Sunteți pe pagina 1din 11

-/.

II

N. IOR GA

11

00MeMORARCA
bilI
I.

$TePnlieeb-MARe
CONFERINTA LA
CONDUCEREA PREMILITARILOR (MAIU 1940).

so... 0."

1,0.
'401
,,,f21PPLA.,2

BUCURESTI
1940
A

N. IOR GA

COMEMORAReA
'An

rilePAN-Oeb-MARe
CONFERINTA LA
CONDUCEREA PREMILITARILOR (MAIU 1940).

jLI
.,1:

BUCURESTI
1940

'

t..10 T-E-6-7.,
44t.

ACADFrtHri
1141/P9PL/LRE to

+4

Comemorarea lui $tefan-cel-Mare

- content* la conducerea Premilitarilor (Maiu 1940)


Este foarte bine, in vremurile acestea de dinamism, cand se crede ea lucrul de capetenie este
izbanda in intrecerea muschilor, ccia ce forrneaza
ocupatia favorila a unei mari Orli din tineret in
divort permanent cu studiile i cu cetirea, ca, in
ce priveste macar premilitarii, cari au ajuns la o
formatie intelectuala durabila, conducatorii sa-i trimeatil inapoi la amintirile treeulului .nOStru.'
In momenta! acesta de amenintari, asupra car-Ora

nu este nicio nevoie sa se vorbeasca, de oare cc


stint prea bine eunoscute, i lor trebuie sa Ii se.
Impotrivensca, nu argumente de care nu mai e nevoic si care War pifica convinge pe adversari, ci
faptele iesite din holaritca noastra viteaza, aceste
amintiri au Para indoiala un pret deosebit.
Ele aratil douti lucruri: un temperament pe care
trebuie sa ni-1 insusim, (lima cel care era asa de
larg raspndit in societatea de odinioara, i, al doilea, metodele pe care le cred, i orice om cu judocata va fi de aceiasi parere, malt preferabile metodelor inaintea carom lumea speriata se extasiazii.

si care fac sa alarm victoria de singura surprindere cu arme necunoscute sau cu imbulzeala in care
cineva este dispris sa jertfeascil arieati ()amend pen-

N. loria

tru a ajunge la capat cu Cali au mai ramas si au


energia care se mai poate rastra in safletul unor
oameni asa de obositi.

Aceste doua elemente se intalnesc, in forma cea


mai originala i cea mai deplin cristalisata, in acea
mare personalitate omeneasca rasarit in a doua
jurnatate a secolului al XV-lea, care este Stefan-celMare.

,;

Pe vremea lui Stefan-cel-Mare era o scoala care

a disparut de :cand exista prea multe ate aeon:


.

scoala: de familie, care


,era de-o potriva cu clasele
j.
primare i cu liceul si care se intregia cu o Universitate foarte aspra In acordarea diplomelor: UniL
versitatea vietii.
Stefan, fiul lui Bogdan-Voda i nepotul de fiu :al
lui Alexandru zis..cel Bun, trecuse cu Succes amart;doua colile acestea.
coaia cea d'intaIu o Meuse singur i strain, ratiacind prin tara care pe atunci era deosebita de a
.lui, pribeag ,la Munteni, unde a intalnit ocrotirea,
care putea fi totdeauna folositoare, dar in unele
imprejurari i primejdioasit, ii lui Vlad, caruia I
,
.se zicea Tepes.
apucitturi
ale
rnarelui
Cand ne giandim la unele
Domn roman, care, stapanind Moldova, a avult bo;.tarire i in ce priveste Muntenia, a Stapanit dou4
cetti in Ardeal i era, nu numai stapanitorul Vltdicilor romani de acolo, dar i aparatorul, Prin voia
ins4i a regelui Mpleia, a acestei frumoase tari,
nu tinem sama de ceia ce a `trebuit sa aiba inaintea
lui omul a carui mama, Oltea, intrase, dupit iubirea
131ei cu Bogdan-VodA, pe care xfo binecuvantase
serica, intr'o manastire ca maica Maria i care Vra
.

fi lost poate martora, dach nu la inoartea silnica,

Comemorarea lui $tefan-cel-Mare

In zorii unei petreceri, a lui Bogdan, eel putin

nenorocirilor care intovArAsirA sfArsitul acestui sta.pAnitor tAnAr

i viteaz.

