"Constiinta l-a scapat pe om de zeii cei multi si razbunatori din mintea sa, il indeparteaza de

dumnezeul rau si inchipuit de vechile dogme si il apropie de singurul Dumnezeu, cel al

Adevarului,al Dragostei, al Dreptatii si al Bunatatii
De aici, din jurul Constiintei, porneste totul. Toata aventura exsistentei unui om.
Dar ce este Constiinta de sine pana la urma? Este ceva specific doar omului? Este ceva mostenit
genetic? Sau ceva dobandit?
Constiinta este un atribut definitoriu al umanitatii, cea mai evoluata forma de reflectare psihica a
lumii obiective, caracterizata prin rationalitate si aprehensiunea propriei identitati a individului.
Prin urmare, constiinta desemneaza activitatea psihica rationala, nsotita permanent de aperceptia
Eului, ca agent unic, indivizibil si inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987).
Constiinta individuala reprezinta reflectarea subiectiva a existentei fiecarui om, avnd note de
unicitate si irepetabilitate.Constiinta este un domeniu fundamental de definitie al psihismului,
conferindu-i acestuia specificitate umana si deosebindu-l decisiv si calitativ de orice alta
manifestare cerebrala, prin faptul ca raporteaza experientele individului la trecut si viitor, la
sisteme axiologice si la identitate unica a subiectului, perceputa ca atare.
Constienta (luciditatea) este echivalentul claritatii cmpului Constiintei. Sectiunea longitudinala
(diacronica) a vietii psihice a individului, care trece prin totalitatea clipelor cmpului
constiintei, constituie organizarea personalitatii. n felul acesta, personalitatea ar fi alcatuita
din derularea mutiplelor cadre al prezentului.Constiinta individuala exprima structurarea
superioara a fenomenelor psihice sub influenta unor mecanisme de natura sociala: limbaj, valori,
simboluri. Cu ct cultura societatii din care face parte individul este mai evoluata, cu att
individul si nsuseste mai mult din valorile ei, si cu att este mai constient de locul si rolul sau n
colectivitate, ca si de propriile sale motivatii, pe care si le poate corela cu disponibilitatile si
cerintele societatii.
Acest aspect este baza stiintifica ,pur rationala a Constiintei.
Putem spune ca animalele nu au constiinta de sine. Sau ca nu este nici pe departe atat de
dezvoltata precum este cea a omului.Astfel, fara o Constiinta de sine, evolutia spiritului
animalelor se opreste aici.
Prin comparatie, omul trece de aceasta bariera mentala, devenind astfel constient de propria
persoana. Din acel moment, intreaga sa experienta de viata se va raporta acestei nou tip de
traire, numita Constiinta de sine.
Este de presupus ca ceea ce numim Constiinta de sine nu a aparut brusc la oameni, ci treptat. De
altfel, observam si la alte animale indicii care ar putea sugera un inceput al constiintei de sine.
Mai departe: in psihologia de azi este binecunoscut faptul ca o mare parte a proceselor mentale
care se intampla la un om, se intampla fara ca acesta sa fie constient de ele. Asta e ceea ce se
numeste Mintea Inconstienta (denumitea de subcontient este invechita).
Defapt, se estimeaz c raportul dintre contient i incontient este similar raportul dintre partea
de suprafa a unui aisberg i partea de sub ap.
Cum a fost descoperita existenta inconstientului? Prin simplul fapt ca procesele care se
ntmplau acolo determinau actiuni inexplicabile pentru mintea constient, actiuni irationale, ca

