Modelarea deciziei de investitii in ordinea publica

Conf. univ. dr. Sofia Elena COLESCA

Doctorand Manuela GRECU

Prin situarea sa la confluenta apararii intereselor statului si ale cetateanului, domeniul ordinii
publice reprezinta o componenta importanta a politicii de securitate a Romaniei. Actiunile specifice in
domeniul mentinerii ordinii publice si sigurantei nationale vor viza prevenirea si combaterea
fenomenului infractional, protejarea cetatenilor, a proprietatii private si publice si a infrastructurii de
interes strategic.
Aceasta impune apelul la tehnologia informationala moderna, la bazele de date, reteaua
Internet sau la bazele de cunostinte ale sistemelor inteligente. Factorii determinanti care determina
utilizarea sistemelor inteligente sunt cresterea calitatii serviciilor si reducerea costului operatiilor de
manipulare a datelor, mult facilitate de introducerea si extinderea fara precedent a tehnologiei
informationale.
Sistemele inteligente trebuie sa faca fata deselor schimbari care pot interveni si, din aceasta
cauza, trebuie sa se adapteze proceselor specifice generate de schimbarile la nivel macroroeconomic
sau cele datorate actelor normative. In urmatorii ani, sistemele inteligente vor juca un rol din ce in ce
mai important in cele mai multe sectoare ale ordinii publice. Limitele generatiei curente de sisteme si
presiunile de depasire a acestor limite conduc la urmatoarele cerinte privind tehnologiile si strategiile
noi care: asigura o flexibilitate mai mare in ceea ce priveste accesul, gasirea si selectarea datelor; reduc
timpul de dezvoltare a sistemelor; asigura sisteme mai competitive; pot fi mai usor modificate de
catre utilizatorii finali in functie de modificarile aparente in domeniu.
Sistemele inteligente de decizie sunt instrumente a caror utilizare contribuie la rezolvarea unor
probleme specifice prin punerea in aplicare a unei multimi de concepte, informatii, metode, resurse si
imbraca forma unor ansambluri logistice (programe) de procedee, reguli si documentatii. Utilizarea
unui sistem inteligent previne pierderea de informatii prin posibilitatile sporite de filtrare si acumulare;
prin actiunile dirijate si rezultatele obtinute, sistemul permite o adevarata gestiune dinamica a
inteligentei intreprinderii.
Inteligenta unui sistem de ajutor in luarea deciziei traduce in fapte autonomia obtinuta prin
culegerea de date, prin interpretarea si analiza lor, prin punerea in aplicare a solutiilor care duc la
utilizarea lor si permite obtinerea unei noi sinteze, acumularea de date si informatii exterioare adaptate
la nevoile imediate si direct utilizabile. Nivelul de asistenta depinde de complexitatea expertizei si a
informatiilor integrate in instrument, de realismul rationamentelor si de sprijinul in sens aplicativ al
sistemului de calcul folosit. In anii 60-70, specialistii din domeniul cercetarii-dezvoltarii au elaborat
numeroase aplicatii in domeniul asistarii deciziilor, in care procesul de asistare a deciziilor se
desfasura dupa principiul cutiei negre. Decidentul furniza datele ce urmau sa fie prelucrate de catre
calculator pe baza unui algoritm, iar calculatorul oferea solutia; acesta nu are mijloace pentru a
controla daca modelul sau algoritmul ales este suficient de bine adaptat problemei care trebuie
rezolvata.
Sistemele Suport de Decizie (SSD) sunt sisteme care il ajuta pe decidentul uman in procesul
de luare a deciziei in probleme slab structurate si acolo unde nu este posibila sau recomandabila
inlocuirea omului prin instrumente de decizie automata. Aceasta descriere pune in evidenta cateva
elemente esentiale cu referire la SSD:

domeniul de activitate este luarea unor decizii;

omul este principalul si singurul element in procesul de decizie;

sistemul de calcul este proiectat pentru facilitarea deciziei omului, prin intermediul unui
complex de instrumente software.

