1.

Ce este sindromul burnout:

Sindromul burnout reprezinta o stare de epuizare fizica, psihica si emotionala produsa de stresul
prelungit, in general la locul de munca, fiind o consecinta a dezechilibrului dintre cerinte, resurse
si gradul de satisfactie profesionala.
Se descriu 3 dimensiuni ale sindromului:

Epuizarea emotionala:

Persoana afectata se simte permanent obosita, epuizata, lipsita de energie, simte ca activitatea
depusa a suprasolicitat-o si a ramas fara resurse.

Detasarea:

Persoanele devin in timp pesimiste, cinice, resimt frustrare in legatura cu activitatea lor,
atitudinea lor pare indiferenta, detasata, uneori tind sa se izoleze sau sa fuga de responsabilitati.

Scaderea performantei:

Scade stima de sine, increderea in propriile capacitati si realizari, subiectii simt ca ceea ce fac
este neapreciat si nesemnificativ, scade capacitatea de concentrare a atentiei, creativitatea si
spontaneitatea.
Desi clasificarile internationale ale maladiilor nu includ sindromul burnout in categoria
afectiunilor psihice, acesta este un fenomen recunoscut de experti si foarte raspandit in societatea
actuala.
2. Pe cine afecteaza acest sindrom:
Termenul de burnout a fost introdus in anul 1970 de catre psihologul american Herbert
Freudenberger. Acesta il definea ca fiind caracteristic pentru angajatii din domeniile de lucru cu
oamenii, adica medici, asistente, profesori si asistenti sociali, profesii in care ar fi prezent un
sentiment de sacrificiu pentru ceilalti.
In prezent se considera ca sindromul burnout nu se restrange la anumite categorii profesionale ci
poate afecta orice persoana expusa la un stres de lunga durata. Apare la angajatii din orice
domeniu, insa este cel mai raspandit in domeniul medical, mai ales la inceputul carierei si chiar
la studentii la medicina. Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistentii sociali, terapeutii,
avocatii, jurnalistii, dar si pesoanele care sunt nevoite sa ingrijeasca permanent alti membrii ai
familiei.
3. Cauze ale sindromului burnout:
Cauze care tin de mediul profesional:
suprasolicitare
volum mare de munca
presiunea timpului
program de lucru prelungit
evenimente cu impact emotional negativ (de exemplu moartea unui pacient in cazul
personalului medical)

 lipsa de apreciere
mediul de lucru ostil, relatiile nesatisfacatoare cu colegii.
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic

Cauze care tin de personalitate:

nevoia excesiva de a detine controlul
asteptarea de recompense imediate
entuziasm si asteptari exagerate la inceputul carierei
stabilitatea emotionala scazuta
slaba capacitate de adaptare si rezistenta la stres
neincrederea in sine
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega

Cauze care tin de stilul de viata:

insuficienta timpului liber
insuficienta implicarii in activitati relaxante si in activitati sociale
lipsa suportului social si familial
nerespectarea timpului necesar de somn
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional

4. Cum recunoastem sindromul burnout:

Majoritatea oamenilor au zile in care se simt obositi, plictisiti, lipsiti de motivatie, neapreciati,
cand simplul fapt de a se ridica din pat le solicita toata vointa. Daca aceasta stare se prelungeste
si persoana in cauza se simte astfel mai tot timpul, ne putem gandi ca este afectata de sindromul
burnout.
Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese diferentele dintre
burnout si stres. Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu totul diferita. A
fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa presiune, prea multe responsabilitati, o
solicitare permanenta care depaseste puterile fizice si psihice ale individului. Cu toate acestea, o
persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar dispune de mai mult timp si de mai
multa energie, ar putea face fata situatiei. Oboseala cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin
insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient de bun, ca nu se mai poate face nimic, ca orice
gest este in zadar.
Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout
abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.

Simptome frecvente:

epuizare emotionala

lipsa energiei

oboseala permanenta

lipsa motivatiei

pesimism

frustrare

cinism

resemnare

iritabilitate

izolare sociala

concentrare scazuta

productivitate scazuta

scaderea capacitatii de a lua decizii si de a rezolva probleme

neglijarea propriei stari de sanatate

refugiere in obiceiuri nesanatoase: alimentare, consum de alcool, droguri

tulburari ale somnului

incapacitatea de a se detasa de problemele profesionale inclusiv in timpul liber

simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculara, durerile de spate, manifestari

digestive.

fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;

ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie
plictisitoare, de rutina, fie coplesitoare;
te simti epuizat tot timpul;
ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.

