j i u l ii

3.

ARADU; 2!. Iuniif (3 Inliu) 1892.

XVI.

Nr.

2Z>.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
Iese odat

in septemana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele se se adreseze Redactiune

P e n t r u Austro-TJngari'a:
Pe unu ann 5 fl.cr., pe 1/2 ann 2 li. 50 cr.
P e n t r u Romani'a si strainetate:
Pe unu ann 14 fr., pe jnmetate ann 7 franci.

Pentru publicatinnile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

E r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D .

Constituti'a patriei in scol'a poporala.

INVITARE DE PRENUMERATIUNE

Disertatiune

LA

gen.

B I S E R I C A si SCOL'A."
J?6ia blsericesca

scolastica,
economica.

literara

s i Scol'a."
Rugmu pre toti domnii abonenti de pana aeuma, cari dorescu a ave foTa n6stra si pe viitoriu,
se binevoiesca a tramite la Tipografi'a d i e c e s a n a "
pretiulu de prenumeratiune care e :

J'ENTRU

ykusTRo-UNGARI'A :

ANU

5 fl. cr.
2fl.S0cr.

j^-OMANIA

PE UNU ANU

SI

STRAINETATE:

14
7

V2

franci.
fr.

Sprijinulu moralu si materialu, de care pana

acuma s'a bucur atu fi'a nstra, ne indreptatiesce
a sper,

si in viitoriu

txilu Buteniloru

vom fi imbratisiati

de

aseminea simpathii caldurse precum si de bunavoinWa nestrmutata a On. Publicu cetitoriu.

R e d a e t i u n e a .

de I.

Lucaciu

invetiatonloru

la 17/29
legere

Oct.

inv.
rom.

1891

gr.

in

adunarea

or din

in legtura

cu o

tracpre

practica.

(Continuare si fine.)

mentu nou pe semestrulu alu II-lea la Biseric'a

PE UNU

tienuta

a subreuniunei

si

Cu 1. Inliu stiiulu vechiu deschidemu abona-

CENTRU

BISERICA si SCOL'A."

Acuma se vedem, ca ce fac mai multe familii,

seu mai multe case la olalta, care mi-ar sc spune ?
Ce cugeti are si comun a 6meni mai mari cari se
ingrijescu de afacerile din comuna? Are comun'a si
membrii ? Care suntu membrii comunei ? (La tot ca
ul mi s'ar respunde, ca toti 6menii din comuna
suntu membrii acelei comune). Bar cari suntu mai
marii comunei ? Yoi p6te ca nu scii, ve voiu spune
e u ; mai marii comunei s u n t u : 1) m e m b r i i c o
m i t , c o m u n a l i ) , seu representanti'a comunala si
2) an t i s t i ' a c o m u n a l a ; si precum tat'a in fa
milia ia sam'a asupra membriloru din familia, chiar
asia si mai marii comunei sunt indreptatiti prin lege,
c se ia senia asupra locuitoriloru din comuna, si
se-se ingrijesca de averea comunei, pentru aceea mai
marii comunei, au dreptu se intocmesca arenduielile
pentru afacerile din launtru a comunei. Spre acestu
scopu se alegu din mijloculu loru nisce brbai,
cari se vigheze, c toti 6memi din comun'a aceea,
se pazesca hotarirea si decisulu loru si legile tierii. Ei scotu contributiuiiea dela locuitori, se ingri
jescu c : drumurile, podurile si punile comunei
se fie in stare buna, se ingrijescu pentru copiii or
fani si pentru assigurarea averii loru remase de printi s. a. Spune-mi N. cari suntu mai marii co
munei ? De ce se ingrijescu mai marii comunei? .)
Am disu, ca mai marii comunei s u n t u : m e m b r i i
c o m i t e t u l u i c o m u n a l u si a n t i s t i ' a c o m u
n a l a . Se vedem acum'a, cum se compune, comite1

) Invetiatoriulu practicu se va sci acomoda cu n

trebrile, c se pota primi respunsuri clare si curate,
pentru-ca art'a invetiatoresca se manifesta in ntrebri.

194

B I S E B

I C\'A

tulu. comunalu, si care-i sfer'a lui de activitate, fiii

cu ateniune.
Comitetulu comunalu se compune (se alegu) de
jumtate din acei membrii ai comunei, cari platescu
mai multa, contributiune si se numescu v i r i 1 i s t i ; er jumtate din ceilali locuitori ai co
munei, cari suntu omeni maioreni, adec trecui de
2 4 ani, si suntu neptai, nepedepsiti pentru ceva
furtu, si cari n'au nici unu contractu cu comun'a.
D r e p t u l a alegere are fie-care locuitoriu,
t r e c u t u d e 20 a n i , s i c a r e s o l v e s c e c o n
t r i b u t i u n e d e 2 a n i . List'a in care suntu scrisi
acei care platescu mai multa contributiune, o face
seu intocmesce pretorele (solgabireulu) in comune
mici; er in comune mari o comisiune ales de mem
brii comitetului din anii anteriori.
In comune mici se alegu in comitetu 10 2 0 ;
er in comune mai mari dela 20 4 8 ; si in orasie
dela 4 8 2 0 0 de membrii. Acetia se alegu pre 6
ani. Diu'a de alegere o hotaresce pretorele. Comite
tulu se aduna de doue ori intr'unu anu, odat primaver'a pentru socotile anului trecutu, si odat t6mn'a
pentru aruncarea cheltuieliloru pre anulu viitoriu; si
dupa-ce s'a facutu aruncarea respective preliminariulu, atunci trebue se-'lu subscerna la comitatu spre
aprobare (intarire) ; er dupa-ce l'au aprobatu comitatulu, antisti'a comunala o incasseza dela locuitorii
din comuna. Deci t6te afacerile unei comune, co
mun'a le decide si le esecuta prin oficianii sei. )
Spune M. cum se compune comitetulu comunalu ?
Dar de jumtate din cine se compune ? Cum se nu
mescu acei, cari platescu mai multa contributiune?
Cine intocmesce list'a in care suntu scrisi acei ce
platescu mai multa contributiune ? Dar in comune
mari cine o intocmesce ? Cati membri se alegri in
comune mici? Dar in comune mari? Dar in orasie?
Cine este alegetoriu in comuna ? Spune si tu I. cum
se compune comitetulu comunalu ?
2

Repetamu cele pertractate, mai elesu cu elevii

cei mai neateni. Pre ci ani se alegu membrii co
munali? Decte-ori se aduna comitetulu intr'un a n u ?
Dar deca se arunca cheltuial'a pre anulu viitoriu,
unde se subscerne preliminariulu, si cnd se p6te
incass arunculu ? Cine incasseza contributiunea dela
locuitori? Asia dar tete afacerile unei comune, prin
cine le decide si le esecuta comun'a?
Aeum'a urmeza se vedem, cum se compune
antisti'a comunala, si care-i sfer'a ei de activitate ?
Antisti'a
c o m u n a l a se compune in co
mune mari din primariu si suplentulu acestui'a
2

) Aci invetiatoriulu e silitu a impartasi eleviloru

cunoscintiele mai d'agata, pentru-ca ei n'au nici o ideie
despre afacerile unei comune, precum nici despre sfer'a
de activitate a comitetului si antistiei comunale. Dupa-ce
inse, au ajunsu la deplina cunosciintia despre comuna,
atunci invetiatoriulu practicu pasiesce mai departe la
cereu, comitatu, tiera, facendu comparare cu comun'a.

si

c/c- L

'A

Anulu XVI.