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

29

SSD actioneaza pentru a aduce impreuna date, modele, interfete software, metode de calcul si
pe utilizatorul insusi, intr-un sistem constituit pentru luarea unei categorii de decizii. Fata de
instrumentele traditionale, calculatorul ii permite omului in acest caz sa foloseasca informatia, in loc
sa fie receptor al ei. SSD reprezinta convergenta a trei tipuri de tehnologii care opereaza cu informatii:

calculatorul (hardware si software)

prelucrarea datelor

tehnici de analiza si de calcul

Principala caracteristica ce deosebeste SSD de sistemele informatice obisnuite este

incorporarea viziunii, intuitiei, judecatii si a experientei decidentului uman in procesul de analiza si
decizie. In loc ca sistemul de calcul sa-l conduca pe utilizator, in mediul SSD omul initiaza si
controleaza procesul de calcul, orientandu-l in sensul sprijinirii deciziei sale. Filosofia SSD porneste
de la recunoasterea ca, in solutionarea sarcinilor slab structurate (probleme incomplet definite sau care
contin elemente subiective), o serie de procese de analiza pot fi incredintate calculatorului, dar decizia,
in ansamblu, cere judecata decidentului uman, in special in deductii calitative si asocieri subiective.
SSD au un potential evident pentru aplicatii in domeniul strategic, acolo unde problemele nu
sunt de la inceput bine definite si probabil nici macar bine recunoscute si intelese. Capacitatea de
flexibilitate a SSD-urilor ii da utilizatorului (manager sau planificator) posibilitatea de a cere
informatii, de a testa alternativele de considerare a problemei, de a reitera cererea de informatii, de a
construi noile sale modele pe masura evolutiei deciziei.
Folosirea metodelor de cercetare-dezvoltare in realizarea sistemului de asistare a deciziei
trebuie sa poata testa comportamentul modelului pentru a vedea in ce masura este adaptat problemei
sale, chiar daca nu intelege formalizarea modelului. Acest lucru este posibil prin vizualizarea
rezultatelor, prin simulari de tipul WHAT-IF. Caracteristica necesara este interactivitatea (construirea
modelelor de decizie este interactiva). Modelele se bazeaza pe o reprezentare simplificata mai ingusta
a realitatii, iar in unele cazuri solutiile optime se gasesc pentru probleme formulate gresit.
Utilizarea unui SSD presupune urmatoarele etape:
1. identificarea problemei se porneste de la informatiile si faptele cunoscute, actiunile
proiectate, consecintele posibile;
2. analiza si diagnosticul situatiei decizionale;
3. exploatarea sistemului (presupune compararea si corelarea intre planul proiectat si
diagnosticul furnizat anterior). Evident, intentia de a folosi un sistem inteligent presupune
stabilirea problemei (natura, complexitatea acesteia), identificarea principalelor cai de
actiune si stabilirea unei strategii pentru care se doreste cercetarea (pentru corectare sau
invalidare).
Acordul intre strategia planificata (propusa) si analiza efectuata evidentiaza corelarea
experientei trecute cu informatiile integrate in sistem. In cazul necorelarii, este necesara identificarea
factorilor explicativi ai diferentelor observate care sa conduca la o evaluare (audit) a strategiei,
modificarea ipotezelor initiale, simularea consecintelor posibile ale deciziilor.
Sistemele de luare a deciziilor constituie una din componentele cele mai active ale sistemelor
informationale.
La baza majoritatii sistemelor suport pentru decizii stau modele matematice care se bazeaza pe
ipotezele:

30

toate actiunile posibile sunt identificate inaintea prelucrarilor;

executa o preordonare globala asupra actiunilor reprezentate printr-o functie de utilitate

explicita, la care se poate da o exprimare numerica;

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

intrarile sunt numerice si contin informatia utila;

cea mai buna solutie este cea care maximizeaza functia de utilitate.

Decizia de a instala un SSD pentru ordinea publica trebuie luata de catre managerii de nivel
superior care elaboreaza previziuni pe termen lung si planuri strategice de afaceri. Un astfel de sistem
trebuie justificat la acest nivel deoarece:

timpul necesar pentru instalarea unui SSD poate ajunge la cativa ani;

trebuie angajata o sursa importanta de capital;

este implicat un grad ridicat de risc in implementare datorita incertitudinilor cu privire la

conditia generala a economiei, costul capitalului, fondurile alocate de la bugetul statului.

