Nursing in neurologie

Totalitatea organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in

receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor culese din mediul intern sau
extern formeaza sistemul nervos.
Sistemul nervos
- face legatura intre organism si mediul exterior
- coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si a organelor
Functiile SN realizeaza acte reflexe
1. SN somatic sau al vietii de relatie care asigura legatura cu mediul exterior. Acesta
se imparte in SNC alcatuit din encefalul si maduva spinarii si SN periferic alcatuit din
nervii cranieni si spinali
2. SN vegetativ care asigura coordonarea a functionarii organelor interne
Educatia pacientului in afectiuni neurologice
In perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parintilor rubeola mamei pot leza
creierul fragil al copilului.
Interventii:
- sifilisul trebuie sa fie depistat si trata inainte de conceperea copilului.
- sa nu se abuzeze de alcoolmai ales in timpul conceptiei
- mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic
- nasterea sa se faca in unitati spitalicesti
-controlul periodic al acuitatii vizuale ,al T.A.
-tratamentul H.T.A.
-evitarea stresului emotional si a oboselii fizice
-alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus
-evitare expunerii la caldura excesiva
Evaluarea morfo - functionala a sistemului nervos
Aprecierea neurologica se face ,de obicei ,in functie de starea persoanei si de graba
cu care trebuie colectate datele.
Investigatii radiologice:
-radiografia simpla:a craniului prin care se pot determina anomalii traumatice sau
modificari tumorale ale oaselor precum si a coloanei vertebrale. Nu se efectueaza cu
o pregatire prealabila ci se executa din fata si profil, uneori cu incidente care
urmaresc vizualizarea bazei craniului. Unii pacienti care sunt agitati si copiii sunt
sedati medicamentos pentru a se putea pastra o pozitie adecvata pentru efectuarea
radiografiei.
-pneumoencefalografia: este introducerea unui volum de aer prin punctie
suboccipitala sau lombara. consta in studiul morfologic al spatiilor subarahnoidiene
si a ventriculilor cerebrali,care permita o localizare a afectiunilor la creier. Este necesar un
consimtamant scris din partea pacientului sau apartinatorilor acestuia. I se explica procedura si
faptul ca investigatia dureaza 2 ore. Se observa pacientul in deaproape pentru a depista la timp
cefaleea, greata, varsaturile, voma si orice schimbare a culorii tegumentelor si a functiilor vitale
ce trebuie monitorizate in permanenta.
Pacientul ramane culcat dupa investigatie 24- 48 de ore timp in care este monitorizat. Durerea
care poate aparea dureaza pana la 48 de ore pana se absoarbe aerul. Pneumoencelografia nu
mai este folosita atat de frecvent si este contraindicata in hipertensiune intracraniana.
- ventriculografia este indicata in caz de suspiciune de tumora craniana. Este similara cu
pneumoencelografia cu exceptia faptului ca aerul este introdus direct in ventriculii laterali, prin
orificiile practicatein cuita craniana - trepanatie(orificii craniene). Aceasta procedura se executa
in salile de operatie. Partea de sus si din spate este partial rasa si de obicei se foloseste
anestezia generala. Dupa procedura se practica la fel ca pneumoencefalografia.

