un format in altul; X copiere, muttiplicare - reproducerea pe un medi identic a datelor, pistrndu-se forma, continutul gi semnificatia acestora; X verificare — analiza corectitudinii datelor, ca forma si continut, urmarind eliminarea posibilelor alterari datorate culegerii, pregatini sau transmiteri, TIL, Pretucrarea datelor tn scopul objineril diferlieior rezultale se face cu ajutorul funetilor: XX sortare ~ aranjarea datelor intr-o anumita ordine, conform unor criteri bine precizate, pentru ca prelucrarea sa fle cat mail eficlenta si prezentares rezultatelor cat mai atractiva: BH Gates: "Busnoss @ the sped of hough" — Warmer Books, 1900, 7%- clasificare — gruparea datelor dupa caracteristici comune, fara stabilirea Uunor anume priortati in cadrul grupei; % comparare — stabilirea asemanarilor si/sau deosebirilor dintre doug sau mai multe date; X analiz§ — examinarea unui grup de date, urmarindu-se condi indepiiniri unei cerinte (sau mai multor cerinte), de catre fiecare dat grupului. in parte; X sintotizare — stabilirea unor caracteristici esentiale, generale, pe care lo ‘au datele constituente ale unui grup, formandu-se 0 noua structura ce sutprinde acele caracteristici comune; X caleulare — efectuarea de opera aritmetice sau logice asupra uneia sau mai multor date simuitan. IV. Fumizarea datelor . Pe parcursul prelucréii, forma in care sunt prezentate datele, de cole mai multe ori, nu corespunde cerintelor celui care agteapti rezultatele adic beneficiarului. Se impune deci necesitatea furnizarii rezultatelor intr-o forma clara, astfel incat sé nu existe probleme de intelegere sau de interpretare eronati a lor. V. Péstrarea datelor se face in colectii de date alcatuite dupa reguli bine definite, in vederea unor prelucréri ultericare. Asupra unei astfel de colectii se poate actiona prin una dintre functile: %- validare date — precizarea modului in care o data poate fi introdusé in colectie: X _regasire — cutarea si localizarea unei date in cadrul colectiei; % modificare - transformarea unei date existente in colectie prin schimbarea unor atribute X istrugere — eliminarea din volectie a unor date, cu previzarea conditilor in care se poate face acest lucru. VIL Transmiterea (comunicarea) datelor se refera la modul in care datele trec de ta o etapa ta alta pe parcursul prelucrari. Orice activitate, in orice domeniu, se desfagoara pe baza unui flux informational Totalitatea fluxurilor informationale, cu 0 anumita organizare, care asigura legatura Gintre conducere (sistemiul decizional) §1 executle (sistemul de executle) se numeste sistem informational. Daca desfasurarea activitatii presupune, in mod special, utlizarea echipamentelor electronice, sistemul informational se numeste sistem informatic. Este evident ca cele doua sisteme nu se pot identifica, sistemul informatic find parte componenta a sistemului informational, ins cresterea permanenta a nivelului de ‘automatizare a activitati conduce la accentuarea importan(el sistem informatic. in structura unui sistem informatic, al carui element principal este calculatorul electronic sau sistemul de calcul, se identifica urmatoarele componente: %_ cadrul organizatoric al societati si datele vehiculate; X resursele umane: pe de o parte analisti si proiectantii sistemului informatio, pe de alta parte beneficiarul sistemului informatic si utiizatorii acestuia: XK metodele s! tennicite de provectare; X echipamentele electronice de calcul; X sistemul de programe utiizat pentru realizarea obiectivelor sistemului Informatic 91 pentru utlizarea eficienta $l corecta @ echipamentelor ile a Omiterea uneia dintre aceste componente face imposibila functionarea respectivului sister informatic:Din punct de vedere structural, pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice, Calculatorul electronic (el insusi un sistem informatic) are doua componente: » hardware, (pe scurt hard): ansamblul elementelor fizice si tehnice cu ajutorul carora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca gi prelucra, suporturile de memorare a datelor, precum si echipamentele de redare a rezultatelor - reprezinta componentele ce pot fi practic atinse (ex.: monitor, tastatura); > software, (pe scurt sof: ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaza functionarea corecta si eficienta a elementelor hard; exista sub forma de concepte si simboluri, nu are substanta (ex.: Microsoft Word). Printr-0 analogie umana, muschii si oasele reprezinta partea de hardware, in timp ce idelle gi sentimentele reprezinta partea de software. Tehnologia informatiei (Tl) reprezinta normele si procedeele de colectare, memorare, transmitere si prelucrare a datelor, in vederea obtinerii rezultatelor scontate, cu ajutorul caloulatorului electronic. Ca urmare, tehnologia informatici este compusa din hardware, software si tehnologii de comunicatiiintre acestea, Structura unui calculator personal Din punct de vedere functional, arhitectura unui sistem de calcul este redata in schita alaturatd, gi anume: Unitatea Centrala (UC), alcatuita din % Unitatea de memorie interna (UM); xmemorie ROM: xmemorie RAM: % _ Unitatea Centrala de Prelucrare (UCP) ce este compusa din: X Unitatea de Comanda si Control (UCC): x Unitatea Aritmetica i Logica (UAL); Dispozitive periferice, alcatuite din: x Dispozitive periferice de intrare — in (DP Ml); 1X Dispusitive petiferive Ue iegine — vul- (DP /0), x _Dispozitive periferice de intrare/iesire — in/out- (DP VO); InterfeteMedil de stocare Flecare calculator defineste un numar de operatli care pot f! executate de unttatea sa centrala. Aceste operatii sunt in principal destinate memordrii sau recuperarii informatior din memoria interna, calculelor aritmetice sau logice si controlului dispozitivelor periferice. In plus, exist un numér de instrucfluni pentru controlul ordi Jn care sunt executate operatile. O instructiune reprezinta o operatie elementara executabila de catre unitatea centralé a unui calculator. O secventa de mai multe Instrucilun! execulate una dupa cealalla se numeste program. Execulla unul program de cate calculator presupune Incarcarea instructiunilor in memoria interna si executia acestora una cate una in unitatea centrala. Unitatea centralé citeste din memorie cate © instruciune, 0 execula, dupa care trece la urmatoarea instruciiune. ‘Succint, despre fiecare componenta se poate preciza: > Unitatea Centralé (UC) este alcatulta din Unitatea de memorie Intema s! Unitatea Centrala de Prelucrare % Unitatea de Memorie (UM) sau memoria interna (principala) este componenta sistemului de calcul destinata pastraril datelor si instructiunilor programelor in locatii bine definite prin adrese. Este formata, in general, dintr-un sistem de circuite integrate alcatuite, in principal, dintr-un numar mare de celule de memorie, fiecare celula flind un circuit care poate stoca un bit de informatie. (Bit de la binary digit - cea mai mica unitatea de informatie reprezentabila intr-un calculator; poate lua doar valorile 0 si 1), Din punct de vedere al ,volatilitati”, memoria este de dou’ tipur ROM (Read Only Memory) — este 0 memorie nevolatilé (nu isi pierde Conpinutul la oprirea calculatorulul), nu poate 1 ,scrisa’ de catre utlizator (este inscriptionata de catre producator cu ajutorul unei aparaturi speciale), este de capacitate redusd (pana la 2MB) si este folosita pentru stocarea informatilor despre hardware, mici programe ce configureaza diverse alspozitive. La porirea calculatorului, din memoria ROM se verificd informatie referitoare la componentele tehnice, adica tipul placii de baza, dimensiunea memoriei RAM, tipul hard disk-ului, precum si existenta dispozitivelor periferice (ex.: monitor, tastatura, mouse); - RAM (Random Access Memory) - este 0 memorie volalila (se pierde la oprirea calculatorului), poate fi atat citita cat si modificatd si este folosité pentru stocarea programelor gi datelor, find considerata principala memone de lucru a calculatorului. Memoria RAM beneficiazé in plus fata de alte medii de stocare a informatilor de o viteza extrem de mare; X Unitatea Centrala de Prelucrare (UGP) este implementata cu ajutorul microprocesorului, elementul de baz al sistemului de calcul. (La microcalculatoare este numita procesor). Cele doua componente ale UCP sunt % Unitatea de Comandé si Control (UCC) primeste instructiunile de la memorie, le interpreteaza si, corespunzator, emite comenzi catre UAL $1 UM, respectiv comenzi de transter catre dispozitivele pertenice gi memoria externa % Unitatea Aritmetica si Logica (UAL) are rolul de a executa operatii ‘animetice 1 logice cu date tumizate de memone si de a depune in memorie rezultatul obtinut. 10> Dispozitivele periferice reprezinta totalitatea dispozitivelor cu ajutorul carora este posibila introducerea dalelor in vedere prelucrararii, precum yi furnizarea rezultatelor obtinute. Pot fi de intrare sau de iesire, in functie de directia in care se migca datele: X dispozitive periferice de intrare (DP fl) — permit introducerea datelor in calculator - tastatura, mouse, joystick, microfon, scanner, camera video; % dispozitive periferice de iesire (DP /O) - permit extragerea datelor din calculator - monitor, imprimanta, boxe. X dispozitive periferice de intrare-iesire (DP lO) — permit atdt introducerea, eat si extragerea datelor din calculator ~ modem, touch > interfefe — componente ce asiguré 0 conexiune intre unitatea centrala si dispozitivele periferice. Aceste interfete sunt cunoscute sub denumirea de portur. Interfeele pot fi de mai multe tipuri aralele — transmit simultan 8 biti (un byte); folosita in special pentru conectarea imprimantei; 2 seriale — interfele universale, in care bitii unui byte se transmit pe rand, unul cate unul; la aceasta se pot conecta modemul sau un alt calculator. X- USB (Universal Serial Bus) — permit conectarea oricaror periferice X FireWire (IEEE 1394) — interfaté ce permite rate mari de transfer al datelor de pana la 400 Mbps; se pot conecta diferite periferice, % portul de retea (RU45) ~ face posibilé conectarea calculatorului cu alte calculatoare din reteaua locala sau internet. > mediile de stocare — reprezinta suportul fizic pe care se stocheaza informatia Haid uisk, CD, DVD, floppy ulish, vive ZIP, eanury stick. Cunstituie u meimurie suplimentara. Pentru accesarea medillor de stocare se folosesc unitatea floppy, unitatea CD-Rom, unitatea DVD-Rom, unitatea ZIP. Hardware 4.2 Memoria Memoria interna este zona de_ stocare temporara a datelor intr-un calculator. Termenul memorie este folosit pentru a desemna cipurile reale capabile sa pastreze datele. Calculatorul foloseste un sistem binar de numarare in care sunt utlizate doar cifrele 0 si 1 Aceasta bazi este utilizata in domeniul caloulatoarelor deoarece toate numerele pot fi reprezentate ca siruri de pulsuri electronice pornite si oprite (0 fiind corespunzator pentru oprit si 1 pentru porn) Bit-ul (binary digit - cifra binara) reprezinta cea mai mic unitate de date ce poate fi reprezentata gi prelucrata de catre calculator. Dupa cum aminteam mai sus, poate lua doar valorile 0 si 1 O succesiune de 8 biti se numeste byte sau octet, find cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si adresata in memoria unui sistem de calcul. Byte-ul "este de fapt reprezentarea unui caracter. Prin caracter se injelege, Intr-un singur cuvant, 0 literé, 0 cifré, un semn de punctuatie sau un simbol grafic reprezentat in memorie, De exemplu, cuvantul Andreco inmagazineaza 7 bytes de informati. Deoarece datele reprezentate in memorie ocupa o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate in multiplii unui byte astfel: 1 kilobyte (KB) 1024 bytes (2"° bytes! ‘1 megabyte (MB) = 1024 Kbytes (2"° KB); 1 gigabyte(CD) —- 1024 Mbytes (2"° MD}; ‘terrabyte(TB) = 1024 Gbytes (2° GB); 1 petabyte(PB) 1024 Thytes (2"° TB); Jexabyte(ED) = 1024 Mbytes (2"° NB); Reprezentarea in memorie a datelor/informatilor se realizeaza la nivel de: byte (octet); cuvant de momoric = doi bytes (16 biti); cuvant dublu = patru bytes (32 bit cuvant evadruplu = opt bytes (64 biti); Memoria cache oste un mocanism de stocare do mare viteza. Acost tip do memorie vine s8 suplineasca viteza micd de réspuns a memoriei RAM fata de cerintele microprocesorului, stocdnd pentru un timp limitat parti ale programelor sau datcle colo mai des utlizate de unitatca aritmetico-logicd a procesorulul. Memoria cache poate fi sau 0 sectiune rezervaté din memoria principala, sau un dispozitiv independent. Uneori este incorporata in arhitectura microprocesorului (de exemplu la caleulatoarcle Pentium). 