Aceste aspecte creeaza un mediu decizional netraditional. Din aceste motive este importanta
dezvoltarea unor abordari convenabile pentru analiza strategica si justificarea economica care sa
defineasca in mod explicit niveluri de risc, astfel incat conducerea sa poata lua cele mai informate
decizii. In acest sens s-a dezvoltat sistemul SSD EVINV.
Sistemul suport de decizie EVINV poate stoca informatii privitoare la domeniul definit
(investitiile din ordinea publica) si poate oferi aprecieri prin deductii logice pentru evenimentele
studiate (oportunitatea de realizare a unor investitii in domeniul ordinii publice) si asupra gradului de
risc recomandat a fi asumat. Modelul si sistemul de calcul al indicatorilor asigura conexiuni inteligente
intre informatii (de baza unor reguli descrise implicit de autor si care au posibilitatea sa se
autovalideze in decursul utilizarii programului prin marirea probabilitatii de aparitie a unor perechi de
evenimente sau in prognozarea unor tendinte si furnizarea rezultatelor finale (gradul de risc, propuneri
de strategii, ridicarea unor puncte de atentie asupra unor aspecte critice).
Pentru a sistematiza deciziile manageriale cu privire la proiectarea si justificarea investitiilor
in ordinea publica, sistemul a fost proiectat pe mai multe niveluri. Metodologia de analiza a
investitiilor utilizeaza atat metode cantitative, cat si calitative si este alcatuita din urmatoarele etape:

analiza calitativa a investitiilor;

selectarea investitiilor pe baza analizei calitative;

analiza cantitativa a investitiilor alese in etapa precedenta.

planificarea simultana a investitiilor selectate cu modul de finantare;

alegerea investitiilor optime.

Numarul initial de alternative de investitii poate fi relativ mare, evaluarea fiind dificila.
Experienta arata ca mintea umana poate evalua eficient intre cinci si sapte alternative. Din acest motiv
este necesara dezvoltarea unei proceduri de preselectare a investitiilor pentru a micsora lista de
investitii prinse in competitie la un numar acceptabil. Ideea principala este de a imparti problema de
decizie in subprobleme mai mici, facand-o mai usoara pentru cel ce ia decizii.
Problema selectarii alternativelor de investitii are la baza un model alcatuit dintr-un set de
intrebari cu mai multe posibilitati de raspuns: Deloc; Foarte putin; Putin; Moderat; Mult; Foarte
mult. Intrebarile puse de sistem sunt:
1. Investitia poate fi utilizata pentru prevenirea si combaterea fenomenului infractional?
2. Investitia poate fi utilizata pentru combaterea eficace a terorismului, coruptiei si crimei
organizate?
3. Investitia poate fi utilizata pentru protejarea cetatenilor, a proprietatii private si publice?

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

31

4. Investitia poate fi utilizata pentru protejarea infrastructurii de interes strategic?

5. Investitia poate fi utilizata pentru restructurarea sistemului institutional al ordinii publice?
6. Investitia poate fi utilizata pentru imbunatatirea colaborarii dintre autoritatile din sistemul
de aparare si justitie si a acestora cu societatea civila?
7. Investitia poate fi utilizata pentru securizarea frontierei de stat?
8. Investitia poate fi utilizata pentru asigurarea functionarii la standarde comunitare a
institutiilor care au atributii pe linia migratiei si azilului?
9. Investitia poate fi utilizata pentru constituirea sistemului national de gestionare a crizelor
pe principiul managementului integrat al riscurilor si conectarea acestuia la organismele
existente in NATO si UE?
10. Investitia poate fi utilizata pentru armonizarea legislatiei si a procedurilor specifice cu
reglementarile internationale si cu standardele UE privind fortele si serviciile de ordine
publica?
11. Investitia poate fi utilizata pentru consolidarea relatiilor de parteneriat cu structuri similare
din statele membre NATO si UE, precum si pentru dezvoltarea legaturilor cu cele
apartinand altor state; ea poate fi utilizata in sensul continuarii participarii fortelor de
ordine publica, civile si militare la misiuni internationale?
12. Investitia poate fi utilizata pentru dezvoltarea permanenta a controlului civil asupra
institutiilor din domeniul sigurantei nationale si pentru implicarea societatii civile in
apararea ordinii publice?
Fiecarei posibilitati de raspuns i se ataseaza un punctaj corespunzator:
Posibillitati de raspuns
Punctaj
Deloc
1
Foarte putin
2
Putin
3
Moderat
4
Mult
5
Foarte mult
6
Dupa parcurgerea intregului set de intrebari, se insumeaza punctele obtinute si se calculeaza
un scor total S care apoi se transforma in informatii cantitative. Evaluarea scorului se face astfel:

daca S < 35 atunci este bine ca investitia sa nu fie implementata;

daca 35 < S 50 atunci investitia nu este foarte importanta din punct de vedere strategic,
existand sanse de nereusita;

daca S > 50 atunci investitia poate fi efectuata cu mari sanse de reusita.
Pentru exemplificare se vor considera urmatoarele investitii:
1. aparatura si sisteme de supraveghere operativa, inclusiv aparatura electronica pentru
controlul si supravegherea traficului rutier;
2. aparatura, mijloace, echipamente de transmisiuni si prelucrare a datelor destinate apararii
tarii, ordinii publice si sigurantei nationale;
3. echipamente de calcul de mare putere destinate stocarii, analizei si prelucrarii datelor in
forma criptata;
4. mijloace de determinare a autospecialelor aflate in deplasare;

32

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

5. mijloace de paza, supraveghere si alarmare a obiectivelor speciale si militare precum si

sisteme de anuntare operativa a personalului;
6. statii radio de baza, terminale radio fixe, mobile si portabile, prevazute cu echipamente de
secretizare cu grad sporit de criptare;
7. tehnica si materiale de protectie nucleara, biologica si chimica, materiale si mijloace
incendiare si de fumizare, precum si materiale chimice de instructie si antrenament;
8. uniforme militare, echipament pentru protectia impotriva factorilor nocivi, de interventie,
lupta si accesorii pentru acestea;
9. receptoare de trafic, panoramice, de banda larga pentru analiza complexa si criptografica a
semnalelor analogice si digitale;
10. tehnica, aparatura si materiale specifice activitatii criminalistice si pentru probarea
faptelor infractionale;
11. truse criminalistice pentru testari de stupefiante;
12. sisteme automate de codificare, stocare si comparare a amprentelor si urmelor papilare;
13. bombe, torpile, rachete si munitii pentru toate categoriile de armament;
14. armament de infanterie individual, de grup si cu destinatie speciala.
In urma rularii programului au fost selectate urmatoarele investitii, care vor fi analizate
folosind modulul analiza cantitativa a investitiilor:
1. sisteme automate de codificare, stocare si comparare a amprentelor si urmelor papilare;
2. aparatura si sisteme de supraveghere operativa, inclusiv aparatura electronica pentru
controlul si supravegherea traficului rutier;
3. receptoare de trafic, panoramice, de banda larga pentru analiza complexa si criptografica a
semnalelor analogice si digitale;
4. uniforme militare, echipament pentru protectia impotriva factorilor nocivi, de interventie ,
lupta si accesorii pentru acestea;
5. aparatura, mijloace, echipamente de transmisiuni si prelucrare a datelor destinate apararii
tarii, ordinii publice si sigurantei nationale;
6. statii radio de baza, terminale radio fixe, mobile si portabile, prevazute cu echipamente de
secretizare cu grad sporit de criptare;
7. echipamente de calcul de mare putere destinate stocarii, analizei si prelucrarii datelor in
forma criptata;
8. bombe, torpile, rachete si munitii pentru toate categoriile de armament;
9. mijloace de determinare a autospecialelor aflate in deplasare;
10. mijloace de paza, supraveghere si alarmare a obiectivelor speciale si militare precum si
sisteme de anuntare operativa a personalului.
Analiza cantitativa a investitiilor
Analiza eficientei economice a proiectelor se face in acest caz calculand principalii indicatori
de eficienta economica a investitiilor. Modul de calcul al acestora este prezentat in continuare.

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

33

a) Venitul net actualizat (VNA), indicator ce permite compararea volumului total al

incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a sistemului informatic cu
costurile totale (de investitie si exploatare). Expresia analitica a indicatorului este
urmatoarea:
d +D

VNA =
unde:
Vh
Ih
Ch
D
d

Vh I h C H
(1 + a) h
h =1

- incasarile din anul h obtinute ca urmare a functionarii sistemului informatic

- investitiile in anul h
- cheltuielile de exploatare a sistemului informatic in anul h
- durata de functionare a sistemului informatic
- durata de realizare a sistemului informatic
b) Termenul de recuperare a investitiei, indicator ce exprima perioada de timp in care
investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a sistemului informatic. In
cazul unor sisteme noi, termenul de recuperare se calculeaza cu formula:

T=
unde:
I
Ph

I
Ph

- valoarea investitiei
- profitul anual

In cazul unor sisteme existente, ce sunt modernizate, termenul de recuperare se calculeaza cu

formula:

T=

Im
Phm Ph 0

unde,
Im
Phm
Pho

- valoarea investitiei pentru modernizare

- profitul anual obtinut in urma investitiei facute
- profitul anual obtinut inainte de modernizare
La adoptarea deciziei de investitii se alege varianta care are termenul de recuperare cel
mai scurt.
c) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor. Acest indicator exprima profitul
anual ce se obtine la un leu investit si, in cazul mai multor variante, se opteaza pentru
varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare. Si acest indicator se
calculeaza in doua variante.

e=
unde:
I
Ph

Ph
I

- valoarea investitiei
- profitul anual

In cazul unor sisteme existente, ce sunt modernizate, eficienta economica a investitiilor se

calculeaza cu formula:

e=

34

Phm Ph 0
Im

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

unde:
Im
Phm
Pho

- valoarea investitiei pentru modernizare

- profitul anual obtinut in urma investitiei facute
- profitul anual obtinut inainte de modernizare
Intre coeficientul de eficienta economica a investitiei si termenul de recuperare exista o relatie

inversa:

e=

T
De aceea, in calculele de eficienta economica se calculeaza doar unul din cei doi indicatori.
d) Rata interna de rentabilitate (RIR). Rata interna de rentabilitate este rata de discontare
la care valoarea venitului net actualizat este zero. Vor fi acceptate numai acele proiecte de
investitii la care rata interna de rentabilitate se situeaza la cote superioare celor similare,
realizate in trecut.
Datele de intrare pentru fiecare investitie sunt:
valoarea investitiei

durata de exploatare eficienta

tipul de amortizare

valoarea reziduala la sfarsitul perioadei

De asemenea, in cazul in care se recurge la credite externe se pot introduce valoarea creditului,
perioada de rambursare si dobanda, iar programul calculeaza rata lunara de platit.
Pentru toate marimile specificate in continuare venituri, cheltuieli se vor face previziuni pe
toata durata de viata a obiectivului.
Sistemul calculeaza pentru fiecare investitie toti indicatorii de eficienta economica prezentati
si, din toate investitiile prezentate, selecteaza doar cinci (cu cea mai buna eficienta economica) pentru
a fi analizate de componenta urmatoare Planificarea simultana a investitiilor cu sursele de finantare.
Pentru exemplul specificat in urma analizei cantitative au fost selectate urmatoarele investitii:
1. aparatura si sisteme de supraveghere operativa, inclusiv aparatura electronica pentru
controlul si supravegherea traficului rutier;
2. aparatura, mijloace, echipamente de transmisiuni si prelucrare a datelor destinate apararii
tarii, ordinii publice si sigurantei nationale;
3. echipamente de calcul de mare putere destinate stocarii, analizei si prelucrarii datelor in
forma criptata;
4. mijloace de determinare a autospecialelor aflate in deplasare;
5. mijloace de paza, supraveghere si alarmare a obiectivelor speciale si militare precum si
sisteme de anuntare operativa a personalului.
Planificarea simultana a investitiilor cu finantarea lor
Procedura de alegere a investitiilor presupune evaluarea si compararea eficientei proiectelor
avute in vedere cu greutatile in obtinerea surselor de finantare. Fiecare proiect se adopta in baza unui
studiu comercial, tehnic si financiar care sa justifice oportunitatea investitiei.
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

35

Sub aspect financiar, investitia provoaca o foarte mare cheltuiala initiala, urmata in
perspectiva de intrari de fonduri, respectiv de fluxuri financiare de recuperare prevazute a avea loc
esalonat, pe intreaga perioada de viata economica a obiectivului construit. O problema importanta
consta in gasirea si alegerea surselor necesare pentru finantare cu rezultate financiare previzibile.
Principalele elemente care intra in structura unei probleme de alocare a fondurilor de investitii
sunt:
a. fondurile care urmeaza sa fie alocate(ce alocam?);
b. disponibilul total din aceste fonduri(cat putem sa alocam?);
c. sursele sau furnizorii(de unde avem fonduri?);
d. disponibilul de fonduri pe fiecare sursa;
e. beneficiarii(cui repartizam fondurile?);
f.

necesarul de fonduri pe fiecare beneficiar(cat trebuie sa alocam fiecaruia?);

g. orizontul de timp pentru care se face alocarea(pentru ce perioada alocam?);

h.

conditiile (restrictiile) de alocare;

i.

obiectivele si strategiile de alocare(ce urmarim si care sunt caile prin care vom atinge
obiectivele alocarii?).