(bireu de lege) 4- jurai, cassariu, notariu, tutoru si

medicu; er in comune mici, din primariu si suplen
tulu acestui'a, 2 jurai si notariulu cercualu, pre
care lu alegu representantiele aceloru comune, cari
s'au asociatu la olalta, pentru de a-si tiene notariulu
de lipsa, care se si numesce n o t a r i u c e r c u a l u ;
er notariulu, care functioneza numai la o comuna,
se numesce n o t a r i u c o m u n a l u .
Asia dara vedem, ca unele comune suntu in
stare a-si susinea diregatorii de lipsa, si comun'a
care e in stare a-si susinea toti diregatorii de lipsa
se numesce c o m u n a m a r e ; er comun'a care nu e
.in stare a-si susinea toti diregatorii de lipsa, ci
mai multe la olalta s'au asociatu, aceea e c o m u n a
m i c a . Mai suntu apoi o r a s i e , cari suutu mai mari
dect comunele. Antisti'a comunala in comune mari
si mici, afara de notariu, e ales pre 3 ani, in presenti'a pretorelui, cari dupa alegere au se depun
juramentulu de fidelitate, ca vor pdi cu scumpetate
averea comunei, si vor impliui cu punctualitate conscienti6sa detorintiele loru. Notariulu inse e aesu pe
vietia. Deci t6te afacerile unei comune, trebue decise
de representanti'a comunala si numai apoi esecutate
prin antisti'a comunala.
O comnna 'si p6te face si statute, pentru lipsele ei particulari. Statutele apoi, au se-se subscerna
la comitatu spre aprobare ; si numai dupa-ce le-au
aprobatu comitatulu se potu privi de valide, dreptulu de a-si face comun'a statute, se dice a u t o
nomia
comunala.
Cnd o comuna voiesce se-si venda o avere,
seu se primenea asupra s'a ceva sarcina, mai inainte
trebue se cera nvoirea comitatului; er deca comita
tulu denega seu le respinge cererea comun'a, p6te
recurge la ministeriulu de interne in terminu de
30 dile.
Cine nu e indestulitu eu ceva decisu al antis
tiei, respectivulu pote recurge in terminu de 15 dile,
la autoritile comitatului, si recursulu seu trebue
se-lu dee in scrisu pretorelui.
Reasumari: Cum se compune antisti'a comunala
in comune mari? Dar in comune mici? Ce numim
notariu cercualu si comunala ? Ce numim comuna
mare si mica? Pre ci ani e ales antisti'a? Dar
notarii cum se aleg ? Ce are antisti'a se depun dupa
alegere? Prin cine se decidu afacerile unei comune
si prin cine se esecuta ? Ce numim autonomia co
munala? A cui invoire trebuie se cera o comuna,
cnd voesce se vinda ceva avere, seu se primesca
ceva obligamentu ? Unde afla lecuirea celu neindestulitu cu unu decisu al representatiunei ? Aeest'a ar'
fi form'a dupa care ar trebui se-se propun constituti'a in sc6l'a poporala. Observendu inse, ca att
constituti'a patriei ct si cea biserieesea se merga
paralelu, si se-se propun m legtura strensa un'a
cu a l f a .
Cnd ajungemu la comun'a politica, ii impartasimu si cea biserieesea cu capii ei, si cu sfer'a de

activitate a sinodului si comitetului parochialu. Mergendu mai departe la cercu, 'lu comparamu cu propiatulu si cu sfer'a lui de activitate, si asia mai
departe pna la tiera.

Important'a istoriei pedagogiei.

{Memoriei nenitatulni meu profesoru Dr. L a z a r u

Petrovici.)

(Va urma.)

De asemenea idei inalte si simtieminte au fost ma

rele invetiatoriu, elu in curend aduce in jurulu seu 50
elevi caror'a le-a fost printe si mama ; dorere inse, caci
enormele spese avute cu intretienerea, apoi ingrat'a tractare a prinilor cari ii luau copii imbracati gat'a ii pre
gti ruin'a scdlei sale, pe carea s'a vediutu silitu la 1 7 8 0
a o inchide.
De cte ori nu avea nobilulu barbatu lemne, seu
maear o bucata de pane spre a-si alina fomea.
Eram serman dice Prestalozzi, asia este cursulu
lumii si mi-s'a intemplat si mie, c aceluia carele a seracit din vin'a erorilor proprii. Omeni c acetia perd de
odat cu banii lor si credinti'a si ncrederea in ceea ce
sunt si pot face."
Amicii vediendu-lu ruinat materialminte, l'au pr
sit dupa cum insu-si marturisesce :
Ei me iubiau fara sperantia. Giur imprejiur
mine audiam vorbindu-se, ca nu mi-se p6te ajuta."
Elu c seracu a vietiut intre
rintiele poporului, si poporul asia
precum era; a vediut lips'a clasei
miseriei lor, precum unu omu nu

de

seraci, a suferit sufes'a aretat naintea lui

de josu, si fntnele
le pote vedea.

Nu mult dupa aceea si morbulu soeiei sale a con

tribuit mult la amarirea sdruncinatuiui seu spiritu si
totui intre atari referintie deprimatdre il cunosceau pe
Pestalozzi c scriitor.
La a. 1780 a aprut primulu seu op O r e d e
s e r a a l e u n u i e r e m i t " opu care dupa cum dice
Reamer in Istori'a pedagogiei, este program'a si chei'a
activitatiei sale pedagogice."
Densulu arata ca caus'a decadintiei poporului este
demoralisarea ce domnesce in societatea mai inalta a
omenirei, salvare nu se pote afla dect in natur'a adeverata, cultur'a se pote procura numai prin adeveru si cine
se intorce la natura afla pre Ddieu.
Eta cuvintele prin cari se consoledia, ca prin s'taruintia neobosita totui ne potem apropia de idealulu perfectiunei:
Ce este omulu asia precum-lu vedem ostenit de
rmmc'a grea lng cormilu plugului, si precum lu-vedem
siediend superbu pre tronulu regal; ce este omul in
esenti'a s'a ? Linitea si indestulirea interna a sufletului
nostru, puterile curate ale naturei omenesci, voi suntei
darurile scurtei ndstre viei, voi nu suntei visuri. Omeaime, cauta-te, lupta-te pentru ele si prin ele te apro
pie catra idealul perfectiunei, aceast'a este vocatiunea
ta sacr aici pe pament."
La a 1781 a scris opul