1. Cu ce se aseamana:
In prezenta simptomelor de burnout trebuie in primul rand excluse afectiunile fizice si cele
psihice ca depresia, tulburarile de anxietate, sindromul oboselii cronice si neurastenia.
Deasemenea, sindromul burnout poate coexista cu aceste afectiuni sau cu tulburarile legate de
consumul de alcool.
Simptome/semne comportamentale
- cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni
- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a face fata situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru, venind tarziu si plecand
devreme de la job

Burnout si depresia:

Sindromul burnout poate creste riscul de depresie. Exista simptome comune celor doua afectiuni
si este foarte importanta distinctia intre ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresanta
prelungita, pe cand depresia are o etiopatogenie complexa; gandurile negative din depresie nu se
rezuma la domeniul profesional ci invadeaza fiecare aspect al vietii, pot aparea idei suicidare sau
fenomene psihotice. Modalitatile de tratament sunt deasemenea diferite.
Simptome/semne emotionale
- senzatia de esec si lipsa de incredere in sine
- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)

Burnout si sindromul oboselii cronice:

Ambele par sa fie rezultatul neadaptarii la stresul prelungit. In sindromul oboselii cronice sunt
afectate mecanismele raspunsului la stres, in special functionarea axei hipotalamo-hipofizosuprarenale. Stresul duce la cresterea cortizolului si a activitatii axei hipotalamo-hipofizosuprarenale, dar in cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile
cortizolului tind sa fie mai scazute decat in mod normal si apare hipofunctia axei hipotalamohipofizo-suprarenale.
Atat in cazul sindromului burnout cat si al sindromului de oboseala cronica s-au remarcat valori
scazute ale cortizolului la 30-60 minute dupa trezire. Acest fenomen se pare ca se regleaza dupa
disparitia starii de burnout, dar persista in sindromul oboselii cronice.
Simptome/semne fizice
- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire
- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn

Burnout si stresul:

In perioadele stresante organismul este intr-o stare de alerta in mod normal, dar persoana isi
poate imagina ca dupa ce perioada trece lucrurile vor fi din nou sub control. In sindromul
burnout cei afectati se simt secati de energie si nu vad in general iesiri din situatie.
- implicare excesiva, consum de energie, suprasolicitare a sinelui (la nivel fizic si psihic)
- supraexcitare emotionala
- hiperactivitate, senzatia permanenta de urgenta
- pierderea energie
- produce mai ales daune fizice
- poate conduce la moarte prematura - lipsa implicarii, dezangajare, abandon
- amortire emotionala
- delasare, neajutorare, senzatia de a fi coplesit
- pierderea motivatiei, a idealurilor si a sperantei
- produce mai ales daune psihice si emotionale
- poate conduce la senzatia ca viata nu merita traita si ca atare la moarte, prin suicid

Poate cel mai important aspect de mentionat in comparatia stres vs. burnout este ca simptomele
stresului sunt destul de vizibile si, ca atare, sunt recunoscute. In schimb, simptomele oboselii
cronice sunt subtile, mai ales in fazele ei incipiente. Mai tarziu, in fazele avansate ale instalarii
starii de burnout, cu toate ca simptomele devin clare, afectiunea devine mult mai greu de tratat.

Preventie/Remediu

Cu stilul de viata pe care il ducem, din ce in ce mai alert si mai indiferent fata de nevoile
personale ale individului, fiecare dintre noi risca sa ajunga la burnout. Pentru a evita acest lucru,
este important, in primul rand, sa fim atenti la semnele care ne avertizeaza despre instalarea
oboselii cronice astfel incat sa le putem trata din timp, prevenind burnout-ul.

Iata cateva mici trucuri pentru a nu ajunge la burnout:

Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata pentru a
desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele personale, de
hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa citesti
cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce meditezi sau nu
te gandesti la nimic.

Mananca regulat si fa-ti un program de somn

Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea senzatiei
ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive sau de relaxare si
odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea mentala pentru a face fata
provocarilor de zi cu zi.

Stabileste niste limite

Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a
cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa spui nu atunci cand este
suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa spui da lucrurilor care iti fac
placere si care conteaza cu adevarat.

Ia o pauza zilnica de la tehnologie

Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de telefon si alte device-uri.
Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la gandurile tale. Altfel, vei
pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile respective se vor manifesta
intr-un mod si la un moment nepotrivit.

Implica-te in activitati creative

Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat timp cat faci ceva nou, care te
pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de efectele negative ale muncii de rutina.
Implica-te mai ales in activitati creative care nu au absolut nicio legatura cu jobul pe care il
indeplinesti 5 zile pe saptamana.