Procesul de realizare a investitiilor si de recuperare a fondurilor consumate se desfasoara in

timp, investitiile si efectele lor, precum si nivelul eficientei, avand un pronuntat caracter dinamic.
Legatura dintre timp si investitii se manifesta pe multiple planuri, dar cel mai important este acela de
multiplicare a investitiilor. Aceasta inseamna ca resursele umane si materiale, atrase din circuitul
economic curent si imobilizate in procesul investitional, isi modifica valoarea pe masura ce timpul de
imobilizare creste. De acest aspect trebuie sa se tina seama atunci cand, in calculul eficientei, se
compara investitiile cu profitul rezultat prin punerea in functiune a capitalului fix. Deoarece in analiza
dinamica se aduc toate valorile dispersate in timp la un singur moment, se va utiliza metoda
actualizarii.
Componenta Planificarea simultana a investitiilor cu sursele de finantare este alcatuita din
trei module: investitii, surse de finantare, programare simultana investitii surse de finantare.
In figura urmatoare este prezentata arhitectura acestei componente:
Modulul investitii

Modulul surse de finantare

investitia 1
-----investitia n

sursa de finantare 1
sursa de finantare n

programare simultana
investitii/surse
de finantare

Arhitectura modului Planificare simultana investitii-surse de finantare

Utilizand modulul Investitie se introduc pentru fiecare investitie datele specifice, fluxul de
venituri si cheltuieli, factorul de actualizare.
36

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

Utilizand modulul Surse de finantare se introduc pentru fiecare sursa de finantare datele
specifice: limita maxima a creditului, dobanda, perioada de rambursare, modul de rambursare.
In ultimul modul, in functie de datele introduse in primele doua module, se realizeaza
programarea simultana a investitiilor si a surselor de finantare. Datele sunt transpuse sub forma
modelului matematic prezentat in continuare.
Combinatia optima dintre investitii si surse de finantare se determina cu metoda Simplex,
utilizand componenta SOLVER a programului Excel.
Dupa rularea programului, pe ecran este afisata combinatia optima de investitii pentru a obtine
o valoare capitalizata maxima si valoarea surselor de finantare necesare.
Sistemul prezentat poate fi utilizat in activitati de simulare economica, pentru a determina cele
mai bune variante din punct de vedere economic. In acest mod managerul poate sa gaseasca cele mai
bune solutii, astfel incat investitiile efectuate sa se incadreze in limita surselor financiare disponibile.
Modelul matematic care sta la baza programarii simultane a investitiilor
In continuare este prezentat fluxul de venituri si cheltuieli pentru fiecare din investitiile
selectate in urma analizei calitative.
Investitia 1
Aparatura si sisteme de supraveghere operativa, inclusiv aparatura electronica pentru controlul
si supravegherea traficului rutier.
milioane lei
t1
t2
t3
t4
t0
V
2400
3000
3500
4000
C
5200
450
700
900
1000
V-C
-5200
1950
2300
2600
3000
a = 15%
VNA1 =-5200+1695,6522+1739,13+1709,542+1715,26
VNA1= 1659,585 milioane
Investitia 2
Aparatura, mijloace, echipamente de transmisiuni si prelucrare a datelor destinate apararii
tarii, ordinii publice si sigurantei nationale.
t0

t1

t2

t3

V
1200
1300
1450
C
2000
300
500
700
V-C
-2000
900
800
750
a = 15%
VNA2 = -2000+782,6087+604,9149+493,1372+457,4026
VNA2 =338,0634 milioane lei

milioane lei
t4
1700
900
800

Investitia 3
Echipamente de calcul de mare putere destinate stocarii, analizei si prelucrarii datelor in forma
criptata.
milioane lei
t0
t1
t2
t3
t4
V
2200
2900
3300
3500
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