Leonhard si

Gertruda"

carea a fcut o sensatia nedescriptibila, cu deosebire in

Germani'a si Helveti'a, oferindu-i-se lui Pestalozzi o m e
dalia de aur cu inscripti'a: Civi optinio." Eta ce dice
Iselin despre acest op : Acesta inca nu are pareche in
feliul seu, si principiele desvoltate in el corespund pe
deplin epocei ndstre."
Tendentiele acestui op a fost de a aret, cum prin
ticloiile arendailor jidani comunele ajung la ruina t o
tala ; din acest opu se vede cat de bogat si profund a
fost Pestalozzi in cugetare, crui suget a fost pururea
moralisatoriu.
Eta ce dice Pestalozzi insusi despre acest o p :
Cea din urma istoriora a fost Lienhardt si Gertrud, a c
ror istoriora nici nu mi-a venit in minte, curgea de sine
din pean'a mea si s'a desvoltat de sine, fara de a-mi fi
fcut cel mai mic plan, si fara de a-me fi cugetat asupra
ei. Cartea in cteva septamani a fost gata, fara de a
sci eu cum am ajuns la ea. Simtiam, respective presupu
neam valdrea ei, inse numai asia precum simtiesce cineva
fericirei visate."
Peste puin timp tdte diuarele si calendarele lu
dau opul; inse mai surprindietor a fost pentru mine, ca
asociatiunea economica din Bern, indata dupa aparitiunea
opului m'a onorat cu diploma de recunoscintia si medalia
de aur, pe aceast'a din urma desi mi-a causat o bu
curia nespusa, intre impregiurarile-mi nefavorabile, am
fost silit se o vind preste cteva septamani."
La a. 1782 a edat Kristoff si Else," prin carea a
scris decadinti'a morala a diregatorilor dela sate.
Dupa aceea a edat inca 3 tomuri din Lenhardt si
Gertrud" dintre cari cele 2 tomuri prime in special a
fost pline de spirit, tractnd despre educatiune.
Eta ce dice Pestalozzi in acelea despre mame :
Mamele pentru copii lor pot deveni acelea, ce nu
pote fi nimenea pe pament. Pentru aceea voiu se pun
educatiunea poporului in manile mumelor."
Aceste studii de o valdre necontestavera, ii cti
gar marelui barbatu unu nume onoratu in tdte unghiu
rile Europei, si cu tdte ca sta in relatiuni spirituale de
corespondintia cu unii din cei mai mari brbai asia d. e.
cu unu ministru de finantie austriacu, apoi cu imperatulu Germaniei Leopold; totui n'a putut esi din misera-i
positia materiala.
La a. 1798 publica C e r c e t r i a s u p r a c u r
s u l u i n a t u r e i si a d e s v o l t a r e i
genului
o m e n e s c u."
Dupa densulu omenirea are de a trece prin trei
stadii de desvoltare :
a) stadiulu naturei brute, b) stadiulu socialu si c)
stadiulu inaltiarei la m o r a l i t a t e si virtute.
Evenimentele de trista memoria ale revolutiunei francese din 1798 deschiser lui Pestalozzi carier'a, trupele
revoltante devastar Stanzul capitala Unterwaldenuiui, lasend in urm'a lor o mulime de prunci nefericii, nisce
spirite deplorabile, adeverate creaturi ale acelui teriblu
tesastru.
Nemuritoriulu brbat, atinsu dc comptimirea lor
ii aduna in jurulu seu, intr'o mnstire ruinata si stropita

196

B I S E B I C ' A

inca de snge omenesc si din acst'a forma marele brbat

o3scla, un orfanotrofin.
De dimineati'a pana sr'a se afla in mijloculu lor,
impreunandu-si chiamarea de a-i nutri, imbraca, educa
si instru, de diminti'a pana sr'a lucra, se juca si plngea
Eobilulu invetiatoru si tote impreuna cu elu
Aici se validit pe deplin cuvintele s a l e : Iubesc
pruncii si pentru densii voiu se triesc."
Sunt intr'adever impresionatre cuvintele, cari le-a
adresat el din Stanz amicului seu Gettner.
De diminti'a pana sr'a tot intre ei eram. Tote
cte s'a fcut spre binele lor spiritualu si corporalu dela
mine au purces. Ori-ce ajutoriu, ori ce spriginire in lips'a
lor, tta instruciunea de care se impartasiau s'au mijlo
cit imediat dela mine. Manele mele stringeau manele lor,
ochii mei priviau in ochii lor. Ei nu erau iu Stanz, ei erau
afara de lume, erau la mine, r eu eram la ei. Sup'a
lor era sup'a mea, si beutur'a lor, era beutur'a mea.
N'aveam nimic, nici economu de casa, nici amici, nici
servitori, numai pre ei ii aveam, ei-mi erau totul.
Dca erau senatosi stam intre ei, dca eiau
bosi stam langa ei ; intre si dormiam.

mor

Sr'a eu eram care me culcam mai tardiu, dimi

nti'a eu me sculam mai ntaiu. Inca si in patu me rogau
si invetiam cu ei pana ce adormiam.
Multi numiau pe marele invetiatoru nebunu cu
inima buna, abia nse jumetate de anu a tienut eroismulu
pedagogicu al-lui Pestalozzi, precum si activitatea s'a
plina de sacrificii; caci Francesii ocupnd mnstirea a
transformat-o in spit.ilu, si ast-mod intre lacremi durerse
s'a vediut bunulu printe necessitat a-si demite copiii.
Amarit pana in adenculu sufletului si atins de unu
morb greu, s'a dus la unele scaldi in jurul Bernului, de
unde retornandu-se la 1799 la Burgdorf, aci la propria-i
cerere s'a aplicat de invetiatoriu suplinte, elu carui'a
inainte de revoluia i-se oferise directoratulu semiuariului
din Argau.
Nu mult dupa aceea, cu concursulu mai multor in
vetiatori si amici a nfiintiat aici unu institutu privatu,
nisuind cu cliligintia de fer a scruta dupa metodul celu
mai simplu si mai raionalii succediendu-i a afla cum se
pot simplifica tote mijlcele de instruciune, inct dupa
acelea fiecare mama se-si pota instru copiii.
La a 1801 a scris: C u m s i i n v t i a G e rt r u d a c o p i i i : la a 1803 C a r t e a m a m e l o r . "
-