- mielografia : Se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spa-tiul
subarahnoidian prin punctie lombara sau occipitala; pacientul este pozitionat in decubit
lateral ,cu genunchii si capul flectate in cazul punctiei lombare. Dupa procedura substanta
opaca se extrage prin alta punctie pentru a nu irita meningele.
- tomografia computerizata: aceasta tehnica realizeaza imagini detaliate.
Pregatirea pacientului - se explica tehinica, nu necesita nici o pregatire speciala, durata este de
20-30 min fara substanta de contrast, 60 min daca se efectueaza cu substanta de contrast.
Procedura nu este dureroasa. Daca procedura se efectueaza cu substanta de contrast
pacientului i se va face testul de sensibilitate la iod si se moonteaza pacientului branule prin
care se injecteaza substanta.
- rezonanta magnetica nucleara RMN : acesta procedura foloseste un magnet foarte puternic
cu unde de radiofrecventa si un computer pentru a produce imagini asemantoare razelor X.
Aceasta procedura este folosita pentru vizualizarea zonelor creierului ce nu se pot vizualiza
usor. Pacientul nu necesita o pregatire psihica speciala. indepartarea obiectelor ce ar putea fi
vatamate demagnet - ceasuri, proteze metalice, pacemaker. Se explica pacientului durata de
aproximativ 60 de min a investigatiei.
- angiografia cerebrala: este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterialcerebral. pacientul trebuie sedat. se vor evalua functiile vitale. este testat la iod la locul punctiei.
se practica anestezie locala si investigatia dureaza 2-3 ore. Dupa extragerea cateterului se
aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 min. se verifica frecvent locul punctiei pentrua
depista prezenta unui hematom. In cazul folosirii carotidei se verifica in permanenta eventuala
aparitie a dificultatii a respiratiei sia deglutitiei. Angiografia mai poate fi efectuata folosindu-se
de o vena.
- examinari radioactive cu radioizotopi:
1. tomografia cu emisie de pozitroni. aceasta implica folosirea uno substante radioactive care
emit electroni pozitivi. pacientul fie inhaleaza gaz radioactiv fie i se injecteaza o substanta
radioactiva.
2. encefalo-scintigrafia : se injecteaza pe cale intravenoasa o substanta care se numeste
TENNETIU marcat si se studiaza emiterea razelor gamma imediat dupa administrare precum si
la 2-3 ore. Se utilizeaza pentru diagnosticarea tumorilor in special cele situate in meninge, a
hematoamelor, a absceselor precum si pentru depistarea infarctului cerebral.
3. electroencfalografia: EEG. inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului. aparatul cu care
se efectueaza se numeste se numeste electroencfalograf si legatura acestuia cu pacientul se
face prin intermediul cablurilor cu electrozi metalici. se pot inregistra simultan 4,6,8,10,12 pana
la 24 de deviatii dupa numarul canalelor care sunt conectate. Pe traseele obtinute se pot
distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale. alfa- 8-12 ritmuri/sec. gamma =beta=14-30 ritmuri/sec.,
teta= 4-7 ritmuri/min. delta=v,n-3 ritmuri/min.
EEG se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie ale infectiilor neurologice, al
traumatismelor cerebrale, al leziunilor viscerale si al tumorilor cerebrale. pregatirea pacientului
- 3 zile inainte de EEG se opreste medicatia. scalpul si parul trebuie sa fie curate. se
incurajeaza pacientul sa fie linistit si sa se relaxeze. se explica procedura, durata este de o ora
sau mai mult. proceduranu este dureroasa, electrozii sunt atasati pe cap. pacientul este asezat
confortabil pe un scaun sau culcat pe pat cu ochii inchisi, nemiscat pentru ca biocurentii produsi
de contractiile musculare pot influenta rezultatul investigatiei. Copii mici si bolnavii agitati sunt
adomiti si abia apoi se face examinarea.
- EMG : electromiograma - masoara activitatea electrica a muschilor, activitatea electrica poate
fi auzita printr-un difuzor si vazuta printr-un osciloscop si poate fi desenata in acelasi timp. EMG
ajuta la identificarea problemelor neuromusculare.

Pregatirea pacientului se explica procedura. durata aproximativa 45 min pentru un muscchi, se