37

C
V-C

1000
-1000

300
1900

450
2450

520
2780

590
2910

A = 15%
VNA3 = -1000+1652,17391+1852,552+1827,895+1663,802
VNA3 =5996,423 milioane lei
Investitia 4
Mijloace de determinare a autospecialelor aflate in deplasare.
t0
t1
t2
t3
V
2350
3000
3300
C
4000
400
550
630
V-C
-4000
1950
2450
2670
a = 15%
VNA4 =-4000+1695,65217+1852,552+1755,568+1715,26
VNA4 =5996,423 milioane lei

milioane lei
t4
3700
700
3000

Investitia 5
Mijloace de paza, supraveghere si alarmare a obiectivelor speciale si militare precum si
sisteme de anuntare operativa a personalului.
milioane lei
t0
t1
t2
t3
t4
V
3500
3600
3700
3000
C
8000
500
550
600
650
V-C
-8000
3000
3050
3100
2350
a = 15%
VNA5 =-8000+2608,69565+2306,238+2038,3+1801,023
VNA5 =754,2569 milioane lei
Deci, pentru fiecare din investitiile analizate, obtinem valoarea neta actualizata din urmatorul
tabel:
Tabelul 1
VNA
1.659.585
3.380.634
5.996.423
3.019.032
7.542.569

Investitia
I1
I2
I3
I4
I5

Profitul obtinut in fiecare an poate fi sintetizat in urmatorul tabel.

T= 0
T= 1
T= 2
T= 3
T= 4

38

I1
-5200
1950
2300
2600
3000

I2
-2000
900
800
750
800

I3
-1000
1900
2450
2780
2910

I4
-4000
1950
2450
2670
3000

Tabelul 2
I5
-8000
3000
3050
3100
2350

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

Sursele de finantare a acestor investitii sunt trei credite (F1, F2 , F3) cu conditii de rambursare
diferite. La aceste credite difera atat valoarea dobanzii, cat si modul de returnare a acestora. La F1 si F3
dobanzile sunt calculate la restul sumei de rambursat (cu amortizare constanta). F2 este amortizata in
sume anuale fixe care contin amortizarile si dobanzile (cu anuitate constanta). Pentru toate creditele
perioada de rambursare este de 4 ani. Tabelul 3 contine valorile specifice fiecarui credit.

Limita credit
Dobanda
Perioada de
rambursare
Mod de amortizare

Tabelul 3
F3
7000
20%

F1
5000
25%

F2
10000
25%

cu amortizare
constanta

cu anuitate
constanta

cu amortizare
constanta

Tabelele 4, 5, 6 contin sumele ce trebuie rambursate anual pentru cele trei credite.
Tabelul 4
t1
0.75xF1

t2
0.625xF1

t3
0.5xF1

t4
0.375xF1
Tabelul 5

t1
0.6230xF2

t2
0.6230Xf2

t3
0,6230xF2

t4
0.6230xF2
Tabelul 6

t1
0.75xF3

t2
0.625xF3

t3
0.5xF3

t4
0.375xF3

Se pune problema gasirii combinatiei optime de investitii si surse financiare, astfel incat
efectul economic obtinut pe o perioada de 5 ani sa fie maxim. Pentru programarea simultana a
investitiilor si finantarii pe o perioada de timp mare, in conditiile unei piete de capital imperfecte, se
va aplica programarea liniara.
Combinatia optima dintre investitii si sursa de finantare se determina folosind metoda
simplex.
Cu ajutorul programarii liniare se determina maximul unei functii cu mai multe variabile,
luand in considerare restrictiile. In acest caz, functia obiectiv consta in maximizarea valorii capitalizate
a tuturor investitiilor realizate in anumite perioade.
Prezentarea modelului matematic
Variabilele modelului
Se noteaza cu I1, I2, I3, I4, I5 obiectivele de investitii. Aceste variabile pot lua valorile 1 sau 0.
Deci I1 ... I5 sunt numerele intregi 0 sau 1. Daca Ih = 1 investitia se face, Ih = 0, investitia nu se face.
Se noteaza cu F1, F2, F3 variabilele ce corespund sumelor creditelor ce vor fi contractate.
Aceste variabile pot lua valori intre 0 si limita maxima a creditului. Functia obiectiv va urmari
maximizarea valorii capitalizate a investitiilor.
Max F = 1659,585 I1 + 338,0634 I2 + 5996,423 I3 + 3019,032 I4 + 754,256 I5
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