Primulu opu, care a primit mai apoi numirea de

m e t o d ' a P e s t a 1 o zz i an a* a fcut mare sensatia
in Germani'a fiind-ca contiene in sine unu anumitu sistemu de educaia.
Acestu opu e scris ia forma de epistola, in care in
partea I-si espune ideile sale despre educaia insotindule de esperientiele ulterre, r in partea a dou'a a esplicat densulu cele 3 mijlce a tota cultur'a cari dupa
densul sunt : cuventulu, form'a si numerulu. Principiulu
fundamentalu staverit in acestu opu de Pestalozzi se re
duce la urmatrele :
Desvoltarea naturei umane este subordinata i m

si

S C O L 'A

Anulu XV-i

periului legilor naturale, crora trebue se se eonformedie

ori ce educatiune."
Prin natur'a umana Pestalozzi intielege tote calit
ile cari ne disting de animale, precum spiritul, talentul,
de unde resulta : ca spre a stabili o metoda raionala
de invctiament, trebue se cundscem si studiem natur'a.
Institutulu a prosperat de minune, regimulu elve
ian ncepu a trimite invetiatori la Burgdorf spre a studia
la Pestalozzi m e t o d u, acum ncepur si diarele a
apreti activitatea lui Pestalozzi.
Dupa mai multe ncercri se asiedi in orasiulu
Iferden, unde dela 1 8 0 6 1 8 1 0 au fost timpii cei mai
glorioi pentru Pestalozzi, succediendu-i pe la a. 1809 a
intrum 160 elevi si 15 invetiatori intre cari se afla
Kriis, Tobler, Eusz, Ramsauer, Niederer, Schmidt
si
Blochmann.
Intre elevii si asculttorii lui Pestalozzi se aflau din
Germani'a, Franci'a, Itali'a, Rusi'a, ba chiar si din A m e ric'a nordica, celebriti de multele si diferitele positiuni
sociale preregrinau spre a vedea pe marele intieleptu dela
Iferden.
Dupa deschiderea acestui institulu a aretat P e s t a
lozzi printr'unu raportu ce-lu fcuse in unire cu colegul
seu Niederer realisarea principielor metodei sale, in
urm'a cruia celebrul filosof Fichte, adresa la 1808 un
discurs catra naiunea germana, in care descriind metod'a
lui Pestalozzi dice: ca numai ea pdte redic Germania
din njosirea in carea se afla.
Imperatul Ruilor i-a donat 5 0 0 0 ruble c se edea
tdte opurile sale, er regele Olandie 1-a cercetat in persdna.
La a. 1814 venind regele Prusiei in Neuschatel si
fiind Pestalozzi morbos, i-a reflectat amicul seu Ramsar: ca
in asemenea positiune find se renuntie la dorinti'a de a
se present regului: Taci despre aceasta dise Pestalozzi
trebue se ved pe regele de asi si muri. Deca prin presentarea mea inaintea lui, numai un singur copil ar primi
instruciune mai buna in Prusi'a voiu fi pe deplin recom
pensat."
La a. 1815 i-a murit credineiosa-i socia, si cu densa
au apus si timpii glorioi ai lui Pestalozzi.
Prin adunarea elevilor si asculttorilor din tote t i e rile, a nceput a se slabi disciplin'a in institut; er mai
apoi ivindu-se regretatul conflict dintre erudiii sei inve
tiatori Iosif Schmidt si Ioan Niederer, institutul a inceput
a decade repentin.
Acest eveniment intristatoriu a amarit pana la morte,
cei din urma 12 ani ai vieii nobilului veteran.
Tragend un velu asupra acestui eveniment, amintesc
vre-o ddue momente dintr'o epistola scrisa de Pestalozzi
la 1823 lui Niederer:
Niederer, fii pe ct se pdte er amicul meu cel
vechiu, precum erai inainte de acest'a cu 20 ani. Si t u !
soci'a lui Niederer, fi-mi si-jtu aceea barem incatva, ce
mi-ai fost atunci! Si eu pe cat numai se pdte ascept dela
mine, ve voiu fi aceea ce vi-am fost atunci. Oh Ddieule, cat
de tare doresc, c se ne potem apropia de mes'a Dlu
la serbatorea cea mai de aprdpe, intariti si santiti de iubire
renoita, si asia netemandu-ne ca intreg'a comuna in care