Acolo, In Tara-RomAneascA, uncle Turcii erau pe

margenea DunArii si se Vedeau adese ori in Bucuresti Si In TArgoviste, iinpAnnd tara, el a avut- o
netiune.' a Turcului Otoman, vesnic luptAtor i u-:
ceritor de tall, aprig rzboinic i crunt Pedepsitor,
Pe care in Moldova lui, feritA Mina atunci, n'ar fi
putut s'e aibA, A 'InvAtat, Orin urmare, 'Pe. Turci

la Munteni si a stat, in ImprejurAri pe care nu le


cunoastem, in preajma unui Domn care InvAtase de
la dAnsii felul cuMplit cum se pedePsesc dusmanii
si trAdAtorii de tarA. De aceia si Stefan, cAndva,
crezut eA poate (sA pedepseasca pe Turcii cari-i Infra-

serA- in tarA, Prin acea cuMplita metodA 'a tragerii


'in ta.pA, de care asa de larg s'a folosit Vlad. De

sigur CA acesta nu era un orn de cea mai sigura


credintA a vremii sale, si aceasta va i fAcut i pe
Stefan sA -Intrebuinteze fatA de proteCtorul sAu de
odinioarh mijloCul, condamnabil din punct de vedere
romAneSt, de care 's'a folosit, pentri. a-si asigura stApAnirea la Du/Area-de-jos, luAnd fara rAzboiu fAtis
cetaftea Chiliei.

Tineretele lui au fost de sigur tulburate de Mai


mune iubiri, si cel mai mare fiu al sAu nu venia
din cAsAtorie: acel Alexandru, purtnd numele bunt-

Cului, voinic Man, pe care tatal sAu 1-a iubit in

alsezAndu-1 de straj4 la BacAu, i-a dat


In samA toga partea de jos, de cAtre Munteni,- in
dosul cArora stia cA asteaptA totdeauria primejdia
Turcilor. Prin pomelnice umblA numele unei Marusca, a cArii origine putea sa fie '0 ruseacA, Stefanfan-cel-Mare el insusi cunoscAnd.- nu numai din eine
deosebi

i,

N. lorga

stie ce nvatatura a diecilor-secretari, dor si prin


legaturi cu o populatie de aceasta 1imbt, ruseasca
documentelor. Pe urma insa el si-a cautat sotie, de
cloud on, Intre neamuri cu tilluri imparatesti; chiar
daca stpanirea ior era ingusta i starea lor de avere
foarte scapatat, fiind, astfel, sotul Evdochiei de la

Chiev, al aril tata se intitula Tar", si al Mariei


din Mangup, celatea -celor doi Sfinti Teodori din
Crimeia,-cari erau legati de Comneni si de Paleologi.

La urma numai, biltranetele lui au ravnit la frumuseta fiicei lui Radu, el insusi cel Frumos, Doninul
muntean, care, din roab impreuna cu :mama -ei
purtnd acelasi nume, a ajuns a-i fi sotie i o sotie
stapanitoare pentru anii din urma.
Asa s'a asezat el in Domnie. Linia de capetenie
a acestei Domnii n'a invatat-o insa de la Munteni
si de la nimeni din vecinii sai. In sufletul lui- era
tin instinct "impeirtesc: al hotaririi .neinduplecate,
al credintii rata de invoielile cu strainatatea si al
desdvarsitei cumpariiri, al perfectului echilibru, de
Care a dal dovada si in zilele bune i in multele zile
rele, de la un capat la altul al unei Dcrinnii asa
de lungi.
i

Poate n'a foist atunci in Europa un stapanitor


asa de amenintat ea dansul. De fapt, la toate granitile lui erau dusmani. Pe Poloni nu se putea sprijini, dorinta lor fiind s intinda monarhia iagellonica
prima la Dunrea-de-jos i Mama Neagra. In mintea
Ju Mateias Corvinul, cel macar pe jumlate roman,
dar crescut in Alta atmosfera, umblau ganduri mari,

acela care este infatisat cu coroana de lauri in


jurul capului ca un Imparat roman si care 'era menit
sit moara in imparateasca Vien cucerita i ocupata
de dansul, nu putea s vada in aceste tari romanesti

ls,

Comemomei lui $tefan-cel-Mare

deat numai niti anexe firesti ale Craii

.im.

lui

Periale.