Daca nu ai identificat din timp simptomele suprasolicitarii astfel incat sa poti aplica metodele de
preventie de mai sus si ai ajuns la stadiul de burnout, poti urma una dintre strategiile de
recuperare:

Strategia 1: Schimba mediul in care traiesti

Desi poate parea aproape imposibil de aplicat, aceasta strategie presupune indepartarea de toate
lucrurile care au condus la burnout. Doar iesind din mediul nociv care te-a adus in aceasta stare,
mai poti gandi lucid pentru a gasi solutii. Elimina deci cauzele, chiar daca aceasta decizie poate
aduce aparent prejudicii la randul ei.

Strategia 2: Cere ajutor

Una dintre simptomele burnout-ului este tendinta de conservare a energiei prin izolarea de
ceilalti oameni. De aceea, in situatia fericita in care individul isi da seama ca sufera de burnout,
alegerea de a cere ajutor este printre ultimele metode de vindecare la care s-ar gandi. Cu toate
acestea, suportul prietenilor si al familiei este necesar pentru redobandirea perspectivei, a
motivatiei si a energiei pierdute prin burnout.

Strategia 3: Reevalueaza-ti prioritatile si obiectivele

Daca ai ajuns la burnout, este clar ca ceva important din viata ta nu functioneaza asa cum ar
trebui sa functioneze. Gaseste timp pentru a-ti redefini idealurile, prioritatile si lucrurile care te
motiveaza cu adevarat. Gandeste-te daca nu cumva iti investesti timpul si energia in ceva care nu
este primordial pentru tine si care te opreste de la realizarea lucrurilor care conteaza cu adevarat.
Daca iti dai seama ca ai neglijat ceva important, redirectioneaza-ti eforturile inspre acel lucru.

Pentru a lupta cu burnout-ul cauzat de locul de munca, poti lua masuri suplimentare, precum:

Semnaleaza-ti problemele
In loc sa astepti ca alte persoane sa observe situatia in care te afli, asigura-te ca superiorii tai sunt
la curent cu aspectele job-ului tau care au dus la burnout. Adreseaza-te persoanei care poate
schimba acest lucru astfel incat sa iti fie imbunatatita experienta de lucru.

Cere o reconsiderare a responsabilitatilor

Daca ti se cere in mod constant indeplinirea unor sarcini care nu intra in descrierea postului tau,
cere o reconsiderare a responsabilitatilor care iti sunt alocate. De asemenea, daca motivul
burnout-ului este rutina cauzata de task-urile repetitive ce nu iti mai ofera nicio satisfactie, cere
alocarea unor noi responsabilitati sau poti lua in considerare chiar schimbarea locului de munca.

Ia o pauza de la job

Cea mai drastica metoda de a opri efectele suprasolicitarii profesionale este sa te desparti pentru
o perioada de locul de munca. Foloseste-ti zilele de concediu pentru a petrece o vacanta care sa-ti
reincarce bateriile si sa te ajute in regandirea perspectivelor de viitor.
Ce solutii mai putem gasi:
Solutiile se gasesc la indemana oricui si lipsa de motivatie trebuie depasita pentru a le cauta sau
pentru a cere suportul celor apropiati sau al unui specialist: psihiatru, psiholog, psihoterapeut.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit a fi una din metodele utile de tratament.
Strategia1:
Este importanta mentinerea unui stil de viata sanatos. Alimentatia sanatoasa, odihna suficienta,
efectuarea de activitati fizice in mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de crestere a
energiei, a rezistentei la stres si a performantelor.
Strategia 2:
Delimitarea aspectelor si capacitatea de a stabili prioritati pot duce la o structurare a rolurilor
persoanei si la o mai buna detasare de problemele profesionale in timpul liber.
Strategia 3:
Se recomanda acordarea de timp pentru activitatile placute, hobby-uri, pasiuni, pentru
dezvoltarea creativitatii si iesirea din rutina de zi cu zi.
Strategia 4:
Timpul petrecut cu familia si prietenii si activitatile sociale au si ele un efect de reincarcare a
bateriilor si nu trebuie neglijate.
Strategia 5:
Este necesar deci un efort de a analiza situatia, de a stabili prioritatile si de a schimba situatia
intr-o maniera care sa coincida cu sperantele si dorintele personale.
Strategia 6:
La locul de munca se recomanda exprimarea nemultumirilor si sugestiilor de schimbare intr-o
maniera asertiva; este benefica iesirea din rutina, activitatea diversificata, cautarea de provocari.
In anumite situatii solutia poate fi o schimbare a locului de munca sau a domeniului de activitate.