Omul care se desvolt dupa legile naturei, p

trim, se va nfiora de apropierea nostra la mes'a Dlui
trunde in adencul adeverului si gasesce calea fericirei."
netemandu-ne, ca se vor uita la noi cu antipatia si com
ptimire !
Deprinderea se nasce din meeessitatile naturei si din
obiectele cror avem a-le satisface, de aci resulta ca desOh Niederer! numai pe calea acestei iubiri renoite
se pote afla calea ce conduce la ondrea cea adevrata. ! voltarea are a se face numai in sfer'a trebuintielor ndstre.
Amice vechili! se curim interiorul vasului, si se nu ne
In familia primesce omul prim'a desvoltare si se
ostenim pentru bucirea falsa a esterioruiui.
pregatesce pentru vieti'a sociala, famili'a este focariul d o
Abia la a. 1823 s'a impacat Schmidt cu Niederer,
mestic, este scdl'a umanitii."
dupa ce acest din urma a dat o dechiaraciune privitore
Tdte raporturile morali cari se desvdlta in anim'a
la ondrea lui Schmidt, dorere inse ca la a. 1825 s'a desomului descind dela Ddieu; credinti'a nu este productul
fintiat institutul, dupa ce a sustat 25 de ani.
sciintiei, ea este resultatul unei priviri interiore, credinti'a
In al 72 an al vieii sale a infintiat la Chindy un
este simvolul egaliti ei si fraternitatiei, ea este cu un e u institut de seraci, pe acest timp a edat de nou tdte opu
vent fundamentul intregei societi.
rile sale ; donnd 50,000 fr. ce-i capetase institutului.
Pestalozzi recomanda mai mult educatiunea nega
tiva,
mai
mult delaturnd pedecile din calea pruncului.
Sperantiele legate de acest institut 1-a insielat amar,
(Va arma.)
caci la a 1825 urndui-se de multele infestri, s'a retras
la Neuhof" unde chiar inainte cu jumetate de seclu
'luliu
Vuia.
fondase primul institut.
In adever mi-vine, c si cand priu aceasta repasire asi pune finit vieii mele, intruatt me ddre" cu aceste
DL> I "V" DE DR, S D E .
cuvinte s'a retras marele brbat pedagog de pe
aren'a publica.
* Convocatoriu.
Subscrisii, in calitate de mem
bri fundatori ai infiintiandei banei S a r a v a 1 e a n a"
Desi' obosit de atta lupta la 1826 publica ultiin Srafalva, prin acest'a convoca a d u n a r e a g e n e
mele-i scrieri Iutemplarile vieii mele, si Cntecul Le
r a l a c o n s t i t u a n d a p e diu'ade S a n-P e t r u"
bedei."
la 29 I u n i u st. v. a. c. drele 3 p. m., in sal'a
Eta in reasumat si sensul acestor ultime scrieri:
scdlei ndstre romane greco-orientale cl. Il-a din locu.
Prin om diee Pestalozzi, nu intieleg carnea si sn
gele care-1 asemna cu animalele, ci aceea fiintia divina
Obiectele pertractande sunt:
care-1 insufietiesce ; omul este inim'a, spiritul si talentul
1. Raportulu membriloru fondatori;
meu. T6ta vieti'a-mi am petrecut'o cutnd cum se pote
2. Constatarea, ca asiguratu este capitalulu prin s u b desvolt omul naturalmente sub diferitele sale fase pentru
| scrieri;
a ajunge la inaltimea rolului ce este chiamat a avea in
3. Staverirea statuteloru, si constituirea societa
societate. Acesta cestiune de carea m'am ocupat cu multa
tii prin :
ateniune o esprim prin idei'a culturei elementare." Acest
4. Alegerea directiunei;
studiu lu-divide Pestalozzi in siese puncte eseniale.
5. Alegerea comitetului de controla:
In fine in 17 Faur 1827 apuse vieti'a nobila a aces
6. Eventuale propuneri, si verificarea procesului
tui mare geniu creator, carele a dat lumii un sistem
verbalu.
de educatiune.
Despre ceea ce avisandu-se onoraii acionari, ai
Ultimele sale cuvinte a fost: Le iert contrarilor
menionatei institutiuni, pe acesta cale sunt invitai Ia
mei, barem de ar afla si ei pacea acum, cand eu me mut
adunare. In numele celor 2 3 memb. fondatori S in imparati'a pcii."
r a f a 1 v a, la 8/20 Iuniu 1892. Cu tot onorulu Simion
Cu ddue dile mai tardiu s'a imormentat in Birr,
A n d r o n parochu, c presiedinte ad-hoc. Dr. George
acolo in apropierea scdlei si-alesese el un loc de repaos ;
' R o s i c a medic, c v.-presiedinte ad-hoc, M. P e r v u
astadi numai o singura petra monumentala arata unde
I profesorii, c secretariu ad-hoc.
pausedia marele pedagog.
* Rector
magnificus.
Rector magnificus la uni
Principiile sale se reduc la urmatdrele:
versitatea din Cernautiu a fost alesu dlu Dr. Emilian
Principiile nu se pot creia, ele trebue cutate in
V o j u t i c h i , profesoru de teologia. Noulu rectoru e
insasi natur'a, fiindc isvoresc din ea.
romnu si nascutu la Cernautiu.
Pentru a potea conduce si educ pre om, trebue
* Victoria,
regin'a
Angliei,
a implinitu in
mai inainte de tdte se-1 studiem cum se desvdlta, si cari
20 1. c. 55 ani de domnia, Ceva mai multu dect
sunt acele recerintie pentru desvoltare.
peste unu anu, timpulu domniei sale va fi mai mare,
Acest studiu despre om a fost negles pana acum
dect alu tuturora domnitoriloru englesi de pana acum,
dice Pestalozzi si de aceea omenimea se departeadia totesceptionandu pe George III, care a domnitu 59 de ani.
deuna de ceea ce-i pote forma fericirea si-i pote assigur
Der fiindc regin'a Victori'a se bucura de sanetate deplina,
proprietetea sa."
e probabilu, ca in anii domniei va intrece chiar si pe
Cultur'a omului si-are legile sale in insasi natur'a
George III. Dintre acei domnitori, cari au felicitau; r>e
sa acolo sunt concentrate tdte fortiele cari contribuesc la
regin'a Victoria in 1837, din incidentulu suirei sale p
desvoltarea tuturor facultilor.

ironu. na mai traesee nici unuia, ba chiar si tierile

unora nu mai esista, dect c concepte istorice.
* Datine
poporale.
Deseoperindu o tira, Spaniolulu isi face in ea mai intiu o biserica, Francesulu
unu teatru, Englesulu unu grajdu pentru caii de cursa,
Germanulu o crciuma, Americanulu infiintiza unu diaru,
pentru c se faca reclama, r Italianulu se stea la sre
dolce farniente.
* Multiamita
publica.
Pentru s. biserica ro
mana din orasiulu Biserica- alba au mai incurs urmatrele contribuiri generse si anume au contribuit din
C i a c o v a prin dl. Dr. Lazar Simon c colectante : spect.
D . Dr. Lazar Simon advocat 5 fl, Valeriu Pop proprie
tarul mare 5 f l , Vincentiu Goitiu din Petroman 3 fl, Iuon
Gruescu din Ciacova 2 fl, Paul Iancu din Obad 2 fl. D i n
A r a d prin spect. D. Dr. Mcolae Oncu c colectante
dela m. on. institut de creditu si economii Victoria" 1 0
fl, spect. domni : Dr. Nicolae Oncu 5 fl, Aurel Suciu 5
fl, Dr. Petco Lazar 1 fl, Vasilie Papp 1 fl, Vasilie
Mangra I f l . D i n V i n g a dela spect. Domnu George
Lazar 3 fl, Hermina Lazar 1 fl, Valeria Lazar 1 fl, Romulu Lazar 1 fl. D i n l a m , prin spect. d. Petru Corcan c colectante : dela spect. DD. Petru Corcan proto
pretore 2 fl, Corcan Parscheva lladia 5 fl, Petru Mioc
notariu in Naidasiu 1 fl, Chercota Iosif notarili in Berliste 3 fl, Dragomir D. notariu in l a m 1 fl, Frauhoffer
Alajos notariu in Eacasdia l^fl, George Titfa Nicolintiu
1 fl, tefan Neagoe notariu in Mercina 2 fl, Nemoian
Mina notariu in Ciuchici 2 f l . D i n B o c s i a-m o n t.
prin d. Ion Marcu c colectante dela spectav. DD. Ion
Budintian advocat 5 fl, Macsim Popoviciu protopopu 1 fl,
Dr. Aureliu Opra advocat 2 fl, Adrian Diaconovici 1 fl,
loan Marcu 1 fl. D i n B e s i t i 'a prin dl. Ion Simu c
colectante : dela domnii : Nicolae Dragalina 3 fl, Ge
orge Apostolescu 1 fl, George Maresiescu 1 fl, George
Cristoi 1 fl, Ion Mitiu 5 0 cr., Const. Muntean 1 fl, Th.
Jian 1 fl, Petru Manci 1 fl, Nicolaievci primariu 50 cr.,
Alesandru Preau 2 0 cr., Const. Boceanu 3 0 cr., Iosif
Izvernar 2 0 cr.. George Muntean 2 0 cr., Ion Cioran 10 cr.,
Iosif Paseanu 20 cr. D i n O r a v i t i 'a, prin dl. George
Neda c colectante : de la mult. on. Casa de pstrare
poporala romana" 1 0 fi, comun'a bisericsca gr. or. din
Oravitia mont. 10 fl, comun'a bisericsca gr. or. rom. din
Oravitia romana 5 fl, spect. DD. Dr. Aureliu Maniu no
tariu public, reg. 1 0 fl, Dr. Alesiu Mangiuca advocat 10
fl, Alesandru Popoviciu protopopu 5 fl, dmn'a Anna Man
giuca 5 fl, B. Muntean advocat 2 fl, George Dragoescu 1
fl, loan E. Tieranu 1 fl, lacob Botosiu iun. 1 fl 20 cr.,
Iosif Nedici 1 fl, Kelemen subjude reg. 1 fl, Nicolae
Baiasiu 1 fl, iosif Novac 1 fl, Dimitrie Pocrean 1 fl,
Franz Popoviciu 1 8, Iustin Velcean 1 fl, Nicolae Petricone Mercina 2 0 cr., Bistrean dio Giurgevo 5 0 cr., Filip Matei pictor din Ciclova 1 fl, Mihai Nedici 1 fl, Mihail Stoianovici 1 fl, George Neda teolog abs. 50 cr.,
D i n B i s t r i t i ' a prin dl. tefan Porutiu c colectante :
de la spect. DD. Gavril Manu adv. 1 fl. Dr. Gabriel Tripon adv. 1 fl, Basiliu Popitian 1 fl, tefan Porutiu 1 fl,
Simeon 1 fl, N. N. 1 fl, Ilie Nedelcu 1 fl, N. Ceusianu