resimte un anumit discomfort al pacientului cand sunt aplicati electrozii. Curentul electric poate
produce de asemenea discomfort. Electrozii sunt asezati pe muschii scheletici. curentul electric
trece prin electrozi. Toate tehnicile de investigatie cu radioizotopi sunt relativ simple.Utilizarea
acestor tehnici necesita respectarea unor masuri de protectie : manusile si halatul de protectie
protejeaza impotriva radiatiilor. stocul de izotopi radioactivi se pastreaza in rezervoare de
plumb speciale in incaperi situate departe de saloanele pacientilor si de laborator.
Cu substantele radioactive se lucreaza numai in incaperi speciale, captusite cu plumb.
Ajustarea solutiilor radioactive se face numai cu pipete automate. Daca unele manopere
presupun formare de praf se folosesc masti cu filtre speciale. Afectarea pielii este evitata prin
folosirea de manusi de protectie. nu se lucreaza cu izotopi radioactivi daca prezentam rani
sau leziuni. hainele de protectie vor fi purtate obligatoriu. nu se consuma alimente si nu se
fumeaza in salilel respective. este strict interzisa intrarea in salile pacientilor cu halatele
utilizate la tehnici. pacientul investigat cu izotopi radioactivi este izolat deceilalti pacienti .
Aprecierea starii neurologice
Asistentele medicale sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale starii
patologice a pacientului. O analiza a starii generale a pacientului poate duce la
intocmirea unor plaanuri de ingrijiri care sa imbunatateasca starea pacientului.
Culegerea de date:
1. Interviul -cand a intervenit boala
-instalarea simptomelor(durere de cap,vertij,modificari de vedere, slabiciune)
-date psihosociale
-aprecierea modului de comportare(iritabilitate,pierderea memoriei,agnozie)
-starea de sanatate
Manifestari de dependenta
I.Tulburari ale motilitatii
-diminuarea fortei muschilor, pareza corpului
-paralizie-absenta totala a fortei musculare
-hemiplegie
-paraplegie
-diplegie-paralizia partilor similare(simetrice)ale celor doua juma-tati ale corpului
-monoplegie-paralizia unui singur membru
-tetraplegie-paralizia celor patru membre
Modificari de tonus muscular
-hipertonie-contractura musculara-exagerarea tonusului
-hipotonie-diminuarea tonusului
II. Tulburari ale ortostatismului si ale mersului
-talonat este necoordonat, pacientul spune ca arunca picioarele lovind calcaiele
-cosand - gamba este rigida,membrul inferior este intins
- mers stepat-gamba fiind ridicata in sus,pentru a nu lovi pamantul cu varful
piciorului(leziuni de neuron motor periferic-polinevritic)
-ataxie-tulburari de coordonare a miscarilor(ataxie statica-tulburari de echilibru satnd in
picioare,risc de cadere;ataxie locomotorie kinetica-tulburari de echilibru in mers
III. Miscari anormale
-tremuraturi-boala Parkinson,alcoolism,Basedow,scleroza in placi);pot fi generalizate
sau localizate(la maini,cap) -spasme si crampe-contracturi(tetanie,tumori
cerebrale,tetanos)
-convulsiile-crize de contractii musculare,urmate de relaxare(epilepsie,hipertensiune craniana)

-ticuri-miscari clonice involuntare,rapide,care se repeta in mod sterotip:ale

ochilor,gurii,bratului,piciorului
-mioclonii-contractii involuntare,bruste ale unui muschi sau grup de muschi
-miscari coreice-miscari involuntare,dezordonate bruste si rapide
-miscari atatozice-miscari involuntare,lente
IV. Tulburari de sensibilitate
- a).subiective -paresteziile-senzatii de intepatura,de furnicatura,amorteli -durerea de
cap-isi are sursa in mai multe procese patologice
b).obiective-se cauta prin diferite metode:sensibilitate superficiala
(tactila,termica,dureroasa) si sensibilitatea profunda(artrokineti-ca si vibratorie)
-tulburari ale sensibilitatii obiective:anestezie,hipoestezie,hiperes- tezie
V.Tulburari trofice
-atrofie musculara
- anchiloze articularea
- escare cutanate
Ingrijirea pacientului
HTIC
Culegerea datelor
- circumstentele de aparitie : atunci cand este blocat sistemul ventricular si cand absorbtia
continutului cranian este .... cand presiunea intracraniana este crescuta temporar cand
stranuta cand tuseste , constipatie.
Manifestari de dependenta
- cefaleea se accentueaza dupa tuse si stranut, este localizata in zona occipitala, verticala sau
fronto-supraorbital sau celor doua zone asociata.
Se diminueaza dupa varsaturi
Nu cedeaza la analgezice
Varsaturi - pot fi spontane, explozive (in jet), neprecedate de greturi, nu sunt legate de mesele
administrate si sunt provocate uneori de miscarea capului.
Tulburari vizuale - imagini dublate, vedere estompata, paralizia nervilor oculari, edemul
palpebral, pupila este de multe ori inegala
Tulburari psihice - apatici, indiferenti, somnolenti, confuzi, scade capacitatea mintala a
pacientului
Tulburari vegetative - bradicardie, tahicardie, hipoxie (neirigarea corecta a creierului), convulsia.
Problemele pacientului
-cefalee
-varsatura
-modificari ale respiratiei si circulatiei.
-Dezechilibre fizice
-modificarea perceptiei vizuale
-modificarea procesului gandirii
-aparitia complicatiilor
Obiective
- sa i se aduca PIC
-sa i se reduca cefaleea
-pacientul sa prezinte o respiratie normala
-diminuarea sau estomparea varsaturilor
- sa coopereze in limita posibilitatilor sale
- sa-si recapete tonul muscular
-sa-si mentina orientarea tempo spatiala

