ANTIOXIDANTII si RADICALII LIBERI

Se stie ca fiecare celula prezenta in corp are nevoie de oxigen pentru a ramane in
viata. Cu toate acestea, oxigenul este responsabil si pentru deteriorarea celulelor ca
urmare a procesului de oxidare. Ca un rezultat al oxidarii apar radicalii liberi, care au
efect daunator asupra celulelor. In cazul in care daunele cauzate de radicalii liberi se
intind pe o perioada mare de timp, este posibil sa apara diverse boli.

Cele mai sensibile organe la aciunea radicalilor liberi sunt cristalinul, pancreasul,
celulele nervoase i vasele desnge. Pn la o anumit vrst, organismul se opune
acestor dumani prin propriile mecanisme antioxidante, ns, o dat cu naintarea n
vrst, capacitatea organismului de a face fa stresului oxidativ scade. Rolul
antioxidantilor naturali este tocmai acela de a repara daunele provocate de radicalii
liberi.
"Totusi, radicalii liberi nu sunt intotdeauna dusmani, stand la baza unui proces
normal, numit oxidare. Sunt indispensabili pentru organism, sistemul imunitar
folosindu-i ca arme pentru bacteriile ce incearca sa invadeze corpul", spune Jeffrey
Blumberg, director la Universitatea Tufts.
Radicalii liberi sunt prezeni n corpul nostru n mod firesc, fiind produsi de
organism in urma proceselor metabolice si de productie a energiei. De asemenea,
radicalii liberi mai rezulta si din procesele inflamatorii care se petrec in organism
sau in urma depunerii unui efort fizic sustinut. Insa, pe langa aceste procese perfect
naturale, mai exista si altele care sunt un raspuns la toxinele din mediu.
Iat care sunt factorii generatori de radicali liberi, de care trebuie s ne
ferim: fumul de tigara, stresul, aerul poluat, gaze de eapament, radiaiile (Razele
Ultra Violete, Radioterapia i Radiografiile), alcoolul, modurile greite de preparare
termic a alimentelor (prjelile, fripturile, grtarul), consumul de alimente rncede
sau alterate, al dulciurilor concentrate, uleiurile vegetale rafinate, unele margarine,
expunerile prelungite la soare, bronzarea artificial, sursele de oxigen atomic
(hipocloriii, permanganaii, cloraii, percloraii, sarea iodat), conservanii
alimentari (nitraii, nitriii, sulfaii, tiosulfaii, sulfiii, fosfaii, fosfiii, etc), bacterii,
virusuri si ciuperci (fungi), medicamentele citostatice, depirea greutii
corporale, E-urile alimentare, unele metale grele (Al, Pb, Cd, U), telefonul mobil,
cuptoarele cu microunde, ionii pozitivi generai de ecranul PC-ului sau al TV-ului etc.
Specialistii in sanatate spun ca numarul crescut de radicali liberi si deficienta de
antioxidanti poate cauza sau favoriza aparitia multor afectiuni cronice, precum:
Alzheimer, boli cardiovasculare, cataracta, diabet, hipertensiunea, infertilitate,
degenerare maculara, tulburari mentale, boala parodontala, infectii ale tractului

respirator, artrita reumatoida sau cancer.