1 fl, 2 Anonimi cu cte :2020 cr. D i n I a m, prin %

prea on. domnu Adam Filip protopopu : dela comun'a bisericsca 5 fl, prea on. dl. Adam Filip protopopu 3 fl,
Andronic Baletiu 2 fl, George Sueiu preotu 1 fl, Stefan
Draghici 1 fl. Pentru aceste oferte generse li-se esprima
m. on. dni donatori cea mai profunda multiumita. B i serica-alba 12 luni 1892. Pentru comitetulu parochialu : I o n M. R o s i n , advocat, c presiedinte. Dr.
A u r e l i u N o v a c u, adv., c notariu.
1

* Contribuiri

pentru

alumneulu

r o manu

din Timisir'a.
Pentru alumneulu romanu a incursu
pana astadi la subscrisulu cassariu urmatrele contribuiri :
Giga Cereguti Liget 30 cr, loan Obagean Chiseteu 30 cr,
Mita Bataneantiu St-Andrs 30 cr, Vichentie Bugariu
Hernyakova 3 0 cr, Mihai Nedelcu Prtia 10 cr, Iotia
Lupii Lugos 80 cr, George Maga Ficatar 20 cr, Demetriu
Nicora Karansebesiu 5 0 cr, Andrei Bistrean Servest 50 cr,
Alexa Pervu Var 30 cr, Isac Stanescu Ciuta 50 cr, Petru
Stancai Var 20 cr, Dumitru Todor si Trand. Bojin Servesti 20 cr, Busaliu Stanescu cu socia Ciuta 50 cr, Ni
colae si Trand Mihutioni Ciuta 50 cr, Danila Zlatariu
lebelin 30 cr, Solomon Bosiu Feni 50 cr, Pava Bogdan
Feni 3 0 cr, Pavel Mozos N.-Koveres 50 cr, Petru Mateica Belintiu 50 cr, loan Balta Beregseu 30 cr, Gavrila
Stancu Ficatar 30 cr, Maria Stefanescu Berini 50 cr,
Pavel Hotyu Ficatar 3 0 cr, Partenie Sirbu Ohabaforgaciu
30 cr, Tosa Petrov Dinias 10 cr, Dimitrie Crista Ficatar
20 cr, loan Curtu Dragoesti 20 cr, loan Stancu Ficatar
50 cr, Maxim Bundevits Dinias 50 cr, Gergie Fera B a covitia 30 cr, Nicolae Sionda M -Szakos 30 cr, Petru
Belintian Utvin 20 cr, Martin Eichler Medves 30 cr, Josca
Todor Berini 3 0 cr, George Petcu Bzos 30 cr, Moise
Ursulescu Toger 50 cr, Carolina Popa Timisii'a 1 ti,
Nicolae Ardelean Sustra 30 cr, George Anitiescu N.-Kostiy 80 cr, Vasilie Stoicanescu Costeiul mare 20 cr, Ilie
Filip Thes 30 cr, loan Balaogean Stamora 5 0 cr, loan
Gerga Belinti 20 cr, Pavel Sirbu Ohabaforgaciu 2 0 cr,
Iosif Amiica Iankahid 5 0 cr, loan Cimponeriu Ohabafor
gaciu 3 0 cr, Dimitrie Chida Izvin 50 cr, Petru Balint
Ohabaforgaciu 30 cr, Vichentie Ceregutiu Liget 5 0 cr,
George Chiiu Banlak 30 cr, Ion Jebelean Banlak 50 cr,
Andrei Chiu Banlak 50 cr, Filip Gilezan Beregseu 80 cr,
Iosif Beuciu Cheveres 80 cr, Todor Adam Belinti 50 cr,
Nicolae Gaitia Giroe 2 0 cr, Trai ca Cocati Feni 50 cr,
Adolf Witkmann lebelin 1 fl, Florea Savu Uliuc 30 cr,
Paraschie Brinzei St.-Michai 8 0 cr, Iosif Babi Giroda 3 0
cr, Lazar Margitan Topolovetiulu mare 50 cr, George P o pescu Belintiu 50 cr, Nicolae Iovi Ianova 3 0 cr, Stefan
Hatieg Belintiu 50 cr, loan Hopota Sinersig 20 cr, Ni
colae Zaria Sinersig 2 0 cr, Iosif Artieg Kom. St.-M>hai
30 cr, Traila Popoviciu Blajova 3 0 cr, Nicolae si Ana
Ciric Ioas 8 0 cr, Vasilie Popescu Belintiu 30 cr, Maria
Sirbu Caransebeul 1 fl 5 0 cr, Nicolae Utfmeantiu Ia
nova 20 cr, Nicolae Chertia Topolovetiulu mare 10 cr,
Nicolae Miutiu Babsia 5 0 cr, loan Demenescu Stamora
50 cr, Vasilie Zarva Cuvesdi 5 0 cr, George Kadu si Ion
Iovitiescu Serveti 50 cr, Ioanu Puiulescu Dales 5 0 cr,
Ion Filon Seraciu Bujeni 30 cr, Toma Pervu Dalcs 2 0