La 'Sufi pandiau Turcii, a caror inlindere a .fost


oprita dincolo de Dunare numai prin aceasta energie
o lni, intinsa i asupra Domniei vecine, iar stapanitorii acestei TariRom5nesti erau siliti s treaca, a
loon zi dunk asezarea lor in Seaun, la acea 1egatur5
eti Turcii olomani care-i putea garanta.
A trebuit muli sange omenesc pentru ea el sa
Vie in ce colt este primejdia mai mare, sa gaseasca
Momentan mijloacele 4rebuitoare pentru a inlatura
primejdia mai mica de la alte hotare.
.

Astzi. .cand, Intarindu-ne inlauntru, privim cu mai


multa grija ideal ingrijorare i cu mai multil hothrite
Statornica deck temere, amenintarea hotarelor noastre, felul acesta de a fi :t1 lui Stefan-eel-Mare poate
SA Insemne 'una din cele mai puternice invatturi.

Dar, cu 'twat grija lui de pace, 'fiinde5 el, care


a fost un mare Invingator, n'a lost 'tun mare r5zboinic
si biruinta i s'a datorit socotelilor mestesugite si nu

unui avant de vitejie neinfrant, de care 'nu s'a dovedit in stare in niciuna din bat51iile sale, a trebuit
sa fie razboiu, i razboiul, odata inceput, 1-a dus [Anil

la capatul dorit, care nu putea sit Tie allul decal o


pace onorabila i pastrarea tarii in hotarele pe care
el le mostenise i pe care n'a eautat sa le ntind
In paguba vecinilor mai slabi, ci a volt numai si
wiba pe parnantul lor puracte de siguranta pentru
anumite schirnbari, care, atunci, ea i acum, se pot
intampla dinteo clip?' in cealaltii.
Era si supt Stefan-eel-Mare o vreme de aliante.
Pentru a le 'avea cineva, se intrelmintan anumite
idei curente, i, precum se vorbeste astazi de totalitarism si de democratic, asa era vorba in zilele

acelea de ideia cresting

N. form..

din Apus, de -nuan0

catolick asupra areia se intindea autoritatea unui


Suveran care nu stapania i sufletul:Inastru, :'dar
trezia poate un anumit instinct roman: .Patpla.
Aliantele se incheian pe atunci, nu prin tratate

de cornert sau prin 'garantii de graniti, 'ci din, partea;

nu a celui mai slab, ci a celui mai nou in ce pri


veste caracterul insusi al -Domniei lui, prin actul
de Inchinare, Stefan-cel-Mare 1-a facia faith de 're'gele Poloniei, care i 1-a mut. cu. stAruintk si nu
putem crede ck. dup Indeplinirea unui act in formele obisnuite, care fireste cA n'au fost create, pentru dnsul,. el s'a ridicat cu un simt de mAndrie,
sazut5. i CA de acolo a pornit dorinta de a,si rasplAti impotriva unui vecin trufas umilinta aceasta
de un moment. Este vrednic de tinut in sarnA ck
astfel de forme nefiind in obiceiul regelui Ungarieii
Stefan-cel-Mare n'a avut niciodatii nevoie s recurgA
la (Muscle in legAturile, foarte schirnbAtoare, cu Mateias Corvinul, pe care I-a invins rand I-a citzut in
lark fart a 'Astra i fala de acesta, ca i fatA de

ceilalti, niciunul din acele sentimente de dusnAnie


care II puteau im!piedeca in legAturile -viitoare.
El nu va fi crezut insg niciodat c astfel Je
legturi 11 pot asigura. Soarta i-a dovedit-o 'mai mull

decal odat. Mai totdeauna, afar de un ajutor de


Secui, cari, acestia, 'asezati pe hotarele .Moldoyei, Ii

apartineau mai mutt lui deal regelui Ungariei, ci


nu s'a putut folosi de astfel de 'aliante: nu i-au venit
contingente insernnate, o artilerie. puternic, un sftuitor incercat in rzboaieie Apusului.