Pentru a intelege mai usor ce fac antioxidantii, faceti

urmatorul experiment: taiati un mar in doua si peste prima jumatate puneti suc de
lamaie iar pe cealalta nu puneti nimic, apoi le lasati asa pentru o ora. O sa observati
ca jumatatea pe care ati pus suc de lamaie (bogat in vitamina C) arata foarte bine,
iar cealalta jumatate a capatat oculoare maronie datorita oxidarii celulelor.
Antioxidantii prezenti in alimentele pe care le consumam fac acelasi lucru
celulelor corpului nostru. Practic, rolul antioxidantilor este acela de a opri procesul
de oxidare prin neutralizarea radicalilor liberi formati in timpul oxidarii. Pentru
aceasta, corpul foloseste in permanenta antioxidantii, asa ca trebuie sa ii oferim
incontinuu altii.
Pana de curand se credea ca antioxidantii actioneaza independent in combaterea
radicalilor liberi dar s-a descoperit ca acestia lucreaza impreuna pentru a elimina
radicalii liberi.
Exista cinci antioxidanti ce fac parte din aceasta retea: acidul lipoic, vitaminele C si
E, glutationul si coenzima Q10.
Cand se combina, acesti antioxidanti isi maresc reciproc puterea de eliminare a
radicalilor liberi. Cel mai interesant fapt este ca acesti antioxidanti se pot recicla
reciproc asfel transformand un antioxidant inactivat intr-un antioxidant functional,
adica ei sunt antioxidanti unul pentru celalalt. Singurul antioxidant din acesta retea,
ce poate regenera toti antioxidantii retelei (inclusiv pe el) este acidul lipoic.
Fiecare antioxidant al retelei este specializat pe o anumita nisa. De
exemplu, vitamina A poate proteja foarte bine membrana celulara dar protejeaza
foarte putin interiorul celulei. Acest lucru se datoreaza faptului ca vitamina A este
liposolubila iar interiorul celulei este in principal compus din apa. Insa aici
functioneaza foarte bine vitamina Ccare este hidrosolubila. S-a descoperit ca doar
acidul lipoic poate actiona la fel de bine atat in interiorul celulei cat si in afara
acesteia.
Iata o lista cu cei mai cunoscuti antioxidanti:
- Coenzima Q10: se mai numete i antioxidantul inimii sntoase pentru c
reface ADN-ul deteriorat i este folosit n tratamentul i prevenirea bolilor cardiace.
Totodat, aceasta ajuta la prevenirea bolilor Alzheimer si Parkinson, este implicat
n toate procesele productoare de energie i n stocarea energiei n celule, ajutnd

i la funcionarea ficatului.
Coenzima Q10 este prezent n cantiti importante n uleiul de soia, sardine,
spanac, broccoli, conopida, fasole, mazare, linte, soia, arahide, fistic, nuci, alune si
seminte de susan.
- Vitamina C: este un antioxidant cu rol important n funcionarea corect
a sistemului imunitar i stimularea capacitii de regenerare a organismului. n plus,
aceasta ajuta la evitarea complicaiilor prenatale i are un rol esenial n producerea
colagenului din piele. Fiind hidrosolubila, se elimina foarte usor si tocmai de aceea
trebuie adus un aport zilnic de vitamina C.
Cele mai importante surse de vitamina C sunt: patrunjel, macese, catina, citrice,
papaya, kiwi, pepene rosu, broccoli, ardei, coacaze negre, capsuni, nectarine si rosii.
- Vitamina E: reprezinta un antioxidant puternic ce ajuta atat in prevenirea
deteriorarii lipidelor si a uleiurilor esentiale, incluzand aici si acizii grasi Omega-3,
cat si la producerea glutationului, o molecula puternic antioxidanta. Aceasta
vitamin stopeaz procesul de mbtrnire, ajuta la hidratarea pielii, reduce apariia
cicatricilor i a arsurilor i ntrete sntatea ochilor. Cele mai clare semne ale
deficitului de vitamina E sunt cele legate de probleme digestive, furnicturi,
amorirea braelor sau a picioarelor i ncetinirea vindecrii rnilor. De altfel, lipsa
acestei vitamine mrete i riscul cancerului la prostat i la sn.
Vitamina E poate fi asimilat din alimente precum: uleiul de germeni de gru,
cereale integrale, legume cu frunze verzi, semine de floarea soarelui i de mutar,
alune, nuci, glbenu de ou i unt, broccoli, morcovi, ardei rou, spanac.
- Acidul lipoic: este un acid gras care se gsete n mod natural n fiecare celul a
corpului ce ajut la convertirea glucozei n energie, prevenind astfel hiperglicemia.
Proprietatea deosebit a acidului lipoic este c, spre deosebire de ali antioxidani,
acioneaz n profunzime att n ap, ct i n grsime, astfel c este asimilat cu
mai mult uurin de organism. De asemenea, reduce riscul apariiei accidentelor
vasculare cerebrale, cataractei, bolilor cardiace i protejeaz ficatul de diferite
aciuni toxice.
Acidul lipoic se gsete n putine alimente: spanac, broccoli, mazre, drojdia de
bere, varza de Bruxelles.
- Beta-carotenul (sursa de vitamina A): are un rol deosebit n prevenirea
cancerului, prin anihilarea radicalilor liberi i dizolvarea substanelor canceroase
provenite din mediul extern. Proprietatile antioxidante sunt foarte importante in
apararea plamanilor, atat de actiunea distrugatoare a fumului de tigara cat si de
cea a poluarii. De asemenea, joac un rol important n combaterea aterosclerozei,
deoarece mpiedica oxidarea lipoproteinelor de mic densitate (colesterolul LDL)
reducnd riscul apariiei acestei boli i n consecin al producerii infarctului
miocardic. Beta-carotenul are efect antiimbatranire, protejeaz pielea mpotriva
radiaiilor ultraviolete i ajuta la prevenirea numeroaselor boli cauzate de naintarea
n vrst.
Betacarotenul se gsete n: spanac, cartofi dulci, roii, caise, sparanghel, sfecl,
broccoli, pepene galben, morcovi, mango, papaya, piersici, nectarine, grepfruit roz,