-.
>;
-V

!
1

cr, Nicolae si Miuti Bona Dalcs 30 cr, Iova Bona Dalcs

3 0 cr, Datnaschin Ardelean Cicleni 50 cr, Simion si Rusanda Iula Dalciu 50 cr, Nicolae Sofia, George Bistrean
Var 30 cr, Nicolae Matei Serveti 3 0 cr, Vicentiu Sirbu
Var 50 cr, Mihai si Ioan livrea Var 50 cr, Mihai Pantelie Var 30 cr, Solomon si Mria Ciura Var 3 0 cr, Ioan
si Ancutia Burdea Var 3 0 cr, Nicolae si Persida Burdea
Var 20 cr, Sfidosie si Iconia Godean Ciuta 50 cr, Con
stantin Buldujari Dalcs 50 cr, Ion si George Balaescu
Dalcs 3 0 cr, Ioan Lapadat Gilad 5 0 cr, Rusalin Cosariu
Thees 20 cr, Vasilie Jivan Thees 30 cr, Petru Negru
Chisioda 50 cr, Titu Paulisian Murani 10 cr, Mitru Cuibariu Unipu 20 cr, George Pavlov Petrovoszelo 1 fl, Trifu
Spariosu Uzdin 50 cr, Ion Cimponeriu si soci'a Ohabaforgaciu 80 cr, Vichentie Adamescu Hitcasi 50 cr, Ilie
Buibasi Giroc 30 cr, Dionisie Cimponeriu Ohabaforgaciu
5 0 cr, Ioan Olariu Liget 20 cr, Nicolae Gavrila Sustra
30 cr, Ilie Baia Barateaz 20 cr, George Ignea Bucovetiu
3 0 cr, Michai Bosioc Izvin 2 0 cr, Dimitrie Muntean Ianova 3 0 cr, Vasilie Jurjescu Cuvesdia 3 0 cr, Traian Radu
Lugos 50 cr, Pavel Ioanoviciu Timisidr'a 3 0 cr, Toma
Periei Banlac 2 0 cr, Nicolae Adam Banlac 3 0 cr, Todor
Strizue Banlac 20 cr, George Periei Banlac 30 cr, Simeon Fizesian Banlac 2 0 cr, Iosif Vitielariu Jebeliu 2 0
cr, Ioan Cerna Timisidr'a 10 cr,
(Va urma.)

Concurse.
Spre conferirea stipendiilor devenite in vacantia din
fundati'unea lui Gozsdu" pe anulu scolasticu 1 8 9 2 / 3
pentru studiile deia facultile mai in alte se escrie
concursu sub urmatdrele conditiuni:
1) concurenii se documenteze cu documente origi
nali seu autenticate, c sunt fii de cetatieni ungari si se
tien de biseric'a ortodoxa orientala romana, si studiaz la
vre-unu institutu publicu din patria cu succesu bunu, si
ca nu sunt in stare a se sustienea la studii din avere
propria seu a prinilor lor.
2) cei-ce vor se studieze la vre-unu institut afara
din patria, au se-si motiveze pe deplin acesta necessitate
c se li se esopereze concessiunea ministeriala.
3) Petitiunile instruate cu tdte documentele nece
sari sunt a se adresa Ia representanti'a fundatiunei lui
Gozsdu (Budapest, Kirly u. 13 sz.) pana la 1 August
a. c. cal. n.
Cu acesta ocasiuune se provdca fotii stipendisti, c
pana la 1. August a c. n. se arete resultatulu studiilor
din anulu scolasticu 1891/2, ca altcum li se va sista
stipendiulu.
Din siedinti'a representantiei fundatiunei lui Gozsdu
tienuta la 15/23 Martie 1892.
Estradat prin
George Szerb, m. p .
notariu.

Pe staiunea invetiatoresca din comunitatea Pofcda,

se deschide concursu cu terminu pana la 19/31 luliu a.
C. S. V. cnd se va tienea si alegerea.
Aspiranii la acest post au a-si trimite recursurile
M. On. Domnu Ioan Damsia inspectoru cercualu in Seceani per Vinga in comit. Timi, instruite cu do cumin

tele despre absolvarea preparandiei, esamenului de cua

lificatiune, si a limbei magiare, in fine un testimoniu d e
spre moralitatea sa nepetata, si in un'a din Dumineci ori
serbatori au a-se presenta in faci'a locului pentru a-si
aret desteritatea in cntri si tipicu.
Emolumintele sunt : 1) in bani gata 165 fl. 10 fl.
pentru conterintie si 5 fl. pentru scripturistica. 2) grau
60 chible 3) Trei orgi lemne pentru invetiatoriu, era i n caldiament pentru sedia ct va cere trebuinti'a, 4) pa
nnelli: patru j ugere, inse invetiatoriulu are a suport sar
cinile, 5) cortelu Iiberu cu doue incaperi comode si gra
dina de legumi, 6) Dela inmormentari 5 0 cr. v. a.
Pobda, in 3 . Iuniu 1892.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea si nvoirea m e a : IOANU DAMSIA,
inspectoru de sedie cercuale.

m.

p.

Pentru deplinera postului invetiatorescu dela sel'a

greco-orientala romana din Siag, comitatulu Timisiu, i n spectoratulu Timisidrei, se escrie concursu cu terminu de
alegere pe diu'a de 2/14 August an. c
Emolumintele mpreunate cu acest post s u n t : 1 3 0
fl. v. a. bani numerari, 10 fl. pentru conferintie, 10 fl.
pentru scripturistica, 5 fl. pentru adunarea generala ; 2 0
de meti de grau si 20 de meti de cueuruz ; 16 metri
de lemne pentru invetiatoriu, r 12 metri de lemne pen
tru incaldirea scdlei, 5 / jugere de pamentu aratoriu,
cuartiru liber cu 2 chilii, cuina, cmara, grajd de vite
si de porci, cu intravilanu de 1000a stangini ptrai, si
unu altu estravilanu afara de 6 0 0 a stngeni ptrai, si
dela inmormentari dela biserica 50 cr. de acas 3 0 cr.
3

Doritorii de a ocupa acest post au a produce : l )

Testimoniu de cualificatiune cu calculu bunu, 2) Testi
moniu din limb'a magiara, 3) Atestat despre portarea d e
pana acum morala s. c. 1.
Recursele astfeliu instruate la adres'a comitetului
parochialu din Siag, au a-se trimite printelui inspector
scolariu Ioanu Damsia in Szecsny, post'a ultima Vinga
comitatulu Timisiu.
Competenii au a-se presenta nesmintitu in vre-o
Dumineca su serbatre, in St-a biserica din locu, spre
a-si aret desteritatea in cantari si tipic ; cei capaci a
dirige coru vocalu si instrumentam, vor fi preferiti.
Alegendulu, va fi deobligat moralminte a particip
la servitiulu divinii de tote dilele.
Siag, in 8. Iuniu v. 1 8 9 2 .
Comitetulu parochialu.
In contiegere

cu mine : IOANU DAMSIA, m. p.

inspectoru de sedie.