La Baia a lost singur, i o spune in scrisoarea


cAlre regele Poloniei, Lira a-1 mustra pe acesla ci
i-a siirit in ajutor. )
4.)
IALL

doinemorarea h1

telan-cel-Mare

a aslum; alara de aceasta mfanterie secmasca,


nu:Allrea
langa dansul niciun strain.

Lipsit de. orice 'concurs. 'a fost zdrobit in pildurife Neanitului, la'Paraid Alb, pe malul caruia s'au
Intl hoierii.liii eel' vechi, pentru ea, de a
doua zi, el sa igaseasca In tinerii crescuti pentru a-i
InlOcui, :boierinfea viitorului i conducatorii firesti
'ai noilor sale armate.
:.Cand, intr'un moment de 'usUratecti- pOrnire cuceritoare, Joan Albert, regele Poloniei, a ,venit in
'Moldova i i-a ata.cat Cetatea Sucevei, 'pentru ca pe
urma expeditia aceasta silt se ispraveasca printeo
mare catastrola, 'din Ungaria vecina, unde stapania
fratele lui Joan Albert, nu i-a venit deck un mijloeitr,. descendent al Romanilor din Maramuras, Bar:tolornei Dragli, pentru ca SA. ajute la pacea cu regele
Polon.

*:'-Totdeauna singur i totdeauna. asteptandu-se sit


tie singer, luandu-si deci- Wale masurile- pentru ca-

'std cand nimeni. nu 'mai este langa dansul.


Alta mare irivatalura pentru zilele noastre.
Traia Inca pe vremea aceia 'in APus amintirea
marilor cavaleri din evul mediu, cari se aruncau
orbeste asupra dusmanilor, ca in vestita batalie de
la Nicopole, in 1396, cand caii au intrat cu pieptul
in sulitile Ienieerilor i picioarele li-au lost cosite
de sabiile spahiilor.
Aceia erau oarneni cari credeau inlr'insii. Stefan
credea in pulerea fi in viitorul prii sale i in ocroUrea lui Dumnezeu, caruia i-a ridicat patruzeci de
lacasuri de inchinare. El astepta, prin urmare, la
locuri potrivite, pe cei cari, fara sa-i cunoascil tara.
de rapeziau asupra ei. ToaLe surprinderile nalurii
sau ale gandului au intampinat pe acesti dusmani,

N. lorga

10

si la Baia, in acele zile de Craciun inghetate, and


Ungurii au lost prini in mijlocul petrecerilor, si
la Vasluiu, uncle o intreaga oaste statea ascunsrt in
padure, avand in lath mlastinile In care trebuiau
sit se infunde navalitorii ajunsi inteo zi de desghet,
prielnica pentru dansul, si in deasa 'padure din
Neamt, unde, daca a data acea hoierime, el a putut
s se strecoare prin desisuri pentru ea la munte
sa-si faca oastea inapoi, i, dupa navalirea Polonilor lui Ioan-Albert, rand tot o padure, cu. copacii
rdsturnati asupra mivtilitorilor, a dat biruinta ostii
romanesti.

Nici sistem polon, nici sislem maghiar, nici sistem turcesc, nimic din ceia ce era la mocha pe vremea aceasta in Europa, ci numai ce statea in traditia rii i in mijioacele pe care ,tara inssi le tine
la dispositia oricui vrea sit se apere.
Si tinerii premititari si conducatorii lor si toti
cei cari au astazi Romania in sama lor n'ar strica
dacit s'ar intoarce, cat mai des, sa mediteze asupra
invataturilor acestui temperament si asupra exemplului acestor metode. :-...:".-.
-arN

1:5

l'ACADhllEI

,toorEc4

,,,..,-

'..,,:ix...........
'\,,..1415/PJPUI,
MN .1. se ."1,- unman

SI., 3 a 21

VERIFICAT

t.a2;:,

B.C.U.

BUCIMi.P1

1987
-.1,Z3T00"

il

I'
4

AsezAmantul tipografic

Datina Romaneasca"
VAtenif-de-Munte
(Prahoval