sa zicem asa.
Insa, dupa cate se pare, actiunile pe care le numim irationale sunt defapt decizii optime, dar luate
inconstient, pe baza unor interese ascunse, care nu sunt cunoscute de mintea constienta.
Asadar, e de presupus ca in cursul evolutiei mintii umane de pana acum, raportul dintre procesele
mentale constiente si cele inconstiente a fost n continu crestere.
Acuma, daca ar fi sa extrapolam, concluzia ar fi ca acest raport va creste in continuare, pana cand
toate procesele metale se vor petrece constient, si nu va mai exista nimic din ceea ce numim
irational. Sau cel putin ca se va tinde spre situatia asta.
Problema-i ca mie asta nu mi se pare o situatie chiar ideala. Oare cum ai putea sa existi fara un
sistem de valori in care sa te situezi? Afinitatea pentru un anumit sistem de valori in defavoarea
celorlalte este n mod clar o decizie irationala. Pentru ca nimic nu are valoare intrinseca, oamenii
sunt cei care atribuie sau nu valoare unei chestii.
Si fara un sistem de valori, cum ai putea sa vrei sa faci ceva, orice? Probabil ca doar ai exista,
complet pasiv la orice se intampla in jur.
Constiinta de sine, ca stare psihologica, este diferita de Constiinta de sine ca dispozitie. Aceasta
distinctie are implicatii in reprezentarea de sine si in anxietatea sociala. Ca trasatura, un inalt
grad al Constiintei de sine face ca persoana sa se orienteze spre o inalta frecventa de
autofocalizare. Exista o legatura certa intre Constiinta de sine si Anxietate,aceasta din urma fiind
determinata de anumite aspecte "ne" sau "pro" concordante ale perceptiei unui sistem propriu de
valori emotional-rational.Ca o paranteza putem sublinia :
IN CONCLUZIE, Cunoasterea legata de Sine are o importanta deosebita in aparitia anxietatii si
se pot face corelatii intre Stima de Sine si anxietate. Un individ anxios are tendinta sa acumuleze
mai multe date autodevalorizatoare decat informatii care sa-i sustina actiunile, ceea ce hraneste
permanent frica de sine. Aceasta se reflecta in grade diferite de anxietate, cat si in stima de sine,
ducand in final la o deteriorare a expectantei proprii, care influenteaza alegerea sarcinii si
perseverenta in a o realiza.
Localizarea punctului existential al Constiintei de Sine este o zona speciala din creier, situata
chiar in spatele ochilor, pare sa fie mai dezvoltata in cazul persoanelor ce poseda o capacitate de
introspectie si o Constiinta de sine mai mari.Volumul de materie cenusie din partea anterioara a
lobului cerebral frontal este un indicator important al capacitatii de reflectie si al constiintei de
sine ale unei persoane.Aceasta zona din creier este "sediul general" al multor functii cognitive
superioare, precum cea a limbajului, a memoriei si a rationamentelor. Totodata, aceasta este zona
cerebrala care a beneficiat de cea mai importanta dezvoltare n timpul procesului de evolutie a
primatelor catre hominide.
Cea mai concreta corelare a descoperirii si cultivarii Constiintei de sine este strans legata de
Spiritualitate ,Evolutia individului in Ancestral si intelegerea-desavarsirea stransei concordante
intre Suflet si Constiinta ! Aceasta reprezinta Credinta in sine si constientizarea formei unice de
BUN/BINE,pozitivitate a coordonarii emotiilor si combaterea negativitatii prin

cultivarea/evolutia in sens benefic a Ego-ului personal, nu presupune plierea aspectata de

Dogme,Norme sau Valori impuse de multitudinea existentelor asa-ziselor Religii sau Culte
.Increderea este aceea care apropie omul de marele sau ideal. Acceptarea Spiritualitatii este
primul pas al omului catre Cel ce i-a dat viata. Fara aceasta intelegere, omul - ca fiinta creata- nu
poate patrunde in esenta vietii sale.Adevarul acceptat situeaza fiinta pe adevaratul sau loc in
univers. Constiinta este un cumul de impliniri, ce aduce fiintei Energia necesara pentru a se
inalta. Fiecare traire a omului poate declanasa echilibrul sau dezechilibrul.
O alta importanta latura ce determina Constiinta de Sine este Intuitia . Aceasta se cultiva destul
de greu,mai ales cand individul detine un dezvoltat Ego non-constructiv,Ea devenind cu atat mai
distructiva cu cat se insista a fi folosita necultivata benefic .Dezvoltate armonios,Constiinta de
sine si Intuitia ajuta la formarea Adevaratei Increderi .
O alta "viziune" remarcabila mi-a fost certificata de un coleg* blogger,de apreciat:
"Constiinta este mediatorul dintre Ratiune si Simtire, dintre Stiinta si Credinta, dintre Ganduri si
Emotii.
Orice Fiinta se naste, traieste si moare.
La scurt timp dupa nastere, oamenii primesc botezul cu apa asupra trupului si totodata un nume.
Aceasta este prima Viata.
In prima Viata, omul se dezvolta fizic, procesele gandirii sunt modelate de experienta iar
actiunile sunt dictate de creier.
In pruncie oamenii nu au Constiinta de Sine.
Odata cu formarea conexiunilor cerebrale superioare (superficiale) apare si se dezvolta
Constiinta de Sine.
La atingerea maturitatii psihice, oamenii sufera o schimbare radicala a modului de
Constientizare.
De obicei acesta convertire apare ca urmare a unui soc, o ruptura in Sistemul de Credinte si astfel
oamenii se schimba profund, adoptand un alt Sistem de Valori sau chiar inversandu-le.
Societatile religioase se folosesc de acest moment critic din Viata oamenilor pentru a-i converti
religios si pentru a-i indoctrina, dupa ce si-au supus victimele unor puternice presiuni emotionale
pentru a le declansa fortat Conversia (rugaciuni, transa sau extaz).
A doua forma gresita de atingere a maturitatii psihice, si anume cea care caracterizeaza
comunitatile stiintifice, are loc prin metoda pasilor mici, si a rigidizarii Gandirii in Tipare
Logice.
Maturizarea psihica reala, corecta, nu poate fi declansata de presiunea factorilor externi ci numai
de factori interni, atunci cand calitatea Cunostintelor acumulate depaseste pragul critic, insa
conditionat de o dezvoltare corespunzatoare a creierului. Atunci cand prin presiunea interna a
Informatiilor despre lumea in care traim se declanseaza procesul de maturizare psihica, Gandirea
trece prin modificari profunde iar tiparele cerebrale superficiale se descompun total spre a fi
reconectate Constient (Tiparele neurale profunde sunt cele care controleaza actiunile fiziologice
asupra organismului si sunt aproape imposibil de modificat Constient, si cu siguranta
nerecomandat).
Acest eveniment fiziologic se manifesta prin senzatii de ardere interioara, raspandite la nivel
celular in intregul corp, si poarta numele de botezul cu Foc sau botezul cu Duh.
Aceasta este a doua Viata.