dovleac, verdeata.
- Resveratrol: acest antioxidant are o aciune extrem de puternic, fiind de 4-5 ori
mai puternic dect beta-carotenul, de 50 de ori mai puternic dect Vitamina E i de
20 de ori mai puternic dect Vitamina C. Recunoscut c antioxidant care rspunde
la stres, infecii micotice i radiaii ultraviolete, proprietile acestei substane se
extind asupra echilibrrii nivelului de colesterol n organism, mbuntirea
circulaiei sngelui, meninerea elasticitii pielii i ameliorarea simptomelor
cauzate de alergii.
Resveratrolul se regsete preponderent n strugurii roii, afine, mure, vin i must.
- Fitonutrientii: acestia sunt licopenul si luteina, antioxidanti puternici proveniti
din plante si legume, care s-au dovedit a fi arme eficiente impotriva bolilor
degenerative. Desi nu actioneaza direct asupra sanatatii pielii, fitonutrientii
imbunatatesc in general sanatatea organismului.
Luteina se gaseste in legumele care au un pigment verde: spanac si varza, iar
licopenul se gaseste in rosii, pepene rosu, papaya si grapefruit rosu.

- Flavonoizii: sunt pigmenti ai plantelor si pot fi

catalogati ca niste nutrienti speciali cu potential benefic pentru organism. Cei mai
multi flavonoizi functioneaza ca antioxidanti puternici. Reduc inflamatiile, mentin
arterele sanatoase si lupta impotriva procesului de imbatranire. De asemenea,
flavonoizii reduc riscul de dementa, Alzheimer, boli de inima si unele tipuri de
cancer. Mai mult decat atat, flavonoizii au efect vasodilatator si proprietati
antibacteriale, antivirale, antiinflamatorii si antialergenice.
Se gasesc in fructele si legumele colorate. Se considera ca cu cat acestea au culori
mai inchise (albastru, mov, negru), cu atat sunt mai bogate in flavonoizi.
- Seleniul: stimuleaza productia de anticorpi proprii organismului si are capacitatea
de a reduce din toxicitatea unor metale grele precum plumbul, cadmiul, mercurul.
Este implicat si in fabricarea hormonilor tiroidieni. Multe dintre beneficiile seleniului
in organism sunt legate de rolul sau in producerea unei enzime numite glutation
peroxidaza, responsabila de detoxifierea organismului.
Se gaseste din belsug in pesti (ton) si crustacee, oua, usturoi, cereale
integrale, germenide grau, tarite, ceapa, rosii, broccoli, telina, mazare.
- Zincul: are o influen uria asupra sntii noastre deoarece este implicat n
tot ceea ce nseamn diviziune celular. Regenerarea organismului, nnoirea
esuturilor depind de acest mineral, la fel ca i producerea a nu mai puin de 300 de
enzime, implicate practic n toate procesele vitale din fiina noastr.
Zincul se gsete n: fasole boabe, nuci, fructe de mare, cereale integrale, lactate.

Se estimeaza ca exista peste 4000 de surse alimentare (in principal legume si

fructe) care actioneaza ca antioxidanti. Fiecare aliment poate fi caracterizat, printrun numar de unitai ORAC (Oxigen Radical Absorbance Capacity = capacitatea de
absorbie a radicalilor liberi ai oxigenului). Cu ct un aliment are o valoare
antioxidanta ORAC mai mare, cu atat va avea o capacitate mai mare s lupte cu
oxidantii sau radicalii liberi.