1.3 Unitat centrala de prelucrare Unitatea central de prelucrare (UCP) mai este numita si Central Processing Unit (CPU). Se afia in interiorul carcasei caloulatorului montaté pe placa de bazé (mainboard sau motherboard). Aceasta este placa principala dintr-un calculator. ‘in mod obisnuit, placile de baza contin: CPU, memoria interna, interfetele pentru dispozitivele de stocare a datelor si pentru perifericele standard, Dintre functile procesorului pot fi amintte: 2X executa instructiuni individuale pentru programe si controleaza operatile efectuate de alte componente ale computeruiui, realizeaza calculele si operatille logice; Fiecare microprocesor este alcatuit din mai multe micromodule interconectate prin intermediul unor ci de comunicatie numite magistrale interne, pe care circuld date sau instructiuni, a caror viteza de deplasare depinde de doi factor 2X latimea — numarul benzilor de circulatie; deoarece pe fiecare banda circula un bit, se poate vorbi despre latimi convenabile (de 8, 16, 32, 64 sau 128 de biti transmisi in paralel); x frecventa de tact - numérul de pasi de lucru (tacturi) pe care poate sa Ti fac& procesorul in fiecare secunda; se masoardi in megahertzi (MHz), iar mai nou, in gigahertzi (GHz). Bit-ul se va prescurta cu litera b, iar byte-ul cu B. 121.4 Dispozitive de intrare Prin intermediul dispozitivelor de intrare, utilzatorul introduce informatii_ in calculator. Printre cele mai cunoscute sunt: » Tastatura - reprezint& unul dintre perifericele standard, este cel mai utizat, find principalul dispozitiv cu ajutorul t céruia se introduc datele in calculator si find inclusd in —— cadrul minim de dotare al unui calculator. Cu ajutorul acesteia se pot introduce in calculator diferite informati: date, programe, comenzi. texte. Cuprinde cinci categorii de taste: taste de introducere text (alfanumerice), taste numerice, taste de deplasare a cursorului, taste functionale, taste speciale. Pentru tastaturile mai noi exista chiar gi taste de navigare pe Internet. > Mouse-ul — dispozitiv de intrare , parte integranta a interfetei ® grafice, care controleazd migcarea cursorului (pointer) pe un ecran de afigare. Este de dimensiune redusa, poate fi deplasat pe 0 suprafaja rigidé $i plata, confine cel putin un buton cu utlizari qe diferite, in functie de programul care trebuie executat. In particular, mouse-ul este important pentru interfata graticé spre utlizator, deoarece optiunile si obiectele se pot puncta si apoi se executa un click cu butonul ‘mouso-ului. Astfe! de aplicati sunt deseori numite point-and-click. Mouse-ul este de asemenea folositor pentru proaramele grafice care permit folosirea sa a pe stilou, creion sau pensula Existé tel tipuri de baza pentru mouse: X_ mecanic - are 0 bil metalica sau de cauciuc ce se poate rot in toate directile mutand corespunzator indicatorul pe ecran, sensul de miscare find detectat prin senzori incorporati X optic — pentru detectarea miscérii se foloseste un laser: deplasarea se face ullizand o suprafaja speciala, dotata cu o fila. Acest tip de mouse raspunde mai rapid si mai precis la comenzi in comparatie cu cel mecanic, dar este si mult mai scump. X_ optomecanic — folosesc o combinatie de tehnologli mecanice si optice, dar nu necesita suprafete speciale “eechigy > ,Jaekball (bila tuanta) ~ dispoziiv de intrare ce poate f considerat un mouse asezat pe spate: mutarea cursorului se poate face prin rotirea bilei cu ajutorul degetelor sau palmelor. De obicei exist de la unul la trei butoane plasale langa bila, Permite indicarea, selectarea, inserarea si este folosit int-o Interfala Grafica cu Usiizatorul (GUN), Avantajul principal fafé de mouse este acela c nu necesita o suprafata de lucru, putand fi agezat oriunde. Deseo este folosit in locul unui mouse pe un computer portabil (laptop) > Touchpad — este o mica suprafata sensibila la atingere, folosita ca dispozitiv de punctare pe unele calculatoare portabile. Deplasarea pointer-ului pe ecran se face prin mutarea degetului peste pad. e > Scanner — dispoziiv care poate citi textul (cu ajutorul unor programe de tip OCR — Optical Character Recognition) sat istrafila tiparite pe hartie si transforma informatile intr-o forma pe care ame, calculatorul o poate folosi. Un scanner functioneaza prin digitizarea unel imagini, adic prin impartiraa sa intr-o grilé de puncte si reprazentarea 13fiecarvi punct prin 0 sau 1, in raport de culoarea punetului, alb sau negru. > Dupa mérime si posibilitatea de a fi utilizate, exist % _scaner de birou ~ arata ca un copiator. Materialul ce trebuie copiat se ageazéi pe o suprafata plana, de sticla, capacul trebuind sa fle inchis, ca si la copiator, XX scanner de mana - are dimensiuni reduse, este mai lent si este util pentru prelucrarea documentelor mi > Joystick — mancté care s¢ migca in toate direvtile controland deplasarea pointerului. Este similar unui mouse, cu deosebirea ca la mouse migcarea cursorului inceteazd odata cu oprirea mouse-ului, pe cand la joystick cursorul continua 38 s¢ deplaseze in directia in care este indreptat joystick-ul, oprindu-se in momentul reveniti la pozitiainiiala. Este folosit mai ales pentru jocurile pe calculator. > Light pen (creion luminos) — dispozitiv asemanator unui mouse, care foloseste un detector sensibil la lumina pentru selectarea obiectelor de pe un ecran de afigare prin punctarea directa > Microfon — folosit pentru a inregistra diverse sunete pe calculator, conectat la placa de sunet. Este utilzat in telefonia prin Internet sila i= introducerea verbala a comenzilor. 1.5 Dispozitive de iegire Extragerea datelor se face prin utiizarea unor dispozitive de iesire, specializate, care pot prezenta rezultatele pe suport de hartie sau acustic intr-o forma inteligibil, agreata de beneficiar. > Monitor (numit si VDU - Video Display Unit) - este dispozitivul standard de iesire. Constructiv, exista monitor: % cu tub catodic - cel mai folosit tio de monitor, desi ocupa mult spatiu. Imaginea se formeazé similar cu aceea de pe ecranul televizorului, si ‘anume pe suprafata unui tub cu raze catodice. % cu cristale lichide (LCD - Liquid Crystal Display) — are un ecran ce utilizeaza doud straturi de material polarizat, cu o solutie de cristale lichide intre ele care, la trecerea unui curent electric, se aseaza astfel incat sa opreasca trecerea lumini. Calitatea unui monitor este determinata de: %_rezolutie ~ masurata in pixeli (puncte de imagine); cu cat rezolutia este mai mare, cu atat creste calitatea; 2% marime — dimensiunea diagonalei, masurata in inch (1 inch = 2,54 cm); % frecventa — masurata in Hertz, arata de cle ori pe secunda se genereaza pe ecran o noua imagine, deci o rezolutie crescuta inseamna 0 calitate crescuta; % _aspectul ergonomic — se refera la calitatea de radiatii emise de catre calculator, cunoscdndu-se faptul c lucrul timp indelungat la calculator provoaca disconfort ocular. > Imprimanté ~ dispozitiv care afiseazé pe a ___haitie texte sau ilustrati. In functie de tehnologia de tiparire utilizata, imprimantele pot fi 14 —Exista diferite caracteristici ale im % cu pini sau matriciale — crearea caracterelor se face din alaturarea tunor puncte separate, obtinute prin lovirca pinilor (acc mici) cu 0 banda tugata. Necesitd 0 hatie speciald, este o imprimanta ieftina, deosebit de zgomotoasa si pe cale de disparitie. % cu jot de corneal — caractorcle sunt formate din puncte obtinute prin stropire cu cerneala prin duze speciale. Se foloseste hartie de scris normala, are cost mediu gi este mai pulin zgomotoasa. Calitatea imagini depinde, in afaré de calitatea hartici, de rezolutic (numar de puncte pe inch, masurata in dpi = dots per inch), viteza de lucru (in pagini/minut) si de capacitatea de colorare; % laser —_folosegte’ acceagi tehnologic a 9i copiatoarele: pentru imprimare utlizeazé toner si haitie normala. Executd cele mai bune lucrari dar datorita pre{ului destul de ridicat (mai ales cele color), sunt mai putin folosite, imantelor. Cele mai importante sunt Calitatea imprimarii sau rezolutia imprimantei, exprimata prin numairul de punete tiparite pe un inch (dpi) % Viteza — exprimata prin numarul de caractere tiparite pe seounda ‘sau numaiul de pagini tiparite pe minut; % Modalitatea de alimentare cu harti % Zgomotul din momentul tiparini, se masoara In decibel. Plotter-ul (\rasator) ~ dispozitiv special pentru trasarea pe harlie a unor planuri gi desene tehnice, in functio de comenzile unui calculator, folosind 0 penita. Este folosit in domeniul ingineriei, arhitecturi sau proiectari Boxe (difuzoare) ~ sunt folosite ca dispozitive de iesire pentru sunet. Sunt logate la placa do eunot. 1.6 Dispozitive de intrare/iesire 1.7 Medii de stocare ‘Modem-ul - dispozitiv care permite calculatorului $8 transmité date prin finiile telefonice. Informatie Prelucrate de calculator sunt stocate digital, in timp ce informatille transmise prin linile telefonice sunt transmise sub forma de unde analogice. Modem-ul face conversia datelor dintr-o forma in alta. Modem-urile sunt de doua feluri: exteme — sunt plasate in afara unitatii centrale gi interme - se gasesc in interiorul unitati centrale. Viteza unui modem se masoara in biti pe secunda (bps), aceasta variind de la 9,6 Kbps pana la 56 de Kbps si, mai nou, de peste 56 Kbps. Touch screen - tip de ecran de afigare, acoperit de o folie transparent sensibila la atingere, punctarea elementelor de pe ecran facandu-se cu degetele. Acest aspect poate fi considerat ca un avantaj (interfat naturala), dar si dezavantaj, punctarea cu acuratete fiind imposibila Hard disk (disc fix) — disc magnetic pe care se pot stoca date intrun calculator. Este cuperior celorlaltor euporturi do 18pastrare a informatilor din punct de vedere al vitezei de Iucru si a capacitati (in general mai mull de 40 GB). La nivel fizic, hard disk-urile sunt dispuse sub forma de discuri magnetice (platane), care, la randul lor, sunt organizate ca zone circulare concentrice numite piste, fecare impartite la réndul lor In cate 12 arce numite sectoare. Caracteristicile tehnice care determina viteza unui hard disk sunt: % timpul de acces la date — timpul necesar pentru accesul la un sector (sub 10 milisecunde), wu val vilees Ue tulalie este mai mare, ou alat accesarea datelor se realizeazai mai rapid; % viteza de transmisie a datelor — cantitatea de informatii citite intr-o eum Hard disk-ul extern este un hard disk care poate fi detasat de la calculator faré a necesita desfacerea acestuia, el find situat intr-un sertar al calculatorului care are conectori la magistrala de date a calculatorului > DVD-ROM (Digital Versatile Disk) — suport optic de capacitate mare (4,7 GB) > Banda magnetica reprezinta astazi miezul oricarei strategii de stocare din domeniul profesional. Fara benzile magnetice, marile centre de calcul din domeniul financiar si al asigurarilor, ale linilor aeriene si agentilor de turism, ale institutelor de cercetare stintificd, meteorologie i geofizicd, ale guvemelor si institutilor publice nu ar reusi sa facd fala Cantitaflor uriase de date, s& le stocheze, sa le arhiveze si sa le acceseze la nevoie. Cand in urma cu cativa ani se discuta despre depozite mari de date, era vorba despre athive de benzi magnetice de 1 pand la 5 Gb. > Dist: Jae - vispuzitiv ou o vapacitate de memorare de 1-2 GD > CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory) — tip de disc optic oe permite stocarea unei mari cantitati de date (peste 650 MB). Datele se inscriptioneaza Lu un aparat special gi nu mai pot fi sterse sau modificate. Din punctul de vedere al posibiltati de imprimare sunt doua categori X CD-R — imprimabile o singura data; % CD-RW imprimabile de mai multe ori Memory stick reprezinta un dispozitiv cu 0 capacitate incepand de la 128 MB. Avantajul acestui dispozitiv consta tn accesibilitate determinata prin pret sidimensiuni reduse. > Disc ZIP - dispozitiv de citire-scriere care prelucreaz& un suport magnetic ‘asemanator unel dischete, dar cu 0 capacitate de memorare mult mai mare - 400-900 MB. > Floppy disk (discheta) ~ disc magnetic flexibil, portabil, cu timp de acces mare si capacitate mica. Se folosesc tot mai ulin, datele neputandu-se pastre timp indelungat in sigurant. Poate memora in general 1,44 MB de informati Pentru a putea lucra cu discheta, aceasta va trebui initial Tormataté. (De obicei, atunci cénd cumparati o dischetd, accasta este formatata). Formatarea unei dischete este necesara pentru ca discheta respectiva A fie compatibilé cu sistemul de operare folosit. Prin formatare, sistomul de operare gtergc toate informafille legate de gestiunea suportului, testeaz si eventual marcheaza zonele defecte. Uitiizerea unei dischete presupune: o 16> avantaje % toate celculatoarele au unitate de discheté astfel poate citi oriunde. X costul de achizitie este foarte redus, > dezavantajele: % se defecteaza foarte usor; % are capacitate de stocare redusa Stocarea figierelor online (Online Data Backup) ~ serviciu gratuit oau ou plata, de stocare a datelor pe servere din intemet. Prezinta céteva avantaje: X ” aveli acces la fisiere de pe orice calculator conectat la internet. X trimiteti gi partojaffisiere cu oricine dort X aveti o copie a documentelor in cazul pierderii sau furtului laptop-ului ‘sau hard disk-ului extern X puteti cripta documentele astfel incat 8 provoniti accosul noautorizat la date; Ca dezavantaje mentioném: X este necesaré o conexiune la internet pentru a aocesa dato; X in functie de latimea de banda a conexiunii, timpul de acces al datelor poate fi mare; X- pot oxista furizori de servicii de stocare a figierelor online care s& nu poata asigura confidentialtatea datelor, Datorité capacitatii mari de stocare, CD urile gi DVD-urile cunt cele mai bune medi de stocare pentru aplicafiile multimedia. Termenul de multimedia desemneazé 0 metoda de prezentare a informajiei pe un computer, folosind text, imagine graficd, 2unet, imagine video, eto. Calculatoarele folosite pentru aceste aplicati sunt mai scumpe deoarece trebuie echipate astfel incat s8 permita prezentarea de texte, grafica, video, animatie si sunet. Accate ealoulatoare ac numese PC-multimedia gi au urmatoarolo oaractorietici: Permit folosirea de simboluri grafice Permit folosirea de sunete Permit rularea jocurilor Permit ascultarea CD-urilor cu muzica Permit folosirea de boxe Permit folosirea de microfoane Programele multimedia sunt folosite la: % Prezentari; 2% Materiale pentru progatire pe computer - Computer Based Training (CBT); % Jocuri: % Publicitate; % Aplicali pentru afaceri. HRRKKK 1.8 Performanta calculatorulu Structura unui calculator presupune existenta componentelor hard si soft, deci performantele in functionarea sa sunt determinate de cele obtinute de fiecare dintre acestea. Cativa factori de ordin tehnic, care pot influenta performantele computeruiui, sunt ‘+ Viteza procesorului; 7Dimensiunea memoriei RAM; Dimensiunea Hard-disk-ului, Dimensiunea memoriei cache; Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date. 1.9 Tipuri de calculatoare Datorita existentei numérului mare si diversitati criterlor ce ar trebui luate in considerare, este foarte greu sa se facd o clasificare riguroasa, clara si completa a Sistemelor de calcul. Sintotizand, se poate considera c&, in goneral, sistomolo do calcul se diferentiazé dupa marime, posibilitéti de procesare, pret si vitez de operare. ‘Se considerd astfel o& existé patru categorii de sisteme de calcul: Microcalculatoare sunt calculatoare cunoscute sub denumirea de calculatoare personale (Personal Computer - PC), Acestea au cunoscut cea mai rapid dezvoltare si diversificare odata cu aparitia chip-ului (cip) - circuit integrat obtinut prin incapsularea a milioane de tranzistoare intr-un invelig ceramic, pe o singura pastila de siliciu Constructia unui PC se bazeazé pe microprocesor, un cip care contine portiuni din unitatea centrala de prelucrare (UCP) Acesta este considerat .creierul" ‘microcalculatorutu ‘Sunt de remarcat urmatoare caracteristici ale PC-urilor: 2 sunt accesibile din punct de vedere al pretulu % au