Odata intrati in cea de-a doua Viata, Oamenii, eliberati acum de orice fel de restrictii in Gandire,
Tipare Logice ori Principii Morale, sunt gata sa reconstituie fundamental tiparul cunostintelor
pornind de la NIMIC ca limita inferioara si TOT ca limita superioara.
Si ce Religie se poate lupta cu o credinta construita pe NIMIC si care include TOT?
Intr-un astfel de model de Gandire RELATIVISTA care contine o unica axioma/dogma:
NIMICUL (Zero) exista si o singura definitie circulara, TOTul este TOT.
Intr-un astfel de Model Corect, Complet si Ermetic, nici un dubiu nu se poate infiltra si pe baza
lui nici o Religie nu se poate construi.
Aceasta este Perfectiunea in Gandire: criticam pe fiecare si nu credem pe nimeni; ori daca
criticam de fiecare data, chiar si ceea ce am Gandit deja, nu ne rigidizam in Gandire iar daca nu
credem pe nimeni nu putem sa ne mai scuzam pentru nimic, caci necrezand suntem obligati sa ne
asumam responsabilitatea pentru fiecare Decizie si fiecare Actiune.
Aceasta atitudine nu duce la haos ci dimpotriva, la Comunicare Reala si Uniformitate in Gandire,
pentru ca nu exista decat un singur fel de a Gandi Corect, diferentele fiind date numai de
perspectiva unica pe care o are fiecare dintre cei ce abordeaza problema.
Constiinta de Sine apare in copilarie si este Prima Forma de Constiinta.
In scurt timp apare si se dezvolta Constiinta de altcineva/altceva: oameni, animale, plante,
obiecte, ansamble, concepte, Dumnezeu, etc.
Apoi apar Constiintele de grup, de apartenenta: familie, clan, echipa, religioasa, nationala,
rasiala, de specie, planetara, galactica, universala, etc.
Ultima care apare fiind Constiinta de TOT.
Indiferent de natura Lumii Exterioare, Materiale, in interiorul psihicului percepem numai o
reprezentare a lumii fizice, adica noi nu vedem un scaun, o masa, un calculator, un om sau o
floare, ci numai semnale luminoase, auditive, mirosuri, etc, provenite de la acele corpuri fizice.
Aceste semnale sunt convertite apoi in Mintea noastra si Constientizate intr-un Model Virtual
mai mult sau mai putin fidel. Acest model este corectat dinamic in functie de semnalele primite
prin simturi.
Insa pentru a putea planifica actiuni viitoare, omul a trebuit sa creeze modele secundare in care
sa estimeze si anticipeze ceea ce se va intampla cu diferite Obiecte sau Fiinte. Astfel, Omul a
creeat cate un model pentru fiecare obiect sau fiinta din Viata sa si apoi pe baza acelui model isi
planifica actiunile.
Fiecarui astfel de model ii atribuie un simbol sau o eticheta (nume sau definitie) pe baza caruia il
poate recunoaste si diferentia.
Dar de aici incep problemele:
- din cauza numarului ridicat de modele pe care suntem nevoiti sa le construim, recurgem la
scurtaturi folosind modele generale pe care le particularizam si astfel putem ajunge lesne sa
folosim tot mai putine modele din lene si apoi cand descoperim ceva neobisnuit, sa folosim
modele preconcepute, eronate, pe care nu le mai putem corecta, iar lipsa capacitatilor de a mai
invata ne opreste in a-i compune un model nou, reprezentativ.
- din cauza ca folosim aceiasi Gandire pentru oameni, animale si obiecte putem ajunge lesne la
antropomorfizare si de aici la antropomorfizarea conceptelor filozofice (Divin, Nimic, Infinit,
Creatie, Energie, Dumnezeu, Calitati sau Vicii, etc.)

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA: PEDAGOGIE
CATEDRA: PSIHOPEDAGOGIE I EDUCAIE COLAR
Domeniul general de studii: tiine ale Educaiei
Specialitatea : Pedagogia nvmntului Primar i Psihopedagogie

Referat

la cursul:,,Conflictologia

A elaborat: studenta
ciclului I ,gr.403,
Carapirea
Elena.
A coordonat: dr.conf,
ofron Larisa

Chiinu,2016