In anul 1956, medicul Denham Harman de la Universitatea din Nebraska, a prezentat

pentru prima data ceea ce astazi este cunoscut sub numele de "teoria radicalilor liberi in
procesul imbatranirii". Acest mare pas in cunoasterea medicala a fost, bineinteles,
ignorat timp de doua decenii de comunitatea medicala, pana cand dovezile in sprijinul
acestei teorii au devenit evidente, astfel incat ea nu a mai putut fi negata, devenind un
fapt incontestabil.
Radicalii liberi sunt molecule inalt reactive cu un electron impar (sau "liber") pe
orbitalul extern, conditie de dezechilibru care transforma aceste molecule
fragmentate in agenti foarte instabili si periculosi din puncte de vedere
biochimic.
Compusii chimici complecsi, cum sunt cei din structura fiintei umane, dobandesc
stabilitatea prin paritatea electronilor moleculelor. Atunci cand o molecula pierde un
electron, ea devine dezechilibrata din punct de vedere electrochimic, instabila biochimic
si extrem reactiva, cautand sa-si recapete stabilitatea prin sustragerea violenta a unui
electron de la alta molecula.
Radicalii liberi din corpul nostru provin in primul rand de la procesele de oxidare
derulate in organism pe fond de stres si stari emotionale negative, dar si de la toxicele
de tot felul provenite din exterior si ajunse in corp pe diferite cai (alcool, tutun,
medicamente, droguri, poluare, malnutritie).
De fiecare data cand un radical liber (provenind, spre exemplu, de la reziduurile toxice
din mediul inconjurator) ataca o molecula normala pentru a-i sustrage un electron,
molecula isi modifica in urma acestui proces proprietatile initiale, transformandu-se la

randul ei in radical liber. O celula mutilata in acest fel la nivel molecular isi pierde
functiile de baza, transformandu-se intr-o sursa de noi radicali liberi, gata sa atace alte
celule si denaturandu-le functiile. Se genereaza astfel un lant necontrolat de reactii
biochimice daunatoare pentru organism, cu repercursiuni foarte grave in timp.
Doctorul Harman descrie activitatea radicalilor liberi ca pe un fel de "iradiere interna"
care ataca si distruge fara crutare celulele si tesuturile, provocand diverse simptome
atribuite in mod obisnuit imbatranirii: zbarcirea pielii, pete pigmentare, cataracta, artrita,
ingrosarea arterelor, bolile de inima, glaucomul, boala Alzheimer, pierderea memoriei,
apoplexie, senilitate, cancer si alte stari degenerative.
Imbatranirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci
mai curand un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi sunt asimilati
in organism, distrugand celulele, atacand tesuturile si afectand functiile vitale.
Fiintele umane au fost dintotdeauna expuse efectelor daunatoare ale radicalilor liberi,
pentru ca acestia sunt si subprodusi naturali ai metabolismului nostru. Exista o
categorie de radicali liberi benefici, produsi de propriul organism in slujba sistemului de
aparare celulara, acestia distrugand bacteriile si virusurile, descompunand poluantii
chimici si neutralizand toxinele. Efectele potential daunatoare ale productiei de radicali
liberi din organism sunt tinute sub control de enzimele de curatare, destinate special
acestui scop.
Astazi exista insa prea multe surse noi, atat interioare cat si exterioare, de radicali
liberi, pe care mecanismele naturale de aparare ale organismului nu le mai pot
stapani.
- Sursele interne de radicali liberi sunt procesele de acidoza metabolica declansate in
organism ca urmare a stresurilor prelungite si acumularii de emotii negative persistente.
- Sursele externe de radicali liberi includ radiatia nucleara, razele X si microundele,
metalele toxice ca Aluminiul si Cadmiul din apa potabila, smogul, aditivii alimentari
chimici, fumul de tigara, gazele de esapament (in special compusii cu Plumb) si, poate
cea mai semnificativa, uleiurile vegetale hidrogenate omni-prezente in preparate uzuale
precum margarina de consum. Aceste grasimi artificiale se oxideaza in clipa in care
intra in contact cu aerul si continua acest proces in interiorul organismului, producand
un lant de reactii de mutilare la nivel molecular care distrug celulele si functiile vitale cu
o viteza superioara capacitatii de aparare a organismului. Toate substanbtele
enumerate mai sus produc radicali liberi atunci cand sunt oxidate (combinate cu
oxigenul) si descompuse.
In ceea ce priveste alimentatia, toate uleiurile vegetale hidrogenate sunt adevarate
bombe cu radicali liberi care explodeaza in momentul in care le consumati. Acestea