dimensiuni reduse si unele tipuri pot fi portabile; - utiizatorii pot invata foarte usor operarea acestora: X pot fi folosite in orice domeniu: % lucreaza in retea putand realiza schimburi de date. Minicalculatoare au fost create pentru executarea unor functii specializate: aplicatit muiutilizator, magini cu control numeric, autamatizaei industeiale, transmisi de date intre sisteme dispersate geografic. Ele sunt calculatoare de dimensiuni medi, ‘compuse din module structurale cu functii precise, sunt ugor de instalat si utilizat, se pot conecta la rateaua electrica fara resiricfii Au putere si capacitate de stocare mai mare, UCP complex, sistem de intrare/iesire foarte dezvoltat in sensul comunicafii prin retea de periferice in sistem multiutilizator. Calculatoarele .,mainfraime” constitie 0 categorie aparie, operand cu viteze ridicate si administrand un volum foarte mare de date. Au procesorul foarte complex, volum mare de stocare in UM, sistem de intrare-iesire complex, orientat pe gestionare de stati de lucru, permit acces mulfiutilizator (pat suporta suite $i chiar mii de utilizatori simultan). Calculatoarele , mainframe" necesita instalati speciale si proceduri de mentinere In functiune, neputénd fi cuplate direct la reteaua de inalta tensiune: de aceea au costuri foarte ridicate. Ele functioneaza, de regula, fara intrerupere, ceea ce presupune acoesul controlat la date si un sistem de protectie adecvat. Se utlizeaza in spitale, hAnci, ete Supercalculatoarele sunt cele mai puternice, complexe si scumpe sisteme electronice de calcul, care pot executa peste 1 bilion de instructiuni pe secunda. Au nrocasorul format dintriin numar mare de microneneasnare (de arciniil mila), sunt proiectate pentru calcul paralel, au costuri si performante foarte ridicate. Sunt utiizate jin domenii care necesité prelucrarea complex a datelor, cum ar fi: reactoare nucleare, proiectarea aeronavelor. seismologie, mateo, etc. 18Luand in considerare particularitatile unui calculator personal (PC), din punct de vedere al mérimii (fizice sau ca gi capacitate de memorare), viteza de lucru, costur, utilizari specifice, se poate spune ca exist mai multe tipuri de calculatoare si anume: Desktop, Tower, Laptop, Palm PC. %X- Desktop - calculatorul de tip clasic, la care monitorul este agezat in general pe carcasa unitat centrale, ce se afld pe birou % Tower - acel calculator la care carcasa unitatii centrale este mai ingusta, dar ‘mai inalté decat la desktop 3i este agezaté langa monitor sau, de cele mai multe ori, sub masa. Laptop (notebook) - calculator ugor de transportat, construit pentru a fi folosit in afara biroului (de exemplu in tren), avand sursa independenta de alimentare (baterii sau acumulatoare). Are componente usoare si mici, de exemplu afigajul cu cristale lichide, tastaturd gi inlocuitor de mouse. Cantareste numai 3 - § kg si este cele mai costisitor (aproximativ pretul a doud PC-uri). % Tablet PC — calculator personal portabil cu functii si caracteristici simitare laptop-ului, ce utilzeazé un ccran tactil ca dispozitiv principal de introducere a datelor, in general este folosita o tastatura virtuala si un ,stilou" ca inlocuitor de mouse. % Palm PC (Palmtop, Handhold sau Organizer) — se utlizeaza ca bloc notes, agenda telefonicd, calculator de buzunar, calendar, etc. Facilitat: posibilitatea transferului de date prin PC, recunoasterea scrisului de mana, accesarea Internet- lui, Datorité dimensiunilor reduse (cat 0 palma), procesarea textelor este destul de dificil X PDA (Personal Digital Assistant) - asistent digital personal: dispezitiv de dimensiuni foarte mici, poate fi purtat in mand, oombind faciitiii de calcul, telefonifax cu cele de retea; este penbased — foloseste un stilou special in locul tastaturii, poate deci recunoaste ‘soriaul de mand (unole reounose gi vooea!). Ca dezavantaj, protul cote destul de mare. Ate dispozitive portabile: X Smartphone - telefon mobil cu functii avansate de calculator. Cele mai multe smariphone-uri au un fel de sistem de operare ce permite instalarea aplicatilor $i conectarea cu alte dispozitive. Majoritatea ,telefoanelor inteligente” vi permit 6& ‘rimiteti i sa primiti e-mail-uri, s& navigati pe web, s& deschideti documente office si pdf, s8 ascultali muzica si s& vizionati videoclipuri $i fotografi % Telefonul mobil ~ dispozitiv electronic de mici dimensiuni folosit pentru a initia si primi apeluri telefonice. Pentru a transmite si receptiona date, telefonul mobil comunic’ prin unde radio cu unitati transceiver (emitere-receptie) fixe, ce acopera o suprafata de teren numité celulé. Cand aceste celule sunt combinate se eblino acoporiro radio pontru 0 zond goografica do mari dimensiuni, permitand unui numar mare de terminale s& comunice intre ele. Avantajul telefonului mobil este c& putem s&-1 avem asupra noastra si s8 Yorbim la ol atata timp o&t no aflam in aria do acoporiro a unoi colulo. % Player multimedia - mic dispozitiv ce stocheazé si ruleazé (deschide) muzica, videoclipuri, fotografi. Poate avea functii de radio si de inregistrare a 19REZUMAT STRUCTURA UNUI CALCULATOR: * HARDWARE — totalitatea componentelor tangibile ale unui calculator © Unitatea centrala - Unitatea de Memorie interna (UM) + Memorie RAM + Memorie ROM + Memorie cache - Unitatea Centrata de Prelucare (procesor) + Unitatea de Comanda Control (UCC) * Unitatea Aritmetico-Logic’ (UAL) © Dispozitive periterice + de intrare * de iesire + de intrarefiesire © Interfete © Medi de stocare © SOFTWARE - totalitatea programelor care elementelor hardware igura functionarea corecta a Memoria ROM - nu isi piorde continutul la oprirea calculatorului = nu poate fi modificata = stocheaza informati tehnice despre componentele hard Memoria RAM - isi pierde continutul la oprirea calculatorului = poate fi modificata ‘stocheaza datelo gi programele de luoru ~ este principala memorie de lucru a calculatorului TIPURI DE CALCULATOARE: © Microcalculatoare © Desktop Tower Laptop Tablet PC Palm PC © PDA © Minicalculatoare © Calculatoare Mainframe © Supercalculatoare 0000 ALTE DISPOZITIVE PORTABILE © Smartphone © Telefon mobil © Player multimedia 20Lectia 2 Software 2.1 Diferite tipuri de software ‘Asa cum aminteam in primul capitol, prin termenul de software se intelege ansamblul programelor, procedurilor si rutinelor care controleazé functionarea eticienta a elementelor hard. Un sistem de calcul nu poate sa prelucreze date tara sa fie programat. Un program consta dintr-o succesiune de instructiuni ce converg catre solutia problemei ce trebuie sai fie rezolvata Exista doua categoni de programe: \ x programe de sistem — coordoneaz& modul in care lucreazé componentele sistemului si oferd asistenta in functionarea programelor de aplicati. Se spune ca ele alcatuiesc software de baza. Programele de sister sunt proiectate astfel incat sa facilteze utlizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul si sd ofere instrumente pentru dezvoltarea gi executia programelor de aplicati. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipun de sisteme de calcul si nu se pot folosi pe alte tipuri. Ele sunt fumizate de catre producatorii sistemelor de calcul sau de catre firme specializate, Programele de sistem se refer in principal la sistemul de operare. ‘x programe de aplicafii — destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicati, Se spune ca alcatuiesc software de aplicatii. Aceste programe efectueaza prelucrari ale datelor, in concordanta cu cerinele informationale necesare, find realizate in principal de céitre firme specializate de software. Sistemul de operare (SO) ~ ansamblu de proceduri manuale si module de program de sistem prin care se administreaza resursele sistemulu! de calcul (procesoare, memorie, periferice, informatii) ce asigurd utilizarea eficientd, in comun, a acestor resurse si oferd utilizatorului o interfaté cat mai comoda pentru utlizarea sistemuiut de caicul Agadar, sistemuul de operare poate fi considerat ca reprezentand interfata dintre componentele hard si utilizator. Uatizaer 1 Program ]]./ saicaie (|< L=JHC=) es iieater 1 Uy) Peer | sate (| \Uiliatorm Pentru a réspunde rolului de interfata hardware — utiizator, majoritatea sistemelor de operare sunt organizate pe doua nivele: x flzi¢ — mal apropiat de hardware cu care interfereaza print-un sistem de intreruperi. Intreruperea presupune suspendarea execuliei programului in ‘ours printr-un seminal, ca urmare a unui eveniment, deservirea intreruperii si apo! reluarea executiel programutul In curs. x logic — mai apropiat de utilzator, interferand printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare, utiitare. atCorespunzator acestor doudi niveluri, sistemele de operare cuprind in general doua categorii de programe. x de comanda si contro! pentru coordonarea si controlul tuturor funcfilor sistemului de operare (procese de intrareliesire, executia intreruperilor, comunicatia hardware - utiizator etc.); x de servicii (prelucrari) - executate sub supravegherea programelor de ‘comanda si control, utizate de programator pentru dezvoltarea programelor dale Ue aplivali, 2.2 Principalele functii ale unui sistem de operare Principalele functi ale unui sistem de operare ount: +x Gestiunea prelucrarilor — ofera posibilitati de pregatire si lansare in executie a programelor de aplicatie. Pentru aceasta, sistemiul de operare trebuie 58 dispund de: % un editor de texte, pentru introducerea si modificarea unui program sursa (program scris intr-un limbaj de programare) % un translator pentru limbajul de programare folosit (asambior, ‘compilator, interpretor), pentru traducerea instructiunilor din programul surs intr-un limbaj recunoscut de sistemul de calcul (program object); 2 un editor de legaturi pentru realizarea de legaturinlre modulele obiect jin vederea construiri structuri pe segmente, necesare executiei rogramelor (program direct executabil). Acesta se incarca in memorie de catre componenta sistemului Ue operare numité: incarcator, yi din vel moment executia poate avea loc. x Gestiunea resurselor — identificarea programelor ce se execut’, a nevesarulul Ue merurie, & dispucilivelor periferice yi @ cerinyelor privind protectia datelor. x Gestiunea figierelor — realizeaza separarea figierelor Incarcate in memorie $i ylupeaca figivrele pe uiferil!ullizator x Facilitati puse la dispozitia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea, interclasarea, catalogarea si intretinerea bibliotecilor prin programele utilzator disponibile. Aceste faciltali se refera la programele ullilare care pun la dispozitia utiizatorilor 0 serie de programe pentru defragmentare, ‘comprimare sau devirusare. x Planificarea executiei lucrarilor dupa anumite criteri (timp de executie, prioritati, etc.) astfel incat unitatea centrala safle utlizata efcient. x Coordonarea executiei simultane a mai multor programe, prin urmarirea modului de executare a instructiunilor, depistarea $i tratarea erorilor, lansarea in executie a operatilor de intrareviesire x Asistarea executiei programelor de catre utilizator, printr-o interfata prietenoasa, atat la nivel hardware, cat gi la nivel software. Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot aminti: Windows, Mac Operating System, Linux, Unix, Novell. Acestea contin mai multe versiuni. Prin Yersiunea unui program suftware se fnfeleye slau la ate ova gjuns th dezvollarea soft-ului respectiv in momentul difuzéii lui publice. De exemplu, compania Microsoft si-a etichetat versiunile intai prin numere (Windows 1.0 pand la Windows 3.11), apoi prin ani (Windows 95, Windows 90, Windows 2000) 3i apui prin coduri alfanumetive (Windows Me, Windows XP). Astfel, un simplu utilizator poate compara doud versiuni diferite ale aceluiasi program pentru a constata evolutia programului gi facilititile suplimentare oferite 222.3 Aplicatii software Aplicatile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru atori cu scopul de a folosi calculatorul intr-o problema specifica si pentru a ‘ndeplini o anumita sarcina (procesare de text, facturare, aplicati grafice).. Exista diferite programe fiecare avand 0 functie specifica, de exemplu x Programe de comunicatii - Yahoo Messenger, Outlook Express (cu ajutorul acestor programe se pot trimite mesaje si comunica cu diferite persoane indiferent de localizarea geograficd a acestora) x Programe de manipulare si gestiune a fisierelor - MS-DOS, Linux, Windows Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenumi fisierele) x Programe de navigare pe WEB ~ Mozilla Firefox, Internet Explorer (cu ajutorul acestor programe puteti accesa diferite pagini de Internet) x Programele de procesare de text - WordPro, StarOffice Document, Microsoft Word (cu aceste programe se pot accesa informatie sub forma de text, avand posibiltatea de editare, salvare si imprimare a documentului). x Programele de calcul tabelar — Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet (aceste programe permit manipularea datelor numerice existente in tabelele de calcul) x Programele de gestiune a bazelor de date ~ Visual FoxPro, Microsoft Access, Oracle (acest program organizeaza colecti mari de date, pentru ca informatia s8 fie disponibilé utiizatorului prin realizarea interogarilor si a extragerilor de date). x Programe pentru cresterea accesibilitat Programe de recunoastere a vocii (voice recognition) ~ Sonic Extractor, e- ‘Speaking (aceste programe pot recunoaste cuvinte rostite transformandu-le in iterite comenzi). X Programe de recunoastere a caracterelor existente pe ecran (screen reader) — Microsoft Narrator, VoiceOver (programe ce identifica, interpreteaz $1 converteste in voce continutul atigat pe ecran), X Programele ce permit marirea caracterelor pe ecran (screen magnifier) $i programe ce afiseaza o tastatura virtuala (on-screen keyboard). x “Altele, folosite in domenii diverse, specializate - Adobe Illustrator, Quark Express. Asadar, dintre aplicatile software care pot fi folosite la birou sau acasa se pot enumera Program de procesare de text: Word, WordPerfect, AmiPro; Program de calcul tabelar: Excel, Lotus 123; Program de baze de date: Access, Filemaker Pro; Program de prezentair: PowerPoint, Freelance; Program de posta electronica: Outlook Express, Microsoft Outlook; Program de navigare pe Internet: internet Explorer; Program de contabiltate: Ciel, NeoSys; Program de salari: Ciel, NeoManager. KWAK 2.4 Etapele realizarii aplicatiilor software Realizarea unei aplicatii software reprezinta 0 actiune complexa care imbind un 1 de aviivilali elerogene (de analiza, de pruieclare, de programare, 23implementare si exploatare), cu un pronuntat caracter creativ si la care coopereaza mai mult unitati organizatorice. in plus, roclama rosurse umane, materialc gi financiare insemnate, pe 0 perioada considerabilé de timp. Folosirea eficienté a acestor resurse, in scopul obtinerii unei aplicatii performante a impus ordonarea acestui proces complex intr-0 succesiune bine stabiliti de etape gi subetape gi utiizarea unor metode si tehnici adecvate Etapele standard ale realizarii unui program sunt 1. Semmalarea nevesitégii unui pruyiai (etapa Ue analied) ~ realizare stuuia ve fezabilitate pentru a vedea aria de aplicabilitate, cerintele, condifile pe care trebuie sale indeplineasca programul; 2. Pruiectarea proyramului (etapa ue design) - iealizarea Laeviui Ue dale, definirea modelului de ansamblu al aplicatiei tinand seama de cerinjele si restrictile stabilite in etapa anterioara si planificarea realizérii egalonate a acesteia pe componente; 3. Realizarea programului — etapa de programare (programming) folosind tehnici si limbaje de programare adecvate; 4. Testarea programului — (etapa de testing) - in aceasta etapa programul este implementat in paralel cu cel deja existent sau se realizeazai testarea lui in cadrul unei seofii Sau a unui departament; 5. Implementarea programului ~ odata testat si eventual imbunatatit, programul este gata pentru implementare, de data aceasta in totalitate, fara a mai necesita un alt program in paralel: 6. Verificare ~ studierea modului in care programul respectiv raspunde tuturor cerintelor beneficiarului 7. Intretinere: actualizare, perfectionare, modificare in functie de schimbarea vonditilor reale. 