Sunteți pe pagina 1din 6

Mara

Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume :Mara,o femeie ramasa vaduva cu doi
copii(Persida si Trica).Mara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul
pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.Dorea mereu ca fata ei
sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca
nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa
lui Bocioaca.Maica Aegidia era foarte respectata de Mara si de aceea si-a lasat fiica in seama ei, la o
manastire cu o reputatie foarte buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica Aegidia si maica de
fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani
pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala.La scoala Trica se cam
batea cu cei pe care nu-i sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca
el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe
Muresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de rusine,dar
totul s-a terminat cu bine,copiii fiind salvati.In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina
vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la geam si a ramas incremenit.Din acel
moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai putea
scoate din minte pe Persida ce-i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se
petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul zarit printre cioburile
ferstrei sparte.Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in apropiera nuntii Milenei Mara si
Persida s-au dus in vizita la Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca
din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui Munteanu cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida
la brat cu un anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost in sinea lor fericiti
petrru ca s-au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident.
Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza fapt care l-a facut pe Codreanu sa se
insoare cu alta.Persida il iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest sentiment
din rasputeri.Natl se intoarse acasa dar cu 6 luni inainte sa i se termine cei doi ani
de calatorie.Acest lucru putea fi trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum Bocioaca
afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu
vederea,asa ca Natl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se
intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea atunci cand s-a intors Natl.Totul era
pregatit ca Natl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut ca Natl
a petrecut mai mult hai hui decat muncind pe la macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane taietura
de maiestru a lui Natl.
Hubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit
in macelarie sa-l mustre si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa se napustesca
asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi
palmuit,dar Hubar a cazut si s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum
Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea
crede astfel de lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu
Natl,doar in prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida.
Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui Codrenu(care nu o putea refuza
pe Persida),si au plecat impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu toate ca
Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il
iubeste pe el.Totul pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi ierta fiica si o
chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se
intoarce acasa.In cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de Mara si
de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.Natl s-a vazut cu
Burdea apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata si cu ochii invinetiti dupa

ce Natl o batu.Acest lucru ,bataia nu o putu inghiti Persida si hotari insfarsit sa plece inapoi
acasa,dar impreuna cu sotul ei.
Au luat carciuma din spatele Sarariei cu toate ca la inceput le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea
toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit de Oncea si de Hubaroaie s-o
lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o pricepe mai bine.Asa ca Natl o lasa numai pe
Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.
Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.Acum era insa foarte
bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe Marta,sotia lui
Bocioaca si mama a unei fete de 12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se
sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa-si dea seama de ce
se intampla.Atat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani multi
pentru a nu fi luat la razboi.
Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de huzur si o bate
pe Persida dipretuind-o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de
carti in care cazuse Natl,nici bataile sau vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se
duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise.
Trica afland ca nu Mara i-a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata
pentru a-i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.Totul i-a luat prin surprinde pe toti si
mai ales pe Marta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi.
Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a
lui Natl.In ziua aceea a venit si Mara la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta
ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie nasa copilului.Hubaroaie si Hubar in
pricipal l-au iertat pe Natl si au venit sa-si vada nepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina
faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca Natl si Persida
sunt cununati.Mara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se
multumea sa-l stie sanatos.
Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul
nelegitim a lui Hubar cu Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era Hubar printre
ei,el urandu-l pe Hubar.
Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in
vocea lui se putea citi hotararea si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar amandoi copii la
un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Oncea si a lui Bocioaca ce au
inchis un ochi in fata lipsei lor de experienta.Deci Persida urma sa se mute in casa lui Hubar iar
birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o
calatorie la Pesta,la Viena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i-o cerea, numai
de dragul ei.
Aflat i singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar au inceput sa discute despre
calatorie.Discutia a divagat pana cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii
este tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca
innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in ras.
Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce-i invaluia

Baltagul
I
Romanul debuteaza cu o povestire parabolica. Actiunea e localizata in Moldova, M-tii Tacaului,
satul Magura; in care locuiesta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei, plecase, toamna , la
Dorna sa cumpere niste oi si nu revenise la timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu turmele la apa
Jijiei,, iar acsa ramasesera Vitoria si Minodora, fiica acesteia, care avea o relatie de dragoste cu fiul
dascalului din sat.In somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: il vede calare, cu spatele
intors catra ea, trcand spre asfintit o revarsare de ape.
II
Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors inafara, un semn de plecare, spuse
Vitoria. Mama isi anunta fiica de intentia de a o casatori cu un romin asezat cu casa noua si cu oi in
munte.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o indeamna sa astepte, caci el crede
ca sotul ei intarzie dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor poate zabovi o zi
ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui.
IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului.
Batrana ii ghicestte in carti: una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate il retine langa ea pe barbat,
dar Vitoria nu prea crede.
V
Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat, si este hotarata sa-l caute pe disparut
oriunde ar fi el. Ea isi planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul, tinand post si
rugandu-se. De asemenea isi pregateste casa si isi gandeste drumul pe care il va urma.
Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana sa-i lumineze mintea
si sa-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste sa mearga la Piatra si sa se
adreseze stapanirii pamantesti. Sfanta Ana are sa puie cuvant la scaunul Imparatiei cele mari.()
Du-te la politai si la prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca cercetari.'
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde au oprit la un han pe care il cunosteau;
acolo au intrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase sa cumpere niste
oi de la Dorna si nu s-a mai intors desi trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca o sa
cerceteze si ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).

Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in jalba il ruga sa scrie de toate
necazurile ei. Ea planuise sa plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea
Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va lasa pe mana parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii spuse:
- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa nu te bocesti pe tine. Astazi e o sfanta
luni si incepem implinirea hotararii.
VII
In 9 martie intr-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut o slujba importanta. Vitoria si
Gheorghita au dus la biserica multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare baiatului caci deja la poarta
erau preotul Milies, domnul Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece
stateau mai prost cu banii; Lipanii, au trebuit sa vanda niste marfa; cel care o cumpara era
negustorul.In acea seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva problema. In dimineata
urmatoare pregatira cai si baltagul facut de fierarul satului si blagoslovit de preot. Gheoghita purta
aninat in lant,(),baltagul. Vitoria potrivise si legase pusca cea scurta dinapoia tarnitei.
VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana Vatra Dornei.
In drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o toplita; de acolo au pornit de-a lungul
Bistritei pana ce i-a prins noaptea langa un han la Donea. Acolo munteanca se preface ca-l cauta pe
Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai fost vazut pe-acolo din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa lui David la Calugareni langa Piatra
Teiului. In acea seara Vitoria a inceput sa depene amintiri cu Lipan. In dimineata urmatoare mersera
pana la Farcasa unde se oprira din nou.Vitoria il judeca pe Lipan. Avea ea sa-i spuie multe;()si I
le spunea din launtru, cu banuieli si suferinte vechi.
IX
In Farcasa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo,
pentru potcovirea calului sau, in drum spre Dorna.
X
Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la care au fost nevoiti sa participe;
ceva mai departe, pe gheata de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care au intins plosca si
au ridicat pistoalele.Ori beau () ori ii omoara acolo pe loc; iar ei se conformeaza. Ajunsi la Vatra
Dornei afla de la un slujbas ca in noiembrie Nechifor cumparase trei sute de oi; din acestea vanduse
o suta de oi altor doi gospodari, impreuna cu care plecase mai departe.
XI

Vitoria Lipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo impreuna cu doi ciobani. Vitoria
indicand semnalmentele sotului ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din carciuma
in carciuma. Mama si fiul fac din nou un popas, dupa ce trec de satul Sabasa peste muntele
Stanisoara, in satul Suha,unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi aduce aminte de trecerea turmei de
trei sute de oi, dar insotita fiind numai de doi stapani, fapt confirmat si de sotia lui; pe unul dintre
oieri il chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului disparut incepe sa se faca lumina. La Sabasa,
fusesera trei. Dincoace,(), Nechifor Lipan nu mai era..
XII
Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama Ilie Cutui si ambi sunt locuitori ai
satului Doi Meri. Victoria discuta cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui Nechifor oile la
Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa Vitoria si fiul ei opresc la carciuma d-lui Toma dupa care il
recunoaste pe Lupu, cainele sotului, intr-o gospodarie.
XIII
Gospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte de a-l lua. Dupa ce plateste o
recompensa, ea il ia cu sine. Era deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea,
asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor era acolo, insa imputinat de dintii
fiarelor. Iar craniul uman purta urma de baltag.
XIV
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita plingea ca un copil mic, dar mama lui era
ferma si se duse in sat dupa ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care constata
moartea violenta a lui Lipan, care ii sugereaza sa intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza si Cutui sa
duca oile de la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.
XV
In timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe Bogza si Cutui, subprefectul primste
raspunsurile date Vitoriei in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe subprefect si pe
cei doi ciobani la inmormantare. Ramasitele pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul din
Suha. Eu, (), am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu si-am fost multamita si
inflorita cu dansul. Iar de-acum imi mai ramin putine zile, cu nor..
XVI
Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma. Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea
baltagul sau lui Gheorghita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis barbatul ei:
urca muntele Stanisoara impreuna cu doi tovarasi din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la
spate si l-a impins in vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, caci se simtea invinuit (- Destul!
racni omul, destul!), iar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da drumul cainelui, ce-l musca
de gat. Simtind ca va muri, ciobanul recunoaste crima sa si a lui Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului ca
va plati tot ce trebuie pentru a recupera turma furata, de asemenea o vor lua pe Minodora de la
manastire; dar mama tot nu este de acord cu relatia ei cu feciorul dascalului.
.