-sa previna aparitia complicatiilor

Interventii
A. Pentru reducerea PIC
- il sfatuieste pe pacient sa reduca activitatile care maresc PIC
- il invata sau ajuta sa tina capul pe pat sub un unghi de 40-50 grade ajutand in felul acesta sa
se efectueze drenajul venos
- educa pacientul sa evite flectarea coapselor, gatului, rotirea capului si intoarcerea in pat.
- administreaza la indicatia medicului un laxativ
B. Monitorizarea echilibrului hidric
- masurarea cantitatii de lichid eliminata sau limitam consumul de lichide acolo unde este prea
mare
- asigurarea unei pozitii antalgice, identificarea cauzei durerii, aplicarea pe frunte a unor
comprese reci
- asigurarea de oxigen
- explicarea simptomatologiei, ne pozitionam in fata pacientului cand ii vorbim
- asiguram securitatea pacientului lasand cat mai putin mobilier in jurul sau
- administram medicamente parenteral ( intravenos)
Ingrijirea pacientilor cu epilepsie
Este o manifestare convulsiva si paroxistica care debuteaza care debuteaza si sfarseste brusc.
Cauze : tulburari genetice, cerebrale, AVC, infectii (meningite, abcese cerebrale, tromboflebite
cerebrale)
Existe 3 tipuri :
- criza Grand Mal este o criza majora
- Petit Mal este o criza minora
- Criza de rau epileptic
Culegerea datelor
- Interviul pacientului
Manifestari de dependenta
-A. Criza majora cuprinde urmatoarele faze
- Prodromala - poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei epileptice si se
manifesta prin : migrena, stare de rau nedefinit, uneori agresivitate si rareori euforia, furie si
irascibilitate, nevralgii, parestezii.
B. Criza propriu zisa cuprinde
-o aura epileptica - semne care preced criza cu cateva secunde inainte, pierderea constiintei,
este urmata imediat de convulsie tonica ( contractie bilaterala), tonica a tuturor muschilor),
picioarele pacientului sunt intinse, bratele sunt flectate, maxilarul este inclestat, ochii se dau
peste cap, pupilele devin fixe si se maresc, apare cianoza si oprirea respiratiei. aceasta stare
dureaza 15-20 sec dupa care apar convulsiile clonice(sunt miscari violente dezorganizate ale
muschilor capului), isi musca limba, pot aparea incontinente de urina si fecale. Dupa faza
clonica pacientul isi revine dar ramane confuz cu durerei musculare si cefalee, uneori insa este
urmat de o stare comatoasa.
Criza Petit Mal este pierderea starii de constiinta pentru cateva secunde fara ca pacientul sa
cada. el isi intrerupe activitatea ramanand doar ................
Starea de rau epileptic are manifestarile ca la criza Grand Mal insa in acest caz crizele tonico
clonice se repeta si pacientul ramane incosnntient.

Probleme : oprirea respiratiei din cauza contractiilor tonico clonice, riscul de sufocare din
cauza convulsiilor si caderea limbii.
Risc de traumatizare : muscarea limbii.
Alterarea perceptiei senzoriale,
inconstienta din cauza relaxarii,
deficitul de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor.
Depresia
Obiective
-sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii
- supravegherea pacientului
- sa nu isi muste lima
- sa-si reduca crizle ca frecventa si intensitate
- sa invete sa-si administreze medicatia
- sa invete sa sesizeze semnele prodromale
- sa invete sa evite depresia
Interventii
-supravegherea in permanenta apacientului in timpul crizei
-se aseaza pacientul in pozitie orizontala
- se introduce intre dinti pe partea laterla un obiect moale pentru a preveni muscarea limbii
- nu se forteaaza maxilarul
- aigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
- se indeparteaza obiectele tari peste care pacientul ar putea cadea
- se intoarce capul pacientului intr-o parte ca sa nu se sufoce
- se monitorizeaza functiile vitale
- curata cavitatea bucala a pacientului
-daca pacientul este in pat si criza dureaza se ridica barele de protectie ale patului
Intervetii dupa criza
- se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
- se aspira secretiile
-se verifica eventualele leziuni ale limbii sau ale membrelor daca pacientul a cazut
-daca prezinta hipotermie aplicam sticle cu apa calda, hipertermie-aplicam comprese reci
-asigur igiena corporala a pacientului
-ajut pacientul sa se orienteze temporo spatial
Interventii cu rol delegat
- administrarea de medicamente
Ingrijiri generale acordate pacientilor
comatosi
Bolnavii vor fi situati in saloane bine aerisite cu o temperatura constanta. Vor fi asezati comod in
pat iar patul prevazut cu aparatori laterale pentru a asigura securitatea pacientului. Asigurarea
pozitiei corespunzatoare: decubit dorsal faraperna sau in decubit lateral sau in pozitie
semisezanda daca nu exista contraindicatii.
Presiunea, T, Resp, Diureza/24h, Tranzitul intestinal, Saturatie.
Aspiratia secretiilor traheo bronsice se face prinintubatie pe canula faringiana GUEDDEL.