2.5 Interfata grafica cu utilizatorul (GUI — Graphical User Interface) Intorfata graficd octo un tormon cu inolos larg caro co reford Ia toate tipurile de comunicare vizuala intre un program si utlzatorii sai Asadar, GUI se refer nu numai la cea ce utiizatorul vede pe ecran, ci la toate mecanismele de comunicare intre acesta gi program Un program ce utiizeazd 0 interfata grafica foloseste de obicei un sistem de operare bazat pe ferestre. Acest program afigeaza in ferestrele de pe ecran meniuri, boluri, suprafete de lucru gi ferestre pentru aplicati, dispozitive grafice folosite interactiunea cu un computer, pictograme, butoane, casete de dialog, etc., iar utiizatorul controleazé aceste ferestre cu ajutorul mouse-uilui Concis, avantajele folosirii GUI sunt: X° Interactiune cu computerul mai usoara gi mai eficienta pentru ulilzator; X_Simplificare a instructiunilor complexe, realizaté cu ajutorul pictogramelor meniurilor. De exemplu, furnizarea unui meniu al comenzilor disponibile a inlocuit vechea interfaté linie-de-comand’, unde trebuia s& memorezi comenzile care doreai sa le folosesti; X Initioro intuitiva a comenailor edtro computor (do oxomplu, daca doriti c& scrieti intr-un document Word cuvéntul lanuarie, este suficient s8 tastafi primele caractere, dupa care va va aparea o caseté galbena in care programul va sugereaza deja cuvantul ianuarie) X Programele gi figierele sunt mai ugor de manuit si organizat; ‘Componentele de baza ale interfelei gratice cu utiizatorul, sunt % indicator sau cursor (in general arata ca o sigeata sau ca un I) 26% dispozitiv de punctare, un mouse sau un trackball, care permite selectarea oblectelor de pe ecran; X pictograme (icons), mici desene care reprezinté comenzi, figiere sau ferestre, ce pot fi activate cu ajutorul mouse-ului; XX desktop - zona de pe ecran unde se afta pictogramele; X ferestre (windows) - zone ale ecranului in care se pot executa activitat diferte; 2 menturi (menus) ~ conn comenzile care se pot selecta pentru at executate. Rofelo informationale 2.6 LAN, WAN Refea (Network) - grup de doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna. Calculatoarele dintr-o retea sunt numite nodur. retea de calculatoare da posibilitatea utiizatorilor de a partaja fisiere, aplicati, imprimante, de a folosi produse soft multiuilizator, de a face un grup de calculatoare 8 lucreze ca 0 echipa, Tn functie de aria de intindere, retelele se pot clasifica in: x Local Area Network (LAN) - refea localé, in care calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele, in aceeasi intreprindere sau ciadire; x WLAN (Wireless LAN) ~ refea localé fara fir, in care calculatoarele transmit date prin intermediul undelor radio; terminalele pot accesa reteaua sau internetul atdta timp cat se afia in aria de acoperire a retelei x Metropolitan Area Network (MAN) - refea metropolitana, se intinde pe teritoriul unui orag; x Wide Area’ NetWork (WAN) - refea de larga acoperire: comunicare intre calculatoare aflate la 0 distanta foarte mare unele de altele (chiar in alta tara); x_ Global Area Network (GAN) ~ refea globalé, este reteaua care cuprinde toata lumea, legand intre ele calculatoarele ae pe intreg globul. Gea mal renumita rejea GAN este Internetul. Pentru a clasifica tipurile de retele se pot folosi mai multe criteri, printre care: x arhitectura determina clasificarea retelelor in: % refele punct la punct (peer to peer) — fiecare statie de lucru are capabilitati si responsabilitati echivalente (fiecare calculator are acces direct, la resursele, programele, bazele de date aflate pe celelalte calculatoarey, % refele client/server — fiecare calculator este fie client, fie server si anume, fiecare calculator este conectat la un calculator central de unde acceseaza aplicatile de care are nevoie si le foloseste. Calculatorul central poarta denumirea de server, iar calculatoarele ce se conecteazé la server poarta denumirea de client. Server-ele sunt calculatoare de calltate tnalta, foarte performante, cu hard disk-urt de capacitate mare, cu viteze mari de scriere si citire a datelor, durabile gi sigure in exploatare. De asemenea, server-ul trebuie dotat cu un microprocesor rapid $i Performant si cu 0 cantitate suficienta de memorie RAM Exista refele in cadrul cérora statile de lucru nu sunt constituite decat din monitoare si tastatura fara a avea un hard propriu, ele transmitand toate datele serverull, fara a face nici o operatiune proprie In afara consultarivincarcaril datelor de la monitoritastatura. Acestea poarta denumirea de.terminale neinteligente. in cazul Jn care acestea dispun de procesor propriu si fac 0 serie de operali cu resursele propril poarta denumirea de terminate intefigente. 5Asadar: = terminalul intoligent este un terminal care detine capacitate proprie de procesare si care poate prelua o parte din instructiunile de procesare de la computerul principal; -_ terminal neinteligent este un terminal care nu detine capacitate proprie de procesare si care functioneaza ca un mod de accesare la computerul principal sau la alt echipament. % topologia — aranjarea goomotricé 2 cistomului de caloulatoare. Conform acestui criteriu, sunt cunoscute retelele de tip: a). magistrala (bus) — calculatoarele sunt asezate analog cu locurile dintr- tun autobuz; calculatoarele au dropturi egale In coea co priveste accecul la magistrala de date. Datele sunt transmise simultan la toate calculatoarele legate in retea, circulatia datelor facandu-se in doud directii (fiecare calculator poate s transmita si s@ receptioneze). % avantaje — daca un calculator cedeaza, refeaua ramane intact %X dezavantaje — performante reduse, supraincarcarea _retelei (deoarece multe stati pot transmite date in simultan), b) stea (star) — asezare sub forma de stea a calculatoarelor, se ‘caracterizeazé prin faptul cd mesajele se transmit prin intermediul unei staf centrale care le preia si le distribuie. X avantaje — poate fi relativ usor extinsa; daca un calculator cedeaza, reteaua ramane intacta X dezavantaje — investiti mari (statia centrala trebuie sa fie foarte putemicé deoarece, practic, tot traficul retelei trece prin ea), ©). ine! (ring) - calculatoarele sunt asezate in cerc; calculatoarele sunt interconectate printr-o cale de camunicatio unidirectionala si inchiss sub formé de inel. Fiecare statie este legata de alte doua invecinate si fiecare ‘computer receptioneaza datele predecesorului sau, le verific si le transmite catre calculatarul urmatar. Datele circula intr-un singur sens. Acost tip do topologie prezinta un mare dezavantaj: odata cu dezafectarea unui post de lucru, comunicarea se intrerupe si reteaua se blocheaza. a\e es ® Se e¢ b) °) x protocolul — set de reguli si semnale pe care calculatoarele din retea le folosesc pentru a comunica. Unul dintre cele mai importante protocoale pentru retelele LAN este numit Ethernet. ‘Sunt multiple avantajele utiizarii calculatoarelor in retea. Dintre cele mai importante pot fi enumerate: x. permite partajarea utilizar resurselor indiferent de localizarea lor fzi x Tealizeaza 0 comunicare mai rapida intre oameni, comunicare ce se poate realiza sub forma de text, sunet sau imagine; x_ Se pot realiza videoconferinte utilizate pentru educatia la distanté: 26x ofera posibilitatea pentru anumite persoane de a lucra acaséi (teleworking), in functie de timpul disponibil; x reducerea costului, etc. De exemplu, prin facilitatile oferite de o retea, mai multe persoane aftate in puncte ‘geografice diferite pot sa intocmeasca impreuna un raport. O schimbare efectuaté de tun angajat intr-un document poate fi vizibilé instantaneu si celorlalti angajati. Astfel, colaborarea dintre grupuri de oameni affati la distanta devine foarte simpla. Practic, un uitlizator cu orice lovalizare geograficé (avoperité de retea) poate utiliza datele ca gi cand ar fi locale. 2.7 Intranet, Extranet Ce este Intranetul gi diferenta dintre Intranet si Internet Pentru ca o intreprindere s& aiba succes, astazi, mai mult ca oricand, trebuie sa beneficieze de un sistem de comunicare rapid si performant, atat cu partenert! $1 lienti cat si cu furnizori sai exteri. O solutie din ce Tn ce mai réspandité o reprezinta intranetul. CCuvantul intranet este format din prefixul intra corespunzator termenulul interior si a termenului net ce este folosit In general pentru termenul de retea. Cu alte cuvinte, Intranetul este o retea privat de comunicare, intalnité in interiorul unei companii Diferenta dintre Intranet s| Internet este ‘aceea ca reteaua Intranet este o refea privata si intend a unei companii, in timp ce Intemetul este o retea globala de calculatoare interconectate, accesibild tuturor persoanelor. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine defini. Exista diferite definiti care afirma faptul c4 0 retea Intranet poate fi conectata la Internet, sau poate folosi Intemnetul, in timp ce alte definitii subliniaza importanta unei separari totale de Internet, acesta find protejat de barlere (rirewalls) Ce este Extranetul si diferenta dintre Extranet si Internet Cuvantul Extranet este format din prefiaul extra corespunz&tor termenului exterior sia termenului net ce este folosit in general pentru termenul de retea. Extranetul este folosit de obicei in exterior cu. scopul de a imbunatati comunicarea intre diferite organizati, clienti, fara a prejudicia securitatea electronica. In concluzie, Extranetul este o extensie a unei refele Intranet ce permite comunicarea intre anumite institut si a oamenilor din aceasta retea Extranet, in cele mai multe cazuri oferind un acces limitat la reteaua Intranet a acestor organizati Diferenta intre Extranet si Internet const in aceea ca Extranetul este o retea exterioara corespunzatoare anumitor firme, retea ce permite si accesul limitat la reteaua Intranet a acestor firme, pe cénd Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor. 2.8 Internetul Internetul este: Xun sistem cu o dezvoltare foarte rapid care cuprinde computere intorconoctato gi caro facilitoaza corvicilo do trancfor do dato cum ar fi posta electronica, World Wide Web, transferul de fisiere; 3X0 retea global de computere, care leaga guverne, universitafi, companii si muito alto rofolo gi utiizatori; Intorotul nu esto propriotatea nici unoi firmo ei nu este coordonat de nici o firma Xo retea global ce conecteaza milioane de calculatoare,, 2Spre deosebire de serviclle online care sunt controlate in mod central, Intemnetul ete deacentralizat prin insugi modul séu de proicctare. Fiecare calculator din Internet, numit gazdé sau host, este independent. Cele mai importante servici oferite de Internet sunt: % World Wide Web (WWW) — sorviciu multimodia, este un sistem do servor-e Internet care permite lucrul cu documente formatate special, intr-un limbaj numit HTML (Hyper Text Markup Language) ce permite grafica si legaturi hyperlink. ‘Acest serviciu ofera posibilitatea accesului la o cantitate imensd de informati, fapt ce duce la necesitatea stabil unei metode de selectare datelor care ne intereseaza, cerint® indeplinita prin folosirca motoarelor de edutare. Un motor de céutare este un program care permite utiizatorilor s& gaseasca diverse informatii pe Internet pe baza unor cuvinte cheie. In sens mai larg poate fi definit ca program care gaseste informatia céutaté intr-o baza de date. Cele mai cunoscute sunt: Google, AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos, Metacrawier, Excite, Web Crawler etc. x Exmail (pogti electronica) — trimiterea gi primirea de mesaje electronic pe Internet; x Chat — conversatie in timp real pe Intemet intre doua sau mai multe persoane, prin introducerea textelor pe calculator; x Newsgroups — colecti cu informatii globale actualizate frecvent, organizate ‘mai mult sau mai putin in jurul unui anumit subiect cu relevanta publica; x FTP (File Transfer Protocol) - serviciul care da posibiltatea utiizatorilor de a transfera figiere de la un calculator aflat in Internet, care se numeste remote host, pe calculatorul local. FTP este cea mai folosité metoda pentru transferul figiorolor, indiforont do tipul gi dimenoiunca accstora, de la un computer la atl, prin intermediul Internetului format In cadrul rotololor do caloulatoare folocim tormonul download (doscdroare) ond initiem un transfer de date (fisiere, aplicatii, mesaje electronice) c&tre calculatorul local, de la un alt calculator, de