Se escrie concursu pe staiunea invetiatoresca clas'a

de prunci din Fibisiu.
Emolumintele anuali sunt : in bani gat' 175 fl.
pausial pentru conferintie si scripturistica 10 fl., 28 hetltre
grau, 2 4 metrii de lemne din care se va inealdi si sel'a,
2 V jugere de pamentu si cuartiru liberu cu gradina.
Recursele adjustate dupa tdte rocerintiele cu testimoniele de cualificatiune invetiatoresca si de limb'a ma
giara se se substrna printelui inspectoru de sedie I o sifu Gradinariu in Szecsny per Vinga, pana in 11/23
2

luliu a. c
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu mine : IOSIF GRADINARIU, m. p

inspect. scol.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Ohesi'a,

protopresbiteratulu Belluini, se escrie concursu cu terminu de alegere 19/31. Iuliu a, c
S a l a r i u l u : a) bani numerari 2 9 0 fi. sise stingeni de lemne, si stolele indatinate cantorale.

Licitanii au a depune inaintea licitatiunei vadiu

1 0 % din aceste sume.
Specificrile, precum si celelalte conditiuni se pot
vedea in cancelari'a oficiului paroch. gr. or. rom. din locu.
Cenadulu-serbescu la 7/19 Iuniu 1892.
de

Doritorii de a recurge la acestu post se-si adjusteze recursulu, cu documintele necesarie, si anume :
Testimoniu de cualifcatiune si din limb'a magiara
atestatu despre absolvarea celu pucin alor trei clase gimnasiale seu reale.
Atestatu despre activitatea de pana aci ; cei desteri
pentru infiintiarea corului vocalu vor fi preferiti.
Recursurile estmod instruite adresate comitetului
parochialu se se subste'rna proiopresbiterului tractualu
Petru Suciu in Ucurisiu, (krcs,) pana la terminulu indicat,
r pana atunci se se presinte in biseric'a locala, spre a-si
aret desteritatea in cele rituale.
Chesi'a, 1 4 / 2 6 Maiu, 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu PETRU SUCIU, m. p. protopresbiteru
si inspectoru scolara.

Pentru deplinirea postului vacantu de invetiatoriu

ia scTa confessionala gr. or. romana din Jabar, comitatulu Carasiu-Severinului, se escrie concursu cu terminu
de alegere pe diu'a de 20 Iulie a. c, st. vechiu.
Emolumintele sunt : in numerariu 200 fi., pausialu
de scrisu 5 fi., pentru conferintie 12 fi., pentru 8 orgii
de lemne, din cari se incaldiesce si scTa 48 fi., in bucate
15 centenare metrice, parte gru, parte cucuruzu, 2 /
jugere pamentu aratoriu, locuintia libera eu / juger gra
dina de legume si cte 40 cr. dela inmormentari, unde
ya fi poftit.
1

Recursele cuvinciosu adjustate se-se trimit prin

telui protopresbiteru tractualu Georgiu Creciuneseu in
Belincz p. u. Kiszet pana in 19 Iulie a. c. st. vechiu
inclusive ; avend recurenii in vre-o Dumineca, ori serba
tre a-se presenta in s. biserica din locu spre a-si aret
desteritatea in tipiculu si cntrile bisericesci.
Recurenii deprini in arfa musicala inct se pota
instru si conduce corulu vocalu localii : vor avea preferintia.
Jabar in (30 Maiu) 11 Iunie, 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiteru.

Giorgiu

C. Telescu,

m. p.

preot. pre. corn. paroch.

In contielegere cu mine: PAUL MIULESCU, m. p. pro

topresbiteru.

Pentru reuovarea biserkei ortodocse romane din Nereu, comitatulu Torontal, se escrie concursu de licitatiune
minueuda pe 24 Iuniu vechiu a. c la 11 6re a m. in
localitatea scolei.
Pretinlu de esclamare:
a) pentru materialulu si lucrulu zidarului 418 fi 10
cr., b) pentru materialulu si lucrulu lemnariului 427 fi
90 cr., c) pentru materialulu si lucrulu tinicheriului 136
fi 50 cr., d) pentru aurirea a duor cruci 80 fl.
Concurenii au a depune inainte de inceperea licita
tiunei ruinuende 1 0 % in numerariu ori chartii de valore.
Resultatul licitatiunei este obligatoriu pentru intreprindietoriu indata dupa subscrierea protocolului, er pentru
comun'a bisericesca numai dupa incheierea contractului si
aprobarea lui prin Ven. Consistoriu.
Din siedinti'a comitetului parochialu gr. or. rom.
din Nereu tienuta la 3 0 Maiu 1892.
Pavel

Fumor,

m. p.

Petru Bar an, m. p.

presiediute.

not. comitetului.

In contielegere cu mine: P. MIULESCU,

presbiteru.

m. p. proto

Pentru renovarea bisericei gr. or. rom. din Madarasu, ppresb. Tincei, conform planului aprobatu prin Ven.
Consistoriu gr. or. oradanu sub Nr. 603/87 Epitr. a. c.
se escrie licitatiune minuenda pe 24 Iuniu (6 Iuliu)
a. c. dupa amediadi la 3 ore in localitatea scolei din locu.
Pretiulu de esclamare 3426 fl. 6 4 cr. Intreprindietorii sunt avisati a-se present pe terminulu susespusu
la loculu indicat, avend a depune inainte de licitare va
diu de 10/ in numerariu, contractulu de ntreprindere,
pentru intreprindiatoriu va avea valore de locu dupa sub
scriere, era pentru comun'a bisericesca numai dupa apro
barea Ven. Consistoriu.
0

Planulu, preliminariulu speseloru si conditiunile

potu vedea la oficiulu parochialu din locu.
Madarasu 1/13 Iuniu 1892.

se

Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : IOSIF VESSA, m. p. protopresviteru.

LICITAII NE MINUENDA.
Pe bas'a concessiunei Ven. Consistoriu de dato 1
Maiu 1892. Nr. 2239, prin acesta se escrie licitatiune
minuenda pentru:
a) Acoperirea de nou a s-tei nostre biserici gr. or.
rom. din Cenadulu-serbescu, comitatulu Torontal. Pretiulu esclamarli e 756 fi. v. a.
b) Depingarea si aurirea Iconostasului precum si
a intregei biserici. Pretiulu esclamarli 2648 fi. v. a.
Licitatiunea se va tienea
sal'a sclei nstre de aici.

la

5/17

Iulie a. c. in

.Cl

in urmarea ordinatiunei Venerabilului Consistoriu

de sub Nr. 3658 se escrie cursu de licitatiune minuenda
pentru repararea bisericei din comun'a Agrisiu, comita
tulu Arad, Protopresviteratulu Siriei, pretiulu didariului
de dupa spetificare 451 fl. badicaritu 6 4 fl; diu'a de li
citatiune se va tiene in 28 Iuniu vechiu 10 Iulie nou 1892.
Informatiuni pana atunci se pot capet la Oficiulu
parochialu sl Epitropi'a parochiala.
Agrisiu la 11 Iunie nou 1892.
Comitetulu parochialu.