Urmarirea funct. vitale si vegetative este atributia asist.med. si vor fi notate in F.O. a pacientului
sub semnatura.
Asigurarea egienei coorporale: Toaleta zilnicape regiuni la pat dupa care se face frictionarea
tegumentelor cu alcool mentolat si se pudreaza cu pudra de talc pentru prevenirea escarelor.
la plica cotului, regiunea poplitee, cervicala. Evitare escare : folosire saci speciali, lenjeria fara
cute, schimb pozitia din 2 in 2 ore, igiena bolnavuluii si a patului.
Igiena cavitatii bucale: se indeparteaza proteza dentara, se curata cavitatea de mucozitati de 23 ori/zi cu ajutorul unor tampoane de vata imbibate in glicerina boraxata.
Asigurarea alimentatiei parenteral prin administrare de glucoza5-10%, ser fiziologic, solutie
seringa sau prin sonda nazogastrica.
Prevenirea complicatiilor : se efectueaza masajul extremitatilor cu miscari pasive pentru
prevenirea complicatiilor tromboembolice. Pentru combatrea complicatiilor bronhopneumonare
se administreaza antibiotice cu specru larg dupa ce i s-a efectuat antibiograma pacientului.
Interventii de urgenta in cazul pierderii starii de constienta
Pierderea de constienta este de scurta si delunga durata (lesin/ sincopa si coma).
Stari clinice cu pierderea starii de constienta sunt: isteria si comotia cerebrala -afectiuni ce se
ingrijesc in spital.
Isteria este o criza caracterizata prin pierderea constientei, cadere, convulsii dara fara muscarea
limbii.
Faciesul este normal colorat. lipseste in criza de isterie semnul postcriza. Aspectul este teatral.
Interventii specifice : izolarea de curiosi, medicatie capabila sa impresioneze bolnovaul (ser
fiziologic), administrare Ca venos si socuri electrice usoare.
Comotia cerebrala este un sindrom caracterizat prin pierderea brusca a constientei de cele mai
multe ori in urma unui traumatism cranian. De obicei est ede scurta durata rareori de lunga
durata.
Simptomatologie:
- varsaturi, pierdere echilibru, inconstienta, episoade amnezice.
Interventii preoperatorii si postoperatorii in neurochirurgie
Ingrijiri pre-operatorie : consta intr-opregatire generala si una locala
Pregatirea pre-operatorie urmareste : testarea sensibilitatii la anestezic, igiena tegumentelor,
suprimareaalimentatiei, evaluarea tranzitului intestinal- clisma, pregatirea genereala
preoperatorie (examen clinic efectuat de medicul chirurg si examen paraclinic - masoara
functiile vitale si analize radiografie pulmonara, EKG, Rh, Grupa sangvina, TSTC, glicemia.)
Pregatirea psihica a pacientului :
- Informarea despre necesitatea efectuarii interventiei,
- explicam interventia
- luam consimtamantul pacientului
Pregatire locala :
- eliminarea pilozitatii
- dezinfectia cu iod sau betadina a campului operatoriu
Premedicatia:
- testare anestezic a antibioticului care se va introduce dupa interventie
facem antibiograma pentru a vedea la ce antibiotic e sensibil pacientul
Ingrijiri postoperatorii

-Transfuzii de sange
-Administrare perfuzii cu ser glucozat
-Administrare de calmante
Complicatii postoperatorii
- temperatura indica ca are infectii
- hemoragie - anunti medicul
Investigatii specifice
-toate radiografiile
-EKG