obicel un server fip, server e-mail, server web Operatia inversd se numeste upload (Incdrcare) gi se referd la transmiterea de date de la calculatorul local, catre un alt calculator sau server din retea sau internet, cu intenfia de a stoca 0 copie a datelor pe aceste sisteme. intre calculatoarele legate la Internet se pot schimba date gi informatii folosind unul dintre serviciile amintite, prin retelele cablate si prin satelit, numite datahighway (magistrale de date). Termenul broadband (banda larga) se refera la aceste retele capabile s4 trasmita date la o rata de transfer de cel putin 256 Kbps intr-un singur sens. Acest lucru este posibil prin folosirea intregii benzi de frecventa si transmiterea simultana a mai multor seturi de date prin tehnica multiplexarii datelor in timp. 2.9 Utilizarea telefonului pentru conectarea la Internet Pentru a se executa 0 conectare la Internet (folosind o linie telefonica) este nevoie Ae x Modem este un dispozitiv electronic ce permite calculatoarelor $8 trimita informatii pe distante mari cu ajutorul legaturilor telefonice standard. Informatila preluicrata ca ealeslator siint storata digital, in timp on informatila, transmise prin linile telefonice sunt transmise sub forma de unde analogice. Modem-ul face conversia datelor dintr-o forma in alta. Aceste informatii se 28transmit pe linia telefonicd pana la fima care ofera legatura la internet (Internet Service Provider sau, simplu, Providerul de Internet); Linie telefonica — prin intermediul careia se va realiza conectarea; Providerul de internet (ISP — internet Service Provider) este cel care detine un contract de oferire a servicillor de Intemet 9i care oferé posibilitatea acceséirii Internetului cu plata servicilor doar pana la sediul acestuia. Chiar daca se acceseazé pagini de Internet de la mare distanta, se plateste ca si cénd totul s-ar afla la sediul firmei provider; Accesarea propriu-zisa a Intemetului se face cu ajutorul unui browser de web, ce reprezinté un program folosit la vizualizarea paginilor in format html (ex. Internet Cxplorer). De asemenea, pentru trimiterea gi primirea de mesaije in format electronic se poate folosi o aplicatie de posta electronica (ex.: Intemet Explorer, Microsoft Outlook, Outlook Express). Browser-ul de web si programul de posta cloctronicé se instaleaza automat, odata cu sistemul de operare. Pentru conexiunea la Internet prin cablul telefonic se pot folosi mai multe tipuri de conexiuni (tehnologii de comunicatie) ‘% Public Switched Telephone Network (PSTN) costo rotcaua tolofonicd, construité pentru a transmite sunete, in format analogic. Pentru a realiza conexiunea calculatorulul la reteaua PSTN este nevoie de un modem; X Integrated Services Digital Network (ISDN) oste un standard mondial pentru transmiterea digitala de semnal telefonic si servicii de date catre utilizatori Particulari, scoli si birouri. Transmite date in semnal digital far a fi necesar modemul, X Asymetric Digital Subscriber Line (ADSL) - inseamna linie asimetricé de legatura. Asimetric se refera la faptul c& viteza de primire a datelor este diferité de vitoza de trimitere a datcler, fiind rontabil pentru oci care vor mai mult 96 Consulte decat sa trimita informatii pe internet. ADSL suporta o vitezé de pana la 1,5 Mbps la primire gio viteza de pand la 384 Kbps la trimitere. 2.10 Definirea termenilor semnal analogic, semnal digital, rata de transfer Semnalul analogic utilizat la sistemele de comunicare este un semnal electric ce variaza in stransa corelatie cu un semnal produs pe un traductor. Frecventa sau amplitudinea semnalului poate varia, de exemplu, in functie de schimbarile unor fenomene eau caracteristic! cum ar f: sunet, lumina, cildurd, preeluna, ete. (In general vocea se transmite in format analogic) ‘Semnalul digital este un semnal ce variazé doar la intervale regulate de timp si confine una sau mai multe amplitudini pentru fiecare interval. Rata de transfer se refera la cantitatea de informatie ce se transfera intr-o secunda gi se masoardi in bps (biti/secunda) Refelele de transmisie a datelor mai poarté denumirea de Autostrazi informationale. Acest termen desemneaza o relea de calculatoare de mare intindere side mare vitez, accesibilé publicului larg, capabilé s& asigure transferul oricdrui tip de date, tn special cole multimedia, si care este destinal’ sA joace rolul de infrastructura globala de comunicati, Este numele popular pentru Internet gi alte retele mari de calculatoare. A fost folosit pentru prima data de Al Gore, pentru a descrie infrastructura de comunicaiiinformafionala glabalREZUMAT SOFTWARE ~ Programe de sistem — sistemul de operare ~ controleaza alocarea resurselor in calculator = Programe de aplicatii - destinate rezolvarii unor probleme specifice tunel aplicatil Interfata graficd cu utiizatorul (GUI) ~ program ce afigeaz pe ecran meniuri, ferestre, butoane, pictograme RETEA - grup de doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna, Avantaj principal: partajarea resurselor, indiferent de localizarea fizica Dupa aria de Intindere - LAN ~ refea locala (in aceeasi camera sau cladire) ~ WLAN ~ retea locala fara fir - MAN ~ retea metropolitana (in acelasi ora) WAN ~ relea de larga acoperire (in tari diferite) ~ GAN ~ retea globala (In toata lumea) Dupa arhitecturé — punct la punct — fiecare calculator are acces direct la celelalte calculatoare - client/server — fiecare calculator este legat la un calculator principal (server) Dupa topologie ~ magistrala - stea + inel INTRANET — retea privata a unei companii EXTRANET — extensie a retelei Intranet pentru comunicare cu alte institut INTERNET - retea global de computere interconectate Servicii oferite: - WWW ~ serviciu ce permite lucrul cu documente th format IML + E-mail ~ Chat Newsgroup - FTP —serviciu pentru transferul de fisiere prin Internet, Conectare Ia Internet prin telefon Modem Linie telefonica ISP — firma care ofera servicii de acces la Internet 30Lectia 3 Utilizarea tehnologiei informatiei in viata de zi cu 3.1 Calculatoarele la serviciu Orice decizie in afaceri este bazata pe evaluarea informatiei privind un mediu de afaceri intr-o rapida schimbare. Calculatorul este in acest context instrumentul prin care din multitudinea informatilor. tendintele si faptele sunt identificate in fractiuni de secunda, Asa cum remarca Bill Gates, afacerile au loc cu viteza gandului. Calculatorul este foarte util, de exemplu, in contabilitate, deoarece cu ajutorul lui se pot realiza mult mai repede diferite calcule si se pot obtine rezuitate intr-un format acceptabil. Cu ajutorul calculatorului se poate realize contabilitatea unei firme in teva zile, in timp ce un om realizeaza aceeasi contabiltate in céteva saptamani ‘in general calculatoarele sunt mai eficiente decat oamenii, in domeniile ce ecesité un volum mare de calcule, datorité rapiditatii cu care efectueazd aceste calcule si a preciziei cu care le realizeaza. Existé numeroase situatii de luare a decizilor, in care calculatoarele opteaza pentru o decizie mai bund decat oamenii. In general, pentru oameni ar fi necesara o perioada mare de timp pentru a lua in considerare toate alternativele posibile, astfel in momentul in care s-a luat 0 anumita decizie, aceasta poate s4 nu fie cea mai bund, deoarece intre timp, unele conditii s-au schimbat. Datorité faptului ca sistemele sunt foarte dinamice in timp, in anumite situati calculatoarele pot alege decizia optima. Dar acest lucru nu trebuie generalizat, sunt situatii in care intervin si alti factor de natura umana de care calculatoarele nu pot tine seama. uti Calculatoarele sunt folosite in numeroase domenii: la nivel guvernamental, afaceri, In medicina, in invatamaint, etc. Exista diferite aplicatii construite pentru: > domeniul administrativ (inclusiv cel guvernamental) - calculatoarele sunt folosite in numeroasele actiuni decizionale, precum si pentru colectarea taxelor, fara a ‘mai fi nevoie s& se astepte in fata unui ghigeu, pentru a plati aceste taxe. Intr-un sens ‘mai larg, existé dezbateri dacd, datorité calculatorului, vom ajunge de la democratia reprezentativa la democratia participativa. A aparut astfel conceptul de vot electronic, prin care camenii pot vota cu ajutorul calculatoarelor, far a mai fi nevoie sé se deplaseze la centrele de votare; > mediul de afaceri - reprezinta un domeniu in care caloulatoarele capaita o tot ‘mai larga aplicabiltate datorta rapiditati cu care trebuie luate decizille, a cantitatii mari de informatii ce pot influenta aceste decizi, precum si a volumului de date ce se vehiculeaza. Cateva dintre aplicatile software folosite uzual in mediul de afaceri sunt: X MIS (Management Information Systems) Sistem Informational de Management EIS (Executive Information Systems) Sistem Executiv informational; Procesare de text; Calcul tabelar, Aplicatii pentru salarii Programe de contabiltate; zarea calculatoarelor in diferite domenii de activitate XXX 31CAD (Computer Aided Design) Proiectare asistata de computer; % Servicii bancare online X Aplicatii de E-mail, Navigare pe web, ete > aviatie si transporturi - pentru dirijarea traficulu; > domeniul bancar - caloulatoarole au o foarte mare utilzare, find folosite pentru calculul dobanzilor, inregistrarea depozitelor sau a creditelor acordate, crearea $i gestionarea bazei de date a clientior, etc. > domeniul medical - pe langé intoomirea unci baze de date a pacientilor, calculatoarele au intrebuintari complexe find utilizate cu mare precizie in urmérirea anestezilor si in laboratoarele de analize. Cu ajutorul calculatoarelor se pot observa mai ugor diferite anomali, pe care un doctor nu lo-ar putca descoperi ou ochiul liber. Exist diferite instrumente electronice folosite la realizarea operatilor, in care este necesara o mai mare precizie si care sunt benefice pentru pacienti (de exemplu operatile realizate cu ajutorul lascrului in urma carora pacienti se refac mult mai rapid decat in cazul operatilor clasice). Calculatoarele sunt folosite pentru a coordona folosirea ambulantelor astfel incat acestea s& poatd réspunde ct mai prompt diferitelor cerinte: > domeniul educational - cu ajutorul calculatorului se poate invata de acasé fara a mai fi nevoie de deplasarea ctre o institutie de invatamant si fara a depinde de un ‘anumit program. Cu ajutorul unci conexiuni la Internet se pot céuta mai multe cursuri dintr-un anumit domeniu avand astfel acces la mai multe opinii (spre deosebire de modalitatea clasica de predare in care aveam prezentata doar opinia profesorului de curs). Educatia cu ajutorul calculatorului se numegte CBT (Computer Based Training) Cateva dintre cele mai folosite aplicatii in acest domeniu sunt: Programe de procesare de text si calcul tabelar; Programe de prozentare sau dozen; Aplicatii de pregatire pe computer, Baze de date; Organizarca orarului; Aplicatii de E-mail, Navigare pe web etc CBT are avantaje si dezavantaje. Avantaje: 2X So invata in ritmul propriu, autoimpus; %X CBT poate fi facut pe Internet acasa sau la serviciu; 2% Materialul CBT poate fi accesat in orice moment; 2X Nu este necesard participarea la nici un curs. Dezavantaj % Nu so interactioneza cu alti student; XX Se comunic mai greu cu profesorul ; XX Motivarea se face mai greu Un concept foarte nou este teleworking sau munca acasa. Aceasta permite lucrul de acasa fara a mai fi nevoie de deplasarea la sediul organizafiei pentru care se luoreaza. Aceasta prezinta diverse avantaje, dar si dezavantaje. Dintre avantaje ‘amintim: X Reducerea spatiului de lucru pentru organizatit; % Persoanele ce lucreaz’ acasa se concentreaz mai mult pe sarcina primit3, dooaroce ¢o gtie faptul e&, in cadrul firme apar mereu noi sarcini, astfel incat unele dintre ele pot fi ignorate sau amnate; XX Existenta unui program flexibil, pentru persoanele ce lucreazA acasé; Dintre dezavantajole acestui concept se pot enumera: RRARKH: 32Se reduc relatile interumane si este mai greu de lucrat in echipa deoarece persoanele din echipa nu ste cunose foarte bine inks ele, % Nu se creeazé 0 cultura de firma, cea ce este un lucru deosebit de important; 3.2 Lumea electronica 3.2.1 Termenul de posta e/ectronica (E-mail) Posta electronica a devenit 0 modalitate foarte folosité de comunicare si trimitere ‘a mesajelor Acestea pot fi trimise tn format electronic de la un computer ta altul folosind 0 retea de conectare a computerelor sau prin sisteme pe linie telefonica Posta electronica este utilizatd foarte mult datorit: > Costului redus — este mult mai ieftiné trimiterea unui mesaj cu ajutorul postei electronice, decat modalitatea clasicé de corespondenta. > Vitezei - transmiterea si primirea mesajelor se realizeazé aproape instantaneu, variaza in functie de viteza de conectare si de dimensiunea mesajului: > Accesibilitatii — se pot trimite si primi mesaje, oriunde si de oriunde, dacé exist un calculator cu o conexiune la Internet. Folosirea poste electronice prezinté si avantaje si dezavantaje faté de posta obignuita. Astfel Se pot enumera Avantaj % Transmitere rapida catre orice loc din lume; % Un mijloc ieftin si eficient de comunicare: 2% Permite folosirea de liste de distribuire a mesajelor; X_Foloseste instrumente de gestiune a mesaielor. Dezavantaje % Un figier atagat poate contine un virus de computer; % Poate avea loc 0 superincarcare a cutiei postale: % Se pot produce erori si negljente in folosirea Email-ului; % Probabilitatea mare de primire a mesajelor nefolositoare (Junk Mail), 3.2.2 Termenul de comert electronic (E-commerce) Comertul Electronic oferd posibiltatea realizarii | ena de tranzactii comerciale, cumpararii si vanzéri de} =" bunuri si servic, folosind Internetul sau alte retele. "=~ Pentru a comanda anumite produse prin | “"" intermediul calculatorului, va trebui completat un formular. Prin formularul din exemplul alaturat se comanda diferite crti cu ajutorul Internetului. Se vor completa datele personale (nume, prenume, numarul de telefon pentru a va putea contacta adresa de acasa, adresa de mail, etc), precum si alte detalii legate de sistemul de plata (de exemplu detalile cart de credit). Daca dupa primirea produselor. acestea nu corespund cu cele dorite, existd posibilitatea de a le returna folosind un procedeu asemanator. 