39

Restrictiile modelului
1. Restrictii pentru investitii
Asa cum am specificat, variabilele I1 ... I5 pot lua numai valorile 0 si 1, deci
0 I1 1 I1 intreg
0 I2 1 I2 intreg
0 I3 1 I3 intreg
0 I4 1 I4 intreg
0 I5 1 I5 intreg
2. Restrictii pentru fonduri
0 F1 F1 max 0 F1 5000
0 F2 F2 max 0 F2 10000
0 F3 F3 max 0 F3 7000
3. Restrictii pentru veniturile nete din fiecare an
In anul 0, sumele obtinute din credite trebuie sa acopere sumele necesare pentru efectuarea
investitiilor.
F1 + F2 + F3 5200 I1 2000 I2 -1000 I3 4000 I4 8000 I5 0
In anii urmatori, diferentele dintre veniturile obtinute in fiecare an si sumele rambursate
trebuie sa fie pozitive.
anul t1
(2400-450)I1+(1200-300)I2 +(2200-300)I3+(2350-400)I4+(3500-500)I5-0,75F1-0,625F2-0,75F3 0
anul t2
(3000-700)I1+(1300-500)I2+(2900-450)I3+(3000-550)I4+(3600-550)I5-0,625F1-0,6230F2-0,625F30
anul t3
(3500-900)I1+(1450-700)I2+(3000-520)I3+(3300-630)I4+(3700-600)I5-0,5F1-0,6230F2-0,5F30
anul t4
(4000-1000)I1+(1700-900)I2+(3500-580)I3+(3700-700)I4+(3800-650)I5-0,375F1-0,6230F2-0,375F30
In final, se obtine urmatorul model:
Functia obiectiv
maxF = 1659,585I1+338,063 I2 +5996,423 I3 +3019,032 I4+754,2569 I5
Restrictiile modelului
(2400-450)I1+(1200-300)I2+(2200-300)I3+(2350-400)I4+(3500-500)I5-0,75F1-0,625F2-0,75F3 0
(3000-700)I1+(1300-500)I2+(2900-450)I3+(3000-550)I4+(3600-550)I5-0,625F1-0,6230F2-0,625F30
(3500-900)I1+(1450-700)I2+(3000-520)I3+(3300-630)I4+(3700-600)I5-0,5F1-0,6230F2-0,5F30
(4000-1000)I1+(1700-900)I2+(3500-580)I3+(3700-700)I4+(3800-650)I5-0,375F1-0,6230F2-0,375F30
I1 1 ; I2 1 ; I3 1 ; I4 1; I5 1
F1 5000 ; F2 10000 ; F3 7000

40

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

I1 0 ; I2 0 ; I3 0 ; I4 0 ; I5 0 ; F1 0; F2 0; F3 0
I1 intreg . I5 intreg
Rezolvand problema cu algoritmul SIMPLEX, rezulta urmatoarele solutii:
F = 1659,585 x 0 + 338,063 x 1 + 5996,423 x 1 + 3019,032 x 1 + 754,2569 x 0 = 9353,518
daca I1 = 0; I2= 1; I3 = 1; I4 = 1; I5 = 0; F1 = 0; F2 = 7000; F3 = 0
Deci valoarea capitalizata maxima de 9353,518 milioane lei se obtine daca se efectueaza
investitiile I2, I3 si I4 si, pentru realizarea acestora, se apeleaza la un credit de 7000 milioane lei, in
conditiile: dobanda 25%, perioada de rambursare de 4 ani, amortizare cu anuitati constante.
Modelul prezentat poate fi utilizat in activitati de simulare economica, pentru a calcula cu date
fictive indicatori posibili de realizat. In acest mod, managerul poate sa stabileasca limitele activitatilor
viitoare pentru alegerea variantelor convenabile, astfel incat activitatile desfasurate sa se incadreze in
acesti indicatori.

BIBLIOGRAFIE
1. Buglea Alexandru, Lorant-Stark, Investitiile si finantarea lor, Editura Universitatii de Vest,
Timisoara, 2002
2. Pitea Simion, Economia si apararea nationala, Editura Militara, Bucuresti, 1996
3. Popa A., Investitiile pe coordonatele economiei de piata, EUC, Craiova, 1997
4. Romanu I., Vasilescu I., Managementul investitiilor, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997
5. Vasilescu, I., Eficienta investitiilor aplicata, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003

ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC
4/2005

41