includ margarina, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de gatit, cremele fara lapte.
Deoarece temperatura inalta accelereaza procesul de oxidare, toate alimentele
indelung tinute pe foc au un continut deosebit de ridicat de radicali liberi. In opinia
doctorului Harman si a altor oameni de stiinta, oxidarea grasimilor nesaturate in
organismul uman este principala cauza a patologiei celulare asociate procesului de
imbatranire.
Dintre toate tesuturile, creierul contine cel mai inalt procent de grasimi nesaturate, astfel
ca celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul radicalilor liberi. Dietele artificiale
ale zilelor noastre, mai ales in lumea occidentala, au inlocuit multe grasimi naturale cu
grasimi nesaturate, produse din uleiuri vegetale hidrogenate alterate din punct de
vedere chimic si private de substante nutritive. Organismul uman, care nu poate trai in
lipsa grasimilor, este nevoit sa accepte moleculele de grasime nesaturata ca substituent
pentru acizii grasi naturali necesari, aceste molecule de grasime artificiala fiind astfel
incorporate in matricele celulare, in mod particular in celulele creierului si in globulele
albe care manifesta cea mai mare aviditate pentru grasimi. Odata intrate in structura
celulara, aceste molecule de grasime denaturata se oxideaza si elibereaza val dupa val
radicali liberi corozivi care ataca celulele sanatoase, producand in cele din urma
deficiente genetice fie prin uciderea celulei, fie inducandu-i acesteia un comportament
aberant. Multi oameni de stiinta considera actualmente ca acesta este unul dintre
mecanismele primare ce produc cancerul. Doctorul Ross Pelton, cercetator in domeniul
preintampinarii imbatranirii creierului, afirma: "Reactiile grasimilor si ale uleiurilor
hidrogenate sunt atat de periculoase si daunatoare sanatatii, incat nu poate fi facut nici
un compromis. Grasimile hidrogenate nu trebuie introduse in alimentatia nici unui om
sau animal!".
Ce putem face deci pentru a ne apara impotriva acestui atac deosebit de virulent?
- Primul pas este adoptarea unui sistem de raportare interioara la viata si la evenimente
lipsit de stres cronic si de aculumare de emotii negative. In felul acesta se evita o
multitudine de tensiuni emotionale care nu aduc nimic bun.
- Al doilea pas consta in eliminarea pe cat posibil a tuturor surselor de radicali liberi ca:
grasimile nesaturate, apa de la robinet, aparatele cu microunde si fumatul.
- Al treilea pas este fortificarea organismului pentru ca acesta sa poata lupta in mod
natural cu armele pe care le detine. In acest sens, s-a descoperit ca diverse preparate
pe baza de substante nutritive si plante medicinale, atunci cand sunt luate in doze
suficiente si in combinatii corecte, neutralizeaza radicalii liberi inainte ca acestia sa
produca vatamari cuantificabile. Aceste preparate se numesc antioxidanti sau
"curatatori de radicali liberi".

La intrunirea anuala a Asociatiei Americane pentru Dezvoltare Stiintifica din 1992,

biologul Michael Ross de la Universitatea California a raportat descoperirea a ceea ce
el a denumit "gena anti-imbatranire". Aceasta gena este responsabila pentru reglarea
productiei de enzime antioxidante, fara de care tesuturile noastre ar "arde" imediat in
"focul" permanent intretinut in organism de radicalii liberi. Multi oameni de stiinta sunt de
parere ca procesele de imbatranire sunt un simplu efect secundar al scaderii productiei
de enzime antioxidante.
Glutation-peroxidaza si superoxid-dismutaza sunt principalii distrugatori de radicali
liberi, iar pentru a putea sa le produca pe cont propriu organismul are nevoie de aporturi
importante de minerale si oligo-elemente ca Seleniu si Zinc. Fara Zinc si Seleniu in
cantitati suficinete, sinteza acestor doua enzime vitale devine imposibila. Seleniul a
disparut aproape complet din alimentatia omului actual, si aceasta din cauza proceselor
artifiliale de cultivare si de prelucrare. In plus, cea mai mare parte a populatiei
inregistreaza un deficit cronic de zinc. Adaosurile zilnice de zinc si seleniu sunt de
aceea esentiale pentru a asigura cantitatile adecvate de enzime antioxidante.
Alaturi de productia interna de antioxidanti a organismului, exista si agenti externi care
manifesta activitate antioxidanta atunci cand ajung in sistemul digestiv uman. Printre
aceste surse externe de antioxidanti se numara vitaminele A, C, E, B1, B5, B6, BetaCarotenul (precursorul vitaminei A) si aminoacizii Taurina, Cisteina, Metionina si
Glutation.

http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/847/mure/999/Antioxidantii-elimina-radicaliiliberi
http://www.lavi-enrose.com/antioxidanti/