33Sistemele de plata acceptate si folosite depind de legislatia fiecarel tari. Pentru mai multe informatii privind legislatia roferitoare Ia comertul electronic consultafi legea comertului electronic nr 365 din 7 iunie 2002. 3.2.3 Avantaje si dezavantaje ale comerfului electronic Dezvoltarea sistemelor de platé non-cash, a comertului electronic, a telefoniei mobile i, in general, a tuturor mijloacelor de transmisie de date, care necesita criptare sau autentifiare, a condus la crearea unei noi situafii juridice. Aceasta, a fost rezolvata, intr-o serie de state, fie printr-o lege-cadru a semnaturii electronice, fie prin legi specifice, in care este’ reglementata semnatura electronic intr-un’ anumit domeniu. $i in cazul acestui concept, sunt diferite avantaje si dezavantaje, Avantajele sunt: > Se pot comanda produsele dorite a orice ora din zi sau din noapte; > Se pot cauta produse din toate domeniile fara a mai fi nevoie s& se facd deplasarea dintr-un magazin in altul; > Puteti primi produsele acasa fard a mai fi nevoie s8 va deplasati pentru a achizitiona aceste produse; Dezavantajele sunt: > Desocializarea oamenilor, > Sisteme de plata nesigure; > Cumpararea produselor’ din magazine virtuale (cu consecinfe asupra determinarii calitatilor reale ale produselor) 3.2.4 Termenul de comunicare instantanee (,,chal ) Mesageria instantanee este serviciul ce permite schimbul instant de mesaie de tip text intre mai multe calculatoare conectate la Internet. Este necesara utiizarea unui program numit client IM care se conecteazé la un server de mesagerie instantanee. Spre deosebire de posta electronica, conversatille au loc instantaneu (in timp real). In ziua de azi se pot transmite pe langa text si date de tip audio-video folosind un microfon si un webcam. Cele mai populare programe de ,chat” sunt: Yahoo Messanger, Skype, Google Talk, Windows Live Messenger, AIM, ICQ ete. VoIP (Voice Over Internet Protocol) este tehnologia ce va permite prin intermediul internetului s8 vorbiti cu alte persoane ce folosesc acest serviciu, spre deosebire de apelurile telefonice ce folosesc reteaua de telefonie. Astfel puteli vorbi fara costuri suplimentare sau chiar apela numere de telefoane reale la un cost mult mai redus decat in mod normal Puteti utiliza VoIP doar prin instalarea unui microfon si case, sau puteti achizitiona Un telefon special compatibil VoIP prin intermediul céruia va conectati la un port USB. de la calculator. Un binecunoscut furnizor de produse VoIP este Skype, ce produce $i © gama de telefoane excelente. 3.2.9 Alle servicll de comunicare: RSS (Really Simple Syndication) este 0 metoda folosité pentru distributia stirlor si articolelor publicate pe Internet. Un document RSS 34este numit .canal’ sau ,feed’, Aveti nevoie de un program numit client RSS care sa se ‘coneeteze la scrverul wob pentru a afiga titlul, sumarul si legatura (link-ul) catre intreaga stire sau articol. Paginile web care permit abonarea la acest serviciu afigeaz’ ‘imagine pe fundal portcaliu cu dous init curbe. ‘Avantajul principal al continutului RSS il reprezinta primirea unei alerte in timp real atunci cand pe site-ul favorit apar informati de ultima ord. Podcast reprezinta o alta modalitate de a furniza continut, cum ar fi programe radio, figicre audio sau video, care pot fi ugor desedrcate si ascultate ulterior pe un PC sau dispozitiv mobil (player multimedia). Termenul .podcast” este o combinatie a cuvintelor iPod" si ,cast” (difuzare). “Muito sitc-uri va permit 28 descarca{i manual continut podcast si pot fi identificate printr-o imagine asemadnatoare cu cea de RSS la care se adauga 0 pereche de caisti. Dac dorti ca acest continut sa fie actualizat si descarcat, automat, atunci folositi un program (client) de podcasting Weblog (blog) se referd la 0 publicatie web (un text web) ce contine articole periodice, cu actualizare continua, care are de obicei un caracter personal (web log jurmal pe ‘intemet). Ca regula, actualizarea blogurilor const in addugari de texte noi, asemenea unui jurnal de bord, toate contributile fiind afigate in ordine invers ‘cronologica in partea de sus, la vedere. ‘Acest gen de publicatii cunt in principiu accesibile publicului larg, ce poate 98 serio ‘comentari, creandu-se astfe! 0 comunitate de cititori in jurul blog-ului. Actualizérrie si ‘comentarille se fac usor folosind interfata unui browser web. Scopul lor variaz’ foarte mult, de la jurnalele personale gi pand la .armolc" Publicitare ale campaniilor publicitare ale campaniilor politice, ale programelor media sau ale diferitelor companii comerciale. De asemenea, variaza si in functie de autor — do la unul cingur la o comunitate introaga. 3.2.6 Comunitati on-' © rotea cocialé virtual roprozinté un sorviciu dioponibil pe internet, creat cu principalul scop de a conecta utilizatori cu aceleasi interese, activitati, hobby-uri. Pe baza unui cont creat pe aceste site-uri acestia pot completa profiluri cu. informati personale, despre domenile de interes, educatic, locul do muncdi, date de contact. Au la dispozitie instrumente de mesagerie (chat), de adaugare si comentari a fotografilor si continutului video, diferite jocuri online gi sisteme de votare si recomandari. Se creeazéi astfel comunitaiti de utilzatori cu interese specifice: Retele sociale de afaceri: Linkedin, Talkbiynow; Refele sociale de prietenii: iS, Facebook, twitter; Refele sociale de partajare de fotografi: Flickr; ‘Comunitati pentru ecologisti: Care2; ‘Comunitati de blogging: Blogster; ‘Comunitati de pasionati ai jocurilor online: Avatars United, GamerDNS. Datorita interactivitatii acestui serviciu putem enumera céteva avantaje: > ‘putofi cduta in aceate retele prieteni, cunostinte, colegi de gcoald; > suntetila curent cu ultimele stiri, evenimente, noutati; > puteti comenta, vota si recomanda mesajele text, pozele, videociipurile adéugate de ccilalf utlizatori > puteti partaja continut audio-video. Exista si cateva dezavantaje: KKK 35> informatile personale pot deveni publice daca nu se opteazé pentru un profil privat: > exista riscul de dependenta fata de aceste rete! > puteti fi urmaiiti, hartuiti si padi de utilizatori ai acestor refele; Puteti folosi aceste servicii - blog, podcast, retele sociale virtuale - pentru a partaja si distribui mesaje text, poze, fisiere audio-video.REZUMAT Domeni de activitate in care se utiizeazé calculatoarele: + Administrativ — colectare taxe, recensamant, vot electronic + Afaceri MIS, salarii, contabiltate, online banking + Aviatie -dirjarea traficului aerian + Bancar — calcularea dobanzilor. inregistrarea creditelor. gestionarea clientilor * Medical - gestionarea pacienfilor, diagnosticare, operatii, coordonare ambulante + Educatie - CBT (Computer Based Training) Teleworking lucrul acasa si comunicarea cu clienti folosind tehnologia informatiei + Avantaje program flexibil - reducerea spatiului de lucru pentru companie -_ trecere rapida de la o sarcind la alta + Dezavantaje ~ reducerea relatilor interumane - reducerea posibiittilucrulul in echipa Posta electronica (e-mail) — timiterea si primirea de mesaje In format electronic + Avantaje- cost redus - accesibilitate = viteza + Dezavantaje — figierele atagate pot contine virusi - primirea multor mesaje nesolicitate Comer electronic (e-commerce) - cumpararea si vanzarea de bunuri si servicii pe Internet * Avantaje— se pot compara produsele ~ accesibilitate - _primirea produselor acas& + Dezavantaje ~ sisteme de plata nesigure = nesiguranta privind calitatea reala a produselor Servicii de comunicare: + Mesagerie instantanee — schimb instant de mesaje text, audi * VoIP = transmite voce prin intermediu! internetului = RSS — distributie de stiri si articole actualizate permanent + Podcast —fisiere audio-video descarcate de pe site-uri web si redate pe PC sau player multimedia = Blog — publicatie web accesibilé publicului larg video Comunitéti on-line ~ retele sociale virtuale © Avantaje: ~ partajare de poze, muzica, videoclipuri cu prietenii si cunostinte - _adaugare de mesaje, comentari, voturi si recomandari + Dezavantaje: ~ — informatii personale publice - _ harluire din partea altor utiizator si firme furnizoare de produse / serviei 37Lectia 4 Ergonomie, sanatate, siguranfa, securitate 4.4 Ergonomie In aceasta categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sanatos de lucru, $i anume: X- Pastrarea unei distante optime fata de monitor (recomandat 60 de cm), pentru a evita afectarea ochilor, X_Utiizarea ecranelor de protectie; % Pozitionarea adecvata a monitorului, mouse-ului si tastaturi; X Utilizarea unor scaune regiabile; X_Distanta adecvata pentru genunchi si coapse de la birou sau terminal; %X Tastaturé ergonomica cu un design ce permite o pozitionare corect a mainilor; X Luminozitate si aerisire buna a incaperil; X Pauze de 10 minute dupa fiecare 50 de minute in fata calculatorului 4.2 Probleme de sanatate Folosirea calculatorului necesita realizarea unor migcari stereotipe (migcéri dese ale gatului, coatelor, etc.), ce pot duce la anumite afectiuni ale gatului, umerilor, coloanei vertebrale, etc. Aceste afectiuni se datoreaza miscarilor repetate, concept ce se numeste RSI (Repetitive Strain Injury - Accidentare cauzata de miscari repetate). Se pot enumera cdtova dintro problemolo do cdndtate cauzato do lverul cu calculatorut: % Rani ale ochilor si slabirea vederii X Obosoalsi % Probleme cu spatele; % Dureri de umeri; % Dureri de cap, ote. Cateva norme de protectie, care ajuta la crearea unui mediu de lucru sanatos pentru utilizatorii de computere sunt: Folosirea unei tastaturi detagabile pentru a evita durerile in maini si brate, etc: ‘Scaunul utiizat sa fie reglabil, confortabil, cu un spatar comod; Folosirea unui suport pentru cabluri Cablurile de alimentare sa fie bine legate si protejate: Genunchii trebuie sa fie la 0 Tnaltime de max. 70 cm de sol; Asezarea monitorului la distanta potrivité, pentru a impiedica afectiuni ale ochilor; X Asigurarea existentei unei surse de lumina pentru a evita oboseala ochilor; X Dotaroa forestrolor cu jaluzole ajuetabile pentru a evita stralucirea eau rofiexia luminii; %_intreruperi frecvente ale lucrului la computer. HH 384.3 Probleme de siguranta Termenul de siguranté se refera atat la persoana care foloseste computerul, cat si la datele care se prelucreaza. Astfel, lucrul la computer presupune respectarea tuturor regulilor ce trebuie luate in considerare or! de cate ori se lucreaza cu aparate si dispozitive elective si electronice: evitarea atingerii surselor de curent, evitarea folosirii de cabluri neizolate, etc, Este posibll sa se Intrerupa curentul sau sa alba loc crester! bruste de tensiune, Cateva moduri in care se pot preveni stricaciunile provocate hard-diskulul i fisierelor sunt: % Folosirea unet UPS (uninterruptible power supply —sursé continua de curent); % Folosirea unui dispozitiv ce poate avertiza asupra oresterilor de tensiun %_ Salvarea figierelor in mod regula, % Realizarea unui backup complet in mod regulat Scopul realizarii backup-ului diferitelor date in cazul unor cideri de tensiune, este posibil ca datele prelucrate si nesalvate s& se piarda. Pentru a preveni aceste situatii se recomanda folosirea unor sisteme de alimentare UPS (Uninterruptible Power Supply), ce asigura in cazul avestor caderi de tensiune, 0 continuitate de aproximativ 5-30 de minute, timp in care se pot salva datele si inchide corect calculatorul Pentru a avea lolugi o mai mare sigurana a avestor date, se efectueaza copii (back-up) ale datelor importante. Termenul de backup al sistemului semnificd copierea fisierelor pe un dispozitiv auxin de stocare 2 datelor, pentiu & avea disponibile. copii ale figiciwlor Ue pe computer in cazul defectarii sistemuului. Copierea poate fi facut zilnic sau de mai multe oi pe zi, in functie de importanta si valoarea datelor procesate. Augle Lopil se revuriainld a 9e tealice Xo dat pe saptamand pentru firmele de dimensiune mica %X 0 dati pe zi pentru firmele mari, cum ar fi bancile si institutile guveramentale 4.4 Mediul de lucru Protejarea mediului prin utilizarea monitoarelor ce consuma putina energie si prin activitati de reciclare Calculatoarele afecteaza foarte mult mediul inconjurator deoarece utlizeaza foarte muita energie gi emit radiati. De aceea se recomanda utilizarea acelor monitoare si imprimante ce consumé cat mai putin curent. Totodata, pentru a economisi energie se poate seta ca monitorul sa se inchida automat dupa un anumit timp iar calculatorul s& {reac intr-o stare de stand by (de asteptare) in cazul in care nu-| folosim. Este bine s& se incerce. pe cat vosibil. reciclarea hértiei utilizaté la imprimarea diferitelor documente si a cartuselor folosite la imprimarea haitiei, prin reincarcarea acestora, Un avantaj major al existentei documentelor electronice il constituie scaderea necesitati utilizarii documentelor imprimate. Necesitatea pastrarii documentelor pe suport de hartie a scézut foarte mult deoarece documentele in format electronic 3%prezinta 0 mobilitate mai mare, ele putand fi transportate foarte usor si putandu-se realiza oricAte copii ale acestora Securitate 4.5 Securitatea informatiei Avantajele securizarii datelor Seuurilatea dalvior devine un element cheie alunci cand se luawacd cu dale importante. Pentru ca acestea s& nu devind publice, se recomanda existenta unor proceduri de raportare. Un lucru important este sa li se explice angajatilor firmei ca {rebuie sd cuncasca atat importanta datelor cu care lucreaza, ct si responsabiltatile pe care le au in legatura cu aceste date. Diferite politici de securitate Exista diferite modalitati de protejare a datelor. Cateva dintre acestea sunt: Reslrictionarea accesului fizic la calculator, ‘Adoptarea unei politic de parolare corespunzatoare; Stabilirea drepturilor pe care le are fiecare utilizator;, Realizarea de back-up in mod regula, Criptarea fisierelor la care se lucreazé; Folosirea programelor anti-virus; Folusites programelor ue securitale ip firewall (sistem de. securitate format dintr-o combinatie de hardware si software, destinat protejarii unei refele impotriva accesului neautorizat) © modalitate fvarle bund Ue prutejare @ Ualviur este crearea ullizatoriior Gu ulferite drepturi in functie de locul pe care il ocupa acestia in structura organizatorica a firmei. Astfel, se recomanda accesul restrictiv la date al angajatilor de pe o treapta inferioara si un acces mai putin restrictiv utilizatorilor de pe un nivel superior. Parolele stabilte trebuie concepute astfel incait si fie foarte greu de descoperit de persoanele neautorizate, Pentru aceasta se recomanda ca aceste parole sé nu Contina date personale ale utiizatorului sau s@ nu fie parole generate automat de catre calculator. Trebuie avut in vedere si faptul c& parolele sunt ,key-sensitive’, in sensul cd se face deosebire intre caracterele majuscule si cele minuscule folosite la sctierea parolei. De asemenea, este recomandat ca parolele sa fie modificate la un anumit interval de timp. Criptarea sau codificarea datelor este procesul prin care informatia devine greu de sitit sau descifrat. Scopul criptari este acela de a nu permite persoanelor neautorizate accesul la anumite date in timpul transmiteri lor sau atunci cand sunt pastrate pe diverse suporturi magnetice. Pentru decodificarea datelor, este necesara o cheie de vewllivare. RRR KK 40Diferitele implicatii rezultate in urma pierderii laptop-ulul, a dispozitivelor PDA sau a tolofonului mobil © até situatie in care se pot pierde date importante este furtul sau pierderea laptop-ului, Palm-ului sau telefonului mobil Astfel se pot pierde numere importante de telefon, agenda cu adresele unor persoane sau chiar fisiere foarte importante. De aceea ar trebui sa fie fécute copii ale acestor informatii si pe alte suporturi. Copille trebuie pastrate in conditii adecvate, astfel incat suporturile informatiiior sa nu fie degradate din punct de vedere fizic sau logic. 4.6 Virusi Ce este un virus gi efectele acestora asupra calculatoarelor »Virugii” sunt anumite programe create de oameni cu scopuri distructive. Sunt programele ce au proprietatea de a se extinde gi care duc la functionarea necorespunzatoare a sistemului de operare. Asemenea virusilor umani, ,virusii de calculator’ au nevoie de o gazda pentru a putea sa infecteze, s8 se reproduc, s8 se raspandeascd. Aceasté gazda este formata din informatia stocata pe suporturile de memorie. Aceste mici programe distrug informatile aflate pe calculator gi impiedica functionarea aplicatilor. Virusii sunt foarte diferit, de la cei ce atacd documentele si fisierele de tip text, pana la cei care duc la stricarea componentelor hard ale calculatorului ‘0 data patruns in calculator un virus nu este activ, el se activeaza in momentul in care programul cu care a fost adus este activat, Tin prezent existé un numar foarte mare de virugi. Printre cei mai importanti, amintim: = vierme (worm) ~ nu solicita un program .gazda’, fiind greu de descoperit. El se reproduce prin autocopierea de la un calculator la altul prin intermediul retelei = cal troian ~ nu are nevoie de .gazda" si nu prolifereaza. Un .cal troian’ se va ascunde intr-un program cunoscut permitand accesul si controlul depiin la calculatorul infectat. La instalare, nu creeazd suspiciuni utilizetorului 9i nici nu atrage atentia. Acest tip de virus atacé si distruge datele de pe hard-disk. - pacaieli (hoax) — sunt mesaje trimise prin e-mail care contin avertizari false despre un virus existent 9i care cer 8 fie avertizate toate persoanele cunoscute. Uneor, aceste avertizari contin gi fisiere atagate menite, chipurile, s8 stopeze sau sa elimine virusul. Retrimiterea mesajului la alte destinatii face ca virusul sa se multiplice. = macro — se va folosi de facilitatea de a crea macrocomenzi oferité de unelo programe cum ar fi Microsoft Office si Lotus Ami Pro. Daca utllzatorul va folosi faclitajile oferite prin crearea de comenzi macro pentru a-Si usura munca, virusul va folosi aceasta facilitate pentru a se réspéndi gi a-gi indeplini scopul distructiv. Virugit de macro infecteazd figierele de tip document si se raspandesc cu ajutorul documentelor transmise intre utilizator Cateva modal Ati de transmitere a virugilor Primele computere puteau transfera programe si implicit virusi doar prin intermediul dischetelor; de aceea, amploarea fenomenului era restransa din punct de vedere geografic. Curand, pe masura cresterii conectivitatii computerelor, mai intai la nivelul Tefelelor locale (LAN), apoi regionale (WAN) si astazi globale (Internet), granitele araspandirii virusilor s-au largit. Utiizarea excesiva a postei electronice a contribuit in mare masura la raspandirea virugilor. Aste, virusii pot patrunde in calculator prin intermediul programelor, documentelor si imaginilor descarcate de pe Internet (operatie denumita download), pot fi primiti pe mail, sau pot fi adusi cu o discheta sau un CD. De aceea este recomandat ca la folosirea uneia din aceste cai s se ruleze un program antivirus. Avantajul scanarii calculatorului impotriva virugilor Pentru a evita anumiti virusi sau pentru a scépa de acestia va trebui: Xs fle Instalat un program antivirus cat mal recent, cu ajutorul Carula sa putet! descoperi si sé eliminati eventualii virusi, X si se scaneze toate figierele cu regularitate; Xs se actualizeze regulal programul anti-virus (la aproximativ 4 lun’); Xs se scaneze periodic figierele din calculator si de pe diverse suporturi de stocare (dischete, CD-uri, DVD-uri)inainte de a le folosi; sa se scaneze figivrele atagate primite pe mail, XX sa nu se ruleze programe daca nu li se cunoaste provenienta; % sd nu se foloseasca dischete de provenienta necunoscuta; % sa se foloseasca funclia .macro disable” (dezactivare_macrocomenzi), disponibila in cele mai moderne aplicati Daca se foloseste un antivirus corespunzator, acesta poate descoperi in timpul scanarii si virusii care nu sunt activi. Conceptul de dezinfectare Avest termen este analog cu cel din vorbires curenta, dar se refera la domentul legat de calculatoare. Ca orice virus, si virusii de calculator pot fi eliminati. Acest Iucru se realizeazi cu ajulorul proyramulul aniivius care descopera virusul $i apol Tl elimina din toate figierele gi din calculator. Legislatie 4.7 Copyright Termenul de copyright pentru software, dar si pentru fisiere de tip text, audio, video. Copyright-ul este modalitatea legalé de protejare a lucrarilor literare, stintfice, artistice sau de orice alt fel, publicate sau nepublicate, cu conditia ca aceste lucrari s8 aibd o forma tangibila (adicé se pot vedea, auzi sau atinge) Daca este vorba de o simfonie, un poem sau 0 pagina de cod HTML, o aplicatie software proprie, tiparite pe hate, inregistrate pe caseta audio sau pe hard disk, atunci pot fi protejate de copyright. Deschizand un fisier de tip text, audio, video, etc., creat de o anume persoana, acesta contine in Properties data la care a fost creat acel document. Orice copiere ulterioara sau descarcare de pe Internet a documentelor reprezinta o incailcare a drepturilor de copyright, pentru ca data la care se realizeazé aceste operafii este ulterioara datei crearii documentelor. Dacd nu se considera suficienté aceasta modalitate de datare a momentului crearii documentelor proprii, se poate trimite 0 42scrisoare prin posta la propria adres, continand documentele in forma lor tangibila, scrisoare care nu va mai fi deschisa. Astfel, se stabileste in timp, in mod indubitabil, ‘momentul crear proprilor documente. Copyrightul folosit la distribuirea materialelor pe CD, discheta, Termenii licenta, shareware, freeware. Licenfefe — sunt programele achizitjonate de la persoanele care le produc si pentru care so plateste un dropt de folosire, Acest drept este valabil doar pentru un singur calculator, dar dacd se doreste instalarea programului pe mai multe calculatoare, va trebui achizitionaté 0 licent& specialé ce va permite instalarea programului pe mai multe calculatoare, Majoritatea programelor de calculator necesita inregistrarea acestora pe serverul producatorului (autorului) pentru a putea fi utiizate. Acest lucru presupune o Conexiune la internet si completarea unui formular cu numele de utlizator / client, id-ul (codul) programului, adresa email si eventual alte informati Inregistrarea programelor de calculator prezinta urmatoarele avantaje X actualizarea gratuita a produsului; suport tehnic telefonic / email, 24 ore / 7 zile; X_eventuale reduceri si promofi la alte programe; Pentru a vizualiza informatii despre licenta si utilizatorul programului consulta optiunea de Help (Ajutor) a aplicatiei software. Licenta acorda dreptul de folosire a programului respectiv si nu drept de comercializare sau distributie ‘Shareware ~ reprezin ‘cel tip de lcen}S @ unui program peniu calculator caracterizat prin urmatoarele: = definatorul dreptului de autor acord’ utilizatorului dreptul de folosire gratuita a programului pentru calculator, pentru o anumita perioada de timp in scop de probe si/sau evaluare; 2 la expirarea perinadei, utiizatonil trebuia s& opteza Intra a cumpara licanta (drepturile) de folosire nelimitaté a programului sau returnarea si/sau "stergerea” copiei acestuia. Un exemplu de program shareware ar fi AcdSee, un program de prelucrare imagini ce poate fi descarcat gratuit de pe Internet si folosit pentru o perioada de 30 zile. Freeware — programe protejate de dreptul de autor (copyright) care pot fi totusi difuzate gratis de catre autor, care isi pAstrea7A drepturile de autor Agadar, programele pot fi folosite, dar nu pot fi vandute fara acordul autorului. Un exemplu de program freeware este Adobe Reader, un program ce permite accesarea fisierelor In format pdf, care poate fi descarcat gratuit de pe Internet si folosit pentru o perioada nelimitata de timp. Open source (sursa deschisa)- este tipul de licenta care face codul de programare disponibil pentru oricine doraste sA consolideze sau sA dezvolte programul de calculator. Este important sd nu se confunde software-ul open source cu software-ul gratuit. Uneori, codul sursa este disponibil pentru tof utilizatori, alteori este disponibil doar panini anumite campanii in cadel acordurilar incheiale, pantnn a protaja interesele comerciale. 434.8 Legea pentru protectia datelor Extrase din Legea Nr. 8/1996, privind drepturile de autor si drepturile conexe CAP. 5 Durata protectie! dreptului de autor ART. 30 Drepturile patrimoniale asupra prooramelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrvit legislatiet Civile, pe o perioada de 70 de ani. CAP. 9 Programele pentru calculator ART. 72 (1) Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate ‘orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum si manualele. (2) Idella, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principle care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate. ART. 73 Autorul unui program pentru calculator beneficiazé in mod corespunzator de Ureplurile prevazule de prezenta lege, in partea | a prezentului tit, Indeoseb! de dreptul exclusiv de a realiza side a autoriza’ a) reproducerea permanent sau temporaré a unui program, integral sau partial, prin orice miluc yl sub orice forma, Inclusiv In cazul In care reproducerea este determinata de Incércarea, stocarea, rularea sau executarea, afigarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator; b) traduceies, adaplares, aranjarea sl orice alle transformant aduse unul program Pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator, ©) distibuirea yi inchirierea originalului sau a copillor unui program pentru calculator sub orice forma. ART. 74 in lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributilor de serviciu ori dupa instructiunile celui care angejeaza, epartin acestuia din urma, ART. 75 4) In lipsa unei clauze contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezuma c& a). utiizatorului i se acord’ dreptul neexclusiv de utlizare a programului pentru calculator b). utiizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utiizare a programului pentru calculator. 2) Cosiunea droptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implic’ gi transferul dreptului de autor asupra acestuia. * Legea nr.8/1996 a fost moditicata prin legea nr.285/23,06.2004 si OU nr. 123/01.09.2005 “4ART. 76 In lipsa unei conventi contrare, nu sunt supuse autorizari titularului dreptului de autor actele prevazute la art. 73 lit. a) sib), dacd acestea sunt necesare pentru a Permite dobanditorului legitim s& utlizeze programul pentru calculator intr-un mod corespunzétor destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor. ART. 77 a). Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea titularului dreptului de autor, 0 copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara pentru asiqurarea utilizérii proaramului b). Utiizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara autorizarea titularului dreptului de autor, sé analizeze, sd studieze sau sé testeze functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile gi principiile care stau la baza oricdrui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare in memorie, afigare, rulare sau executare, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe care este in drept sé le efectueze ©). Dispozitile art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplicd programelor pentru calculator. ART. 78 Autorizarea titularului dreptului de autor nu. este obligatorie atunci cand reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatilor necesare interoperabilitéti unui program pentru calculator cu alte programe pentru calculator, daca sunt indeplinite urmatoarele condi a). actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de 0 persoana care detine dreptul de utiizare a unei copii a programului sau de o persoand care indeplineste aceste actiuni in numele cele dint, find abilitata in acest scop; b). informatie necesare interoperabiltatii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor prevazute la lit. a) a prezentului articol; ©). actele prevazute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitati ART. 79 Informatiile obtinute prin aplicarea art. 78: a). nu pot fi utiizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitétii programului pentru calculator, creat independent; ). nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator, creat independent; ©). nu pot fi utiizate pentru definiivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator, a cérui expresie este fundamental similara, sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorulu ART. 80 Dispozitile art. 78 si 79 nu se aplica, daca se cauzeaza un prejudiciu titularului

S-ar putea să vă placă și

• Suport de Curs Profesori Def Si Grad II IUSCA DORINA

  

  Document77 pagini

  Suport de Curs Profesori Def Si Grad II IUSCA DORINA

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Rolul Educatiei in Formarea Personalitat

  

  Document3 pagini

  Rolul Educatiei in Formarea Personalitat

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Cantece Și Jocuri Muzicale

  

  Document71 pagini

  Cantece Și Jocuri Muzicale

  AlinaDebucean

  100% (4)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ad Cu Imagini Si Cifresigned

  

  Document17 pagini

  Ad Cu Imagini Si Cifresigned

  nitu lorena

  Încă nu există evaluări
• Activitati de Invatare Pentru Copiii Foarte Mici

  

  Document314 pagini

  Activitati de Invatare Pentru Copiii Foarte Mici

  veronica_vochina

  100% (4)
• Psihopedagogia Deficientei de Intelect - Curs

  

  Document95 pagini

  Psihopedagogia Deficientei de Intelect - Curs

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Maria Montessori - MINTEA ABSORBANTA

  

  Document275 pagini

  Maria Montessori - MINTEA ABSORBANTA

  Montessori My Way

  97% (39)
• Emil Verza Psihopedagogie Speciala

  

  Document269 pagini

  Emil Verza Psihopedagogie Speciala

  mary_21rose9469

  100% (3)
• Terapia Ocupationala

  

  Document88 pagini

  Terapia Ocupationala

  sabau_petrut_2006_54

  100% (20)
• 1001 Idei - RO

  

  Document216 pagini

  1001 Idei - RO

  Ирина Алексеева

  100% (1)
• Album Logopedic

  

  Document7 pagini

  Album Logopedic

  Simona Soare-Ivanescu

  100% (3)
• Am Grija de Animale Autor

  

  Document145 pagini

  Am Grija de Animale Autor

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Boia, Lucian - Pentru o Istorie A Imaginarului

  

  Document229 pagini

  Boia, Lucian - Pentru o Istorie A Imaginarului

  ClaudiaMitrica

  100% (1)
• Modulul 1B - Windows7

  

  Document56 pagini

  Modulul 1B - Windows7

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• 001 Calendarul Vremii Pentru Copii PDF

  

  Document1 pagină

  001 Calendarul Vremii Pentru Copii PDF

  ella_valsan

  Încă nu există evaluări
• Sortare Gruparesigned

  

  Document6 pagini

  Sortare Gruparesigned

  sherryka

  Încă nu există evaluări
• 005 Calendarul Naturii Data PDF

  

  Document1 pagină

  005 Calendarul Naturii Data PDF

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Claude Monet PDF

  

  Document3 pagini

  Claude Monet PDF

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Cartonase Animale de Pe Continente PDF

  

  Document8 pagini

  Cartonase Animale de Pe Continente PDF

  elenaluca

  Încă nu există evaluări
• Ieri Si Azi PDF

  

  Document18 pagini

  Ieri Si Azi PDF

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Emil Verza Psihopedagogie Speciala

  

  Document269 pagini

  Emil Verza Psihopedagogie Speciala

  mary_21rose9469

  100% (3)
• Curs Olanda

  

  Document51 pagini

  Curs Olanda

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Abecedar Copii

  

  Document64 pagini

  Abecedar Copii

  riana 77

  91% (11)
• Corectareasunetului Rnou

  

  Document20 pagini

  Corectareasunetului Rnou

  noemiczi

  Încă nu există evaluări
• Emil Verza Psihopedagogie Speciala

  

  Document269 pagini

  Emil Verza Psihopedagogie Speciala

  mary_21rose9469

  100% (3)
• 8 Ghidul Profesorilor Privind Copii Cu Nevoi Education Ale Speciale

  

  Document19 pagini

  8 Ghidul Profesorilor Privind Copii Cu Nevoi Education Ale Speciale

  vircati

  Încă nu există evaluări
• Corectarea Sunetului R

  

  Document13 pagini

  Corectarea Sunetului R

  elenafulea

  Încă nu există evaluări
• Lectii Pentru Prescolari (4-5 Ani)

  

  Document240 pagini

  Lectii Pentru Prescolari (4-5 Ani)

  Fabian Golea

  100% (24)
• 003 Fise de Lucru Cu Semne Grafice PDF

  

  Document1 pagină

  003 Fise de Lucru Cu Semne Grafice PDF

  elenafulea

  Încă nu există evaluări